Construcţia, extinderea, consolidarea locuinţelor şi construcţia de lăcaşuri de cult religios beneficiază de cotă zero de TVA

(http://www. dntcj.ANUL X NR. 2 9 4 3 ISSN 1220-3203

1 0 1 ,13 IULIE 2 0 0 0

16 PAGINI 2 .0 0 0 LEI

O f f c i i s c l

VALER CHIOREANU .

• xistă politicieni eare ridica un mare semn de întrebare în faţa unei false dileme. Ei

>spun aşa: Românii doresc, în proporţie covîrşitoare, să se integreze în organismele economice şi politice euroatlantice, dar cînd sînt întrebaţi despre direcţia în care merge ţara afirmă că aceasta este greşită. în condiţiile în care, adaugă aceeaşi analişti şi politicieni, este evident că toate formaţiunile politice, atît cele de la Putere, cît şi cele din Opoziţie, Parlamentul şi Guvernul afirmă răspicat că punctul esenţial al programelor lor îl constituie amintita integrare europeană, văzută ca scop şi m ijloc de îmbunătăţire a vieţii de zi cu zi a tuturor cetăţenilor. Răspunsul la aceste întrebări şi la

' nedumerirea afişată în declaraţii publice îl oferă situaţia reală a locuitorilor ţării. Conform ultimului sondaj CURS, aproape trei sferturi dintre români (70 la sută) cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită pentru simplul motiv că 64 la sută dintre ei au constatat că viaţa lor s-a înrăutăţit mult sau foarte mult, în comparaţie cu anul trecut. Ce poţi aştepta de la o masă de oameni care ascultă declaraţiile optimiste ale guvernanţilor, conform cărora ei ar trebui să se simtă mai bine după ani de sărăcie, iar cînd trebuie să-şi ia salariul, pensia ori ajutorul de şomaj constată că nu le ajung pentru cheltuielile la bloc, telefon şi plata curentului electric? Pe cine să creadă aceşti oameni: pe primul ministru şi preşedintele ţării, ori să ia în seamă realitatea ■ crudă a vieţii lor?

Cît despre prognoza pe anul viitor,' săracii României sînt convinşi, în proporţie de 40 la sută, că vor trăi mai rău decît în 2000, iar 22 la sută nu se aşteaptă la nici o îmbunătăţire a vieţii, în ciuda anunţatelor creşteri a Produsului Intern Brut şi a exporturilor, apreciate de guvernanţi ca premisă sigură a mult aşteptatului reviriment al economiei naţionale. Probabil, cei 70 la sută dintre români care n-au încredere în viitorul apropiat, al lor şi al ţării, nu ştiu exact ce se ascunde în spatele anunţatelor evoluţii pozitive a exporturilor, dar constatarea lor este certă, palpabilă în cantitatea de produse, alimentarei în primul rînd, la care trebuie să renunţe de la o lună la alta. Ei bine, în asemenea condiţii este greu să fii optimist. Dacă dimineaţa şi seara nu ai apă caldă, poate nici rece cîteodată, dacă vara şi iama ţi-e foame şi nu poţi cumpăra copiilor măcar strictul necesar, dacă iama nu-ţi ajung plapumele şi păturile ca să alungi frigul care te cuprinde în momentul în care, seara, le întinzi în pat, dacă ştii că de luna viitoare nu mai primeşti ajutorul de şomaj, nu poţi crede că acesta este drumul pe care trebuie să-l urmeze ţara înspre bogăţia promisă în campaniile electorale. Iar cînd avalanşa creşterilor de preţuri la produsele alimentare ameninţă să îngroape în neputinţă orice încercare de supravieţuire, disperarea ia locul oricărui gînd elaborat despre viitor. Fariseismul politicienilor şi analiştilor aserviţi Puterii refuză să caute explicaţia acolo unde aceasta se află, iar falsa lor mirare în faţa acestui aşa-zis paradox în care s-a înţepenit gîndirea a milioane de .români îi acuză cel puţin, de nesinceritate.' Toate analizele arată că mizeria în care se zbat

aproape trei sferturi dintre români nu este o urmare a lenei acestora. Mitingurile din ultimii ani au purtat pancarte pe care se putea citi “Vrem să muncim” sau “Noi nu cerşim, noi vrem să muncim”. Trebuie să-i credem pe săracii ţării că asta doresc cu adevărat, nu să fie sacrificaţi, ca nişte animale,- de cei pe care tot ei i-au aşezat în scaunele comode ale Preşedinţiei, Parlamentului

• sau Guvernului. Şi să nu ne mirăm că nu înţeleg subtilităţile unei politici care adînceşte, cu fiecare zi care trece, mizeria şi nenorocirea.

Agenţii economici din Cluj-Elapoca datorează totsgetasSi&i local aproape @5 miliarde de lei

Din suma totală, datoria curentă este de 37,8 miliarde de lei, 14,9 m iliarde de l e i . provin din majorările de întîrziere, iar 11,89 m iliarde de lei sînt datoriile neachitate din anii trecuţi.

Cel mai mare restanţier din Cluj este societatea CUG, cu 12,43 m iliarde de lei. Conducerea societăţii a cerut eşalonarea datoriilor, iar consilierii locali au

. analizat mai multe variante pentru reducerea lor. Principalele soluţii ar fi ca Primăria să preia cantina CUG sau ca societatea să furnizeze containere care ar putea fi folosite pentru amenajarea unor locuinţe sociale.

SC Fortpres CUG are o datorie de aproape două miliarde de lei,

- iar municipalitatea a instituit deja sechestru pentru bunuri mobile în

valoare de 310 milioane de lei şi pe bunuri mobile în valoare de 1,6 miliarde de lei. Societatea Ardealul, cu o datorie de 1,36 miliarde de lei, SC'Sorex SA, cu datorii de 239,6 de milioane de lei, SC Avicola Valea Seacă, cu datorii de 230 de milioane de lei, şi SC Superpast, cu datorii de 185,6 m ilioane de lei, au intrat în procedurile de lichidare.

Bugetul local are de recuperat aproximativ un miliard de lei de la societatea Unirea, în acest caz fiind instituit sechestru pe bunuri mobile în valoare de 714,148 milioane de lei. ___

Cu datorii mari sînt înregistrate şi societăţile Carpimez - 1,27 miliarde de lei, Termorom - 823,73 milioane de lei, TCM - 527,120 milioane de lei şi Mafir - 459,864

milioane de lei. Totodată, serviciul de urmărire şi executare silită al municipalităţii clujene a recuperat peste 12 miliarde de lei de la datornicii la bugetul local al Clujului. Recuperările directe sînt. în valoare de 1,915 miliarde de lei, so licitările de institu ire a sechestrului asupra veniturilor a 18 debitori au 'ajuns la valoarea de 2,122 miliarde de lei, în timp ce sechestrele deja aplicate asupra veniturilor a 4 debitori sînt în valoare de 4,349 de miliarde de lei.

Serviciul de execuare silită a fost în fiin ţat p rin tr-o ho tărîre de Consiliu local adoptată în luna decembrie 1999 şi are, în prezent, în atenţie 103 dosare de executare silită pentru recuperarea unor debite în valoare de 18,215 miliarde de lei.

Azi se decide soarta conducerii

PD Cluj■ în această seară, Biroul

Permanent Central al PD va decide în ce mod vor fi sancţionate cele 16 filiale ale p artidu lu i care au ob ţinut rezu lta te slabe la alegerile locale! Printre acestea, la loc de frunte se află şi organizaţia clujeană, al cărei preşedinte a obţinut numai 0,09 la sută din voturi cînd a candidat pentru P rim ăria C luj-N apoca. De asemenea, PD Cluj nu a obţinut nici un post de consilier local sau judeţean.

Singura informaţie care se verifică pînă acum este că toate cele 16 filiale (deci şi cea clujeană), vor fi sancţionate. Există două variante, care au putut fi divulgate, în ciuda secretomaniei liderilor naţionali ai PD, care nu au confirmat nici măcar oamenilor din teritoriu care au fost deciziile luate de Biroul Executiv al PD, în urma discutării rapoartelor comisiilor care au verificat organizaţiile codaşe. Cele două variante se referă ori la sancţionarea preşedinţilor, ori la "pedepsirea” filialelor.

Tot azi, Biroul Permanent al PD va lua în discuţie demisiile depuse de vicepreşedintele PD Cluj, Emil Boc (care vrea să renunţe la funcţia sa pentru că se consideră, în p a rte , responsabil de eşecul de la alegeri) şi de Gheorghe Bcnea, de la filiala din Dej.

Andreea MARCU

Radu Sârbu este nedumerit de unele decizii ale ţărăniştilor din Cluj-Napoca

După tumultuoasele şedinţe de analiză ale ţărăniştilor clujeni, liderul PNŢCD Cluj. Radu Sârbu, revenit recent în ţară, s-a arătat nedumerit dc decizia Comitetului municipal al partidului de a dizolva Organizaţia de tineret. “A fost o declaraţie greşită a lui Şerban Rădulescu, în fond comitetul a fost nemulţumit dc prestaţia anumitor persoane din OT”, a precizat Radu Sârbu. în ceea ce priveşte excluderea din partid a lui Marius Ruja (celebrul deja, Biju, fostul şofer al ex-prefcctului Fârcaş), hotărită dc Comitetul municipal Cluj-Napoca al PNŢCD, Sârbu spune că la analiza forului superior (Comitetul Judeţean) nu s-a pus problema găsirii “unui singur vinovat", ci s-au nominalizat unele organizaţii locale cu rezultate slabe. Contestaţiile depuse de către cei sancţionaţi sc vor discuta în viitoarea şedinţă a Comitetului judeţean al PNTCD, prezidat de actualul şef al FPS.

Tîtus CRĂCIUN

Tinerii liberali clujeni cer facilităţi pentru student! si elevi

Tinerii din PNL Cluj au elaborat un proiect de modificare a Ordonanţei de Guvern nr. 73/1999 privind impozitul pe venitul global, propunerea aducînd un spor material persoanelor susţinătoare a elevilor sau studenţilor care-şi plătesc studiile. Tineretul liberal clujean propune

introducerea J a art. 12 al OG 73, a unuiu subpunct referitor la deducerea personală de bază pentru fiecare student sau elev care nu beneficiază de loc plătit de la buget pentru s tu d iile efectuate. M otivaţia liberalilor constă în necesitatea dezvoltării sistemului educaţional.

în altă ordine de idei, conform deciziei T ineretului N aţional L iberal, Biroul judeţean de conducere al OT PNL Cluj s- a autosuspendat, deoarece rezultatul obţinut la alegerile locale a fost destul de ' modest. în afară de clujeni, încă alte 7 organizaţii judeţene s-au autosuspendat. La Cluj, conducerea interimară va fi as igura tă de C ristian Sâvuş, fostul preşedinte.

Tîtus CRĂCIUN

Parteneriat la ilegalităţi economico-financiarea u m r im m *Patru bărbaţi şi o femeie sînt

cercetaţi de procurorii Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Cluj pentru com iterea mai m ultor infracţiuni economico-financiare, în urma cărora au reuşit să înşele statul cu peste 3,5 miliarde de lei. Guran Virgil, în vîrstă de 35 de ani, din localitatea Cîm pina, administrator la firmele Pasadena Impex SRL din Cîmpina şi Egida SRJL din Cîmpia Turzii, Mărginean Emil, de 39 de ani, administra la Egida şi director la Ni

m i l ia r d & 'd e le iSRL din Cîm pia Turzii, Mărginean Dorin, de 30.de ani, administrator la Posada ABC Corn SRL, din aceeaşi localitate, Ciortea V iorel, de 39 de ani administrator la firma Paulino SRL şi Rîşnoveanu Elena de 30 de ani, s-au profilat în perioada august 1998 - septembrie 1999 pe

i cu alcool şi petrol. Pentru , mmjUbugetul în cît mai scurt

jtd S fi^e ţjc în c i âu apelat la diferite

r tH '

matrâpazlîcuri financiar-contabile.Prima mare lovitură au dat-o cu

alcool, cînd firma Pasadena a înregistrat în evidenţele contabile cantitatea de 652 de mii litri de ţuică de fructe, în valoare de 17,1 miliarde lei ca fiind cumpărată de la firmele Posada ABC Corn SRL şi Paulino SRL. Din verificările efectuate de inspectorii Gărzii Financiare, a reieşit faptul că cele două societăţi au livrat firmei

Pasadena doar 201,5 mii litri d ţuică. Pentru a justifica diferent reprezentanţii celor trei firme â falsificat documentele de livrar cît şi cele de decontare, asigurinc în acest mod, b e n e f îc ia ru k Pasadena, documente justificativ false pentru cheltuieli nereale d aprovizionare.

în urm a acesto r a rtific i Pasadena şi-a dedus nejustific; TV A -ul în valoare de 1, ' Cosmin PURI

c o n t in u a r e în p a g in a a 1 4 -a

f c M ă r t u r i s e s c . u n b o t e z s p r ee r t a r e a * p ă c a t e l b r l

• Gavrii|: C uv- Ştefan Savaitul- -• C a lendaru lg reco-ca to lic : S. Arh. Gabriel; S. Ştefan Taum alrgul. c. <t 797).

tăBBBBESSIL

• P R E F E C T U R A .C O N SIU U LJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRLMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMARIA DEJ: 21-17-90 •PRIMARIA TUR DA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMAR1A HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

__ 955 şi 43-27-27•POLITIA FEROVIARA

CLUJ-NAPOCA: 13-19-76 •POLITIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TUR DA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII. 36-82-2’ •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLUIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 •PROTECŢIACIVILĂ: 982•g a r d a f in a n c ia r ă c l u j :

19-52-23 şi 19-16-70. im. 158• d i r e c ţ i a g e n e r a l ă a m u n c i i s i

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE-921 •ORA EXACTA. 958 •R-A.TERMOnC.ARE: 19-87-18• SC MONTENAY SA: 41-51 -71 •R A. APĂ CAN AL: 19-63-02•S C.-SALP RESn SA.: 19-55-22• SC PR1V.AL: 17-13-86 •DISTRIBUŢIA GAZELOR

N A TUR A LE - INTERVENŢII GAZE928;433424

•JANDARMI: 956• GARA CTcj-Nxpoci: 952• AGENŢIA CFR: - iecnuţiotul 13-10-09. -

i.r.en-4?«ro-OI;Tsrii - ?!• 17-62, Dej - 21-20-2: - \ U A \ T A A V n S U C lD : 19-1647

CI RSF, INTERNATIONALE di» Aotoţir* II:

• C Tj;\jpo cj • Badipcrti, exi plecare dm O j 'V a p r v a in n J c k de l i n i . m r t i . j o i s i \ m e ri h o ra 7.00 j j r v ip o ic rc a d m B udapesta in z ile le ^r«fii.trKr^un.\rJcnţ4MmbiLJ hoca 11,00

• O-j-Niapcva • Budapesta, cu plecare in r . k k de f * era 22.00 n cu s cre dm Budapesa in zilele de n trsen ora 16.00.I.vroR M A ŢI!:Avtosira 1 : 1 4 *2 4 -2 6

A u t o c a r * I ! : 4 3 -5 2 -7 S

C lu î *»lu a i

B u cJ Buc. C lu i0 73 0 08.30 09,15 10,4516,45 17,35 19,45 20,4518,00 19,00

m a r i i :07,00 08.00 0 8 2 0 09,001535 16,15 19,45 20,45

m ie r c u r i07,30 . 0 8 3 0 09.15 10,15.18,00 . 19,00 12,00 12,4518,55 19,45 19,45 20,45

m0 730 0 8 3 0 0 8 2 0 09,001535 16,15 17,00 18,4019,00 . 20.00 19,15 20,1520,45 21,45

v in e r i09,15 10.15 07,45 08,4520,45 21,45 14,00 14,4520,55 21.45 19.15 20,15

s îm b â tâ1930 2 0 3 0 11,00 1 2 . 0 0

d u m in ic ă- 1420 15,05• 20,15 21,15

P re ţ b i le t : 9 5 5 .0 0 0 Ic i, re spe c tiv 960 .000 lei

Luni: Ouj-^Bologni 10,30-12,05Boloţn-^Quj 1235*16,45)

natrcarLi Ouj- Bologn* . 1030-12.05 *Bologm->aDj 1235-16,40

vineri: Qnj4Bolo£ni 1030-12,05Bologna^Ckij 1235-16,40

Prt( bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235S TELEFON: 13-01-16.

FARMACIIF tm t t i i ca i m i c i i f t t m m n t . F j î m jc i i

C O R .A F .A R v r . ştr, Ik i Meşter nt. 4 . telefon 4J-85-40. ser. Njpoci. nr. 25. telefon 19-20-74. Ijm-jeu 'C V \ VRV”, Calea Horeşti nr.75, tcl.42 62.72. orar noti-stop.F i r m ic ii r » irrrrrfi p r e la ţ i i : Farmacia INÎTRF IIARM", cr. PrirJvtnt nr. 5, telefon

4MI «.tn e 322. fm u ta T U .M ATISFARM", Pata Urna nr. 10. telefon 19-13-63. ora 8-21.

Ctrdi ic icMprr:Farmacii nr 3 'Hjpeia Acse-jlap*. P-ta M.

VecarJ nr. 36, telefon 13-03-61, ora 20-1

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ11• 10 - 14 iulie •

U M ic in i g *e * f» U . Dr. L Bete -1 0 .1 2 .1 4 (10-12), » . V. Bodo • 12. 14 (15-17). dr. L Ciobanu -1 0 (1 M 8 ). dr. S. Log» -1 2 (15-17). dr. D. Muntean

1 1 (14-16). dr. A. F. Oro» • 13..14 (14-16). dr. L R *>* • 10 (15-17). dr. G. Râfan - 14 (10-11). <►. M. Soc*J * 13 (10-12). dr. V . Tâlaru - 14 (10- 12). dr C . Tonoa • 11.13 (9-11). dr. A. Varga -10 . 14 (9 -11 ). d r. C . V ta icu • 10. 14 (11-13); Homeopatia O r L. Bart&a&â* 12 .1 4 (10-12). dr. n. J jx d u • 11. 13 (15-17); C ard io log ia . Dr. I. P a p j • 12 (11.30-13). dr. T. Popescu • 12 (9-11). dr. N P nşe i - 12 (16-18). dr. C. Viad • 11 (17- 18). Interna. Or. D. P A rv *10 (15-17). Ginecologie. CV C F a fc r - 1 l , 13 (10-12). dr. S. Precup -1 0 .12 (9-11). dr. N . Şoancâ • 10. 13 (14-16); C N nagla. Or. C . Co&ma - 1 1 .1 3 (10-12). dr. M. S'TT’J * 10 .1 2 (9-11); Padiatris. Dr. R. U tea • 11 (14-15). dr. U . Fntea • 12 (11-12); Reumatologie. Dr. C ZoOa • 14 (14-16): Ortopedie. Dr. Z. Popa• 10(12-13). P a ih latrta . Dr. L Gtodan -1 2 (9-11). dr. C. Ştefan ♦ 13 (14-16); E ndo crino log ie . Dr. E. Pqcw ku - 12 (9-11); PU>oiogie. Psh. L Bete ■ 11 (14-16); D erm ato log ie . Dr. O. Aldea - 11, 13 (14-16); O .RJ_ Dr. E. P tA a n v * 1 0 .1 3 (9-11). dr. S. B lian -1 1 (14-16); N euro log ie . Dr. C . Botez •13 (15-17). dr. M. Drvh • 10 (10-11); T o iico lo g ie c lin ic i. Dr. C . D. Urau • 11 (12-13); Laborator. Ctum. pr. S. M o jo ig o * 10. 11. 12. 13, 14 Ecografle. Dr. M. C lfin • 14 (11-13), dr. E. Czuczi• 1 0 (15-17). dr. L. Negru • 13 (15-17).'dr. C D. U rw * 13 (12-13)

Penlru c h iru rg ie p la s t ic i f l re p a ra to rie , urologie, radtotogle piarencarea bolnavilor se face ta w rivy Po»cfm»ca pe bazâ de b*>et de trimitere. P la n ta re a botovâor se face ta sedrii. str. Moţilor nr 32 ţ i la td . 43-00-01, Intre orele 16-17 de Kmi pîrvj vneri. Rarvftcarea bolnavilor ia ecograf f i EKG se tace nvnvai pe b a z l de trim itere de la m edd i PcfccSTsc*.

F I L M E7 . 1 ) IUUE

R e p u b lic a - Un g lg o lo de d o i bani, S U A - p re m ie ră (1 3 ,3 0 ; 1 6 ; 1 8 ,3 0 ; 21 );

|_ v in e r i, s îm b ă tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le d e n o a p te c u ta r if re d u s d e la o ra 2 3 *

V ic to r ia - P lă c in ta am ericană, S U A ( 1 4 ; 1 6 ; 1 8 ; 2 0 ) ; A r ta - E u r im a g e s - S fîrş ltu l aven tu rii, S U A , p re m ie ră ( 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ; 2 1 )

F a v o r i t * A l şase lea s im ţ, S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) * M ă r ă ş t i - Bean - o co m e d ie dezastru . A ng lia ( 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) .

T U R D A - F o x - R e g ii deşe rtu lu i, S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 )D E J - A r t a - S o re a m 3 - C r im ă în 3 t im p i, S U A (1 5 ; 1 7 ; 1 9 ; 2 1 ) G H E R L A - P a c e a - S tu a rt litt le - Ş o r ic e lu l fa m ilie i, S U A ()

1 7 ); D e te c t iv d e v o ie d e n e v o ie , S U A ( 1 9 ; 2 1 ) . Jo i în c h is .

UNIPLUS Radio J o i, 13 Iulie______________________________ P r o g r a m I n f o r m a t i v B B C : 6,00-6,30:8,00-8.20.11.00-12,00.14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23.00. 6,30-10,00 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 06,35, 8,20 C a le n d a r u l z i le i . M e te o . 06,45, 9,45 H o r o s c o p . 9 ,00 Ş t i r i lo c a le . 9 ,20 P r o g r a m u l c in e m a . 9 ,55 I n f o r m a ţ i i c u ltu r a le . 10,00,12,00.13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ş t ir i n a ţ io n a le ş i lo c a le .10.00-14,00 P u n c t . . . ş l d e la Zece-, 14,30-18,00 U n ip lu s a l t e r n a t iv . 18,30- 21,00 T re i c e a s u r i bune.19,00 Ş t ir i lo c a le . 22,00; Ş t ir i n a ţ io n a le 21-30-6,00; U n ip lu s n o c tu r n . __________

BIBLIOTECI■ B.C.U. “ Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): O ra r: zilnic: 8-12,45 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.Notâ: în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 14. - ; ,

■ B iblio teca Jude ţeană “ OCTAVIAN G O G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţă Ştefan bel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE -Zorilor, Gheorgheni - activitatea filialei a fost suspendată; marţi, vineri: 9-15; - Mănâştur, Mărăşti - ORAR: luni, m iercuri, jo i: 14.00- 19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 10,00-18,00; sîm bătă: 9,00-16,00. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: Ţstr. Observatorului n r.l, telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00-15.00. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.

■ B ib lio teca A cadem iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14), Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45.

B ib lio teca G erm an ă (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca A m ericană ”J.F.K. (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

* Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Oranluni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 -14 .

■ B iblio teca “ l ic i ta i” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbâtâ: 9 -1 3 . ,

■ Biblioteca C lubului Studcnfcsc Creştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19 ; joi 19 - 20.

■ Biblioteca C en tru lu i Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 1(^19.

■ Biblioteca C en tru lu i-C ultural G erm an “ H crm ann O b erth ” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “ V aleriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbâtâ 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebci n r .'21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbâtâ: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

Biblioteca Creştină ” Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, m iercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

: Dispensarul §Policlinic cu Plată |

oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografic, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Policlinica este deschisă şi sîmbătă între orele 8-13. Adresa: Ştefan Ludwig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa). Tel.: 130330 sau 432,557.

(•: ; I */o/, 13 iulie

7 . 0 0 M a t in a l n a ţio n a l; 1 1 ,2 0 T V R T im iş o a r a ; 1 2 ,2 0ROMAN IA Fe|.cjty (s/r); 13|1Q

T e z a u r fo lc loric (r); 1 4 ,0 0 Jurnal;1 4 ,1 5 C ib e rF a n ; 1 4 ,3 0 D estinu l u n e i na ţiu n i; 1 5 ,0 0 C o nv ie ţu iri (m a g .) ; 1 6 ,0 0 S c e n a ; 1 6 ,3 0 L ib răria p e roţi; 1 7 ,0 0 F e re a s tră s p re A m e r ic a ; 1 7 ,3 0 O r ic e e p o s ib il (s ); 1 8 ,0 0 C a s a m e a ;1 8 , 3 0 B lo s s o m (s ) ; 1 9 ,0 0 A v a n p r e m ie r ă . Ş t ir i; 1 9 ,0 5 C o re c t!; 1 9 ,1 5 S u n s e t B e a c h (s ); 2 0 ,0 0 J u rn a l. M eteo ; 2 1 ,4 5 S p o rt ; 2 0 , 5 5 A r is to c ra ţii (s );2 1 . 4 5 T e a t r u l N a ţ io n a l d e te le v iz iu n e p re z in tă „C a b in a d e m o n t a j”; 2 2 , 3 5 J u r n a lu l A c a d e m ie i C a ţa v e n c u ; 2 2 ,5 0 R e fle c ţii ru tie re ; 2 3 ,0 5 S ec o lu lX X v ă z u t d e (J u rn a l o ra2 3 ,4 0 ) ; 0 ,0 5 R o c k la m ie z u l n opţii, v■ 7 ,0 0 D o m n i-

ş o a ra A n d re a (s / r); 7 ,5 0 F e m e ia

m is te r io a s ă (s /r ); 8 ,4 0 P o liţie ju d ic ia ră (s /r ); 9 ,3 0 T ru p a D P 2;1 2 ;3 0 A rta a p ă ră r ii (r ); 1 3 ,0 0 G lo b u l D r a g o n u lu i ; 1 3 ,3 0 T rib u n a p a rtid e lo r p arlam entare ;1 4 .0 0 T o ţ i , îm p re u n ă ; 1 4 ,4 5 Ş tiri; 1 6 ,1 0 C ă lă to rin d prin ţa ră ( r ) ; 1 6 , 2 5 A n to lo g ia jo c u lu i p o p u la r (d iv . - e r . ) ; 1 6 , 4 5 D o m n iş o a ra A n d re a (s ); 1 7 ,3 5 F e m e ia m is te r io as ă (s ); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l T V R 2; 1 9 ,0 0 Ş tiri b a n c a re şi burs iere; 1 9 ,0 5 S e în t îm p lă a c u m ; 1 9 ,4 0 în v o ia s o r ţ ii la N e w Y o rk (c o .S U A 1 9 9 4 ); 2 1 ,1 0 T u m u l d e control;2 2 .0 0 C ă lă to rin d prin ţară; 2 2 ,1 5 P o liţie ju d ic ia ră (s); 2 3 ,0 5 Ştiri;2 3 ,1 5 E n ig m a tic a T e r ra (d o );2 3 .4 5 A rm o n ii clasice; 0 ,0 0 T V M M e s a g e r .

7 .0 0 O b s e rv a to r;7 ,5 5 A e ro b ic S h o w ;

8 .0 0 D im in e a ţa d e v re m e ; 1 0 ,0 0 Ştiri; 1 0 ,1 0 G o d z illa (s .d a S U A ’9 8 ) ; . 1 0 ,3 0 B ă rb a ţ i în n e g ru ;1 1 .0 0 C r o a z ie r a (s /r ) ; 1 2 ,0 0 S c a n d a lu l (s ) ; 1 3 ,0 0 Ş t i r i le a m ie z ii; 1 3 ,1 5 Uniţi d e n e v o ie (c o .S U A 1 9 8 9 ) ; 1 5 ,0 0 V .I .P . ( s ) ; .1 6 .0 0 S u f le t re b e l (s ); 1 7 ,0 0 ‘Ş tiri; 1 7 ,1 5 V o u ă (d iv .); 1 7 ,2 0 F iim s eria l; 1 8 ,1 0 C ro a z ie ra (s);1 9 .0 0 O b s e rv a to r; 1 9 ,5 5 V o u ă (d iv .); 2 0 ,0 0 S u b s o are le Africii (s ); 22 ,0 0 O b s e rv a to r ; 2 2 ,2 5 V o u ă ( d iv . ) ; 2 2 , 3 0 J o i T e le E u ro b in g o 2; 2 3 ,5 0 O c h i m in c in o ş i (th rille r S U A 1 9 9 6 );2 ,5 0 S c a n d a lu l (s /r).

7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro T V e a l tă u !(m a g .) ; 10 ,0 0

T în ă r şi n e lin iş tit (s /r ); 1 1 ,0 0 L e g e şi o rd in e (s /r); 1 1 ,5 5 K elly K e l ly ( s ) ; 1 2 , 2 5 Lumea Iul W a y n e 2 (f/r); 1 4 ,2 0 C rim e în a lb -n e g ru (f/r ); 1 6 ,0 0 T în ă r şi nelin iştit (s ); 1 6 ,5 0 S en s unic;1 7 .0 0 Ş tirile P ro tV; 1 7 ,3 0 Al ş a p te le a c e r (s ); 1 8 ,3 0 S e in fe ld (s ); 1 9 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 2 0 ,0 0

C u b in e c u v în ta r e a fa m i l ie i (d r a m ă C a n a d a /S U A 1 9 9 9 ) ;2 1 . 4 5 Ş tir ile P ro T V ; 2 1 , 5 0 = C h e s tiu n e a zilei pe scurt; 2 2 ,0 0 G rm lin s 2 (f. fan t. S U A 1 9 9 0 ); 0 ,0 0 Ş tirile Pro Tv; 0 ,1 5 P ro F m e aici!; 0 ,4 5 L e g e şi o rd ine ; 1 ,3 0 S ein fe ld (s); 2 ,0 0 D e dragul unui copil (d ra m ă S U A '9 0 ).

7 ,0 0 M ila g ro s (s /r); „ 8 ,0 0 T a ifa s

m a g a z in m a tin a l; 1 3 ,0 0 M ila g r o s (s );1 4 .0 0 E n e m y ’s E n e m y (s /r );1 5 .0 0 V ip e r (s/r); ,1 5 ,5 5 C lip Art;1 6 .0 0 S alv a ţi d e c lo p o ţe l (s );1 7 .0 0 V ip e r (s ); 1 8 ,0 0 , Focus; 1 8 ,3 5 Im pact; 1 9 ,0 0 Cavalerul r ă t ă c i t o r (s ); 2 0 , 0 0 C la n u l P h ilad e lp h ia (d ra m ă S U A ’7 9 );2 1 .4 5 Ş tirile p e sc u rt. M e te o ;2 2 . 0 0 M o to r - e m is iu n e autom obilis tică; 2 2 ,5 0 C ro n ic a cîrcotaşu lu i; 2 3 ,0 0 D etec tiv i d e e lită (s ); 2 3 ,5 5 C lip A rt; 0 ,0 0 F o c u s (r); 0 ,3 0 Im p a c t (r).T E L f f / 7 ,0 0 B u n ă

/ / d i m i n e a ţ a , / / a D C R o m â n ia ; 9 ,0 0 D aţi

v in a p e C o r in a ( r ) ; 1 0 ,3 0 E c o n o m ic A B C (r); 1 0 ,4 5 G u ra lum ii; 1 1 |0 0 S e n za ţio n a l cu D a n D ia c o n e s c u (r); 1 2 ,0 0 R e p o rte r T e le 7 (r); 1 3 ,0 0 O r a u nu a v e n it; 1 3 ,1 5 T e ie m e d ic in a (r); 1 4 ,3 0 L u m e a m isterelo r; 1 5 ,3 0 - T in e re ţe fă ră b ă tr în e ţe ; 1 6 ,0 0 P o s t m erid ian ; 1 7 ,0 0 D a ţi v ina p e C o r in a ; 1 8 , 0 0 F ilm d o c u m e n ta r; 1 8 ,5 0 P a riu tr io - L O T O ; 1 9 ,0 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,4 5 E c o n o m ic A B C ; 2 0 , 0 0 G u ra lum ii; 2 0 ,1 5 F ilm d o c u m e n ta r;2 1 . 0 0 S e n z a ţ io n a l c u D a n D ia co n e sc u ; 2 1 ,5 5 P ariu T r io - L O T O ; 2 2 ,0 0 L in ia în tîi; 0 ,0 0 N o p ţi a lb e .

1 0 ,0 0 Ş tirile d e £ 5 £ £ & a A c a s ă (r ); 1 0 ,3 0

A c a s ă la b u n ic a (r ) ; 1 0 ,4 5 C ă s u ţa p o v e ş tilo r (r ) ; 1 1 ,0 0 D ra g o s te şi pu tere (s /r); 1 1 ,3 0 9 0 - 6 0 - 9 0 F o to m o d e le (s / r ) ; 1 2 ,2 0 R ăzbo iu l pas iu n ilo r (s /r);1 3 .1 5 G u a d a lu p e (s ) ; 1 4 ,0 0 F jm e ia vieţii m e le (s /r); 1 4 ,5 0 A n to n e lla (s); 1 5 ,4 5 M ila d y (s ); ■16,35 D ra g o s te şi p u te re (s );1 7 .0 0 C ă s u ţa p o v e ş t i lo r (s );1 7 .1 5 A c a s ă la b un ica ; 1 7 ,3 0 T re i fe m e i (s); 1 8 ,3 0 Ş tirile d e A c a s ă ; * 1 9 , 0 5 R ă z b o iu l p a s iu n ilo r (s); 2 0 ,0 0 9 0 -6 0 -9 0 F o to m o d e le (s); 2 1 ,0 0 F e m e ia v ie ţii m e le (s); 2 2 ,0 0 Im a g in i în tr-u n ochi de a u r (d ra m ă S U A 1 9 6 7 ) .

1 5 ,00 R etran sm is ie E ij& A ri& A Ţ e le 7 a b c ; 1 7 ,5 0CftU-NAPQCA •

— ^ V i d e o c l i p u r i ; 1 8 ,0 0 Drumuri a le cunoaşterii - realizator Nicoieta Ţăranu; 1 9 ,30 Spoturi şi re p o r ta je p u b lic ita re ; 20 ,00 R etransm isie Te le 7 abc; 2 3 ,0 0 închiderea programului.

R e d a c ţia nu îş i asum ă re sp o n sa ­b ilita te a p e n tru sch im b ă rile in te rven ite în p rog ram e le p o s tu rilo r de televiziune.

J o i , 1 3 iu lie - , ţ> ,v 07:00 -1 0 :0 0 PRIMUL SALUT-Ştefan Coroian,

07:00 Ştiri, 0720 Revista presei locale, 7 ,40 Ştiri pe scurt, 0 7 :50 Horoscop-, 07:00 Ştiri + Revista presei centrale, 08 :20 C D Sport - ştiri sportive, 8:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri + Revista presei centrale, 09:20 C e m ai crede lumea, 1 0 :00-12 ,00 (Anca M icheti), 10,00 Ş tiri* Meteo- ; 12,00 -1 5 ,0 0 MESAJ FM - Horaţ'u Nicoară/ Tudor Runcanu, 13:00 Ştiri+ Meteo, 15,00 -1 8 ,0 0 Caleidoscop CD -T ib e riu C rişan;15.00 Ştiri, 15 ,20 C e mai crede lumea-, 17:00 Ştiri+CD Sport;18.00 Ştiri + Meteo 19:00 - 22:00 (Tudor Runcanu/Horatiu Nicoară), 2 2 ,0 0 Ştiri pe scurt, 22:00-24:00 Modem buzz (Horaţiu Nicoară).

9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); - C o n c u rs u r i - (1 0 .30,12.3 0 );1 2 .4 5 -S p o rt pe mapamond; 12.00-18.00-CALEIDQSCQP fm: 13.20 -Engleza pentru afaceri; 20.00 -Tehnomania- DJ Sebi; 21.00-Taxi music ( dedicaţii ); 22.00- 23.00- Marti - Trenul de la miezul nopţii- Ucu F lo rea ; 22.00-23.00 - Boys & Girls-Andreea Sibechi şi Tavi Topan

- J t

i(«TJ))i J.oi, 13 iuliei ------ I ŞTIR I : 09.00, 10.00 , 12.00 ,1 5 .0 0, 16.00; BBC -06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30- 9.00 - SU PE R M A T IN A L :Ştirile locale,- interviuri, H o ro s c o p (6 ,4 0 ,7 .2 0 , 8 .2 0 ) , P u n c tu l de v e d e re (7 .4 5 ), L in iu ţa de d ia lo g (8 .3 0 ),B u le tin

itie r(8 .55); 9.00J12.00-]L :ti

* Joi, 13 iulieiunct Contact ştiri (buletine de ştiri de aprox, 4

minute); 5:30; 6:30; 7:30; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 19:30; 20:30; 21:30; 22:30.

5:00-8:00 L u p ta c u Ş o m n u l 8:00-10:00 Z o n a 810 (meteo, Revista presei locale, actualitatea locală, trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00- 12:00 Tovarăşii mei; 12:00-19:00 C ontact FM. 19:00- 22:00 Seară de seară. 22:00-24:00 în a rş iţa m u z ic i i- realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. Emisiune

p - , , -■ - ',.1 .= ^^ . Joi, 13 iulie( RADIO. CLUJ j j 6,00 Bună dim ineaţa.

====z2r o emisiune cu informaţii,actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Horea. 8,00 E m is iu n e a în lim b a m a g h ia ră , 10,00 De zece o r i România. Prezintă; Livia Inceu. 11,00 B u le tin de ş tir i. 11,05-13,00 A p a tra p u te re . Prezintă Constantin C olhon, 12,00 R a d io ju rn a l tra n s ilv a n . 13,00 R a d io ju rn a l B u c u re ş ti. 13,15 P ara le le m uz ica le , dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ş tir i. 16,00 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia ră . 18,00 R a d io fa x . Prezintă Doina Borgovan. 18,30 C ro ch iu ri m uzica le. Redactor: Cristian Zoicaş. 19,00 R a d io ju rn a l R ad io R o m â n ia A c tu a l i tă ţ i . 19,15 Pe s c e n a is to r ie i . Redactor Gheorghe Bodea. 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii; 21,00 Din g ră d in a c u f lo r i m ulte. Prezintă Sergiu Vitalian Vaida; 21,00 Ş tiri, 21,50 Ş tir i. 21,58 înch iderea program ulu i.

RADIO RENAŞTEREA9 1 . 2 M H z F M

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J - N A P O C A ,

s t r .P R O F C I O R T E A n r .9 - ( c a r t i e r G r ig o r e s c u )

C O N S U I T A Ţ I I -

P r o f .d r . L U C IA N L A Z Ă R(G ineco log ie , C h iru rg ie , O nco log ie ) L, Mi: 15-18; V a, J : 16” -18”D r. V A L E N T IN P O P E S C U

(Chirurgie, O ncologie)M a , J : 1 4 " - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7

- S : 9 - 1 1 -

D r. D A N -S O R IN P O P E S C U. (Urologie)

L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 “ - 2 0 ' V ; 1 6 - 2 0

P R O G R A M A R E : t e l / f a x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

î n t im p u l o r e l o r d e f u n c ţ i o n a r e a c a b in e t u lu i .

' POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5; cart, Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE -

Electroencefalografie - Electrom iografie - E xam inări

Doppler - H isterosalpingografii pentru s te rilita te fem in ină

Tratam ente LASER LA B O R A TO R C O M P U T E R IZ A T (Biochim ie - B acteriologie Im unologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - A n tig en H BS - E lisa T est - Exam inări c ito lo g ice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculină) Z IL N IC , in c lu s iv D U M IN IC A

, o r e le 7 - 2 1 M e d ic d e g ard ă : o r e le 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.63. ' y

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea M o ţilo r nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexa:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări xflnic b tel: 430.028

. ORAR Luni • Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 10*13P e n tru s tu d e n ţ ie p e n s io n a r i; ş o m e r i / r e d u c e r e Z 0 % . | | | | f

CABINET MEDICAL PRIVAT

Prof. Dr. lo an HUŢANUCluj-Napoca, str. Observatorului

„ nr. 13, ap . ‘12 (autobuze: 35, 43, 46)

C onsultaţii, tra tam ente;

C H I R U R G I E I N F A N T IL Ă ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, M ALFORM AŢII C O N G E N ITA LE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19

-P ed ia trie ::L: 16 - 21; M a J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9 -11.

' M edicină generală :ACUPUNCTURA *M a, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30.1 H0ME0PATIE: M a, Mi, J: 9 -12.

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRII

“ Dr. ANGELA CÂLU6ĂRUS t r . P r a h o v e i n r . 1 1

(fîngă biserica Bob)PROGRAM OFTALMOLOGIE

L , M i , V - 1 7 - 2 0 S - 8 -1 2 .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de.intervenţie în criză, şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UBORATORÎL DE SiViT.UT IIIYTAli fl.UVstă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă a ş te p tă m ap e lu rile la n u m ă ru l 186864.

si Aici ar putea fi' - reclama dumneavoastră

Z ia ru l n o s tru fo lo s e ş te ştiri fu rn iz a te d e a g e n ţiile

R O M P R E S şi M E D IA F A X .

m m m ssE izzzz} .......

M a re a B r ita n ie re s p in g e p ro p u n e re a d e c o n s titu ire a

u n u i n u c le u în c a d ru l U E(tHiTternritiorial Herlad Tribune")

Cabinetul britanic, în frunte cu premierul Tony Blair, a respins propunerea franco- germană de constituire a unui nucleu de ţări în cadrul Uniunii Europene, afirmînd că orice fel de încercări de scindare a Uniunii în două blocuri, cu viteze diferite, periclitează interesele Marii Britanii, precum şi perspectivele extinderii UE.

Avertismentul britanic reprezintă o reacţie directă faţă de propunerea preşedintelui francez, Jacques Chirac, de înfiinţarea a unui “grup format din state pioniere” în cadrul UE care să-şi strîngă relaţiile de cooperare în domeniul politicilor de apărare şi economică. In lumina unor semne de reînnoire a alianţei franco-germane, propunerea sugerează şi o nouă poziţie defensivă a cabinetului britanic.

Un purtător de cuvînt al d-lui Blair a afirmat că Guvernul nu are obiecţii faţă de, întărirea cooperării, din care cel mai notabil exemplu îl constituie moneda unică adoptată de 11 din cele 15 state membre, dar că Marea Britanie nu este pregătită să renunţe la dreptul său de veto asupra viitoarelor iniţiative politice adoptate de un eventual nucleu de state.

Oficialii britanici au încercat să respingă orice sugestii legate de marginalizarea Marii Britanii în cadrul negocierilor privind reforma instituţională a UE, care urmează să fie finalizată cu ocazia summitului de la Nisa, din decembrie. Aceasta va permite

blocului să negocieze în urm ătorii ani admiterea unui număr de 12 ţări din estul şi sudul Europei.

De asemenea, în mai multe alte state membre UE - inclusiv Spania şi ţările scandinave - se manifestă scepticism faţă de încercările de creare a unui nucleu, după cum declară oficiali ai acestora.

Ei remarcă, totodată, că dl Chirac împărtăşeşte punctul de vedere britanic, şi anume că Europa este o uniune de state naţionale, respingînd noţiunea de state unite ale Europei, la care ministrul de Externe german, Joschka Fischer, a făcut aluzie în discursul său de luna trecută.■ Dar dl Blair are acum o poziţie diferită faţă

de cea pe care se situa cu un an în urmă. Atunci dl Schroeder a venit la Londra pentm a semna un manifest ce îmbrăţişa o viziune a d-lui Blair - cea de a treia cale - o combinaţie între impozite reduse cu reforma domeniilor muncii şi ajutoarelor sociale care viza în final dinamizarea economiei şi dreptate socială.

Dar acel document a dus la creşterea opoziţiei în sînul Partidului Social-Democrat, condus de dl Schroeder, iar parteneriatul Blair- Schroeder nu a mai făcut de atunci nici un fel deprogres.

între timp, dl Blair s-a situat tot mai mult pe o poziţie defensivă cu privire la euro, în timp ce în Marea Britanie creşte opoziţia faţă

-de aderarea la moneda unică, existînd semnale că şi cabinetul este tot mai scindat în acest sens.

Recent, chestiunea a revenit la ordinea zilei

cînd ministrul Comerţului, Helen Liddell, a fost citată de ziarul german, Berliner Zeitung ca declarînd că o decizie britanică în legătură cu euro “ar putea fi luată mai repede decît ne aşteptăm”. Dl Cook a dezavuat această relatare, punînd-o pe seama unei traduceri defectuoase. El a insistat că politica guvernului este neschimbată: decizia va fi amînată pînă după viitoarele alegeri generale care vor avea loc, foarte probabil, anul viitor..

Potrivit analiştilor, contrastul dintre vizita d-lui Blair la Berlin şi cea a d-lui Chirac este grăitor, reflectînd jocurile de putere" dintre Londra, Paris şi Berlin. în timp ce dl Chirac a prezentat propunerile privind reforma UE în faţa Bundestagului, dl Blair a avut numai o întîlnire particulară cu cancelarul german şi a ţinut un discurs pe tem a globalizării la universitatea din Tubingen.

“Ei îşi pun întrebări majore privind modalităţile de gestionare a unei Europe cu 30 de membri”, afirmă, la rîndul rău, Charles Grant, director al Centrului pentru "reforma europeană, referindu-se la domnii Chirac şi Fischer. “Nimeni în M area Britanie nu a avut curajul să o facă”.

Deşi dl Blair a exercitat o influenţă importantă pe planul reformei economice, dl Grant afirmă că ambiţiile premierului britanic de a juca un rol conducător în UE “sînt sortite pierii dacă nu va avea curajul să vină cu o viziune proprie”.

C o n tro v e rs e p r iv in d p ro b le m a lo c u r ilo r în C o n s iliu l de

S e c u rita te a l ONUj[IIkă^StatTtpa^ Reuters)

Discursul cu conotaţii simbolice rostit recent de preşedintele Franţei, Jacques Chirac în Parlamentul german, Bundenstag, a vizat, în esenţă, să dea girul francez, fie şi cu unele nuanţe, recentei ipoteze avansate de ministrul german de Externe, Joschka Fischer, în favoarea unei Constituţii europene. Este un lucra îmbucurător deoarece, fie că acest lucru este agreat sau nu, fară un acord puternic franco-german, Europa nu se poate construi.

Şi Italia intenţionează să se asocieze cît mai curînd, de o manieră tot atît de autoritară.şi solemnă, proiectului unei Europe federale, schiţat de dl Fischer în discursul pronunţat în luna mai la universitatea Humboldt din Berlin, în acest fel, se va reconstitui virtual, alături de ţările din Benelux, acel nucleu originar de şase ţări, numit la jumătatea anilor ’50, Europa de îa Messina, de conferinţa organizată în acest oraş, în cadrai căreia s-a conceput Europa unită sub forma de astăzi.

în Bundestag, pe lîngă ideea Constituţiei europene, dl Chirac a relansat şi propunerea de a se acorda Germaniei un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, care să reflecte importanţa sporită a acestei ţări.

Cele două propuneri nu-sînt în sintonie. Dimpotrivă, merg una îm potriva celeilalte. După obiectivul final privind moneda

euro, UE are nevoie, pentru a se consolida, de o politică externă şi de securitate comună în adevăratul sens al cuvîntului. A asigura Germaniei un loc permanent în Consiliul de Securitate ar însemna a merge împotriva curentului şi a compromite, poate iremediabil, acel proiect de sediu comunitar european care să blocheze tentaţiile , to t mai latente pe Bătrînul Continent, dar care pot reînvia fortăreţele naţionaliste ale trecutului;

Se pune întrebarea cum va putea influenţa propunerea franceză dezbaterea la ONU, ce durează deja de şapte ani, privind reforma Consiliului de Securitate. La 6 septembrie se va organiza la New Y ork Adunarea Generală a mileniului, cu participarea şefilor de stat şi guvern ai celor 188 de ţări membre.

Este foarte probabil că aceasta va constitui ocazia pentru “marii pretendenţi” la statutul de noi membri permanenţi (Germania, Japonia, Brazilia, India şi Nigeria) de a încerca o nouă ofensivă. Tactica va fi aceea de a determina majoritatea vorbitorilor să afirme că a venit vremea să se realizeze reforma Consiliului de Securitate şi că este necesar să se crească numărul membrilor acestuia, atît permanenţi, cît şi nepermanenţi.

Cine cunoaşte din interior modul cum decurg lucrurile la ONU, ştie că adoptarea unei asemenea poziţii de un număr de 130 sau 140 de delegaţi nu este

"deloc exclusă. Evident că ea va netezi calea pentru a satisface am biţiile marilor pretendenţi. “Coffee Club” - grupul de state care pînă acum au blocat cu eficienţă orice reformă într-o direcţie oligarhică a Consiliului de Securitate - ar face bine să pregătească încă de pe acum contramăsurile adecvate. Mai ales una se impune: lărgirea Consiliului să se facă crescînd atît numărul m em brilor perm anenţi, cît şi nepermanenţi, dar aceştia din urmă să nu fie ficşi, ci “permanenţi prin. rotaţie”.

Această expresie este clar un Oximoron. Ea a fost formulată pentru prima dată la ONU de cei care contracarau Germania şi Japonia. Formula urma să se aplice acelor ţări în curs de dezvoltare din Africa, Asia şi America Latină care nu ar fi căzut niciodată de acord asupra ţărilor ce urmau să fie alese ca membra perm anent: pentru fiecare din cele trei continente.

Ambasadorul Indiei a obiectat imediat: “Dacă trebuie să se âplice principiul rotaţiei pentru noi, atunci să se aplice şi în cazul Germaniei şi Japoniei”. Şi nu ar putea fi altfel, deoarece la ONU, aspiranţii la un loc de membru permanent,, fie ei cunoscuţi sau secreţi, sînt destul de m ulţi. Oxim oronul “perm anent prin rotaţie” s-ar putea întoarce în avantajul “Coffee Club”-ului. Se acceptă formula unor noi membri nepermanenţi şi permanenţi, cu

r

condiţia ca cei din urmă să nu fie ficşi, ci prin rotaţie. A ceastă soluţie nu este altceva decît propunerea de reformă făcută de ita lia , destinată să creeze o categorie de m embri nepermanenţi, .prin rotaţie mai frecventă.

Se va transforma astfel într-un succes definitiv v ic toria procedurală obţinută de Italia şi aliaţii ei din “Coffee Club” în toamna anului 1998, cînd Adunarea Generală a ONU a decretat că nici o rezoluţie privind reforma nu poate fi aprobată cu mai puţin de două treimi din voturile ţărilor membre (126 de voturi), în locul voturilor celor prezenţi (80-90 de votari) aşa cum ar fi dorit unele ţări. în Adunarea Generală, bătălia este pe jumătate cîştigată pentru- cei care anticipează rapid m işcările adversarului.

Cancelarul german Gerhard Schroeder a declarat la 3 iulie, după o întrevedere cu secretarul general al ONU Kofi Annan, că Germania este pregătită să deţină un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, dar a subliniat că guvernul său nu doreşte să facă presiuni în acest sens. Dl Annan, ' aflat în vizită în Germania, nu a comentat propunerea franceză. La 2 iulie el a avut cuvinte de apreciere faţă de participarea sporită a Germaniei la Naţiunile Unite, ca şi în cadrai operaţiunilor umanitare şi de menţinere a păcii.

"VW CRUCIŞ" a premierului

britanic

Â

Primul ministru britanic, Tony Blair, a încheiat “o săptămînă a patim ilor prietenii l-au părăsit; a fost tras la răspundere în problema euro; a avut o intervenţie catastrofală în Camera Comunelor şi, culmea culmilor, fiul său cel mai mare a fost arestat pentru că a condus maşina în stare de ebrietate. ■; - -

Prima lovitură i-a fost aplicată la 1 iulie, cînd scriitorul şi multimilionarul Ken Follet şi cel care strînge fonduri pentru Partidul Laburist, i-a întors spatele lui Blair, acuzîndu-1 de frivolitate şi atacîndu-i pe consilierii săi de imagine pentru că i-au denigrat pe unii membri ai propriului partid.

Follet este de părere că “vinovaţii” sînt tocmai cei mai buni prieteni şi “eminenţele cenuşii” ai lui Blair: şeful său de presă, Alastair Campbell şi actualul m inistru pentru Irlanda de Nord, influentul P eter M andelson. “ E ch ipa” d in Downing Street - a acuzat Follet - a pus la punct o strategie de hărţuire şi dc îndepărtare a celor consideraţi “persona non grata”, instaurind o mentalitate care pune imaginea pe primul plan înaintea principiilor.

A venit apoi chestiunea curo: la polemicilc interne din cabinet cu privire la aderarea sau nu la curo s-au alăturat şi diferite zvonuri interesate care au creat o senzaţie dc dezordine totală la Downing Street. “Via Cruciş” a lui,Tony Blair a continuat apoi cu anunţarea bruscă a lansării unei campanii împotriva vandalismului şi persoanelor în stare dc ebrietate. Pe atunci nu ştia că unul din principalii vizaţi va fi propriul său copil...

Primului ministru i-a căşunat, drept soluţie, să acorde puteri speciale Poliţiei pentru a percepe amenzi pe loc celor care prezintă semne evidente dc ebrietate. Ideea era ca agenţii dc ordine să-l ducă pe ccl aflat în sta te dc ebrietate pînă la un aparat automat pentru a-i percepe o amendă dc 100 dc lire (150 dc dolari).

Au venit apoi criticilc lansate la adresa lui în Cam era C om unelor unde, liderul opoziţie i conservatoare, W illiam Hague, a întrebat în legătură cu retragerea acestui proiect “ ridicol": “A cui a fost ideea asta atît dc minunată? Să ridice mînuţa vă rog...”, a cerut llaguc cu zîmbete abia reţinute. Iar B lair a avut apoi o intervenţie ca tastro fa lă . D eco n certa t, el a făcut gafe memorabile: în faţa politicienilor australieni, veniţi special pentm a sărbători o sută de ani de apartenenţă a ţâ rii lo r la Com m oriwcalth, premierul a lăudat rolul în război al soldaţilor... “americani”.

La puţine momente după aceea el a cerut guvernului său să “se axeze pe imagine şi nu pe substanţă”. Exact contrariul a ceea ce a vrut să spună. Şi a sfîrşit, culmea culmilor, prin a-i cere lui W illiam Hague să ia loc în banca, rezervată de regulă în Camera Comunelor, premierilor britanici. In toate sondajele recente, atît guvernul, cît şi Partidul Laburis se situează în frunte, însă popularitatea primului ministru este în scădere considerabilă. . ; : :

Ultima catastrofa pentru premier a venit din parteafiului său mai m are, Euan, în vîrstă de 16 ani, găsit beat criţă la volanul maşinii sale, într-o piaţă din centrul Londrei, după un chef de pomină pentm a sărbători sfîrşitul anului şcolar.

Poliţia a reuşit să-I identifice, deşi prim a reacţie, a tînămlui a fost să mintă în legătură cu numele, vîrstă (nu are vîrstă necesară pentm a putea consuma băuturi alcoolice) şi adresa lui.

Băiatul a declarat câ-i pare rău pentru cele întîmplate, în timp ce tatăl - al cărui birou a făcut o declaraţie absolut impecabilă în legătură cu cele petrecute - a cerat ca fiul său să fie tratat ca o persoană oarecare şi să plătească pen tm ce a făcut “Cine a încălcat legea - a spus el - trebuie să sufere consecinţele”.

ar putea fireclama dumneavoastră

1 9 7 3 - A m urit com pozito ru l şi p e d a g o g u l M arţia n N e g re a .

E ^ m r î îŢ T T T T

La numai două luni de la votarea Legii bugetului de stat prin care Ministerului Culturii i-au fost alocate 758,7 miliarde lei, adică jum ătate din suma cerută în tr-o prim ă fază de ministrul Ion Caramitru, singura speranţă a culturii româneşti pare să fi rămas rectificarea de buget prevăzută pentru această toamnă.

“Buzunarele” direcţiilor de sp ec ia lita te d in M in iste ru l Culturii sînt aproape goale, în

- ciuda faptului că banii abia au venit, astfel îneît m ulte din p rogram ele şi p ro iec te le culturale prevăzute pentru cea de-a doua parte a anului 2000. sînt, fară exagerare, în pericol de m oarte. Ca şi în anii precedenţi, singurele activităţi cu sorţi de izbîndă par a fi fost cele programate în primele luni, achitate, la rîndul lor, din mici rezerve sau cu luni de zile întîrziere, după repartizarea fondurilor.

Vorbind despre rectificarea de buget. Ion Caramitru pare, cel puţin Ia p rim a vedere, optimist: “Prim-ministrul oe-a asigurat în repetate rinduri că vom primi bani Ia rectificare, iar cu am toate motivele să cred câ va fi aşa". Detaliind însă, prezintă altfel situaţia: “Sîntem intr-o situaţie identică cclci de anul trecu t, c înd , de la dezbaterile pentru buget, la început dc an, şi pînă la votarea bugetului. Ministerul Culturii mai avea nevoie de 300 de miliarde de lei pentru a sta pc linia dc plutire. La dezbateri, anul acesta am ajuns la suma dc 250 miliarde dc lei, pe care, tn acelaşi sistem, am obţinut-o ca suport moral dc la comisiile de cultură, iar la capitolul subvenţii sîntem în aceeaşi

. situaţie ca anul trecut”.Câ rectificarea de buget va

avea loc şi câ M inisterul Culturii s-a fi unul dintre fericiţii ciştigători ai unor miliarde, puţini par să se mai îndoiască. Mai ales câ relaţia lui Ion Caramitru cu prim-ministrul

ÎM M M M

Mugur Isărescu este, cel puţin deteriorarea lor în timp. “Suma pînă în clipa de faţă, mult mai necesară pentm a menţine înbună decît cea pe care ministrul Culturii a avut-o cu fostul prem ier, R adu Vasile. P roblem ele apar însă îji momentul cînd se adună sumele de care au nevoie majoritatea direcţiilor de specialitate din

echilibru lucrările care s-au făcut pînă acum este de 250 miliarde de lei. Cred că numai pentru salvarea efectivă a P rogram ului naţional de restaurare a monum entelor istorice, la rectificare ar trebui

Ministerul Culturii şi instituţiile să primim cel . puţin 150 de de cultură, subvenţionafe de la v miliarde. Asta ar fi cam tot ce bugetul de stat. R ezultatul se mai poate face anul acesta, depăşeşte 250 de miliarde şi nu ca să salvăm cele 400 de rep rezin tă nici pe departe miliarde despre care vorbeam,, abundenţă sau m ăcar care altfel se vor duce pe apa mulţumire, ci pur şi simplu sîmbetei. La unele monumente,supravieţuire.

In cea mai gravă situaţie se află, ca şi anul trecut, monumentele istorice. Cu 143,5 miliarde de lei, dintr-un necesar iniţial de 732 de m iliarde, Direcţia xMonumente Istorice se află în situaţia de a închide o treim e din şan tie re le de restaurare. “Cel mai grav lucru. este că vom fi nevoiţi să închidem 107 şan tie re de restaurare din peste 300, aşadar vreo 30%, pe care nu avem cum sâ le protejăm. Protecţia unui şantier închis costă enorm. Practic, lucrările se vor opri şi vor fi lăsate de izbelişte. Acest domeniu este cel mai afectat de bugetul restrins”, declară Ion Caramitru.

Dan N icolae , d irectoru l acestei direcţii, a explicat că suma totală necesară execuţiei lucrărilo r de restaurare, consolidare, conservare şi punere în valoare a monumentelor se ridică, după calcule generale, la aproximativ 3.000 de miliarde de lei. Asta, desigur, într-o situaţie normală. Anul acesta, direcţia s-ar fi mulţumit pentru restaurări şi cu 732 de m iliarde (la 15 februarie), sau cu 350 de miliarde (la 15 martie), sau chiar cu 246 de miliarde (la 27 martie). N-a fost să fie. închiderea celor 107 şantiere va duce, conform declaraţiilor lui Dan Nicolae, la pierderea a 400 de m iliarde de le i, prin nefinalizarea lucrărilo r şi

acoperişul e desfăcut, e pus carton asfaltat care rezistă o vreme, se toarnă alt carton asfaltat care înseamnă alţi bani, apoi putrezeşte nu ştiu ce şi tot aşa. Acestea sînt lucrări care nu rezistă şi care vor trebui refăcute”, spune el.

Bugetul propriu al Direcţiei M onumente Istorice este de aproape patru miliarde lei, din care se finanţează activitatea Com isiei N aţionale â M onum entelor Istorice, o secţiune de specialitate, activitatea Comisiei Naţionale de A rheologie , Sesiunea naţională anuală de rapoarte arheo log ice , revistam onum entelor istorice, cofinanţări ia unele proiecte internaţionale, un program-pilot de gestiune pentru lista m onum entelor înscrise în patrimoniul mondial, un proiect pentru declararea Sulinei «oraş de interes naţional», programul B anloc, un pro iect pentru piciorul podului Iui Traian de la D robeta Turnu-Severin, proiecte pentru metodologii, etc.

într-o situaţie nu prea fericită se află şi Direcţia Arte Vizuale care a cerat, iniţial, aproximativ 30 de miliarde lei şi care, pentru prima dată, nu are nici un ban Ia fondul de achiziţii de lucrări de artă contemporană pentru v iito ru l M uzeu de Artă C ontem porană. Simona Tănăsescu, directorul Direcţiei Arte Vizuale, a declarat pentru MEDIAFAX: “Din păcate, în

acest an, bugetul pentru achiziţii al Direcţiei Arte Vizuale este zero. Pe de altă parte, cu adevărat păcat este că nu s-a putut încă face pasul următor în dezvoltarea proiectului M uzeului de Artă Contemporană al României. Nu abandonăm, însă, nici o clipă construirea acestui proiect, într-un fel, lipsa muzeului ar putea justifica lipsa bugetului pentru achiziţii. Aşa ar fi firesc, să avem un muzeu de artă contemporană, pentru care sâ facem achiziţii. Noi am schimbat-regulamentele, există o Comisie de achiziţii, şi în strategia direcţiei muzeul şi sistemul de achiziţii reprezintă priorităţi absolute”.

La capitolul monumente de for pubîic, bugetul Direcţiei A rte V izuale este de aproximativ 2,7 miliarde lei, ceea ce înseamnă că anul acesta se vor putea termina numai cîteva dintre monumentele începute anul trecut sau se vor plăti drepturi de autor pentru cîteva dintre monumentele care au şi surse alternative de finanţare. Pentru proiecte şi programe, adică activitatea propriu-zisă a direcţiei, suma este de aproximativ trei miliarde lei. Pe 15 august va fi ultima întrunire a Comisiei pentru Proiecte şi, probabil, la sfîrşitul lunii august, după ce vom primi toate aprobările pentru proiecte, se va termina întreg bugetul direcţiei. Probabil că vom păstra sume absolut simbolice pentru evenim ente de maximă im portanţă, cum este Ziua Naţională.”

La Direcţia Cultură Scrisă- B iblio teci, cuvintele-cheie, atunci cînd vine vorba despre participările la evenimentele culturale internaţionale din toamna acestui an, par a fi “rectificare” şi “reduceri”. A na. Andreescu, directoarea acestei direcţii, declară: “Necesarul general al direcţiei, pe planul meu de activităti, ar fi fost de 62 de miliarde lei. Am primit

sub 30 de miliarde. Distribuţia banilor din Ministerul Culturii este o consecinţă a diminuării bugetului cerut de instituţie, încercăm să ne desfăşurăm activitatea în aceste condiţii precare. Facem echilibristică, obţinem reduceri de transport, de cazări etc. Dacă nu vom primi bani la rectificarea de buget, unele acţiuni nu se vor face, pur şi simplu”. Aceasta a mai arătat că bugetul acordat, în acest an, subvenţiilor pentru carte şi reviste culturale este de 16 miliarde lei, fondul destinat achiziţiilor de carte pentru biblioteci - 5 miliarde lei, iar cel destinat programului de informatizare a bibliotecilor, de 7 miliarde lei.

La două dintre marile tîrguri de.carte din toamna anului 2000, extrem de importante pentru orice ţară care doreşte să-şi promoveze oferta în domeniu şi strict necesare în tîln irilo r dintre editori, România se va deplasa cu mare greutate şi cu o delegaţie minimă. ‘ -

Bugetul total care le revine teatrelor şi institu ţiilor de spectacol subordonate Ministerului Culturii se ridică, anul acesta, la 201,4 miliarde lei. Vladimir Popescu-Deveselu, directorul D irecţiei A rtele Spectacolului,, pare îngrijorat de plecările masive ale tinerilor artişti spre ţările vestice, mai ales din cauza constrîngerilor materiale pe care aceştia sînt nevoiţi să le suporte în România: “Din, cauzarestrîngerilor permanente ale subvenţiei în materie de cultură şi de artă a spectacolului se creează o limitare a relaţiilor cu artiştii din străinătate. Aceasta duce în mod firesc la o stare de izolare culturală care, la generaţia tînără naşte dorinţa de a se afirma în străinătate”.

El s-a arătat destul de optimist în privinţa situaţiei financiare a instituţiilor de cultură, mizînd, însă,' tot pe rectificarea de buget.

, Unul dintre cele mai importante . proiecte ale Ministerului Culturii rămîne, în 2000, Anul Eminescu. Trei sferturi din cele 20 de miliarde alocate din bugetul acestui, minister au fost cheltuite cu acţiunile desfăşurate pînă acum.

Cristian Tiberiu Popescu, consilier al m inistrului şi coordonatorul Programului “Anul Eminescu”, declară că la rectificarea de buget va cere o sumă cuprinsă între cinci şi zece miliarde lei, pentru acoperirea activităţilor din cea de-a doua. parte a anului.

Singura excepţie făcută de Guvern pentru “Anul Eminescu” a fost, recent, alocarea a 2,3 miliarde lei pentru achiziţionarea aparaturii necesare facsimilării digitale a caietelor lui Mihai Eminescu.

Două dintre marile instituţii naţionale de cultură - Biblioteca Naţională a României şi Muzeul Naţional de Artă - mizează şi ele pe nişte bani, la rectificarea de buget.

Cu puţine excepţii, chiar în lumea civilizată,^ cultura nu aduce bani. în to tdeauna ' cîştigurile vin dinspre produsele care se adresează maselor şi care reprezintă un capitol special în politica financiară a oricărei instituţii de gen. Cultura românească nu reuşeşte să-şi construiască “portiţele” care să-i permită o independenţă măcar parţială faţă de bugetul de stat. în fiecare an, lipsa banilor pentru continuarea unor < lucrări duce la pierderea sumelor investite în anii prece­denţi, în instituţiile bugetare de cultură salariile frizează ridicolul, iar calitatea produsului cultural e adesea marcată de restricţiile materiale. în aceste condiţii, rectificarea de buget şi controversata maşinărie numită • plămîn artificial devin compa­rabile: unii le consideră imorale, sînt simple paleative dar, cu toate asteaţ ţin în viaţă pacientul în aşteptarea unui miracol.

Adriana BISCĂREANU

A C IU A U C U L T U li A ţ

Eveniment editorial

La Editura SEDAN a apărut, recent, D icţionarul englez-rom ân pentru jurişti, avîndu-1 ca autor pe prof. Dan Bradaşcu, cel care a realizat şi primul curs practic universitar de engleză, pentru jurişti, apărut în România. Noua apariţie editorială conţine, pe lîngă termenii uzuali, noţiuni şi cuvinte de specialitate , precum şi numeroşi termeni argotici, întîlniţi în limbajul persoanelor de la periferia societăţii.

Complexitatea abordării este motivată de autor prin faptul că, în opinia sa, profesia de jurist presupune, pe lîngă so lide cunoştin ţe din dom eniul d rep tu lu i, şi un bogat bagaj de cunoştin ţe din cele mai diverse domenii ale activităţii socio-umane. Autorul consideră că, întrucît juristul

• intră în contact şi trebuie să soluţioneze probleme ridicate de persoane din diverse clase şi pături sociale, precum şi de diverse profesii, pe lîngă limbajul de strictă specialitate, el trebuie să cunoască şi sâ înţeleagă inclusiv limbajul specific acestora. Datorită volumului mare de asemenea cuvinte (primul volum consacrat doar literelor A şi B, conţine 176 pagini), dicţionarul va apare în mai multe fascicole, asigurînd astfel un instrument de lucra esenţial pentru toţi juriştii, dar mai ales pentru studenţii care doresc să aibă acces şi să stâpînească terminologia juridică engleză.

Festivaluri, concursuri...• în cadrul “Zilelor scriitorilor

zărăndeni”, ediţia a IX-a, Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Hunedoara, Primăria municipiului Brad, Biblioteca Judeţeană “Ovid D ensuşianu” Hunedoara-D eva şi B iblioteca

municipală Brad organizează cea de a IV-a ediţie a Concursului de creaţie “Vlaicu Bârna” în 21 septembrie a.c. Scriitorul Vlaicu Bârna (1913-1999) s-a născut în satul Crişan, comuna R ibiţa, • judeţul Hunedoara, la 4 decembrie 1913, într-o familie de moţi; este autorul unor importante volume de poezie şi proză, care evocă peisajul montan şi istoria zbuciumată a m oţilor din Apuseni. Scopul concursului vizează consacrarea unor talente tinere în domeniul poeziei. Pot participa unul sau doi poeţi din judeţul Hunedoara şi din alte judeţe, care nu au depăşit vîrstă de 30 de ani, indiferent de profesie, care nu au

- publicat volume proprii. Concurenţii vor trimite pînă la 1 august (data poştei), un plic cu creaţiile lor pe adresa Bibliotecii municipale Brad (str. Moţilor nr. 10, telefon 054/65-56-68, conţinînd minimum 10 poezii dactilografiate la un rînd, în două exemplare. Pe plic, în locul numelui, va fi înscris un m otto pentru recunoaştere, acelaşi motto urmînd a fi introdus şi într-un plic mic închis, în care se vor indica: numele şi prenumele, data naşterii, adresa exactă, cu telefon, profesia. Plicul mic va fi introdus într-un p lic mai mare, împreună cu creaţiile pentru concurs.

Fiecare pagină cu poeziadactilografiată va avea în colţul de susmotto-ul de pe plic.

***• în cadrul acţiunii permanente de

stimulare şi punere în valoare a creaţiei poetice contemporane şi continuînd tradiţia sărbătoririi poetului transilvan pe meleagurile ridicate de el la rang de cîntec, Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj, Centrul Creaţiei Populare şi Biblioteca Judeţeană ce-i

-poartă numele organizează cea de a Vl-a ediţie a Concursului Naţional de Poezie şi eseu “Octavia Goga - M ult iscu sita vrem ii slovă” . Manifestarea va avea loc în zilele de 23-24 sep tem brie a.c., Ia C lu j- Napoca şi Ciucea. Fiecare autor va trimite pînă la 10 poezii, respeetiv unul-două eseuri dedicate vieţii şi operei poetului, care vor fi dactilografiate în două exemplare, cu semnătură, însoţite de datele personale şi de creaţie ale autorului, inclusiv adresa ş i ‘numărul de telefon. Ultima dată de intrare în concurs este 11 sep tem brie 2000, data de pe ştampila oficiului poştal de destinaţie. Lucrările vor fi trimise pe adresa: Centrul Creaţiei Populare Cluj, str. Cardinal Iuliu Hossu nr. 25,3400 Cluj- Napoca (telefon 064/19-77-81).

Festivitatea de premiere va avea loc la 24 septem brie a.c., la M uzeul “Octavian Goga” de la Ciucea, în prezenţa unor membri ai juriului şi ai organizatorilor.

**** La 20 octom brie a.c. va fi

finalizată, în municipiul Turda, cea de . a Vl-a ediţie a Concursului naţional de. c reaţie proză scu rtă PA VEL DAN. Concursul are loc în organizarea Inspectoratului pentru Cultură, Central Creaţiei Populare Cluj şi a Bibliotecii" Judeţene “Octavian Goga” şi este me­nit să contribuie la promovarea şi stim ularea creaţiei literare din domeniul prozei scurte, precum şi la cunoaşterea vieţii şi activităţii prozato­rului transilvănean. Concursul este deschis tuturor creatorilor, fie câ sînt sau nu membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Lucrările, în număr de2-3, dactilografiate în 1-2 exemplare, vor fi expediate pe adresa: . Centrul Creaţiei Populare Cluj, str. Cardinal Iuliu Hossu nr. 25, 3400 Cluj-Napoca (telefon 064/19-77-81), p în ă Ia 6 octombrie a.c. (data poştei) şi vor fi însoţite de datele personale ale creato­rilor, cu numărul de telefon şi adresa.

Rubrică realizată de M. BOCU

Aici ar putea fi . reclama dumneavoastră

U n iu n ii A r t i ş t i lo r d in R o m â n ia p e a n u l

- : Recent a avut Ioc decernarea premiilor Uniunii Artiştilor Plastici din România pe anul 1999. Sîntem bucuroşi că personalităţi ale vieţii artistice din oraşul nostru, cu un palmares artistic de excepţie în ţară si străinătate-- CARMEN CRISTIAN şi KAROLY ZOLD GYONGYI - au

i=s obţinut prestigioase premiiţ atestînd o dată mai mult vitalitatea centrului nostru artistic, valoarea şi importanţa sa în elaborarea unor noi direcţii în arta acestui sfîrşit de mileniu.

CARMEN CRISTIAN - Premiul U.A.P. din România pentru VIDEO - FOTO - PERFORMANCE

P ortret de artist. Absolventă a Institutului de Arte Plastice şi Decorative “Ion Andreescu” din Cluj, secţia Pictură, promoţia 1971; membru stagiar al Filialei Cluj a UAP din 1996; membru UZP şi International Joumalists Organisation. în prezent, coordonează Redacţia Culturală la Studioul TVR Cluj. Premii: 1996 - Menţiune pentru eseu, Festivalul Producţiilor TVR, “Lumea de lîngă noi”, Iaşi; Menţiune la Festivalul Filmului Documentar de Istorie şi Istoria Artei, Bucureşti, Muzeul de Artă Cotroceni; 1997 - Premiul A.P.T.R. (Asociaţia Profesioniştilor de Televiziune din România) cu filmul “De-semne spre cer la Tăuşeni”; 1998 - Premiul III, Festivalul Internaţional “Ethnos

. Bacău, cu filmul “De-semne spre cer la Tăuşeni”; Marele Premiu la Festivalul Filmului Documentar ' de Artă “7 Arte”, Călăraşi, cu filmul “Noaptea Sînzienelor”; 1999 - Premiul III, Festivalul Internaţional

“Ethnos”, Bacău, cu\ filmul “Sărăcuţ”. Participări la manifestări de artă alternativa: 1996 - Festivalul Internaţional Mediawave, Gyor, Ungaria, cu filmul “Darul”; 1997 - secţiunea dezbateri şi filmshow la Expoziţia Anuală a Centrului Soros pentru Artă Contemporană, Muzeul Naţional de Artă Cluj; 1997, 1998, 1999 - Simpozionul de Design Textul, Academia de Arte Vizuale “I. Andreescu”, Cluj-Napoca, videoshow-uri; 1998 - Festivalul de artă alternativă “Noi şi ei”, Casa Tranzit, videoshow; 1999 - Expoziţia Cluj-Nantes, Galeria UAP, videoshow “Uriaşii”; Simpozionul Internaţional “Pictura / pictorii încotro?”, Academia de Arte Vizuale “I. Andreescu”, videoshow;

•Ciclu de conferinţe şi videoshow la Centrul video-film “Astra” Sibiu; Simpozionul Internaţional “Tendinţe, Evenimente, Instituţii în arta plastică contemporană”, Oradea; Centrul Cultural Român New York, gală de filme; 2000 - Festivalul Itaroart (Italia), videoshow.

tr. : *-T - ."A T - r : V„ / o»-* ' ;v- - . . . ,

I r> « c #" 0 ; .

> a i- - :

M s ă?"mg.

. ; si!-"-. ( &

,4, ir* - -

'-v. ^

* t t * ' i ***‘ %'v' ** » .. ' r/v* * * *' î. ’i r in '•. - ' J c v r - s f ► 'T A 'v * ? . : ' > * ■ v

.■Mir1- *n

Carmen Cristian - CAPCANA REPER (colaborare cu Bianca Blaga Matei) K

Prezenţă de excepţie în filmografia - eseu românească, Carmen Cristian are un orizont de aderare la real, autentic şi; original; - arta sa vizează

■ totdeauna o abordare axiologică. Originalitatea creaţiei sale este fără îndoială una de esenţă;

limbajul apare drept corolar al acesteia. Fiecare imagine, succesiunea, ritm area, configurarea în galaxii de semnificaţii face dovada nu numai a unui înalt profesionalism, dar şi a prospeţimii uimirii creative în

faţa existenţei fără de care nu este posibilă arta adevărată. Forarea sensurilor se sprijină adesea pe procedee conceptuale, uneori cu trimiteri la un post- modernism aparte situat la interfaţa între savoarea glumei şi lacrima tragediei, revelînd prin

metafore - imagini de o umanitate vie, vulnerabilă (Incertitudine, 1999, Gaura neagră, 1999, întuneric-lumină, 1999). Esenţele sale descind din arhcologizarea unor înţelesuri străvechi (Uriaşii, 1999), din reconfigurarca explicită şi. generativă dc imagini, emblemă

a ritmurilor cosmice. (Capcana reper, 1998). Opera sa puternică, vitală, energizantă implică mult curaj. C arm en C ris tia n răstoarnă obişnuinţele, Cutumele obosite şi, asemeni personajului artist din Uriaşii, se simte atrasă “să străbată medii diferite cu lejeritate, aproape ca un

aventurier, într-o călătorie să zicem iniţiaticâ. Experienţele sale sînt convertite dc-a lungul unui traseu. în forme şi imagini chcic- simbolice. Sînt polarizate două lumi - cca reală şi cca imaginară- chiar utopică. Existenţa uncia o determină pe cealaltă şi invers, reciproca este valabilă.

PREMIUL SPECIAL AL UAP DIN ROMÂNIA - KAROLY ZOLD GYONGYIP ortre t de artist. Absolventă a Institutului dc Arte

Plastice şi Decorative “Ion Andreescu” din Cluj, promoţia 1973, secţia Textile; membru UAP. din 1980; A.I.A.P. din 1993; B.M.C. din 1996; M.K.-I.T.SZ. din 1998. A debutat în 1973, la Bucureşti, la Institutul dc Estetică şi Forme Industriale, “Art-Ind”; specializare în 1980, Bucureşti - Transpunerea fotografici pe material textil prin termotransfer. Expoziţii personale: 1973-1974: Cluj- Napoca, Galeria Veche; 1994: Pecs, Ungaria, Parti Galeria; 1999: Kaposvar, Ungaria, Kapos Art Galeria; Cluj-Napoca: Muzeul Naţional-de Artă; participă, în perioada 1973-1999 la expoziţii de grup la: Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Odorhei, Cristur, Tîrgu Mureş, Turda, Alba Iulia, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Sibiu, Timişoara, Bucureşti, Turda etc. Expoziţii naţionale:

1976-1999: Bucureşti, Sala Dallcs, Ateneul Român, Teatrul Naţional, Palatul Cotroceni, Parlamentul României, Galeria Eforie, Galeriile Apollo, CăminulvVrtci; 1976, 1979, 1983, 1987, 1990, 1994, 1997 - Trienala Naţională dc Artă D ecorativă la B ucureşti, S ala D allcs, P arlam entu l Rom âniei, Teatrul N aţional; 1995-1997 - S aloane Naţionale dc Artă Decorativă, Bucureşti, Palatul Cotroceni; 1980-1998 - Saloane Naţionale dc M iniaturi Textile, Bucureşti; 1994-1997 - Expoziţia Naţională dc Broderie, C luj-Napoca. E xpoziţii in te rn a ţio n a le : 1973-1999 Frankfurt am Main, Toronto, Szombathcly, Paris. Glindc (Germ ania),1 Cluj-N apoca, C hişinâu, Lvov, A shvillc (SUA), Innsbruck (Austria), Barcs (Ungaria), Cluj-Napoca. Prem ii: 1982 - Atelier “35”; 1993 - “Fois dc Paris", Medalia de argint a pavilionului românesc.

P i i l S

s f -

I • b f r ' v^ . = t . V 3 S ^ ‘/ ' • £ x - f " ~ l ? s - :

I V ' s?"l i p « B ig

, u “KAROLY ZOLD GYONGYI - “Tricot circular”

Expoziţia retrospectivă deschisă, în 1999, la M uzeul Naţional de Artă din Cluj, ne prezintă universul său spiritual şi plastic unitar şi coerent în devenirea sa, autentic original, fiind, totodată, mărturia unei personalităţi distincte şi însemnate în tapiseria din România şi Europa.

Dacă,-în 1973, tapiseriile sale în introducînd în “tablourile tricotate”relief, tricotate, deschideau un nou a treia d im ensiune, determ inînddrum în în ţe leg erea în să ş i a ap a riţia un u i r e l ie f “ sa illa n t” ,co n cep tu lu i de artă te x tilă , racordîndu-se astfel cu inventivitate

şi măiestrie celor mai noi tendinţe europene (A bakanovics), artista devine astfel parte in tegran tă a generaţie i “exp lozive” din arta contemporană din România. Această generaţie repunea în discuţie în numele libertăţii creaţiei nu numai motivul, înlănţuirea lui, sensurile lui, ci chiar procesul de creaţie în sine...

Opera lui Karoly Zold Gyongyi, prezentată în sălile Muzeului Naţional de Artă Cluj, este întemeiată pe ideea GENEZEI şi apare articulată şi consecventă unor principii conform cărora un gen de artă este major sau minor nu în funcţie de tehnică sau cutumă, ci datorită seriozităţii abordării esenţelor existenţiale. Situîndu-se ferm pe ideea naşterii şi devenirii VIULUI, ca parte a înţelegerii GAIA ca o fiinţă capabilă de acceptare sau respingere, opera sa la propriu şi mai ales la figurat instituie reţele comunicative, rapeluri spirituale ce învăluie REALUL, restituindu-ni-1. învăluirea în formă - metaforă revelatorie - este persuasivă, poetică şi cel mai adesea muzicală în modularea savantă a motivelor plastice. Dacă la începuturile creaţiei sale “saillantul” eră determinat volumetric

' în această nouă şi valoroasă configura­ţie a operei sale, diferitele esenţe ale imaginii sînt antrenate într-o competiţie

ce dă senzaţia nu numai a celei de-a treia dimensiuni, dar şi a existenţei şansei de a descoperi subtilul joc al unei noi şi continue transformări. Această aparentă dezordine a reţelei ce surprinde natura genezei formelor este rodul cercetării, experimentării de la “micul real” al elementelor firii - . firul de iarbă > pînă lă utilizarea colajului serigrafiei sau graficii pe computer. Modul de VIEŢUIRE este înţeles ca vibraţie, reţea, consonanţă, obtuarre, dialog - angulare - organic - în care adesea apăr forme geometrice sim bolice: cercul, speranţa în perfecţiune, pătratul temeiniciei umane, triunghiul creşterii sau crucea creştină. Gramatica formei plastice devine în sine generativă; artista ne propune să studiem infinite probabilităţi ale unei situaţii plastice pe un suport reţelar la propriu, ca tehnică, şi esenţial reţelar ca structură a VIULUI. Instalaţia prezentă în retrospectivă vine să confirme acest drum, grupînd parcă în coloanele transparente şirurile de lanţuri ADN sau, mai bine spus, de probabilităţi ale existenţei în devenirea sa la hotarul minim al necesităţii şi maxim al libertăţii. Opera sa, racordată unor orizonturi europene de creaţie în tapiserie, este o contribuţie de seamă la arta din România.

N e simţim onoraţi că Muzeul Naţional de Artă a fost părtaş la realizarea operei lui K A R O LY ZOLD G YO N G YI, precum şi adesea la opera filmică - eseu al lui CARM EN CRISTIAN, fie a.pornit de la un motiv artistic prezent pe sintezele noastre, fie filmele au ( fost proiectate în cadrul unor manifestări naţionale sau internaţionale. Adresăm felicitări celor doua artiste de excepţie C A R M EN CRISTIAN şi K A R O L Y Z O LD G Y O N G Y I premiate de prestigioasa breaslă din care fac parte.

. Dr. Alexandra RUS

A i c iLi

ar putea f i reclama dumneavoastră-

© J c '

I I ) « l . b e lg ie n e , ră m a s ă în v ig o a re , cu unele rev izu iri şi m odificări, p în ă în 1 9 2 3 .

loan Mureşan regretă că PNL alunecă către o alianţă cu partide de sorginte socialistă

Prim-vicepreşedintele PNŢCD loan Mureşan şi-a exprimat, ieri, regretul că PNL “alunecă către o alianţă cu partide de sorginte socialistă ceea ce, în opinia sa, ar pune sub semnul întrebării apucarea Strategiei de intejgrare a României în Uniunea Europeană.

Noi susţinem în continuare construcţia unei alianţe politice care să pună în practică Strategia de integrare a României în Uniunea Europeana, iar acest lucru nu se poate face decît construind o coaliţie din partide cu vocaţie europeană”, a declarat, agenţiei MED1AFAX, loan Mureşan. ‘

El a apreciat că orice alte aranjamente politice nu pot duce decît Ia blocarea procesului de integrare a României în UE.

“Credem insă că decizia finală a prietenilor noştri liberaii va fi să rev ină a lă tu ri d e noi în susţinerea preşedintelu i Emil Constantinescu şi a premierului Mugur Isărescu pentru ca obiectivul propus să fie atins , a afirmat Mureşan.

Biroul Permanent Central al PNL a stabilit, marţi seara, să cond iţioneze n eg o c ie rile cu- A pR în vederea unei alianţe prc-electorale de_ susţinerea candidaturii lui Theodor Stolojan ia Preşedinţia României, în caz contrar formaţiunea liberală urmînd să opteze pentru participarea pe liste separate Ia alegerile generale şi sprijinirea unui candidat propriu la scrutinul prezidenţial.

Teodor Meleşcanu precizează că Adrian Costea

i-a realizat o singură dată materiale electorale

Preşedintele ApR, Teodor Meleşcanu, a afirmat, marţi, într-o conferinţă de presă, că nu a solicitat nici un fel de serviciu lui Adrian Costea, admiţînd câ acesta a realizat o singură dată, din proprie iniţiativă, nişte materiale electorale, care nu au mai fost folosite din cauza unei greşeli de tipărire a numelui său pe fotografie. . .

“Niciodată nu a existat din partea mea sau a partidului vreo cerere sau comandă adresată domnului Costea pentru materiale publicitare, cu excepţia acestei iniţiative a lui, care nu s-a materializat”, a spus Meleşcanu. '

Liderul ApR a dezminţit categoric informaţiile din scrisoarea lui Adrian Costea potrivit cărora ar fi citit în 1997 un discurs redactat de acesta. “Oi fi eu băiat de la ţară, dar nu sunt aşa de prost cum crede lumea”, a precizat Meleşcanu, .

In opinia sa, Costea este “ambasadorul plenipotenţiar” al preşedintelui Constantinescu, şi a spus că nu este în nici un fel implicat în acest scandal.

Theodor Stolojan se va înscrie în PNL doar dacă acest partid va face alianţă cu ApR

F o stu l p rem ier T heodor S tolojan a declarat, ieri, în conferinţa de presă a PNL, câ sc va înscrie în formaţiunea liberală “sub rezerva" alianţei şi apoi fuziunii cu ApR.

întrebat cc sc va intîmpla dacă alianţa sau fuziunea dintre cele două partide nu se v o r p roduce , S to lo jan a spus câ “în m om entu l dc faţă” înscrierea în PNL “cade” . El şi-a exprimat convingerea că prin

înscrierea în noul partid rezultat din fuziunea ApR-PNL a ales “drumul corect” şi a răspuns la aşteptărilor Iniţiativei Social- Liberale, care exprimă “o stare de spirit” şi care nu este un obstacol în calea negocierilor dintre cele două partide.

Stolojan a adăugat câ România a rămas singura ţară din Europa Centrală şi de Est în care se mai discută în termeni de “neo

şi criptocom unişti” , aceste teme de dezbatere fiind “depăşite” şi conducînd la “irosirea” forţelor politice.

în legătură cu. propunerea PNL.de susţinere a candidaturii sale la Preşedinţie, Stolojan a spus că acest lucru este “obiect de negociere” între ApR şi PNL, fiind necesară “o decizie politică”.

PNL amînă întîlnirea propusă de Ion DiaconescuPNL consideră că o întrevedere cu PNŢCD, propusă de

preşedintele ţărănist Ion Diaconescu, nu poate avea loc în acest moment, în care ambele formaţiuni negociază cu alte partide formarea unor alianţe, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele PNL, Mircea Ionescu-Quintus.

Quintus a spus că PNL negociază în acest moment cu ApR, iar PNŢCD cu UFD. “Nu ne putem întîlni cu PNŢCD pentru că nu cunoaştem rezultatul acestor discuţii”, a adăugat Quintus.; Preşedintele PNŢCD, Ion-Diaconescu, le-a transmis, marţi, o scrisoare membrilor Biroului Permanent Central al PNL şi liderului Mircea Ionescu-Quintus, în care propune o întîlnire între ţărănişti şi Hberali înaintea şedinţei Consiliului Naţional al PNL, pentru ca “decizia politică strategică a'acestui for să se poată baza pe toate elementele politice pozitive pe care negocierile cu PNŢCD, partener tradiţional al PNL, le poate aduce unei viitoare construcţii politice”. ■ ■- Consiliul Naţional al PNL, care va decide asupra politicii de alianţe a partidului, va avea loc în data de 15 iulie.

Preşedintele PNR Virgil Măgureanu s-a întîlnit cu liderul PDSR Ion lliescu

Vicepreşedintele PNR Dorin lacob a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă, că preşedintele PNR, V irgil Măgureanu, a avut o întîlnire cu preşedintele PDSR, Ion lliescu. “Concluziile întîlnirilor sînt că PNR poate găsi punţi de comunicare cu PDSR, deoarece PDSR, partid social-democrat, este cel mai puternic partid din România şi care crede în şansa

Tui de a determina următoarea guvernare”, a arătat lacob.

Referindu-se. la discuţiile purtate de PNR cu PUNR . în vederea fuzionării, lacob a spus că acestea “evoluează b in e ,.

, într-o limbă română corectă”, rămînînd să se stabilească dacă formaţiunea rezultată în urma fuzionării celor două partide va merge singură în alegeri sau va face o alianţă.

Secretarui general al PNR M ircea Cranţa a anunţat că vineri va avea loc Consiliul' Naţional al PNR. Pe ordinea de zi a Consiliului Naţional se a flă . dezbaterea rezultatelor obţinute Ia alegerile locale şi soluţiile posibile pentru următoarea; etapă.

PNŢCD li va acorda sprijin premierului Isărescu pentru continuarea aplicării actualului program de guvernare şi după alegerile din toamnă

Premierul Mugur isărescu a primit sprijinul conducerii PNŢCD pentru a continua aplicarea actualului program de guvernare şi după alegerile din toamnă, la o întîlnire care a avut loc, ieri, între primul ministru şi liderii ţărănişti.

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, a declarat, după întîlnire, că PNŢCD militează pentru programul început de guvernul actual şi pentru structurile care îl aplică în prezent, în frunte cu preşedintele Emil Constantinescu şi cu o guvernare condusă de Mugur Isărescu. Diaconescu a precizat că nu i-a cerut lui Mugur Isărescu să se înscrie în PNŢCD, arătînd că premierul, prin poziţia sa de independent, este o garanţie eficientă câ aplicarea programului de guvernare nu va fi influenţată de jocurile politice. Ion Diaconescu a precizat că susţinerea acordată premierului Isărescu este în numele PNŢCD şi al “întregii Convenţii Democrate”, care se va restructura. “O să vedem care este şi

. poziţia liberalilor”, a spus Diaconescu, referindu-se la opţiunile PNL din ultima perioadă. Premierul Mugur Isărescu a salutat sprijinul acordat de PNŢCD programului de guvernare şi a arătat că acest program este “deschis’ pentru o susţinere politică mai

. largă. întrebat dacă va merge în alegeri în tandem cu preşedintele Emil Constantinescu, premierul a răspuns că angajamentul său este faţă de acest program de guvernare şi faţă de cei care îl sprijină. Isărescu a afirmat că, potrivit Constituţiei, nu se poate prezenta un candidat la funcţia de prim-ministru. El a arătat că apreciază “foarte mult” sprijinul din partea celor care au dus acest program în momentele grele. “în prima jumătate a acestui an, din acest punct de vedere, preşedintele Constantinescu l-a sprijinit cu

- tărie”, a afirmat Isărescu.

Fundaţia Culturală Sarmlsegetuza protestează împotriva dublei cetăţenii

Fundaţia Culturală Sarmisegetuza şi al ei preşedinte Ionuţ Ţene au ieşit ieri la rampă cu o nouă propunere adresată ministrului de Externe Petre Roman. Ţene scrie şefului MAE despre necesitatea retragerii calităţi de cetăţean român a maghiarilor care vor obţinecetăţenia ungara.

Fundaţia Sannisegetusa consideră că „foarte grave,, demersurile Ungariei şi ale UDMR în sensul acordării dublei cetăţenii pentru maghiarii din România.-în opinia Iui Ţene, se va ajunge ca românii să fie cetăţeni de rangul doi, prin existenţa unor standarde duble.

A. M.

G hennadi Selezniov a hotărît:România ar trebui să-şi menţină un statut de ţară neutră, deoarece securitatea sa nu este ameninţată

România ar trebui să-şi menţină un statut de ţară neutră, deoarece securitatea sa nu este ameninţată de pericole majore care să impună aderarea Ia o alianţă, â declarat, ieri, la Bucureşti, preşedintele Dumei de stat a Federaţiei Ruse, Ghennadi Selezniov. Preşedintele Dumei de Stat a subliniat faptul câ relaţiile ruso-române nu ar fi afectate de aderarea României la NATO.

Selezniov a ţinut totuşi să precizeze că Rusia nu se va “bucura” să vadă la graniţa sa armament şi trape NATO. însă România este singura care poate hotărî asupra soartei sale, fiind un stat suveran. -:

Rusia se pronunţă împotriva extinderii NATO, dar consideră că NATO este un bloc militar care trebuia “să moară odată cu Tratatul de la Varşovia”, â adăugat

Ghennadi Selezniov.“Dacă a murit tratatul de la Varşovia,

trebuia să moară şi NATO”, a afirmat Selezniov. El a adăugat că Rusia se pronunţă în continuare împotriva extinderii Alianţei, întracît aceasta nu este doar o organizaţie politică, ci şi un bloc militar.

Pe de altă parte, Ghennadi Selezniov a delarat că Italia militează pentru iniţierea unor cercetări cu privire la utilizarea, de către NATO, în timpul conflictului din Kosovo, a bom belor cu încărcătură radioactivă. El a arătat în context câ, dacă

: se dovedeşte veridicitatea acestor acuzaţii, vinovaţii vor trebui să răspundă pentru .afectarea mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei din întreaga regiune. : :

R e s q u e E a g le 200 0 / M E D C E U R - 00Este România pregătită pentru structurile Euro-Atlantice?

Resque Eagle 2000 poate fi considerat examenul de capacitate al armatei române. Examen care ridică întrebarea dacă este sau nu România pregătită să intre în structurile Euro-Atlantice, să devină, din partener, membru activ cu drepturi depline. Din ceea ce am văzut pînă în prezent - infrastructură, dotări, l o g i s t i c ă , echipamente - sîntem departe de pretenţiile j c e r u t e . j .Comparaţia cu ” t cele văzute în ] > 1 -■

inclusiv terapie intensivă (!), pachete pentru mîncare, garantate 20 de ani, grupurile sanitare, armamentul din dotare. Tot ceea ce s-a prevăzut a se realiza fără cheltuieli materiale de partea română, s-a realizat, în m omentul de faţă, continuarea programelor necesită fonduri financiare evaluate ca obligatorii, dar aşa

t a b e r e l e , a m e r i c a n e , , y -italiene-' ■ sau fi* turce e s t e t 1 dureroasă. Am v ă z u t facilităţile de care trebuie să dispună o armată modernă: corturi cu aer condiţionat, echipamente medicale pentru orice tip de intervenţie,

cum se ştie, situaţia economiei naţionale se va reflecta negativ în plan -social şi militar. Fără echipamente militare com patibile nu putem fi

interoperabili. Cred că, în ciuda eforturilor depuse, deloc neglijabile, România nu este pregătită pentru NATO.

VaduPreţ de aproape două ore,

iadul pe pămînt s-a mutat pe V laja Vadu, într-o acţiune amplă de debarcare, atac şi apărare, asigurarea asistenţei medicale de prim ajutor civililor şi militarilor, acţiune la care au participat trape turce, americane. şi române, polul comunicaţiilor asigurînd reuşita to tală a debarcării, înaintarea în teren,

‘ o c u p a r e a . p o z i ţ i i l o r , in a m ic u lu i ,

,‘i c a p t u r a r e a ;; ■> a c e s t u i a ,

o rg a n iz a re a civililor.

Resque Eagle 2000 -

curiozităţi• Angela

Morar are 35 de ani, de nouă ani se află în Statele Unire şi de şase în serviciu l U.S. Navy, Detaşamentul 4 San Diego., •

• Soldaţii din U.S. Army se dau în vînt după mîncarea românească.

• Soldaţii am ericani num esc România “Ţara Florii Soarelui”. Au şi de ce...

• Molly James, 20 de ani, cîştiga ca pictor 20 de dolari/ oră, ca soldat cîştiga 30 de dolari/zi.

Demostene SOFRON

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; ţel/fax 21-60-75.rn M s m m m ,

r z r v „

S H P iU i m Sm Sm Sid im M m

- I‘1

p l j H l

■ P P 1 M S W

i l r : i î ■

h m h h b

f g l j f e ? • ^ . E - ţ p . ^ g X S l ^ i ^pj %-h ( £ ( 1 # / V:

D e p o z it: str. Tractoriştilor 2, Tel. 417075: 094664062

REPREZENTANŢA:• Policolor Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, lacuri• Sinteza Color Oradea: vop se le ulei, emailuri, grunduri;• Azur Timişoara: email, nitroemail, lacuri, grunduri;• Caparol - vopsele lavabile - import Germania;• Civic Bucureşti: aracet;• Den Braven România: silicoarfe, spum e poliuretanice;• Perom Cluj: pensule, bidinele;• Perind Oradea: perii, mături, bidinele uz casnic; §• Retco Braşov: chit auto; §• SintO Braşov: chit auto -

Şi multe alte produse chim ice: oxizi, coloranţi,adezivi, produse de întreţinere.

E P ^“ “ ‘1V:

Achizitionindiproduseleinoastrejapreţ

■ i - - ţ’ r v r \ ’ . . .

/ * ! . . . A - - * :

^ 1 ’ * 1J ' '* '•"' S - " ‘W f ■ ,*■

1,, _ j h *.' * ' \ ‘

-efectuează transport internaţional d e p ersoan e p e ruta

ARAD-VERONA-ARADIn fo rm aţii: A RA D : s tr . G -ral D ra g a lin a

' Tel.: 0040+57+210.866v ■ Fax: 0040+57+214.044 ... I C L U J: s tr . H orea, n r . 46, ap . 3 ^

. ' Tel.: 0040+64+130.205V ER O N A : via C A L A B R IA n r .£

+ Tel.: 0039+45+8901081Fax: 0039+45+8919168

r ----------------------------- —------------------- -i

[ NOI NU AVEM NEVOIE DE RECLAMA...,1I DE ACEEA... NICI NU NE FACEM. II :J" - ... ....................... -■ I

y II J ip ilM IM I M M p B

rrdortafpn ^'î0 Timoteî Cipariu nr.l 5/45 tel/fox: 064-190787,198802 ^HlU^rSTEH •

INTECSATOR

configuraţie: K 6 II 500MHZ 3D, VjaMVP3cp K S b , PII 466MHz(]28Kcoche), +SB

32MB DIMM, p || 566MHz, 64MB SDRAM - S c S PHi 550MHz SECC2, 64MB SDRAM

fdd 3.5’, bsfatu’ră, imprimontă Canon BJC1000 ; carcasă, mouse Kit Multimedia (CD Rom+SB+Boxe]

10.550.00011.130.000

. 12.925.00015.300.000 1.600.000 1.376.000

lî/7 rfn T Îg a r a n ţie

Str. Baba Novac 14, tel. 064-194.056

LUNI-VINERI: 8-19; SÎMBĂTĂ: 9-14

T S A N S T tV A N tASocietare oe Asigunjr* secsigurore !

SAR Transilvania Asigurare R easigurare SAangajeazăpersonal la Agenţia din Cluj-Napoca pentru posturile de in sp ector asigurări şi

consilier asigurări* Angajare inspectori: carte de muncă şi salariu de încadrare de 7.000.000 lei condiţionat de un plan de vînzâri de 70.000.000 lei sau contract PFA. Remunerare consilieri: comision din vînzări.Experienţa în asigurări constituie un avantaj. Candidaţii interesaţi sînt rugaţi să trimită un CV şi o scrisoare de intenţie la adresa din Cluj-Napoca, str. N. Titulescu, nr. 16, tel./fax 414.062 sau E-mail oficce@ sar.ro. Numai candidaţii selectaţi vor fi contactaţi. 139735781

C E A M A I B O G A TĂ O F E R T Ă Şl LA C E LE M AI A VA N TA JO A SE P R E ŢU R I P-ţa U n irii nr.te l/fax: 064-1 &68.5£

-

D I R E C Ţ I A JU D E Ţ E A N Ă P E N T R U T IN E R E T Ş I S P O R T C LU J, strada EROILOR 40, tel. 19 .85 .66 ş i 19 .27.12, închiriază prin licitaţie în data de 27 iulie ora 10 două săli de sport a 100 mp fiecare situate lingă Sala Sporturilor.

. (3974298)

în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC GYPSUM TURDA SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivele: Secţia de ipsos din Turda str. 22 Decembrie 1989, FN, şi Cariera Cheia situată în Cheia, FN, corn. Mihai Viteazul, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.

(3974299)

Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca Anunţă

în cadrurprogrăriiuluî anuărde revizii - reparaţii la obiectivele termoenergetice pe care le" exploatează, Regia Autonomă, de Termoficare Cluj-Napoca execută lucrări complexe de revizii, reparaţii şi modernizări la centrale termice, reţele de transport şi distribuţie şl Centrala Termică de Zonă. - _ , ,

în acest sens, în cursul lunii-iu lie a.c. sînt programate următoarele lucrări la Centrala Termică de Zonă:

- revizie tehnică cazan nr. 2, CAF 100 Gcal/h;- reabilitare sistem distribuţie CTZ.Avînd în vedere importanţa şi complexitatea acestor lucrări

se impune sistarea furnizării agentului termic pentru prepararea apei calde menajere către consumatorii din cartierele Mărăşti Aurel Vlaicu, Pata, Cipariu şi Baba-Novac. în perioada 17.07a.c., ora 6 - 22.07, ora 23.

Considerăm că realizarea lucrărilor menţionate va determina creşterea standardului calitativ al serviciilor prcststc de Regia Autonomă dc Termoficare către populaţia municipiului Cluj Napoca.

Vă mulţumim pentru înţelegere. /w.’.iv.’

PRO CER SAplasează în firm e SUA

electricieni, ing. electric. Experienţă şantier, yîrsta 28-40 ani.

Comision plătit SUA, salariu 8-10 $, |ENGLEZA. |

Tel./Fax: 068/217.625^ 095/065.741.

C O R P U L G A R D IE N ILO R PUBLIC I CLUJ,

Cu sediul în Cluj-Napoca str. Craiova nr. 2-4, telefon 432 .615 , se le c ţio n e a z ă b ă rb a ţi cu stag iu l m ilita r sa tisfăcu t care să u rm eze c u rs u l dc G A R D IA N P U B L IC , în v e d e re a angajării pentru Cluj.

Informaţii suplim entare se obţin de ia sediui instituţiei.

(3973667)

A ve ţi problem e financiare?

D o riţi o soiutie/ /

rapidă?

AP ELA ŢI LA S E C TO R U L P U B LICITA TE A L ZIARULUI N O STR U !

u

rJJMapocafinrn b»fon*/ F ăxfl9 7 3 0 4 *

SOCIETATEA DE ASIGURARE REASIGURARE ARDAF SA.cu sediul central la Cluj-Napoca

şi structură teritorială dezvoltată la nivel naţional

ORGANIZEAZĂ INŢERVIUpentru ocuparea următoarelor posturi din Centrală:

TRAINERpentru Serviciul de Pregătire

Profesională- Cerinţe:

• S tu d ii su p er io a re e c o n o m ic e , pedagogice, psihologice, . >

• D inam ism , abilităţi de comunicare,• Cunoştinţe de lim ba engleză,• Deprinderi de operare PC.

Candidaţii interesaţi de aceste posturi sînt

rugaţi să depună dosarele lor de candidatură

la sediu l A RD AF din Cluj-Napoca, strada

Sam uil M icu, nr.7, tel. 064 /194 .261 , fax

064 /198 .266 , pînă la data de vineri, 21 iulie

2000.139736671

Y-, tel/fax 19-73-04;- U SUBREDACŢIA TURDA: Juni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23---4 * SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16'

_ marţi, vineri 8-11; tei/fax 21 -60.7*’

ECONOMIST sau INGINERp e n tru M e to d o lo g ie , R easig u ră ri

Cerinţe:

• Studii superioare, ' >• Vîrstă m axim ă 35 ani,

• D in am ism , abilităţi de com unicare,

• A daptabilitate ş i capacitate de a lucra în echipă,

• C unoştin ţe bune de lim ba engleză,• D eprinderi d e operare PC,

• E xperienţa în asigurări constituie un avantaj.

S e oferă:

• C ondiţii m od em e d e muncă,

• R ecunoaştere profesională,• Salariu atractiv'.

CHITANŢE FISCALE, FACTURI, AVIZE, MONETARE

SI ALTE IMPRIMATE FISCALEi

le p u te ţi cum păra din

» s»r-..

■Cjîîî?ANIVERSARI, MULŢUMIRI

• V înd garsonieră confort I, str. Parâng, 125 milioane lei, negociabil. Tel. 094-26-05-96. (996953)

ADEVĂRULde Cluj A

• C u d e o s e b i tă s t im ă şi resp ec t, m u lţu m e sc d - lu i d r . M arcel A B R U D E A N şi d -n e i d r . A d r i a n a A B R U D E A N , medicii s tom ato log i de pe s tr . Z a m b ile i n r . 3 , p e n t r u p ro fe s io n a lism u l şi g r i ja cu care m -au t r a ta t . Ne fac cinste ca rtie ru lu i G heo rg h en i. în c ă o d a tă , m ii d e m u lţu m ir i , d in p a r te a d - n e i R o d ic a R u s u .

(1134506)

• C u m p ă r D a c ia (u n ic p ro p rie ta r) . Tel. 17-72-82,092- 34-59-90. (1134485)

• D au in ch irie spa ţiu 2 cam ere 60 m p , cu birou, ba ie , în centru, acccs d in stradă, geam la stradă, telefon in ternaţional.-T ql. 430.423. (Ag.i)

• D au in chirie garsonieră confort I, in Zorilor, m obilată, aragaz, frigider, telefon . Tel. 430 .423 . fA g.i)• D au în c h i r ie sp a ţiu 80 m p, supercentral. P ia ţa Unirii etaj I, 2 c a m c rc , b u c ă tă r ie , b a ie . T e l.430.423. (A g.i)• V ind sau înch iriez hală 780 mp, cu teren de 5 .000 mp, în Apahida, ia strada Principală, finisată, cu 2 b irouri, cu to a te fac ilită ţile , preţ negociabil. T el. 430.423. (A g.i)• Dau în chirie garsonieră confort I, in Mănăştur, m obilată, 100 DM . Tel.430.423. (A g.i)

• Vînd casă 3 cam ere, str. M oţilor, 3 0 0 m p c u r te , s in g u r în .cu rte , geam uri la s trad ă , fin isa tă . T e l.430.423. (A g.i)• C u m p ă r u rg e n t a p a r ta m e n t 2 c a m e re în G h e o rg h e n i, e ta j interm ediar. Tel. 430.432. (Ag.i)

• V în d c a s ă 2 c a m e re , s tr . P ov îm işu lu i, suprafaţă to ta lă 147 m p, singur îh curte, acces m aşină, necesită reparaţii, 200 m il.neg. Tel.430.423. (A g.i)• Cum păr urgent apartam ent 2 sau 3 camere, str.A urel V laicu sau în M ărăşti cen tra l, etaj in term ediar. T el. 430.423. (A g.i)• D au în chirie urgent spaţiu pentru b iro u s u p e rc e n tr a l , 2 c a m e re , bucătărie, baie, 3 geam uri la stradă, p roaspăt zug răv it, p re ţ neg . T el.430.423. (A g.i)

VINZÂRI CUMPĂRĂRI

• V înd u rg en t a p a r ta m e n t 4 cam ere , cu g a ra j , e ta j 2 , în Z orilo r. T el. 12-26-87 sau 094- 91-89-82. (1134453)

• V înd g a rso n ie ră , zona P a ta , pre ţ av an ta jo s . T el. 14-08-27. (99694!)

• V înd, u rg en t, a p a r ta m e n t 2 cam ere, e t. '4 /8 , s t r . A urel V laicu. T e l. 15-25-88. (996967)

• V înd a p a r ta m e n t 3 cam ere, c a r t i e r M ă n ă ş tu r , s t r . Io n M eşter n r . 10. T el. 41-61-62.

(996973)

• Vînd: im prim antă matriceală Citizen, cu 24 ace; m aus Logitech; receivcr satelit Telektronic. Tel. 43- 27-01 .(1134424)

• V înd urgent parabolică şi Tv color sta re bună. T el. 14-65-42. (1134505)

• V înd remorcă, capacitate 500 kg, 1998, fabricată de SC Marius. Preţ 6 milioane lei. Tel. 44-43-28. (996981)___________ _____________

ÎNCHIRIERI• Dau in chirie apartam ent 2

camere în Gheorgheni. Tel. 15-73- 13. (1134402)

• Dau în chirie spaţiu comercial pe termen lung, str. Decebal nr. 100. Tel. 092 -2 3 -6 0 4 9 ; 092-52-24-56. (996922)

• S .C . R O M -IG N IS S.R.L. în ch ir ia ză schelă m eta lică de fa ţad ă . T eU F ax: 058-743.866, 095-669.699. (3973664)

DIVERSE

• V înd ap artam en t 4 cam ere

Anina etaj 3, preţ 199 m ilioane. Tel. 19-54-76; 092-92-39-24. (1134514)

• Vînd apartam ent 4 cam ere etaj 1, finisat, decom andat, zona BIG. Preţ 250 m ilioane. Tel. 19-54-76. (1134515) ■ ,

• Vînd apartam ent cu 4 camere, în vilă, (bucătărie, căm ară, terasă, hol, pod, pivniţă, garaj, curte, baie, WC serviciu) 136 m p, situat central în Turda, str. Castanilor nr. 4. Preţ 400 m ilioane lei, negociabil. Tel. 31-17-80 sau 31-20-70. (996860)

• V în d garso n ie ră co n fo rt I, Mănăştur, str. Tazlău nr. 9, ap. 66.

Preţ 120 m ilioane lei, negociabil. Fără intermediari, vizibil după ora

17. (996900)

• SC Excelent SA angajează în re g im fu ll- t im e , m erchand iser, zona C luj. CV şi sc risoare de in ten ţie Ia f a x .: 065-14-77-79. (1134511)

• C ă lă to riţi în G erm ania cu A rm in M ayer R eisen . Tel. 19- 5 0 4 3 . (996660)

• Căutăm fierme pentru izolarea blocului din str. M oldoveanu 6, bl. R15, compus din 2 scări, 4 etaje. P rim im o fe rte în s c r is , sau la domiciliu! administratorului, Burci loan, ap. 6. (1134516)

• în conformitate cu Legea nr. 137 /1 9 9 5 , P o p A u re l anun ţă în c e p e re a d e m e rsu r ilo r p en tru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: casă de locuit situat’ în loc. Beliş, loc num it Rodini, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (996970)

• CONVOCARE: Administratorul unic al S.C. ELM ET SA, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Fabricii. Nr. 118, în m a tric u la tă la O fic iu l Registrului Comerţului Cluj sub nr.J 12/1435/1991, convoacă adunarea generală ordinară a acţionarilor în data de 28 iulie 2000 ora 12 şi adunarea generală extraordinară a acţionarilor în data de 28 iulie 2000 la ora 14, la sediul societăţii, pentru to ţ i a c ţio n a r ii în reg istra ţi în Registrul acţionarilor pînă în data de 25 iulie 2000. Adunarea generală ordinară va avea următoarea ordine d e z i: I . - P re z e n ta re a s itu a ţie i economico-financiare a societăţii pe sem estrul I 2000; 2. Raportul de gestiune al administratorului pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2000;3. Raportul comisiei de cenzori pe sem estrul I 2000; 4. Modificarea componentei comisiei de cenzori; 5. D iv e rse . A d u n a re a g en e ra lă extraordinară va avea următoarea ordine de zi: 1. Aprobarea divizării societăţii în 2 societăţi distincte:S.C. ELM ET SA şi SC T.D.R. SA, conform p ro iec tu lu i de d iv izare pub licat în M onitorul Oficial nr. 1970 din 12.06.2000; 2. Aprobarea m odificării actului constitutiv ălS.C. ELM ET SA conform actului a d iţio n a l; 3. A probarea ac tu lu i c o n s titu tiv al S .C . T .D .R . SÂ , societate.rezultată din divizare; 4. Alegerea administratorului unic şi a cenzorilor S.C. T.D.R. SA şi fixarea retribuţiilor acestora; 5. Mandatarea A d m in is tra to rilo r unici ai S .C. ELM ET SA şi SC T.D.R. SA de a d ec id e în p rob lem ele legate de schim barea sediu lu i, schim barea obiectului de activitate al societăţii, m ajorarea sau reducerea capitalului social, întregirea capitalului social p r in e m is iu n e de noi a c ţiu n i, conversia acţiunilor dintr-o categorie în a lta , conversia ob ligaţiun ilo r d in tr-o ca tegorie în alta sau în a c ţiu n i; 6. D iv erse . A c ţio n a rii societăţii pot participa la adunările generale de mai sus direct sau prin rep rezen tan ţi desem naţi în. baza procurii speciale conform legii. în cazu l în c a re n u se în tru n e şte cvorum ul necesar, adunările sus menţionate vor avea loc în data de 29 iulie 2000, în acelaşi şi la aceleaşi ore. (871.200)

ANUNŢPe data de 24 iulie 2000, ora 10,00, se organizează la

sediul sucursalei ASIROM Cluj, str. Clinicilor nr. 20-22, CONCURS

pentru ocuparea a două posturi de:IN S PE C T O R la serv. Daune.

CONDIŢII:• inginer mecanic• subinginer mecanic• tehnician auto . .Persoanele care se înscriu la concurs, pe lîngă cele de

mai sus, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

• să solicite în scris conducerii sucursalei participarea la concurs;

• să prezinte o recomandare de la ultimul Joc de muncă;• declaraţie din care să rezulte că nu a suferit nici o

condamnare pentru fapte incompatibile cu funcţia pentru care candidează;

• să prezinte Curriculum V itae din care să rezulte activitatea desfăşurată anterior.

Cei interesaţi vor solicita tematica de concurs de la sucursală.

Cererile pentru participarea la concurs şi documentele de mai sus se vor depune la registratura unităţii pînă la data de 21.07.2000, cel mai tîrziu.

Condiţii:- bărbat pînă la 40 ani;- vechim e minimă 3 ani în profesie;- domiciliul stabil în Cluj-Napoca. pg736Sfj)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Brie U ie. şi M oldovan loan şnunţă începerea demersurilor pen tru ob ţinerea au to riza ţie i de mediu pentru obiectivul; construire casă fam ilială duplex pc grădină situa t în Cluj-N apoca str. Calea Turzii nr. 33. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de m ediu se vor depune la sediul APM Cluj, C alea D orobanţilor nr. 99. (996979) , \

-• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC SMAV Exim SRL an u n ţă în cep e rea d e m e rsu r ilo r p en tru obţinerea au to riza ţie i de mediu pentru obiectivul: Complex Hotelier NAPOCA situat în Cluj- N apoca str. Octavian Goga nr. 1-3. E v en tu a le le sesizări şi sugestii numai pentru factorii de 'm ediu se vor depune la sediul A PM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (996984)

1 • Numiţii C ordoş N ico lae şi G îrb o u an M a ria s în t c ita ţi la Judecătoria Dej în dosar n r .l251/ 2000, avînd termen de judecată la data de 20.07.2000, obiect prestaţie tabulară. (2372573)

• N u m iţii S ab ad as A n u ca , Sabadas, V ictoria, Sabadas loan , S abadas V ic to r, Sabadas A na, S a b a d a s - lo a n s în t c ita ţi l a ’ Ju d e c ă to ria ' D e j în d a ta de 20.07.2000, în dosar nr. 1198/2000 p e n tru ac ţiu n e în c o n s ta ta re .

(2372572)__________. ’

PIERDERI• P ierdut C ocker Spaniol, alb

c u n e g ru , în z o n a S e re Someşeni, răsp u n d e Ia num ele d e T a c h i. G ă s i to ru lu i re c o m p e n să . T e l. 4 4 -6 8 -2 3 . (996931)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr. l 6.

A D EV A RU Lde City

Construcţia, extinderea, consolidarea locuinţelor şi construcţia de lăcaşuri de cult

religios beneficiază de cotă zero de TVAExecutanţii lucrărilor pentru construcţia de intervenţie pentru sa lariaţii lor şi pentru

locuinţe, extinderea, consolidarea şi reabilitarea extinderea, consolidarea şi reabilitarea acestora,locuinţelor vor fi interesaţi să declare valoarea precum şi Patriarhia Română, mitropoliile,reală a construcţiei,.în condiţiile în care vor avea episcopiile, m ănăstirile, protopopiatele şidreptul să deducă taxa pe’ valoarea adăugată parohiile, cultele religioase recunoscute, părţileaferentă achiziţiilor necesare în limita valorii lor com ponente, aşezăm intele, asociaţiile,autorizate a construcţiei. ordinele, congregaţiile, pentru construcţia de

Conform unui ordin emis, ieri, de ministrul lăcaşuri de cult religios.Finanţelor au fost stabilite condiţiile în care se Beneficiarii cotei zero de TVA vor factura va aplica cota zero a taxei pe valoarea adăugată lucrările executate de firme autorizate fără TVA,pentru construcţia de locuinţe, extinderea, , urmînd ca executantul să deducă taxa aferentă consolidarea şi reabilitarea locuinţelor, precum intrărilor, pe baza autorizaţiei de construire, înşi pentru construcţia de lăcaşuri de cult religios, lim ita valorii autorizate şi a perioadei de

Lucrările respective trebuie să deţină autorizaţie Valabilitate a autorizaţiei,eliberată în condiţiile Legii 50/1991 privind în cazul în care la realizarea lucrărilor participă autorizarea executării construcţiilor şi unele mai mulţi executanţi care facturează directmăsuri pentru realizarea locuinţelor şi să fie beneficiarului lucrările executate, numai un singur

' executatele către persoane fizice şi/sau juridice prestator desemnat de beneficiar va factura fărăautorizate. TVA, iar ceilalţi prestatori vor factura cu TVA.

Cei care vor beneficia de cota zero de TVA Aceştia, la terminarea lucrărilor de construcţie,sînt persoanele fizice care au cetăţenie română şi extindere, consolidare şi reabilitare a locuinţelor,domiciliul în România, în cazul în care doresc să se vor prezenta la organul-fiscal abilitat, pentruconstruiască locuinţe noi şi să realizeze lucrări a li se restitui valoarea TVA.de extindere, consolidare şi reabilitare a clădirilor De asemenea, la finalizarea lucrărilor se vade locuit ex isten te .. O altă -categorie care restitui şi TVA aferentă lucrărilor facturate pestebeneficiază de cota zero de TVA sînt chiriaşii, limita valorii autorizate, pentru lucrările de extindere, consolidare şi Prevederile ordinului ministrului Finanţelor sereabilitare a locuinţei, în cazul în care pentm vor aplica pentru lucrările executate începînd cuexecutarea acestora s-au obligat conform 1 ianuarie 2000, cu respectarea termenului decontractului de închiriere înregistrat la organele valabilitate a autorizaţiei de construire. Pentrufiscale. . ' lucrările executate în cursul anului 2000 şi

De asemenea, mai beneficiază de cota zero de facturate cu taxa pe valoarea adăugată pînă laTVA persoanele jurid ice rom âne, pentru intrarea în vigoare a acestui ordin, se va restituiconstrucţia de locuinţe de serviciu sau de TVA.

Restituirea de către Rusia a Tezaurului României ar crea un precedent, afirmă Ghennadi Selezniov

• Pierdut talon de maşină CJ 02 YLK, str. Intrarea M uzeului n r .3 .11 declar nul. (3690021)

• C âienar Viorica pierdut contract de în c h ir ie re p arcare nr. 5311/ 13.07:1999. îl declar nul. (1134524)

••‘ P ie rd u t le g itim ja ţie şi abonam ent RATUC în 11.07.00, pe numele Popa Eugen. Le declar nule. (1134527)

• P ierdut diplomă Şcoala Populară de A rtă , sec ţia C inem atografie , prom oţia 1980, pe numele Morariu Vlad. O declar nulă. (1134529)

• Pierdut carte de identitate seria B 607010 pe numele Badiu loan. O declar nulă. (1134530)

• Pierdut carnet de student pe num ele M eseşan T udor Călin. Î! declar nul. (996978)

DECESECOMEMORĂRI• Colectivul L iceului p en tru

Deficienţi de Vedere, an un ţă cu p ro fu n d ă durere , încetarea din v ia ţă , a doam nei M A RIA , soţia colegului nostru , p ro f. Vasile A d a m e s c u , c ă r u ia r ă m a s singu r, îi transm item sincerele n o a s t r e c o n d o le a n ţe , asigurîndu-1 de devotam entul şi sp rijin u l nostru p e n tru â trece p e s te g re a u a în c e r c a r e . Dum nezeu să o ierte! Colectivul L iceu lu i p en tru D eficienţi de V e d e re , C lu j-N a p o c a . (1134526) •

• C u adîncă d u re re în suflet an u n ţă m încetarea d in v iaţă , d u p ă o s c u r tă d a r g re a su ferin ţă , a scum pului nostru ta tă , socru şi b u n ic , col. (r) N IC O L A E S T O IA N . Înm orm în ta rea va avea loc în d a ta de 13 iulie 2000, o ra 14, la C apela C im ititru lu i C en tral. Fam ilia în d u re ra tă . (996943)

• Sîntem ală tu ri de dom nul G a v r i lă G â rb o v a n îm p ă r tă ş in d u - i d u r e r e a p r i le ju i t ă de t r e c e r e a în e te r n i ta te a m a m e i so a c re . S incere condoleanţe şi în treaga n o a s t r ă c o m p a s iu n e c e lo r r ă m a ş i . C oleg ii d in c a d ru l S e rv ic iu lu i D e s fa c e re SC U nirea SA. (1134512)

• C o n d u c e re a S p ita lu lu i C linic de Adulţi aduce un ultim om agiu celui care a fost doctor A N D R E I B A N , om d e o deosebită valoare profesională şi a le a s ă o m e n ie . S in c e re condoleanţe fam iliei îndoliate.. (1134513)

• C u adîncă d u re re anun ţăm în ce ta rea din v ia ţă du p ă o grea su fe rin ţă , a celei ca re a fost A U R E L IA M IH A I, iu b i tă m a m ă , s o a c ră , b u n ic ă şi <- s trăb u n ică , în al 90-lea an al vieţii. în m o rm în ta rea va avea loc vineri, 14 iulie 2000, o ra 12, la C im itiru l C e n tra l. F am ilia în d u re ra tă . (1134518)

• U n pios om agiu celor care ne-au fost colegi, co labo ra to ri şi prieten i, profesorii univ. IO N şi G E T A LU PU ŢIU . Fam iliile O la h , Z a h a r ia , K le in . (1134520) -

• C olectivul D epartam en tu lu i d e A n a to m ie P a to lo g ic ă a l I n s t i tu tu lu i O n co lo g ic C lu j, re g re tă trecerea în e te rn ita te 'a d is tin su lu i n o s tru coleg, d r . A N D R EI BAN. O dihnească-se în pace. (1134521)

• S întem a lă tu r i de B ogdan N e g re a în a c e s te m o m e n te g re le . S in c e re c o n d o le a n ţe . D irig in ta şi colegii d in claia a V l-a de la şc o a la A p a h id a . (1134525)

• S u rp r in ş i şi p ro fu n d în t r i s t a ţ i de t r e c e r e a fu lg e ră to a re în n e f i in ţă a colegului şi prie tenu lu i, lt. col. (r) RÂPA IOÂN, îi aducem un ultim şi pios oam giu. Fam iliei îndoliate îi exprim ăm sincere condoleanţe. A . C. M . R . R. (996950)

• Un ultim om agiu colegei n o a s tre _ M A R IA N A DOBOCAN, ia r familiei sincere .condoleanţe şi în treag a n oastră co m p as iu n e . D u m n e z e u s-o odihnească în pace. Colegele de Ia Serviciul R esurse U m ane S. D. Cluj. (996963)

• M aria , sîntem a lă tu r i .de tine Ia m oartea m am ei dragi. D u m n ezeu ş-o o d ih n e a s c ă ! C o le c tiv u l P L A F A R C lu j . (996964)

• Colectivul Disciplinei de Anatom ie Patologică U. M . F. C lu j-N apoca şi S erv ic iu l de P ro s e c tu r ă S p i ta l C lin ic Ju d e ţean re g re tă tre c e re a în nefiinţă a distinsului coleg, d r. ANDREI BAN, m edic p r im a r anatom o-patolog. (996965)

• Un ultim oam giu celui care a fost Preşedintele Asociaţiei de L ocatari, s tr . F întînele n r . 7, bloc A, dom nul RÂ PA IO A N . Sincere co n d o lean ţe fam ilie i în d o lia te . A s o c ia ţ ia de Locatari. (996972)

• G reu încercaţi- în aceste mom ente p r in d e sp ă rţirea de m am a şi s o ţ ia , B O N C E LUCIA, sîn tem a lă tu ri d e voi. D um nezeu s-o o d ih n ească în p a c e . M a r ia şi L o re d a n a Boancă. (996982)

• A trecu t u n an de lacrim i , d u r e r e şi t r i s t e ţ e , d e Ia despărţirea de d rag u l şi bunul, n o s tru f r a t e şi c u m n a t M O R O C Ă Z A N IO A N . BIîndeţea şi b u n ă ta tea ta vor ră m în e m e re u în s u f le te le n o a s tre . D u m n e z e u s ă te odihnească în lin işte şi pace. Surorile şi cum naţii. (1134510)

• în 13 'iulie se îm plineşte un an de cînd a p lecat d in tre noi scu m p u l n o s tru so ţ şi ta tă , M O RO CĂ ZA N IOAN. T im pul nu va pu tea şterge chipul care ne-a însoţit pretu tinden i. S lujba de p o m en ire va a v ea loc la biserica d in C ă ianu , dum inică, 16 iulie, o ra 11. Soţia V eronica şi copiii. (1134519)

• O la c r im ă şi un f ir de tran d a fir p en tru d rag u l nostru fiu , f ra te , u n ch i, c u m n a t şi v e r iş o r , C O S T E L B A L T Ă , acum la un an de l a trecerea lui în eternitate, reg re ta t nespus de m u lt de to ţi cei ce l-au cunoscut. “ Din v ia ţă a i plecat n e v r în d . /T e vom p ă s t r a în suflet/ T e vom p ă s tra în gînd” . F ra te le , n e p o ţii, cum nata , şi p ă r in ţii în veci n em în g îia ţi. (1134523)

• S ingură ta tea , lacrim ile şi c red in ţa , au h ră n it do ru l din sufletul meu de cînd , în u rm ă cu u n an , d u p ă o c ru d ă şi n e m e rita tă su fe r in ţă , d rag u l m eu soţ, C O ST EL BALTĂ, a p le c a t în t r - o lu m e f ă ră în toarcere , o lum e în ca re se spune că există lin işte şi viaţă veşnică. C hipu l b lîn d şi sufletul nobil ţi-1 vom purta de-a p u ru ri în inim ile noastre , to ţi ca re te- am iu b it şi te vom iub i m ereu. D ragostea şi iu b ire a ta v o r tră i veşnic, p u rtîn d u -ţi am p ren ta în tot ce ne în c o n jo a ră . Putem rosti o rugăciune şi ap rinde o Ium înare Ia S lu jba de pom enire de la m o rm în tu l tău , sîm bătă, 15 iulie 2000, o ra 10. î l rugăm p e b u n u l D u m n e z e u să te . p o m e n e a s c ă m e re u în îm p ă ră ţ ia L u i, d ra g u l m eu. Soţia A ngela. (996975)

• V ia ţa şi m o a r te a s în t g u v e rn a te de fo rţe im u ab ile c a r e la s ă o a m e n i lo r p r in zîm bete şi lacrim i un balsam diafan . Astfel, c h ia r dacă un an ş i-a d e p ă n a t f i r u l d e c în d p r e z e n ţa f iz ic ă ţ i - a fo s t în tre ru p tă , p e n tru tine unchiul m eu , C O S T E L B A L T Ă , nu la c r im ile ci a m in t i r e a şi r e s p e c tu l , s in g u r e le de n e tă g ă d u i t , v o r fi t r a n s c e d e n ta le . D a n ie la .(996976)

• Ne rugăm , d ra g ă CO ST EL BALTĂ, ca Dum nezeu să-ţi dea o d ih n a v e ş n ic ă , i a r Ia îm plin irea unu i an de cînd ai d isp ă ru t d in tre noi, ne plecăm frun ţile în faţa am in tirii tale. S o a c ra , c u m n a ţi i şi nepo ţii.(996977)

• U n ultim om agiu vecinului n o s tru P IC K G E R H A R D . A sociaţia de P ro p r ie ta r i s tr . D etunata n r . 19. (996983)

Restituirea de către Rusia a Tezaurului României ar crea un precedent care ar duce la ridicarea pretenţiilor în relaţiile d intre ţările europene, a apreciat, ieri, Ghennadi Selezniov, preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse.

“Restituirea Tezaurului este o problemă foarte delicată. Dacă noi, astăzi, vom încerca să creăm nişte precedente, vom ajunge la situaţia în care vom ridica pretenţii unii faţă de alţii”, a afirm at Selezniov. în momentul de faţă, Rusia nu

dispune dc 900 milioane dc dolari, valoarea la care a fost evaluat Tezaurul României, pentru a restitu i Rom âniei contravaloarea acestui Tezaur.

Tezaurul României se află la Moscova din anul 1917, cînd Guvernul de la Bucureşti a decis sâ îl dea Rusiei ţariste “în păstrare", cu puţin timp înainte de refug ierea Ia laşi a Guvernului României.

Preşedintele Dumei de Stat a adăugat că problema achitării de către Rusia a datoriilor pe care statul ţarist le avea faţă de

regatul României va trebui sâ facă obiectul unor cercetări foarte amănunţite.

Ghennadi Selezniov a afirm at, totodată, câ există voinţă politică din partea Rusiei pentru parafarea tratatului dc bază rom âno-rus, insă fără includerea în acest document a două chestiuni: condamnarea Pactului Ribbcntrop-Molotov si problema Tezaurului românesc. El a adăugat câ accstc diferende trebuie so lu ţionate prin încheierea altor acorduri. în plus, Selezniov a amintit fapt il câ tratate le dc bază d in tic R om ânia şi U craina şi, respectiv, România şi Republica M oldova nu conţin nici o referire la Pactul Ribbcntrop- M olotov şi, prin urm are, condamnarea lui nu ar trebui sâ fie inclusă în tratatul cu Rusia.

A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T ECE

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centralăm a i s im p lu

nu se poate!

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064 /1 9 -7 3 -0 4

Un număr de 1.360 de români au obţinu! cetăţenie ungară în prima jumătate a acestui an

în prima jumătate a anului 2000, autorităţile de la Budapesta au acordat cetăţenia ungară unui număr de 2.636 de persoane provenind din afara graniţelor ţării, dintre care î .360 foşti cetăţeni români, a anunţat şefa. Biroului pentru cetăţenie din cadrul Ministerului de Interne -al Ungariei, Maria Parragi, citată de agenţia MTI. . -

După cetăţenii proveniţi din Rom ânia,

următorii în ordine, ca număr, s-au situat cci venind din Iugoslavia (635) şi cei din Ucraina (340).

Restul, pînă Ia cifra de 2.636, proveneau din Slovacia (58), Rusia (29), Bulgaria (25). Croaţia (13), Polonia (12), Irak (12), Siria (11), Israel (8), Germania (5), Belarus (3) etc.

Maria Parragi a mai arătat câ, în ultimii ani, numărul cererilor de primire a cetăţeniei ungare s-a situat în jurul cifrei de 3.000 anual. La aceştia s-au mai adăugat cirCa 1.500 membri de familie pe an.

între anii 1991 şi 1993 au fost înregistrate cifre- record de 13.000 cereri de cetăţenie anual, m ajoritatea so lic itan ţilo r provenind din Transilvania şi Voivodina, potrivit sursei citate.

Cetăţenii Republicii Moldova vor fi obligaţi să prezinte paşapoarte pentru a intra în România

Autorităţile de la Bucureşti preconizează introducerea obligativităţii paşapoartelor pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc sâ călătorească în România, a declarat, ieri,-purtătorul de cuvînt al MAE român, Ireny Comaroschi. Comaroschi a spus câ autorităţile române nu intenţionează să introducă un regim de vize cu Republica Moldova. Cele două ţări vor realiza un program de securizare a frontierei comune, în cadrul unei componente speciale a unui program PHARE finanţat de către Uniunea Europeană. Comitetul de-gestiune PHARE a aprobat, recent, alocarea fondurilor.

Programul are o valoare totală de 25 milioane de euro, din care 19 milioane euro sînt fonduri PHARE şi şase milioane euro, contribuţia statului român. Pentru secţiunea referitoare la întărirea managementului şi controlului la frontiera de Est a României, UE alocă 16,47 milioane euro. Programul are o durată de trei ani şi va fi gestionat din punct de vedere tehnic de către Ministerul de Intfeme.

A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră

1 8 7 9 - R ep re ze n ta n ţii A u s tro -U n g a rie i, F ra n ţe i, G e rm a n ie i, Ita lie i, M arii B ritan ii, R usie i şi Im periu lu i O to m a n â u s e m n a t

T ra ta tu l d e la B erlin , prin c a re părţile c o n tra c ta n te rec u n o ş te a u in d e p e n d e n ţa R o m â n ie i, cu co n d iţia accep tării d e c ă tre a c e a s ta

a încorporării S u d u lu i B a s ara b ie i la Im periu l ţarist.

Lucrăriledin

R euniunea p len ară a m iniştrilor Afacerilor Externe din Grupul celor Opt ţări cel mai puternic industrializate s-a deschis, ieri, la Miyazaki, în sudul Japoniei, fiind eclipsată ca importanţă de desfăşurarea simultană a negocierilor asupra Orientului M ijlociu, la Camp D av id , în S ta te le U nite , relatează AFP.

R eprezentanţii G erm aniei, Canadei, Statelor Unite, Franţei, Marii Britanii, Italiei, Japoniei si Rusiei s-au reunit la ora locală 13.15 (4.15 GMT) pentru tradiţionala fotografie de grup, ca rc a fost u rm ată de o ceremonie a ceaiului, iar apoi de o şedinţă de lucru de trei ore.

Secretarul american de Stat, M adeleine A lb righ t, care a preferat să râmînâ în Statele U n ite pentru a participa la negocierile de pace israeliano- palestiniene. este reprezentată de adjunctul său, Strobe Talbott, sp re nem ulţum irea gazdelor

1 E S S S 1 H I I 1

reuniunii miniştrilor de Externe G8 au început la Miyazaki

nipone. -Reuniunea şefilor diplomaţiei

din. ţările G8 se va concentra asupra mijloacelor de prevenire a conflictelor, dar şi asupra evoluţiilor recente intervenite în negocierile legate de cele două Corei, precum şi asupra atitudinii ce va fi adoptată faţă', de Rusia, reprezen ta tă la M iyazaki de m inistru l de Externe Igor Ivanov.

Japonia doreşte, de asemenea, să se folosească de acest prilej pentru a-şi susţine vechea sa pretenţie privind o reformă a Organizaţiilor Naţiunilor Unite, care i-ar permite să obţină un loc perm anent > î n .. cadrul Consiliului de Securitate. -

Reuniunea de la Miyăzakij ce urm ează să pregătească summitul G8 de la Okinawa (21-23 iulie), este protejată de

importante forţe de securitate. "Circa 5.700 de poliţişti şi membri ai pazei de coastă au stabilit un perimetru de securitate foarte strîns în jurul pădurii de pini unde se află hotelurile unde sînt cazaţi oaspeţii. Garda de'coastă a mobilizat 20 de vedete şi zece avioane pentru a patrula de-a lungul plajei de la Miyazaki, în timp ce poliţia a trimis patru elicoptere pentru a supraveghea pădurea. O echipă specializată a poliţiei este pregătită să intervină în caz de atac terorist sau cu armă chimică.

Reuniunea a fost precedată de mai multe manifestaţii ale unor

.mişcări ale extremei-drepte, considerate “minore” de către poliţie. Retrocedarea către Japonia a celor patru ipsule septentrionale ocupate de ruşi după încheierea celui de-al doilea război mondial este o revendicare, tradiţională a extremei-drepte nipone.

Compania Phillip Morris va dispărea dacă tribunalul din Florida o va obliga

la plata unei amenzi prea mari, potrivit avocatului companiei

O h o tă rîre ju d e c ă to re a s c ă a tr ibuna lu lu i din M ia m i/c a r e a r ob lig a la p la ta unor despăgub iri în v a lo a re d e 1 5 4 d e m ilia rd e d e dolari, c e ru te d e rec lam anţi în cadru l p ro cesu lu i in ten ta t în S ta te le U n ite u n o r c o m p a n ii p roducătoare d e tu tun , a r s e m n a ac tu l d e d e c e s a l c o m p a n ie i Phillip M orris , a d e c la ra t, m arţi, a v o c a tu l c o m p a n ie i, c ita t d e A F P . „

" D a c ă s e va lua d e c iz ia d e a s e p lăti o a m e n d ă în v a lo a re d e d o a r ş a s e m iliarde d e do la ri, P h illip M orris va d is p ă rea " , a a firm a t a v o c a tu l D a n W e b b în fa ţa ju riu lu i.

A vo catu l rec lam anţilo r, S ta n le y R o s e n b la tt, a c e ru t unui tr ibunal din M ia m i despăgubiri a v în d o v a lo a re cuprinsă în tre 1 2 3 m ilia rd e d e do lari m in im um şi 1 9 6 m ilia rde d e do lari m a x im u m . E l a a p re c ia t c ă s u m a d a to ra tă n u m a i d e fa b r ic a n tu l P h il ip M o rr is , c a re c o n tro le a ză 5 0 la su tă d in p ia ţa a m e ric a n ă , e s te c uprinsă în tre 7 5 şi 1 1 8 .m ilia rde de do lari. , .

'A v o c a tu l com pan ie i a a p re c ia t c ă o a s e m e n e a a m e n d ă , c a re a r p u n e c a p ă t existenţei în treprinderii, a r de te rm ina d ispariţia a 1 3 0 .0 0 0 d e locuri d e m uncă în în tre a g a lu m e şi a r a v e a “un im p a c t d e v a s ta to r a s u p ra acţionarilo r”. A v o c a tu l a fă c u t a p e l la o le g e d in ; F lo rida c a re in te rz ic e orice ju d e c a tă c a re a r a n tre n a fa lim e n ta re a unei în tre p rin d e ri. . '

D e a ltfe l, avocatul co m p an ie i P h illip M orris a a firm a t că s o c ie ta te a ş i-a s c h im b a t com plet politica d u p ă ce , în 1 9 9 8 , a u fost: în c h e ia te o s e rie d e acorduri în tre c e le 5 0 d e s ta te a m e ric a n e şi c o m p a n iile p ro d u c ă to a re de tutun, c a re ş i-a u lu a t a n g a ja m e n tu l d e a plăti 2 4 6 m ilio a n e d e do lari d e s p ă g u b ir i p e n tru c h e ltu ie lile d e , în g r jire a fu m ă to rilo r bolnavi. . ' . .• în tre p rin d e rile incrim in ate a u rec u n o s cu t, în iu lie 1 9 9 9 , că s e fa c v in o v a te d e a fi v în d u t p ro d u s e d e s p re c a re ş tia u c ă p ro v o a c ă îm b o ln ă v ir i, ia r juriul u rm e a z ă s ă s ta b ile a sc ă v a lo a re a a m e n z ii. P ro c e s u l v a dura p în ă joi inclusiv , ap o i juriul se v a re tra g e pen tru a d e lib e ra , verdictu l fiind a ş te p ta t, probabil, la sfîrşitul lunii.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

(CEDO) de la Strasbourg a prezentat guvernelor de la Ghiştaău şi Moscova dosarul grupului llaşcu

C u r le a E u r o p e a n ă a D re p tu rilo r O m u lu i ( C E D O ) d e la S t r a s b o u r g a p r e z e n t a t g u v e rn e lo r d e la C h iş in ă u şi M o s c o v a d o s a ru l g ru p u lu i l la ş c u . tra n s m ite a g e n ţ ia B A S A -p re s s .

D o s a ru l a fo s t d e s c h is la C E D O în b a z a u n e i p lîn g e r i d e p u s e în a p r ilie 1 9 9 9 d e soţiile d e ţin u ţilo r p o litic i d in g ru p u l lla ş c u . R e c la m a n ţii a c u z ă c e le d o u ă g u v e rn e d e a p lic a re a torturii, în c ă lc a r e a d r e p tu lu i la v ia ţă , la un p ro c e s c o re c t, ş i la v ia ţa p r iv a tă ş i d e fam ilie .

A c e s te d re p tu r i s în t g a ra n ta te d e C o n v e n ţia E u ro p e a n ă p e n tru D re p tu rile O m u lu i, la c a re R e p u b lic a M o ld o v a a a d e ra t în 1 9 9 7 .

R e g u la m e n tu l C E D O p re v e d e un te rm e n d e 12 s ă p tă m în i p e n tru p re z e n ta re a re fe rin ţe lo r. In a c e s t ră s t ip ip , o o p in ie p e m a rg in e a c a zu lu i l la ş c u v o r fo rm u la P re ş e d in ţia , P a r la m e n tu l, G u v e r n u l , P r o c u r a t u r a G e n e r a lă , C u r te a

S u p r e m ă d e J u s tiţ ie , M in is te ru l A fa c e r ilo r E x t e r n e ş i a l t e s t r u c t u r i im p l ic a t e în s o lu ţio n a re a d ife re n d u lu i' transnistreari."

D u p a p re z e n ta re a re fe rin ţe lo r , p ă rţifo r li s e V: a c o rd ă u n ră g a z pen tru id e n tific a re a u n e i soluţii a m ia b i le . A g e n tu l G u v e r n u lu i R e p u b l ic i i M o ld o v a la C E D O , V i t a l ie N â g a c e v s c h i, ' c o n s id e ră în s ă că o s o lu ţio n a re a m ia b ilă a a c e s tu i c a z nu va fi p o s ib ilă , d e o a re c e atît E x e c u tiv u l d e la C h iş in ă u , c ît şi c e l d e la M o s c o v a îş i v o r d e c lin a v in a p e n tru de te n ţia lui llie lla ş c u şi a ce lo rla lţi tre i de ţin u ţi politici a i r e g im u lu i s e p a r a t is t d e la T ir a s p o l - A le x a n d ra L e s c o , T u d o r P e tro v -P o p a şi A n d re i Iv a n ţo c . N a g a c e v s c h i a m e n ţio n a t c ă ş a n s e le R e p u b lic i i M o ld o v a d e a n u fi p u s ă sub a c u z a ţie d e p in d d e m o d u l în c a re v a in te rp reta in s ta n ţa e u r o p e a n ă r e z e r v a fo r m u la tă de C h iş in ă u la s e m n a r e a C o n v e n ţ ie i p e n tru D re p tu rile O m u lu i. R e z e r v a m e n ţio n e a z ă că R e p u b l ic a M o ld o v a n u -ş i p o a t e a s u m a ră s p u n d e re a pentru re s p e c ta re a C o n v e n ţie i pe teritoriu l co n tro la t d e re g im u l s e p a ra tis t d e la T ira s p o l.

M e m b rii “grupului llaşcu " a u fos t în tem n iţa ţi d e c ă tre reg im u l tra n s n is tre a n d in iu n ie 1 9 9 2 s u b a c u z a ţia d e c rim e d e ră z b o i. '

L a C E D O a u fost în re g is tra te 6 3 d e p lîngeri îm p o tr iv a R epublic ii M o ld o v a .

Un nou bilanţ al catastrofei din cartierul îngropat sub gunoaie indică 108 morţi

-Bilanţul catastrofei în urma căreia un imens munte de gunoi s-a prăbuşit peste un cartier sărac de la periferia Manilei se ridica, ieri, la 108 morţi, au anunţat autorităţile, citate de AFP.

Crucea Roşie filipinezâ a anunţat că 12 noi cadavre au fost scoase de sub gunoaie în cursul nopţii de marţi spre miercuri. *

Ploile puternice au provocat prăbuşirea, luni dimineaţă, a unui munte de gunoi înalt de 15 metri, care se întindea pe o suprafaţă de 15 hectare, ceea ce a îngropat, practic, un întreg cartier sărac

unde locuiau sute de persoane care supravieţuiau căutînd prin gunoaie!

Nu se cunoaşte numărul exact al persoanelor care au fost

îngropate sub imensa cantitate de gunoi, dar responsabilii locali au avansat cifra de 150 de disparaţi.

Un bărbat a fost împuşcat mortal în Irlanda de Nord

Un bărbat a fost ucis prin împuşcare, în Irlanda-de Nord, unde s-au produs poi violenţe cu ocazia marşurilor Ordinului de Orania, a anunţat, ieri, poliţia, citată de AFP.

Poliţiştii au descoperit cadavrul victimei, care se pare că este un membru al m iliţiilo r param ilitare protestante, la Lame, la circa 30 de kilometri nord de Belfast, la puţin timp

după miezul nopţii. Bărbatul avea răni cauzate de gloanţe, însă circumstanţele morţii sale rămîn neclare, a declarat un purtător de cuvînt al poliţiei.

D ecesul in tervine în ajunul . marşurilor protestante care marchează,

la 12 iulie, victoria regelui protestat al Angliei," Wilhelm William de Orania, asupra armatelor lui loan al II-lea Catolicul în bătălia de la Boyne, în

5' >

r j ; . |i / : ’A

: Jv ’ : :

1690. Peste 50 de poliţişti au fost răniţi şi aproape 150 de persoane au fost arestate în cursul ultimelor nouă zile în Irlanda de . Nord, unde au loc incidente violente provocate de loialiştii protestanţi, a anunţat, marţi, ■poliţia din Irlanda de Nord.

Din data de 2 iulie, unioniştii protestanţi m anifestează violent împotriva faptului că le-a fost refuzat accesul, duminică'trecută, în cartierul. catolic din Portadown, pentru a-şi desfăşura cele mai importante parade tradiţionale..

M arţi, m işcările de pro test au continuat, în special prin" blocarea mai multor străzi din Irlanda de Nord, după o nouă noapte în care s-au înregistrat incidente şi în cursul căreia un vehicul al poliţiei din Ulster a fost ţinta unor tirari cu gloanţe, la Belfast.

Loja protestantă'din Portadown a Ordinului de Orania a chemat la nesupunere civică atît timp cît accesul către strada catolică Garvaghy Roăd nu va fi restabilit.

O'altă paradă protestantă la Belfast, riscă să provoace noi violenţe. La Belfast a fost interzis, de asemenea, accesul pe o stradă catolică, Lower Ormau Road.

Nouă ostatici di Parlamentul din Fiji au fost eliberaţi, iar 45 de turişti au fostevacuaţi»

Nouă ostatici au fost eliberaţi, ieri dimineaţă, din incinta Parlamentului din Fiji, unde erau reţinuţi de pucişti de la tentativa de lovitură de stat din 19 mai, relatează AFP. Pe de altă parte, partizanii puciştilor. care solicită controlul asupra pămînturilor au ocupat un centru de vacanţă din vestul arhipelagului, eliberind "în prealabil 45 de turişti străini, în timp ce alţi manifestanţi au preluat controlul asupra aeroportului internaţional din Suva.

Eliberarea celor nouă Ostatici intervine după semnarea, duminică, a unui acord între militari.şi iniţiatorul tentativei de lovitură de stat, George Speight. Acesta şi un grup de partizani mai reţin încă 18 ostatici în clădirea Parlamentului, între care premierul Mahendhra Chaudhry.

Cei nouă ostatici eliberaţi, între care procurorul general Anand Singh, sînt obosiţi, dar sînt sănătoşi, a declarat un medic al Crucii Roşii de la Suva.

Acordul, încheiat pentru a pune capăt crizei politice, acordă o amnistie

aproape totală puciştilor, în schimbul ’ eliberării, ostaticilor pînă mîine, 13 . iulie.

Pe de altă parte, alţi membri ai, rebeliunii au ocupat, ieri, staţiunea Turtle Island de pe insula Nenuya Levu. Cei .45 de turişti care se aflau aici, între care 20 de copii, au fost reţinuţi pentru scurt timp, dar apoi au putut părăsi insula la bordul unei ambarcaţiuni de croazieră care i-a transportat către insula, principală a arhipelagului. Locuitorii din Nanuya

- Levu au anunţat câ au ocupat în mod paşnic staţiunea turistică pentru a revendica proprietatea asupra locului. Rebelii erau înarmaţi cu cuţite, dar ocuparea insulei s-a desfăşurat în mod paşnic.

Un purtător de. cuvînt al rebelilor a dat asigurări că Richard Evanson, un american bogat care a cumpărat insula, în 1972, pentru 300.000 de dolari şi care în prezent are grave probleme de

. sănătate, nu are de ce să se teamă.în cursul nopţii de marţi spre

miercuri, alţi manifestanţi au preluat controlul asupra aeroportului capitalei,"' înjurai căruia au fost ridicate baricade, în pofida prezenţei forţelor de ordine.

Departamentul american de Stat i-a sfătuit, marţi, pe cetăţenii americani, să nu se mai ducă în insulele Fiji şi i-a invitat pe americanii care locuiesc aici să plece, din cauza haosului politic care domneşte în arhipelag.

Aicii ş a n a i

ar putea fi reclama dumneavoastră S i io r f i

K cd acffa S F O R 'IV O v

■ m W M 2 J .A -

Scurta istorie a unor începuturi de sezon competijional ale

echipei purtlnd însemnul “U”(I)

Prima pagină: Campionatul districtual 1920-1921Echipa “U” a fost ctitorită în septembrie 1919, la un an

după Mărea Unire a Transilvaniei cu Ţara. A fost un prim an de asamblare a unei echipe ce şi-a ales ca simbol litera “U”, prima a cuvîntului Universitate (cea a Daciei Superioare, cu patru celebre facultăţi - “Drept”, “Litere”, “Medicină”- şi “Ştiinţe”, însemnele lor figurind pe “Şepcile roşii” purtate de studenţi). Anul competiţional 1920-’21 a fost primul la care a participat “U” (atunci nu era un campionat naţional, ci întreceri districtuale, cîştigătoarele luptîndu-se pentru titlul naţional). Atunci, în pragul toamnei lui 1920, lotul lui “U” cuprindea 17 nume. Dar ce nume! .

Vi le prezint în ordinea posturilor ocupate în echipă: Tripa şi Szilagy - portari; Buţoarcă, Meţianu şi Tîrlea - fundaşi; Brutus Raţiu (primul căpitan al echipei “U” şi student la “Drept”), J. Popescu, Popovici,' Şerb - mijlocaşi; Crîsnic I, Crîsnic II, Sălăgean, Bonciocat, Aurel Guga (primul fotbalist român selecţionat în echipa continentului în tradiţionalele întîlniri Europa - Anglia), Giurgiu; Grand şi Lucuţa - înaintaşi. A fost această ediţie şi următoarele două de consolidare a formaţiei, ajungînd în ediţia 1923-’24 să participe la “proba naţională”. : ; -

Pagina a dona: Prima ediţie a Campionatului divizionarFacem un salt în timp, trecînd peste cele şase titluri

consecutive de campioană a ţării cucerite de Chinezul Timişoara şi trei de Venus Bucureşti, oprirtdu-ne la ediţia 1932-’33, prima din sistemul divizionar (cunoscut şi azi, prin eşaloanele “A”, “B” şi “C”, ba mai nou şi “D”). Iată jucătorii care au luat startul ediţiei: Andrei Şepci - portar; Iancovici, Sfera, Ghilezan, Doboşan, David, Coloman, Ploieşteanu, Graţian Sepi, Gain, Sîrbu, Ştefanescu, Surlaşiu, Tabacu şi Stanoeff -jucători de cîmp. O'trupă de prim rang care a cîştigat seria “B” în care au mai evoluat, în ordinea clasamentului final, echipele Unirea Tricolor Bucureşti, Venus Bucureşti, C.A.O. Oradea, AMEFA Arad, RGMT Timişoara şi Braşovia, califieîndu-se în finala cu cîştigătoarea Seriei A, nimeni alta decît celebra Ripensia Timişoara. A fost cea mai bună clasare a lui “U” în cei 81 ani de existenţă a echipei. Meci memorabil în prima manşă a finalei, scor 5-3 pentru Ripensa, la Timişoara (goluri date de Dobai 3, Ciolac şi ex-clujeanul Bindea; pentru “U” au marcat Ştefanescu, Sepi şi Sîrbu).

Merită să vă reţinem atenţia şi asupra celor două formaţii care au evoluat, prin numele sonore ale vremii: RIPENSIA: Zombori - Burger, Hoksari - Deheleanu, Cotormani, Lakatos : - Bindea, Schwartz, Ciolac, Rafmski, Dobai; “U” : Şepci - Iancovici, Sfera - Ghilezan, Gain, David - Sîrbu, Ploieşteanu,, Sepi, Ştefanescu, Surlaşiu. în retur, la Cluj, 0-0 şi Ripensia a devenit prima campioană a sistemului divizionar.

(Va urma)Victor E. ROMAN

3 $ B S 3 U S I S l

G A Z M E T A N M U R E Ş Î L V R E A P E V I S HViski, mijlocaşul “Unirii”

Dej, nu s-a prezentat la reunirea lotului, preferind să se pregătească alături de nou- promovata în Divizia “C” Gaz Metan Mureş. Interesant este că jucătorul nu a considerat necesar să anunţe clubul despre noile sale intenţii.

Tiberiu Petriş, preşedintele lui Gaz Metan Mureş, ne-a declarat, ieri, că îl va achiziţiona cu siguranţă pe Viski, ştiind că

B E I

jucătorul se află la final de contract cu gruparea dejeanâ. Poziţia sa nu este însă împărtăşită de oficialii clubului “Unirea”, care susţin că Viski mai are contract cu Dejul, iar dacă mureşenii îl doresc cu orice preţ, vor trebui să scoată

. din buzunar aproximativ 150 de milioane de lei. Dejenii cred că jucătorul nu i-a informat corect pe oficialii clubului Gaz Metan Mureş.

în altă ordine de idei, la Gaz Metan Mureş se mai află în probe alţi doi clujeni, Horică Morar şi ■ Cristi Fedor. Situaţia lor urmează să se clarifice abia la finalul acestei săptămîni, timp în care antrenorul se va lămuri asupra potenţialului celor doi jucători. Morar şi-a încheiat contractul cu CFR Cluj şi este decis să nu se mai întoarcă în Gruia. în ceea ce-1 priveşte pe Fedor, care în ediţia trecută de campionat a jucat la “Unirea” Dej, situaţia lui este departe de a fi lămurită, atît “U” Cluj, cît şi CFR susţinînd că jucătorul le aparţine.

Mihai HOSSU

IM feCALEI DO/COR§FOTB ALI/TI CflBBPentru Frăsineanu n-a fost “mea culpa”

După ce s-a prezentat în cantonamentul din Belgia al rapidiştilor, şi-a cerut scuze colegilor şi generalului Puiu lordănescu pentru vorbele grele cu care a fost acreditat în ţară de unele ziare (titluri de ?2 cicero), scuzîndu-se, într-un fel, că a fost forţat să spună unele neadevăruri, că unele vorbe i-au fost răstălm ăcite şi interpretate după bunuLplac, specific ştirilor cu iz de senzaţional. Nu ne rămîne decît să-l credem pe Cornel Frăsineanu.

Gică Hagi pe locul 9 în lume

în tr-un clasam ent al jucătorilor trecuţi de 30 de ani şi aflaţi în activitate, Gică Hagi ocupă locul 9 în lume în privinţa golurilor înscrise, 217 îa număr, marcate în cele 460 de partide susţinute la echipele la care a evoluat, în ţară şi peste hotare. Realmente, două cifre

şpectaculoase care subliniază incontestabila sa valoare internaţională. .

tif *şt>

& * :■ f « ¥

■P-Y<? - . (£?

t '» jss* î;Victorie în final de meci

Dinamo a susţinut un meci amical de verificare a pregătirilor în compania formaţiei Lausanne. “Crinii roşii” au obţinut victorii cu scorul de 2-Q în finalul disputei, prin golurile marcate de Claudiu Drăgan (85) şi Florea (89).

Şi o veste de ultimă oră: “M ister” Cornel Dinu s-a declarat nemulţumit de aportul

. portarului de rezervă Iliuciuc şi, drept urmare, cei de-acasă, din conducerea haitei, urgent au luat

contactul cu Florin Tene (cel “divorţat” - de fapt, demis - de F.C. Argeş şi aciuat la F.C. Braşov) şi nu este exclusă înregimentarea lui la formaţia din Groâpă.

Ando - principal la Sportul Studenţesc

După sejururi, nu prea de durată, la d iferite echipe (ultimul a fost la E.C. Braşov), Ion Andone a fost înscăunat “principal” la Sportul Studenţesc, unde postul a rămas vacant, prin plecarea lui Gavrilă Pele Balint. în ediţia trecută a Diviziei “B” (seria I), alb-negrii din Capitală au încheiat întrecerea pe locul trei, după cele două care şi-au disputat întîietatea pentru promovare, Foresta Suceava şi M idia Năvodari, întrecere încheiată cu succesul “pădurarilor” suceveni. Acum Ando speră să încheie el întrecerea pe primul loc şi să promoveze. Răm îne ca optimismul lui Ando sâ aibă şi acoperire faptică.

Romeo V. CÎRTAN

Vă facem cunoscut programul partidelor amicale pe care echipa feroviară CFR Cluj Ie va susţine pînă la debutul unei noi ediţii de campionat (20 august 2000).

1.08. CFR-” U” Cluj (pe stadionul din cartierul Gruia)3.08 Sticla Turda - CFR5.08 “ U” Cluj - CFR (pe Stadionul “Ion Moina”)8.08 ISCT - CFR9.08 CFR - Sticla Turda12.08 CFR - ISCT (C. F.)

GNIREfi" Dej îi vrea înapoi pe Sorin Pop şi Sălăjean

Sau banii! •'D o rin d s ă d o v e d e a s c ă tu tu ror c ă la D e j s e în tîm p lă în tr -a d e v ă r

c e v a şi s c h im b ă rile nu s în t d o a r v o rb e g o a le , o fic ia lii c lu b u lu i “U n ire a " s în t d e c iş i s ă a ş e z e fo tb a lu l p e cu to tu l a lte c o o rd o n a te , fa r u n a d in tre e le e s te c la rificarea trecu tu lu i p în ă în c e le mai m ic i a m ă n u n te . în a c e s t scop , juristul clubu lu i s -a a fla t în a c e s te z ile la B u c u re ş ti p e n tru re z o lv a re a m a i m u lto r p ro b le m e , prin tre c a re şi s itu a ţia ju c ă to r ilo r S o rin P o p şi L u c ia n S ă lă je a n . A c e ş tia a p a rţ in "U nirii" D e j ş i a u fo s t îm p ru m u ta ţi la F C B ihor, c a re a ră m a s , în s ă , re s ta n tă c u p la ta un e i tra n ş e d e b a n i în v a lo a re d e a p ro x im ativ 7 0 d e m ilio a n e le i. “U n irea " solicită a c u m F e d e ra ţie i re în to a rc e re a c e lo r d o i ju c ă to r i la D e j, s a u o b lig a re a c lubu lu i F C B ih o r la p la ta s u m e i n e a c h ita te p în ă în a c e s t rn o m e n t. D e m e rs u l lo r a re to a te ş a n s e le d e re u ş ită , a c te le n e lă s în d loc: d e in te rp re tă ri.

P e d e a ltă p a r te , D e ju l a r a v e a n e v o ie d e serv ic iile lui L u c ia n S ă lă je a n , c a re e v o lu e a z ă p e un p o s t d e fic ita r în a c e s t m o m e n t la “U n ire a " ş i, în p lu s , a re re fe rin ţe fo a rte b u n e d e la ac tu a lu l a n tre n o r a l d e je n ilo r , V a le r iu A bru d an . S in g u ra n e c u n o s c u tă o re p re z in tă ju c ă to ru l, c a re nu e s te d e lo c te n ta t d e o re în to a rc e re la D e j. In a c e s t m o m e n t, S ă lă je a n se a flă în c a n to n a rrie n t c u F C B ih o r. In c e e a c e -l p r iv e ş te p e S orin P o p , a c e s ta a fo s t e x c lu s cu c e v a tim p în u rm ă d in lo tu l a ră d e a n şi nici D e ju l nu a re a m in tir i p re a frU rrio a s e d e p e u rm a u ltim u lu i popas a l lu i P o p la “U n irea"!

Mihai HOSSU

u A U iiia .rra. 13 iulie

• Moment istoric în fotbalul mondial: acum 70 de ani-, în 1930, în această zi, au început în U ruguay în trecerile din cadrul ediţiei' inaugurale ale C.M. de fotbal! După multe peripeţii, retrageri şi şovăieli, s-au prezentat la start numai 13 selecţionate, dintre care 7 din America de Sud (Argentina, B oliv ia , B raziliă, C hile, Paraguay, Peru şi Uruguay), 2 din America de Nord (Mexic şi S.U.A.) şi numai 4 din Europa, d in tre care una a fost selecţionata României, alături de Belgia, Franţa şi Iugoslavia, în prima zi a C.M. au avut loc două jocuri. în grupa I, Franţa a d ispus le je r de m odesta selecţionată a Mexicului, iar în a Il-a grupă s-a consemnat prim a surpriză de proporţii: cvasinecunoscuta ech ipă a S ta te lo r U nite a su rclasa t “unsprezecele” Belgiei cu up scor de forfait, 3-0! Primul joc al României a fost programat pentru a doua zi, “tricolorii” urmînd sâ se întîlneascâ pentru prinia oară cu o “naţională” de peste ocean, selecţionata statului

PetU' LÂSZL6 Fr.

Cronica ringului^Din culisele

Naţionalelor" de box• G e o rg e Lungu este în c re z ă to r

“S e m iu ş o ru l" G e o rg e L ung u (D in a m o - E rb a ş u B u c u re ş ti) e s te co n v in s că v a a d u c e c lu b u lu i s ă u u n n o u titlu d e c a m p io n n a ţio n a l, d e c la r în d c ă nu îş i fa c e p ro b le m e în a c e s t s e n s . D e a s e m e n e a , a n tre n o rii V a le n t in V rîn c e a n u şi C a lis tra t C u ţo v m iz e a z ă ş i p e fra ţii D o re l şi M a r ia n S im io n , a s tfe l c ă d in a m o v iş tii îş i v o r în dep lin i u ş o r ob ie c tiv u l d e t r e i t i t lu r i . T o t p e tre i t i t lu r i m i z a s e r ă ş i m a ra m u re ş e n ii d e la B ox C lu b S ig h e tu l M a rm a ţie i, prin A d r ia n N a ş c u , L uc ian B u te şl C la u d iu R â ş c o , d a r o p e ra ţia d e h e rn ie d e d isc su ferită în u ltim u l m o m e n t d e R â ş c o l-a făcu t p e a c e s ta In d ispon ib il

p e n t r u a c e s t e “ n a ţ i o n a l e " , r â m în în d în s a rc in a lui N a ş c u ş i B u te a c e s t o b iectiv . T o t d o u ă titluri s e p a re că v o r p o p o s i în P lo ie ş t i , p r in B o g d a n D o b r e s c u şi A d r ia n D ia c o n u .- ■ î n r e s t , lu p ta ră m în e d e s c h is ă . oricăru i re z u lta t.

• A m e n z i pentru n ep rezen tă riP u g il iş t i i c a r e ş i - a u a n u n ţa t p r e z e n ţ a ,1a

n a ţio n a le şi n u s -a u p re ze n ta t v o r suferi a m e n z i d ra s tic e d in p a rte a F e d e ra ţie i R o m â n e d e B o x . c P e n tru a s c ă p a d e p e n a liză ri, a c e ş tia v o r tre b u i

s â p r e z i n t e o m o t i v a ţ i e m e d i c a l ă c o n tra s e m n a tă d e D irec ţiile J u d e ţe n e d e T in e re t şi S p o rt din a c ă re i r a z ă d e a c t iv i t a t e f a c p a r t e . In c a z c o n t r a r , v o r s c o a te b a n ii d in b u z u n a r. S e p a re c â p î n ă în p r e z e n t , , în a c e a s t ă s i t u a ţ ie

■ d e l ic a tă s e a f lă a p ro x im a tiv 2 7 pug iliş ti.

• A u c re s c u t în g re u ta teT r e i d in t r e c a m p io n ii d in a n u l t r e c u t ş i-a u

s c h im b a t c a te g o r iile d e g re u ta te . A s tfe l, B o g d a n D o b re s c u , c a m p io n la " s e m im u s c ă " (4 0 k g ), v a b o x a la m u s c ă (5 1 k g ), W a ld e m a r C u c e re a n u a trecu t d e la "m u s că " la "c o c o ş " (5 4 k g ), Ia r L u c ia n B u te a fă c u t c e a m a i s p e c ta c u lo a s ă u rc a re , d o la "sem im ijlo c ie" (6 7 k g ) to c m a i la "s e m ig re a " (8 5 kg)!

Ş i "cocoşu l" M a r ia n A le x a n d ru ş i-a s c h im b a t c a t e g o r ia , e l t r e c în d în c a t e g o r ia im e d i a t s u p e rio a ră , "p an ă" (5 7 k g ).

• V ic to rii s c o n ta te în p rim a g a lăC o m p o n e n ţ ii lo tu lu i n a ţ io n a l , A d r ia n N a ş c u

( “până ), George Lungu ("uşoară"), D o re l S im io n (" s e m im i j lo c ie " ) ş i C o n s t a n t in O n o f r e i (“s u p e rg re a " ), a u în re g is tra t p r im e le lo r s u c c e s e , c îş tig în d fă ră p ro b le m e în fa ţa a d v e rs a r ilo r în tîln iţi în prim ul tu r . S ita c a m p io n a te lo r v a c e m e p în ă m iercu ri, u rm în d c a jo i s ă s e d is p u te s e m ifin a le le . V in eri v a fi z i d e o d ih n ă , u rm în d c a s îm b ă tă d u p ă m a s ă , d e la o ra 1 6 , s ă s e b o x e z e c u c e n tu r ile p e m a s ă .

Coriolan IUGA

Mai multă atenţie schimbului de mîine

Sîmbătă trecută, la Chinteni a avut loc faza zonei I inter- asocia ţii a cam pionatului naţional de pescuit sportiv staţionar, rezervată copiilor. Aşa

după cum anticipam în prezentarea întrecerii, grija faţă de schimbul de mîine, copiii, lasă mult de dorit. Concret, ar

‘fi trebuit să fie prezenţi 28 de concurenţi, cîte patru din judeţele arondate zonei. Pînă la urmă, în standuri au luat startul doar .12 concurenţi, cu următoarele prezenţe pe judeţe: Bihor 3, Cluj 3, Maramureş 2, Mureş 1 şi Satu Mare 3. Au lipsit judeţele Bistrita-Năsăud si Sălaj.

S trădania A .J.P.S. C luj, organizatoarea întrecerii, a fost, ’ ca de ob icei, la înălţim e, întrecerea întrunind din punct de vedere organizatoric superlative. Timpul a fost bun, cu solunare în “roşu”,.dar truda micilor pescari în cele d o u ă '■

manşe a fost mai puţin spornică în privinţa capturilor, numeric sa tisfăcă to r, ca gram aj m ediocritate. Pînă la urmă, întrecerea a stabilit ierarhia celor cinci calificaţi pentru finala pe ţară. O subliniere înainte de nominalizare: faptul că to ţi trei rep rezen tan ţii judeţului nostru au prins finala (doi de la A.J.P.S. Cluj si unul de la A.V.P.S. Turda). ’

L ocul în tîi a reven it lu i Lucian Petruţa (AJPS Cluj), urm at de Alin Oţel (AJVPS M aram ureş), Vlad Gherm an (AV PS Turda), A lexandra Palcău (AJPS Cluj) şi Noibert Balla (AJVPS Bihor). Ei vor fi prezenţi Ia finala pe ţară. Să le urăm “Fir întins”.

Victor PESCARU

PlfiŢ fl MONETARĂDe nenumărate ori, în viaţa de zi cu

zi, vi se oferă ocazia să vă manifestaţi geniul electiv. Ceea ce vă propunem de -această d a tă este a legerea furnizorului de servicii bancare. Nu încercăm să vă impunem o direcţie anume, ci doar să vă oferim un sprijin, sperăm noi, util. Bună sau nu, alegerea e a dumneavoastră. Oricum, o repetiţie pentru prezidenţiale, nu strică. Mai există şi varianta neprezentării la urne, din condiţii subiective sau obiective, cum ar fi, de exemplu, lipsa... cărţii de alegător.

Există o serie de factori mai puţin calculabili, dar care pot conta enorm în economia votului. Aceştia ar putea fi: simpatia personală pentru o anumită b a n c ă , sen tim en ta lism u l,trad iţionalism ul, renum ele băncii, proximitatea amplasării acesteia faţă de reşedinţa dumneavoastră etc. E bine să se apeleze la aceste criterii doar pentru departajare, în cazul în care a n a liz a cifrică nu a ind ica t un învingător clar.

Mai intîi de toate trebuie să vedeţi care bănci vă doresc. Politicile dc marketing adoptate de acestea pot fi orientate spre atragerea dc clienţi mulţi si mărunţi sau exclusiv a „peştilor mari". Nada - împrumutînd un termen dintr-un domeniu conex - o constituie sum a minimă de constituire a unui

„Eu cu cine votez?”depozit. Aceasta variază de la bancă la bancă şi poate fi între 100.000 si 100.000.000 lei.

Analiza ratei dobînzilor nu trebuie să fie un criteriu exclusiv în alegerea pe care o faceţi. Trebuie să ţineţi cont şi de: tarifele practicate de bănci pentru deschiderea unui cont, constituirea şi lichidarea unui depozit şi, nu în ultimul

' rînd, de com isioanele bancare. în general, nu se percep aceste com isioane pentru lichidările de depozite aferente persoanelor fizice. în tabelul de mai jos este prezentat modul în care aceste comisioane influenţează asupra randamentului investiţiei. Vă reamintim că randamentul reprezintă numărul de unităţi monetare care se cîştigă, într-o anumită perioadă de timp, la fiecare sută de unităţi investite, în calcularea acestuia s-a ţinut cont şi de impozitul pe venit de 1 %. S-au luat în considerare doar dobînzile lunare (dep.ozitele în acest caz reînnoindu-se în fiecare lună) şi dobînzile trim estriale. în această săptâmînă, ratele dobînzilor bancare s-au menţinut în limitele săptâmînii trecute, percepîndu-se totuşi o uşoară scădere. Randamentele celor mai bune plasamente bancare se situează în jurul randamentelor conferite de titlurile de stat şi certificatele de trezorerie.

Randamentele plasamentelor bancare trimestriale în funcţie de dobindă şi comisioane practicate la ridicările de numerar.

D o b în z i T ip C o m is io a n e p ractica te la r id ică rile d e num erarb a n c a re D o b în d â 0 •/. 0 ,15 % 0 ,25 % 0 ,3 5 % 0 ,4 5 % 0,55 %3 8 •/. t lunâ+capilaliz. 9 ,7 0 % 9,54% 9,43% 9 ,3 2% 9 ,2 1% 9,10%

3 luni 9 .4 1% 9,24% 9,13% 9,0 2% 8 ,9 1% 8,80%3 7 % 1 lunâ+capitaliz. 9 ,4 4 % 9.27% 9 ,1 7% 9 ,0 5% 8 ,9 5% 8,84%

3 luni 9 ,1 6% 8,99% 8 ,88% 8 ,78% 8,67% 8,56%3 6 % 1 lunâ+capitaliz. 9 ,1 8% 9,02% 8 ,9 1% 8 ,80% 8,69% 8,58%

3 luni 8 ,9 1 % 8,75% 8 ,6 4% 8 ,53% 8,42% 8,31%3 5 % 1 lunâ+capitaliz. 8 ,9 2 % 8,75% 8,65% . 8 ,54% 8 ,43% 8,32%

3 luni 8 ,66% 8,50% 8 ,3 9% 8,2 8% 8 ,17% 8,06%3 4 % 1 lunâ+capitaliz. 8 ,66% 8,49% 8 ,38% 8,28% 8,17% 8,06%

3 luni _ 8 ,4 2% 8,25% 8 ,1 4% 8,04% 7,93% 7,82%

Se observă că în cazul unuf depozit trimestrial (reînnoit în fiecare lună), la o dobîndâ lunară de 38 % şi un comision bancar de 0,55 %, se obţine aproxim ativ acelaşi randam ent (9,10%) ca şi în cazul unei dobînzi de 36% , fără perceperea vreunui comision. Pentru o dobîndâ trimestrială de 37 % şi un comision de 0,45% se obţine acelaşi randament (8,66%) ca şi în cazul unei dobînzi de 35% cu comision 0.

E bine de retinut:

1. Nu vă luaţi după zvonuri, căci în momentul cînd acestea ajung la dumneavoastră este deja prea tîrziu, sau sînt doar... zvonuri.■ 2. Nu vă lăsaţi "înşelaţi de valori ale dobînzilor mult peste cele practicate de majoritatea băncilor. Dobînzile astronomice indică mai degrabă o nesănătate a instituţiei decît obţinerea de către dumneavoastră a unui profit mai mare prin valorificarea aşa-zisei oportunităţi.

PIAŢA VALUTARĂ9

C ursu l m o n ed ei n a ţio n a le în rap o rt cu d o la ru l am erican a înregistrat în intervalul 4.07.2000-11.07.2000 o depreciere de 112 lei (0j5% ). continuîndu-şi astfel tendinţa din ultim ele luni. Pentru săptăm îna care urm ează se preconizează o încetinire a ritmului de depreciere a leului în condiţiile în care dobînzile pe piaţa monetară sînt în scădere. D in acest m otiv considerăm că investiţiile îmdolaml SUA îşi v o r p ierde d in rentabilitate şi recom andăm investitorilor o atitudine prudenţialâ şi orientarea către alte categorii de plasamente. La Bursa M onetar-F inanciară şi de M ărfuri Sibiu, contractul futures pe dolarul am erican este cotat la 21.788 pentru sfîrşitul lunii iulie şi 22.350 p en tru sfîrşitu l lunii august a.c.

n s s n s L

•• B â n d c o m e r c i a l e la v e d e r e 1 l u n â .3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n iB C R * 10 3 5 3 6 3 7 3 8 3 9B R D 10 . 3 3 3 5 3 6 3 7 3 8 •/

10 3 3 3 6 ' 3 8 .5 3 9 ,5 4 4 .:•»BA (d. rwteutett)(d. ftxâ) 9 41 4 1 4 2 42 42

9 40 40 - .B a n c P o s t ' . i : ;. 9 ■ ■■■■■■34 3 5 3 6 / 3 7 3 9

A L P H A B A N K<B. Bucuram 5 3 5 .3 6 3 7 3 7 3 8C a r p a t i c a 10 3B - 3 9 3 7 3 6 3 6 -

T r a n s i l v a n i a 9 3 5 3 7 3 8 3 6 3 6R o m â n e a s c ă * ' 10 - 3 8 4 0 3 9 - 3 8 3 8

C E C 9 3 3 3 4 3 5 3 5A L I A N Ţ A . . . 10 4 0 • 4 1 4 2 4 3 ■ 4 4

B . I .R . 10 4 2 4 5 4 6 47 4 7R O M E X T E R R A . ( d o b , v a r i a b i l ă ) : 10 ' 40 4 2 4 3 4 4 4 5

T U R C O - K O M A n A 5 3 8 3 8 3 7 3 7 3 7" O A C I A - F E L I X " .. - 8 V:'..- - .. 30 2 0 2 0 : 20

" I o n Ţ i r i a c ” - 3 3 3 5 3 6 3 7 3 9R o m â n ă d e S c o n t 7 ■ • 3 8 - ■■■ 3 7 , 5 3 7 3 7 3 7

..- 7 • - * 3 6 , 5 "• - 36 - ; - 3 6 . ,• 3 6B â n c i p o p u l a r e la v e d e r e 1 l u n â 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i

N A P O C Atdob.fiuctuanU) 10 . 4 0 4 2 4 6 . 4 8S M N X C O O P . 10 5 4 5 6 - -

T R E Z O R 10 4 7 4 8 4 9 -" C L U J ” ■ 10 3 5 3 7 - - -

M I N E R V A - 1 2 5 5 ... 5 7 . - 5 9 - 5 9 : 5 9

persoane juridice- %B ă n c i c o m e r c i a l e t a v e d e r e 1 t u n ă 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i

B C R * 1 0 3 5 3 6 • 3 7 3 8 3 9

B R D * * , 1 0 - 3 1 3 3 3 4 3 5 , 3 6

B A(dob. revtxulbBk) 9 4 1 4 1 . 4 2 4 2 4 2

B a n c P o s t * ; 9 3 2 3 4 3 5 3 6 3 8

A L P H A B A N K(B. Bucureşti) 5 3 5 3 6 3 7 3 7 3 8

C a r p a t i c a - 1 0 3 3 3 5 - - 3 5 3 3 . 3 2

T r a n s i l v a n i a 9 3 1 3 4 3 5 3 3 3 2

R o m â n e a s c ă * * . 1 0 3 8 - 4 0 3 9 3 8 3 8 .

C E C 9 3 2 3 2 3 3 3 3 3 4

B .L R . 1 0 - 3 8 3 9 . 4 0 v 4 1 : 4 2

R O M E X T E R R A(dob.variabM) 1 0 3 8 4 0 4 1 4 2 4 3

t u r c o - r o m A n â 5 3 8 3 8 . 3 7 3 7 3 7

" D A C I A F E L i x " 9 3 7 3 5 3 4 3 3 3 2

, " t o n Ţ i r i a c " . 4 3 2 * . 3 3 3 4 . 3 5 3 6

R o m â n ă d e S c o n t 7 3 6 3 7 , 5 3 7 3 7 3 7

7 3 6 , 5 3 6 3 6 3 6

B ă n c i p o p u l a r e l a v e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i ? 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i

N A P O C A(deb. fluctuantă) 1 0 3 6 - 3 8 4 0 * 4 2

SFINXCOOP . ' 1 0 5 4 5 6 - -

T R E Z O R 1 0 4 7 4 8 4 9 -

“ C L U J " 1 0 3 5 -

* dobînda se capitalizează; ’ ’ cu plata dobînzii la expirare. Notă: Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă la ora 12°° prin fax;7 ; y v ; . w m - w v ă

S.7CTT

B A N C A , V a l u t a V e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 t u n B A N C A V a lu ta V e d e r e 1 l u n ă ’.3 furti 6 l u n i ' 9 lu n i 12 lu n i

B C RD E M 3 - 3 . 3 3 , 7 4 ,1 D E M 3 - 3 ,3 3 ,7 4 ,1U S D 4 a 4 , 7 5 5 - 5 , 2 5

B C RU S D 4 - 4 ,7 5 5 5 2 5

B R DD E M 2 . 2 5 2 , 4 2 , 5 2 , 6 2 , 6 5 • 2 . 7 . D E M ; . 2 .2 5 2 ,4 2 ,5 2,6 .2 ,6 5 . 2 .7 , ;

U S D 3 4 , 1 5 4 , 2 5 < 4 ,4 4 , 5 4 , 6 5B R D

U S D . 3.- . 4 ,1 5 4 2 5 4 ,4 • 4 ,5 i 4 ,6 5

B a n c P o s tD E M 2 , 2 5 - - 2 , 8 - 3 D E M 2 ,2 5 2 ,5 2,8 3

U S D 4 -• - 4 , 8 - 5B a n c P o s t

U S D 3 4 4 ,2 4 .5

B . A g r i c o l ăD E M 2 , 5 3 3 , 2 3 , 2 3 , 5 3 , 7

B . A g r i c o lă ;VD E M 2 .5 3 3 .2 3 2 3 ,5 3 ,7

U S D 4 5 , 2 5 , 3 5 , 5 5 , 5 5 , 8 5 U S D • 4 - 5 2 5 ,3 5 ,5 5 ,5 5 .8 5

I o n Ţ i r i a cD E M 2 , 2 5 3 , 2 3 , 3 3 , 7 5 4 4 , 2 5

I o n Ţ ir ia cD E M 2 ,2 5 3 2 3 .3 3 .7 5 4 ■ 4 2 5

U S D 3 , 5 5 5 , 2 5 ' 5 , 5 4 , 8 5 5 , 7 5 U S D 3 ,5 5 ,2 5 5 .5 5 .5 5 .5 6

B J . R . 'D E M 3 , 5 3 , 7 5 4 4 , 2 5 4 , 7 5 ■ 5 ". D E M 3 3 .5 ' 4 4 .2 S 4 .2 5 4 ,5 :

U S D 4 4 , 7 5 5 5 , 2 5 5 , 7 5 6 y ® X R ' U S D 3 .5 -5 6 6 ,5 6 ,7 S * 7

T r a n s i l v a n i aD E M 2 , 5 3 3 , 2 5 3 , 7 5 4 , 2 5

I iD E M 2 .5 - 3 3 ,2 5 3 .7 5 4 2 5

U S D 3 - 5 , 5 5 , 7 5 6 0 , 5 - u s c 3 • 5 ,5 5 ,7 5 6 6 .5

R o m â n e a s c ăO E M 3 3 3 , 2 5 3 , 5 3 , 7 5 , 4 „■ a " â . • D E M 3 3 3 2 5 3 ,5 3 ,7 5 4 -

U S D 3 , 5 4 , 7 5 5 , 5 , 5 , 7 5 6 7 . U S D 3 ,5 4 ,7 5 5 .5 5 ,7 5 . 6 7 .

C a r p a t i c aD E M 2 , 5 - - 3 , 5 - 4 D E M 2 ,5 3 .5 - 4

U S D 3 - - 4 , 5 •- 5 , 5C a p

U S D 3 * ' 4 .5 - 5 ;5

A L P H A B A N K D E M 2 2 , 5 * 2 , 5 2 , 5 2 , 5 2 , 5 . A L P H A B A N K D E M 2 2 ,5 2 ,5 2 ,5 : 2 .5 2 ,5

( B . B u c u r e ş t i ) I” U S D 2 . 5 5 , 5 5 , 5 5 , 6 6 {B . B u c u r e ş t i ) U S D 2 .. 5 5 ,5 . 5 .5 5 ,6 r 6 ......

T u r c o - R o m â n ăD E M 1 4 4 , 2 4 . 5 - 4 , 7

T R * n ăD E M 1 4 4 .2 4 ,5 • 4 .7

U S D 2 6 , 2 5 6 . 5 6 , 7 5 - 7 ,1 U S D 2 6 ,2 5 6 ,5 6 .7 5 ' * 7 ,1

R o m e x t e r r aD E M • 3 . • 3 , 2 3 . 3 c . s 4 4 , 2

R te aD E M 3 3 2 '3 ;3 , 3 ,5 ... 4 ' , ... 4 ,2

U S D 3 , 5 5 5 , 2 5 , 4 5 , 5 5 , 6 U S D 3 ,5 5 5 ,2 5 .4 . '5 , 5 - :. 5 ,6

-D A C IA F E L IX "I” D E M 2 2 ,5 2 , 5 3 3 3 O E M 2 3 ,5 3 .5 3 ,5 4 4

U S D 2 3 3 - 3 , 5 4 4 . 5 U S D 2 4 . 4 4 4 ,5 4 .5

O E M 1 , 5 . 3 . 3 3 , 3 3 ,3 3 . 5 3 , 5R ft * d S «

D E M 1 . 5 3 , 3 3 , 3 + 3 , 3 3 , 5 3 , 5

U S D 1 . 5 ■ 5 - 5 5 5 , 5 5 , 5 U S D 1 , 5 5 5 ■ ..:5. . -•-.5,5 •• 5 , 5

N0TÂ: Soma minimă pentru constituirea depozitelor, laxa de deschidere de cont, precum ş l comisioanele percepute dileră in funcţie de bancă

D E N U M IR E AV A L U T E I

SimbolVariaţie

faţă de ziua precedentă (% )

C U R S U L ÎN LEI

DOLAR AUSTRALIA AUD 020 i 12685DOLAR CANAOA CAD 0.08 X 14546FRANC ELVEŢIA CHF 0.37 X 13172COROANA DANEMARCA DKK 0.36 X r2740LIRA STERLINA GBP 0.13 Ţ . 32576YEN JAPONIA JPY 0.88 X 199.81COROANE NCRVEGIA NOK 020 X 2506COROANE SUEDIA SEK 021 Ţ 2435oolarsua *. USD ' -0-07 Ţ . - . 21SI8DST DST 0.17 Ţ 28654euro- : EUR'.. 0.38 X 2:442Cursurile ţărilor pirtfcipants to EURO •SHIUNG AUSTRIA ATS 024 X 1486FRANC BELGIA BEF 0.39 X 507Marca germana DEM ' 037 4, 10452PESETAS SPANIA ESP 037 X 122.86MARCA FINLANDEZA FIM 038 X 3438FRANC FRANŢA FRF 0.38 X 3116URA IRLANDA IEP - 0.38 X 25956URA fTALlA UT.,. 0.38 . X 10.56GULDEN OLANDA NLG 0.38 X 9276ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.38 X 101.961 g AUR (preţ In toi) 0.19 X 195681

C a s a d e s c h im b ■ U S D D E M

v a lu t a r * C - . v , - C , , > V

M A C R O G R O U P 2 1 .4 0 0 2 1 .5 0 0 1 0 .4 0 0 1 0 .4 7 0

' - P L A T IN U M ’ 2 1 .3 5 0 2 1 4 8 0 1 0 .3 5 0 1 0 4 8 0

C A M B K ) 2 1 .4 0 0 2 1 .5 0 0 - 1 0 .4 0 0 1 0 .5 0 0

P R IM A ' 2 1 .4 0 0 2 1 .5 5 0 1 0 .3 0 0 1 0 .4 5 0

''Banca / >

B a n c P o s t 2 1 .4 5 0 2 1 .7 2 0 1 0 .4 0 0 1 0 .6 5 0

B R D 2 1 .3 8 0 2 1 .5 8 0 1 0 .3 5 3 1 0 .5 5 7

' -- , B C R 2 1 4 5 0 2 1 .5 8 5 1 0 .2 4 3 1 0 .6 2 3

‘ Transilvania 21 .371? 2 1 .5 4 0 * 1 0 .3 5 0 1 0 .5 0 0

* Cursuri afişate la ora 15.00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

E l f O K - U T I IIN U L T IM A S Ă P T Â M lN

“ Cursuri BNR - iei -

DATA EU R O DEM GBP U S D A U R

Joi. 6.07 20.448 10.455 32.448 21.408 198.019

Vineri, 7.07 20.558 10.511 32.401 21.454 196.858

Luni, 10*07 20.410 10.435 32.375 21.474 196.178

Marţi, 11.07 20.440 10.451 32.620 21.491 196.402

Miercuri, 12.07 20.519 10.491 32.534 21.502 196.054

JITUIRILE DE SŢ0T,Titlurile de stat, ca alternativă de investiţie pentm persoanele

fizice şi juridice, sînt deosebit de agreate, datorită, în primul rînd, gradului de risc foarte mic pe care acestea îl presupun.

Emisiunile de titluri de stat realizate de către Ministerul de Finanţe sînt cunoscute sub denumirea de certificate de trezorerie cu discount. Aceasta presupune că la momentul

■ investiţiei să se achite preţul de achiziţie,- care se calculează în funcţie de numărul de zile pînă la scadenţă, rata discountului, precum şi de rata dobînzii. La scadenţa emisiunii, care în funcţie de situaţia concretă poate fi de 3 luni, 6 luni sau un an, se va obţine valoarea nominală individuală pentm fiecare certificat de trezorerie cu discount achiziţionat, motiv pentm care se asigură un randament superior ratei de discount.

Titlurile de stat pot fi achiziţionate prin intermediul societăţilor de valori mobiliare atît de către persoanele fizice, cît şi de către persoanele juridice.' Acest fapt prezintă un

avantaj deosebit, deoarece în cadrul operaţiunilor cu titluri de stat derulate de către Banca-Naţională a României, fiecare ofertă competitivă trebuie să fie de minim 100.000.000 lei. în condiţiile în care această cerinţă nu este îndeplinită, societăţile de valori mobiliare pot cumula ofertele de cumpărare ale clienţilor lor astfel îneît acest prag minim, (impus de către B.N.R.), să fie cel puţin atins, dacă nu chiar depăşit. în cadrul licitaţiei de marţi, 18 iulie 2000, Ministeml de Finanţe a achiziţionat titluri de stat prin intermediul băncilor comerciale în valoare de 500 miliarde lei, cu scadenţa la 6 luni, la o dobîndă 41% pe an. în prezent se află în derulare o emisiune de certificate de trezorerie pentru ' populaţie, care pot fi achiziţionate de la Trezorerie, scadenţa acestora fiind peste 90 de zile. Populaţia va beneficia de o dobîndâ de 41% pe an,' cu cîteva procente peste dobînda oferită la depozite de oricare dintre băncile comerciale. Data ' limită pînă îa care certificatele din această emisiune pot fi achiziţionate este: 28 iulie 2000. Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie pentru populaţie este de 1.000.000 lei.

mss

Sini Uimiri iribb Snknfib W hek h k t . Uu. Ilh. f t M | Nuci Vilfcbbjk)

aur AUOSUim TOTAL ' m «SUD 46 .162000 ©300 162DW 167,463 369 63,198,000

ARC* ARCTIC GĂIEŞTI TOTAL 1000- .950 6.0 ' 950 950 ' 950 943 ' 5,195 4,929,480

ASP RAFINARIA ASTRA k c m m TOTAL im 650 •1.5 650 650 650 650 1,300 845,000

AZ01 Affl[JR£SrG.IMS TOTAL r a 510 0.0 0 0 500 75 37,500

ELJ1 ELECTRDAPARATAJ BUCURESTTOTAL . 1000 790 -1.3 '600 800 ■ 790 : 800 20,128 . fi,093,400

i r OIEUnOX TARGOVISTE TOTAL 25003 27100■ -1.5 27100 271® 27100 ■ 27,1® . mo ' 2,710,000

OL? OLTCHIM MICEA TOTAL 1000 ' .610 5.2 600 610 ■ 600 601 5,300 3,©,000

TEif TERAPIA CLUJ NAPOCA TOTAL' 1000 1139 0.9 1100 1130 11® 1,119 ' _ 21,314 23,844,700

Total 53*802 114 41,080

Socitiatids Investii FinanciareSini Bim km bb Siţlimpbb VN hei. Var k t . H». Nil ftjnfi Huet Vilhbbli)

SIFÎ S.I.F. BANAT-CFJSAflA ARAD TOTAL 1000 437 -1.8 445 J 5 437 .440 43,258 19,042,966SIFÎ S.I.F. I.I3U30VA 8ACAU TOTAL' 1000 302 0.7 ; 301 302 301 301 ■ 55,739 15,794,121SIFi S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV TOTAL ra 560 0 560 .570 550 564 224,243 126,436,760SIF4 SJ.F. MUNTENIA BUCUREŞTI TOTAL 1000 • -510 -1.9 510 520 510 '517 . 109,733 56,782,560SIFÎ S.I.F. OLTENIA CRAIOVA TOTAL 1000 «6 •1 403 410 403 . 405 37,957 15,367,621

Total SIF 470 30 234,(24,023

CibjoigiItlICAsociebi)-

APS APSA BAIA MARE ' TOTAL . 1000 1000 0.0 1000 ra ra 1,000 430 400,003

APC 5AEAPCAS3M BUZĂU TOTAL 1000 ■ 300 0.0 300 300 300 m 700 210,000r a CERMAS SUCEAVA. TOTAL 7000 4600 -1.1 4600 4300 4500 4,600 330 1,380,0®

cos COS TARGOVISTE TOTAL MO 1400 •8.7 1400 1400 1400 1,400 200 280,000

CPL CARMETAPLASTDEVA TOTAL 25000 20000 6.4 20000 20000 20003 20,000 1,400 ■ 28,000,000DAC AI1KMM DACIA PITEŞTI TOTAL 1000 530 1.0 500 500 Sffi 500 . 37,255 ■ ffi.S32.560INT NTERNATIONALSINAiA TOTAL 1000 15500 0.0 15500 15500 15000 fi,159 9,156 138.825»11PR MOPARIV RAMMCU VALCEA TOTAL 1000 650 8.3 640 650 640 650 6,052 3 O TSCO SKMDBXURESTI TOTAL ' 1030 1650 46 1650 1650 1650 1,643 2,354 3,382,340

TofelcafegoiljaltaTotaf csfegc-rta) t II (snlitslv SIF)

TOTALGENERAL

SIMBOL SOCIETATE CO M ERCIALĂ VARIAŢIE NR.TR AN ZAC ŢII

VOLUMTOTAL

VALO ARETOTALĂ PREŢ MEDIU

S O V R S O M V E T R A -C J 322 3 .7 3 1 1 0713 2 1 3 6 4 29 3 1 2 • 1 99 4 2 4S T L U S T IC L A L U C S IL - C J 0 .0 0 2 4 2 0 4 5 4 6 5 2 00 0 1 3000C IT U ■ C IM E N T U L -C J 0.8 6 3 5 58 160 4 0 00 0 2 8 7 4 6

S A N E S A N E X - C J . 1.96 1 1 0000 520 0 0 00 5 2 0C A R T C A R T IM P E X -C J -3 .8 5 1 , 123 0 307 5 0 00 2 5 0 0N A P P N A P O L A C T -C J 0 .00 3 5 58 1 674000 3 0 0 0S A M U S A M U S M E X D E J - C J - 0 .0 0 * 4 17 : 5 0 0 4 0 0 - 1200 *S O B A S O M E S B A L A S T IE R E - C J 0 .00 1 5 19 4 25 5 8 0 8 2 0S T R D S T IC L A T U R D A - C J . -19 .30 2 . 80 •• 3 68 0 0 0 4 6 0 0IR N A IR IS C L U J N A P O C A -C J 3 .1 2 1 7 5 0 2 47 5 0 0 3 3 0

T O P 1 5S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă N R .

T R A N Z A C Ţ IIV O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L Ă P R E Ţ M E D IU

S O V R S O M V E T R A - C J 1 ' 10713 2136429312 ,1 9 9 4 2 4 “

P U M C P U M A C B U C U R E Ş T I - B U 2 2896 933762000 322432

' m o r tM O R A R IT P A N IF IC A Ţ IE s

IA L O M IŢ A - ' ' ‘ 19 , 102546 ' : 714671200. - , . . 6 9 6 9

R O C E . R O M C A R B O N - BZ 2 63828 478679200 7500 •

P R B U ? - P R A C T IC B U C U R E Ş T I i B U r* 3 ■ 10600 , 428667500 40440

R O C C R O M C E R A M C H IT IL A - B U 2 40513 411121896 10148

" M E T G " - - - M E T E X - G B ' : '.' 3 2707 403650000 149113 „

C O M I C O N D M A G - B R A Ş O V - B V 2 706806 318062700 450

A M IC . * A M f C -T L 1 4700 239700000 51000

T M C O T IM C O - T M 2 8286 207150000 25000

M O E X M O B IT E X B U C U R E Ş T I - B U 6 1389 1934600OQ .13 92 8 0 '

A P L X A P O L L O - BU 1 144573 193004955 1335

S O P L S O M P t A S T N A S A U D * B N 1 31097 155485000 5000

E R C A H E R C U L E S - C S 8 , 174485 147186880 844

U N P L ♦ U N f P L A S T -V N 0 ^ t 469487 70423050 150

" ÎZ)ate iiiteticeN R . S O C I E T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ I O N A T E ....................N R . T O T A L A C Ţ I U N I ................. ........... ............................V A L O A R E T O T A L A T R A N Z A C Ţ I I ..............................IN D IC E R A S D A Q ........... L . . ...... ..............V A R IA Ţ I A Z I L E I ......................................... - V - ................. .V A R I A Ţ I A P R O C E N T U A L A .............................................

............ 302 .......- ........ 2 .3 8 7 .5 5 0.7 .91 3 .5 33 .5 5 3 L E I .... 693 .83 P U N C T E ..... +7.93 P U N C T E + 1 .16 %

• Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şt la Piaţa extrabursieră RASDAQ provin : ; de la SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST SJL, str* Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel 433.212.

Bursa da Valori Bucureştiîn săptămînă 5-11 iulie, Bursa de

Valori Bucureşti s-a caracterizat în principal printr-un volum destul de scăzut de activitate. Totuşi, şedinţa de tranzacţionare din 5 iulie a reprezentat o excepţie, suma tranzacţiilor realizate depăşind valoarea de 16 miliarde lei, dar din acest total aproape 15 miliarde s-au datorat unor tranzacţii cu acţiunile Oţelinox Tîrgovişte, din cadrul unei oferte publice de cumpărare iniţiată de Samsung Deutschland GmbH, preţul fiind de 28.152 lei/acţiune. în următoarele şedinţe din perioada luată în discuţie, valoarea to tală a tranzacţiilor s-a menţinut în jurul nivelului de 2,5 miliarde lei.

Indicii oficiali BET şi BET-C, cei care reflectă tendînta piaţei bursiere au înregistrat evoluţii destul de stabile în cadrul săptămînii, primul între un minim de 525.33 puncte realizat în şedinţa de miercuri şi un maxim de 531.12 puncte atins vineri, iar cel de-al doilea între 477.42 puncte, înscris miercuri, şi 488.36 puncte, valoare înregistrată luni.

Cele mai active au fost ca de obicei titlurile Societăţilor de Investiţii Financiare. Preţul acestora a crescut în 6 şi 7 iulie, pentru ca începînd de luni să revină la valorile iniţiale: SIF Banat Crişana - 445 lei/acţiune, SIF M oldova - 300 le i/acţiune, SIF Transilvania : 560 lei/acţiune, SIF

Muntenia - 520 lei/acţiune şi SIF Oltenia - 410 lei/acţiune. Valoarea medie ă~tranzacţiilor s-a înscris între un minim, consemnat în şedinţa din 5 iulie, de doar 382 milioane Iei, şi un maxim, înregistrat în următoarea zi, de 1 miliard lei, cele mai interesante pentru investitori fiind acţiunile emise de SIF Oltenia şi SIF Transilvania.

în această perioadă creşteri importante au realizat titlurile COS Tîrgovişte (de la 1.000 lei în 4 iulie la 1.500 lei în 10 iulie), Oltchim Rm. Vîlcea (de la 480 lei la 640 lei în doar 4 zile de tranzacţionare), Dorobanţul Ploieşti (de la 1.000 la 1.260 lei), Policolor Bucureşti (de la 1.220 la 1.450 lei).

Majoritatea titlurilor clujene listate pe această piaţă, au pierdut sub aspectul num ărului de acţiuni tranzacţionate comparativ cu săptămînă trecută,' dar au cîştigat sub aspectul preţului.

'C u toate acestea, numai în şedinţa de vineri, acţiunile Terapia au tăcut obiectul a 19 tranzacţii în valoare totală de 715 milioane lei. în această zi cursul mediu al titlurilor Terapia a suferit o scădere de aproape un procent atingînd nivelul de 1.070 lei, dar la1.080 lei s-a realizat o tranzacţie în valoare de 702 milioane .lei, aceasta avînd o pondere sem nificativă în volumul total al transferurilor realizate.

în cele 5 zile analizate preţul a atins minimul în 10 iulie, 1.040 lei/acţiune, pentru ca a doua zi să atingă maximul înregistrat în această săptămînă, de1.120 lei/acţiune, tendinţa m enţi- nîndu-se în continuare de creştere.

Printre acţiunile clujene care se m enţin constan t în aten ţia investitorilor, aflîndu-se zilnic printre primele poziţii în topul celor mai tranzacţionate sînt titlurile B anca T ransilvania. Astfel, în şedinţa de miercuri,. 5 iulie, cu aceste titluri s-au efectuat 22 operaţiuni de vînzare- cumpărare cu un număr de 103 mii acţiuni a căror valoare totală a depăşit

■ 160 milioane lei. Preţul a crescut de la o zi la alta; de la 1.530 lei, valoare consemnată miercuri, 5 iulie, la 1.620 lei, nivel atins marţi, 11 iulie. Această creştere se poate explica prin existenţa unor zvonuri conform cărora Banca E uropeană de R econstrucţie şi Dezvoltare ar intenţiona sâ participe la majorarea capitalului social, care în .

- acest moment se ridică Ia 175 miliarde lei. Această informaţie, coroborată cu o analiză a datelor financiare raportate. pe primul semestru al acestui an, care indica rezultate foarte bune, şi cu numărul redus de acţiuni oferite spre v înzare la preţurile actuale ne îndreptăţeşte sâ anticipăm o posibilă creştere a cursului în viitorul apropiat.

PIAŢARASDAQ

m 135WM

532,582 5 4 4 MC a p ita t lz s fe ra (m ii to i) — 7 9-1.6 9 9 4S o c ie ta t l c o m a r c ia u s iv SIF? (m ii lo i) — 6 6 9 1 1 0 2S IF (m ii. le i) ■ 1 2 2 5 8 9B E T R O L *» 5 3 2 .1 1 p u n cte V a r ia ţie 1 .8 8 p u n c ts % )B E T -C FţOL. — 4 8 3 .7 1 puncte V a ria ţie = 0 .7 8 p u n c te (O.C a p ita liz a r e b u r s ie ra (U S D ) = 3 6 7 9 2 4 2 6 8S o c ie ta t l c o m e r c ia le e x c lu s iv S IF (U S D ) « 3 1 0 9 5 3 7 3 3S IF (U S D ) — 5 6 9 7 0 5 3 5B E T U S D — 1 8 6 .2 8 pu n cte V a r ia ţia ” 0 .5 2 p u n c ta (0 .2 8 % )B E T -C U S D “ 1 8 8 .7 1 puncte V a ria ţie — 0 .1 8 punct© (0 .0 8 % )K lO TÂ : La c a teg o ria a ll-a s în t p re ze n ta te c e le m a i tra n za c ţio n a te 2 0 d e socie tă ţi-

MS o c i e t ă ţ i d i n j u d e t u l C l u j '

V o lu m u l t r a n z a c ţ i i lo r p e p ia ţa e x tra b u rs ie ră a c re s c u t în s ă p tă m în ă 5 - 1 1 iu l ie la 6 6 , 9 4 m i l iâ r d e le i , d u b l în d u - s e f a ţ ă d e p e r io a d a p re c e d e n tă . Ş e d in ţa cu ce l m a i m a re v o lu m a l tra n z a c ţiilo r a fo s t c e a d e v in e ri 7 iu lie a .c . c u o v a lo a re d e 4 2 .4 m ilia rd e le i, ca u rm a re a în c h id e rii u n e i o fe rte pub lice d e c u m p ă ra re . In d ic e le c o m p o z it R A S D A Q a a v u t flu c tu a ţii

fo a rte m ic i, fiind re la t iv s ta b il în ju ru l valorii d e 68.5 p u n c te .

T ra n z a c ţii im p o r ta n te s -a u e fe c tu a t c u a c ţ iu n i le s o c ie tă ţ i lo r : P e t r o d a v a N e a m ţ ( P E T S ) , M o r â r i t P a n if ic a ţ ie

• Ia lo m iţa ( M O R T ) , C im e n t u l T u r d a ( C IT U ) , C o n d m a g B r a ş o v ( C O M I ) , R o m lu x T îr g o v iş te ( R O L U ) , A lp r o m S la tin a (A L P O ) . S -a u în re g is t ra t o p t tra n za c ţii s p e c ia le , d in tre c a re d o u ă p e A lp ro m S la t in a în v a lo a re d e 1 .6 m ld . lei. D e re m a rc a t în a c e a s tă perioadă e s te în c h id e r e a o fe r te i p u b l ic e d o c u m p ă ra re p e n tru a c ţiu n ile s o c ie tă ţii P e t r o d a v a N e a m ţ în u r m a c ă r e ia

o fe r ta n tu l , Iv in g to n E n tr e p r is e s L T D C ip ru , a a c h iz iţ io n a t 6 6 ,4 % d in titlu rile e m is e .

C e a m a i t r a n z a c ţ io n a tâ s o c io la te c lu je a n ă a fo s t d in n o u C im e n tu l T u r d a ( C IT U ) 3 ,3 9 m td .. u r m a tă d e S t ic la L u c s i l ( S T L U ) 1 7 6 m i i . , V lâ d e n s a H u e d in (V L A S ) 1 6 8 m ii., S o n o x (S A N E ) 6 0 m i i . . N a p o la c t ( N A P P ) 3 1 m i i . , P o tis o rio C lu j-N a p o c a (P A T I) 1 4 m ii. O c re ş te r e s e m n if ic a t iv ă a p re ţu lu i s -o în re g is tra i p e n tru a c ţiu n ile S tic le i L u c s il, a c o s ta o ju n g in d la 1 3 .0 0 0 le i /a c ţ iu n e , p re ţ la c a r e c u m p ă ră to r ii n u re u ş ii s â

.d e te r m in e d e ţin ă to r ii d o titluri s â v in d â .

Wl . t m n . IMMUTUALE- 1 2 IULIE 2000FOND ' '' '' ADMWISmrOR W IA U B

U 73CUŞTIXK fH 1999

CltrŞTTRBDlt M l OTJJXW

KK.r r r r s T îm j { » tn s n i)

* m t *t t(ml4 Iri)

m 8Q,*W*^

Active Junior - ' - Active Management International S.A. 2.375 81% 24.61% 481 0.870

Active C iassic. Active Management International S .A. 23.639 78.9% 25.11% 521 0.748

Active Dinamic Active Management Internaţional S A . 61.407 82.8% 26.30% 938 2.362

Armonia - Real Fin Invest S A . 154.500 30.9% 25.61% 907 1.221Alpha Administrator S .A. 296.000 64.7% 19,8% 460 287.553A R O A F ; Spor S A . 71.300 87,2% 22.09% 1.541 3.714

Capital Plus Certinvest S A . 18.783 105,8% 37.63% 9.910 14.892Fondul pentru Comerţ Exterior Sire S A . 177.110 103.9% 31.08% 1.980 40.061

Fortuna Ciassic Capital Asset Management S A . 723.925 92% 25.68% 22.426 36.335

Fortuna Gold (19.01.2000) Capital Aeset Management S A . 1.251.190 - 25.12% 75 6.262 ■

Fondul de Investiţii ţ i Dezvoltare (26.01.1999) S.M.F. 2000 S A . 680.973 105,2% 32.75% 576 11.019

Fondul de Investiţii Gelsor . • ' Gelsor Asset Management S A . 13.560 • 32.49% 13.379 200.614

Fondul Naţional de Acumulare* (3.02.1999) Sov Invest S A . 31.140 134% 33.08% 17.966 125.526

Fondul Naţional de Investiţii* . . . S ov Invest S A . 103.720 221,8% 46.91% 270.660 3.132.611Fondul Monetar Stabilo , - Quadrant Asset Management S A . 286.555 92.8% 26.74% 616 20.050Te zau r1 Certinvest S.A . 163.981 27.2% 29.69% 84 4,582Fondul Mutual Transilvania Gtobinvest S A . 82.665 68,9% 30.15% 541 42.051

' - F o n d b locat, u ltim e le v a lo ri c o m u n ic a te (2 4 m a i 2 0 0 0 ) .

Investit» în fonduri mutualeD in punctul d e v e d e re a l investitorului

e x is tă o p ro b le m ă e s e n ţia lă : u n d e s ă in v e s te a s c ă ban ii a s tfe l în e ît s ă ob ţin ă u n c îş tig c ît m a i m a re şi, în a c e la ş i - tim p , e x p u n e re a la r is c s ă fie c ît m a i m ic ă . T e o r ia g e s tio n ă rii porto fo liilo r d e , investiţii o fe ră o s e rie d e m o d e le prin in te r m e d iu l c ă r o r a s e în c e a r c ă o c la s ifica re a investiţiilo r în fu n c ţie d e g r a d u l d e r is c ş i d e r e n ta b i l i ta te a p ro m is ă în s c h im b u l a s u m ă rii a c e lu i risc .

S o c ie t ă ţ i le d e a d m in is t r a r e a le fo n d u r i lo r ,d e in v e s t i ţ i i r a p o r t e a z ă re n ta b il ită ţ i le o b ţin u te , d a r ş i r isc u l a fe re n t fiecăru i fo n d d e investiţii. R iscu l s e c a lc u le a z ă în fu n c ţie d e s truc tu ra p la s a m e n te lo r e fe c tu a te . P la s a m e n te le s în t c lasificate p e u rm ă to a re le categorii: d is p o n ib il, c e r t if ic a te d e t r e z o r e r ie , d e p o z ite b a n c a re , a c ţiu n i c o ta te , acţiun i n e c o ta te ş i a lte a c tiv e . G ra d u l d e risc a l a c e s to ra c re ş te în o rd in e a în c a re s în t e n u m e ra te m a i s u s . A s tfe l, s p re e x e m p lu , c e rtif ic a te le d e tre z o re r ie s în t c o n s id e ra te a a v e a riscu l z e ro , p e c în d a c ţiu n ile n e c o ta te s a u a c tiv e le in c lu se în "a lte ac tive" s în t c o ta te c a fo a rte

r iscan te .fn fu n c ţ ie d e p o n d e r e a d ife r ite lo r

tipuri d e a c tiv e , în porto fo liu l d e investiţii al fond u lu i, s e c a lc u le a z ă un c o e fic ie n t d e risc c a re m ă s o a ră e x p u n e re a la r isc a în tre g u lu i fo n d .. E x is tă fo n d u ri d e investiţii c a re a u fă c u t p la s a m e n te d o a r în titluri e m is e d e s ta t, a s tfe l că riscu l lor e s te z e ro . în a c e a s tă c a te g o r ie in tră A ctive Ju n io r, A c tiv e C la s ic şi F o n d u l d e In v e s tiţii G e ls o r . D e ş i riscul e s te ze ro , un p la s a m e n t în a c e s te fo n d u ri nu p o a te fi c o n s id e ra tă o a lte rn a tiv ă

- r e a lă d e in v e s t ir e d in u r m ă to a r e le m o tiv e :. -

1) investitorii p o t, în a n u m ite c o n d iţii, s ă s u b s c r ie e i în ş iş i c e r t if ic a te d e t r e z o r e r ie , f ă r ă s ă m a i a p e le z e la in te rm e d ie re a d in p a r te a fo n d u rilo r d e investiţii; -

.2 ) r e n t a b i l i t a t e a o b ţ in u t ă e s t e c o re s p u n z ă to a re d o b în z ii b o n ific a tă d e stat, c a re , d e re g u lă e s te (s a u a r tre b u i s ă f ie ) m a i m ic ă d e c î t d o b în d a b o n ific a tă d e b â n d , s p re e x e m p lu ;

3 ) a c e s te fo n d u r i s în t p r iv a te d e p o s ib i l i t a te a d e a o b ţ in e c îş t ig u r i s p e c u la tiv e d in p la s a m e n te le în ac ţiun i;

4 ) c în d u n in v e s t i to r v r e a s ă - ş i p la s e z e b a n ii p r in in te rm e d iu l u n u i fo n d d e in v e s tiţi în s e a m n ă c ă e s te d is p u s s ă -ş i a s u m e a n u m ite riscuri în s c h im b u l c ă ro ra s p e ră s ă o b ţin ă o re n ta b ilita te m a i m a r e d e c ît c e a o fe rită d e titlu rile d e s ta t s a u d e d e p o z ite le b a n c a re .

P o r n in d d e la a c e s t e p r e z u m ţ i i , p ro b le m a r e a lă p a re a fi a le g e re a u n e i investiţii c a re s ă a s ig u re u n ra p o rt o p tim în tre re n ta b ilita te a s p e ra tă şi g ra d u l d e r is c a fe re n t . A c e a s tă d e c iz ie a p a r ţ in e f ie c ă ru i in v e s tito r ş i d e p in d e d e fa c to ri s u b ie c tiv i, c u m a r fi p ro p e n s iu n e a s p re risc a f ie c ă ru i in d iv id .

P o s ib ile c riterii d e in v e s tire a r fi: 1 ) re n ta b ilita te a s p e ra tă s ă f ie s u p e r io a ră d o b î n z i i b a n c a r e ; 2 ) r a p o r t u l re n ta b ilita te /r is c s ă fie m a x im .

D in . p u n c t d e ' v e d e r e a l p e rfo rm a n te lo r reu ş ite în p r im a ju m ă ta te a a n u lu i, c e le m a i te n ta n te fo n d u ri p a r a fi: C a p ita l P lu s ( 3 7 ,6 3 % c r e ş te r e ) , F ID E ( 3 2 ,7 5 % ) , F o n d u l d e C o m e r ţ E x t e r io r ( 3 1 , 0 8 % ) , F o n d u l M u t u a l T r a n s ilv a n ia ( 3 0 ,1 5 % ) . D a c ă lu ă m în c o n s id e r a r e a l d o ile a c r ite r iu , a d ic ă r e m u n e r a r e a u n e i u n i t ă ţ i d e r is c

- a s u m a te , c la s a m e n tu l d e v in e : F o n d u l d e C o m e r ţ E x t e r io r , C a p i t a l P lu s , F o n d u l M u tu a l T ra n s ilv a n ia ş i F ID E .

JUDETEAN p e n t r u ^ ° 3 >CT,A CONSUM ATORULUI:

.3 6 7 .1 0 0 a . C h . - S -a născu t

C a iu s lulius C a e s a r , o m politic, g e n e ra l, scriito r şi o ra to r ro m a n ,

unul d intre cei m a i vestiţi s tra teg i . a i A ntich ită ţii.

lE IS E lIS B s iF L '

| Autorităţile elveţiene au blocat, în 1999,. 1,5 m iliarde de franci elveţieni (860 de

milioane de dolari), cu o proveninenţă neclară, I ca urmare a 370 de denunţuri ce semnalau| presupuse acte de spălare de bani, dintre care1 două treimi au fost transm ise justiţiei, a

anunţat Oficiul Federal al Poliţiei (OFP) care I se ocupă de aceste cazuri.| Este vorba de o “creştere substanţială” j comparativ cu anul precedent, cînd au fost. primite 160 de sesizări şi au fost blocate 300' de m ilioane de franci elveţieni (173 de

milioane de dolari). Dar, precizează Oficiul, “ creşterea semnificativă a numărului de reclamaţii nu înseamnă că s-au spălat mai m ulţi bani în Elveţia în tim pul acestei perioade”, ci că a sporit vigilenţa autorităţilor.

OFP subliniază, de asemenea, că 85 la sută dintre aceste sesizări vin din partea băncilor" şi ţin de “criminalitatea economică”. Alte sesizări legate de societăţi offshore instalate în special în Insulele Virgine, Caiman sau Bahamas se referă cu precădere la “cetăţeni ruşi”.

Parteneriat ■ Ia ilegalităţi

j

u r m a re d in p a g in a 1

miliarde de lei şi s-a sustras de la plata impozitului pe profit de 1,8 miliarde dc lei.

După “ tunul” cu alcool a urmat un altul cu petrol Ia care au participat firmele Pasadcna, Egida şi Neantica.

Dc dala asta procedura nu a fost chiar alît de compexă ca în primul caz dovadă fiind profitul dc numai 500 milioane dc Ici.

Pcnlru a-1 obţine au fost întocmite acte fictive dc livrare dc cantităţi dc produse petroliere şi totodată s-au efectuat plăţi în avans, deşi m arfa nu a fost furnizată. Mai mult. întrucît firm a Egida nu avea banii necesari pen tru a efectua tranzacţia, a folosit 511 milioane dc lei din contul firm ei Ncantica.

Parchetul dc pe lingă Curtea dc Apel Cluj a emis pe numele lui Guran Virgil, Mărginean Dorin, M ărginean Emil şi Ciorlca V iorel m andat dc arestare preventivă dc 30 dc zile. Primul este acuzat dc sâvîrşirca infracţiunilor dc evaziune fiscală, fals intelectual şi uz de fals, iar ultimii trei sunt cercetaţi pentru comiterea infracţiunii dc complicitate la evaziune fiscală, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată. Pentru aceleaşi fapte este cercetată în stare dc libertate şi Rîşnovcanu Elena.

/E\rURlnPENTRUi$0/PODINE• M IEREA DE ALBINE nu se mai lipeşte de lingură dacă

înainte de folosire o înmuieri repede în undelemn.- Dacă vreţi să faceţi prăjituri cu miere de albine şi ea s-a

cristalizat în borcan, puneţi-1 într-un vas cu apă, pe sobă. La cca 40 de grade, mierea se înmoaie. în borcan. La fel se procedează şi cu dulceaţa zaharisită.

- Calitatea mierii de albine se verifică cu ajutorul unui vîrf de creion chimic. Dacă acesta se dizolvă şi colorează mierea, înseamnă că ea este falsificată.

• NUCILE uscate pot fi transformate în nuci proaspete, dacă le introduceţi într-un borcan cu apă, în care aţi dizolvat o lingură de sare. După 5-6 zile se pot consuma. Sînt ca atunci cîrid le culegeţi 'din pom.

• MIROSUL DE CEAPĂ rămas pe.mîini iese dacă vă frecaţi cu pastă de dinţi, clătindu-vâ apoi cu apă.

• MURATURILE vor fi ferite de mucegai dacă peste ele se pune un săculeţ cu tifon cu 2-3 linguri de muştar.

- Borcanele cu murături la care se umblă trebuie completate cu cîteva picături de alcool. Ele împiedică acrirea şi formarea pînzei de mucegai.

- După ce terminaţi murăturile din borcan, nu aruncaţi niciodată zeama acră care a rămas. Pusă pe salata de cartofi, îi dă acesteia un gust minunat.

• SARMALE.-Adăugaţi Ia prepararea sarmalelor de post 200- 300 gr nuci pisate şi aşteptaţi. Felicitările nu vor întîrzia să apară.

• ŞAMPANIE. Dacă o sticlă de şampanie rămîne începută mai mult de 4 zile îşi pierde acidul, trezindu-se. Dacă vreţi să redevină acidulată, puneţi în sticla de şampanie o stafidă. Lichidul va deveni din nou jiişcăcios şi spumos, iar gustul nu i se schimbă.

• PLĂCINTELE cu fructe nu. vor murdări cuptorul dacă înfingeţi în ele cîteva macaroane găurite la mijloc.

- Plăcinta cu prune, caise sau alte fructe puse deasupra, pe aluat, nu se înmoaie dacă printre fructe presârăm puţin griş.

• PIREUL DE CARTOFI dobîndeşte un gust excelent dacă atunci cînd e gata, adăugaţi în el 2-3 linguri de frişcâ.

- Dacă alături de cartofii pe care îi puneţi la fiert adăugaţi şi bucăţele de ceapă, nu doar că pireul va fi mai gustos, dar va deveni mai pufos. Iar dacă vreţi să daţi lovitura, adăugaţi la urmă o lingură de brinză rasă.

- Pentru ca piureul de cartofi să fie alb şi pufos, îi adăugănrla sfirşit un albuş de ou bătut spumă.

- Cartofii vechi (de anul trecut) dobîndesc un gust deosebit cînd îi faceţi piure, dacă îi fierberi cu 1-2 foi de dafin sau ţelină.

Formaţia DESPERADO face jurăminte:

"Promit câ nu mai beauA

MM

Trupa clujeană DESPERADO îşi lansează astăzi primul album, “Promit că nu mai beau”, disponibil pe- CD şi casetă, un produs Zone Records. Formaţia este alcătuiră din Sandy Deac - chitară acustică, voce, clape - , Călin Pop-chitară, voce -, Kovacs Laszlo (chitară), Sergiu Berindei - tobe, voce -, Lucian Pop - bas - şi s-a înfiinţat în 1998. De atunci, băieţii au dat peste 50 de concerte în ţară, fiind cunoscuţi cu hituri ca “Am cazanul meu”, “Sîntem de la ţară”, “Sînt cowboy şi sînt burlac”, “Promit că nu mai beau”, într-un stil original, country-rock. DESPERADO îşi va lansa, oficial, albumul la Diesel Club, după care, astăzi la ora 22,00 va susţine un concert în acelaşi club.

. __________ . ‘ ■ -_ Corina GAMAN/

Începînd din această săptămînă.

Locuitorii din Dej şi Turda nu vor avea apă caldă lunea şi joia

S.C. Distrigaz- sucursala Cluj a hotărît ca de două ori pe săptăm înă, să sisteze distribuirea de gaz către două Regii de Termoficare din judeţ, respectiv Dej şi Turda. Sistarea gazului către aceste regii vine în urma acumulării unor datorii către S.C. Distrigaz de miliarde de lei. Conform declaraţiei d-lui inginer şef al filialei Distrigaz Cluj, Viorel Timoce, Termia de Apă-Canal din Turda

are o datorie de 13,3 miliarde Iei la Distrigaz, din care 12,3 m iliarde reprezintă datorii neachitate de mai mult de 30 de zile. S.A. Termia din Dej a acumulat datorii către Distrigaz de 5,3 miliarde, din care 4,8 miliarde facturi neachitate de mai mult de o lună de zile. Din cauza acestor datorii, timp de două zile pe săptămînă, lunea şi-joia, Distrigaz nu va furniza gaz către societăţile de Termie

din Dej şi Turda. Măsura este luată pentru îm piedicarea creşterii datoriilor şi impulsionarea locuitorilor să plătească facturile restante. La rîndul său, Distrigaz cumpără gazul de la Transgaz şi este nevoie de bani. Dacă datoriile nu vor fi achitate, Distigaz va sista gazul mai multe zile pe săptămînă, pînă cînd se va găsi. o soluţie pentru plata datoriilor.'

Corina GĂMAN

£XPU«/t-MI ACUM, MIM 56 MCE C,H'm Aăsir In cm pum im u£BIJUTERIILE FURAT£ 7 /,

M l PO T A M IN T I.- M I PUŢIN T IM P SA <

\ Î T 1C IN C I

M o n i t o r iz a r e a p ă s ă r i lo r e u ib ă to a r e ş i m ig r a to a r eS o c ie t a t e a O r n i to lo g ic ă

R o m â n ă (S O R ) şi p arteneru l său din M a r e a B ritan ie , T h e R o y a l S o c ie ty fo r th e P ro te c tio n o f B irds (S o c ie ta te a R e g a lă pentru P ro tec ţia P ăs ă rilo r) o rg a n ize a ză , la C lu j-N a p o c a , în p e rio a d a 1 3 - 1 7 iu lie , u n c u rs d e m onitoring

a l p ă s ă rilo r eu ib ă to are şi al ce lo r m ig ra to a re . Partic ipanţii s în t 1 6 ' tineri d in 1 2 o ra ş e a le R o m â n ie i ş i c in c i in v ita ţ i d in U n g a r ia , B u lg a ria , S lo v e n ia şi E ston ia ,

C u rs u rile v o r fi susţinute d e t r e i s p e c ia l iş t i d in M a r e a B ritan ie , e le inc luzînd , des igur,

ş i a p l ic a ţ i i d e te r e n în îm p re ju rim ile C lu ju lu i, în d ife rite biotipuri. Pentru a c e s t e v e n im e n t şi p e n tru p re g ă t ire a v iito r ilo r p a r t ic ip a n ţ i la p r o g r a m u l d e m o n ito r iz a r e a p ă s ă r i lo re u ib ă to a r e şi m ig r a to a re d in R o m â n ia (p r o g r a m c e v a fi

la n s a t d e c ă t r e S O R d u p ă te rm in area cursu lu i), a fos t editat un m anua l c e cup rin d e te x te de specialitate, s tră in e şi au toh tone .

D e s c h id e r e a o f ic ia lă a cursului v a a v e a loc a s tă z i, 13 iu l ie , o r a . 1 9 , în S a la d e C onferin ţe a H ote lu lu i U n iv e rs T .

M . T R IP O N

Tabere pentru copii• În c e p în d d e a s tă z i, 2 7 d e cop ii e n g le z i, în so ţiţi d e cinci lectori,

p artic ip ă , a lă tu ri d e alţi 2 7 ,d e cop ii ro m â n i, la o ta b ă ră d e ş a p te z ile o rg a n iza tă d e P a la tu l C op iilo r la B ă iş o a ra . F iind vorba d e un s c h im b d e e x p e rie n ţă , u rm e a ză c a şi copiii ro m â n i să partic ipe la o ta b ă ră s im ila ră în A n g lia . N orocoşii!

• în m o d sigur, m a i ex istă cop ii c a re nu s -a u decis în c ă u n d e s ă -ş i p e tre a c ă v a c a n ţa . Ei m a i a u p o s ib ilita te a s ă o p te ze pentru u n a d in seriile d e ta b ă ră o rg a n iza te d e P a la tu l C op iilo r la B ă işo ara s a u la C a p s - V a le a lerii. A ş a c u m a m m a i a n u n ţa t, d e altfel, preţul

unui b ile t d e ta b ă ră la B ă iş o a ra e s te de 750.000 lei (transport, c a z a r e , m a s ă - p e n s iu n e c o m p le tă , cursuri în pro filu l ta b e re i, a c tiv ită ţi d is tra c tive ), ia r la C a p s . - V a le a le rii, d e 5 5 0 .0 0 0 lei (transport, c a za re , m a s ă - p e n s iu n e com ple tă , activ ităţi d is tractive ).

P en tru B ăişo ara m a i s în t locuri în seriile: 2 1 -2 8 iulie, profil e n g le ză (4 5 locuri); 2 -9 a u g u s t, • profii e n g le z ă (2 5 locuri): 1 2 -1 9 august, e c o lo g ie (5 0 locuri); 2 1 -2 8 a u g u s t, cursuri d e d a n s d e soc ie ta te (7 0 locuri). La C a p s - V a le a lerii m a i s înt d ispon ib ile 3 5 d e locuri în s e ria 2 0 -2 7 a u g u s t.

în s c rie rile se fa c la P a la tu l C o p iilo r C lu j-N a p o c a (str. G h . B ilâşcu nr. 2 3 , te l. 1 9 -6 2 -4 0 ).

M. TRIPON

G h e r le n i i s t r o p e s c c a r o s a b i lu l s t r ă z i lo rL a c h e m a re a la n s a tă în c ă la

în c e p u tu l lu n ii iu lie d e c ă tre C o m is ia J u d e ţe a n ă d e A p ă ra re îm p o t r iv a D e z a s t r e lo r C lu j , P rim ă ria oraşu lu i G h e r la a lu a t in iţ ia tiv a d e a s tro p i z i d e z i ( c h ia r d e m a i m u lte o r i ! ) s u p ra fe ţe le şi s p a ţiile e x p u s e p e rico lu lu i a u to a p rin d e rii.

în prim p lan a u fig u ra t zo n e le a g lo m e r a t e a l e u r b e i ş i îm p r e ju r im i le d e p o z i te lo r d e

m a te r ia le le m n o a s e . P e r a z a localităţii d e p e S o m e ş ex istă trei un ită ţi in d u s tria le d e p re lu c ra re a le m n u lu i, u n d e în p re ze n t s în t d e p o z ita te în s e m n a te c a n tită ţi d e m a te rii p rim e .

N u ,e d e m ira re , d a c ă edilii o ra şu lu i a c o rd ă a ten ţia c u v e n ită p ro te jă rii a c e s to r suprafeţe .

D e a s e m e n e a , p r in g r i ja R A D P z iln ic d e m ai m u lte ori o m a ş in ă d e s tro p it c irc u lă p e

s t r ă z i le p r in c ip a le şi u d ă c a r o s a b i lu l . în l ip s a p re c ip ita ţiilo r, ed ilii G h e rlii a u h o tă rît ca în fie c a re d im in e a ţă c u m a ş in i s p e c ia le şi c is te rn e s ă tran sp o rte a p ă p e zo n e le d e a g r e m e n t ş i z o n e , v e r z i d in c e n tru şi din parc.

N u în tîm p lă to r la G h e r la ia rb a în c ă nu s -a uscat, ia r v e g e ta ţia s e p re z in tă în condiţii b u n e .

S e u d ă z i d e z i şi p e c e le 3 8

d e h e c ta r e a le g r ă d in i i d e legum e a le oraşu lu i (fo sta fe rm ă d e le g u m e a S C “A g rico la ” S A ), unde în a c e a s tă p erio ad ă s e află la ord inea zile i recoltatul la v a rz ă d e v a ră , ră d ă c in o a s e şi cartofi. G riji g ospod ăreş ti, c a re s în t bine v e n ite în c o n d iţ i i le v e r i i s e c e to a s e d in a c e s t a n .

SZEKELY Csaba.

P O L IT IA C L U J : 9 5 5 şi 4 3 -2 7 -2 7 J A N D A R M E R IA : 9 5 6 P O M P IE R II: 981

S i .--i—

1 8 7 8 - S -a în c h e ia t C o n g re s u l d e j a B e rlin , c o n v o c a t d e m a r ile p u te ri, n e m u lţu m ite d e

p re v e d e r ile T ra ta tu lu i d e la S a n S te fa n o , c o n g re s în u rm a c ă ru ia a fo s t re c u n o s c u tă

in d e p e n d e n ţa R o m â n ie i.

P ro g ram u l® Crăcii R o ş ii R o m â n o (Bl)în cadrul activităţii Crucii

Roşii în România, un loc , important îl ocupă programul de promovare • a sănătă ţii,' prevenirea îmbolnăvirilor şi pregătirea populaţiei pentru, acordarea primului ajutor. Potrivit prevederilor Legii 139/ 1995, acest program se realizează prin organizarea pentru elevii de gimnaziu şi de

liceu a concursului de educaţie sanitară şi prim ajutor “Sanitarii

p ricepu ţi’ , în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei N aţionale şi Ministerul de Interne. Crucea Roşie Română mai pregăteşte voluntari pentru acţiuni de prevenire şi limitare a infecţiei HIV/SIDA, organizează activităţi pentru tineret, editează

.* i

w m şm m m 1....

... ~ . . . , ^ . . . . . .

revista “Sănătatea”, pliante şi afişe cu scopul de a informa populaţia despre combaterea bolilor cu răspîridire în masă. în spiritul ajutorării semenilor aflaţi în situaţii critice, Crucea Roşie prom ovează acţiuni voluntare de recrutare a donatorilor de sînge, acţiune benevolă şi nerem unerată. Donatorii sînt aleşi dintre tinerii între -19 şi 35 de ani, cu o bună stare de sănătate şi dorinţa de a dărui un strop de viaţă celor suferinzi.

în seria de programe ale Crucii Roşii mai amintim difuzarea dreptului internaţional umanitar (drepturile militarilor răniţi, a p rizonierilor şi populaţiei civile pe timp de conflict armat), promovarea relaţiilor internaţionale, cu organisme internaţionale ale Crucii Roşii.

Crucea Roşie Română are trei servicii specializate: echipa Litoral, revista “Sănătatea” şi serviciul “Căutări de persoane”. Echipa Litoral a fost înfiinţată în 1993, cu asistenţă tehnică din partea Crucii Roşii Norvegiene şi este alcătuită din 45 de voluntari, tineri cu vîrste între 17 şi 25 de ani, pregătiţi prin cursuri speciale pentru salvare

^ - . 4 ; V .D

de la înec şi acordarea primului ajutor. Echipa “Litoral” acordă asistenţă în perioada sezonului estival, la Mamaia, dispune de staţii radio, barcă de salvare cu motor, corturi şi echipament medical.

Revista lunară “Sănătatea” apare în România încă din 1953 şi publică, în fiecare ediţie, inform aţii u t i l e : despre prevenirea îm bolnăvirilor, evitarea accidentelor, cunoaşterea regulilor de acordare a primului ajutor în

î " '

cazul accidentelor.'Serviciul “Căutări de

persoane”, care a fost constituit în anul 1917, era destinat, căutării p rizonierilor, _a refug iaţilo r de război. în perioada 1990-1997, acest serviciu a fost solicitat în rezolvarea a peste 12.000 de cazuri, la cererea altor Societăţi de Cruce Roşie, pentru găsirea unor cetâteni români sau strâini-dispăruţi.

Corina GĂMAN

Irlanda acordă permise de muncă pentru români

A u to r ită ţile d e la . B u c u re ş ti ş i D u b lin a r p u te a în c e p e d iscuţii p re lim in a re p e n tru re g le m e n ta re a c ond iţiilo r d e a c o rd a re a p e rm is e lo r d e - m u n c ă p e n tru Ir la rid a c e tă ţe n ilo r ro m â n i c a re a u c a lific ă rile s o lic ita te p e p ia ţa ir la n d e z ă , a in fo rm a t, ie ri,' p u rtă to ru l d e c u v în t a l M A E ro m â n , Iren y C o m a ro s c h i. P ro b le m a a fo s t d is c u ta tă cu o c a z ia , u n e i v iz ite e fe c tu a te d e c ă tre s e c re ta ru l d e s ta t p e n tru A fa c e r i E u ro p e n e , E u g e n D ijm ă re s c u , la - D u b lin , în cu rsu l s ă p tă m în ii tre c u te . D ijm ă re s c u a a v u t ; co n s u ltă r i b ila te ra le la D e p a r ta m e n tu l A fa c e rilo r E x te rn e .

D e a s e m e n e a , a u to rită ţile ir la n d e z e ş i-a u a n u n ţa t in te n ţia d e a d e s c h id e , “în s c u rt tim p " , o a m b a s a d ă la B u c u re ş ti.‘. ' Ir la n d a e s te u n a d intre' d e s tin a ţiile p re fe ra te a le ro m â n ilo r în c ă u ta re d e locuri d e m u n c ă , m ulţi d in tre e i c u s ta tu t d e im ig ra n ţi ile g a li şi lu c r în d la n e g ru . R e c e n t , c e le d o u ă ţă ri a u s e m n a t un a c o rd c a re p e rm ite re p a tr ie re a u rg e n tă a c e lo r a fla ţi în a s tfe l d e s itua ţii.

A I I U S U 8La c o m p a n ia A irb us se fa c

u ltim e le retuşuri: noul av ion d e p a s a g e ri A 3 X X , cel m a i m a re din lu m e , v a fi g a ta în curînd . O p a rte a av ionulu i va fi d es tin a tă în c ă rc ă tu rii, d a r A irbus a luat în ca lcu l o r ic e fel de pos ib ilita te p e n tru a c e a s tă a e ro n a v ă d e c ro a z ie ră : să li de g im n a s tic ă , c in e m a to g ra f, săli pen tru m a s a j, c a z in o u , c a b in e -d o rm ito a re d e lux , s a lă v id e o , un M c D o n a ld ’s, o in f irm e r ie şi o s a lă p e n tru în g rijire a copiilor. P urtătoru l d e cu v în t a l com pan ie i, D a v id V e n z , a a firm a t c h ia r că “s -a r pu tea a m e n a ja şi un te ren d e tenis: cîn d un zb o r d u re a ză 14 s a u 1 5 " o re , e s te n e v o ie de o recreere" .

C o m p a n ia - c are d e fa p t es te u n c o n s o r ţ iu d e c o m p a n ii e u ro p e n e - e s te unicul concurent a d e v ă r a t a l B o e in g şi s e p re g ă te ş te s ă in v e s te a sc ă circa 12 m i l ia r d e d o la r i p e n t r u re a liz a re a unui avion c a re v a lua locul vers iu n ii 7 4 7 c a “re g e al c e ru rilo r" . P e n tru c o n d u c ă to rii A ir b u s n u e s te u n p a r iu o a r e c a r e . L a u rm a u r m e lo r , p otriv it tu tu ro r prev iz iun ilo r, în u r m ă to r i i 1 5 a n i t r a f ic u l d e p a s a g e ri s e v a dubla, d e o a re c e to t m a i m u lte p e rso an e v o r urca

■j . :

La P o ien i se fu ră d in m a ş in i9 ■■■■■■

D o i tineri din H u e d in s în t / ' *. / / c e rce ta ţi d e lucrătorii : P o stu lu i d e Po liţie P o ien i

h-. c a u rm a re a săvîrş irii m ai ? .m u lto r infracţiuni d e furturi

d in m a ş in i. G h ic M irc e a , în v îrs tă d e 19 a n i, a fost

: a re s ta t d e P archetu l d e pe lîn g ă Jud e c ă to ria H u e d in ,

p e 3 0 d e z ile , ia r B arbu M a rc e l, în v îrstă d e 21 de

a n i e s te d a t în u rm ă rire g e n e ra lă şi, potrivit unor

in form aţii se p a re că a c e s ta s e află în U n g a ria .

G h ic şi B arbu â u furat, în p e rio a d a ianuarie -iu iie

. ' a .c ., din m a i m u lte autoturism e* bunuri în

v a lo a re d e aprox im ativ 4 2 d e m ilio an e d e lei.

P e n tru fa p te le să v îrş ite d e ce i do i leg ea p re v e d e o

p e d e a p s ă cu în c h is o a re a * d e la 3 la 1 5 an i.

Cosmin PURIŞ

în tr-u n avion d in m o tiv e d e lucru în t r - o e c o n o m ie to t m a i g lo b a liza tă .

P en tru a tra n s p o rta m a i m ulţi ■ p a s a g e ri în tre m a rile a e ro p o rtu ri

in ternaţionale , c a re d ispun d e un n u m ă r lim ita t d e s p a ţii o r a re pen tru deco lări şi a te r iz ă ri, e s te n e v o ie de un av io n în c a re . să s e p o ată îm b a rc a p e s te 5 5 0 d e c ă lă to ri. Ia r c în d s e v o rb e ş te d e s p re a v io an e , c u c ît s în t m a i m a r i, cu a t î t e s te m a i b in e :

D a r . n u n u m a i c o s tu l e s te s e n za ţio n a l. A v io n u l A 3 X X e s te s u f ic ie n t d e m a r e p e n t r u a “găzdui" a p ro a p e un în tre g te re n d e fo tb a l. S o lu ţiile h ig h -te c h îi v o r p e r m ite s ă z b o a r e m a i r e p e d e , m a i d e p a r te ş i m a i e c o n o m ic , în c o m p a r a ţ ie cu v e rs iu n e a m a i m ic ă -7 4 7 .

In u rm ă cu a p ro x im a tiv z e c e an i, c în d A irb us ş i-a p re z e n ta t concepţia s a d e s p re a c e s t av ion c u p r i le ju l u n e i e x p o z i ţ i i

c e rc e tă r ile a u d e m o n s tra t c ă călătorii solicită spaţiu .

Prim ul av ion d e a c e s t tip v a fi scos d e pe bancul d e p robă spre s f îr ş i tu l a n u lu i 2 0 0 5 . D e ja S in g a p o re A irlin e s şi E m ira te s A ir l in e ‘ a u a n u n ţ a t c ă in te n ţio n e ază s ă -l c u m p e re , în tim p c e alţi patru vectori ş i-a u m a n ife s ta t in te r e s u l, p o tr iv it A irb u s . C o m p a n iile a m e ric a n e a u dec la ra t c ă d e o c a m d a tă nu s în t in te resa te, d a r ş i-a r p u te a sch im b a id e e a d a c ă av io n u l va a v e a succes d inco lo d e o c e a n . V in d e r e a a c e s t o r a v io a n e nec e s ită tim p: în fond preţu l e s te 2 1 9 m ilioane d e dolari.

' . W i H S W F 1-1'’u" l"""11 ■ i

in te r n a ţ io n a le a a e ro n a u t ic i i, ac e sta a fo s t e tic h e ta t d re p t un “avion d e h îrtie ”, c a re nu a r fi putut şi nici nu a r fi tre b u it să z b o a r e , C r it id ii s p u n e a u c ă avionul a r fi s trica t p is te le cu g re u ta te a s a şi a r fi p ro v o c a t v îr te ju r i d e v în t d in c a u z a zgom otu lu i a s u rz ito r ş i, fireşte , . ag lo m e rări m ari c re a te o d a tă cu d e s c in d e r e a c e lo r 6 0 0 d e pasag eri.

Totuşi, c o m p a n ia A irb u s este hotărîtă să m e a rg ă m a i d e p a rte şi să nu la s e B o e in g -u lu i un s e g m e n t d e p ia ţă a t î t d e profitabil. D u p ă o s e rie d e întîlniri secre te cu c îţiva clienţi a i Boeing

7 4 7 , a u fo s t în r e g is t ra te m a l m u lte “n e m u lţu m iri" , respectiv : c a b in e le p i lo ţ i lo r e r a u z g o m o t o a s e ş i o f e r e a u o v iz ib ilita te in s u fic ie n tă a p iste lor în fa z a d e ru la re , în tim p c e p o rţiu n e a r e z e rv a tă d e la cfa’sa I e ra p re a m ic ă .

în c u r a ja ţ i , te h n ic ie n ii d e la A irb u s a u lu c ra t la A 3 X X pen tru a re d u c e z g o m o tu l ş i v întul d e la a te r iz a re la n iv e le e g a le sau in fe r io a re c e lo r p ro d u s e d e 7 4 7 . Ş i a u in v e n ta t u n veh icu l num it " b ro a s c a ţe s to a s ă " , p e n tru a d e m o n s t r a c ă 6 0 0 d e to n e dis tribu ite în m o d c o res p u n ză to r p e un n u m ă r su fic ie n t d e roţi d e a te r iz a re , n u p u te a u d e te rio ra p is te le la a te r iz a re .

V a reu şi o a re A 3 X X să b a tă 7 4 7 ? L a B o e in g , s e c re d e că n u ; ş i c ă c e r e r e a d e s u p e r - a v io a n e a r u rm a s ă fie d e sub 4 0 0 în u rm ă to rii 2 0 d e ani. .în sch im b , A irb u s p re v e d e o c erere d e p e s te 1 .2 0 0 d e s u p e r - a v io a n e p e n tru urm ătorii 20 d e a n i. P e n tru p a s a g e r i, a c e a s tă “c io c n ir e în t r e t i ta n i la c o tă în a ltă ” v a a d u c e , în m o d sigur, p e v iito r m a i m u lte “posibilităţi d e p e tre c e re în m o d p lăcu t a orelor" la bordu l a v io a n e lo r.

tăcenic actcucmm

ti CUViNTUL ESTE DE ARGINT, IAR TĂCEREA ESTE DE AUR” (II)Spuneam,- aşadar, că pentru a

urma o cură de tăcere trebuie să găsim un loc izolat şi liniştit, unde să nu existe televizor, radio şi ziare. în aceste condiţii, omul este obligat să se ocupe mai mult de sine, de sufletul său, intrînd în contact doar cu natura înconjurătoare. Este bine ca în. acest timp să avem doar gînduri bune, pozitive. Chiar şi trei zile de o astfel de cură de tăcere sînt suficiente pentru însănătoşirea organismului. O săptămînă va avea o şi mai mare putere de vindecare, ca să nu mai vorbim de o lună întreagă de sihăstrie, ce va rezolva toate problemele. La început nu va fi

uşor, deoarece omul ţrăieşte oarecum într-o inerţie, el va fi asaltat de foarte multe gînduri, el planifică ceva, se gîndeşte la ceva..: Organismul, în schimb, se odihneşte. Apoi apare o stare de nelinişte, în care este nevoie ca omul să rostească ceva cu voce tare. Este câ un fel de răzbunare din cauza refuzului de a renunţa la cuvinte. Urmează apoi o perioadă de neaşteptată linişte, cînd omul începe să se simtă bine fără cuvinte. Glasul tăcerii este un suflu profund de frumuseţe, armonie, plin de substanţă

'divină. Starr Daily spune: “Nici o . cunoştinţă de-a mea,'bărbat

sau femeie, care practică regulat cura de tăcere, nu a fost - după cîte ştiu - bolnavă vreodată. In ceea ce mă priveşte, am observat câ micile mele probleme apar ori de cîte ori nu fac exerciţii de destindere”.- Starr Daily socoteşte că tăcerea şi vindecarea spiritului sînt strîns legate una de alta. Fireşte că datorită ritmului trepidant al vieţii moderne practica tăcerii este destul de dificilă în zilele noastre. Oricît ne-ar fi de greu, trebuie să încercăm să folosim^ tăcerea activă chiar şi acasă. în aceste condiţii ar trebui ca membrii familiei să fie de acord să nu

vorbească o anumită perioadă de timp - la sfirşit de săptămînă, de exemplu. Daca se reuşeşte acest lucra o săptămînă întreagă, e foarte bine. Limbajul cuvintelor se mpoate transforma în limbajul gesturilor, mimicii.

M işcarea, gestul, nu pot supăra, iar atingerea, contactul este un lucra extrem de gingaş, în acest caz, gestul de atingere între membrii familiei trebuie să fie făcut cît mai des". Astfel sînt mobilizate forţele sufleteşti pentru a putea întreba prin gest, prin zîmbet: Vrei să mănînci? Stai comod? Să-ţi aduc ochelarii? Eşti gata de cină? Sau îţi poţi exprima stările sufleteşti;

M-am supărat pe tine; îmi acorzi prea puţină atenţie, etc. într-o astfel de tăcere activă apare o uniune armonică a celor apro­piaţi. Este ceea ce numim de obicei se înţeleg fără cuvinte. Acest lucra este foarte important pentru soţii care, uneori, se pierd în discuţii, certuri inutile, pentru părinţii care au deseori conflicte cu copiii, mai ales în perioada adolescenţei. Tăcerea activă poate să ducă la înţelegere reciprocă şi între’ bâtrinii care uneori sînt cam prea cicălitori, sau între tinerii căsătoriţi, care nu s-au obişnuit încă unul cu celălalt Pe scurt, cura de tăcere este necesară tuturor.

a c o r d a t ! ? ! f T P u t 'n ’ ' ' a a ta c a t - în tr"un in te rv iuf n a l u l u . d e te le v iz iu n e O R T , p e “o lig a rh ii ruşi"te ta r tS l? ? ! , t l9 a t m f,l je n ţa în p e r io a d a lu i B o ris E lţ în , a firm în d , lo io a a tă c â d e m o c r a ţ ia n u tre b u ie c o n fu n d a tă c u a n a rh ia r e la te a z ă A F P . *

M in istru l ita lia n a l A fa c e rilo r E x te rn ? i

m ® A m______________ ________ _____ HWt” n *a ■'nformeaya Acp’

.— - ____

liderii PNŢCD şi UFD au semnal a declaraţie comună în vederea constiioirn unei alianţe politice naţionale de centru-dreapta pînă la 1 august

Liderii PNŢCD si UFD au semnat, ieri! fatr-o conferinţă de fi altele decit cele chemate la dialog de către Alianţa Civici presă extraordinară, o declaraţie comună prin care au anunţat pentru ca ele smt singurele “ mpal'bile din punctul.de vedere al constituirea unei alianţe politice naţionale de centru-dreapta pînă doctrinei , a pr . , Varujan Vosganian.la data de 1 august. în declaraţie se precizează că alianţa “va oferi Vosganian a spus ca £*iana care va ua naştere în urma semnării societăţii româneşti o alternativă viabilă şi eficace la ascensiunea acestei declaraţii comune intenţionează să fructifice patrimoniul forţelor de stingă, de factură post-comunista ’ şi că va milita pentru de imagine al C pen a o en e ectoratului român o alternativă accelerarea. reformelor economice şi integrarea României în viabilă, structurile euro-atlantice. Liderii celor două formaţiuni au declarat că vor participa la alegerile generale pe liste comune şi vor sprijiniun candidat unic la postul de şef al statului, precum şi primul-ministru propus de acesta.

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, a precizat că acest gest este unul simbolic pentru formarea unei viitoare alianţe care să continue reforma începută de actuala guvernare şi a arătat că PNL este încă aşteptat să se alăture acestor formaţiuni. “Dacă răspunsul PNL va fi unul negativ; după cum se pare, vom trece la reorganizarea CDR alături de alte forţe politice”, a declarat Diaconescu. ;

“Forţele politice aşteptate de către cele două formaţiuni nu pot

viabilă. ţ“Prietenul la nevoie se cunoaşte’, a spus prim-vicepreşedintele

PNŢCD, Ioan Avram Mureşan, care a explicat că demersul celor două partide “nu face decît să adune şuvoaiele într-un mare fluviu care va înlătura, pentru totdeauna, posibilitatea rev e n irii comuniştilor la putere .

Referindu-se la susţinerea tandemului Emil Constantinescu- Mugur Isărescu, preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, a precizat că înainte de semnarea acestei declaraţii comune, a avut o întîlnire cu premierul Mugur Isărescu, în urma căreia acesta a afirmat “satisfacţia că este sprijinit de viitoarea alianţă” şi şi-a exprimat “ataşamentul total faţă de acest program de guvernare”, pe care a declarat câ “intenţionează să-l continue”.

Theodor Stolojan consilieră că Teodor Meleşcanu are “abilităţi mai mari” pentru funcţia de preşedinte

Fostul premier Theodor Stolojan a declarat, ieri, că Teodor Meleşcanu are “abilităţi mai mari” pentru funcţia dc preşedinte şi câ m em brii. Iniţiativei Social Liberale (ISL) nu se vor retrage dc Ia discuţiile privind fuzionarea PNL cu ApR, dacă liderul ApR va fi desemnat drept candidat la Preşedinţie. ‘

Stolojan, care a participat la o întîlnire cu

filialele din teritoriu ale ISL, a apreciat că poziţiile adoptate pînă în prezent de PNL şi ApR nu oferă un “procent” ridicat de succes, însă mai există încă şanse ca fuziunea dintre aceste partide să se realizeze. Ulterior, unul din liderii ISL, Vasile Secăreş, a precizat că Theodor Stolojan nu este interesat doar de o alianţă între ApR şi PNL, alianţă care ar însuma eventual 7% din opţiunile electoratului cu alte 8% şi, în final, nu ar obţine nici măcar 15%. Secăreş a susţinut că trebuie creată o formaţiune politică “nouă”, cu oameni “noi”, care să obţină 35% din voturi. El a mai precizat, răspunzînd unei întrebări privind o posibilă alianţă cu PDSR după alegerile generale, că “ideea izolării PDSR nu aduce nimic bun”.

Numărul divorţurilor înregistrate la Cluj a crescut

Numărul divorţurilor înregistrate la Cluj, în primele şase luni ale anului 2000, este cu 50 mai mare decit cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut

Conform statisticilor realizate de Primăria Cluj-Napoca, au fost pronunţate 430 de sentinţe de divorţ, faţă de 380 pronunţate anul trecut. în aceeaşi perioadă au fost întocmite 2.285 de acte de naştere (faţă de 2.193, în primul semestru al anului trecut), 868 de acte de căsătorie (faţă de 846), 2.014 de acte de deces (faţă de 1.972).

De asemenea, în prima jumătate a anului 2000 au fost întocmite 1.364 de procese verbale de constatare a contravenţiei (faţă de 1.125 în prima jumătate a anului 1999) şi au fost depuse 33 de dosare de schimbare a numelui, cu trei dosare mai mult decît în primul semestru al anului trecut.

Regia Autonomă Judeţeană de Apă-Canal (RAJAC) Cluj a decis să decupleze de la reţeaua de apă rece peste 70 de datornici

Conducerea Regiei Autonome Judeţene de Apă-Canal (RAJAC) Cluj a decis, ieri, decuplarea marilor datornici de la sistemul de alimentare cu apă rece.

Valoarea totală a datoriilor pe care RAJAC Cluj le are de încasat de la cei 73 de datornici ameninţaţi cu decuplarea se ridică la 23,9 miliarde de lei.

Cele mai mari restanţe au fost acumulate de RAGCL Gherla - cu 12 miliarde de lei şi CUG- cu 7 miliarde de lei, dar acestea nu vor fi decuplate pentru că se află deja în proeps cu RAJAC.' Principalii restanţieri care vor fi decuplaţi astăzi

sînt: societatea Carbochim - cu restanţe de 291 de milioane de lei, o secţie a Regionalei CFR - cu o datorie de 263,7 milioane de lei şi societăţile Iris - cu restanţe de 228,8 milioane de lei, Unirea- cu restanţe de 180,1 milioane de lei, Mafir - cu 141,7 milioane de lei şi ICP Cluj - cu54,5 milioane de lei.

M inisterul Funcţiei Publice avertizează

prefecturile să fie pregătite pentru

schimbarea condiţiilor meteo în

urm ătoarele zileD ire c to ru l D ire c ţie i P re fe c tu ri din cadrul

M in is te ru lu i F u n c ţie i P u b lic e , G heorghe B a riu , a trim is , ie ri, p re fe c ţilo r din judeţe o a v e rt iz a re în c a re le so lic ită c a în calitatea lor d e p re şe d in ţi a i C o m is iilo r Judeţene de a p ă ra re îm p o tr iv a d e za s tre lo r , să dispună lu a re a m ă s u rilo r c e s e im pun în vederea evitării u n o r e fe c te c a re a r p u tea apărea în u rm a a v e rs e lo r d e p lo a ie a n u n ţa te pentru a c e a s tă s ă p tă m în â .

In a v e r t iz a r e a tr im is ă p re fe c tu rilo r se p re c iz e a z ă faptu l c ă în c e p în d din seara zilei d e m ie rc u ri şi p în ă în n o a p te a d e joi spre vineri, în M u n te n ia , M o ld o v a şi Dobrogea s e v o r p ro d u c e a v e rs e d e p loa ie însoţite de d e s c ă r c ă r i e le c t r ic e ş i in te n s ific ă r i a le vîn tu lu i.

Izo la t, a v e rs e le v o r fi to re n ţia le , va cădea g rin d in ă , ia r vîn tu l v a lu a a s p e c t d e vijelie. T e m p e ra tu ra a eru lu i v a în re g is tra o scădere s e m n ific a tiv ă .

Preşedintele PNŢCD Huedin a demisionat din funcţie

P re ş e d in te le P N Ţ C D H u e d in , H o re a M a t iş , ş i-a p re z e n ta t dem is ia d in fu n c ţ ie , p re c u m şi d in B iroul ju d e ţe a n a l p a rtid u lu i. C om ite tu l ju d e ţe a n a "s u g era t" , d u p ă a le g e rile lo c a le , lid e rilo r o rg an iza ţiilo r d in H u e d in ş i C îm p ia T u rz ii să d e m is io n e z e d in fu n c ţie , a v în d in v e d e r e s la b e le re z u lta te obţinute . T e le fo n ic , M a t iş n e -a d e c la ra t că n u a c c e p tă s ă fie sa n c ţio n a t, cu a tît m a i m u lt cu c îţ nu a fo s t s u s ţin u t în c a m p a n ie , d e a c e e a îş i d e p u n e d e m is ia . In principiu, C o m ite tu l ju d e ţe a n p o a te d ispune d iz o lv a re a c o n d u c e rii d in H u ed in şi o r g a n iz a r e a u n o r noi a le g e ri. H o r e a M a t iş , p ro fe s o r la liceul din H u e d in , a re 2 7 d e a n i ş i u rm e a ză c u rs u rile c e le i d e a d o u a facultăţi.

T .C .

Mugur Isărescu în acţiunea de

Premierul Mugur. Isărescu s-a întîlnit, ieri, cu o delegaţie a investitorilor FNI, constituiţi în A sociaţia Naţionala a Investitorilor FNI, şi ie-a promis câ îi va sprijini în intenţia lor de a-şl recupera banii din surse extrabugetare, au declarat surse apropiate participanţilor la discuţii.

Potriv it acestdr surse,'

Ie-a promis investitorilor de Ia FNI că îi va sprijini a-şi recupera banii din surse extrabugetare

veniturile extrabugetare din care. recunoscut faptul că sigla CEC şi C aritas, şi-anum e banif-banii investiţi la FNI ar putea fi recuperaţi sînt reprezentate de vînzarea activelor şi de sechestrul pus pe averile persoanelor fizice şi juridice care se vor dovedi a fi vinovate de situaţia creată la Fondul Naţional de Investiţii.

Sursele citate au mai precizat câ premierul Mugur Isărescu a

prezentă pe firma Fondului Naţional Ţe Investiţii a atras un număr mai mare de investitori. “Premierul le-a mai explicat câ, în opinia lui, FNI a funcţionat, începînd de la sfirşitul lunii decembrie 1999 - începutul lunii ianuarie 2000, după aceleaşi principii pe baza cărora şi-a desfăşurat activitatea

investitorilor nou-vemţi erau folosiţi strict pentru plata celor care urmau să se retragă'1, au adăugat sursele citate.

M ugur Isărescu le-a mai promis membrilor Asociaţiei Naţionale a Investitorilor FNI câ îi va sprijini în obţinerea sediilor pentru filialele judeţene ale asociaţiei.

N u m ă ru l m e m b rilo r o rg a n is m u lu i de co n d u c e re a l U n iv e rs ită ţii C luj a fo s t re d u s de Ia 2 3 la 11

H o ta r îre a îi a p a rţ in e v ic ep rim a ru lu i M irc e a G a v r ilă , d e s e m n a t, d e c ă tre p rim aru l C lujului, să s e o c u p e d e e c h ip a d e fo tba l. E l v a d e s e m n a , a s tă z i, p e rs o a n e le d in cad ru l Consiliu lui local şi a l P rim ă r ie i c a re v o r fa c e p a rte d in o rg a n is m u l d e c o n d u c e re a l c lubu lu i d e fo tba l U n ivers ita tea C lu j. C o n fo rm ho tărîr ii lui G a v rilă , d in C o n s iliu l D ire c to r a l c lu b u lu i;v o r fa c e p a rte nu m ai 11 p e r s o a n e , d in tre c a re 6 din p a rte a a d m in is tra ţie i lo c a le şi 5 d in p a rte a clubu lu i. P în ă în p re ze n t, “U “ C lu j a fo s t c o n d u s ă d e u n con s iliu fo rm a t d in 2 3 de m e m b ri, d in tre c a re 1 2 din p a rte a C o n s iliu lu i lo c a l şi a P rim ărie i.

L a p re g ă tir ile fo tb a liş tilo r d e Ia U n ivers ita tea C lu j s -a p re z e n ta t şi p o rta ru l V a s ile B adan

V a s ile B a d a n a re 2 9 d e a n i, a ju c a t la F o re ş ta Fălticeni şi O ţe lu l G a la ţi şi es te cel m a i c u n o s c u t d in tre jucă to rii c a re a u v e n it la C lu j în a c e a s tă v a ră . B a d a n v re a s ă s e s tab ilească fa C lu j d e o a r e c e s o ţia sa e s te o r ig in a ră d in D e j. ; . .

Radio Contact conduce în topul posturilor locale

C o n fo rm unui sondaj IM A S , rea liza t în perioada 4 -1 7 m ai 2 0 0 0 , R a d io C o n ta c t o c u p ă lo cu l în tîi în p re fe r in ţe le p u b lic u lu i, a tît în c e e a c e p r iv e ş te n o to rie ta te a , c ît şi a u d ie n ţa . D a to r ită u n e i g r ile d e p ro g ra m e d e s c h is e , em is iun ilo r in teractive, în tre a g a re ţe a C ontact e s te , d e 10 a n i, lid e r autoritar în topul rad iourilor private d in ţa ră . D e m e n ţio n a t că R ad io C o n tac t se a d re s e a ză tuturor categoriilo r d e v îrs tă din segm entu l 1 5 -5 4 d e ani.

P en tru vara 2 0 0 0 , ziariştii d e la R ad io C ontact a u p regătit o g rilă a tractivă d e p ro g ram e, inc luzînd cam paniile “P riveş te v a ra a ltfe l cu R ad io C o n ta c t şi C anon", 'V a ra a s ta noi te a p ă ră m d e s o are” şi “R ad io C o n ta c t te trim ite în vacan ţă" N u lip s e s c c o n c u rs u r ile a v în d c a p re m ii a p a r a te d e fo to g ra fia t, o c a m e ră v ideo , c o s tu m e de b a ie , loţiuni d e p la jă , p araso lare şi excursii în Turc ia .

Ziua Naţională a Franţei - la Cluj-NapocaP e n tru a m a r c a Z iu a N a ţio n a lă a

F r a n ţe i , P r im ă r ia m u n ic ip iu lu i -C lu j- N a p o c a , a lă tu r i d e C e n tru l C u ltu ra l F ra n c e z , v a o rg a n iza , v ineri, 14 .07 . ax:., o ra 12 , d e p u n e re a d e c o ro a n e şi je rb e d e flori la b u s tu l s a v a n tu lu i fra n c e z R e n e J e a n n e l , a m p la s a t în fa ţa Institutului d e S p e o lo g ie . Ş i-a u anunţat p a rtic ip a re a re p re z e n ta n ţi a i Facultăţii d e L ite re d in c a d ru l U niversităţii B abeş- B o lya i” C lu j-N a p o c a , a i Liceului Teoretic “M ih a i E m in e s c u ” C lu j-N a p o c a şi a i re g iilo r a u to n o m e d e in te re s local şi ju d e ţe a n .

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, subnr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

ILIE CÂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct):Tel. 19.16.81; fax:19.28.28;E -m a il: a d e v q @ m a il.d n tc j.ro - re d a c ţia t - / : ’ E -m a il: re c la m a _ a d e v c j@ m â il.d n tq .ro •- pub lic ita te

Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

R E D A C Ţ IA : Cluj-Napoca, str. Napoca 16

C U L TU R Ă : T E L . 19.74.90 - M ICHAELA BOCU; SOCIAL- C E TĂ JE N E Ş TI: T E L 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:

TE L .: 19.75.07-ALIN TUDOR BĂ IESCU; SPORT- TE L '1921 27 • -C O D IN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04-R Â U L F SESTR AŞ^D IFUZAR E MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - !S TE L A P ETC U ; CO N TABILITATE: TEL.: 19.73 07-U V IA P O P - SUBREDACŢ1A TURDA: TEL/FAX: 31.4323 SU B R ED A CŢIA DEJ: TEL ./FAX: 21.60.75 .

TIPĂRII RECITAT \A ^ Gara_™°?,d