Surghiunulcdn4.libris.ro/userdocspdf/822/Surghiunul - Maria Nestor...torcea, lesea covoa re,...
11
ACADEMIA ROMANA _ FILIALA IA$I CENTRUL DE ISTORIE SI CIVILIZNTE EUROPEANA Maria Nestor-$oimu Elena $oimu-Postolachi Surghiunul Drumul pdtimirilor prin Siberiu de gheu{d (mdrturisiri ale victimelor regimului comunist de ocupalie) 76 de ani de la prima deportare in masd din 13 iunie l94l Prefa\d de Nicolae Dabija PostfalS de Silviu B. Moldovan EOE 2017
Transcript of Surghiunulcdn4.libris.ro/userdocspdf/822/Surghiunul - Maria Nestor...torcea, lesea covoa re,...
ACADEMIA ROMANA _ FILIALA IA$ICENTRUL DE ISTORIE SI CIVILIZNTE EUROPEANA
Maria Nestor-$oimuElena $oimu-Postolachi
SurghiunulDrumul pdtimirilor
prin Siberiu de gheu{d(mdrturisiri ale victimelor
regimului comunist de ocupalie)
76 de ani de la prima deportarein masd din 13 iunie l94l
Prefa\d de Nicolae DabijaPostfalS de Silviu B. Moldovan
EOE2017
419
Cuprins
Prefa
420
Despre barbariile soldatilor rugi in Basarabia ocupatd ..............117
CAlAii staliniqti nu-i crutau nici pe copii........... ...... 180
Drumul pdtimirilor noastre ................. 183
in Anastasievka............. .... 188
Greu ne adaptam laviala de surghiun .....................194
Prea ieftind era via{a noastr5....... .........197
in drum spre $egarka................. ..........206
Duqi in Siberia s[ moard ......................208
Necazurile se tineau scai de noi .............. ................210
Ne exploatau ca pe robi .....216
Copiii discriminali ...........219
Moartea Valentinei ............225
Conduceau peste tot comuniqti analfabe{i... ............226
Tragedia Familiei Bejenaru.... ..............229
Pedeapsa .........236
Anastasia .......239
Copildria tragicd, a lui Nicu PdrAianu ......................249
Au fugit din,,raiul comunist" ..............254
Viala noastrd cotidianS. ....257
Traiul in $egarka ...............259
Partea a II-a........ ..............267de Elena $oimu-Postolachi
Destinul tragic al tinerilor romdni basarabenideportali fdrd vin5.... .........269
Copii fird copildrie ...........273
Dumnezeu de moarte m-a ferit ............280
Tinere{e surghiunitiDrumul spre viitorul nostru trist................ 285
421
Am fost nevoitl sd devin donator de sAnge..... ........290
Aveam probleme cu comenduirea............. .............293
Drumul destinului ...........301
in memoriom. Pierdere mult regretatd........................................308
Moartea Tiranului ............311
Conducerea raionului incerca sE se debaraseze de mine ........... 313
Arestarea. Prietenii mei Bere2ovski............... ..........318
Din nou in Tomsk - oraq vechi........... .....................322
Era si inghef in drum...... ....................327
Tiagedia familiei Bodiu......... .............332
De Paqti, la ,,mama cea bd1r4n5".................. ..........336
Satul de baqtin5, Parcani .....................339
,,Dezghetul." Adio, Siberia! .................341
Repatrierea .......................343
Ceasul jalnic ................. ....359
Epigrame scrise de Maria $oimu in perioada aga zisei,,democralii", din 1990-2000 in RM. ........... ...........362
in loc de epilog .................366
In memoriamMihail $oimu ................394
Postfald ........395
Refleclii asupra unei cdrli ....................409
Amintiri din copillrie
M-am n[scut in 1911, la 2 decembrie, din p[rinlii Alexandra
gi Eugen Ne$tot in satul Parcani din judelul Soroca.
Am apucat timpurile cind Basarabia era gubernie ruseascd,
ocupat[ de ruqi dupd 1812, apoi din 1918, fiind unit[ cu Pattra -mam[, cind ne simleam liberi la noi acas[. Dupd 1940 am trecut
prin deportdri, discriminare ;i di$trugere, cum nu au mai avut
seamdn in lume. in imaginalia mea de copil, satul natal era cel mai
frumos din lume, cu livezile Ei privighetorile care cantau atat de
frumos, de rdsunau imprejurimile. Mama mea, Alexandra (SaEa),
o femeie harnic[ asemenea unei furnici, se scula in zorr qi spunea:
- Cum pot oamenii dormi, cdnd privighetorile cAnt[ atdt de
frumos?!Parcd o vld cu $tropitoarea in spate, la vie qi ingrijind de tot
ce creqtea in grldin6. ii placea si aibd pe ldngd casd de toate:
zmeur[, c[pqune, flori... Casa noa$trd eta la o margine de sat,
Casa pdrinteascJ
20 Maria Nestor-goimu Elena $oimu-Postolachi
frumoas[ pentru acele vremuri: avea balcon gi era infrumuselatipe la Streaqind cu ornamente din lemn, ca o horbolicd. intr-adev6r,casa noa$tr6, dupS pdrerea mea, era pe atunci cea mai frumoasd.
Pe povdrniqul de l6ngi casd,tata a sidit o m6ndrefe de vie cupoam6,,aligote" qi ,,ceasla", comanddnd butaqii in Franfa.
Cdndva, pe acel loc fusese vild-de-vie moldoveneascd, dar adi$trus-o filoxera. Unele soiuri ca,,taraneagrd" aurezi{tatqi dinea se producea un vin bun. Terenul din jurul casei era de peSteun hectar qi alcdtuia o falce (dup6 mlsura veche e egald cu 14322metri pitraJi). Prin mijlocul acestuia trecea un drum spre tdrguldin apropiere, Dumbr[veni, la vreo 4 km.
Majoritatea locuitorilor din ace$t t6rguqor erau evrei, dar locu-iau qi romini - basarabeni Ei toli se impdcau foarte bine.
Panta de sus a delugorului, pe care eta plantatd via, nu eraimprejmuitd" cu gard, dar era sdpat un qanf qi pe marginea lui seindlfau vigini ce crescuserd rotali qi frumoqi. Pe ace$t qant creqteaumure gu$toase gi fragi dulci qi mirositori. in fundul grddinii erauniste copaci seculari, niqte cire;i uriagi cu fructe amare,m6run{ele,din care mama fdcea o dulcea{6 minunatl.
Tot in fundul grddinii se afla o pddurice, iar mai sus de aceaStaera o f0gie de pdmdnt, unde bunicul no$tru, Ion, avusese o moar6de vdnt pe piscul dealului ce se vedea in depdrtare. Mai tdrziueaafo$t di$trusd.Erammici qi abiaimimai amintesc cum lucramoara,dar imi pldcea sd md uit cum se invdrtea morigca ei mare atuncicdndbdteavdntul. AceaStE f6gie de pdmdntducea pdndlao linie dehotar. Ldngdpdduricea din fundul gridinii cresteau diferite flori:toporaqi, menti ueafd, gdlbenele, ldcrdmioare etc.
Tot anul, mama era prinsd de treburi. printre r0ndurile de vie,ea sddea legume: rogii, vinete, ardei graqi qi altele, iar in ocolul devite a crescut u$turoi cu mdciuliile mari cdt pumnul.
Pe qindrila c[soaiei usca viqine, cireqe dulci qi amare, mere,pere de tot felul ,si umplea cdte un sac mare cu fructe uscate dincare iarna fdcea compot. Mai usca pe lojnifd qi prune afumate,foarte gu$toase.
Surghiunul - Drumul pdtimirilor prin Siberia de gheoyd 21
Toamna avea de lucru cu murlturile. Intr-un butoi de o sut[ de
vedre mura mere p[durele din fundul gr[dinii. Merele ace$tea erau
m[qcate (mai mari), dar atdt de acre, c[ f[ceau gura pung[, dar
murate se zb0rceau, se fdceau galbene, dulci qi tare bune la gu$t.
Noi, copiii, legam c0te o furculild de un be{iqor 9i prin vrana de sus
infepam gi scoteam cdte un mbr din butoi' Din alt butoi, printr-un
robinet de la fund, care era aqezat orizontal, curgea mu$tul atit de
gu$tos gi spumos. Parcd' era Eampanie'Venea apoi rAndul butoaielor cu pepeni, ca$travefi, p[tldgele,
varzd. Pdreau multe, dar mama punea murdturi s[ ajung[ Ei pentru
acei ce nu se ingrijeau sd aib6. Mai f[cea patlagele umplute cu
ceap6 cAlitA, piper qi usturoi, ia fel vinete qi ardei graqi umpluli cu
varz6,morcov qi ceapd calit6.
Dulcelurile erau la loc de frunte. Nu prea multe, dar bune'
Nu uita s[ facd magiunul din prune goldane. Cit[ muncd de-
punea mama, ca sd fie familia indestulat[ cu de toate!
CAnd vene a iarna, iardqi avea mult de lucru: sc[rmdna lina,torcea, lesea covoa re, pdnzd,prosoape, preEuri in Stative. imi pl6-
cea cdnd se vopsea lana: mama chema boiangiul sau boiangifa qi
vopsea sculurile de l6nd in diferite culori ;i nuanle.
Mai intii scotea din cazansculuri de culori deschise, apoi mai
inchise, mai apoi intunecate Ei, in sfdrqit, pe cele negre.
Poate de atunci am indrlgit culorile, desenul qi pictura, tot
urm6rind-o pe mama. in flecare iarn[ ea tesea covoare ca ze5tre
pentru copii.Toate lucrdrile se flceau in c[soaie. Acolo era cald gi destul
de larg. Era o sobd mare, care imp[rlea odaia in dou[: intr-o parte
era o lail[ mare cu aqternutul de pat, unde noi, copiii, dormeam
dupd prAnz, ne jucam, Ei o mdsuf[ rotundd cu sc6unele mici, unde
nr6ncam; de partea cealaltd a sobei erau $tativele.
M[ v6ram qi eu la lesut, deqi eram mici. Mama mi-a urzit pe o
:ama mic[ qi am lesut singur[ un trandaflr. C6nd lesea in $tative,
urzea pe urzitoarc, nu pe garduri. '. Avea tot ce-i trebuia pentru
:esut: vdrtelnild mare pentru sculuri de lAna, r.drtelnitd micd pentru
22 MariaNestor-goimu Elenagoimu-postolachi
sculuri de bumbac, letcd (o instalafie) pentru !evi, duruitoare pen-tru mosoare mari, cheptene, fepuqe, la nividit (termen tehnic infesdtorie), etc...; lucrurile pentru fesut la stative: sulul mare, sululmic, fuscei, slobozitoare, vergele, vdtale,ife, spete, scripefi, suveici,mosoare, fevi, r5gchitor. Era cam complicat lucrul la Stative.
Acum gospodinele nu se mai ocupd cu fesutul, ca pe vremuri,qi e pdcat, cdci se uitd ace$t meqtequg. Scriu despre acestea ca citi-torul s6 aib6 m[car idee cum ;i cu ce se lucra inainte. imi amintescdespre qezdtorile care se organizauiarna.
Mama gdtea, cocea plicinte cu poalele-n br6u, invdrtite sauvdrzdri cubrdnzd, cartofi, varzdsau bostan. Le scotea calde qi moidin cuptor. La gilugte neapdrat se aducea din pivnif[ vin bun qilimpede ca lacrima. Femeile sc[rm6nau, pieptdnau, torceau l6nasau cdnepa, sau peneau penele pentru perne. Era mult de lucru.veneau la sezrtori ;i fldcdi din sat ca si se intdlneascd cu fete,fbceau glume, cdntau; era veselie qi toli aveau un comportamentrespectuos fald de cei mai in vdr$td. Mama se str[duia s[ preg6-teasc6 urzeala qi bdt[tura din timp, urmdnd ca in perioada poftuluiMare, c6nd era mai mult6 lumin[, s6 se ocupe de fesut.
Sdrbdtorile crdciunului mi-au r6mas adanc intipdrite in me-morie, cdndtatatdia porcul, iar noi, copiii, ne uitam cum il pdrleaucu paie. Cdnd il tdiau insd, eu nu m[ uitam; fugeam in casd qi_miastupam urechile sd nu aud cum [ip[. parc[ m[ injunghia pe mine.Mama fdcea jambon, cdrnaligi diferite bundt[]i. cocea cotci marigi coldcei pentru colinddtori qi uritori qi noi ii aqteptam la fereastri.Mama le oferea colaci, nuci, mere qi dulciuri. cete de colinddtoriumblau prin sat, vestind Naqterea Domnului. c6td bucurie era! inAjunul crdciunului, colinddtorii, inotdnd prin omdt, pentru cdina-inte iernile erau adev[rate, geroase ;i cu zdpadd,*rr]ta, se opreaupe la ferestrele gospodarilor qi cAntau colinde despre Na;terea luiIisus. Stdpdnii caselor ieqeau in prag qi le dddeau covrigi, mere,nuci, dulciuri, colaci, pe care bdielii ii iryiraupe bA{ hng qi, desi_gur, brnu{i. copiii se pregdteau din timp pentru aceastd ra.6atou..gi colindau primii. De cum se ldsa noaptea gi p6nd tdrziucolindau
Surghiunul - Drumul pdtimirilor prin Siberia de ghea,td 23
bdie{ii mai mari qi flacaii, pe care gospodarii ii invitau in case,
ii cinfteau cu vin de cas[ Ei le dldeau colaci mari Ei bani. vocile
puternice ale colindltorilor rdsunau in tot satul. De asemenea? se
aEtepta cu bucurie qi ner[bdare Anul Nou (SfAntul Vasile), cAnd
cete de copii Ei var$tnici umblau cu pluguqorul, cu,,hlitul" adicd,
insofili de buhai qi de plesnetele harapnicelor cu care mdnau Ei in-
demnau boii la ,,arat" Ei Strigau ,,Ha[riiii,hdddlirf'Cat de frumos
era pe 16ng[ casa Plrinteasc[!Povestind despre aceste obiceiuri, m-am ab[tut de la descrierea
curlii. Aveau p[rinfii mei l6ng6 casa vreo 10-12 Stupi de albine,
chiar qi o centrifugd pentru scurgerea mierii.M[ inv[fasem qi eu sl flxez pe sArmele din rame niqte pl[ci de
cear6 qi albinele ficeau mai departe faguri. in cas[ la noi ft[teau
savanoase mari de lut smil{uite, cu dou[ torfi pline cu miere pe
care de abia le puteai ridica. Dar mai buni imi p[reau fagurii. ingradin[ creEteau diferite ciuperci: albe, perjari, hribi, pe care mama
le folosea la pregltirea tocanei sau le marina.
Acea$t[ pafie agrldinii era imprejmuitS cu gard din 3-4 scAn-
duri. Totul era fdcut gospoddreEte.
... in vale, de-a lungul drumului , pdnd la cireqii amari era
.idit un gir de nuci Ei pe 1ang5 ei, c6tin[. Tata a adus piatri de la
Slobozia - cremene, pamintul bunicii Haritina, gi a ridicat ]J.1rlzid
:rainic, ca s6 previni alunec[rile de teren. De la vale de drum, mai
i3re ses, erau sidi{i diferili pomi fructiferi: meri, peri, pruni, caiqi,
":r intr-o vdglund - corni qi meri pldureli.Vara, cind era cald, mama ne aEternea pe balconul din fala
:.isei gi acolo dormeam fericili, invdluili de razele calde ale soare-
.-ri de dimineafd, flind trezili de ,,pupurile" unor pupeze, care iEi
-.1.-useri cuiburile in scorbura unui copac de ldng[ cas['
Dimineafa, dup[ ce ne sp[lam, spuneam toate ruglciunile pe
--,:e le Etiam: ,f,atdlnodtru", ,,imp[rate ceresc" etc., apoi ne salu-
.':l pirinlii cu,,Bund dimineala, mamd",,,Bund dimineala, tatd"
'- -e sdrutam mdinile.
24 Maria Nestor-goimu ElenaSoimu-postolachi
Deosebit de frumos se s6rb6torea pagtele. Mama avea grij6 s6fle casa vdruitd qi ingrijitd, iar tata fdcea curllenie in curte.
C0nd ajungeam de Sfintele Pasti, tata ne zicea sd spunem sausd cdnt[m numai ,,Hri$tos a inviat din mor!i,, de trei ori. Ne bucu-ram cd nu mai ziceam toate rugiciunile lungi. Dar cea mai marebucurie era cdnd mama ne cocea pascd, cozonaci, ,,babe,,;i vopseaoud roqii qi incondeiate. Nu era uitat nici mielul qi jambonul, careera nelipsit de Paqti.
$i tinerii se pregdteau de aceaft[ mare sdrbdtoare: puneau lapunct scr6nciobul pentru tineret, dar mai ales pentru copii.
Un loc deosebit se acorda ,jocului", care era organizatin cen-trul satului pe o toloacd (maidan), de obicei, aproape de bisericd qide qcoal[. Cavalerii invitau domniqoarele la joc.
Dacdfata venea la joc cu pdrinlii, o cereau de la ei.Femeile qi bdrbalii mai in etate ftdteau la o parte qi ii admirau
pe tineri cum danseaz5. Se ciocneau ou[ rosii. Ace$t ritual eraindrdgit mai ales de copii qi de adolescenfi. oudle care se sp[rgeauerau cdEtigate de acel care venea cu un ou tare.
In ace$t scop, flecare igi alegea oul tare, ciocnindul de dinli.Era o mare bucurie! Oamenii iqi spuneau unul altuia: ,,Hri$tos
ainviatllAdevdrat a inviat!". Nimeni nu venea beat la joc.in timpul puterii sovietice, slrbdtorile religioase uu fost irt..-
zise. chiar in ziua de Paqti ii scoteau pe oameni la lucru in corhozin mod obligatoriu, inclusiv pe elevi. Toli elevii din clasele V-Xerau scoqi la,,voscresnic",laprdqit via sau livada.
Azi liderii comuniqti apar in bisericd pentru cdteva clipeavdnd niste lum6ndri mari, cdt sunt filmafi, ,,dovedind,, cd sunt qiei credinciosi.
Mama finea po$turile ;i nici noud nu ne dddea voie s6 mdncdmde frupt, astfel putea str0nge pentru sdrbitori ou6 multe, brdnzd,,unt..., dar nu eram fldmAnzi niciodatd, cdci mama fdcea bucatebune qi gufioase, de post. Era o mare gospodind! pdinea o flcea cubotcale (o bucati de aluat se amesteca cu drojdii de vin qi cu m6laiqi se usca pentru copt) qi hamei, tare pufoas[ qi moale, din f6in6
Surghiunul - Drumul pdtimirilor prin Siberia de gheald 25
de ,,sArjoacil'.TatasemAna aceadtS sirjoacS, adicd ame$teca grdul
cu secara Ei il semSna. Din roada StrAnsi m[cina f[in[ obignuit[.
Pdinea din aqa fEind nu numai cd erubun[ qi guStoasd, dar qi foarte
folositore pentru organism. imi pldcea, cind eram micd sd iau o
hrinc[ (felie mare) de p6ine moale ca puful, s[ m5 urc in cireEul
de dupd cas[, de unde se vedea tot satul qi s[ o mdn0nc cu cireqe
coapte Ei dulci. Din sdrjoacdmama mai fdcea vdrzdte (un fel de
pl[cinte din aluatul pentru pdine atvarzd) Ei pl[cinte cu cartofl qi
bostan, turte cu mac, balabuqte cu usturoi etc. Din mac fdcea qi
ulei, cel mai bun ulei, iar belele qi m[ciuliile se foloseau pentru foc.
Pentru sdrbltori se cump[ra fdin6 ,,lux" pentru cozonaci, ,,babe",
prdjituri, torturi...inziuade Sfintele Pagti, cAnd ne adunam toat[ familia in jurul
mesei de s6rb6toare, tata iEi qtergea cdte o lacrimd de pe obraz'
Oare la ce se g6ndea el?
imi amintesc cu drag qi duioqie de scumpa mamd, cum era ea
de neobositd. inainte de Pagti, in Sdptlmffna Patimilor, era preo-
cupat[ de pregdtirea acestei sfinte sdrbdtori. in flecare zi iqi fdcea
planul: marli Ei miercuri cocea felurite prdjituri, iar joi - cozonacii.
vineri t6ia p[s6rile, sambdta punea rSciturile la prins Ei p6s[ri1e
umplute in cuptor. Cu toate isprdvea de minune. Iar seara se ducea
tra bisericd, la slujba de sear[ - vecernia.
inaintea Paqtelui aranja,,casa mare" ca pe o mireas[: punea
perdelele albe de ,,lodz", flne de tul, iar la fereastra de la r5sarit
a$eza masa , care eraacoperitS cu fala de mas[ lesutd de ea, Ei dan-
tela, croqetatdtot de ea. Avea m0ini de aur. Apoi aranja pe mas[
.,babele", cozonacii, impodobili cu glazurd. Nu uita nici de ou[le
roqii qi de cele incondeiate ori de jarnbonul pregitit pentru Paqti
9i de mielul umplut. Pe perete - covor, pe jos - scoarle qi preEuri,
tot de mama fesute. La icoana frumoas[ dinspre r[s[rit atArna un
prosop cuzimfi, brodat Ei lesut tot de mAna ei.
Mai tArziu, cdnd noi, copiii, invdlam la Soroca, mama tot aqa
de bine se pregdtea Ei ne aqtepta acas[. $i c0nd eram aranja]i pe la
casele noa$tre, eram aqtepta{i cu drag la casa plrinteasca. A venit
