“Consumatorul este pentru economie ceea ce este alegătorul pentru

h A Z 3 n n no l

D )' p \ v j l \ \ , I j

L i r a - O I M â L r J l

(e *politică^lJjj fh t tp j/www.dntcj.ro/adevarul j

ziar măepmdimtANDLXNR. 2 9 4 6 ISSN 1220-3203

LUNI,17 IULIE 2 0 0 0

10 PAGINI 2 .0 0 0 LEI

Echipa de Cupa Davis a României

a obţinut calificarea în

Grupa Mondială a competiţiei

Visulde mărire al lui Valeriu StoicaVALER CHIOREANU

C '/ ei care urmăresc desfăşurarea vieţii politice româneşti au fost, probabil,

' miraţi de încăpăţînarea cu care Valeriu Stoica îşi impune punctul de vedere în PNL, uneori îm potriva curentului general din partid. In acest fel, liderul liberal a reuşit chiar să cîştige simpatia multor români, care au remarcat lupta lui îndîrjită îm potriva celor consideraţi a fi anchilozaţi într-un mod de gîndire şi. acţiune care nu mai corespunde exigenţelor secolului XXI. Cînd prim-vicele a publicat o scrisoare către liberali, în care îşi expunea părerea despre situaţia actuală a partidului şi şansele de mărire ă influenţei acestuia în viaţa publică românească, num ărul partizanilor săi a crescut considerabil.; Totuşi, ceva nu se potriveşte. Stoica a avut, în ultima perioadă, două încercări de uzurpare a funcţiei pe care o deţine Mircea Ionescu Quintus. El nu voia

✓neapărat înlăturarea preşedintelui, ci retragerea acestuia într-o poziţie secundară, din care să nu poată influenţa decisiv luarea unor hotărîri importante pentru partid. De fiecare dată, bătrînul preşedinte a lăsat pana epigramistului pe biroul de acasă şi, ridicînd mănuşa aruncată de secundul său, a pus lucrurile la punct. Nu pentru mult timp însă, preferind liniştea în locul unei lupte de uzură, căreia ştia că nu-i va face faţă, în primul rînd, din cauza vîrstei înaintate. Aşa se face că Valeriu Stoica şi-a permis să nesocotească mandatul primit din partea Biroului Permanent şi să decidă, aproape de unul singur, că PNL trebuie să realizeze, pîjjă la alegeri, o alianţa cu ApR, iar după acestea, o fuziune. între timp, a apărut pe turnanta tratativelor un nou partener, numit Iniţiativa Social- L iberală, reprezentată de Theodor Stolojan, dar condusă din umbră de Vasile Secăreş. Trebuie să ne închipuim că inima prim-vicelui liberal a tresâltat de bucurie. Cu cît mai multe nume cunoscute se învîrt în jurul PNL, cu atît mai bine pentru acţiunea sa, care a îmbrăcat rapid o consistenţă mediaticâ de invidiat.

în timp a crescut şi împotrivirea din propriul partid. Rînd pe rînd, filialele din teritoriu îşi dezvăluiau opţiunea,' stabilită însă în urma unui adevărat război, care ameninţa unitatea PNL. Să precizăm în treacăt că pericolul există în continuare, el putînd să ia amploare pînă în 18 august, cînd se va desfăşura un congres extraordinar, care să stabilească ceea ce reuniunea de sîmbătă n-a reuşit. Anume, politica de alianţe în perspectiva alegerilor generale. Analiştii politici, uimiţi de strălucirea neobişnuită a faptelor petrecute, nu şi-au pus întrebarea ce-1 mînă în luptă pe Valeriu'Stoica, îneît este hotărît să rişte totul, inclusiv viitorul său politic, numai pentru a-şi impune voinţa într-o acţiune de la bun început hazardată. Toată lumea este de acord că un PNL cantonat, împreună cu aliaţii ţărănişti, în zona luptei împotriva criptocomuniştilor, nu are şanse mari la alegerile generale. Dar a te alia şi apoi. a fuziona cu o formaţiune politică a’i cărei lideri au pendulat, în funcţie de interese pîna zilele

continuare în p a g in ă a 16 -a

Consiliul Naţional al PNL, întrunit pentru a lua o decizie în privinţa alianţelor ce urmează a fi făcute în perspectiva alegerilor generale din toamna acestui an, a avut o desfăşurare extrem de agitată. Numeroşii vorbitori care s-au perindat la tribuna Consiliului şi-au exprimat tranşant părerea despre ceea ce, pînă la începerea şedinţei, se credea câ este deja hotărît: alianţa cu ApR, urmată, după cîştigarea alegerilor, de o posibilă fuziune. Cel puţin aceasta era părerea, exprimată public anterior de multe ori, a artizanului acestei alianţe, prim-vicepreşedintele Valeriu Stoica.

E adevărat, se cunoaştea împotrivirea manifestată de seniorii partidului, care au ameninţat cu demisia dacă votul în Consiliul Naţional va fi în favoarea proiectatei alianţe. Ca şi voinţa unei bune părţi a tineretului liberal, care dorea o participare pe liste proprii a partidului la alegeri. Şedinţa a fost furtunoasă. Ea s-a soldat cu mai multe demisii, printre care cea mai spectaculoasă este aceea a lui Nicolae Manolescu - care a hotărît să renunţe nu numai la preşedinţia Consiliului Naţional al PNL, ci chiar la partidul în care acceptase să intre împreună cu colegii săi din

PAC, precum şt aceea a lui Traian Remeş, care l-a criticat dur pe Valeriu Stoica şi a demisionat din funcţia de ministru al Finanţelor, deoarece, în opinia sa, nu poate reprezenta în Guvern un asemenea partid. în final, cu toate câ partizanii lui Stoica au încercat să impună votul pentru alianţa cu ApR, Consiliul Naţional a decis convocarea unui congres extraordinar pentru data de 18 august.

Amănunte în legătură cu desfăşurarea şedinţei de sîmbătă publicăm în pagina a 7-a.

f ltc n ţ ig iMarţi se sistează furnizarea apei potabile

începînd de mîine, 18 iulie a.c, timp de 24 de ore, locuitorii din Cluj-Napoca şi din cîteva localităţi ale judeţului vor rămîne fără apă potabilă. Sistarea apei se datorează lucrărilor de modernizare a sistemului zonal de alimentare cu apă potabilă executate de Regia Autonomă Judeţeană de Apă-Canal Cluj.ţŢT " A m ă n u n t e I n p a g i n a a f i - a .

D u p ă t o a t e p r o b a b i l i t ă ţ i l e ,

Consiliul local va fi convocat în sadintâ extraordinara

Consiliul local aderă Ia iniţiativaAsociaţiei Pro Ruralis

»Unul dintre efectele întîlnirii dintre bordul Asociaţiei Pro Ruralis (APR) şi

reprezentanţi ai administraţiei locale şi ai unor instituţii ale statului, care a avut loc, la Cluj-Napoca, în urmă cu cîteva zile, este' semnarea unui parteneriat între Consiliul local şi APR. O comisie comună, formată din membri ai APR şi consilieri locali, va căuta cele mai bune soluţii pentru administrarea spaţiilor verzi ale municipiului Cluj-Napoca. Se ştie că oraşul nostru este imul dintre oraşele României cu cele mai puţine zone verzi.;

Consilierul local PNL, Horea Uioreanu, a anunţat, ieri, intenţia de a convoca o şedinţă extraordinară a CL Cluj-Napoca în săptămînă care urmează. Uioreanu a justificat acest fapt prin nevoia de armonizare a noului regulament al Consiliului local cu organigram a şi cu regulamentul de organizare şi funcţionare a com isiilor din cadrul CL. -

"Funcţionarii din Primărie mă întreabă de'care viceprimar ţin”, .

afirmă Uioreanu, care susţine câ aceste probleme au fost lăsate intenţionat „în coadă de peşte" de către prim arul Gheorghe Funar. în mod normal, Consiliul

. local ar fi avut vacanţă pînă pe data de 31 august. Pentru convocarea unei şedinţe extraordinare este nevoie de 11 din tre vo turile consilierilo r locali, fapt care nu ar trebui să dea dureri de cap coaliţiei locale, din care face parte si PNL. A. M.

Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” Cluj-Napoca aîmplinit 80 de ani. Reuniunea ştiinţifică' organizată cu acest prilej confirmă faptul că şcoala speologică creată de marele savant la Cluj-Napoca are prestigiu şi renume.

Amănunte în pagina 5, în articolul semnat de Demostene ŞOFRON.

In tîm p lă r i p e co ra b ia care se scufundă

Vasile Lupu a lansat un atac dur la adresa "numărului doidin PMŢCD

Finanţare Internaţională şl tehnologie germ ană de creditareACUM Şl IN CLUJ

Vine fn întâmpinarea nevoilor de credit ale mieilor întreprinzători cu următoarele produse:

MICRO TRADE CREDITValoarea creditului: Până la 3.000 DM

M ICRO BUSINESS CREDITValoarea creditului: 3.000-15.000 DM

S M A LL BUSINESS C R E D ITValoarea creditului: 15.000-50.000 DM

Credite în lei / Indexate la DM Pentru activitatea curentă:

Capital de lucru / Mijloace fixe / Alte Investiţii

NOI DĂM CREDIT DEZVOLTĂRII TALEJCondiţii avantajoase (dobânzi, garanţii, term ene)

Rapiditate şl profesionalism

Str. Bolyai nr. 1, e t 1; C lu i-N apoca R om ânia Te l. +40(64)197.348; TelTFax + 4 0 ( 6 4 ) î i ^ 8 ;™ ^ . 5 3 8 . 8 5 3

e-mail: m cr@ gm i.ro

3 ^ r t u r is e s c Au n botezspre : l e r t a f f e ă Ş p ă c a t e l o K " * ^ ^

• l0d0r' f f; Ware Muceni!ă Marina; Sf. Ierarh Eufrasie;• Calendarul greco-catohc. S. Marina, m ( t 269) -

• P R E F E C T U R A .C O N S IL IU LJU D E Ţ E A N : 1 9 -6 4-1 6

• P R I M Ă R I A C L U J-N A P O C A : 19-60-30 • P R I M Ă R I A DEJ-: 2 1 -1 7 -9 0• P R IM Ă R IA T U R D A : 31 -31 -6 0• P R IM Ă R IA C ÎM P IA T U R Z II: 3 6 -8 0 -0 !• P R IM Ă R IA H U E D IN : 2 5 -1 5 -4 8• P R IM Ă R IA G H E R L A : 2 4 -1 9 -2 6 • P O L I T I A C L U J-N A P O C A :

9 5 5 ş i 4 3 -2 7 -2 7• P O L I T I A F E R O V IA R Ă

C L U J-N A P O C A : 13-19-76 • P O L I T I A D E J :2 I- 2 I -2 1 • P O L I T I A T U R D A : 31 -2 1-21• P O L IT IA C ÎM P IA T U R Z II: 3 6 -8 2 -2 2

P O L IT IA H U E D IN : 2 5 -1 5 -3 8• P O L I T I A G H E R L A : 2 4 -1 4 -1 4 • • P O M P IE R II : 981

P R O T E C Ţ IA C IV IL Ă : 9 8 2 • G A R D A FIN A N C IA R Ă C L U J:

19-52-23 şi 1 9 -1 5 -7 0 . in t. 158 D I R E C Ţ I A G E N E R A L Ă A M U N C II Ş I P R O T E C Ţ IE I S O C IA L E : 9 7 9

• S A L V A R E A : 961 • S A L V A R E A C FR : 19-85-91• IN T E R N A T IO N A L : 971 • I N T E R U R B A N : 991

IN F O R M A Ţ II: 931• D E R A N JA M E N T E : 921

O R A E X A C T Ă : 95 8• R .A . T E R M O F IC A R E : 1 9 -8 7-48• S C M O N T E N A Y S A 4 1 -5 1-7 1• R .A . A P Ă C A N A L : 19 -6 3 -0 2• S C . -S A L P R E S T " S .A : 1 9 -55-22 • S C P R IV A L : 17-43-86 •D IS T R IB U Ţ I A G A Z E L O R

N A T U R A L E : - IN T E R V E N Ţ II G A Z E9 2 8 ;4 3 3 4 2 4

• JA N D A R M I: 956 G A R A C lu j-N ap oca: 95 2

• A G E N Ţ IA C FR : • in te rn a ţio n a l 1 3 -4 0-0 9 ; - in te rn • 4 3 0 0 - 0 1 ;T u n i i - 3 1 -1 7 - 6 2 ;D e j -2 1 - 2 0 - 2 2 . .

• A U A N T A A N T ISU IC ID : 1 9 -1 6 - 4 7 '

i=g«infc).î ;,w « iC U R S E IN T E R N A Ţ I O N A L E

dia Autogara II:• Cuj-Na?oca-Biadapcsta, cu plecare din

CTjj-N*poci in zilele de luni. mani. joi si vineri h ora 7.00 si înapoierea din Bodapesu in zilele de marţi, miercuri, vmeri si simhili la ora 11.00.

• Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare în nWc dc joi ora 22.00 si înapoiere din Budapesta in nlclc de > beri ora 16.00. I N F O R M A Ţ I I :A u to g a r a 1 : 1 4 -2 4 -26

A u to g a r a I I : 4 ^ -5 2 - 7 8

222H2Hycrotacii co serviciu permanent: Firmacu

"CORAF.ARM". s:r. Ion Mrstcr nr. 4, lolcfon 42-65-40: s:r. Napoca, nr. 25. telefon 19-20-74. Famucia "CVNARA", Calea Florcşli nr.75, icl.J2.62.72, orar nor-slop.Furnicii en termin prelungit: Farmacii

T NTERPHARM'. Kr. PrimJserii nr. 5. telefon 2-71-95. err Ş-22. Famaha ■CLE3UTL5FARM'.

Paa U nn nr. 10. telefon 19-1363, orar 8-21 CnrdnJettnnpte:Fînr-aeia nr. 4 ‘Haicra’. str. Gh. Doja tir. 31

;etfon 13-00-77. orar 20-8.

wmm

TAROM: 26.04.1999-28J 0.2000luni

C lu i -» Buc. Buc. 4 C lu i07,30 08,30 09,15 10,4516,45 17,35 19,45 20,4518,00 19,00 - ;

m a r ţ i07,00 08,00 08,20 09,0015,25 v 16,15 19,45 20,45

m ie r c u r i07 3 0 0830 09,15 10,1518,00 19,00 12,00 ' 12,4518,55 19,45 19,45 20,45

i n i0 7 3 0 08,30 0 830 09,001535 16,15 17,00 18,4019,00 20,00 19,15 -- 20,1520,45 21,45

v m e n09,15 10,15 07,45 08,4520,45 21,45 14,00 14,452035 21,45 19,15 20,15

s îm h ă tâ1 1930 2030 11,00 12,00 1

d u m in ic a- - ; . 1430 15,05- ' . 20,15 21,15

P re ţ b ile t : 955 .000 Ie i, respe c tiv 960 .000 Iei

Luni: Quj*9Bologna ' 10,30*12,05BbfogiM->Ou| _ 12 5-16,40.

mfcrcnri: Otjj-9BoIogna • 1030-12,05Bologni4Guj 1235-16,40 ,

iineri: Cluj->Bologna 1030-12,05Bologni-Xluj 1235-16,40

Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 2355 TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"• 17 - 21 Iu lie •M fw ra li Or. I. Boii - 1 7 .1 9 .2 1 (10-

12). dr. V. Bodo • 19. 21 (15-17). dr. I . C iobanii 17 (17-18). dr. a CoWă - 19 (10-12). dr. N.

toviţJ - 20 (10-12). dr. S. Loga - 1 9 (15-17). dr. M. M anea -1 6 (14-15). dr. O. Muntean • 18 (10- 12), dr. G. Ona -1 8 (11-13). dr. A. F. Oros - 20. 21 (14-16). dr. L Rasa * 17 (15-17), dr. G. R tfan♦ 21 (15-16). dr. L Roba • 18 (11-13), dr. M. Sucîu - 20 (11-13). dr. V . Tâtaru • 21 (10-12). dr. C . Tonea • 18. 20 (9-11). dr. A Varga • 17. 21 (9-11). dr. C. V la c i - 17.21 (11-13): Hom eopat*. Or, L Barbâab l -1 9 .2 1 (10-12). dr. a Jurcâu - 18. 20 (15-17): C ard io log ie. Or. I. Paţiu • 19 11.30-13). dr. T. Popescu • 19 (9-11). dr. N.

P r iţc i - 19 (16-18); Interne, Dr. D. Pârv - 17 (15-17). dr. N. Pop • 20 (14-16). G inecologie. Dr. C. Fodor ♦ 18.20 (10-12). dr. S. Precup • 17 ,19 (9-11). dr. N. Şoancâ • 17 .20 (14-16); Chirurgie. Dr. C. Cosma -1 8 .2 0 (10-12). dr. P. Pitea - 2010-11). dr. T. Procu - 21 (11-12): Pedtatrie. Dr. L M tea -1 8 (14-15). dr. M. F rte a -1 9 (11-12); R eum ato log ie . Dr. C . Z o tta - 21 (1 4 -1 6 ): O rto p e d ie . Dr. *Z. P opa • 17 (1 2 -1 3 ); Endocrino log ie. Dr. E. Popescu • 19 (9-11): P s ih o lo g ie . Psih. I . B o ilâ * 18 (1 4 -1 6 ); Derm atologie. Dr. D. Aldea • 18 .2 0 (14-16). dr. L SArbu -1 7 (J130-12.30); O .FtL. Dr. E. P & anu• 17. 20 (9-11). dr. S. B îtlan - 18 (14-16); N e u ro lo g ie . D r. C . B o te z • 20 (1 5 -1 7 ); T ox ico log ie d fnW L Dr. C. 0 . Ursu -1 8 (12-13); Labo ra to r. Chim. pr. S. M oşd go ♦ 17, 18. Î9 , 20. 21;E cografie . Dr. E. C z u c S -17 (15-17). dr. I. G htean -1 9 (14-16). dr. L . Negru - 20 (15-17). dr. C D. U rs u -2 0 (12-13).

Pentru ch iru rg ie p la s t ic i f l re p a ra to rie , uro logie, radiologie ptanfcarea boJnavtor se face & sedrut Potefrucd pe b a z i de bfiet de trimitere. Racrtcarea boftavior se face la sedU . str. Moţilor nr. 32 f i la td . 434XWJ1. între orele 16-17 de (uni pfnâ vnert. Planificarea bolnavilor la ecograf f i EKG se face numai pe bazâ de trimitere de la m e d d i PoTcimoi.

F I L M E14 • 70 IULIE

R e p u b l i c a • 28 de z ile , S U A • p re m ie ră ( 1 3 ,3Q; 16; 1 8 ,3 0 ; 2 1 ); v in e ri,

1 s îm b ă tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le d e n o a p te c u ta r if red u s d e la o ra 2 3 *

V ic t o r ia - F ig h t c lu b , S U A ( 1 2 ; 1 4 ,3 0 ; 17; 1 9 ,3 0 ) * A r t a - E u r im a g e s , a e r c o n d iţ io n a t * A m a n ţii seco lu lu i. F ra n ţa , p re m ie ră (1 2 ,3 0 ; 1 5 ; 1 7 ,3 0 ; 2 0 ) * F a v o r i t - Capcana p e n tru ho ţ, S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) * M ă r ă ş t i - S tu a rt L ltt le -şo r ice lu l fa m ilie i, S U A (1 5 ; 1 7 ; 1 9 )

T U R D A - F o x - Carter, z is „U ra g a n u l", S U A ( 1 3 ; 1 6 ; 1 9 ) D E J - A r ta - N o ttin g HIII, A n g lia -S U A ( 15; 1 7 ,1 5 ; 1 9 ,3 0 ) G H E R L A - M ary cea cu v ln o ’ncoa , S U A (1 7 ; 1 9 ); C o le c ţio n a ru l

de o a s e , S U A ( 2 1 ) . Jo i în c h is .

UNIPLUS Radio Luni, 17 iulie Program Informativ BBC: 6 ,00-6 ,30;8 ,00-

8.20 .11 .00-12 ,00 .14 .00-14 ,30 ; 18,00-18,30 ;2 1 ,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 U niplus de dim ineaţa, 0 6 ,35 , 8 ,20 Calendarul zilei. M eteo. 06 ,45 , 9 ,45 H o ro sco p . 9 ,00 Ş tir i loca le. 9 ,2 0 P rogram ul cinem a. 9 ,55 In form aţii culturale. 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 ,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale.10.00-14,00 Punct... ş l d e la Z ece ; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21 ,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn. - ________

BIBLIOTECI■ B .C .U . “ Lucian B laga” (strada

Clinicilor 2): O ra r: ziln ic: 8-12,45. 13,30-20,00; sîmbătâ: 8-13,30.Notâ: în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbătâ 8-20, duminica 8- 14. - ^

■ B ib lio te c ă Jud e ţe a n ă “ O C T A V IA IV G O G A ” : S E C Ţ IA A D U L Ţ I (P-ţa Ştefan cel M are n r .l) , ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. F IL IA L E -Z o r ilo r , G heorgheni - activitatea filia le i a fost suspendată; marţi, vineri:.9-I5; - Mânăştur, Mâtâşti - O R A R : luni, m iercuri, jo i: 14.00 19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALA D E LEC TU RĂ (Str. M . Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 10,00-18,00; sîmbătâ: 9 ,0 0 -1 6 ,0 0 . S E C Ţ IA D E C O L E C Ţ II S P E C IA L E : (s tr. Observatorului n r .l, telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00-15.00. M E D IA T E C A , ORAR: luni-vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. C E N T R U L D E ’ IN F O R M A R E C O M U N IT A R Ă , O R A R : luni-vineri: 9,00-16,00.

B ib lio teca A c a d e m ie i (stradă Kogâlniceanu 12 - 14). O rar: luni - sîmbătă 8 -1 2 .45 ; 14 -1 8 .4 5 .,

B ib lio teca G e r m a n ă ‘ (strada Universităţii 7 - 9): luni -1 0 -1 4 ; marţi, miercuri, jo i -1 2 -1 6 ; vineri -1 0 -1 6 .

* Biblioteca A m e ric a n ă ”J .F .K .” (strada Universităţii 7 - 9). Orar. luni - jo i: 10 - ,18; vineri: 10-14, prim a şi a treia sîmbătâ din lună: 9 -1 4 . O ferim consultanţă pentru studii în U SA .

■ Biblioteca Britanică (strada Avram iancu 11). Orar. luni, miercuri: 1 4 -1 9 ; marţi, jo i, vineri: 9 - 1 4 .

B ib lio teca “ H c l ta i” (strada C lin ic ilo r 18). O rar: z iln ic 10 - 18; sîmbătâ: 9 -1 3 .

Biblioteca C lu b u lu i Studenţesc C reştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -1 9 ; jo i 19 - 20.

■ B iblioteca C e n tru lu i C u ltu ra l Francez (strada I.l.C . Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ B iblioteca C e n tru lu i C u ltu ra l G e rm a n “ H c rm a n n O b e r th ” (s tr. Memorandumului 18). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ B iblioteca “ V a lc r iu Bologa” a Universităţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătâ 8-13.

■ Biblioteca Soros C lu j (str. Ţebei nr. 2 1 ). O rar: lun i 12 -19 ,30 ; m arţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10?14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

* Biblioteca Creştină ” Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, m iercu ri, jo i : 13 -1 6 ; v in eri 9 -1 2 . (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

D is p e n s a ru l P o lic l in ic c u P la tă s

. instituţie cu vechi | renume în asigurarea

consultaţiilor medicale, angajează medici de toate specialităţile.

P o lic lin ic a este deschisă ş i sîmbătă în tre orele 8-13. ' ' Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

<•Luni, 17 iu lie

l Şţ 1 2 ,0 0 S u r p r iz e , Şb s u r p r i z e . . . ; 1 4 ,0 0

ş o m a h la J u r n a l ; 1 4 ,1 5 C ib e rF a n .. L u m e a P C ; 1 4 ,3 0 A tle tis m S u p e r c u p a E u ro p e i (rez:); 15,00 Pro P a tria ; 1 6 ,00 E m is iu n e în lim b a m a g h ia ră ;1 7 .3 0 O r ic e e posibil (s ); 1 8 ,00 A g e n ţ ia d e p la s a r e ; 1 8 ,3 0 G a r a n t a t 1 0 0 % ; 1 9 ,0 0A v a n p r e m ie r ă Ş t ir i ; 1 9 ,0 5 C o rec t!; 1 9 ,1 5 S u n s e t ’B each (s); 2 0 ,0 0 J u rn a l. M e te o ; 2 0 ,3 5 Sport; 2 0 ,4 5 la rtă -m ă ; 2 1 ,4 5 C u o c h ii ’ n 4 ; 2 2 , 3 5 J u r n a lu l A c a d e m ie i C a ţa v e n c u ; 2 2 ,5 0 C a z u r i c iu d a t e ( s ) ; 2 3 ,4 0 J u r n a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,5 3 M a re le J a z z . ■

f * « w d C e V 1 2 , 0 0 S u p r a - Ţ V I • ( ? * v ie ţu i to r i i d in

lu m e a a n im a le lo r (do /r); 1 3 ,0 0 L a d y , L a d y (s . da);1 3 .3 0 M e d a lio n d e in te rp re t;1 4 .0 0 T o ţi îm p re u n ă ;-1 4 ,4 5 Ştiri; 1 4 ,5 0 G ră d in a lui C u p id o n (r); 1 6 ,0 5 O b s e s i a , ( s ) ; '1 6 ,5 0 D o m n iş o a ra A n d re a (s ); 1 7 ,40 F e m e ia m is te r io a s ă (s ); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l T V R 2; 1 9 ,0 0 Ştiri b a n c a r e ş i b u r s ie r e ; 1 9 ,0 5 O b s e s ia (s ); 1 9 ,4 0 M u zic a n ţii ( c o .F r a n ţ a 1 9 9 8 ) ; 2 0 ,4 5 C oncert; 2 1 ,1 5 E d re p tu l tău!;2 1 .4 5 S p o rt p lus; 2 2 ,2 5 Lum ea v i te z e i ; 2 3 , 0 5 Ş t i r i ; 2 3 ,1 0 B u c u r iile m u z ic ii; 0 , 0 0 T V M M e s a g e r .

7 ,0 0 O b s e rv a to r; a n l e Ţ : 7,55 A e ro b ic Show ;8 .0 0 D im in e ţ i L a T in e ; 1 0 ,0 0 Ştiri; 1 0 ,1 0 G o d z illa (s ); 1 0 ,3 0 B ă rb a ţ i în n e g r u (s ) ; 1 1 ,0 0 M o lo n e y (s ); 1 2 ,0 0 S ca n d a lu l (s); 1 3 ,0 0 Ş tirile a m ie z ii; 1 3 ,1 5 A s c u tă -ţ i in im a , (d r a m ă S U A 1 9 9 4 ); 1 5 ,0 0 V .I .P . (s ); 1 6 ,0 0 S u fle t r e b e l (s ) ; 1 7 ,0 0 Ş tiri; 1 7 ,1 5 V o u ă (d iv .); 1 7 ,2 0 C a s a de p e p la jă (s ); 1 8 ,1 0 C ro az ie ră d e lux (s ); 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r; 1 9 ,5 5 . V o u ă ( d iv . ) ; 2 0 ,0 0 în t o a r c e r e a m a r e lu i b lo n d (c o .F r a n ţ a 1 9 7 4 ) ; 2 2 ,0 0 O b serva to r; 2 2 ,4 0 V o u ă (div.);2 2 .4 5 S e c o lu l X X I (f. S F S U A 1 9 9 7); 1 ,0 0 P erico l im in e n t (s)

7 , OO B u n ă d im in e a ţa , P ro T V e a l tă u !; 1 0 ,0 0 T în ă r şi

nelihiştit (s /r ); 1 0 ,5 0 D o i poliţişti şi ju m ă ta te (r); 1 1 ,3 5 C o n â n (s); - 1 2 ,2 0 T e re n m in a t (f/r); 1 4 ,1 5 P lim b are în n o a p te (f/r); 1 6 ,00 T în ă r şi. nelin iştit (s); 1 6 ,5 0 S en s unic; 1 7 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 1 7 ,30 A l ş a p t e le a c e r ,(s ); 1 8 ,3 0 S ein fe ld (s ); 1 9 ,0 0 Ş tirile Pro T V ; 2 0 ,0 0 T ră d a re a , unu i tată

a t o o ,

(dramă S U A 1 9 9 7 ); 2 1 ,4 5 Ş tirile P ro T V ; 2 1 ,5 0 C h e s tiu n e a zile i p e scurt; 2 2 ,0 0 E scrocheria (f. S U A ’9 3 ); 2 3 ,5 0 Ş tirile P ro T V / Profit; 0 ,1 5 P ro F M e aici!; 0 ,4 5 B uletin o lim pic; 1 ,1 5 D oi poliţişti şi ju m ă ta te (s ); 2 ,4 5 Ştirile P ro T V ; 3 ,0 0 D o m n u l D ra g o s te (d ra m ă A n g lia 1 9 8 5 )

7 ,0 0 M ila g ro s 8 ,0 0 T a ifa s

m a g a z in m a tin a l; 1 3 ,0 0 M ila g ro s (s );1 4 .0 0 O b iec tiv - ştiri specia le (r);1 5 .0 0 V ip e r (s /r); 1 5 ,5 5 C lip Art;1 6 .0 0 S a lv a ţi d e c lopo ţe l (s );1 7 .0 0 V ip e r (s ); 1 8 ,0 0 F o c u s ;. 1 8 ,3 5 Im pact; 1 9 ,0 0 C a v a le ru l, ră tă c ito r (s ); 2 0 ,0 0 B e b e lu ş u l m ire s e i (c o . S U A '9 1 ); 2 T ,4 5 Ştiri p e scurt; 2 2 ,0 0 A eroportu l (s ); 2 2 ,5 0 C a ric a tu ra zilei; 2 3 ,0 0 ' D etec tiv i d e e lită (s ); 2 3 ,5 5 C lip A rt; 0 ,0 0 F o c u s (r); 0 ,3 0 Im p a c t

(0 - :: ; . .7 , 0 0 B u n ă

d i m i n e a ţ a , R o m â n ia ; 9 ,0 0

Fo rţa destinu lu i (r); 1 0 ,3 0 C lu b A B C (r); 1 1 ,0 0 S en za ţio n a l (r);1 2 .0 0 D o c u m e n ta r; 1 2 ,1 5 O ra unu a ven it (r); 1 5 ,3 0 T in e re ţe f ă r ă b ă t r în e ţe ; 1 6 ,0 0 P o s t M e r id ia n ; 1 7 ,0 0 D a ţi v in a p e C orina ; 1 8 ,0 0 P rim ul pas; 1 8 ,5 0 P ro n o s p o rt; 1 9 ,0 0 T e le ju rn a l;

.1 9 ,4 5 E c o n o m ic A B C ; 2 0 ,0 0 G u ra lumii; 2 0 ,1 5 D ocum entar;2 1 . 0 0 S e n z a ţ io n a l cu D a n D iaco n escu ; 2 2 ,0 0 O fside; 0 ,1 5 N opţi a lb e ; 1 ,0 0 O ra unu a venit.

1 0 ,0 0 C ă s u ţa p o v e ş t i lo r ( r ) ;

2 0 ,3 0 D octoru l c a s e i (r); 1 1 ,0 0 D ra g o s te şi p u te re , (r); 1 1 ,3 0 în c e a rc ă ş i în c u ie -m ă (f/r); 1 2 ,4 5 G u a d a lu p e (s ); 1 3 ,3 0 F e m e ia vieţii m e le (s /r); 1 4 ,1 5 A n tone lla (r> ; 1 5 ,0 0 M ila d y (s ); 1 6 ,3 5 D ra g o s te şi p u te re (s ); 1 7 ,0 0 C ă s u ţa p o v e ş t i lo r (s ); 1 7 ,1 5 A c a s ă la b u n ic a ; 1 7 ,3 0 T re i f e m e i , ( s ) ; 1 8 , 3 0 Ş t ir i le d e A c a s ă ; - 1 9 , 0 5 R ă z b o iu l p a s iu n ilo r (s ); 2 0 ,0 0 9 0 -6 0 -9 0 F o to m o d e le (s ); 2 1 ,0 0 F e m e ia vieţii m e le (s ); 2 2 ,0 0 M onarh u l roşu (c o ,A n g lia 1 9 8 3 )

1 5 ,0 0 R etran sm is ie a b c ; 1 7 ,5 0e u r o p a n o v a T e l e 7

enJi-NAPPOVV id e o c lip u r i ; 1 8 ,0 0

D a n ie la - p rie tena ta - realizator D an ie la D um bravă; 1 9 ,30 Spoturi şi re p o rta je p u b lic ita re ; 20,00 R etransm is ie T e le 7 abc; 2 3 ,0 0 înch iderea program ului.

Redacţia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J -N A P O C A ,

s t r .R R O F C IO R T B A nr.9 (c& rtio r G rig o re s c u )

C O N S U L T A Ţ I I :

P r o f .d r . L U C IA N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Ml: 15-18; Ma, J : 1 6 ^ -IS 30

D r. V A L E N T IN P O P E S C U(C hirurgie, O ncologie) '

M a , J : 1 4 30-1 6 ; V: 1 5 -1 7S : 9 -1 1

D r. D A N -S O R IN P O P E S C U(Urologie)

L, MI: 18 - 20; Ma, J : 18*°-20 V: 16-20

( P R O G R A M A R E : te l / f a x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

î n t i m p u l o r e l o r d e f u n c ţ i o n a r e a c a b in e t u lu i

L u n i , 1 7 iu l ie, 0 7 :0 0 -1 0 :0 0 PRIMUL SALUT -Ş tefan C oroian, -

0 7 :0 0 Ştiri, 0 7 :2 0 Revista p rese i locale; 7 ,4 0 ' Ş tir i pe scurt, 0 7 :5 0 H oroscop; 0 7 :0 0 Ş tir i + Revista p rese i centrale, 0 8 :2 0 C D S p o rt-ş tir i sportive, 8 :40 Ştiri pe scurt, 0 9 :0 0 Ş tir i+ Revista p re se i centrale, 0 9 :2 0 C e m ai crede lumea, 1 0 :0 0 -1 2 ,0 0 (A nca M icheti), 1 0 ,0 0 Ştiri + Meteo; ; 1 2 ,0 0 - .1 5 ,00 M ESAJ FM - Horaţiu N icoară sau Tu d o r R u n c a n u , 13:00 Ş t i r i * Meteo, 1 5 ,0 0 -1 8 ,0 0 Caleidoscop CD -T ib e r iu C riş a n : 1 5 ,0 0 Ştiri, 1 5 ,2 0 C e m ai crede lumea; 1 7 :0 0 Ştiri*C D S port; 1 8 ,0 0 Ş tiri + M eteo 19:00 - 2 2 :0 0 . (T u d o r R uncanu s a u H oraţiu N ic o a ră ), 2 2 ,0 0 Ştiri pe scurt, 2 2 :0 0 -2 4 :0 0 C uiu l lu i Pepelea - T u d o r R uncanu. ____ L u n i , 1 7 iu l ie

' C f t T M i l Ş T I R I : 0 9 . 0 0 , 1 0 .0 0 , 1 2 .0 0 , 1 5 .0 0 , i 1f i m : B B C - 0 6 .0 0 , 1 1 . 0 0 , 1 4 . 0 0 , 1 8 . 0 0 ;

6 . 3 0 - 9 . 0 0 - S U P E R M A T I N A L :Ş t i r i le l o c a l e ,in te rv iu r i , h o r o s c o p ( 6 .4 0 ,7 .2 0 , 8 .2 0 ) , P u n c tu l d e v e d e r e ( 7 . 4 5 ) , L in iu ţa d e d ia lo g ( 8 .3 0 ) , B u le t in

■ tie r(8 .5 5 ); 9 n 0 - 1 2 .0 0 - P A T R U L A D E S E R V IC IU :

9 .3 0 - R e v is ta p r e s e i , 'P u n c tu l d e v e d e r e (1 0 .1 5 ) ; - C o n c u rs u r i ( 1 0 .3 0 ,1 2 ;3 0 ) ;1 2 .4 5 - S p o r t p e m a p a m o n d ; 1 3 .2 0 - S f a t u l B ă t r â n i lo r -B B C ; 1 7 .0 0 - 1 8 .0 0 S h o w p e e i - C o r n e l ia P a r ite a , Io n e l Ig n a t , 1 9 .3 0 - P o w e r P l a y 1 ? n n -T B n n - C A L E l D O S C O P f m : 2 0 . 0 0 - S N r g i a , 2 4 . 0 0 - 0 1 . 0 0 N o p ţ i l e C r i m i n a l e - N ic u A le x a n d r e s c u , 0 1 .0 b -6 .0 0 l ln d f iL M a g ie e

L u r i i , 1 7 iu l ie '-rovn— C ontact ş t i r i (b u le tin e d e ştiri d e ap ro x . — — — 4 m inute); \

5 :3 0 ; 6 :3 0 ; 7 :3 0 ; 8 :3 0 ; 9 :3 0 ; 1 0 :3 0 ; 1 1 :3 0 ; 1 2 :3 0 ; 1 3 :3 0 ; .1 4 :3 0 ; 1 5 :3 0 ; 16 :3 0 ; 1 7 :3 0 ; 1 9 :3 0 ; 2 0 :3 0 ; 2 1 :3 0 ; 2 2 :3 0 .

5 : 0 0 - 8 : 0 0 L u p ta cu S o m n u l 8 : 0 0 - 1 0 : 0 0 Zona 810 (m e te o , re v is ta p re se i lo c a le , a c tu a lita te a lo c a lă , tra fic , a n u n ţu r i u tilita re , a g e n d a culturală, h o ro s c o p ). 10 :00 - 1 2 :o d T o va ră ş ii m ei; 1 2 :0 0 -1 9 :0 0 C o n ta c t FM. 1 9 :0 0 - 2 2 :0 0 Seară de seară. 2 4 :0 0 -0 1 :00 Rom ânia - Bosnia - via s a te l i t - re a liz a to r A n d u C a m p u . E m is iu n e .d e d ic a tă păstră rii legă tu rilo r cu ba ta lio n u l ro m â n e s c a fla t la Z e n ic a cu cei de acasă. A c tu a lita te , m u z ic ă , ded ic a ţii.

C- ..............:..— L u n i , 1 7 iu lieRADIO CLUJ T I . 6,00 Bună dimineaţa.

- w = » y O em is iune cu informaţii,. actualităţi şi muzică, prezentată de D oina Borgovan. 8 ,00

Emisiunea în limba maghiară. 1 0 ,0 0 -1 1 ,0 0 De zece o ri România. Prezintă Dan H orea. 1 1 ,05 -11 ,15 A patra putere. Prezintă: V a s ile Luca. 12,00 Radiojurnal transilvan, 12,45 E m isiunea în limba ucra ineană; 1 3 ,0 0 R ad io ju rna l Bucureşti. 1 3 ,15 Paralele muzicale, dedicaţii de m uzică uşoară. Prezintă George Vereş . 13,50 Buletin deştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18 ,00 Radibfax. Prezintă A ndrei Huţanu. 18,30 Crochiuri muzicale, prezintă George Vereş . 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Ucenic la muze.

- R edacto r: O a n a C ris tea G rig o re s cu ; 2 0 ,0 0 Ştiri. 2 0 ,1 0 Serata muzicală radio. Prezintă Ciprian Rusu; 21,50 Buletin de ştiri. 2 1 ,58 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA■ 4 ■

91,2 MHz FM

' POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

sfr. Pascalv nr.5, cart. Gheorgheni IN T E R N E ♦ CA R D IO LO G IE ♦ N EURO­L O G IE ♦ PSIH IA T R IE ♦ EN D O C R IN O ­L O G IE ♦ R E U M A TO LO G IE ♦ ECO G RA - F IE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ D E R M A T O L O ­G I E ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O P E D IE ♦ O .R .L . ♦ O FT A L M O L O G IE ♦ GINE­C O L O G IE ♦ O N C O LO G IE ♦ PED IA TRIE

♦ U R O L O G IE ♦ ACU PUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE • • ’

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE ,

Electroencefaiografie - Electrom iografie - E xam inări

Doppler - Histerosalpingografli pentru sterilitate fem in ină ’

Tratam ente LASER L A B O R A T O R C O M P U T E R IZ A T (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculină) Z IL N IC , in c lu s iv D U M IN IC A

o re le 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.63. ’ j

p } CABINET MEDICAL DE P STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratam ente stomatologice complexa:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări zilnic Ia tel: 430.028

ORAR Luni - Vineri: 9-19

Sîmbătă: 10-13

Pentru studenţi,?] şomeri, reducere <

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. loan HUŢANU

Cluj-Napoca, str. Observatorului nr. 13, ap. 12

(autobuze: 35, 43, 46)

C onsulta ţii, tratam ente::

C H I R U R G I E IN F A N T IL Ă ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, M A LFO R M AŢII C O N G EN ITA LE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19

P e d ia tr ie : :L: 16 --2 1 ; M a J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9 -1 1 ..

M ed ic ină generală;ACUPUNCTURA: "M a, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. H0ME0PATIE: Ma, Mi, J: 9-12.

, Informaţii, programări, telefon: (0.64) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. UNIV. Dr. MIHAICALOGARD • Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

S t r . P r a h o v e i n r . 1 1 :(Ungă biserica Bob)

PRO G R A M O FT A L M O LO G IE L , M i , V - 1 7 - 2 0 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UBOiUTORlL DE S.MTĂTC MIXTALi CLIJ stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

Cînd Rudolph Giuliani a renunţat să mai lupte pentru scaunul de senator al statului New York,, victoria d-nei Clinton părea asigurată. Un nou rival a apărut, însă, pe scenă,' iar lupta se duce acum cot la cot. Omul momentului se numeşte Rick Lazio, reprezentant' al Congresului, tînăr şi' integru, aproapenecunoscut pînă în prezentdincolo de Long Island. Figura râdioasă şi calmă a acestuia, lasă impresia că tînărul Lazio ar putea fi o pradă uşoară pentm experimentata Hillary, din ce în ■ ce mai impresionată. Nu este o întîmplare că unii republicani,', consternaţi de retragerea din cursă a «gladiatorului» Giuliani, blestemă şansa Primei Doamne a SUA. Cărţile ,nu sînt însă jucate: Rick Lazio ar putea avea chiar arme mai bune decît predecesorul său pentru a elimina «oaia neagră».

înainte de toate, simplul fapt că nu este Hillary îi asigură un număr confortabil de voturi. Potrivit unor analişti politici, dna Clinton are un asemenea pasiv, astfel incit chiar dacă republicanii ar veni împotriva ei cu un sac de alune, acesta ar obţine 30% din voturi. De ce? Există mai multe răspunsuri. Cu siguranţă statutul ei de . “aterizată” în New York are multe legături cu acest fenomen. (Rick Lazio, s-a născut şi a

' crescut la New York). Totodată, se pare că Hillary Clinton este foarte dotată în a-şi irita partizanii naturali. Unele femei, între cele care s-âu realizat în

plan profesional, îi reproşează Primei Doamne că încearcă să profite de puterea exercitată de soţul său, pretinzînd contrariul. Altele o acuză pentm decizia de a-şi susţine soţul după umilinţa publică la'care a fost supusă prin dezvăluirea aventurilor extraconjugale ale lui Bill.

Democraţii din Manhattan cei mai radicali ar taxa-o drept ipocrită, acuzînd-o că se dă drept o sfîntă, o femeie altruistă şi călduroasă, cînd de fapt nu se gîndeşte decît la cariera politică. Şi toate acestea nu ar fi decît opiniile cele mai moderate. Rick Lazio poate, de asemenea, beneficia de susţinerea detractorilor rivalei sale care locuieşte în afara New York-ului, şi care au adunat deja o bogăţie pentm campania electorală a lui Rudolph Giuliani. Chiar dacă acesta ar urma să-şi exercite dreptul de a păstra ..aceşti bani pentru o campanie ulterioară, militanţii lui vor face acelaşi lucru pentm succesorul acestuia în cursa pentru Senat. Cu puţină subtilitate, Rick Lazio ar putea beneficia de acelaşi sprijin, fară a-şi afecta reputaţia de bărbat simpatic - o calitate pe care aceiaşi reprezentanţi democraţi de culoare din New York i-o recunosc cu plăcere. Această din urmă calitate îi procură un alt avantaj: dacă Rick nu este Hillary, el nu este nici Rudy.

Giuliani, la fel ca şi vechea sa rivală, era teribil de impopular în rîndul unei mari părţi a electoratului. El se înstrăinase într-atît de comunitatea neagră din New York - luînd în mod energic

■ y f . , . i

T Ţ s g r s r

' t ' f l ' / ' ‘ l i

VYxf f

apărarea poliţiştilor care au tras asupra a trei persoane de culoare, dezarmate - încît risca chiar să provoace o agitaţie record în rîndurile minorităţilor etnice. , Sigur, rari sînt reprezentanţii acestor comunităţi care vor vota în favoarea lui Rick Lazio, dar şi mai rari sînt cei care vor ţine să voteze neapărat împotriva lui. A nu fi Rudy Giuliani prezintă, totuşi, şi unele inconvenienţe. Rick Lazio va pierde sprijinul micului Partid Liberal. Şi, contrar predecesorului său, el nu are reputaţia de a fi cîştigat bătălia de restabilire a ordinii în acest oraş în continuă forfotă.

Nu trebuie pierdut din vedere că new-yorkezii s-au dovedit extrem de ingraţi în această privinţă. Dacă Rudolph Giuliani, cu noua sa bonomie, se implică suficient în această campanie, unii democraţi partizani ai ordinii ar putea vota în favoarea lui Rick Lazio, pentru a-i mulţumi fostului primar de New York.

în ce priveşte traseul politii: al lui Rick Lazio, din multe

.puncte de vedere, el s-a dovedit eficient la Washington. El a

votat proiecte de lege în favoarea protecţiei mediului, ajutorului medical de stat pentm muncitorii handicapaţi, furnizării de locuinţe sociale persoanelor defavorizate.

Rick Lazio a reuşit să impresioneze organizaţiile evreieşti, muncind din greu la proiectul de restituire a bunurilor confiscate în timpul Holocaustului. Flancat adesea de o soţie şi copii fotogenici, lui Lazio nu-i va fi deloc greu să «deverseze» aceleaşi sforâieli ale d-neî Clinton privind importanţa familiei şi a copiilor. - Hillary Clinton se pregătise

pentru un duel al celebrităţilor; acum riscă să fie obligată să se pronunţe mai mult asupra fondului decît formei.

Republicanii speră acum că Rick va şti să o demaşte pe Hillary Clinton. Succesul lor depinde însă de două lucruri: Rick Lazio să evite gafele, iar Hillary Clinton să nu schimbe, o dată în plus, definiţia privind adevărata Hillary. Rick Lazio are şanse, dar rivala lui pleacă de pe o poziţie mai bună. Mai sînt însă cîteva luni pînă la alegeri.

politica sancţiunilor nu işi atinge ţinta

H erlad("ItrtfTrnatidr- fr ib u n e ”)

Uniunea Europeană trebuie să găsească o cale de ridicate a sancţiunilor împotriva Austriei.

Cei care pledează în favoarea sancţiunilor răspund, de obicei, criticilor aduse cu următoare remarcă: dacă nu sînteţi de acord cu sancţiunile, probabil că sînteţi de acord cu cei împotriva cărora sînt îndreptate: cu Fidel Castro sau cu membrii extremei drepte din coaliţia de guvernare din Austria. '

Este un argument lipsit-de logică şi incorect, dar poate fi extrem de eficient. El încurajează competiţia între fracţiunile politice; cine va reuşi să dezaprobe cel mai ferm pe cel care şi-a atins oprobiul, pledînd totodată în favoarea celor mai dure măsuri de pedeapsă.

Astfel că politica sancţiunilor este dictată mai puţin de dezvoltările care au loc în ţara “ţintă” decît de situaţia politică din ţara sau ţările care impun pedeapsa. Acest lucru este corect în ce priveşte sancţiunile SUA împotriva Cubei, deosebit de influenţate de dorinţa politicienilor de a fi pe placul importantului electorat cubano-american.

El se aplică şi în ceea ce priveşte ostracizarea Austriei de către partenerii săi din UE.

Sancţiunile împotriva Austriei au fost impuse cu un entuziasm deosebit de către Franţa, unde preşedintele său gaullist,. Jacques Chirac, şi premierul socialist, Lionel Jospin, se întrec unul

pe altul în a dovedi care dintre ei dă dovadă de mai multă vigilenţă în combaterea “neo-nazismului” în lumina alegerilor prezidenţiale din 2002.

Sancţiunile s-au dovedit ineficiente în atingerea obiectivelor originale urmărite, de îndreptare a părţilor ofensatoare de la guvernare.

Exact aşa cum embargoul SUA împotriva Cubei a dus la creşterea puterii d-lui Castro, pedeapsa impusă Austriei a întărit coaliţia de guvernare, permiţîndu-i să-şi ralieze populaţia în campania împotriva unui inamic comun, UE.

Sar putea argumenta că UE trebuie să facă o declaraţie clară în legătură cu valorile sale fundamentale, în timp ce se pregăteşte pentru admiterea a 12 noi state membre, ‘multe dintre ele reuşind de abia recent să răstoarne regimul comunist.

Dar modul impulsiv în care au fost introduse sancţiunile împotriva Austriei ar putea să fi transmis un mesaj greşit. Mulţi oameni din Europa Centrală şi de Est îşi spun că după ce au reuşit în final să se scape de jugul Moscovei, nu doresc că acum Bruxelles-ul să le dicteze modul în care să-şi gestioneze afacerile interne - şi chiar şi mai puţin ca grupări de state mai mari din UE să poată impune un adevărat linşaj pe plan diplomatic.

Reacţii similare ale populaţiei s-au înregistrat în interiorul UE, mai ales în

. rîndul ţărilor mai mici, ca Danemarca, care consideră că Uniunea ar trebui sâ-i protejeze pe cei slabi de presiunile celor mai puternici. Indignarea danezilor face posibil ca la referendumul din septembrie ei să se

opună aderării la euro, cu repercusiuni nefaste asupra integrării europene.

Iar austriecii, la rîndul lor, se vor simţi mai puţin înclinaţi - şi este lesne de 1 înţeles - să coopereze cu partenerii lor pe toată durata sancţiunilor. Dar semnătura Austriei speră să-l încheie cu ocazia summit-ului .de la Nisa, din decembrie.

Astfel că vom avea de’ a face cu o contradicţie; în timp ce Parisul este promotorul sancţiunilor, Franţa va avea şi interesul de a pava calea spre acel summit.

Problema majoră nu este numai câ cele 14 guverne nu şi-au stabilit nici o strategie de ieşire din situaţie - după cum s-a subliniat în nenumărate rînduri, ci faptul că prin impunerea sancţiunilor din raţiuni politice interne, calea de ieşire nu mai depinde exclusiv de dezvoltările din ţara sancţionată. Ea depinde de dezvoltările politice de pe plan intern din ţările care au impus sancţiunile.

Asistăm la o astfel de dezvoltare în SUA, unde Congresul analizează o relaxare majoră a embargoului impus Cubei - nu pentru că ar fi făcut dl Castro ceva, ci pentru că evoluţia opiniei publice din SUA o permite şi datorită creşterii influenţei politicienilor care speră să extindă exportul de produse agricole. Pe scurt, majoritatea are în final un cuvînt de spus, iar Europa va urma exact aceeaşi cale. într-un recent sondaj de opinie, majoritatea europenilor declarau că sancţiunile ar trebui ridicate, iar Austria “monitorizată”.

r Un proiect nazist de) pregătire a unor

agenţi secreţi pentru perioada postbelică a

inspirat CIA/

ie fe^ d e lIa s era ")

“Operaţiunea Dintele Dragonului” a Iui Heinrich Himmler, şeful suprem al SS, rebotezată de SUA “Operation Stay Behind” a fost cea care a inspirat operaţiunea “Gladio” (Scutul) din Italia şi din alte ţări europene.

După ce s-au retras în 1945, naziştii au, lăsat în urma lor - din România pînă în Franţa şi din Turcia pînă în Norvegia - grupări de luptători, agenţi secreţi, depozite de arme şi muniţie pentru a dezlânţui ofensiva revanşei lor.

în luna aprilie 1945, spionajul american (OSS) a descoperit acest plan, a cărui putere în aplicare a fost încredinţată lui Otto Skorzeny, cel care l-a eliberat pe Mussolini de la Gran Sasso în T 943 şi a luat imediat contramăsuri. Ulterior, în 1949, CIA a adaptat acest plan la condiţiile războiului rece, iar Bill Colby, a fost agent al OSS în Franţa, l-a aplicat în Norvegia, apoi în Italia.

Această operaţiune, care a avut drept obiectiv contracararea unui atac <jin partea URSS, a fost denumită “Stay Behind”, iar ulterior, de către italieni, Gladio.

Un document din 23 aprilie 1945, recent scos de sub interdicţie de publicare din Arhivele SUA, rezumă operaţiunea “Dintele Dragonului” a lui Himmler. Potrivit legendei, dacă un dragon moare este suficient să i se îngroape dintele pentru ca el să renască.

Conform documentului, “spionajul nazist a ordonat agenţilor şi luptătorilor săi să se ascundă pentru o perioadă îndelungată în teritoriile cucerite anterior şi ulterior

. abandonate. Totodată, i-a ascuns pe operatorii radio străini aflaţi în slujba lor în fabricile germane pentru a acţiona din interior, în caz de ocupare de către aliaţi a Germaniei”. Ei sperau astfel ca ei să treacă, în calitate de străini, drept condamnaţi la muncă silnică, deci imposibil de a fi suspectaţi de colaboraţionism. Scopul, precizează documentul, a fost de a dezlănţui, după încheierea războiului, “rezistenţa împotriva aliaţilor prin sabotaje şi asasinate”. Urmează descrierea planului ţară cu ţară.

în Peninsula Scandinavică, spionajul nazist reprezentat aici de Heinrich Wenzlau s-a aliat cu cel japonez în persoana generalului Makotot Onodera. Ei “au intrat în posesia codurilor diplomatice ale Vaticanului”, o altă ţintă a operaţiunii “Stay Behind”. Cele două servicii de spionaj au stabilit o alianţă similară în Turcia, unde operaţiunea a fost gestionată de Bruno Wolf. Casierul lor era românul Urlăţeanu, care a fost finanţat de Berlin prin bancherul elveţian din Ziirich, Herman Wild.

Finanţări masive s-au îndreptat şi spre Spania, Poliţia secretă spaniolă a primit pentru sprijinul acordat 26 milioane de lire (italiene), o sumă uriaşă la vremea respectivă.

în Germania, “SS s-au împărţit în unităţi armate independente”, se afirmă în document, “care ţineau legătura una cu alta prin radio. S-a creat formaţiunea “Vîrcolacii”, a tineretului hitlerist, pentru facilitarea unor activităţi subversive.A fost înfiinţat un lanţ de spionaj de-a lungul Rinului pentru supravegherea traficului fluvial aliat”.

în Italia, OSS a semnalat că această unitate de sabotaj a activat la frontierele italiene cu Iugoslavia şi în Dalmaţia.

Iugoslavia, a avut “un program pe termen lung, beneficiind de finanţări masive şi diferite sisteme de comunicaţie, inclusiv o reţea de porumbei călători”.

Skorzeny a reuşit “infiltrări în unele grupuri de partizani din Nordul Italiei, conform unui sistem nazist omologat”. Lovitura cea mai răsunătoare a fost o “cîrtiţă” germană în Comitetul Naţional de Eliberare din Milano care comunica codificat la Lugano. Obiectivul era plasarea unor oameni în posturile-cheie ale unui eventual Guvem comunist italian.

în Franţa, “fostul comandant- al brigăzilor SS de la Strasbourg, Bickler, s-a ascuns la Baden Baden şi a stabilit o punte radio cu Rinul. Coordona activităţile unor grupări colaboraţioniste franceze printre care şi Partidul Popular”._ După primele arestări operate de aliaţi, au fost paraşutaţi m teritoriul francez şi alţi oameni ai lui Skorzeny, aşa cum s-a intimplat şi în România, unde “o insurecţie antisovietică a fost programată la data de 11 aprilie”, revocată ulterior. Cu ajutoml lui Iuliu Maniu, liderul Partidului Naţional Ţărănesc, Skorzeny a creat în România un gen de Legiune Străină împotriva URSS.

Acest plan l-a fascinat pe William Colby, care a preluat în anii ’70 funcţia de director al CIA şi care l-a copiat aproape punct cu punct

£ Â Î P Î|4 -CV I L -l ar putea fi E reclama dumneavoastră

mmmm

C o n c e r tu l d e la S a la P a la tu lu i a l s o Dran«>i M o n s e rra t C a b a l le s -a în c h e ia t, vineri se a ră n

un incident, a rtis ta d is tru g în d partitura dirijorului Jo s e C ollado , d in c a u z a u n o r des incron izări dintre

solistă şi orchestră.

Cîntcccle Clujului ca fiN fîPO P CORONDflNLa împlinirea a 56 de ani de carieră artistică şi în preajma sărbătoririi a 78 de ani de

viaţă dedicată cîntecului popular românesc, cîntăreaţa de muzică populară ANA POP CORONDAN, Cetăţean de Onoare al Clujului, membru al Academiei de Arta Populare de la Sibiu, a fo s t sărbătorită ia Casa de Cultură “George!Coşbuc” din Dej (director dna * prof. Maria Săplăcan) în cadrul unui foarte reuşit spectacol omagial Spectacolul a fo st organizat din iniţiativa Fundaţiei Culturale Mitropolit Andrei Şaguna, în colaborare cu instituţia dejeană de cultură, una dintre cele mai prestigioase din judeţ, care şi-a serbat, cum se ştie, anul trecut, semicentenarul

instrumentiştii virtuozi: Zenu Zanc jr. (Proaspăt absolvent al clasei de contrabas la Academia de Muzică “Gh. Dima”, loan Ţigoan (clarinet), Zenu Zanc (acordeon), Iosif Ghemant (vioară), care au susţinut microrecitaluri. în repertoriul so liş tilo r vocali s-au aflat, spre bucuria sărbătoritei şi a tuturor celor prezenţi, melodii din repertoriul Anei Pop Corondan, multe dintre ele devenite veritabile şlagăre în perioada în care au fost lansate şi mult după aceea, dar pe care generaţiile tinere abia dacă le-au auzit: “M-am suit în dealu’ Clujului”, “Zis-o mama către mine”, “Mînios badea-i de-aseară”... Spectacolul a fost prezentat de animatorul, interpretul şi impresarul ansamblului dejean, profesorul Lucian Iosip, spiritual şi pus pe glume, ca întotdeauna, dar profund emoţionat în momentele care le-au făcut părtaş la sărbătorirea acestei vedete a cîntecului - transilvănean şi bănăţean, care a fost şi a rămas pentru noi toţi, concitadina noastră Ana Pop Corondan; regia spectacolului a aparţinut dnei Doina Mînea Sima.

amintite, de dl consilier juridic Liviu Racolţa,domnia sa fiind, alături de distinsa sa soţie, dna prof. Maria Racolţa, de dl prof. dr. Ionel Roman (ambii vicepreşedinţi ai Fundaţiei) iniţiatorii sărbătoririi Anei Pop Corondan, la Dej. Sînt reunite pe acest prim volum melodii preluate din înregistrări din spectacole, de pe benzi radio sau LP-uri: “M-am suit în dealu’ Clujului”, “Mamă numa’ o. fată ai”, ‘Iedera”, “Mâi bădiţă, măi firuţ”, “Neghiniţă neagră”, “Jale mi-e măicuţă,.

Şi, faţă de toate cele spuse pînă aici, Ana Pop Corondan este cîntăreaţa de muzică populară care, deşi şi-a cîntat Clujul natal, rămîne nedifuzată pe posturile clujene, uitată, igriorată deşi mulţi dintre consumatorii de folclor de astăzi ar dori să o asculte. Propunerea dlui Liviu Racolţa, făcută cu ocazia spectacolului de la Dej,

1 ca emisiunea folclorică interactivă (de duminică) a Radio-ului clujean sâ adopte, drept generic, de-acum celebra melodie “M-ami suit în dealu’

4

, 1

■ V ^ '

i i M K s r

U n zlmbct p e n t r u c i t i to r i i " A d e v ă r u lu i d c C lu j"*: A n a P O P C O R O N D A N

Niciodată doina de jale n-a răsunat mai dubios şi mai profund ca în z icerea A nei Pop Corondan: “Clujule, mâi Clujulc/Tot al nost’ vei fi tu, dragule...” . Cuvinte care i-au marcat tinereţea şi apoi cariera, începută de timpuriu, în Capitală, ca solistă a unor mari ansambluri

. bucurcştene, a Teatrului “Constantin Tănase” şi a postului naţional de Radio, ale cărui începuturi le-a trăit alături de alţi interpreţi care au intrat în legendă: Maria Tănase, Ioana Radu, Ion Luican... O columnă infinită a cîntecului popular românesc autentic, o cîntâreaţă care n-a imitat pe nimeni, carc a cîntat, nu a interpretat, aceasta a fost Ana Pop Corondan.

In spectacolul omagial, primit cu căldură de publicul dejean, au evoluat: ansamblul folcloric “ S om cşana” al Casei de Cultură “George Coşbuc" - conducerea muzicală: prof. Zenu Zanc, coregrafia: Lucian Tecar, felicitări pentru “juniorul” Tecar, care calcă sigur pe urmele tatălui! -, care a prezentat suite de dansuri de pe Cimpie, Codru, Crihalma şi Fecioresc, pentru a încheia cu “Drag mi-i jocul românesc”, alcătuiri coregrafice cu care ansamblul a ridicat în picioare publicul din mari săli de spectacole din întreaga ţară, dar şi din Franţa, Elveţia, Tnrcia sau Ucraina; soliştii vocali Rodica Balaşi Ilca, Alina Z an c , A dela Z an c şi lo a n D ordoi;

C aseta audio intitulată C ÎN T E C E L E CLUJULUI - producător şi editor Fundaţia Culturală Mitropolit Andrei Şaguna; mixaj şi sunet: Victor Ursuţiu, Marcel Ielceanu - a fost prezentată asistenţei, din partea Fundaţiei

jale” şi altele, în total 17 melodii care merg la ■ suflet. Un gest care merită toată admiraţia, de repunere în circulaţie a unei voce şi a unui repertoriu care au făcut cunoscut cîntecul ardelenesc pînă dincolo de Ocean...

Clujului” merită toată atenţia. Mai mult, în acelaşi context, dl Racolţa a anunţat că Fundaţia pe care o reprezintă va institui, începînd cu anul viitor, cîte un premiu de interpretare, de talent, de. repertoriu, pentru port etc, menite toate să certifice speranţe reale ale cîntecului popular românesc autentic, premiul urmînd a purta, numele Anei Pop C orondan. La dorinţa- iniţiatorilor, primul premiu va fi acordat unui interpret din Dej, drept mulţumire faţă de municipiul şi oamenii său, care s-au arătat deschişi şi au sprijinit organizarea spectacolului şi sărbătorirea Anei Pop Corondan.

La final de spectacol a venit rîndul sărbătoritei: gînduri, aduceri-aminte, versuri din “A venit aseară mama” şi un fragment din “M-am suit în dealu’ Clujului”;, cuvinte, unele dulci, altele, multe, amare, născute din dorul de-acasă şi de părinţii pierduţi prea de timpuriu, de suferinţa refugiului. Nu întîmplător, multe dintre melodiile incluse pe primul volum sînt cîntece de jale ale unui suflet pribeag, însingurat. Prin cîntec, Ana Pop Corondan a descoperit sufletul, simţindu- şi şi trăindu-şi arta cu acel suflet, pătrunzînd în miezul muzicii populare cu respect şi neţărmurită, dragoste.

M ichaela BOCU Fotografii; N icolae PETCU

Cele două sondaje de opinie din a doua jumătate a lui iunie indică PDSR-ul drept cîştigător detaşat al alegerilor generale din toamnă, cu 48, respectiv 47%. Se menţine, aşadar, procentul pe care partidul'îl avea înaintea alegerilor locale. Nil este nimic în tîm p lă to r aici, în pofida faptului că Silviu Brucan (Dar şi a lţi analişti) continuă să speculeze asupra decalajului dintre procentele din sondaje şi cele obţinute de PDSR Ia locale (aproximativ 28%). în realitate,

Sondaje si profeţiilucrurile sînt simple: oamenii vor vota altfel la alegerile generale faţă de cele locale. Mai mult ei par sâ ofere o majoritate confortabilă unui singur partid, convinşi deja câ guvernările bazate pe alianţe nu au nici o eficienţă. Ceea ce nu crede însă şi Silviu Brucan.

Prin urmare, să stăruim puţin asupra profeţiilor bătrînului politolog. După 1996, desigur câ momentul său de glorie este legat de G uvernul V ictor Ciorbea, a cărui cădere o anticipase şi, sugera el ulterior, chiar o provocase. Cu ocazia acestei crize devenea transparent faptul că Silviu Brucan se raporta1 la primul ministru resentimentar, dintr-un sentiment al frustrării, probabil, neavînd acces la deciziile acestuia. îl susţine, în consecinţă, pe Radu Vasile, lăsînd să se înţeleagă că numirea acestuia i se si datorează

întrucîtva. Oricum, pînă aproape de eşuarea lui, îl linguşeşte discret, îl consiliază public şi îl notează generos în celebrul său catalog. Radu Vasile era arătat astfel drept personalita tea profetică, iv ită să salveze reforma. Dizgraţierea acestuia nu îl afectează cîtuşi de puţin, oferindu-i prompt sprijinul lui Mugur Isărescu. Dar acestei noi probe de oportunism îi dă o altă motivaţie: Mugur Isărescu este un tehnocrat independent, agreat de Occident. Neangajat politic (de parcă ar guverna de unul singur şi s-ar fi autonumiţ prim -m inistru), el deţine secretul izbăvirii României, însă cu condiţia continuităţii la putere. Şi to tuşi, acestei luminoase perspective, Silviu Brucan i-a substituit de foarte curînd o alta: lumea va fi irem ediabil îndrep tată de terib ilu l'cuplu M eîeşcanu - Stolojan, cuplu născut, bizar,

din posibilul mariaj dintre PNL şi ApR. Plăcerea lui Silviu Brucan pentru com binaţii politice pare a fi mai mare decît a protagoniştilor implicaţi. Ea vine din vocaţia originară pentru jocurile de culise şi compensează oarecum pierderea puterii reale. în fond, Silviu Brucan nu vrea să fie doar un comentator, ci eminenţa cenuşie a multor lideri politici. E, cîteodată, chiar lăudăros, în chip uşor infantil. îl auzi afirmînd: “,mi-a spus preşedintele...”, “ l-am în trebat pe primul ministru...”, “am discutat cu ambasadorul cutare...”. Există în asemenea fam iliarităţi o încercare de legitim are a autorităţii şi a credibilităţii. Predicţiile sale s-ar întemeia, astfel, pe informaţii de prima mînă. El ştie, nu intuieşte. Decide, alb sau negru, nu nuanţează. Sub paravanul promovării capitalismului în

România, afişează de fapt un dogmatism intransigent. Campania (nerecunoscută), îm potriva PDSR-ului se fundam entează în această aroganţă a infailibilităţii.

Două sînt “certitudinile” reiterate constant:' orientarea “cripto-comunistă” a partidului şi neliniştea Occidentului faţă de eventuala revenire a lui îa putere. Referitor la primul aspect, e de remarcat că obsesia anticom unistă a lui Silviu Brucan ţine de o patologie a convertirii. Altminteri, democraţia socială nu are nimic de-a face cu doctrina comunistă. E adevărat că privilegiază protecţia socială, fără a pune însă în discuţie proprietatea privată. Cît priveşte politică occidentalilor în România, toată lumea admite că, înainte de orice, ea pretinde loialitatea noastră. Dar acesta este un principiu al politicii româneşti în ansam blul ei, principiu devenit organic încă din guvernarea anterioară a PDSR- ului.

Problema însă e că orientarea masivă a electoratului spre PDSR interpretată din interior ca un semnal al resentimentului românilor faţă de Occident, respectiv faţă de capitalism. N eliniştile Occidentului se produc în România. Spectrul com unism ului este mereu reactualizat şi invocat drept dovadă a remanenţei unei mentalităţi retrograde în cele mai ciudate împrejurări. Silviu Brucan, bunăoară, considera un protest recent al PDSR-ului faţă de insinuările sale din emisiunile de la Pro TV drept o atitudine comunistă prin care, chipurile, s-ar cere interzicerea opiniei personale la un post privat de televiziune. Cir un asem enea mod aberant de in terpre taro se poate compromite imaginea oricărui partid. Formal, este vorba despre o tehnică de persuasiune; constînd din repetarea periodică a aceloraşi idei, transformată într-un soi de spot publicitar._

Petru P O A N T Ă

, ^ . -;ra

Aici ar pUtea fireclam a dum neavoastră .,

-■"■fi-\ i iVi o u l h i cu ••> i;' V P e s te 9 0 0 d e e d u c a to r i ,

în v ă ţă to r i ş i p r o fe s o r i m a g h ia r id in k o m â r iia v o r p a rtic ip a la c e a d e -a o p ta e d iţ ie a A c a d e m ie i d e

V a r ă “B o ’lyai", o rg a n iz a tă ta M ie rc u re a C iu c .

m m m m

30 de ani dela CIuj-Hapoea

Urşilor, Peştera Vintului, ’ alte cavitati importante - *d in n i în r h i l d e v e d e re f d -> j

■

Trei institutii de mare im portantă naţională,U niversitatea “Babeş- Bolyai” , In stitu tu l de Speologie “Emil Racoviţă”, Federaţia Română de Speologie, organizează şi patronează aniversarea celor 80 de ani ai Institutului de Speologie din Cluj- Napoca,' 14-22 iulie. Reuniune ştiinţifică de amploare, marcată prin tre i evenim ente distincte, Studii şi probleme în carst: 2000 şi mai departe, Carsteologie teoretică şi aplicată, Programul de corelări speologice internaţionale IGCP 448, cu o participare im presionantă,110 cercetători dintre care 46 de peste hotare. Şi sînt prezenţi specialişti din Africa de Sud,Asia (Japonia,China), Statele Unite, Norvegia,Italia, Franţa,B e J g i a ,G e r m a n i a ,Slovenia, care nu

- fac altceva decît să confirm e faptul că şcoala speologică creată de Emil Racoviţă aici la Cluj- Napoca are prestigiu şi renume.

“ F a c em m ari s a c rific ii p e rs o n a le ...”

Conf. dr. Bogdan ONAG (Facultatea de biologie-geologie /UBB, cercetător principal II - Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” Cluj-Napoca): “Dorinţa noastră a fost şi este să prezentăm străinilor, în primul rînd, ceea ce este semnificativ în România. Mă refer la Apuseni, templul caretului la noi, la Gheţarul de la Scărişoara, Cetăţile Ponorului, Peştera

din punctul de vedere, -,oştiinţific sau al decoraţiei s u O vJl• Ştiinţific vorbind, pe plan mondial România este foarte bine reprezentată. Avem specialişti de foarte bună calitate, lucru dovedit de lucrări, de programele de cercetare în care sînt cuprinşi, de invitaţiile de peste hotare. Tehnic nu stăm aşa de bine. Ne lipseşte aparatura de vîrf,. performantă pentru analizele specifice. încercăm să suplinim lipsurile tehnice prin colaborări personale sau la nivel de instituţii • Facem mari sacrificii personale pentm a materializa intenţiile noastre ştiinţifice. Financiar, de foarte multe ori, familia trece în plan secund. Ajutorul cel mare îl primim însă din partea

colaboratorilo r străini prin relaţiile personale stabilite de fiecare în parte • în România s-a rem arcat o creştere a interesului pentm speologie, este vorba despre perioada anilor 1985, 1986:Urmată de o s c ă d e r e , accentuată după 1989, puţine

cluburi de amatori permiţîndu-şi acum ieşiri în ţară sau străinătate. Interes există, dar el nu este susţinut financiar, ori fară bani nu putem face mare lucm. De cercetat în România există foarte multe. Avem peste 12.000 de peşteri dintre care au fost explorate serios circa 400. Pînă la a acoperi toate peşterile rămîne foarte

. mult teren. Chiar şi peşterile cercetate oferă elemente şi surprize, minerale noi de exemplu. Pentru noi, cu cît tehnologia este mai sofisticată cu atît.vom putea detalia domeniile pe care speologia ni le oferă. Or, fară bani, ■numai bunele intenţii nu ajung”.

D em ostene SO FR O N

C ris t ia n F lo r in C r is te a es te un a d o le s c e n t în a lt , s u b ţire l, brunet şi cu u n a e r e x tre m d e serio s . A re un fra te m a i m ic, e le v în c la s a a V l-a şi părinţi a d m ir a b i l i , p e c a r e n u i-a d e z a m ă g it n ic io d a tă . îi p la c d ru m e ţiile şi fo tb a lu l şi i-a r fi p lă c u t s ă c îş t ig e i ta l ie n i) C a m p io n a tu l E u ro p e a n . îi p lace

. m a te m a tic a , jocu l p e c a lcu lato r şi S a d o v e a n u ... P în ă a ic i, n im ic d e o s e b it . S u rp r iz e le , e v id e n t p lăcute , în c e p d in m o m e n tu l în c are stai d e v o rb ă cu F lorin şi afli că e s te a b s o lv e n tu l c lase i a V lil-a A (c e a m a i b u n ă c la s ă din ş c o a lă l) d e la Ş c o a la “ M ih a i E m in e s c u ” d in D e j şi a obţinut ze c e la e x a m e n u l d e cap a c ita te . D e a lt fe l , “f a t id ic a ” n o tă l-a urm ărit d e -a lungul a n ilo r. Florin a b s o lv in d f ie c a r e c la s ă d in ş coa la p rim a ră şi g e n e ra lă cu m e d ia g e n e ra lă z e c e !

• F lo r in , c u m ţ i s -a p ă r u t e x a m e n u l d e c a p a c ita te ?

- O rg a n iza to ric , to tu l a decurs b in e , • i a r în c e p r iv e ş te s u b ie c te le , a e d c ă a c e s te a au fo s t în a ş a fe l fo rm u la te în e ît orice e le v p u te a lu a o n o tă d e t r e c e r e . C e v a m a i d ific ilă m i s -a p ă ru t p ro b a d e m a te m a tic ă , d a r nu e x a g e ra t.

• C a re e s te p a s u l u rm ă to r?- în s c r ie r e a la C o le g iu l

N a ţ io n a l " A n d re i M u re ş a n u " , c la sa d e in fo rm a tic ă , u n d e s p e r s ă p o t lu c ra fo a r te s e r io s la m a te m a tic ă .

• M a te m a t ic a e s te m a te r ia ta p re fe ra tă ?

- D a , d e ş i a m re z u lta te foarte bune şi la ro m â n ă . In c la s a a V ­

a şi a p o i în c la s a a V l- a a m fo s t p r e m ia t la C o n c u r s u l d e M a te m a tic ă “D u m itru T ig a n e ta ” p e z o n a D e j-G h e r la , ia r în c la s a a V ll l - a a m o b ţin u t locu l III la O lim p ia d a d e m a te m a tic ă , fa z a ju d e ţe a n ă . R e z u lta te p e c a re le d a to re z şi d -n e io r p ro fe s o a re d e m a te m a t ic ă V io r ic a . C ic e o şi M a r ia n a M o ld o v a n , c a re m -a u sprijin it şi în c u ra ja t fo a rte m ult, f ă c în d u - m ă s ă iu b e s c m a te m a t ic a . L a fe l d e m u lt d a t o r e z ş i d - n e i ' d i r i g i n t e , L u d o v ic a G e o r g iu , p ro fe s o a ra n o a s tră d e lim b a ro m â n ă , c a re n e -a în v ă ţa t c ă n u m a i s tă p în in d c u v in te le ş i n o ţ iu n i le , n u m a i citind m u lt ş i s e rio s , p u te m s ă n e d e z v o ltă m im a g in a ţia .

* Ş i c re z i c ă în m a te m a t ic ă e s t e n e v o i e d e m u l t ă im a g in a ţ ie ?

- D e fo a rte m u ltă im a g in a ţie . C a s ă poţi lu c ra c u c ifre le , în m a te m a tic ă e n e v o ie d e fa n te z ie m a i m u lt d e c î t în o r ic e a l t d o m e n iu . . . E x a m e n e , e m o ţii, s p e r a n ţ e . D in c o lo d e to a t e a c e s te a în s ă , m u n c ă , p a s iu n e şi d ă ru ire . S e n tim e n tu l c ă p e n tm a te re a liz a în v ia ţă , p e n tm a nu te s im ţi izo la t, m e d io c ru , tre b u ie s ă d a i p o s ib ilita te p ro p rie i ta le pe rso n a lită ţi s ă s e d e z v o lte în a c e l d o m e n iu d e c a re te sim ţi a tra s , p e n tru c a re s im ţi că a i în c l in a ţ i i d e o s e b i t e . P e n t r u F lo r in , a c e s t d o m e n iu e s te m a te m a tic a !

Magdalena VAIDA

D e s p r e e l e v a lu l i a H U R D U C A Ş , d - n a p r o f . E le o n o r a M a n iu , d ir e c t o a r e a Ş c o lii n r . 1 C lu j -N a p o c a , a r e n u m a i c u v in te d e la u d ă . Ş i n ic i n u c re d c -a r p u te a v o rb i a ltfe l, d e c ît la s u p e r la t iv , d e s p r e o e le v ă c a re a lu a t e x a m e n u l d e c a p a c ita te c u 10 ş i c ă re ia , d e a ltfe l, i-a fo s t a c o rd a t P re m iu l d e o n o a r e a l ş c o l i i , p e n t r u re z u lta te e x c e p ţ io n a le o b ţin u te la în v ă ţă tu ră în c e i o p t an i.

M e d ia g e n e r a lă a c la s e lo r l -V I I I în c a z u l lu lie i H u rd u c a ş e s te 9 ,9 8 . "In c la s e le l - IV a m a v u t n u m a i m e d i i d e 1 0 ", m ă rtu ris e ş te lu lia . “A p o i, în c la s a

a V -a , a m a v u t o m e d ie d e 9 la m a te . In c la s a a V l- a m -a m c a m lă s a t p e t în je a lă şi a m a v u t 9 la f r a n c e z ă , ia e n g le z ă ş i la fiz ic ă , în c la s e le a V i l - a ş i a V l l l - a , în s ă , a m a v u t ia ră ş i n u m a i m e d ii d e 10 ' . .

P rin tre m a te r iile p re fe ra te d e lu iia . p în ă în p re z e n t , s e n u m ă ră m a te m a tic a şi is to ria , c e a m a i p u ţin a g r e a t ă f iin d la t in a . In c la s e le a V .l l -a ş i a V l l l - a a p a r t ic ip a t la o l im p ia d e le d e is to rie şi m a te m a tic ă , la is to rie o b ţin în d , în c la s a a V ll l - a , locui I la e ta p a ju d e ţe a n ă .

: D e s p r e e x a m e n u l d e c a p a c ita te , lu lia s p u n e c ă nu a fo s t “n ic i fo a r te u ş o r , d a r n ic i fo a r te g re u ". E s te c o n v in s ă c ă şi a lţii a r fi p u tu t lu a 10 d a c ă “a r fi fo s t p u ţin m a i a te n ţi şi ş i-a r fi c o re c ta t lu c ră r ile ”.

S -a în s c ris p e n tru a d m ite re la L ic e u l “E m il R a c o v iţ ă ’ ş i s e g în d e ş te , d e p e a c u m , s ă -ş i c o n tin u e s tu d iile la A rh ite c tu ră . “In tr -o v re m e m -a m g în d it c a , la t e r m in a r e a l ic e u lu i, s ă u r m e z M e d ic in a . A p o i, m -a m g în d it la

‘1\v i - Jv J • i

0 \

D r e p t , a p o i la M a t e m a t ic ă * , m ă rtu r is e ş te e a . M a l a re . în s ă . o r ic u m , s u f ic ie n t t im p s ă s e r â z g în d o a s c â .

I i p la c e b a s c h e tu l , iu b e ş te m u z ic a m o d e rn ă , e s te p a s io n a tă d e c u rs e le d e F o rm u la 1 . îl p la c ie ş irile c u p r ie te n ii (c a ro s în t. în m a r e a lo r m a jo r ita te , foşti c o le g i d e c la s ă ) . Ş i. d a c ă n u a r fi u n p ic m a i s e r io a s ă , aproape că am p u te a s p u n e c â lu lia e s te .. . o fa tă c a o r ic a r e a lta d o v îrs tă e i. A p r o a p e , d o a r ; a p ro a p e !

M. TRIPON

l ’f ____________ •

“Cunoaşteţi eroii benzilor desenate?”

C E N T-R E C U L T U R E L F R A N C A 1 S CLUJ-NAPOCA

Mediateca Centrului Cultural Fran­cez din Cluj-Napoca invită toţi iubitorii benzilor desenate la un concurs de desene cu tema: “Cunoaşteţi eroii benzilor desenate?” Participanţii, elevi cu vîrstă cuprinsă între 10 şi 18 ani, sînt rugaţi să prezinte lucrările în perioada 15-30 septembrie a.c. Ar fi de dorit ca fiecare lucrare, format A4 sau A3, să ilustreze cît m ai'm ulte personaje din diverse benzi desenate (Tintin, Lucky Luke, Philemon, Gaston Lagaffe etc-.). Toate lucrările vor fi expuse în Mediateca Centrului Cultural Francez (str. I. I. C. Brătianu nr. 22) în luna octombrie, iar cele mai bune desene vor fi premiate.

invitaţie la Casa Radio :__I .______ ____ _Aşa după cum

am mai avut plăcerea săanunţăm, luni, 17 iulie, Casa Radio ne invită la ,u n moment de elevată com uniune a . .artelor. N a mai este un secret pentru nimeni că, de aproape o jumătate de secol, Radio Cluj cultivă cu grijă

valorile culturii transilvane şi istoria orală a acestor meleaguri, străduindu- se în lunile din urmă, mai ales, ca, împreună cu colaboratorii, să reamenajeze spaţii dedicate faptei culturale. în acest context, Studioul de Radio Cluj al Societăţii Române de Radiodifuziune ne propune pentru după-amiaza de luni, cu începere de la ora 17, să fim de faţă la evenimentul inaugural cere-i reconfirmă prezenţa în viaţa culturală a cetăţii: redeschiderea G aleriilo r R adio cu vernisajul expoziţiei de pictură a cunoscutului artist clujean loan SBÂRCIU. Expoziţia sa, in titu lată U m bra cavaleru lu i, se află sub semnul lirismului, al predispoziţiei pentru modele universale, în care cavalerul apare ca o distinsă, figură a modernităţii.

De la ora 19, în sala de spectacole, va concerta deja reputata formaţie Camerata Romanica a Studioului de Radio Cluj, care va serba cu această ocazie împlinirea a 10 ani de cînd a fost înfiinţată de violonista Mirela Capătă, împreună cu cîţiva muzicieni entuziaşti de la Filarm onica “Transilvania” şi de la Academia de Muzică “Gh. Dima” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea dirijorilor italieni Ni colo G iu lian i şi - L eonardo Quadrini. Concertul aniversar este dedicat Anului Johann Sebastian Bach, astfel îneît programul serii va fi reprezentat în întregime din creaţii ale marelui compozitor german. Vom putea asculta: Dublu concert pentru

vioară şi orchestră, solişti M irela C apătă şi T itus F lueraş; Triplu concert pentru clavecin, flaut, vioară şi orchestră, solişti Ecaterina Botar, G avril C ostea, M irela C ap ătă ; Concertul Brandemburgic nr. 5, veritabilă bijuterie a preclasicismului german. Cele două evenimente readuc în circuitul cultural clujean Galeriile Radio şi încheie cea de a treia stagiune muzicală la Sala de concerte a Casei Radio.

Lecturi cotidieneUn epigramist... “clasic în viaţă”

STELIAN IONESCU. La trei - ■ păzeşte! Epigrame (cu ou şi cu oţet). Braşov, Ed. Concordia, 2000,' cu sprijinul Aşezămîntului Cultural “Ţara Bîreei” (Director Prof. Rodica Alecu), prefaţă de-N ico lae-P aul M ihail (Nicomah), urmează anterioarele două volume - La dolce vita, 1996 şi Rîsul de pe lume, 1998.

Şi zicem noi, fără să exagerăm, “urmează” pe clasicii speciei Cincinat Pavelescu şi Păstorel (Al. O. Teodoreanu), fiind undeva în fruntea contemporanilor, şi aceştia buni. Cităm din prefaţa lui Nicomah: “... înzestrat cu m ult sp ir it ironic, d a r şi cu destulă mansuetudine creştinească, ch ipu l l i te r a r al lu i A stra lu s (pseudonimul autorului), se oglindeşte de minnne în eleşteul întregii sale opere” .

La 80 de ani (Nicomah spune “50 de primăveri... şi vreo alte 30 de toam ne”), S te lian Ionescu este vicepreşedinte al U niunii Epigramiştilor din România, eficient ca reprezentant al confraţilor în marele lor for, dar şi excelent creator de epigrame, şi nu numai. Nu enumăr

capitolele cărţii (sînt opt), ci doar tem atica - po litice , econom ice, “decoltate” , filozofice, d iverse şi d ic ţionar. Pentru că m ajo rita tea domeniilor abordate sînt clare, vă citez doar o m ostră din ' “ d eco lta te” (Instantanee fără slip, le zice autorul); “Aventura” octogenarului - “Văzînd că singură se plimbă / Poftit-o-am la aştemuL.. / Eh... Nu mai ştiu ce i-am făcut, / Dar - uite - parcă-mi stă pe limbă!” şi încă una din “dicţionar”: Păduche - “O biată necuvîntătoare, /

Ce toţi o suduie şi-o stuche, / Dar după liberalizare / Cam des am fost şi eu...

.păduche!”loan PO P

Tabără de etnografie şi folclor

Conform tradiţiei, şi în această vară, la Gherla se organizează tradiţionala Tabără de etnografie şi folclor. Timp de 10 zile, la sediul Fundaţiei culturale “Teka” au loc activ ităţi practice, dem onstraţii ale unor obiceiuri şi m eşteşuguri de pe m eleagurile som eşene. La ac tiv ită ţile taberei participă 15 copii din municipiul Deva, micii folclorişti facînd primii paşi în acest domeniu. Cu ocazia taberei în localitate s-au organ izat şezători literare, seri dansante, excursii în îm prejurim ile G herlii şi D ejului, demonstraţii. Cele mai reuşite lucrări în piatră şi lemn realizate de copiii din judeţul Hunedoara vor fi expuse în cadrul unei expoziţii, ce va fi deschisă în curînd la sediul clubului de pe strada Mihai Viteazul.

Dacă în alţi ani, tabăra s-a organizat în com unele d in îm pre ju rim ile oraşului, Jn această vară s-a urmărit latura practică a acţiunii, iniţiată de una d in tre ce le m ai ac tive in stitu iţii - culturale din urbea de pe Someş.

ŞZÎ Cs.

Rubrică realizată de M. BO CU

i A l C l ar putea fi1 reclama dumneavoastră

In v e n ţie P N T C D

ţărănişti nu au intrat în afaceri, dar suit bogaţi

V icepreşedintele PNŢCD V asile Lupu ă declara t că în cele două luni de activitate parlamentară din toamnă, ţărăniştii trebuie să lanseze ”o provocare categorică.” prin abrogarea articolului 69 din Constituţie, care reglementează im unita tea parlam entară, şi p rin iniţierea controlării averii demnitarilor!

El a arătat că în Italia lupta contra mafiei a devenit eficientă abia după 1993, cînd a fost abrogat textul privind protecţia demnitarilor.Lupu consideră însă că nu este de acceptat controlul averilor oamenilor de afaceri şi ale celorlalţi cetăţeni.

Vasile Lupu a amintit de cutuma din PNŢCD, conform căreia liderii partidului nu trebuie să intre în afaceri, şi a remarcat că "unii dintre

aceştia nu au intrat în afaceri, dar sînt bogaţi, ceea ce este mai grav”. Lupu a spus că la alegerile generale, PNŢCD "trebuie să se ferească ca de foc” de această temă, mai ales pentru că există informaţii că liberalii ar intenţiona să publice dosare ale unor ţărănişti, pe care le deţin.

"Trebuie ca Juriul de Onoare şi juriştii ţărănişti să analizeze această problem ă”, a spus vicepreşedintele PNŢCD, artătînd că, dacă există o astfel de situaţie, partidul ”va fi terminat”.

Vasile Lupu a insistat şi-asupra schimbării a titud in ii unor politicieni faţă de popor. "Politicienii se cred atît de culţi şi de deştepţi că am ajuns să nu ne mai înţeleagă poporul şi ne-ar trebui alt popor să ne înţeleagă”, a mai spus vicepreşedintele PNŢCD.

C o n d u c e re a c e n tra lă a U D M R a a c u z a t, s îm b ătă , C om is ia de V alid a re c ă bo ico tează A d u n a re a G e n e ra lă a U D M R , o rg an iza tă la

Tîrgu M ureş , pentru a le g e re a preşed in te lu i organ izaţie i M ureş, a n a liza rezu lta te lo r alegerilor lo c a le şi a s itu a ţ ie i m ateria le a U D M R

p recu m şi pentru d iscu tarea şi m o d ific a re a statutului Uniunii!

Rezultatele PNŢCD la alegerile locale au fost cauzate de

lipsa de comunicareLiderii ţărănişti au identificat,

la lucrările Şcolii de Vară "Ion Mihalache” a PNŢCD de la Cîmpulung, mai multe cauze pentru rezultatele obţinute de partid în alegerile locale, printre acestea figurînd carenţe în activitatea din teritoriu şi în com unicarea 'la nivelul structurilor din PNŢCD.

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, a apreciat câ rezultatele nu au fost chiar catastrofale, dar nici la nivelul prestigiului partidului, arătînd

că majoritatea cadrelor din teritoriu s-au angajat foarte puţin în bătălia electorală.

Vicepreşedintele Constantin Dudu Ionescu consideră că PNŢCD a recurs la o abordare de tip sentimentalist, în loc de una pragmatica. Totuşi, el a arătat că în momentele de criză din viaţa politică se pot face mari schimbări şi a spus că PNŢCD trebuie să obţină un avantaj din a.ceastă situaţie.

Vicepreşedintele Vasile Lupu a sesizat că PNŢCD nu a avut

"combatanţi foarte abili” care să respingă acuzele ce i-au fost aduse şi nici un departament de imagine eficient.

V icepreşedinţii Nicolae Ionescu-Galbeni şi Tănase Barde au criticat lipsa de com unicare. în partid, exemplificînd cu o situaţie de dată recentă, cînd conducerea PNŢCD nu a fost informată despre rezultatul negocierilor cu UFD înainte de semnarea declaraţiei' comune cu acest partid.

^Hşşlieiiipa critică Justiţia pentru modul în care. a acilonatîn# domeniul marilor Inginerii Hnânclare'”şl înluptaîmpotrlvacorapţlel

V icepreşed in te le PNŢCD Vasile Lupu a criticat Justiţia şi, im plicit pe ministrul Valeriu Stoica, în discursul său susţinut, vineri seara, la Şcoala de Vară "Ion Mihalache” a PNŢCD de la Cîmpulung. pentru modul în care a acţionat în domeniul marilor inginerii financiare şi în lupta împotriva corupţiei.

Lupu a arătat că atunci cînd este vorba de mari inginerii financiare , sînt invocate argumente juridice şi curajul pentru a nu le aborda, în timp

ce la acordarea drep turilo r cîştigate prin justiţie toţi cei care trebuie să aplice hotărîrile judecătoreşti rămîn "perplecşi”.

”Am im presia că m arele jurist, prof. univ. Valeriu Sto.ica, a (acut parcă din Justiţia română o uniune naţională a CAP- u rilo r”, a spus Lupu. El a adăugat că are cunoştinţă de multe dosare de corupţie care zac în sertarele procurorilor sau circulă cinci-şase ani pentru ca faptele incrim inate să fie prescrise.

Vicepreşedintele PNŢCD a mai arătat că ştie ”de sus” că au fost lichidaţi economic de către mafie şi de către funcţionari din structu rile statului, oameni de afaceri care aveau activităţi legale şi care au fost alături de PNŢCD în campania electorală.

Lupu i-a criticat şi pe u n ii . demnitari ţărănişti care i-au respins categoric pe proprietari atunci cînd aceştia li s-au adresat cu diferite probleme privind restituirea terenurilor şi

imobilelor. El i-a criticat şi pe cei care ”cu tupeu” au cerut despăgubiri Regelui Mihai pentru investiţiile făcute la Săvîrşin în j)erioada comunistă, remareînd sarcastic că "totul are loc în memoria lui Coposu”, ale cărui opinii pro-monarhiste erau cunoscute.

Referindu-se la Legea 1/ 2000 de retrocedare a terenurilor agricole şi pădurilor, Vasile Lupu a arătat că, dacă aceasta va fi aplicată, PNŢCD ar avea 2,5 milioane de votanţi.

loan Mureşan consideră că PNL va trebui să se retragă din Guvern

P rim -v icep reşed in tc lc PNŢCD, loan M ureşan, consideră câ PNL va trebui să se retragă din Guvern atunci cînd va decide constituirea unei alte alianţe decît cea guvernamentală.

"Nu poţi să stai intr-un Guvern pe care nu-1 agreezi şi pe care il vei ataca apoi sau să coordonezi alegerile d in punct de vedere guvernamental şi să fii în altă tabără”, a afirm at, sîmbătă, Mureşan, la Şcoala de Vară "Ion Mihalache” a PNŢCD de la Cîmpulung.

loan Mureşan a apreciat că afnînarea deciziei PNL privind politica de alianţe pînă în luna august este cea m ai nepotrivită so lu ţie , precizînd însă că acest lucru nu va împiedica PNŢCD să se ocupe de reconstrucţia CDR. ’O indecizie sau o amînare este mai rea decît o decizie negativă”, a afirmat p r im - v ic e p re ş e d in te le PNŢCD. El a ară ta t că PNŢCD va face demersurile pentru reconstrucţia CDR, iar cînd PNL va avea o opţiune clară, se va hotărî fie alăturarea liberalilor, de ţărănişti, fie căutarea unor alte ţinte pentru •alegerile generale.

Mureşan ştie că în PNL • există oameni valoroşi, care ‘ vor să continue trad iţia ! partidu lu i, precizînd că PNŢCD se g îndeşte ca

-aceştia să revină într-o anumită formă alături de ţărănişti, ca o componentă liberală tradiţională.

N icolae Ionescu-Galbeni nu doreşte vot uninominal

Vicepreşedintele PNŢCD Nicolae Ionescu- Galbeni i-a criticat, vineri seara, pe negociatorii ţărănişti în relaţia cu UFD pentru că nu au adus la cunoştinţa conducerii partidului evoluţia tratativelor şi a apreciat câ în special susţinerea votului pe liste uninom inale, neagreată de PNŢCD, trebuia să facă obiectul unei decizii la vîrf a partidului.

"Ni s-ar fi părut normal ca înainte de anunţarea poziţiei comune a celor două partide, tratativele cu UFD să fi fost aduse la cunoştinţa conducerii PNŢCD, pentru a le aviza”, a declarat Nicolae Ionescu-Gajbeni, în discursul său de la Şcoala de Vară ’Ton M ihalache” a PNŢCD de la Cîmpulung.

El a atras atenţia câ votul uninominal nu promovează neapărat valorile individuale, arătînd că există componente care pot denatura acest tip de v o t El a arătat că, de exemplu, dacă Vosganian

ar candida în aceeaşi circum scripţie cu Ghiulbenghian, nu se ştie dacă ar cîştiga liderul, UFD. ”Mă tem câ ar fi învins şi Adrian Iorgulescu dacă ar candida împotriva lui Ion Dolănescu”, a spus Galbeni. Negocierile PNŢCD-UFD au fost purtate din partea ţărăniştilor în special de Ioari Mureşan şi Mihai-Gheorghiu, iar din echipă au mai făcut parte Remus Opriş şi Constantin Dudu Ionescu. Liderii PNŢCD şi UFD au semnat, miercuri, într-o conferinţă de presă extraordinară, o declaraţie comună prin care au anunţat constituirea unei alianţe politice naţionale de centru-dreapta pînă la data de 1 august. Liderii celor două formaţiuni au declarat că vor participa la alegerile generale pe liste comune şi vor sprijini tandemul Emil Constantinescu - Mugur Isărescu. Există însă şi un protocol tehnic secret care conţine detalii privind participarea la alegerile generale.

Nu fac un secret din faptul că am fost şi sînt unul din simpatizanţii statornici ai PDSR. După cum nu cred că prezintă importanţă acum de ce n-am depăşit acest statut. Precizarea _ aceasta o consider necesară pentru a înţelege şi noul grup de presiune şi de conducere al Organizaţiei Cluj a PDSR pe ce poziţie mă situez cînd abordez cîteva probleme legate de activitatea organizaţiei. Expunerea unui punct de vedere critic la adresa activităţii unei instituţii sau alteia este expresia, pe de o parte, a dreptului constituţional al oricărui cetăţean la opinie şi, pe de altă parte, în cazul de faţă, a speranţei că lucrurile se pot îndrepta. In opoziţie sau la putere, PDSR s-a dovedit, orice ar spune contestatarii lui, conduşi de reacţiile lor umorale şi nu de cele raţionale, partidul cel ‘ mai echilibrat, mai apropiat de interesele naţionale, cu membrii cei mai bine pregătiţi profesional, îndeosebi în domeniul economic.

Aceste coordonate, şi altele de ordin secundar, au făcut ca procentele obţinute de PDSR în sondajele de opinie să se situeze la cote înalte. Cît timp speranţa a milioane de români se leagă de succesul în alegeri a acestui partid, nu putem privi cu detaşarea superioară a pseudointeligenţei implicate doar în lupta sterilă de idei şi în

vîrf de val, iar în organizaţia Cluj la baza lui, ci apariţia posibilităţilor ca interesele fundamentale ale românilor din capitala Transilvaniei să nu fie reprezentate şi promovate corespunzător. După ce 10 ani PDSR local s-a detaşat, pe bună dreptate, de acţiunile, de ideile şi orientările partidelor care au distrus economia tării' în ultimii

"Numărul doi" din PNŢCD se dă bine pe iîngă "numărul unu" din partid

loan Mureşan consideră că una dintre greşelile PHfCD

a fost că Ion Diaconescu nu a devenit premier

Prim-vicepreşedintele PNŢCD, loan Mureşan, a declarat, sîmbătă, că una dintre greşelile PNŢCD în 1996 a fost că preşedintele partidului nu a devenit premier, deoarece prin autoritatea acestuia Guvernul ar fi fost condus mai bine, iar obiectivele ar fi fost atinse într-un timp mai scurt.

Mureşan a afirmat, la lucrările Şcolii de Vară "Ion Mihalache” a PNŢCD de la Cîmpulung, câ i-a făcut atunci această propunere preşedintelui Ion Diaconescu, dar acesta luase deja decizia de a nu accepta funcţia de premier. El a precizat că a lansat această propunere în momentul în care pentru funcţia de premier se vehiculau numele lui Radu Vasile şi a lui Ulm Spineanu. loan Mureşan a relatat că, după aceea, Ion Diaconescu a avansat numele lui Victor Ciorbea, pentru a se realiza un Guvern eficient.

Totuşi, prim-vicepreşedintele PNŢCD a arătat că actualul premier, Mugur Isărescu, are credibilitate, putere de muncă şi manifestă o deschidere faţă de problemele existente la ministerele conduse de ţărănişti. El a spus că experienţa guvernării în coaliţie a demonstrat că un premier aparţinînd unui partid nu poate crea echilibru în Guvern şi a apreciat că sub conducerea lui Mugur Isărescu activitatea în Executiv are mult mai multă seriozitate şi echilibru.

loan Mureşan a afirmat că tandemul Emil Constantinescu- Mugur Isărescu, susţinut de PNŢCD, ţine cont de faptul că un premier independent a adus echilibrul şi eficienţa actului de guvernare, remacînd că sondajele de opinie arată că cetăţenii optează pentru formula cu premier independent.

Totodată, Mureşan a arătat că, dacă ar fi existat un premier politic, acesta ar fi mulţumit cetăţenilor după alegerile locale pentru votul acordat coaliţiei de guvernare, întrucît însumarea rezultatelor partidelor guvernamentale arată că acestea au cîştigat alegerile. ”în lipsa unui premier poljtic, fiecare partid a interpretat rezultatele în favoarea sa”, a mai spus Mureşan.

săptămîni la rînd cu ideea plecării la ApR. Şi în 1996 şi acum s-au găsit “intelectuali” fini care, odată intraţi în PDSR, i-au adus mari prejudicii. Ţoţi, în frunte cu grupul de forţă şi presiune care a revenit în PDSR la doi ani de la intrarea lui în opoziţie, au dovedit că nu urmăresc aplicarea doctrinii social-democrate, ci promovarea interesului personal gol-goluţ. în

sofisme păgubitoare, cum o componentă sau alta a PDSR se depărtează de la aşteptările electoratului şi a promisiunilor făcute de conducătorii lui.

Activitatea şi performanţele organizaţiilor judeţeană şi municipală ale PDSR sînt în măsură să trezească îngrijorare şi descumpănire într-o mare parte a românilor transilvăneni. Nu ne alarmează, atît-faptul că, în timp ce la nivel de ţară, PDSR este pe

4 ani, care au semănat deznădejde în sufletul a milioane de şomeri şi au aruncat România în grupul celor mai aservite şi mai puţin demne state din lume, acum unii conducători locali ai PDSR au făcut o alianţă inimaginabilă.

Surpriza pentru noi n-a fost mare fiindcă cîţiva dintre ei; unii au apărut chiar în antologica fotografie care imortaliza chipul Celor Care au subscris la noua alianţă contra naturii, au cochetat

schimbul unor privilegii, ei s-au aliat cu adversarii tradiţionali, dovedind că nu se deosebesc prin nimic de cei Care au format actuala coaliţie la putere.

Se plîng şi se întristează alţii că de 10 ani PDSR Cluj se află pe poziţii secundare în alegeri. Dar ce ofertă a făcut? Ce personalităţi a propus? Care, dintre candidaţi reprezentau vreo categorie -socială,' ca să nu spun •municipiul Cluj-Napoca? Nici

unul. Semnele aroganţei lor manifestate cînd PDSR se afla la putere sînt vizibile şi astăzi, deşi victoria este doar în sondaje. Şi cred că doar timpul prea scurt scurs de la alegerile locale i-a împiedicat pe u n ii . să nu-i egaleze, în alt plan, pe celebrul, de acum, Radu Sârbu.

Iată de ce tinerii, segmentul de populaţie cel mai puţin dispus la compromisuri, nu participă la vot, iar în partide nu se înscriu fiindcă le este lehamite de oportuniştii fără de ţară, fără doctrină, dar cu veleităţi de reprezentanţi ai nu ştiu cui. Tot ce mai pretindem de la dv domnilor pedeserişti, penffu a-i depăşi, totuşi, cu ceva' pe colegii din alte partide, ar fi ca la alegerile din toamnă să ne. oferiţi nu programe ideologice ;şi măsuri ce ar decurge din ele; ci seturi de interese şi obiective de partid, pentru a vă putea aprecia după ceea ce urmăriţi cu adevărat, nu după sloganuri şi promisiuni deşarte.

Petru PRUNEA-

A ic i ar putea fireclama dumneavoastră

- C e le d o u ă p ro ie c te d e le g e p riv in d r e t r o c e d a r e a c ă t r e B is e r ic a O r to d o x ă R o m â n ă a p ă d u r i lo r c a re i-a u a p a rţ in u t, p ro ie c te in iţia te d e s e n a to rii s u c e v e n i G h e o rg h i P r is ă c a ru (P D S R ) ş i P e tru J u ra v ie a

(P N Ţ C D ) , a r p u te a fi c o n e x a te şi a d o p ta te în p ro c e d u ră d e u rg e n ţă , a d e c la ra t, s îm b ă tă , s e n a to ru l P e tru J u ra v ie a .

S£;;

m P e n tru a e v ita s c in d a re a p a r t id u lu i

Conducerea P N L a hotărît convocarea unui congres extraordinarD u p ă ce l-a criticat dur p e Valeriu S toica,

Decebal Traian Remeş a demisionat din funcţia de ministru al Finanţelor

Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, a confirmat, sîm bătă, că a demisionat din această funcţie ”din motive personale”, precizînd că a trimis deja demisia la cabinetul primului-ministru.

întrebat dacă va reveni asupra deciziei, Remeş a spus că "partidul poate să revină”. "Sper că le va da Dumnezeu colegilor mei mintea pe care le-a luat-o Stoica”, a afirmat Remeş. Făcînd referire la o alianţă PNL- ApR, Remeş a afirmat că este împotriva unei coaliţii în care formaţiunea liberală îşi pierde identitatea.

Răspunzînd unej întrebări legate de efectul demisiei sale asupra acordurilor cu FMI şi cu Banca Mondială, Decebal Traian Remeş a afirmat ”întrebaţi-l pe Stoica, pentru câ este ministru de stat”.

Premierul Mugur Isărescu a declarat, vineri seara, că va accepta demisia lui Decebal Traian Remeş din funcţia de ministru al Finanţelor, dacă această demisie are o motivaţie întemeiată. Prim-ministrul nu a precizat ce înţelege prin “motivaţie întemeiată” a demisiei.

Surse liberale au declarat, că Decebal Traian Remeş a avertizat, la întîlnirea de vineri dintre conducerea PNL şi şefii de filiale ale partidului, că demisionează din funcţia de m inistru deoarece este nem ulţum it de faptul că preşedinţii organizaţiilor teritoriale, care au optat, în marea lor majoritate, pentru o. alianţă cu ApR, “merg pe un singur drum” şi nu prezintă mai multe variante de formule

' electorale. Remeş a afumat că nu înţelege să mai fie ministru al unui partid care îşi trădează identitatea şi programele.

M inistrul dem isionar al Finanţelor, Decebal Traian Remeş, La acuzat, sîmbătă, la Consiliul Naţional, pe Valeriu Stoica, că se află de peste un an în campanie electorală în care a cheltuit timp, nervi şi bani şi a afirmat că prim-vicepreşedintele PNL nu este iubit de nimeni şi este ignorat de societatea românească.

Remeş l-a acuzat pe Stoica că a coborît ”cu cohorte” de însoţitori peste filiale şi a apreciat că, probabil, membrii acestora erau foarte fericiţi, avînd în vedere "referirile la

sfinţi şi dumnezei”, atunci cînd vedeau faxurile care anunţau sosirea prim- vicepreşedintelui PNL. Remeş a mai spus că Stoica a ignorat cererile repetate ale membrilor PNL de a se întîlni cu lumea reală”. ”Aţi fost la Sidex şi v-au fugărit socialiştii”, a adăugat Remeş, precizîndu-i liderului liberal că va deveni campionul unei fugi social-liberale.”

Referindu-se la susţinerea candidaturii la Preşedinţie a lui Theodor Stolojan, ministrul a afirmat că acesta i-a împins pe liberali, în 1992, la o prostie, atunci cînd s-a vehiculat susţinerea candidaturii la funcţia supremă în stat. "Acum, în 2000, cînd susţinerea lui Stolojan e mai mult decît un zvon, e o zbatere, el ne împinge la susţinerea lui Meleşcanu”, a spus Remeş.

El a,adăugat că toţi cei care, din 1993, i-au stat alături preşedintelui Mircea Ionescu-Quintus sînt catalogaţi în prezent "conservatori”. "Doresc ca PNL să meargă mai departe cu asem enea măsuri conservatoare”, a adăugat Decebal Ţraian Remes.

Horia Rasa susţine câ PNL nu a avut parte de o clarificare doctrinară

PNL nu a avut parte de ”o clarificare doctrinară”, astfel că în partid există liberali de dreapta, liberali de stînga şi un curent "după cum bate vîntul”, a afirmat, sîmbătă, la Consiliul Naţional, vicepreşedintele PNL Horia Rusu. -

Rusu a spus că, probabil, curentul "după cum bate vîntul” va înclina balanţa către stînga şi va vota pentru o alianţă cu ApR, ceea ce nu va fi uşor, pentru că ApR este ”o structură militarizată”.

"Ţin să răspund unei dileme a prim-vicepreşedintelui Valeriu Stoica: în final, varza socialistă va mînca capra liberală, pentru că este militarizată2’, a afirmat vicepreşedintele PNL.

El s-a întrebat dacă prim-vicepreşedintele PNL, Vaieriu Stoica, a copiat modelul Iui loan Stoica de la Caritas, ’ mcer'cînd să mărească partidul într-o noapte de opt ori”.

Horia Rusu a mai spus că Theodor Stolojan este singurul .care a reuşit să dea o explicaţie conceptului de social-liberalism, ca fiind "economie de piaţă cu menţinerea rolului regulator al statului”. ”Eu ştiam câ liberalii regulează statul şi nu invers”, a mai spus Rusu, a cărui afirmaţie a fost calificată de un membru al Consiliului "drept golănie”.

Liderul liberal a mai spus câ există bere şi bere fără alcool, există cafea şi cafea tară cofeină, există ţigări şi ţigări light, există flori şi flori de plastic, există femei şi păpuşi gonflabile şi există liberali şi social-liberali.

”Eu beau cafea, fumez ţigări, ofer flori şi iubesc femei, şi sînt liberal”, a spus'Rusu, care le-a cerut membrilor Consiliului Naţional să rămînă liberali. -

| Nicolae Manolescu a demisionat din i funcţia de preşedinte al Consiliului | Naţional al PNL şi din partidI Preşedintele Consiliului Naţional al PNL, Nicolae Manolescu,| şi-a prezentat demisia din această funcţie şi din partid,Ja şedinţa .| de sîmbătă a Consiliului, invocînd "motive personale”.. Manolescu le-a spus membrilor Consiliului Naţional câ prefera I să fie "sinucigaş politic”, decît "supravieţuitor politic de profesie .I ”Am crezut în principii şi nu le-am considerat prejudecăţi , a | spus Manolescu, adăugind că demisia sa nu are nici o legătură cu | atmosfera conflictuală din PNL şi cu posibila alianţă cu ApR. %

După ce Manolescu a părăsit sala de şedinţă, Ştefan Radoff,I membru al Senatului PNL, şi Andrei Chiţescu, membru al Biroului | Permanent Central, au declarat, la rîndul lor, că demisionează din | partid. ‘

I Seniorii liberali nu sînt de acord cu

alianţa PNL cu ApRSenatorul PNL Dan Amedeu

Lăzărescu s-a îm potriv it, sîmbătă, la Consiliul Naţional, oricărei alianţe cu ApR, partid pe care l-a numit Alianţa pentru

| Rusia, şi a propus participarea I partidului pe îiste proprii la

alegerile parlam entare, cu I susţinerea la prezidenţiale a | "liberalului cel mai vechi, din | tată în fiu, şi cel mai corect”,I prim-vicepreşedintele Valeriu

Stoica.I Lăzărescu a spus că PNL | trebuie să opteze între unitatea j prin demnitate, pe de o parte, şi I lipsa de demnitate, pactizarea cu J com unismul şi anularea I demnităţii partidului, pe de altă | parte.j Senatorul liberal a afirmat că I o alianţă cu ApR este o "soluţie

de o aberaţie anormală”, iar I ideea de social-liberalism este | "im becilă şi absolut I catastrofală”.

P reşed in te le Senatuluisen io rilo r liberali,academ ic ianu l Constantin Bălăceanu-Stolnici, a declarat că se găseşte ”într-o profundă în d o ia lă” faţă de decizia S enatu lu i partidului care susţinea candidatura lui Emil Constantinescu la Preşedinţie şi respingea alianţele cu partidele care nu corespund doctrinar.

Referindu-se la posibilităţile ca PNL să meargă singur în alegeri sau să se asocieze cu ApR, B ălăceanu-Stolnici a afirmat că liberalii sînt fie în situaţia unui "tenor castrat", fie a alianţei cu ”un cîine carc latră tare, dar e dalmaţian”.

Preşedintele Senatului PNL a spus câ nu va părăsi partidul, " in d ife ren t care vor fi rezultatele”, pentru câ într-un partid democratic minoritatea sc supune majorităţii.

Dinu Patriciu susţine că alianţa

> >

PNL cu ApR este împotriva naturii

Asocierea PNL cu ApR este "împotriva naturii, toxică şi nocivă”, a declarat, sîmbătă, la Consiliul Naţional, vicepreşedintele partidului, Dinu Patriciu. •

El a spus că liberalii vor să aleagă ”o săbie de lemn în locul unor tunuri” şi a atras: atenţia că importanţi sînt oamenii, care susţin programele liberale. ”Aş vrea să mă văd în campania electorală alături de domnul Boda”, a afirmat Patriciu.

”Nu cred că avem ce discuta cu aceşti oameni, hotărârile lor sînt inacceptabile şi dezavuez pe oricine va negocia în condiţiile lor”, a spus vicepreşedintele liberal, referindu-se la ApR.

Dinu Patriciu a declarat că nu va demisiona din partid şi va rămîne în PNL ”ca un spin”, pentru ,a amenda greşelile făcute. El a spus că va cere acelor lideri care susţin alianţa ”nefastă”.cu ApR să-şi asume răspunderea pentru acestă variantă. • ’ . f : ~ „

în opinia sa, PNL ar trebui să candideze pe liste proprii la alegerile generale şi să aleagă între susţinerea tandemului Emil Constantinescu - Mugur Isărescu şi prezentarea unui candidat propriu la Preşedinţie,

Mult-discutata şi disputata alianţă sau fuziune dintre PNL şi ApR a fost amînată, în urma Consiliului Naţional al liberalilor. La şedinţa care a avut loc sîmbătă, s-a decis ca, pentru data de 18 august, să fie convocat Congresul PNL, cu un singur punct pe ordinea de zi: adoptarea clară a unei politici de alianţe, a declarat, ieri, deputatul Anton Ionescu, proaspăt întors de la şedinţa Consiliului Naţional.Organizaţia de judeţ a PNL va fi reprezentată la Congres de către 30 delegaţi.

De asemenea, liberalii au decis'să prezinte electoratului, pînă la data de 18 august, o echipă de specialişti, echipă comună a PNL cu partidul cu care se va face o alianţă, din care' să fie

desemnaţi candidatul la preşedinţie, un posibil premier şi alţi ocupanţi ai posturilor mai importante din Guvern. După cum se. ştie, organizaţiile judeţene au ales, cu majoritate zdrobitoare, varianta formării unei .alianţe sau

Decizia liberalilor asupra alianţei cu ApR se amină

fuziuni cu ApR. Clujul a susţinut, de asemenea, apropierea de ApR, iar pe post de opţiuni posibile a luat în considerare şi listele- proprii. Filiala clujeană a respins categoric sprijinirea unui candidat independent la preşedinţie, a afirmat Ionescu! „Ar fi greşit să spunem că este ceva

bătut în cuie”, a adăugat deputatul clujean, care este convins că timpul va lucra în favoarea liberalilor. Anton Ionescu bagă mina în foc că doctrinele şi programele economice ale celor două * partide sînt compatibile.

In ceea ce priveşte demisia lui Nicolae Manolescu din partid şi a lui Traian Decebal Remeş din funcţia de ministru, Ionescu le-a

___________ num it „m om ente neplăcute” .Deputatul clujean a apreciat câ

Manolescu a avut „o cădere psihică", care s-ar datora, oboselii acumulate în urma celor două săptămîni de negocieri cu ApR. Despre actul lui Remeş, deputatul clujean crede că acesta îşi va retrage demisia din fimeţia de ministru de Finanţe.

Andreea MARCU

- iMircea Ionescu-Quintus optează pentru o alianţăPNL este pregătit să candideze pe criticile pe care i le-a adus liderul I

liste proprii la alegerile din toamnă, ţărănist Ion Diaconescu, în discursul, j fiind un partid suficient de puternic acestuia la Şcoala de vară ”Ion i pentru a-şi asuma riscurile acestei M ihalache” de la Cîm pulung, variante, a declarat, sîm bătă, spunînd că situaţia dificilă în care * preşedintele liberal Mircea Ionescu- se află acum CDR a fost cauzată de | Quintus, în deschiderea şedinţei greşelile ţărăniştilor. |Consiliului Naţional al partidului. "Şansele fostei CDR sînt tară

Quintus a spus că "pînă ieri” a speranţe”, a afirmat liderul liberal, • fost partizanul acestei alternative, ărătînd că, din această cauză, PNL I dar. ascultînd părerea filialelor are de ales. între alternative, "nici. I partidului şi-a dat seama că această- ispititoare, nici fară riscuri”. Liderul variantă _ nu este- suficient de ' liberal a făcut un.apel la unitate în - sprijinită în teritoriu. . jurul simbolului naţional şi politic I

Mircea Ionescu-Quintus a respins care este PNL. . ' ’ I

Valeriu Stoica le-a cerut colegilor să ţină eoni că partidu are cea mai bună poziţie politică din ultimii zece ani

PNL are, în prezent, cea mai bună poziţie din ultimii zece ani, fiind în situaţia de a lua o decizie nu numai pentru el însusi, ci pentru întreaga viaţă politică din România, a afirmat, sîmbătă, la Consiliul National pnm-vicepreşedintele PNL Valeriu Stoica. El a făcut apel la membrii Consiliului să lase deoparte stările emoţionale şi a precizat că în această şedinţă nu va fi luată o decizie privind politica de alianţe, ci va fi stabilită o strategie politică raţională cu final deschis”. Stoica a mai spus că membrii Consiliului se vor reuni în data de 18 august pentru a lua o decizie finală, deoarece echipa de negociatori mai are nevoie de patru-cinci săptămîni pentru a culege date şi pentru a vedea în ce direcţie merg negocierile cucelelalte partide, în vederea formării unei alianţe.

Citîndu-1 pe preşedintele Mircea Ionescu-Quintus, Stoica a făcut apel la păstrarea unităţii partidului. Ar fi păcat ca datorită unor opţiuni ferme sau stări emoţionale, să se creeze prejudicii unităţii PNL”, a conchis Stoica.

P | j ^4Iut.

P izza H ut cauta personal pentru funcţia de m anager pentru noul restaurant din

Cluj-NapocaD a c a s u n te ti tanar, d inam ic si: -a b s o lv e n t s tu d ii superioare -c u n o s c ă to r lim b a en g leza -fa m ilia r iz a t o p e ra re P C .1-a v e ţi ap titu d in i m an ag e ria le

Trim iteţi un CV„ insotît de fotografie, scrisoare de intentie si referinţe, la adresa: C.P .39 O.P. l Cluj-Napoca intre 17-25 iulie.

_____________ (3973766)

mmr jm mm* S A R T ran silvan iaA sigu rareR easigu rareS A angajează personal la Agenţia din Cluj-Napoca

D u r n i m a npentru posturile de in sp ector a sigu răr i şi

co n silie r asigu rări. Angajare inspectori: carte de muncă şi salariu de încadrare de 7 .000 .000 lei condiţionat de un plan de vînzări de 7 0 .000 .000 lei sau contract PFA. Remunerare consilieri: com ision din vînzări.Experienţa în asigurări constituie un avantaj. Candidaţii interesaţi sînt rugaţi să trimită un C V şi o scrisoare de intenţie la adresa din C luj-N apoca, str. N . Titulescu, nr. 16, tel./fax 4 1 4 .0 6 2 sau E-mail oficcc@ sar.ro. Numai candidaţii selectaţi vor fi contactaţi. (397357a,

Cluj-Napoca, str. Bucureşti 47 Tel.: 43.37.18,093-50.76.52

enldetallii .000.000 leiMaşini de spălat:

jCALORIHEREilOI l*preţ<le$ECONQ^ANDî

Chiuvete inox noi la 685.000 lei (3795103)

-t

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14-tel/fax 19-73-04-

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23- SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16'

niarţi, vineri 8-11; tel/fax 21-fin-7s’

J i s i iRegia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca

AnunţăIn cadrul programului anual de revizii - reparaţii la obiectivele

termoenergetice pe care le exploatează, Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca execută lucrări complexe de revizii, reparaţii şi modernizări la centrale termice, reţele de transport şi distribuţie şi. Centrala Termică de Zonă. . ;

In acest sens, în cursul lunii iulie a.c. sînt programate următoarele lucrări la Centrala Termică de Zonă: '

- revizie tehnică cazan nr. 2,- CAF 100 Gcal/h;- reabilitare sistem distribuţie CTZ.Avînd în vedere importanţa şi complexitatea acestor lucrări

se impune sistarea furnizării agentului termic pentm prepararea apei calde menajere către consumatorii din cartierele Mărăşti, Aurel Vlaicu, Pata, Cipariu şi Baba-Novac, în perioada 17.07. a.c., ora 6 - 22.07, ora 23. -

Considerăm că realizarea lucrărilor menţionate va determină creşterea standardului calitativ al serviciilor prestste de Regia Autonomă de Termoficare către populaţia municipiului Cluj- Napoca.

Vă mulţumim pentru înţelegere. (397366S)

Depozit: str. Tractoriştilor 2, Tel. 417075: 094664062 -REPREZENTANŢA:

• Policolor Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, lacuri;• Sinteza Colur Oradea: vopsele ulei; emailuri, grunduri;'• Azur Timişoara: email, nitroemail, lacuri, grunduri;• Caparol - vopsele lavabile - import Germania;• Civic Bucureşti: aracet;• Den Braven România: silicoane, spume poliuretanice;• Perom Cluj: pensule, bidinele;• Perind Oradea: perii, mături, bidinele uz casnic; ' : f• RetCO Braşov: chit auto; î• Sinto Braşov: chit auto s

Şi multe alte produse chimice: oxizi, coloranţi,adezivi, produse de întreţinere.

TV CABLU AN GAJEA ZĂ

ÎN CONDIŢII EXCEPŢIONALE

TEHNICIENI CATVC ei in teresaţi sîn t rugaţi

să dep ună un C V 1 Ia sed iu l firm ei, c

str. D E C E B A L nr. 37 ^ său la fax 432.435.

• CONSILIUL LOCAL MIHAI VITEAZU SOLICITĂ FIRME PENTRU TRANSPORTUL LOCAL DE PERSOANE DIN CELE' TREI SATE SPRE MUNICIPIUL TURDA.

ÎNSCRIERI ŞI INFORMAŢII LA SEDIUL PRIMĂRIEI PÎNĂ ÎN DATA DE 15 AUGUST 2000.

(5716803)

SNP "“PETROM” SA BUCUREŞTI anunţă distribuirea dividendelor aferente exerciţiului financiar 1999.

—m m mm Pentru reducerea costurilor de distribuire care, conformP E T R O m iegjj; ar g fost suportate de către acţionari, dividendele se vor plăti prin casieria Sucursalei PECO CLUJ - pentru acţionarii cu DOMICILIUL în judeţul Cluj.

Toţi acţionarii ŞNP “PETROM” SA BUCUREŞTI - persoane fizice - cu DOMICILIUL în judeţul CLUJ, vor încasa dividendele aferente anului 1999 de la sediul sucursalei PECO CLUJ, din CLUJ-NAPOCA, Calea DOROBANŢILOR nr.3, conform următorului program: în fiecare zi de JOI, începînd din 20 iulie 2000, între orele 8-15.

Relaţii suplimentare la telefon 431.022. (3715497,

PR O C E R SAplasează în firm e SUA

electricieni, ing. electric.Experienţă şantier,

vîrsta 28-40 ani Comision plătit SUA,

salariu 8-10 $, |ENGLEZA. |

Tel./Fax: 068/217.625 095/065.741.

ADEVĂRULde Cluj

Uu cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

■ U J U U L IB I. U U I H U J IJ . .L U -U ii

CHITANTE FISCALE, FACTURI, AVIZE, MONETARE

SI ALTE IMPRIMATE FISCALE»

le puteţi cumpăra din

planI THERM I

SRL.

ce0e iNC^z'Rt

ŢEVI MULTISTRAT P E -A L -P E

u n iP iP cP R O D U S E D E F IR M A G E R M A N Ă L i n i E ţ ţ ^ p ?

Cluj-Napocastr. Moţilor nr. 102, Tel/Fax: 064/197870, e-mail: plan@mail.dntcj.ro

P -ta U n ir i i 4 -5 TEL./FAX: 0 6 4 -4 3 0 .4 2 3

RECONDIŢIONÂRI CARTUŞE IM PRIM ANTE

LASERJETINKJET

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d ir e c t la r e d a c ţ ia z ia r u lu i , s t r .N a p o c a n r .1 6 .

ADEVARULde Cluj

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11; tel/fax 2 1 - 6 0 - 7 5 . ______________ __

.m m m w m m m M ......

« -

__

e f e c t u e a z ă t r a n s p o r t i n t e r n a ţ i o n a l d e p e r s o a n e p e r u t a

A R A D -V E R O N A -A R A DIn fo rm a ţii: ARAD: s tr . G -ra l D ragalina

. Tel.: 0040+57+210.866 _

' i 1 Fax: 0040+57+214.044 |C L U J: s tr . H orea , n r . 46, ap . 3 g

. Tel.: 0040+64+130.205 V ERO N A : via CA LA B R IA n r . 8

r Ţel.: 0039+45+8901081Fax: 0039+45+8919168

r — — — — “ — “ — ™ “ " ■ “ — “ “ 1

[ NOI NU AVEM NEVOIE DE RECLAMĂ... [| DE ACEEA... NICI NU NE FACEM, r II - " ' ■* • ' ........... • " I

.IM S A ^D E S C H IM B

Str. Baba Novac 14, tel. 064-194.056

LUNI-V|NERI: 8-19; SÎMBĂTĂ: 9-14

a e f l e i• f h n f r t i x I J c i

P-]a Tîmofei Gpariu nr.15/45 tel/fax: 064-190787,198802

SYSTEMINTEGRATOR

configuraţie: placi de bază,

CPU, HDD 8.4GB, 32MB DIMM,

VGA 1MB PCI, SVGA Color 15“.

K 6 II 500M H z 3D , ViaMVP3

P I I 466M H z(128K cache), +SB

P i l 5 6 6 M H z ', 64M B SDRAM

P i l i 550M H z SECC2,64M B SDRAMownvuim tu , , . w . n ir tn n nf d d 3.5”, bstatură, im p rim an ta Canon B JC 1 0 0 0

carcasă, mouse Kit M ultim edia (CD R om + S B + B o x e)

3 anigaranţie

1 0 .5 5 0 .0 0 0

1 1 .1 3 0 .0 0 0

1 2 .9 2 5 .0 0 0

1 5 .3 0 0 .0 0 0

1 .6 0 0 .0 0 0

1 .3 7 6 .0 0 0

VINZARICUMPĂRĂRI

• Dau în chirie spaţiu 2 camere 60 mp, cu birou, baie, în centru, acces din stradă, geani la stradă, telefon internaţional. Tel. 430.423. (Ag.i)

• Dau în chirie garsonieră confort I, în Zorilor, mobilată, aragaz, frigider, telefon. Tel. 430.423. (Ag.i)

• Dau în chirie spaţiu 80 mp, supercentral, Piaţa Unirii etaj I, 2 camere, bucătărie, baie. Tel.430.423. (Ag.i)

• Vînd sau închiriez hală 780 mp, cu teren de 5.000 mp, în Apahida, la strada Principală, finisată, cu 2 birouri, cu toate facilităţile, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)

• Dau în chirie garsonieră confort I, în Mănăştur, mobilată, 100 DM. Tel.430.423. (Ag.i)

• Vînd casă 3 camere, str. Moţilor, 300 mp curte; singur în curte, geamuri la stradă, finisată. Tel.430.423. (Ag.i)

• Cumpăr urgent apartament 2camere în Gheorgheni, etaj intermediar. Tel. 430.432. (Ag.i)

• Vînd casă 2 camere, str. Povîmişului, suprafaţă totală 147 mp, singur în curte, acces maşină,

. necesită reparaţii, 200 mil.neg. Tel.430.423. (Ag.i)

• Cumpăr urgent, apartament 2 sau 3 camere, str.Âurel Vlaicu sau, îri Mărăşti central, etaj intermediar. Tel. 430.423. (Ag.i)

, • Dau în chirie urgent spaţiu pentru birou supercentral, 2 camere, bucătărie, baie, 3 geamuri la stradă, proaspăt zugrăvit, preţ neg. Tel. ■430.423. (Ag.i)

• Vînd, urgent, apartament 2 camere (53 mp), în Zorilor. Tel. 12-40-15 între orele 17-21. (997037) .

• Vînd 2 case a cîte două camere, baie, bucătărie, ocupabiie imediat, în zona Iris. Tel. 095-42-60-62. (997039)

• Vînd, urgent, apartament 2 camere, et. 4 /8, str. Aurel Vlaicu. Tel. 15-25-88. (996968)

• Vînd apartament cu 4 camere, în vilă, (bucătărie, cămară, terasă, hol; pod, pivniţă, garaj, curte,:baie, WC serviciu) 136 mp, situat central în Turda, str. Castanilor nr. 4. Preţ 400 milioane lei, negociabil. Tel. 31-17-80 sau 31-20-70. (996860)

• Cumpăr Dacia 1310. Tel. 13-55-41. (1134569)

• Vînd birou natur pentru copii. Tel. 12-00-72 după masa. (1134509)

• Vînd pian, vană de baie, toligă. Cluj-Napoca, str. C. Brîncoveanu nr. 23. (996971)

• Vînd apartament în Turda, cu 4 camere, etaj 2 , telefon, cablu, apometre, 2 balcoane închise, preţ negociabil 130 milioane. Informaţii la telefon 321.905,(3690019)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie apartament 2

camere, Gheorgheni. Tel. 095-86- 06-40! (996980)

• Dau în chirie spaţiu comercial pe termen lung, str. Decebal nr. 100. Tel. 092-23-60-49; 092-52-24-56. (996922)

• Şcoala Geaca scoate la licitaţie, 30 mp spaţiu, în data de 27.07;2000, ora 10. (997028) '

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Settima Impex SRL- Credo Turism anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu, pentru obiectivul; agenţie de turism-punct de lucru Cluj-Napoca situat în Cluj- Napoca str. Eroilor nr. 10 ap. 12. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (997022)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Sin Teodor anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul: casă familială situată în comuna Sănduleşti nr. 52. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (3690023)

DECESECOMEMORĂRI

• S.C. ROM-IGNIS S.R.L. închiriază schelă metalică de faţadă. Tel./Fax: 058-743.866, 095-669.699. (3973664)

DIVERSE

ADEVARULde Cluj

• Depozit farmaceutic angajează farmacist specialist pentru reavizare. Tel. 092-64- 80-40. (1134570)

• Angajăm urgent muncitori calificaţi şi necalificaţi pentru tîmplărie PAL. Tel. 43-21-18. (1134595)

• Şcoala Postliceală Sanitară Cluj “Inochenţie Micu” organizează concurs de admitere în perioada 17- 25.07.2000 pentru ocuparea ă 25 locuri bugetate, NUMAI pe baza mediei de la bacalaureat. Profilul şcolii: asistanţă generală (nursing general). Forma de învăţămînt: de zi, durata: 3 ani. Informaţii Ia tel. 19-95-25, sau la secretariatul şcolii, str. Moţilor nr. 26. (1134350)

* Sîntem alături de cumnatul şi sora noastră, Silu şi Mia Suciu, la marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Familiile Bucur şi Costea. (1134588)

• Familia profesor Vasile Cismaşu anunţă, cu durere în suflet, decesul celei care a fost mamă, mamă soacră, bunică şi străbunică MĂRIUŢA SUCIU PIŞCULESCU. Înmormîntarea va fi în data de 17 iulie 2000, ora 13, în Cimitirul Central. Dumnezeu s-o odihnească în pace. (1134590)

• Cu durere în suflet anunţăm moartea mamei şi bunicii noastre dragi, SUCIU SILVIA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Înmormîntarea va avea loc luni, 17 iulie 2000, în localitatea Iclod.- Fiul Suciu Vasile cu familia. (1134587)

• Sîntem alături de familia Gloria, Ligia şi Constantin Mustaţă în durerea pricinuită de pierderea mamei, soacrei şi bunicii dragi. Sincere condoleanţe. Familia Nour Crişan. (1134593)

• Sîntem alături de familia îndurerată de greaua pierdere suferită prin decesul fulgerător al vecinei noastre RUSU VICTORIA. Odihnească-se în pace! Vecinii de la scara 5. (1134591)

Sîntem alături de familia Rusu Vasile în aceste momente grele pricinuite de dispariţia fulgerătoare a mamei şi soţiei RUSU VICTORIA. Sincere condoleanţe. Asociaţia de locatari, str. Fîntînele nr. 5. (1134589)

• Ultim omagiu fostului nostru coleg de serviciu LEGIAN NICOLAE. Condoleanţe familiei. Familiile Murar şi Aldea. (1134592)

‘ • Mulţumim prietenilor, cunoscuţilor şi vecinilor care au fost alături de noi în marea durere pricinuită de pierderea dragului nostru PICK GERHARD. Familiaîndurerată. (1134594)

• Regretăm despărţirea de prietenul şi colegul nostru LEGIAN NICOLE, om cu multă demnitate şi omenie, de mare bunătate sufletească. Condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-i asigure odihna veşnică. Familiile: Timiş, Ilie şi Marineanu: (1134581)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru lt. col.(r.) VASILE POP, după o grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc marţi, 18 iulie 2000, ora 13, la Capela Veche din Cimitirul Mănăştur. Uţa. (D.)

• Cu nemărginită durere sufletească ne despărţim de unchiul nostru It. col.ţr.) VASILE POP. Nu te vom uita niciodată. Nepotul Eugen Pop cu familia şi cumnata Ana Pop. (D).

A N U N Ţ .

Şcoala cu clasele I-VIII din comuna M ihai

Viteazu organizează concurs în data de 17 august

2000 pentru ocuparea următoarelor posturi:

1. un post învăţător secţia maghiară

2. un post profesor de religie ortodoxă.

Informaţii la scoală. /57I6S03)

• Un pios omagiu şi neştearsă amintire celui care a fost lt.

col.ţr.) VASILE POP (M ânţâca).. Asociaţia “Fiii

vechiului Mănăştur”. (D)

• Cu adîncă durere ne luăm rămas bun de la unchiul nostru' lt. col.(r.) VASILE POP. Nepoata Rozica Oprea şi familia. (D)

• Sîntem profund îndureraţi la despărţirea de lt. col.(r.) VASILE POP. Nepoata Sabina Mudrca şi familia. (D).

• Sincere condoleanţe familiei preot Dănuţ Pintca în marea durere pricinuită de decesul soţiei dragi Doina. Delia şi Rodica Oşan. (D)

•■Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă după o grea şi îndelungată suferinţă a dragei noastre mame şi solii preoteasă DOINA PINTEA, în data de 15 iulie 2000. Înmormîntarea va avea loc în 18 iulie 2000, ora 12 în parohia Corneşti. Familia îndurerată.

• Sîntem alături de preotul Dănuţ G heorghe Pintca în marea durere pricinuită de dispariţia soţiei Doina. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Fam. Tîrziu. (D)

• Sîntem a lă tu ri de colega noastră Rusu Raluca în marca durere pricinuită de pierderea fulgerătoare a mamei dragi. Prof. dir. Pctrina Elena şi colegii din clasa a VlI-a E a şcolii "Al. Vlahuţâ". (D.)

AGENŢIA DE PUBLICITATE

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ă m ai Ysimplunu se poate!

nstanţa

ADEVĂRUL d e Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 0 6 4 /1 9 -7 3 -0 4

aB S S B S J :

- f V l L l ar putea fi * re c la m a d u m n eavo as tră

'Sr r -S»

] K t 1,1M f r d f e s r o i n v y » ^

Tefc 19 21.77 . ^

uni. 17 iulie 2000

Mircea_kuca

"Un eveniment extraordinari H M

In constelaţia “U”, Mircea Luca râmîne un unicat: de la vîrsta pantalonilor scurţi, în echipa de copii, trecînd’apoi în cea de juniori, promovîndîn marea echipă de seniori, pe cap* a servit-o mai bine de 16 sezoane, pe legitimaţia de jucător n-a existat decît un club - “U”. -

Un club pe care l-a slujit ca nimeni altu i; al cărui strălucit liant şi căpitan a fost. Mircea Luca, marele meu prieten, Cetăţeanul d e ; Onoare al cetăţii Clujului, m-a sunat sîmbătă seara la telefon.

“Am auzit la'telejurnalul - de pe micul ecran, am citit apoi îft ziare câ Neluţu Sabău s-a hotărît să se reîntoarcă la Cluj, la “U”, echipa care l-a format ca jucător în echipa dc copii, apoi în cea de juniori, lansîndu-1 apoi în înalta societate a tricolorilor, în fotbalul internaţional. P oate că exagerez , dar realm ente nu ştiu să mai existe în fotbalul nostru, în

cel internaţional, din alte ţări, un astfel de exemplu, ca un jucător consacrat şi care are posibilitatea de a evolua în, formaţii de prim rang, să se : în toarcă şi să-şi ofere serviciile.unei echipe de “C”. Numai că această echipă de “C ” este “ U”, prim a lui : dragoste, care nu se u ită : niciodată. Aplaud din toată inim a gestul- lui N eluţu : Sabău, gest care trebuie să ne dea de gîndit nouă tuturor ; celor care am purtat sau mai purtăm în inimă dragostea faţă de simbolul “U Cu to ţii trebuie să strîngem rîndurile şi îm preună cu Neluţu Sabău, cu întreaga Cetate, să redăm lui “U” strălucirea, răsărită în acel neuitat septem brie 1919, afirm ată ani la rînd în fotbalul românesc”.

Apelul său telefonic este o'Jege pentru mine, aflat ca şi Mircea Luca sub zodia simbolului “U”.

V ic tor M O R E A

Scurtă istorie a unor începuturi de sezon ale echipei purtînd însemnul “U” (IV)

Pagina a şaptea: După trei ani pe baricadele Diviziei "B" ^

După cucerirea Cupei Românibi, ediţia 1964-’65, lucrurile au mers bine, cu urcuşuri şi coborişuri pe scara clasamentelor, pînă la finele ediţiei 1975- 16, cînd pentru a patra oară “U” a retrogradat în "B"-. In acea ediţie, “U.” a terminat pe locul 18, cu doar 19 puncte adunate din. doar 8 victorii şi 3 egaluri (23 au fost înfrîngerile). Odată cu “U”, clasată pe locul 17, a retrogradat şi CFR Cluj. Grea lovitură pentru fotbalul clujean. Au urmat două ediţii la rînd pe baricadele eşalonului secund, unul de acomodare cu noua situaţie (1976-’77), al doilea de încercare a promovării (1977-’78), care a surîs băimărenilor, pentru ca în sezonul al treilea, (1978-’79) “U” să reuşească promovarea. Promovarea a fost reuşită de lotul Ştefan Moldovan şi Marcel Lăzâreanu - portari, Dan Anca, loan Ciocan, Aurel Moş, Iosif Mureşan, Florin Pop, Vasile Man.Septimiu Cîmpeanu, Liviu Mihai, Constantin Răduţă, Alexandru Suciu, Alexe Uifaleanu, Vasile Vidican, loan Batacliu, Aurel Mureşan, Ionel Dobrotă, Nicolae Florescu, Sorin Bagiu şi Victor Stana, sub conducerea antrenorilor Petre Moldoveanu în tur, respectiv Teodor Pop în retur. Prestaţia echipei în ediţia 1978- ’79 a însemnat promovarea, respectiv o linie de clasament 34 partide, 21 victorii şi 4 egaluri (9 au fost înfrîngerile), 73 de goluri marcate şi 25 primite, 46 de puncte. Bătălia promovării a fost cîştigată la mare concurenţă cu Gloria Bistriţa, a doua clasată, care a totalizat 42 de puncte.

Pagina a opta: Concluzii ■ fulger asupra ultimilor 20 de ani ai echipei înaintea startului din "C" spre "B"!

• Treptat, numărul titraţilor feu studiile superioare terminate), al studenţilor chiar a scăzut. Doctorii, juriştii, inginerii, profesorii au devenit amintire a unor ani de neuitat pentru simbolul “U”.

• Neluţu Sabău soseşte în această seară

D e a c u m , re v e n ire a lui S a b ă u la "U " e s te c e rt itu d in e . F o s ta v e d e tă a "Ş ep c ilo r roşii" s o s e ş te In C lu j în a c e a s tă s e a ră , c u o în t îr z ie r e d e c îte v a o re d a to ra tă o fic ia lilo r d e la R a p id B u c u reş ti, c a re l-a u a m în a t c u p e r fe c ta re a a c te lo r d e tra n s fe r. S a b ă u a r fi d o rit c a a s tă z i d im in e a ţă s ă s e în t î ln e a s c ă cu noii s ă i c o le g i d e e c h ip ă şi să p a rtic ip e la ş e d in ţa C o m ite tu lu i d e In iţia tiv ă d e la s e d iu l P re fe c tu rii. A c e s t lucru nu e s te p o s ib il d e c ît m a r ţi, la o o ră c e v a fi c o m u n ic a tă u lte r io r . N e lu ţu S a b ă u a ţin u t s ă d e c la re c ă b u c u r ia re v e n irii în C lu j e s te u m b r ită , o a re c u m , d e d o m n ii d e

la R a p id . "M i-a u p ro m is c ă -m i v o r d a a c te le în c e l m a i s c u rt t im p . V in eri, o c u p a ţi p în ă p e s te c a p c u a lte p ro b le m e , îi în ţe le g şi nu le port p ic ă , m -a u ru g a t să a ş te p t p în ă luni, la o ra 10 ,0 0 . D e a c e e a , re v e n ire a m e a la C lu j s e v a p ro d u ce a b ia s p re s e a ră . S p e r s ă fie a ş a l" În t r e b a t în le g ă tu ră cu d e c la ra ţia lui M irc e a R e d n ic , c a r e la s ă s ă s e în ţe le a g ă câ -l v a u rm a la C lu j, N e lu ţu S a b ă u c re d e c â v o rb e le lu i M irc e a s în t s im p le g lu m e . "E l a re fam ilia în B e lg ia , în p lu s nu e s te a ş a le g a t s u fle te ş te d e "U * în e î t s ă a b a n d o n e z e fo tb a lu l m a r e pentru D iv iz ia "C". N u ştiu , nu a m vorbit n im ic în a c e s t s e n s cu M ircea", a c o n c h is S a b ă u , un ju c ă to r d e s u p e r-c la s â d e la c a re

te poţi a ş te p ta , to tuş i, o r ic în d , s ă d rib leze , c h ia r ş i prin v o rb e . S o s ire a s a la C lu j e s te , în fo n d , drib lingul anu lu i!

• Următoarele 48 ore sînt decisive

D e a n tre n a m e n te le s tuden ţilo r clu jen i s e o c u p ă c u s ta tu t d e in terim at prof. M irc e a C o jo c a ru . D e la e c h ip ă a u p le c a t în a c e a s tă v a r ă S ă r m ă ş a n ( F C B ra ş o v ), O la r iu (F C B ih o r) şi M arius P o p e s cu . N o u p re şe d in te a l C ons iliu lu i D ire c to r , M a rc e l L ă z â re a n u , p ro p u s s ă o c u p e şi funcţia d e p re ş e d in te e x e c u tiv , s e va în tîln i a s tă z i, d e la o ra 1 3 ,0 0 , ' la s e d iu l P re fe c tu rii, cu B o g d a n C e r g h iz a n (p r e fe c tu l C lu ju lu i), v ic e p r im a ru l M irc e a G av rilă şi cu c e ila lţi m e m b ri a i C o m ite tu lu i d e In i ţ ia t iv ă în în c e r c a r e a d e r e a n a l iz a r e a

statutu lu i F C “U ". M irc e a G avrilă e s te d e p ă r e r e c ă p e lîn g ă C o n s i l iu l lo c a l , p a r te n e r u l num ăru l u n u a l F C “U " v a trebui să fie c o o p ta t C onsiliu l J u d e ţe a n şi C a m e ra d e C o m e rţ, Industrie şi A g r ic u ltu ră C lu j. D e a ltfe l, v ic e p r e ş e d in t e le a c e s t e ia , R e m u s A lb u , e s te p ro p u s pentru fu n c ţ ia d e v ic e p r e ş e d in te a l C onsiliu lu i D irec to r. In c e l m ult 4 8 d e o re , la C lu j, s e v a şti c ine este nou l a n tre n o r princ ipa l al ec h ip e i, b u g e tu l p e n tru sezonu l 2000-2001 şi cu m s e v o r acoperi ce le 10 m ilia rd e d e le i datorii. U n u ltim a s p e c t , n u lips it d e im p o r ta n ţă , e s te p e r fe c ta r e a ' a c te lo r d e tre c e re a S tadionulu i “Ion M o in a ” d in p a trim on iu l M T S în c e l a i C o n s i l iu lu i lo c a l. V a lo a r e a s t a d io n u lu i e s te e s t im a tă la a p r o x im a t iv -1 0 0 . m ilia rde lei.

Codin S A M O IL A

SS CICLISM TO UR D E F R A N C E - etapa a 14-a

“Turul are un rege, dar eu sînt un revoluţionar” !A c e a s t a a f o s t d e c la r a ţ ia

i t a l ia n u lu i M a r c o P a n t a n i în c e le b ra p u b lic a ţie " G a z e tta d e llo S p o rt" im e d ia t d u p ă v ic to ria d in e ta p a a 1 2 -a (C a rp e n tra s - M o n t ' V e n t o u x ) . “T o ţ i î l v ă d p e A rm s tro n g c îş tig ă to r a l turu lu i" , a c o n t in u a t c ic l is t u l e c h ip e i M e r c a to n e U n o . P a n ta n i ş i-a r e c ă p ă ta t c u ra ju l ş i a p lo m b u l. E s t e p r e g ă t i t p e n t r u m a r e a lo v itu ră . L id e ru l c la s a m e n tu lu i g e n e r a l , L a n c e A rm s tro n g n u s -a s fiit s ă a firm e c ă l-a lă s a t p e ita lia n s ă c îş t ig e . A c e a s tă d e c la ra ţie (d e s tu l d e jig n itp a re ) l - a a m b iţ io n a t ş i m a i m u lt p e ru tie ru l d e la M e r c a to n e . T o a tă p r e s a e c u o c h i i p e i t a l i a n : " P a n te ra R o z ” e s te a c u z a tă c ă s - a d o p a t . T e s t e l e n u a u c o n f i r m a t p r e z e n ţ a v r e u n e i s u b s ta n ţe in te rz is e . D a r a c e s te te s te n u a u o p r e c iz ie d e 100 % . Frfnă la u rm ă , c e p e lu m e a a s ta a r e o precizie de 100% ?! E ta p a a 1 3 -a , d is p u ta tă , c h ia r d e Z iu a n a ţ io n a lă a Franţe i (14 iu lie) l-a 3d u s la r a m p ă p e G a r c i a \ c o s t a , u n o u t - s id e r c a r e a â s fu m a t to a te , c a lc u le le h îr tie i. a u re n t J a l a b e r t ş i R ic h a r d I r e n q u e , c o r ife ii c ic lism u lu i d in

H e x a g o n , a u fo s t l i te ra lm e n te ec lipsaţi. A ş a d a r, n u a fost b la tll!

E ta p a a 1 4 - a , d is p u t a t ă s îm b ă tă pe' ru ta D ra g u ig n a n - B ria n s o n (1 4 9 ,5 k m ), u n a d in ' c u rs e le in fe rn a le a le tu ru lu i, a fo s t a d ju d e c a tă d e c o lu m b ia n u l S a n tia g o B o te ro d e la K e lm e . S u d -a m e ric a n u l a tre c u t p rim u l lin iă d e s os ire d u p ă 7 h 5 6 ' 1 3 " , a v în d o m e d ie o ra ră d e 3 1 ,4 3 5 k m /h .

" L o c o te n e n tu l" s p a n io lu lu i J a v ie r O tx o a a c o n d u s c u rs a d a c a p o al fin a , p e d a lîn d s o lita r p e ultim ii 1 27 d e k m . A c e s ta a fo s t u r m a t d e i t a l ia n u l P a o lo S av o ld e li şi d e M a rc o P a n ta n i. P e lo c u l 5 a s o s it f r a n c e z u l R ic h a rd V ire n q u e d e la T e a m P o lt i , p e 7 s - a a f la t L a n c e A rm s tro n g d e la U S P o s ta i S e rv ic e , ia r p e 9 g e rm a n u l J a n U llrich d e la D e u ts c h e T e le k o m . F e rn a n d o E s c a rtin , c a re n u s -a v ă z u t p în ă a c u m a b s o lu t d e lo c în T o u r, a s o s it a l 4 - le a . A c e a s tă cursă de căţărare a a v u t p a tru a s c e n s iu n i, u lt im e le d o u ă fiind c e le m a i im p o rta n te , C o l D 'A IIo s c u o p a n tă m e d ie d e 6 ,1% şi C o l D T zo a rd c o ta te c u c îte 3 0 d e p u n e fe . I n f a p t ascensiunea

d e 13 km d e la C o l D ’A lIo s a reven it în T o u r d u p ă 2 5 d e a n i d e a b s e n ţă ! O r ic u m , c u rs a a r e u ş it s ă î i p u n ă p e c ic liş t i în tr-o s ta re d e sp irit d e o s e b ită , în c la s a m e n t u l g e n e r a l ,A rm strong e s te lid e r a u to rita r şi posesor un ic a l tricou lu i g a lb e n . G e r m a n u l J a n U llr ic h - s e în d e p ă rte a z ă vizib il d e te x a n .

J a v ie r O t x o a a ; fo s t“d e z b ră c a t” d e tr ic o u i a lb cu buline roşii. S a n tia g o B o te ro a fo s t “a v a n s a t " la g r a d u l d e “c ă p ita n ” a l e c h ip e i K e lm e . C olum b ian u l e s te noul “R e g e " al m unţilor. L ideru l sp rin terilo r e s te germ anu l E r ik Z a b e l. A c e s ta m ai p o a rtă a ş a d a r , tr ic o u l a lb . în ie ra rh ia e c h ip e lo r , B a n e s to a a c u m u la t 1 8 3 h 1 8 ' 0 9 " . U r m e a z ă K e lm e , F e s t in a , R a b o b a n k , T e le k o m , O N C E , Lotto, M a p e i, U S P ostai ş i P olti. Ie ri s -a d is p u ta t e ta p a d e la B rianson la C o u rc h e v e l- (1 7 3 ,5 k m ), o c ă ţ ă r a r e c u tre i a s c e n s iu n i (C o l d u . G a l ib ie r 2 .6 4 5 m , C o l d e la M e d e le în e 2 . 0 0 0 m ş i M o n t e e d e C o u rc h e ve l 2 .0 0 0 m ).

1 ; Cristian FOCŞANU

m r r r a m a17 iulie

Acum şapte decenii, în 1930, în cadrul ediţiei inaugurale a C.M. de fotbal dinUruguay nu s-a disputat decît un singur joc. De. data aceasta şi-a făcut debutul o altă reprezentativă şud-americană, cea a Boliviei.' Dar în faţa selecţionatei Iugoslaviei, ^care a reuşit frumoasa perform anţă de a dispune în primul său joc cu 2-1 de puternica echipă a Braziliei, a fost im obstacol de netrecut pentru bolivieni. “Plavii” au câştigat din nou, de data aceasta cu un scor care ne scuteşte de orice comentarii: 4-0! Totuşi, merită să scoatem în evidenţă două nume sonore din echipa victorioasă: Trnanici şi Marianovici. în anii de după cel de al doilea.război mondial, ambii au devenit nu numai antrenori de seamă în Iugoslavia şi peste hotarele ţării, dar atît fostul stoper Marianovici, cît. şi extrema dreaptă Trnanici au ocupat mai mult timp funcţia de selecţioner unic al reprezentativei Iugoslaviei.

Ultimii “mohicani” pe la inginerie geologică, la Institutul pedagogic de trei ani, la educaţie fizică.

• S-au înmulţit... retrogradările. După trei,ani de "A", o nouă retrogradare, a cincea din istoria echipei, Ia finele ediţiei 1981- ’82. Au urmat alte trei sezoane în "B", grele cit pietrele de moară, urmate de revenirea în "A” la finele ediţiei 1984-’85. A urmat o nouă retrogradare cu revenire în "A" după un “sejur” de un an, pentru ca ultimul deceniul al secolului XX, respectiv al mileniului doi să însemne un -adevărat dezastru: o retrogradare, a şaptea în "B" la finele ediţiei 1998-’99, respectiv în "C" la finele ediţiei 1999-2000.

• • Ultima retrogradare, în cel de-al treilea eşalon, a fost posibilă datorită - în egală măsură - mediocrităţii lotului, a instabilităţii conducerilor tehnice, cît şi cumplitei sărăcii ce S-a abătut asupra echipei, iar Cetatea a asistat, aş zice nepăsătoare, la dezastrul echipei. Al doilea oraş al ţării n-a fost în stare să ţină o echipă în "A", n-a reuşit să oprească alunecarea vertiginoasă sprfe mediocritate şi cu resemnare aşteptăm un nou început de campionat al. echipei cu simbolul “U” (unul cu tradiţia prăfuită şi completamente uitată) pe baricadele Diviziei "C". “Sic transit gloria “U”!” Păcat! Victor E. ROMAN

ITENISLa 24 de ore de grupa mondială!

. R o m â n ia co n d u ce la H a ra re (s u rp r in z ă to r în a c c e p ţiu n e a specialiştilor) cu 2 -1 Z im b ab w e, d u p ă p r im e le d o u ă z ile d e în tre c e re .

V in eri, în cadru l partidelor d e sim p lu , A n d re i P a v e l a d ispus d e K e v in U lly e t d u p ă d o a r tre i s e tu r i , ia r R ă z v a n P a v e l (p r e fe r a t d e S e g ă r c e a n u în d e tr im e n tu l lui D in u P es c a riu ) a p ie r d u t după p a tru s e tu r i c o n fru n ta re a c u B yron B la c k (s fe r t - fin a lis t la W im b le d o n 2 0 0 0 ) . Ş i, ia tă în p artid a d e d u b lu , c u p lu l P a v e l /G a b r ie l T rifu a d is p u s în tre i s e tu r i (7 -5 , 6 -2 , 7 -6 ) d e cuplul W a y n e B la c k /K e v in U lly e t. Ie ri, s -a u d is p u ta t u ltim e le d o u ă p a rtid e d e s im p lu : R ă z v a n S a b ă u s -a d u e la t cu n u m ă ru l doi în ech ip a a fr ic a n ă , K e v in U llyet, iar P a v e l c u v e d e ta Byron B lack.

A u s t r a l i a s - a

c a l i f i c a t î n f i n a l ăîn s e m ifin a le le C upe i D a v is ,

A u s t r a l ia a d is p u s c u - n e v e ro s im ilu l 5 -0 d e B ra z ilia ,

la B r is b a n e . P a r t id a s -a d is p u ta t p e iarbă.

l a t ă r e z u l t a t e l eîn r e g is t r a te :

P a t r ic k R a fte r - G u s ta v o K u e rte n 6 -3 , 6 -2 , 6 -3

L le y to n H ew itt - F e rn a n d o M elig e n i 6 -4 , 6 -2 , 6 -3

S a n d o n S t o l le /M a r kW o o d fo rd e - J a im e O n c in s / G u s ta v o K u e rte n 6 - 7 , 6 -4 , 3 -6 , 6 -3 , 6 -4 (partida a d u ra t 3 h şi 2 5 m inute)

P a tr ic k R a fte r - F e rn a n d o M e lig e n i 6 -3 , 6 -4

L le y to n H ew itt - A .S a 6 -4 , 6 - 1 .

A u s tra lia , an tre n a tă d e John N e w c o m b e v a fi p r e z e n tă p e n tru a 4 5 -a o a ră în fina la c o m p e t i ţ ie i . P în ă a c u m , s a la t ie ra a intrat d e 2 7 d e ori în p o s e s ia “cangurilor" d e la . an tip o z i. în ultim ul ac t, R a fe rt şi C o . s e v o r due la cu S p a n ia s a u U S A (c o n f r u n t a r e a m în a tă ) . D e m e n ţio n a t c ă d in , lotul a u s tra lie n ilo r a a b s e n ta t m o tiv a t M a rk P hillippoussis.

Cristian FO C SAN U

CENTRUL MEDICAL PROCTOLOGIC'

t r a t e a z ă :gsgsşggsa

, s i a l te p ro b le m e le g a te d e a c e s t s u b ie c t

A c t u a l m e n t e , e x i s t ă p o s i b i l i t a t e a t r a t ă r i i a c e s t o r a f e c ţ i u n i

fă ră o p e ra ţii !Tratatment de scurtă durată,uşor

Iugoslaviei.-U \S Z L O Fr.

RESPONSABILITATEA DEPLINA A REZULTATELOR

B A IA M A R E : 0 6 2 - 2 2 . 0 1 . 0 3BUCUREŞTI: T IM IŞO AR A: IAŞI:

V 01 -3 1 1 1 .9 6 9 ; 0 5 6 - 2 2 1 .2 1 9 ; 0 3 2 -1 4 .5 6 .3 3 7

g p i r s w 3 H i a i i p i i i s ® P P

p A i c i ar putea fili reclama dumneavoastră

K c d t e e f » S F O T O g O V

Tel: '19 .21 .27

O l i m p i c i i r o m a n i

p e n tru S y d n e y - 2 0 0 0Se împlinesc 44 de ani de

cînd România, tot pe pămînt australian, cucerea prin Nicolae Lingă prima şi ultima medalie de aur la Olimpiada de la Melboume. De altfel* atunci în 1956, echipa noastră a fost formată din patru pugilişti de excepţie, care în final au adus ţării noastre tot atîtea medalii ( l aur - 2 argint şi 1 bronz). Marele neîndreptăţit s-a numit Mircea Dobrescu (“Hercule de buzunar”, cum era poreclit) care a pierdut finala la categoria musca în faţa englezului Sprinks în urma unei erori grosolane de arbitraj (punctaj). Tot cu medalie de argint a trebuit să se mulţumească şi valorosul nostru semigreu Gheorghe Negrea, iar Constantin Dumitrescu a cucerit bronzul. A fost cea mai bună comportare a bdxului românesc la J.O. de pînă acum. Dar, după cum spuneam, anii au trecut şi acum, din nou tot la antipozi, pugiliştii din întreaga lume care au obţinut- calificările şi-au dat întîlnire sub semnul celor cinci

■ cercuri olimpice.Echipa ţării noastre, acum

antrenată de Francisc Yaştag

la C.E. Tampere.2. Reprezentantul categorie

“m u sc ă ’ (51 kg), B ogdan Dobrescu, este în vîrstă de 23 ani, practică boxul de 6 ani la

practică boxul de la 14 ani. Este campion naţional de seniori-în anii 1995,1998,1999. El a mai participat la J.O. de la Atlanta (SUA), unde a ocupat locul 5.

4. La “pană” (57 kg) este tînărul ieşean de 22 ani, Ovidiu Bobîrnat. A început boxul la 10 ani,

J.O., aspirantul acestei categorii, 'Puiu Victor, fiind - eliminat din turneele de calificare.

7. La categoria “semimijlocie” (67 kg) vom fi reprezentaţi de campionul . _ mondial de la

Budapesta - ediţia 1997, Dorel Simion, care este component al clubului Dinamo Bucureşti unde a fost pregătit de tatăl său, Gheorghe Simion. Este m ultiplu campion naţional de juniori şi seniori, campion

clubul Metalul Plopeni, fiind descoperit de antrenorul Lucian Rădulescu. Este cam pion naţional de seniori ediţiile: 1998, 1999 şi este proaspăt vicecam pion european la Tampere (Finlanda). ,

3. La categoria “cocoş” (54 kg) vom fi reprezentaţi de campionul mondial “en-titre”, Grinu Olteanu, care provine de la clubul Dacia Piteşti,

ajutat de Grigore Boundavali, dispune de o tînără, dar foarte valoroasă echipă care pe parcursul ultim elor două cam pionate europene şi mondiale au reuşit rezultate foarte bune, cîştigînd şi experienţa necesară unei înţreceri olimpice. Echipa este alcătuită din zece boxeri de real talent care aspiră fiecare la un loc pe podiumul de premiere (cel puţin teoretic). Dar şi cîteva date de referinţă a acestor minunaţi sportivi.

1. La categoria“sem im uscă” (48 kg), reprezentantul nostru, M arian Velicu, este în v îrstă de 22 ani, component al clubului Dinamo Bucureşti,practică boxul dş 9 ani, în acest interval obţinînd titlul de campion naţional de seniori în 1995 şi 1997, dublu cîşţigător al “Centurii de aur” (1997-^1999) şi medaliat cu bronz-

fiind format de antrenorul Viorel Soroceanu. Este dublu campion naţional de seniori în anii 1997-1999, este medaliat cu bronz la Cam pionatele Mondiale de juniori 1996 şi â

cîştigat mai multe turnee internaţionale.

5. Categoria“semiuşoară” este şi ea bine reprezentată de George L ungu.Component al echipei

: J h

CRtNU OLTEANUunde a fost descoperit de antrenorul Gheorghe Preda. Este în vîrstă de 26 ani si

european la ediţia din 1998 - Minsk şi o mare speranţă a noastră pentru o medalie de aur

la Sydney.8 . Fratele lui Dorel,

Marian Simion, legitimat ca şi fratele său la clubul Dinamo Bucureşti, practică boxul de 10 ani, a fost şi este pregătit tot de tatăl său, Gheorghe Simion. Anul trecut a obţinut titlul de campion mondial la Houston (SUA) şi este multiplu medaliat cu bronz şi argint la Campionatele Europene' şi Jocurile Olimpice A tlanta. El ne va

la categoria , “ m i j l o c i e ■ mică” (71 kg), fiind de a s e m e n e a s p e r a n ţ a noastră la o Z ' medalie de ^ aur la Sydney.

9.D iac o n u ,c a te

goria mijlocie,75 kg, este legitim at la clubul Prahova Ploieşti, unde a fost descoperit de - antrenorul Ion M oroiţă ( a n t r e n o r emerit). Este în vîrstă de 22 ani, practică boxul de 10 ani. Dublu campion naţional dc juniori şi seniori şi este medaliat cu bronz la C.E. din 1998 şi C.M. din 1997 (Budapesta).

10. Categoria “semigrea” (81 kg) este în m îini bune:

ca tegorie , nu are un reprezentant valoros care să aspire la o calificare , olimpică şi nici nu a participat la aceste turnee.

12. “Supergreul”, Constantin Onofrei, component al clubului D inam o B ucureşti va fi reprezentantul ţării noastre la

,iA Sydney şi, putem afirma, cu şanse la podium. El este

triplu campion naţional \ de jun io ri şi dublu

campion naţional de sen io ri la această categorie şi cîştigâtor al mai multor turnee f.

GEORGELUNGUDinamo Bucureşti, în vîrstă de 22 ani, Lungu a început boxul sub bagheta lui Virgil Bazar (antrenor la “Metrorex” Bucureşti). Este dublu campion naţional de seniori în 1998, 1999. Locul 5 la Campionatele Mondiale de juniori - 1996 şi locul 5 la Campionatele Europene din 1998 - Minsk. Este o speranţă olimpică.

6 . La categoria “uşoară” (63,5 kg) ţara noastră nu a obţinut calificarea pentru

internaţionale.. Este în vîrstă de 24 ani şi a fost descoperit de antrenorul Constantin Chirinc. Are o statură atletică măsurind

1,95 m şi cîntârind 103 kg. La recent încheiatele C.E. a fost eliminat în op tim i de cam pionul mondial “en-titre” Alexei Lezin (R usia), dar el p rom ite că îşi va lua revanşa la Sydney.

T urneul de box va începe pe data de 15 septembrie 2000 şi se va term ina pe data de 1 octom brie, cînd vom cunoaşte noi campioni olimpici.

maramureşeanul C laudiu R âşco este actualm ente legitim at la S ighetul Marmaţiei, unde acum 13 ani a fost descoperit de antrenorul Grigore Vlad. Este de 4 ori cam pion naţional de juniori şi de 3 ori campion naţional de seniori al ţării. Este medaliat cu bronz ia C.E. din 1998 - M insk şi- cu arg in t la recentele C.E. desfăşurate la Tam pere (F inlanda). Aşteptăm o figură frumoasă din partea lui la J.O. de la Sydney.

11. Categoria “grea” (91 kg)..Ţara noastră, la această .

CONSTANTIN ONOFREICoriolanIUGA

T e lem atina l; -11,20 T V R T im işoara; 1 2 ,2 0 F e lic ity (s /r ) ; 1 3 ,1 0 T e z a u r fo lc lo r ic (r ); 1 4 ,0 0 J u rn a l; 1 4 ,1 5

7 0 ° T e le ju r n a l ; 1 4 .4 5 T V R C lu j . 7<00 T e ,e m a tin a l; 1 1 j2 0 t v r C luj-

/ T ' T - , no 1’1 1 2 ’1 0 C aZU H N a p o c a ; 1 2 ,0 0 F e lic ity (s /r ) ; .1 3 ,0 0S a i n î ! , ' 5 1 ? ' ° 0 D : U- 1 S p re ! â c Z S S S ec o lu l X X v ă z u t d e D a v id F rost (r); ......... ......................................................C ib e r F a n i n • m **-*0 Jum B l, 1 4 ,1 5 | 1 4 ,0 0 J u rn a l; 1 4 ,1 5 C ib e rF a n . C o m u n ic a ţii; 1 4 ,3 0 I C ib e rF a n ; 1 4 ,3 0 D estinu l u n e i n a ţiu n i; 1 5 ,0 01 6 m r -m *0 a . m e t: 1 4 -3 0 R e p e re s a c re ; | j b e K id d (f/r ); 1 6 ,0 0 O v e d e tă ... p o p u la ră ; 1 7 ,3 0 I C o nv ie ţu iri (m a g .); 1 6 ,0 0 Evrika; 1 6 ,3 0 Librăria_ ’ 1 6 , .° ° E m is iu n e în lirn b a I O r ic e e posib il (s); 1 8 ,0 0 Im p a s în doi; 1 8 ,3 0 l p e r o ţ i; 1 7 ,0 0 F e re a s tră spre A m e ric a ;1 7 ,3 0 O ricen n ^ h - T r \ u ' ° , nl C e tă ’" ' 1 7 ’3 ° 0 n C e 6 I AvanPremieră Ştiri; 1 9 ,0 5 C orec t!; 1 9 ,1 5 S u n s e t , e posibil (s); 1 8 ,0 0 C a s a m e a ; 1 8 ,3 0 G a ra n ta t

/ ' l ' ® n 6 d 'C ln a p e n trU t0{i; 1 8 '3 0 B e a c h (s ); 2 0 ,0 0 J u rn a l. M e te o ; 2 0 ,3 5 S port; I 1 0 0 % ; 1 9 ,0 0 A v a n p re m ie ră Ştiri; 1 9 ,0 5 C orect!;G a r a n ta t 1 0 0 / , ; 1 9 ,0 0 A v a n p re m ie r ă Ş t ir i ;1 9 1 ,0 5 I 2 0 ,4 5 F e lic ity (s ); 2 1 ,3 5 R e c u rs la m o ra lă ; 22 20 I 1 9 ,1 5 S u n s e t B e a c h (s); 20,00 J u m â l. M ete o ;I Y i r O / ' t l ' 1 Q 1 K C a i n r > A Î A A A A ■ ■ I . 1 ’ . m a a m m < _ ■

S u n s e t B e a c h < • * 20,00 J u m a l- I J u m ă lu lA c a d e m i'e ? C a ţa v e ^ c ^ ;° 2 2 ,3 5 ^ o n 'td e de j 2 0 ,3 5 . S port; 2 0 ,4 5 Aristocraţii (s ); 2 1 ,3 5 T ea tru l fviGtGO,2 0 , 3 5 E c o n o rru s ;2 2 ,2 5 J u m s lu lA c s d e m iG i ■ ~ .«a,- .c n k iA A mAntAi"- ir»nm , | M o n te C ris to (F . F ra n ţa 1 9 9 8 , p .lll); 0 ,3 5 Lum eaC a ţ a v e n c u ; 2 2 , 4 0 A v a n p r e m ie r ă ; 2 2 , 5 5 d a n s u lu i . 'T e le a 'n e m a te c a : J b e K id d (w .S U A 1 9 7 2 ) . J u m a l ' -(o r a 2 3 ,4 0 ) ; 0 ,4 0 J a z z . I l u i m

tvr©:7 ,0 0 D o m n iş o a ra A n d re a (s/r);

17 ,5 0 F e m e ia m is te r io a s ă (s /r);

N a ţio n a l d e T e le v iz iu n e :C a b in a d e m o n ta j”: Ion 1 C a râ m itru ; 2 2 ,2 5 Jurnalul A c a d e m ie i C a ţa v en cu ; I 2 2 ,4 0 R eflecţii rutiere; 2 2 ,5 5 S eco lu l X X v ă z u t | d e .. . (d o ) * J u m a l (ora 2 3 ,40 ); 0 ,1 0 R o c k la m iezu l

7 ,0 0 D o m n iş o a ra A n d re a (s /r ); | 8 4 0 ” i m u z ^ c a T rV g ^ l n° P îii’ 'I 8 .4 0 T o p T V R 2 (r ); 9 ,3 0 T r u p a -J T ru p a D P 2 ; 1 2 ,3 0 A rc a lui L e (r); 1 3 ,0 0 Lady, | f V T ^ 7 S ^ k m ^ a m i s t e î o ' a s ă 3 ( s / r Î

I art i r i t - m n ' 12,30 AOas 13,00 L a d y . j L a d y (s ); 1 3 ,3 0 A n to lo g ia jo c u lu i p opu lar; 1 3 ,4 5 I 8 ’4Q 0 m u ) • j m u z jc a / r\ . 9 3 5r y , l 1 D o c u m e n ta r ; 1 4 ,0 0 T o ţ i , T o ţi, îm p re u n ă ; 1 4 ,4 5 Ş tiri; 1 4 ,5 0 E d re p tu l tăui! ! T m p a D P 2 ' 12 3 0 A rta apărării (rV 1 3 Oo’ L a d y

S m - h » o S . î i 3. . S / Z ' 8 po w ; ’ 5 -2 0 ^ M 'W: ,5 '5SI" “ iA n d r e a /s i - 1 7 4/1 F t m o ' ■ t • s- i m 3 r i ’ 1 6 ,0 5 0 b s e s ia ( s ) l 1 6 ,5 0 D o m n iş o a ra I îm p re u n ă ; 1 4 ,4 5 Ş tiri; 1 4 ,5 0 O r iz o n t sp iritua l;T a Ia I i im a i t v / r o . + n n n c !*■ ™ enoasăJ 18 ,30 I A n d re a (s ); 1 7 ,4 0 F e m e ia m is te rio a s ă (s ); 1 8 ,3 0 | 1 5 ,2 0 V e n i, v id eo , viei (r); 1 5 ,5 5 A n to log ia joculu i

n b a n c a re şi b u rs ie re ; | T e le ju rn a l T V R 2; 1 9 ,0 0 Ş tiri b a n c a re şi burs iere; I p o p u la r; 1 6 ,0 5 O b s e s ia (s); 1 6 ,5 0 D o m n iş o a ra 1 9 ,0 5 Ia rb a v e r d e d e a c a s ă ; 1 9 ,4 0 C re d o ; 2 0 2 ,4 5 ! 1 9 .0 5 Ia rb a v e rd e ri, - ------------ • 1 fS p a ţ i u f r a n c o f o n ; 2 1 , 1 5 P u ls 2 0 0 0 ; 2 2

9 ,0 5 Ia rb a v e r d e d e a c a s ă ; 1 9 ,4 0 C re d o ; 2 0 2 ,4 5 j 19,05 Ia rb a v e rd e d e a x e a s ă ; 1 9 ,3 5 M is s Litoral j A n d re a (s ); 1 7 ,4 0 F e m e ia m is te rio asă (s); 1 8 ,3 00 0 j (c o .R o m â n ia '9 1 ); 2 1 ,1 5 M it şi is to rie ; 2 2 ,0 0 ! T e le ju rn a l T V R 2 ; 1 9 ,0 0 Ştiri b a n c a re şi burs iere;

• 1 9 ,0 5 Ia rb a v e rd e d e acasă; 1 9 ,3 5 R ia b a , g ă inu ţa | m e a (co . F ra n ţa /R u s ia 1 9 9 4); 2 1 ,3 5 T u m u l d e | contro l; 2 2 ,0 0 C ălăto rin d prin ţa ră ; 2 2 ,1 5 Po liţie . ju d ic ia ră (s); 2 3 ,0 5 Ştiri; 2 3 ,1 0 E n ig m a tic a Ten-a• (d o ); 2 3 ,4 0 A rm on ii clasice; 2 3 ,5 5 T V M M e s a g e r. I 7 ,0 0 O bservator; 7 ,3 5 A e ro b ic| n r | | 0 | - ^ ? s h o w - 8 ,0 0 D im in e ţ i L a T in e ;

C ă lă to r in d p r in ţa r ă ; 2 2 ,1 5 P o liţ ie ju d ic ia ră (s ); I C ă lă to rin d p rin ţară; 2 2 ,1 5 P o liţie ju d ic ia ră (s), 2 3 . 0 5 Ş tm ; 2 3 ,1 0 O m u l ş i m u z ic a (d o ); 0 ,0 5 T V M | 2 3 ,0 5 Ş tiri; 2 3 ,1 0 O m u l şi m u z ic a (do ); 0 ,0 5 T V M

| M e s a g e r .M e s a g e r .7 ,0 0 O b s e rv a to r ; 7 ,5 5 A e ro b ic

n n f n i P S h o w ; 8 ,0 0 D im in e ţi L a T in e e e e ;* 1 0 , 0 0 Ş t ir i; 1 0 ,1 0 G o d z ila (s );

1 0 , 3 0 B ă rb a ţi în n e g r u (s ); 1 1 ,0 0 C ro a z ie ră d e lu x (s /r ); 1 2 ,0 0 S c a n d a lu l (s ); 1 3 ,0 0 Ş tirile a m ie z ii;

7 ,0 0 O b s e rv a to r; 7 ,5 5 A erob ic S h o w ; 8 , 0 0 D im in e ţ i L a T in e (m a g .); 1 0 ,0 0 Ştiri; 1 0 ,1 0 G odzilla

(s ); 1 0 ,3 0 B ă rb a ţi în n e g ru (s .d a ); 1 1 ,0 0 C ro a z ie ră | d e lu x (s /r ); 1 2 ,0 0 S c a n d a lu l (s ); 1 3 ,0 0 Ş tirile

a n i t t f pt

(m a g .); 1 0 ,0 0 Ştiri; 1 0 ,1 0 G o d zila

V . I . P . (s ); 1 6 .0 0 S u f le t re b e l (s ); 1 7 ,0 0 Ştiri; 1 7 ,1 5 . -jg .o o O b s e rv a to r; 1 9 ,5 5 " V o u ă (d iv .); 2 0 ,0 0 C ă ile i V o u ă (d iv .); 1 7 ,2 0 C a s a d e p e p la jă (s); 1 8 ,1 0 d ra g o s te i (d ra m ă S U A ’9 6 ); 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r; !

■ 0 0 4 f ) \ / r > i l â / r l i v V 00 AP* . I n r ^ i l c i m r a \ / i o t u i n i / f *

I

1 3 , 1 5 B o s to n ie n ii (d r a m ă A n g lia 1 9 8 4 ) ; 1 5 ,0 0 j a m ie z ii; 1 3 ,1 5 C o n d iţia u m a n ă (d ra m ă S U A ’9 1 ); j ţ f ): 1 0 ,3 0 B ă rb a jT în negru ( s ) ; 1 1 ,0 0 C ro a z ie ră! „ „ M M ™ MM MM * d e lu x (s /r); 1 2 ,0 0 S cand alu l (s ); 1 3 ,0 0 Ş tirile

a m ie z ii; 1 3 ,1 5 B ă rb a ţii nu p lîn g (d ra m ă S U A 1 9 9 2 ) ; 1 5 ,0 0 V .I .P . (s); 1 6 ,0 0 S u fle t reb el (s); 1 7 ,0 0 Ş tiri; 1 7 ,1 5 V o u ă (div.); 1 7 ,2 0 C a s a d e p e p la jă (s ); 1 8 ,1 0 C ro a z ie ră d e lux (s ); 1 9 ,0 0

7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro T V | O b s e rv a to r; 1 9 ,5 5 V o u ă (div.); 2 0 ,0 0 S u b s o a re le e al tău ! (m a g . m a tin a l); 1 0 ,0 0 | A fricii (s ); 2 2 ,0 0 O bservato r; 2 2 ,2 5 V o u ă (div.); T în ă r şi ne lin iş tit (s /r); 1 0 ,5 0 D o i . 2 2 ,3 0 Jo i T e le E u ro b in g o 2; 2 3 ,5 0 înlănţuiţi (th iriller p o liţiş ti ş i ju m ă ta te (r ); 1 0 ,3 5 ! S U A ’9 2 ); 3 ,3 0 C o n a n (s/r)

C o n a n (s ); 1 2 ,2 0 In im a în tu n eric u lu i (f/r); 1 4 ,1 5 > j n K r a j i t a m g 7 ,0 0 B ună d im in e a ţa . P ro T V S p e c ia liş tii (s ); 1 5 ,1 0 P ro tec to rii (s /r ); 1 6 ,0 0 T în ă r | i j ^ e a l tâu! (m a g . m atina l); 1 0 ,0 0

C r o a z ie r ă d e lu x (s ); 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r ; 1 9 ,5 5 i 2 2 ,4 0 V o u ă (d iv .); 2 2 ,4 5 Jo c u l su p rav ie ţu irii (f. V o u ă (d iv .) ; 2 0 . 0 0 U n p e ş t iş o r n u m it W a n d a | S U A 1 9 9 5 ) ; 1 ,0 0 P erico l im in e n t (s ).(c o .S U A '8 8 ); 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r; 2 2 ,4 0 V o u ă (d iv .);2 2 .4 5 P re ţu l tă c e r ii ( f .a . F ra n ţa ’7 3 ) ; 1 ,0 0 P eric o l im in e n t (s ).

7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro T V ■ e a l tă u !; 1 0 ,0 0 T tn â r ş i.n e lin iş tit I( s / r ) ; 1 0 , 5 0 D o i p o liţ iş t i ş i |ju m ă ta te (r ); 1 1 ,3 5 C o rta n (s ); | şj ne lin iş tit (s ); 1 6 ,5 0 S e n s unic; 1 7 ,0 0 Ş tirile P ro | tSSKUlj & f l z i Z S i T în ă r şi neliniştit (s /r); 1 0 ,5 0 D oi

1 2 ,2 0 E s c ro c h e r ia (f/r ); 1 4 ,1 5 T ră d a re a unui ta tă ■ T V ; 1 7 ,3 0 A l ş a p te le a c e r (s ); 1 8 ,3 0 S e in fe ld (s); i " ' p o liţiş ti şi ju m ă ta te (r ); 1 1 ,4 0HM- m n n T7n â r c i moHmIo.!* M i i ; Q .n c j -j9>0CL ş t i ri|e pr0 T V ; 2 0 ,0 0 C u c rim a în suflet J

• / I h n l l o r S N A 1 Q Q 7 V 0 1 4 « 1 « f i r i i » P r n T V / - 0 1 6 0 I

( f /r ) ; 1 6 ,0 0 T în ă r ş l n e lin iş tit (s )1 6 ,5 0 S en s un ic; j 19 ,OCL Ş tirile pro T V ; 2 0 ,0 0 C u c rim a în suflet J C o n a n (s ); 1 2 ,3 5 A rş iţa (f/r); 1 4 ,2 0 C u c rim a în 1 7 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 1 7 ,3 0 A l ş a p te le a c e r (s ); • (th rille r S U A 1 9 9 7 ); 2 1 ,4 5 Ş tirile P ro T V ; 2 1 ,5 0 * s u fle t (f/r); 1 6 ,0 0 T în ă r şi nelin iştit (s); 1 6 ,5 0 .S e n s 1 8 .3 0 S e in fe ld (s ) ; 1 9 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 2 0 ,0 0 I C h e s tiu n e a z ile i p e scurt; 2 2 ,0 0 'A rş iţa (d ra m ă I u n 'c > 1 7 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 1 7 ,3 0 A l ş a p te le a c e r

. 7 ,0 0 T e le ju rn a l; 1 2 ,1 0 A ris to c ra ţii (s /r); 1 3 ,0 0 D ru m u l spre E u ro p a; 1 3 ,1 0 T e a t r u l N a ţ io n a l d e T e le v iz iu n e

I prezintă: C a b in a d e m o n ta j (r); 1 4 ,0 0 Ju rn a l; | 1 4 ,15 C ib e rF an . G a m e m a n ia ; 1 4 ,3 0 S en io rii cetă ţii 1 (r ); 1 5 ,0 0 S p e c ta c o lu l lu m ii v ă z u t d e lo a n { G rigorescu; 1 5 ,3 0 E m is iu n e în lim b a g e rm a n ă ; > 1 7 ,0 0 T o p vo ia j; 1 7 ,3 0 O ric e e posib il (s ); 1 8 ,0 0 | P entru dv s ., D o a m n ă !; 1 9 ,0 0 A v a n p re m ie ră Ştiri; [ 1 9 ,0 5 C orect!; 1 9 ,1 5 S u n s e t B e a c h (s ); 2 0 ,0 0

Jurnal. M e te o ; 2 0 ,3 5 S p o rt; 2 0 ,4 5 P lo a ia d e s te le (div.); 2 2 ,1 5 Ju m a lu l A c a d e m ie i C a ţa v e n c u ; 2 2 ,3 0 F a rm e c e (s ); 2 3 ,1 5 M is s M a rp le : T re n u l d in Pad d ing ton (f.p .A n g lia 1 9 8 7 ) * Ju rnal (o ră 2 3 ,4 0 ) ■ 7 .0 0 D om n iş o a ra A n d re a (s /r);

7 ,5 0 P e rn e 'a m is te r io a s ă (s /r ); 8 ,4 0 P o liţie ju d ic ia ră (s /r); 9 ,3 0

I T rupa D P 2 ; 1 2 ,3 0 D ’a le lu‘ M itică (r); 1 3 ,0 0 L a d y , 1 Lady (s ); 1 3 ,3 0 T ra d iţii; 1 4 ,0 0 T o ţi, îm p re u n ă ; | 1 4 ,45 Ştiri; 1 4 ,5 0 T u m u l d e control (r); 1 5 ,2 0 V e n i,• v ideo , vie i (r); ;1 5 ,5 0 V irtu o zi,..; 1 6 ,0 5 O b s e s ia j (s ) ; 1 6 ,1 0 C ă lă t o r in d p r in ţ a r ă ( r ) ; 1 6 , 5 0 1 D om nişoara A n d re a (s ); 1 7 ,4 0 F e m e ia m isterioasă J (s); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l T V R 2 ; 1 9 ,0 0 Ş tiri b a n c a re | şi burs iere ; 1 9 ,0 5 T e le v iz iu n e a , d ra g o s te a m e a !;• 2 0 ,0 0 G ră d in a lui C U p idon; 2 1 ,1 5 A fa c e ri la che ie ;* 2 1 ,4 5 C ă lă to rin d p rin ţa ră ; 2 2 ,0 0 Ş tiri; 2 2 ,1 0 I Ultimul R e v e lio n (fa rs ă Ita lia 1 9 9 7 ); 2 3 ,5 0 A rm onii | clasice; 0 ,0 5 T V M M e s a g e r .

7 ,0 0 O bserva to r; 7 ,5 5 A e ro b ic C * s h o w ; 8 , 0 0 D im in e ţ i L a T in e

(m a g .); 1 0 ,0 0 Ştiri; 1 0 ,1 0 'G o d z ila I (s); 1 0 ,3 0 B ărbaţi în n e g ru (s); 1 1 ,0 0 C ro a z ie ră J-d e lux (s /r); 1 2 ,0 0 S c a n d a lu l (s ); 1 3 ,0 0 Ş tirile 1 am iezii; 1 3 ,1 5 M ira c o lu l d in p ăd u re (d ra m ă S U A J 1 9 9 7); 1 5 ,0 0 V .I .P . (s ); 1 6 ,0 0 L a w le s s (s); 1 7 ,0 0* Ştiri; 1 7 ,1 5 V o u ă (d iv .); 1 7 ,2 0 G ra n iţe le iubirii (s ); I 1 9 ,0 0 O b s e r v a to r ; 1 9 ,5 5 V o u ă (d iv .) ; 2 0 ,0 0 | Furtuna (c o .S U A ’8 2 ); 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r; 2 2 ,5 5 1 V o u ă (d iv . ) ; 2 3 , 0 0 P a r ty T im e (d iv . ) ; 0 ,3 0 I C a p c a n e le e x ta z u lu i (th rille r S U A 1 9 9 2 ); 2 ,3 0

S can d alu l (s /r); 3 ,3 0 L a w le s s (s /r)M i ' 7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro T V

e al tă u !; 1 0 ,0 0 T în ă r şi neliniştit ar.Titi ( s / r ) ; 1 0 1 ,5 0 D o i p o l i ţ iş t i ş i

ju m ă ta te (r); 1 1 ,3 5 C o n a n (s ); 1 2 ,2 0 G e n e ra ţia X (f/r); 1 4 ,1 5 T re i c e a su ri re le (f/ r); 1 6 ,0 0 T în ă r şi ne lin iş tit (s); 1 6 ,5 0 S e n s unic;

N ik ita (s ); 2 1 ,0 0 P ro te c to rii (s ); 2 1 ,4 5 Ş tirile P ro T V ; 2 1 ,5 0 C h e s t iu n e a z ile i p e scurt; 2 2 ,0 0 In im a în tu n e r ic u lu i (d r a m ă S U A 1 9 9 7 ) ; 2 3 ,4 5 Ş tirile P ro T V /P ro f it ; 0 ,0 0 P r o F M e a ic i!; 0 ,3 0 D o i poliţişti şi ju m ă ta te (s ): 1 ,3 0 S e in fe ld (s /r ); 2 ,0 0 E v a d a re im p o s ib ilă (f. S F S U A 1 9 9 3 ) .— 7 , 0 0 M ila g ro s (s /r ); 8 ,0 0 T a ifa s / * ^ 1 \ | - m a g . m a tin a l; 1 3 ,0 0 M ila g ro s

(s ); 1 4 ,0 0 A e ro p o rtu l (s); 1 5 ,0 0 V ip e r (s /r ); 1 5 ,5 5 C lip Ari; 1 6 ,0 0

S a lv a ţ i d e .c lo p o ţe l (s ); 1 7 ,0 0 V ip e r ; 1 8 ,0 0 Focus; 1 8 ,3 5 Im p a c t; 1 9 ,0 0 C a v a le ru l ră tă c ito r (s); 2 0 ,0 0 J o a n şi M e lis s a (d r a m ă S U A ’9 4 ) ; 2 1 ,4 5 Ştiri p e s c u rt . M e te o ; 2 2 ,0 0 M itu rile v e rii la P rim a T V ; 2 3 ,0 0 D e te c tiv i d e e lită (s ); 2 3 ,5 3 C lip Art; 0 ,0 0 F o c u s (r); 0 ,3 0 Im p a c t (r )

7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , R o m â n ia ;TC?/ Cfjr" ’ 9 ,0 0 D a ţi v in a p e C o rin a (rO; 1 0 ,3 0

| A n g lia /S U A 1 9 9 1 ); 2 3 ,3 5 Ş tirile P ro T V /P ro fit; 0 ,0 0 | P ro F M e a ic i (d ); 0 ,3 0 D o i poliţişti şi ju m ă ta te (s); | 1 ,3 0 S e in fe ld (s /r); 2 ,0 0 V o rb e dulci (d ra m ă S U A

1 9 8 5 ); 3 ,3 0 C o n a n (s /r).7 ,0 0 M ila g ro s (s /r); 8 ,0 0 T a ifa s

- m a g a z in m a t in a l ; 1 3 ,0 0 M ilagros (s ); 1 4 ,0 0 C in e m a g ia (r); 1 4 ,3 0 E x p lo z iv (r); 1 5 ,0 0 V ip e r

(s /r ); 1 5 ,5 5 C lip Art; 1 6 ,0 0 S a lv a ţi d e c lo p o ţe l (s); 1 7 ,0 0 V ip e r (s ); 1 8 ,0 0 F o c u s ; 1 8 ,3 5 Im p a c t; 1 9 ,0 0 C a v a le ru l ră tăc ito r (s); 2 0 ,0 0 Prim ul n ă s c u t (d ram ă S U A ’8 4 ) ; 2 1 ,4 5 Ş tiri p e sc u rt. M e te o ; 2 2 ,0 0 D u ş m a n u l d u ş m a n u lu i ( s ) ; 2 2 , 5 0 C r o n ic a

I (ş ); 1 8 ,3 0 S e in fe ld (s ); 1 9 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 2 0 ,0 0■ T re i c e a su ri re le (d ra m ă S U A 1 9 9 7 ); 2 1 ,4 5 Ş tirile■ P ro T V ; 2 1 ,5 0 C h e s tiu n e a zile i p e scurt; 2 2 ,0 0 I G e n e ra ţia X (th rille r S U A 1 9 9 6 ); 2 3 ,5 0 Ş tirile P ro | T V /P ro fit; 0 ,1 5 P ro F M e aici (d ); 0 ,3 0 D oi poliţişti 1 şi ju m ă ta te (s ); 1 ,3 0 S ein fe ld (s /r); 2 ,0 0 F a ta din . J e rs e y (c o . S U A 1 9 9 2 ); 3 ,3 0 C o n a n (s /r).

U |L jp i -~ . rr^ ~ l 7 ,0 0 M ilagros (s /r); 8 ,0 0 T a ifa s I T t t ’f t 1 ' m a 9 a z in m a t in a l ; 1 3 .0 0 j p J y j U U £ J M ila g ro s (s ); 1 4 ,0 0 D u ş m a n u l■ d uşm anu lu i (r); 1 5 ,0 0 V ip e r (s /rj;J 1 5 ,5 5 C lip Art; 1 6 ,0 0 Salvaţi d e c lopo ţe l (s ); 1 7 ,0 0 • V ip e r; 1 8 ,0 0 Focus; 1 8 ,3 5 Im pact; 1 9 ,0 0 ’ C a v ale ru l | ră tă c ito r (s); 2 0 ,0 0 O p e ra d e tre i p a ra le (m u s ica l

I c îrc o taş u lu i; 2 3 ,0 0 D etec tiv i d e e litâ (s ); 2 3 ,5 5 C lip | S U A ’8 9 ); 2 1 ,4 5 Ştiri p e scurt; 2 2 ,0 0 H itu rile verii ■ A rt; 0 ,0 0 F o c u s . C a ric a tu ra z ile i (r); 0 ,3 0 Im p a c t • la P rim a T V ; 2 2 ,5 0 C ro n ica c îrco taşu lu i; 2 3 ,0 0

(O- t b l ş 7

i E c o n o m i c A B C (r ); 1 0 ,4 5 G u ra |

D e te c tiv i d e e lită (s ); 2 3 ,5 5 C lip Art; 0 ,0 0 Focus I (r); 0 ,3 0 Im p a c t (r).| 7 ,0 0 B ună d im in e a ţa , R o m â n ia ;1 7 / 9 ,0 0 D aţi v ina p e C o rin a (r); 1 0 ,3 0, / / n h c E c o n ™ c A B C (r); 1 0 ,4 5 G u ra' lum ii; 1 1 ,0 0 S e n za ţio n a l (r); 1 2 ,0 0I R e p o r te r T e le 7 (r ); 1 3 ,0 0 O ra u n u a ven it; 1 3 ,1 5| T e le m e d ic in a (r); 1 4 ,3 0 Lu m e a m isterelo r; 1 5 ,3 0

m .s j ş , , , , “ ” !' ' | T in e re ţe fă ră bă trîne ţe ; 1 6 ,00 P o s t M erid ian ; 1 7 ,0 0C o r in a ; 1 8 , 0 0 C lu b u l M ic ro b iş tilo r 1 9 ,0 0 | _ ■ ' . ’ \ , „ nn „ . • o c nr D a ţi v ina p e C o n n a ; 1 8 ,0 0 D o c u m e n ta r 1 8 ,5 0

7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , R o m â n ia ;8 ,0 0 D aţi v in a p e C o rin a (r); 1 0 ,3 0

b b c E c o n o m ic A B C (r); 1 0 ,4 5 G u ra lu m ii; 1 1 ,0 0 S e n z a ţio n a l (r); 1 2 ,0 0 j |Um ii; 1 1 ,0 0 S e n za ţio n a l(r ); 1 2 ,0 0 M ă ş tile puterii

O r a unu a v e n it; 1 3 ,0 5 S tu d io u l T u d o r V o m ic u ; J (r) ; 13,00 O r a unu a v e n it (r); 1 3 ,1 0 M ă ş tile puterii 1 4 ,0 0 R e n d e z -v o u s la T e le 7 (r ); 1 6 ,0 0 P o s t I M e rid ia n ; 1 7 ,0 0 D a ţi v in a p e C o r in a ; 1 8 ,0 0 2 4 d in |2 4 ; 1 8 ,3 0 D o c u m e n ta r ; 1 9 ,0 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,4 5 | p e

E c o n o m ic A B C ; 2 0 , 0 0 G u r a lu m ii; 2 0 1 5 j T e le ju rn a l; 1 9 ,4 5 E c o n o m ic A B C ; 2 0 ,0 0 G u ra | p ^ T r i o ^ L O T O ; 1 9 ,0 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,4 5 D o c u m e n t a r ; 2 1 , 0 0 S e n z a ţ i o n a l c u D a n . turTiii; 2 0 ,1 5 D o c u m e n ta r; 2 1 ,0 0 S e n za ţio n a l cu - D ia co n e sc u ; 2 2 ,0 0 M ă ş t ile puterii; 0 ,0 0 Nopţi a lb e ; J D a n D ia c o n e s c u ; 2 2 ,0 0 R e p o rte r T e le 7 ; 2 2 ,3 0

T e le m e d ic in a ; 0 ,0 0 N opţi a lb e ; 1 ,0 0 O ra unu a v e n it ; - 1 ,1 5 C o n c e rt. -

1 0 ,0 0 Ş t i r i l e - d e A c a s ă (r);

(c o n t.); 1 4 ,0 0 P rim ul p a s (r); 1 5 ,3 0 T in e re ţe fără b ă tr în e ţe ; 1 6 ,0 0 P ost M erid ia n ; 1 7 ,0 0 D aţi vina

1 ,0 0 O ra u n u a v e n i t I—■ " ■»-- 1 0 , 0 0 Ş t i r i le d e A c a s ă ( r ) ; |

1 0 ,3 0 A c a s ă la b u n ic a (r); 1 0 ,4 5 | D r a g o s t e ş i p T lte re ( s / r ) ; 1 1 ,1 5 9 0 - 6 0 - 9 0 1F o to m o d e le (s ); 1 2 ,0 0 R ă z b o iu l pas iun ilo r (s /r ); |

(S );

E c o n o m ic A B C ; 2 0 ,0 0 G u r a lu m ii; 2 0 , 1 5 D o c u m e n ta r ; 2 1 , 0 0 S e n z a ţ io n a l c u D a n D ia c o n e s c u ; 2 1 ,5 5 P ariu Trio - L O T O ; 2 2 ,0 0 Linia în tîi; 0 ,0 0 N opţi a lb e ; 1 ,00 O ra unu a ven it.

1 0 ,0 0 Ş tir ile d e A c a s ă (r ) ; 1 0 ,3 0 A c a s ă la b u n ic a (r); 1 0 ,4 5 . 1 0 ,3 0 A c a să la b u n ic a (r); 1 0 ,4 5

D r a g o s t e ş i p u te r e ( s / r ) ; 1 1 , 1 5 9 0 : 6 0 - 9 0 D s te s i t e r e ( s / r ) . 11 1 5 9 0 - 6 0 - 9 0 F o to m o d e le (s /r); 1 2 ,0 0 R ă zb o iu l pas iu n ilo r (s/r); ! F o lo m o d e |e ’<s/r); 1 2 ,0 0 R ă zbo iu l pas iun ilo r (s /r);

1 2 ,4 5 G u a d a lu p e (s ); 1 3 ,3 0 F e m e ia v ieţii m e le (s /r); 1 4 ,1 5 A n to n e lla (s); 1 5 ,0 0 M ila d y (s); 1 6 ,3 5

1 2 ,4 5 G u a d a lu p e (s ); 1 3 ,3 0 F e m e ia vieţii m e le(s /r ); 1 4 ,1 5 A n to n e lla (s ); 1 5 ,0 0 M ila d y (s); 1 6 ,3 5 I 1 2 -4 5 G u a d a lu p e (s); 1 3 ,3 0 F e m e ia v ieţii m e le D ra g o s te şi p u te re (s ); 1 7 ,0 0 C ă s u ţa poveştilo r l (s /r ): 1 4 ,1 5 A n to n e lla (s ); 1 5 0 0 M ila d y (s ); 1 6 ,3 5

1 7 ,1 5 A c a s ă la b u n ic a ; 1 7 ,3 0 T re L fe m e i (s ); | a S J bunica;’ 1 7 ,3 0 t £ fe m e i (s° : I D ra g o s te şi p u te re (s); 1 7 ,0 0 C ă s u ţa p oveştilo r1 8 ,3 0 Ş tirile d e A c a s ă ; 1 9 ,0 5 R ă zb o iu l pas iu n ilo r , ' d e A cgsă; 1 9 0 5 R ă zb o iu , p a s iu n i|o ; I (s ); 1 7 ,1 5 A c a s ă la bunica; 1 7 ,3 0 T re i fe m e i (s);(s ); 2 0 ,0 0 9 0 -6 0 -9 0 F o to m o d e le (s ); 2 1 ,0 0 F e m e ia j (s) ; 2 0 ,0 0 9 0 -6 0 -9 0 F o to m o d e le (s ); 2 1 ,0 0 F e m e ia | 1 8 .3 0 Ş tirile d e A c a s ă ; 1 9 ,0 5 R ă zb o iu l p a s iun ilo rv ie ţii m e le (s ); 2 2 ,0 0 C lo p o ţe lu l m orţii (thriller S U A J v ie ţii m e le (s ); 2 2 ,0 0 V re m e a ţig a n ilo r (d ra m ă , (s ), 2 0 ,0 0 9 0 -6 0 -9 0 Fotom odele (s ); 2 1 ,0 0 F e m e ia1 9 6 4 ) . I Iu g o s la v ia 1 9 8 9 , p .ll); 2 3 ,3 5 P a u l M c C a rtn e y : G e t « v ieţii m e le (s ); 2 2 ,0 0 Fn g h e a re le rău lu i (f.h o rro r

1 5 , 0 0 R e t r a n s m is ie T e /e 7 - a b c ; | B a c k (d o )! ; ( A n g lia 1 9 6 7 ); 2 3 ,3 5 A c a să la ro m â n i (r)Îpano)a 1 7 5 0 V id e o c lip u ri; 1 8 ,0 0 C h e m a re a 1 1 5 ,00 R etransm isie T e le 7 abc; 1 7 ,50 I . tkE • f r 15 ,00 Retransmisie T e le 7 abc; 17 ,50H ţ& x * p ă m în tu lu i - re a liz a to r N ico le ta Ţ ă ra n u ; j e i ^ i ^ a V ideoclipuri; 1 8 ,0 0 V îrfu l de' la n c e - VideocEpuri; 18,00 Drumuri a le cunoaşterii

1 9 3 0 S p o tu r i ş i r e p o r t a je p u b lic ita re ; 2 0 , 0 0 * realizator N icoleta Ţăranu; 1 9 ,3 0 Spoturi j -re a liza to r Nicoleta Ţăranu, 1 9 ,30 SpoturiR e t r a n s m is ie T e l e 7 a b c ; 2 3 , 0 0 în c h id e r e a I Şi rep o rta je publicitare; 2 0 ,0 0 R etran sm is ie T e le 7 J şi reportaje publicitare; 2 0 ,00 Retransm isie T e le 7p ro g ra m u lu i ( abc^ 23,00 înch iderea program ulu i. : J abc; 2 3 ,0 0 închiderea programului.

| 1 7 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 1 7 ,3 0 A l ş a p te le a c e r (s ); j 1 8 ,3 0 S e in fe ld (s ); 1 9 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 2 0 ,0 0 La ■ limita im posib ilu lu i (s ); 2 1 ,0 0 P ro file r - ps iho log ia J crim ei; 2 1 ,4 5 Ş tirile P ro T V ; 2 1 ,5 0 C h e s tiu n e a 1 zilei p e scurt; 2 2 ,0 0 în c ă u ta re a fiilor (d ra m ă S U A | 19 8 7); 2 3 ,4 5 Ş tirile P ro T V /P ro fit; 0 ,0 0 P ro F M e | aici (d ); 0 ,3 0 D o i poliţişti şi ju m ă ta te (s ); 1 ,3 0 I S ein fe ld (s /r); 2 ,0 0 E u şi V e ro n ic a (d ra m ă S U A

1992)7 .0 0 M ilagros (s /r); 8 ,0 0 T a ifa s

- m a g a z in m a t in a l ; 1 3 ,0 0 M ila g ro s (s ); 1 4 ,0 0 M o to r (r ); 1 5 ,0 0 V ip e r (s/r); 1 5 ,5 5 C lip A rt ;

1 6 ,0 0 S a lv a ţi d e c lo p o ţe l (s); 1 7 ,0 0 V ip e r (s );I 1 8 ,0 0 F o c u s ; 1 8 ,3 5 Im p a c t; 1 9 ,0 0 C a v a le ru l | rătăcitor (s ); 2 0 ,0 0 P a s iu n e s e cre tă (d ra m ă S U A ( 19 9 2); 2 1 ,4 5 Ş tirile p e scurt; 2 2 ,0 0 R a v e n (s )r j1 2 3 ,0 0 D e tec tiv i d e e lită (s ); 2 3 ,5 5 C lip A rt; 0 ,0 0 J S e x cu N a d in e ; 1,00 F o c u s (r); 1 ,3 0 Im p a c t (r)I ţ iş i_ p ~7 7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , R o m â n ia ;

-J J / 9 ,0 0 D a ţi v ina pe C o rin a (r); 1 0 ,3 0| / j f f C y C r E c o n o m ic A B C (r); 1 0 ,4 5 G u ra• lumii; 1 1 ,0 0 S e n za ţio n a l (r); 1 2 ,0 0 ! Linia în tîi; 1 3 ,0 0 O ra u nu a venit; 1 3 ,1 5 L in ia în tîi• (cont.); 1 4 ,0 0 C în te c u l şi c a s a lui; 1 5 ,3 0 T in e re ţe | fără b ă tr în e ţe ; 1 6 ,0 0 D o m in o ; 1 7 ,0 0 D aţi v ina p e | C orina; 1 8 ,0 0 în jus tiţie ; 1 9 ,0 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,4 5 1 E c o n o m ic A B C ; 2 0 , 0 0 G u r a lu m ii; 2 0 , 1 5 ! D o c u m e n ta r ; 2 1 , 0 0 S e n z a ţ io n a l c u D a n• D ia co n e sc u ; 2 2 ,0 0 Ţ a r a d e d incolo d e B ucureşti;| 0 ,0 0 T e n ta ţii; 0 ,3 0 C o n c e rt; 1 ,0 0 O ra un u a v e n it.

1 0 .0 0 Ş tir ile d e A c a s ă (r ) ; 1 0 ,3 0 A c a s ă la b u n ic a (r); 1 0 ,4 5

D r a g o s t e ş i p u t e r e (s /r ) ; 1 1 , 1 5 9 0 - 6 0 - 9 0I F o to m o d e le (s /r); 1 2 ,0 0 R ă zb o iu l pas iun ilo r ( s / r ) ; ' | 1 2 ,4 5 G u a d a lu p e (s ); 1 3 ,3 0 F e m e ia vieţii m e le | (s/r); 1 4 ,1 5 A n to n e lla (s ); .1 5 ,0 0 M ila d y (s); 1 6 ,3 5• D ra g o ste şi p u te re (s ); 1 7 ,0 0 «Acasă la bun ica:| reţe ta c u lin a ră a z ile i; 1 7 ,3 0 T re i fe m e i (s ); 1 8 ,3 0I Ş tirile d e A c a s ă ; 1 9 1 ,0 5 R ă zb o iu l pas iu n ilo r ( s ) ; - . | 2 0 ,0 0 9 0 -6 0 -9 0 F o to m o d e le (s ); 2 1 ,0 0 F e m e ia | vieţii m e le (s ); 2 2 ,0 0 A rm ăs a ru l (d ra m ă A n g lia 1 7 8 ) ; 2 3 ,4 0 A c a s ă la ro m â n i (r).1 Tpţf— • 1 5 ,0 0 R etransm isie t e l e 7 abc; 1 7 ,5 0 -• EifeoPA n o | a V ideoclipuri; 1 8 ,0 0 D an ie la - prietena | djjjjvjAPpCA jg . rea liza to r D an iela D um bravă; 1 9 ,3 0 | Spoturi ş i rep orta je publicitare; 2 0 ,0 0 R etransm isie .| T e le 7 ab c; 2 3 ,0 0 în c h id e re a program ului.

1 D o la r SU A = 21.563 le i 1 M a r c ă g e rm a n ă = 10.326 le i E e a m a n E M

1 E U R O = 20.195 l e i 1 g A U R = 194.565 l e i

S S H 1l u a m mmindicsliştii clujeni c u fGtisoBiBS O.G.

anularea datoriilor ui&or agenţi economiciBlocul Naţional Sindical Cluj

a convocat vineri Comisia de D ialog Social din cadrul Prefecturii Cluj, la care au participat reprezentanţii tuturor confederaţiilor sindicale locale, ai regiilor şi instituţiilor de interes. Sindicaliştii s-au arătat nemulţumiţi în mod deosebit de creşterea preţurilor la servicii şi au cerut explicaţii reprezentanţilor regiilor autonom e pentru tarifele p racticate de acestea: La

.începutul şedinţei, subprefectul Somogyi Gyula i-a anunţat pe sindicalişti de faptul că luna august , va debuta cu noi scumpiri ale serviciilor.- Sindicatele din judeţul Cluj

au 'adresat Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei României o scrisoare prin eare îi acuză pe cei "numiţi şi aleşi

,săV guverneze societatea rom ânească" de închiderea în treprinderilo r vjtale, de închiderea- mineritului şi a fabricii Clujana, de creşterea fiscalităţii (cca 70 de taxe şi

accize), corelarea pensiilor eşalonat, alocarea a numai trei dolari pentru copii şi a unor sume neînsem nate pentru agricultură.

Un milion de lei din buzunarul fiecărui

salariatSindicatele cer revenirea

asupra O.G. 95/2000 prin care anumiţi agenţi economici sînt iertaţi de datorii şi spun că dacă acest lucru nu se va întîmpla, vor cere tuturor cetăţenilor să nu-şi mai plătească impozitele.

„Făcînd un calcul simplu, se vede că se cheltuie aproape 300 m ilioane dolari cu această ordonanţă. Pentru a acoperi această sumă, întreaga populaţie activă a României trebuie să muncească o lună, altfel spus, O.G. 95/2000 fură din buzunarul a 6 'm ilioane de cetăţeni, cîte un milion de lei”, se arată în scrisoare.

Olimpiu Tescar, secretarul

general al Cartel Alfa Cluj, a declarat că toţi liderii de sindicat ■

. ar trebui să facă greva foamei în faţa P refecturii pînă la rezolvarea problemei preţurilor din ce în ce mai mari şi a celei legate de iertarea datoriilor unor . societăţi comerciale. O altă soluţie pentru atragerea atenţiei guvernanţilor ar fi, după părerea lui Olimpiu Tescar, „un marş pînă la Bucureşti, pentm ca ei să înţeleagă ca nu se mai poate trăi cu salariile din România, la preţurile din Occident”.

Clujul zonă defavorizată

- Grigore Pop, liderul Cartel Alfa Cluj, ne-a declarat că „am solicitat şi vom solicita în continuare ca judeţul Cluj să fie. declarată zonă defavorizată, din cauza sa lariilor mici şi a numărului mare de şomeri, şi am cerut ca acest lucra să fie consemnat în procesul verbal al şedinţei de astăzi.”

Stanca Maria Constatinescu,

KExjj»-

- ş ţ î

preşedinta CSDR Cluj, a considerat că întîlnirea de vineri a fost una informală pentm toţi participanţii. „Concluzia mea este că există o lipsă de comunicare şi informare la nivel central în cadrul instituţiilor care oferă servicii populaţiei. Populaţia trebuie să suporte în medie 6 majorări de preţuri pe trimestru, iar salariul nu creşte

nici măcar anual. Criza supremă cu care ne confruntăm în această perioadă este cea de managent şi de lipsa asumării responsabilităţii funcţiei pe care o ocupă fiecare”, a mai afirmat lidera CSDR Cluj.

Mircea Giurgiu, preşedintele BNS Cluj, a afirmat că „nu sîntem nemulţumiţi de directorii regiilor locale pentm câ şi ei

trebuie să majoreze preţurile după cum acestea cresc la nivel cen tral. Vom încerca să organizăm o întîlnire a tuturor confederaţiilor sindicale din Cluj şi să facem un plan de acţiune comun, mai ales acum, cînd subprefectul ne-a anunţat că de la întîi august preţurilor vor creşte cu încă 15,7 la sută”.

Anca BLAGA

Sanex îşi va majora în curînd capitalul social1 cu 4,5 milioane dolari. Directorul general al societăţii comerciale clujene, Dumitru Corhuţ, a declaraţ că în urm a unor investiţii de mare am ploare (60 milioane mărci germane, din care au mai rămas de achitat 20 de milioane, pînă în 2004) a apărat o lipsă de lichidităţi care a condus la necesitatea majorării

capitalului social. A dunarea Generală E xtraord inară a Acţionarilor Sanex (AGEA) a decis în 1998 ca în anul următor să aibă loc suplimentarea capitalului. Acest lucra nu a fost însă posibil. în luna septembrie 1999, conducerea Sanex a încheiat un contract cu un consorţiu care s-a ocupat de prezentarea societăţii şi de găsirea unui potenţial investitor. în luna

aprilie 2000, AGEA a aprobat din nou majorarea capitalului social, cu drept de preemţiune pentm acţionarii existenţi. Cum aceştia nu şi-au exprimat dorinţa de. a participa la hceastă acţiune, s-a recurs la uri plasam ent privat. Fondului România-Moldova Direct Fond este cel care va subscrie cele patru milioane şi jum ătate de dolari. Termenul pentru efectuarea acestei operaţiuni este luna aprilie 2001, dar directorul general al Sanex spune Că procesul se va încheia probabil în luna august a.c. în urma majorării capitalului, noul investitor va deţine

-mai mult de 50 la sută din acţiuni. Preţul unei acţiuni din noua emisiune va fi de circa 650 lei, în condiţiile în care preţul unui titlu Sanex pe piaţa'de capital oscilează în juraî valorii de 500 lei.

Obiectiv - piaţa rusăSanex are în prezent un capital

social de 241,5 miliarde lei, divizat în peste 120 de milioane de acţiuni. Cifra de afaceri înregistrată anul

trecut a fost de_398 miliarde lei, profitul brut fiind de 27,7 miliarde lei. După plata tuturor obligaţiilor, Sanex a rămas cu un profit net de 15,3 miliarde lei. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 2.000 lei, iar acţionarii vor primi aferent anului trecut un dividend net de 80 de lei pe acţiune.

Fabrica produce şi comercializează zilnic produse în valoare de aproximativ 3 miliarde de lei, din care faianţa şi gresia reprezintă 60 la sută, obiectele sanitare 25 la sută, cărămida 5 Ia sută, iar obiectele mecano-energetice restul. Cea mai m are parte a obiectelor sanitare (85 la sută) sînt destinate exportului în Franţa, Belgia, Italia, Grecia, Rusia şi Ucraina.

Dumitru Corhuţ a afirm at că obiectivul comercial pentru acest an este intrarea pe piaţa rusă, mîine avînd loc prima livrare către aceasta. Piaţa răsăriteană este considerată deosebit de importantă, în condiţiile în care Italia şi Spania produc mai mult de 500 milioane mp pe an, turcii şi portughezii apropiindu-se si ei de această valoare.

A. BLAGA

| Micii meseriaşi din Gherla - ţ i cunoscuţi în Europa iI ’ I. In ultim ii a n i, c o o p e ra ţia m e ş te ş u g ă re a s c ă .I d in jud e ţu l n o s tru a tre c u t p rin m u lte s e is m e . 1 I N u fa c e e x c e p ţ ie n ic i S O C O M “ M e s e r ia ş u l" j J G h e r la , u n a d in tr e c e le m a i v e c h i u n ită ţ i 1 | m e ş te ş u g ă re ş t i d e p e m e le a g u r i le c lu je n e . | | G h e rle n ii, în s ă . n u s -a u lă s a t . D im p o tr iv ă , e i i • "în floresc" în c o n tin u a re . Ş i n u o r ic u m , d p rin • | e x t in d e r e a e x p o r tu lu i . S o lu ţ ie v ia b i lă ş i . . . |■ e fic ie n tă . E x a c t c e e a c e e s te n e v o ie in z iu a ■ I d e a s tă z i , - in c o n d iţiile e c o n o m ie i d e p ia ţă . I I N u m a i în p r im e le 6 lu n i a le a c e s tu i a n , m id i | . m e s e r ia ş i d e p e S o m e ş a u l iv r a t d i fe r i te .I p ro d u s e la e x p o r t tn v a lo a re d e 3 8 0 m ii d o la r i. I I în c ă lţă m in te a ş i c o n fe c ţiile r e a l iz a te d e is cus iţii I ! m e ş te r i d e la S O C O M " M e s e r ia ş u l ’ s în t !| c u n o s c u te ş l a p r e d a t e In ţâ r i o c c id e n ta le c a || E lv e ţia , Ita lia , G e r m a n ia . Ţ â r i, u n d e e m b le m a ij c u d e n u m ir e a f i r m e i g h e r l e n e e s t e *| b in e c u n o s c u t ă . C u f i r m a g e r m a n ă J■ " H u m m e ls h e im " , d e e x e m p lu , g h e r le n i i .I c o la b o re a z ă d e p e s te 1 6 a n i! - II Z i le le tr e c u te a a p ă r u t o .f ir m ă n o u ă p e I . a g e n d a d e lu c r u a c e lo r p e s t e 4 0 0 d e .I m e s e ria ş i. E s te v o rb a d e firm a "F ra n k e n w ă ld e r" I I d in M u n c h b e rg . C u s p rijin u l a c e s te i firm e a u I ! fo s t d o ta te s e c ţ i i le d e c o n fe c ţ i i d in c a d ru l J | un ită ţii cu no i u tila je ş i m a ş in i. |i L a G h e r la , c o o p e ra t iv a m e ş te ş u g ă re a s c ă iI m a i rez is tă d a to rită u n o r s p e c ia liş ti p ric ep u ţi •| şi a unei c o n d u c e ri fo rm a tă n u m a i d in b u n i | j p ro fes io n iş ti. i[ _ ____________________ S Z E K E L Y Csaba_j

BemirBanh la Cliq-Rapoea)Istanbul (aflată între primele şase bănci private din Turcia, avînd active în valoare totală de 3,2 miliarde dolari şi înregistrînd în 1999 un profit net de 115 milioane dolari), care deţinea 99,5 la sută din acţiuni. Capitalul social a fost majorat în cursul anului trecut, ajungînd la 272 miliarde lei, ca urmare a participării " noilor acţionari: International Finance Corporation (20 ta sută), SIF Muntenia (10 la sută), SIF Transilvania (4,99 la sută) şi SIF Banat Crişana (2,35 la sută). Profitul net înregistat de bancă anul trecut s-a ridicat la 3,7 milioane dolari, iar rentabilitatea reală a capitalului propriu a fost de peste 29 la sută. Pe primele şase luni ale anului în curs, profitul neţ a fost de 2,24 milioane dolari.

- Vineri, 14 iulie a.c., DemirBank (România) SA a inaugurat la Cluj cea de-a şaptea sucursală. Aceasta va promova, în viitor, pe lîngă produsele pentru clienţii corporativi actuali, şi , servicii bancare pentru persoanele fizice şi firm ele mici. Aria de cuprindere a Sucursalei Cluj cuprinde judeţele Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, ~ Maramureş, Mureş, Sălaj şi Satu Mare. Pe lingă serviicile bancare clasice, DemirBank practică operaţiuni bancare pentru comerţ exterior, factoring,'

- electronic-banking, iar în curînd va .oferi clienţilor servicii bancare prin internet. ’ ’

• La inaugurarea sucursalei clujene au fost prezente oficialităţi locale, preşedintele DemirBank (România) - dl Selcuk Saldirak şi dl M ircea Morara, directorul Sucursalei Cluj. „Sîntem deosebit de onoraţi să fim prezenţi la Cluj, un centra de afaceri important şi considerăm câ prezenţa

noastră în acest oraş reprezintă un prim pas pe calea dezvoltării reţelei de sucursale în Transilvania”, a declarat preşedintele DemirBank (România).

Peste două milioane dolari profit pe primul

semestruBanca se im plică în creditele

sindicalizate şi finanţează unele dintre cele mai im portante societăţi comerciale româneşti, private sau de stat. Spre exemplu, DemirBank TAS Istanbul, prin intermediul DemirBank (România) a acordat un credit de 50 milioane dolari societăţii Oltchim Rîmnicu-Vîlcea, pentru achiziţionarea de materii prime şi energie.

DemirBank (România) a devenit operaţională în 1997, avînd un capital social de 61,6 miliarde lei, echivalentul a '8 m ilioane dolari. Acţionarul principal era DemirBank TAS din

urmat cele din Bacău, Braşov, Ploieşti şi Brăila. DemirBank are în obiectiv deschiderea, în acest an, a încă şapte sucursale, printre care se numără cele din Piatra Neamţ, Oradea, Timişoara, Arad şi Craiova.

Grupul DemirBank cuprinde în

România şi societăţile Demir Romlease SA, specializată în finanţarea pe termen mediu şi lung, în sistem leasirfg, şi D em ir S ecurities Rom ania SA, specializată în operaţiuni pe piaţa de capital.

Anca BLAGA

Extinderea reţeleiPrima sucursală a fost deschisă la

numai un an de funcţionare pe piaţa bancară românească, la Constanta. Au

v * f ~ „. ' V . * . J „ -

JUD ET EAN p e n t r u 431 367 T 'A C O N S U M A T°R U L U I:

C a c i f i tMinistrul Transporturilor, Anca Boagiu, a d e c la ra t s îm b ă tă ,

la A ra d , c ă s e v a im p lica în acţiun ile d e fin a liza re a te rm in a lu lu i c a rg o d e p e A erop ortu l A ra d .

JSEBSM E 3 B I!Pn

Rezultate foarte bune la bacalaureate ev** î’ceelor dejene, orele fierbinţi ale bacalaureatului ’ - fierbinţi şi Ia propriu şi la figurat - s-au încheiat cu rezultate

• ,1 . “ne’ P ^^ovabth ţatea fiind de 95,37%. Astfel, la Colegiul Naţional “Andrei Mureşanu” au promovat 170 de candidaţi din w 1 r u insC" Ş1> obţinind note între 9 şi 10 şi doi candidaţi obţinînd media finală de 10. Un singur elev a fost respins la proba de limba şi literatura romană. Au fost depuse 3 contestaţii.

La Liceul “Alexandru Papiu Ilarian”, din cei 167 de candidaţi înscrişi pe liste s-au prezentat la examene 165 si au promovat 157. Majoritatea notelor obţinute au fost între 7 şi 9. Numărul contestaţiile a fost de şapte.

Grapul Şcolar Industrial de Construcţii Montaj a avut 202 elevi înscrişi pentru bacalaureat din care, 3 nu s-au prezentat la examene iar 10 au fost respinşi la proba de limba şi literatura română. Au fost înregistrate 6 contestaţii.

Dm totalul de 16 contestaţii, 5 au fost trimise spre soluţionare Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj. .. M .V A ID A

Spitalul orăşenesc din Gherla la ora adevărului

*E X P O Transilvania propune iubitorilor patinajului pe role

o provocare.E X P O ROLLER, p rim u l patinoar pentru role se va deschide

la C lu j-N a p o c a in s p a ţ iu l in te r io r a l C o m p le x u lu i Expoziţional.

Acesta va funcţiona în perioada 17 iulie - 30 august, de luni p înă sîmbătă între orele 8 - 1 2 şi 16-20.

Cele 3 piste destinate a tît începătorilor, cît şi cunoscătorilor sînt amenajate pe o suprafaţă de 1 .200 mp. Se asigură garderobă, punct alimentar, ia r accesul se va face pe baza unui bilet de intrare a cărui valoare este de 5.000 lei.

Cu acest prilej, E X P O Transilvania vă invită marţi, 18 iulie a.c., ora 11,00 la sediul Complexului expoziţional să luaţi pulsul evenimentului.

Sistemul sanitar din toată ţara se află într-o situaţie foarte grea. Lipsa resurselor financiare îşi sp u n e cuv în tu l şi în acest domeniu. De griji nu a scăpat n ic i Spitalul o răşenesc din Gherla. Spitalul are 4 secţii de specialitate şi dispune de 58 medici.

în să , banii lip sesc şi în orăşelul de pe Someş. Bugetul focal prevede bani doar pentru întreţinerea creşelor de copii, (d e fapt, în aces te creşe funcţionează cab ine te le particu la re ale m ed icilo r, medici, care sînt şi angajaţii sp ita lu lu i...) . De greu tă ţi m ateriale nu au scăpat nici cadrele m edicale din oraşul Gherla. După ce s-au constituit fondurile de asigurări sociale de sănătate, din resursele proprii s-a reuşit şi buna aprovizionare a secţiilor spitalului. Avînd 130 de paturi, unitatea spitalicească din Gherla cheltuie zilnic pe un bolnav aproape 250 mii lei.

D esigur a ici se include şi tratamentul medicamentos, tot mai co s tis ito r. în p rezen t spitalul are doar 200 milioane lei datorii la diferiţi agenţi economici, care contribuie la asigurarea alimentaţiei cotidiene a bolnavilor, Au existat datorii şi-m ai m ari, dar prin grija conducerii un ită ţii sum e importante au fost achitate. Dotarea secţiilor de specialitate şi a cabinetelor medicale este precară. în ciuda acesto r greutăţi, recent au fost dotaţi cu un ecograf în valoarea de 44 mii mărci. Este nevoie şi de îmbunătăţirea bazei materiale a secţiilor Inteme şi Chirurgie, unde mai sînt multe' probleme cu privire Ia calitatea asistenţei medicale.

La Gherla sănătatea nu este deloc... sănătoasă, dar nici bugetul local nu este pe măsura aşteptărilor. Cel puţin, în acest domeniu.

SZEK ELY Csaba

REGIA AUTONOM Ă JUDEŢEANĂ APA-CANAL CLUJ

ANUNŢĂDatorită unor lucrări de modernizare a Sistemului Zonal de

alimentare cu apă potabilă, din data de 18.07.2000, ora 07.00, până in data de 19.07.2000, ora 07.00, se va sista furnizarea apei potabile în următoarele cartiere: Mănăştur, Zorilor, Andrei Mureşanu, Dâmbul Rotund, Gruia, Gheorgheni, Grigorescu, Nicolae Titulescu, Someşeni, Zona Hasdcu. Zona Calea Turzii. Zona Maramureşului - Maxim Gorkişi străzile adiacente, cartierul Bulgaria, comunele Gilău, Floreşti, Baciu, Apahida, Sânicoara, Cojocna, Jucu, Bonţida, Răscruci, Iclod, Fundătura, Livada şi oraşul Gherla, Spitalul de Oncologic, Spitalul TBC, Spitalul de Nefrologie, Spitalul de Neurochirurgie, Spitalul de Boli Profesionale, Spitalul de Recuperare şi Spitalul de Boli Contagioase.

în zona centrală, cartierele Mărăşti, Aurel Vlaicu Sud şi Aurel Vlaicu Nord, platforma industrială Nord - Bulevardul Muncii, zona Piaţa 14 iulie, zona Clinicilor şi zona industrială alimentară Baciu alimentarea cu apă se’va face cu presiune scăzută.

După finalizarea lucrărilor, începând din data de19.07.2000, ora 07.00, se va relua furnizarea apei, aceasta făcându-se cu presiune scăzută până la reintrarea în regimul normal de funcţionare a instalaţiilor din sistem.

Ţinând cont de perioada lungă de pauză în programul de alimentare cu apă potabilă, îi rugăm pe toţi consumatorii să-şi facă din timp provizii suficiente de apă.

Mulţumim pe această cale tuturor consumatorilor de apă pentru înţelegerea de care suntem convinşi că vor da dovadă, asigurându-i totodată că lucrările care se fac în perioada menţionată vor duce la sporirea calităţii serviciilor oferite de RAJAC Cluj, ele fiind în folosul întregii comunităţi.(397*319) Conducerea RAJAC Cluj

Nu, nu e vorba de băncile cu... bani. E vorba de băncile din centrul oraşului, gare “dispar” de la o zi la alta. La Gherla se întîmpla un lucru ciudat. ..

în fiecare dimineaţă, cînd cei de la Salubritate îşi iau în primire “inventarul” tot mâi multe bănci (confecţionate şi procurate de RADP pe bani grei) iau drumul zonei verzi sau

pe alte... căi (s-au găsit chiar şi în curţile “hoţilor Ţ

Iar, cele care au rămas la locul lor ori sînt rupte, ori inscripţionate cu fel şi fel de “epitete”.

Seară de seară grupuri de tineri puşi pe fapte rele distrug bunurile materiale ale oraşului. Nimeni, dar absolut nimeni nu ia nici o măsură!

S Z .C s .

Consiliul local adera Io iniţiativaHsodaţiai Pro Ruralis

In iţia tiva A sociaţiei Pro Ruralis (APR),- p rin care conducerea acesteia lansa o propunere de parteneriat atît admistraţiei locale şi judeţene, cît şi unor factori direct responsabili de dezvoltarea zonelor verzi din oraşul nostru, s-a finalizat cu succes. Cel puţin, în această etapă, participanţii la dezbaterea publică ce a avut ca temă “Dreptul clujenilor la parcuri şi spaţii verzi’ , care s-a derulat zilele trecute în municipiul Cluj Napoca, au sem nat pentru susţinerea proiectului cu acelaşi nume. • -

Pe lîngă asociaţiile, fundaţiile sau societăţile care au ca scop salubrizarea, menţinerea sau amenajarea de spaţii verzi în arealul clujean, au aderat la iniţiativa APR şi reprezentanţii a o serie de instituţii ale statului, cum ar fi: A genţia pentru Protecţia Mediului; Direcţia Sanitară Cluj; Regia Autonomă

a Dom eniului Public Cluj, -alături de consilierii locali: loan Năstase, loan Marinescu, Carol Vekov, Nicolae Ruja, Elisabeta Revesz, Alexandru Fărcaş şi noii viceprimari Boros Janos şi Mircea Gavrilă.

Propunerile APR sînt concentrate într-un proiect pilot care vizează, într-o priipă etapă, lucrări în Parcul de Est al* municipiului Cluj-Napoca prin amenajarea de alei pietonale, spaţii de joacă pentru copii, dotare cu bănci, mese* de şah sau de ping-pong. Pentru im plem entarea proiectului, conducerea APR consideră că este necesară implicarea Consiliului local Cluj-Napoca, care ar putea găsi soluţii adecvate pentru administrarea parcului de Est în parteneriat cu Asociaţia. în perspectivă, în cazul în care va exista un pro iect com un, concretizat într-un plan urbanistic de zonă (PUZ), acţiunile comune ar

putea fi extinse şi la zonele verzi ale cartierelor Gheorghieni, M ărăşti, în tre Lacuri şi Someşeni.

în intervenţia sa, viceprimarul Boros Janos găseşte că, implicarea societăţii civile este foarte importantă, şi consideră imperios necesară constituirea unei comisii comune formată din membri APR şi consilieri locali, care sâ caute înpreună

solu ţii viabile sau fonduri bugetare şi extrabugetare prin care imaginea eco-civicâ actuală a municipiului Cluj-Napoca să poată fi modificată. Iniţiativa viceprimarului a fost agreată de toţi participanţii la dezbatere, fie cetăţeni, fie consilieri locali sau reprezentanţi ai instituţiilor prezente. -

Cătălina V LA D

i m I n

R e form ă acce le rată a Po litie i Rom âne

Procesul de reformă a Poliţiei Române a fost accelerat substanţial în prima jumătate a acestui an, ceea ce creează prem ise favorabile pentru creşterea eficienţei activităţii de combatere a criminalităţii şi pentru apropierea de cetăţeni şi problemele acestora, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, ministrul de Interne, Constantin Dudu Ionescu.

“Există din păcate, încă, un cadru legal care este foarte întins şi care generează disfuncţionalităţi”, a adăugat Constantin Dudu Ionescu. *

Începînd cu data de 1 martie, a început efectiv prima etapă de restructurare a Inspectoratului General al Poliţiei, în această perioadă, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti fiind în curs de reorganizare, în timp ce de la 1 iu lie s-a term inat restructurarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi au fost numiţi în_ funcţii noii comandanţi. în ceea ce priveşte reforma în Poliţia Capitalei,

această: Direcţie nu a mai avut un control de fond din anul 1982, a precizat ministrul de Interne. In luna august vor fi desemnate noile structuri de organizare ale fiecărui Inspectorat Judeţean de Poliţie, astfel îneît fiecare structură judeţeană va avea un nou tip de organizare, care să corespundă infracţionalităţii din zonă.

La nivelul Jandarmeriei au fost desfiinţate comandamentele terito riale şi a fost redus personalul de comandă, mulţi dintre cei care făceau parte din acest personal fiind trecuţi în structurile operative.

De asemenea, conducerea M inisterului de Interne a discutat cu reprezentanţii M inisterului Justiţiei şi M inisterului Public despre arm onizarea sancţiunilorprivative de libertate (pentru infracţiunile m inore să fie prevăzute pedepseadministrative sau munci în folosul comunităţii, iar pentru cele care aduc atingere

proprietăţii, vieţii, integrităţii şi sănătăţii persoanelor - creşterea pedepselor). M inistrul de înteme a precizat că ar trebui discutat şi din punct de vedere legal fenomenul prostituţiei, pentru că în jurul bordelurilor ilegale se dezvoltă crim a organizată, traficul de droguri şi sechestrările şi traficul de persoane.

R eferitor la adoptarea statutului poliţistului, care va fi legiferat printr-o Ordonanţă de Urgenţă, ministrul de Inteme a precizat că este “în total dezacord cu modul în care sînt împărţite atribuţiile celor două Camere ale Parlamentului”. “Ar trebui ca atribuţiile celor două Camere să fie separate şi nu sâ le fie încredinţată aceeaşi atribuţie, ceea ce încetineşte procesul legislativ”, a afirmat Constantin Dudu Ionescu. El a mai adăugat că Guvernul a dat dovadă de înţelegere alocînd MI 162 de milioane de dolari pentru înzestrare, la care se vor mai adăuga încă două sute de milioane. '

?tal5&n.Copiii ne crează tot

mai multe probleme. Puşcăriile sînt pline cu minori, unii dintre ei... multirecidivişti. Găsim destui şi în judeţul nostru. Municipiul Turda se află printre oraşele unde hoţii în pantaloni scurţi dau multe bătăi de cap poliţiştilor. Unul dintre ei este şi Alin Mureşan, în vîrstă de 17 ani. El nu are nici o clasă terminată la şcoală, dar are experienţă în comiterea unor infracţiuni. Ultima lui “ispravă” este o tîlhărie. împreună cu un prieten, în baza unei înţelegeri prealabile, pe strada Gh. Lazăr din Turda a deposedat prin violenţă, un cetăţean de suma de600.000 lei. A fost el... deposedat de... libertate, în prezent, se află după gratii, un loc mult “rîvnit” de minorii infractori. Acolo îşi dobîndesc ei cele mai vaste cunoştinţe...

S Z .C s .N. ■

P O L IŢ IA C L U J : 955 şi 4 3 -2 7 -2 7 J A N D A R M E R IA : 9 5 6 P O M P IE R II: 981

L a n s a re a a do i sate liţi e u ro p e p T 'd e ,.c e rc e ta re C lu s te r - 2 c u a ju to ru l un e i ra c h e te ru s e ş ti S o y u z -F r e e g a te , d e la

c o s m o d ro m u l d in B a u k o n u r, p re v ă z u tă s ă a ib ă lo c s îm b ă tă , a fo s t a m în a tă 'c u 2 4 d e o re , in fo rm e a z ă A F P , c itîn d s u rs e d in c a d ru l A g e n ţie i S p a ţia le E u ro p e n e (E S A ) c u s e d iu l la P a r is .

■ Conform unui comunicat de presă transmis de Ambasada Statelor Unite la Bucureşti, joi 13 iulie 2000, România a ,fbsţ invitată să se alăture iniţiativei preşedintelui Bill Clinton-” Internet " for Economic Developpment” (IED).

Aceasta înseamnă că ţara noastră va fi ajutată şi sprijinită financiar de o echipă de agenţii guvernamentale în extinderea şi folosirea Iritemetului. Ideea de bază este că accesul la inform aţii îmbunătăţeşte standardul de. viaţă şi încurajează schimbul liber de idei. România se potriveşte în mod special iniţiativei IED,

datorită forţei de dezvoltare a sectorului inform atic şi existenţei unei forţe de muncă foarte educată în acest domeniu.

USAID este agenţia

milioane dolari, în sprijinul activităţilor care aduc stabilitate şi prosperitate şi care contribuie ia realizarea tranziţiei democratice.

la serviciu şi în instituţii ca univesităţi sau organizaţii. Răspunzînd unei solicitări făcute de prim-ministru Isărescu în timpul recentei vizite în.

producţie în cadrul IED. A dm inistratorul USAID va părăsi azi, România, după o vizită de două zile, în Bucureşti şi'Cluj-Napoca, unde a urmărit

S(I6 sprijină extinderea Internetulcii în România

Adm inistratorul USAID - în vizită la C lu j-N apocaGuvernului Statelor Unite care este responsabilă cu asistenţa umanitară şi de dezvoltare pe plan mondial, cu un portofoliu în România anual de 35

Actualmente, în România sînt 100.000 de abonamente oficiale de Internet,- dar estim ările depăşesc cifra de 500.000,

SUA, administratorul USAID, Brady Anderson va face toate eforturile pentru promovarea oportunităţilor legate de

majoritatea accesînd Intemetul ; dezvoltarea de software şi de

evoluţia mai multor programe de asistenţă ale USAID: micro- întreprinderi, agricultură, presa independentă, sănătatea femeii, îngrijirea copiilor şi minorităţile

etnice. în actualul program IED sîn t inc lu se urm ătoarele elemente: încurajarea creării de politici pro-competiţionale şi a unui mediu legislativ propice unde In tem etu l se poate dezvolta; d irec ţionarea in frastru c tu rii in form atice avansate spre zone mai îndepărtatate, zone urbane mai mici; educarea întreprinzătorilor locali, a in te lectua lită ţii, a persoanelo r cu putere de decizie, folosirea Intemetului pentru educaţia la distanţă, m onito rizarea . m ediului înconjurător.

Corina GĂMAN

S i i i r s e m n u l p s i r S o r m u n S s iRep.: Care este experienţa pe care

o deţineţi în ceea ce priveşte învăţămîntul particular?

Profesor Ioan Popescu: Universitatea “Gheorghe Lazăr” are în spate o serioasă experienţă în ceea ce priveşte învăţămîntul privat. Astfel, în cadrul Fundaţiei “Gheorgbe Lazăr” a existat pînă de curind, o şcoală postlicealâ pedagogică, ce a avut în vedere pregătirea unor serii de învăţători-educatori, ultima dintre acestea susţinîndu-şi examenul de diplomă, la Tg. Mureş. Rezultatele au fost dintre cele care obligă la performanţe: adică, din cei 134 de candidaţi, care s-au prezentat la acest examen, au obţinut diploma de învăţâtori-educatoare acelaşi număr, respectiv, 134. . ..

Rep.: Consideraţi că noile dispoziţii ale Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), încurajeajă această fo rm ă de învăţămînt?- Prof.. I .P .: Eu considera că programul de reformă din învăţămînt va fi de bun augur. Astfel, potrivit unei dispoziţii MEN, locul şcolilor

postliceale pedagogice trebuie luat de colegii universitare. în acest context, am fost şi noi obligaţi să ne transformăm într-un asemenea colegiu. Am primit, însă, o adresă d e ' ia comisia de evaluare şi acreditare a învăţămîntului universitar, prin care ni s-a cerut să ne afiliem unei

■ universităţi- existente. Afiliindu-ne, am fi fost nevoiţi să mărim taxele de şcolarizare pînă la Sume greu de: suportat de studenţi. Aşa îneît am optat pentru o altă soluţie, respectiv înfiinţarea unei facultăţi proprii care, împreună cu Colegiul Pedagogic Universitar poartă denumirea de Universitatea “Gheorghe Lazăr” şi are sediul în Cluj-Napoca pe strada Memorandumului nr. 22.

Rep.: Pentru ce profesii pot opta c a n d id a ţii• la Universitatea “Gheorghe Lazăr”?

Prof. I.P .: Colegiul Pedagogic Universitar are în vedere pregătirea unor generaţii de institutori-educatori, învăţătoare, desen. în afara acestor specialităţi s-au organizat şi cursuri de istorie a religiei, astfel îneît,

absolvenţii noştri, în urma unui atestat dobîndit în faţa unei comisii de specialitate, vor putea preda religia la clasele primare şi gimnaziale. Facultatea de Limbi Moderne Aplicate are o secţie de engleză- germană şi una de engleză-franceză. Are în vedere şi secţii de ştiinţe juridice, ştiinţe economice şi politice.

Rep.: Care au fost criteriile de selectare ale cadrelor didactice care predau în Universitate?

Prof.I.P.: Cadrele didactice care predau la Colegiu . Pedagogic Universitar sînt, fie cadre didactice universitare, fie profesori de specialitate la Colegiul “Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca. Amintesc aici cîteva nume sonore, printre care prof. univ. dr. Gheorghe Arion de la Academia de Arte Vizuale “Ion Andreescu”, prof. Octavian Todoran, Doina Mureşan sau Cornelia Stan dc la Colegiul “Gheorghe Lazăr” . Toţi profesorii care predau la Facultatea de Limbi Moderne Aplicate, sînt nume dc prestigiu ai Facultăţii de Litere, dintre care menţionăm: Mihai

Zdrenghea, Corneliu Nicolescu, Tudor Ionescu sau Dorin Chira.

R ep.: Ce condiţii trebuie să îndeplinească concurenţii care doresc să studieze în cadrul acestei Universităţi? Este suficienă plata taxei şcolare? .

Prof. I.P.: Pentru cele 75 de locuri - curs de zi şi 50 de locuri - curs fără frecvenţă pe care le avem la Facultatea de Limbi Moderne Aplicate admiterea se va face pe baza mediei obţinute la examenul de Bacalaureat. Admiterea la Colegiul Pedagogic Universitar, unde ne-am propus un număr de 150 de locuri, se va face pe aceleaşi criterii. Despre taxa de şcolarizare pot spune doar că avînd în vedere calitatea actului dc învăţămînt care este susţinută dc calitatea cadrelor didactice consider câ preţul plătit pentru anii dc studiu trece în plan secund. înscrierile se fac în perioada 28 iulie - 10 august. Pentru orice informaţie sînt puse la dispoziţie telefoanele; 160.850; 194.551; 194.622.A consemnat Cătălina VLAD

Cinci mari companii americane

producătoare de tutun au fost

condamnate1 la plata unei amenzi Imense

U n t r ib u n a l 'd i n M ia m i, F lo r id a , a c o n d a m n a t, c inc i m a ri c o m p a n ii a m e r ic a n e p r o d u c ă to a r e d e . ţ ig ă r i, la p la ta im e n s e i s u m e d e 1 4 5 d e m ilia rd e d e dolari', d re p t c o m p e n s a ţii p e n tru v ic tim e le fu m a tu lu i, in fo rm e a z ă A F P .

S u m a e s t e u n r e c o r d a b s o lu t în S ta te le U n ite în m a t e r i e d e c o m p e n s a ţ i i a c o rd a te v ic tim e lo r.

P h i l ip M o r r is , c a r e a c o p e r ă 5 0 % d in p i a ţ a a m e r i c a n ă , a f o s t c o n d a m n a t ă la p la t a a 7 3 ,9 6 0 m ilia rd e d e d o la r i. R .J . R e y n o ld s la 3 6 , 2 8 0 m i l i a r d e . B r o w n & W iU ia m s o n la 1 7 , 5 9 0 m ilia rd e . L o rilla rd la 1 6 .2 5 0 m ilia rd e , ia r L ig g o tt la p la ta s u m o i d e 7 9 0 m i l io a n e d o la ri. •

S F A T U R I

pentru reducerea costuluicoşului alimentar zilnic1 . în to c m iţ i în to td e a u n a

lis ta -c u m p ă ră tu rilo r p e c a re in te n ţio n a ţi s ă le fa c e ţi, în fu n c ţie d e ban ii disponibili şi p ro d u s e le n ecesare .

2 . C u m p ă r a ţ i num ai c e vă - e s te strict ne c e s ar.

3 . O r i e n t a ţ i - v ă c ă t r e p ro d u s e le m a i ieftine, d a r cu v a lo a re nu tritivă e g a lă s a u ap ro p ia tă d e a celor s c u m p e .

4 . N u c u m p ă r a ţ i d e la p r im u l m a g a z in . In fo rm aţi-

: vă m a i în tîi şi cum păraţi d e a c o lo u n d e preţul es te - m a i

: m ic , d a c ă p ro d u s u l a r e a c e e a ş i ca lita te .

5 . C u m p ă r a ţ i , p e . c î: posib il, d e la producători, nu d e la in te rm ed iari.

6 . C u m p ă r a ţ i p roduse din p ie ţe a g r o a lim e n ta re - c în d c e r e r e a : e s te m a i m ică (d e e x e m p lu . la m ij lo c u l

: s ă p tă m în ii- s p re . s e a ră , ■ e tc ).7 . N u c u m p ă r a ţ i p r o d u s e

d e c a l i t a t e î n d o i e l n i c ă , c h ia r d a c ă s în t m ai ieftine.

- 8 . C u m p ă r a ţ i şi p rep ara ţi a l im e n te ţ i n î n d c o n t d e c o r e s p o n d e n ţ a d in t r e c a t e g o r i a d e c a l i t a t e .a a c e s to ra şi - p re p a ra te le pe c a re v -a ţi p ropus să !e fa c e ţi.

9 , N e g o c ia ţ i , fără je n ă , cu c o m e r c ia n ţ i i d in p ie ţe le

/ a g ro a lim e n ta re p reţu rile d e ‘ v în z a re a produselor, î 1 0 . P ă s tr a ţ i ş i c o n s e rv a ţ i

în m o d c o r e s p u n z ă t o r : p r o d u s e le a g ro a lim e n ta re , p e n tru a e v ita d e g ra d a re a a c e s to ra .

1 1 . Im e d ia t d u p ă c e - a ţ i g ă t i t , a s i g u r a ţ i c o n d i ţ i i c o r e s p u n z ă t o a r e d e p ă s tr a r e a p re p a ra te lo r , în

; s p e c ia l în s e zo n u l caid .M Ă S U R A D E P R E C A U Ţ IE

a Consumatorul este pentru economie ceea ce este alegătorul pentru politică”

• De vorbă cu d-na Ing. Claudla Ghlbu, director adj. al Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Cluj • j

- Cu ce problem ă vă confrunta ţi în acest sezon estival?

- Inspectorii Oficiului au constatat multe nereguli privind păstrarea şi comercializarea de produse alimentare: preparate din came, grăsimi alimentare şi băuturi răcoritoare. Am mai prim it reclamaţii- privind calitatea unor produse nealim entare (încălţăm inte, aparatură electrotehnică şi de u z . casnic) şi la prestări servicii, privind livrarea de apă caldă, de apă potabilă şi a gazelor naturale. Un lucru care ne îngrijorează: au crescutreclamaţiile privind serviciile RomTelecom. Din păcate, în puţine cazuri s-a reuşit

recuperarea diferenţelor de sume facturate eronat, unele dintre reclamaţii ajungînd să fie rezolvate de instanţele judecătoreşti. ~

în această lună “fierbinte”- s-au înregistrat, deja 62 de reclamaţii, din care, în 48 cazuri s-a constatat temeinicia lor,.finalizîndu-se cu despăgubirea consumatorilor, cu peste 47 milioane de Iei.

'- Ce aspecte mai deosebite aveţi in “mapa de lucru” pe luna iulie?

- Am finalizat “războiul ouălor” - păstrarea . şi comercializarea acestui produs alimentar perisabil în condiţii de caniculă, cu 40 grade C la umbră. Deşi, faţă de situatia

întîlnită în ultimii doi ani, s-au făcut- progrese în asigurarea condiţiilor de păstrare la rece a ouălor proaspete, mai sînt situaţii de neprotejare a acestora. în asemenea cazuri, sfătuim consumatorii să evite să cumpere de la tonete sau tarabe care nu respectă condiţiile de păstrare. '

în programul pe această lună, mai avem în vedere calitatea serviciilor prestate de SNCFR, Ia transportul de călători, taberele şcolare şi ştrandurile din judeţul Cluj.

--C um se procedează lă rezolvarea sesizărilor şi reclamaţiilor?

- M ultă lume sesizează telefonic anumite aspecte şi nereguli întîlnite în reţeaua

ş i reclam ă p e oricine. A ţi întîlnit asemenea situaţii?

-■Bineînţeles. Un lucru să fie însă' clar: telefoanele anonime nu le luăm în seamă. în.unele cazuri primim date eronate, completate chiar de consumator în fişa de reclamaţii, şi de acest fapt ne dăm seama în momentul în care vrem sâ-i comunicăm modul de rezolvare, a ;redamaţiei. Lunar avem 4-5 asem enea s ituaţii, în care inspectorii Oficiului trebuie să- şi piardă tim pul cu lucruri neserioase.; Totuşi, ne bucură faptul că în acest an toţ. ; mai mulţi ^consumatori ■ se .adresează Oficiului cu probleme serioase şi că primim informaţii

care nu se pot asigura condiţiile de păstra re prevăzute dc legislaţia sanitară? în aceste situaţii, din punctul nostru de' vedere este greu de concluzionat o reclam aţie (plîngere) formulată vis-â-vis de respectivele produse. Din start este încălcată legea privind p ro tecţia consum atorului: (eliberarea bonului,neefectuarea p ro b e i .. de funcţionare sau neacordarea garanţiei prevăzute de lege).

Vasile MOLDOVAN

comercială a judeţului Cluj.Cele care sînt de competenţa care ne aju tă în noastră, sînt preluate operativ de activitatea de control “dispecerat ’ şi rezolvate în funcţie de gravitate.

■ Reclamaţiile se formulează la sediul O ficiului, - prin com pletarea unei fişe cu principalele elemente necesare cercetării.

în am bele cazuri, după concluzionarea reclamaţiei, sînt anunţaţi consumatorii asupra modului de rezolvare.

- S în t re c la m a g ii. de “meserie”, care sesizează orice

şi prevenire.- Ce situaţii ilegale

în tî ln iţi p e “p ia ţa liberă” a comerţului clujean? - ^

- în m ajo rita tea p ieţelor agroindus triale, spaţii mari sînt ocupate cu produse nespecifice. Ce caută, ' într-o piaţă, -produse J nealimentare, dar şi | cele alimentare pentni

m T U n ic ip a l - m e m b n j a l P artid u lu i ( ) c*e .9 u v e m ă m în t , a fo s t a s a s in a t,

s îm b ă tă s e a r a , la M a la g a , s u b o c h ii so ţie i ş i fiice i s a le , in fo r m e a z ă A F P .

•w«- •* UZS.W.

N o u ă p e r s o a n e a u m u r it ş i p e s te 2 0 0 au fo s t r ă n ite d in c a u z a unei to rn a d e c a re s-a

ab ă tu t, în n o a p te a d e v in eri s p re s ţm bătă , a s u p ra unui c a m p in g din P in e L ike (provincia

c a n a d ia n ă A lb erta ), re la te a z ă A F P ,

i«*rTt

In t îm p lă r i p e c o ra b ia c a re s e s c u fu n d ă

V Vasile Lupu o lansat un ateedar la adresa "num ăru lu i d o i" din PNŢCDLiderii PNŢCD Vasile Lupu

şi loan Mureşan s-au criticat reciproc, sîmbătă, în cadrul lucrărilor Şcolii de Vară ”Ion Mihalache” a PNŢCD.

Vasile Lupu a afirmat că ”de la centru, de la Bucureşti” au venit unii care ”au băgat rică” în organizaţia de la Iaşi,

•acreditînd ideea ’ gata cu Lupu”.”Nu pot spune cine este

persoana im portantă de la centru, numărul doi în partid”, a afirm at vicepreşedintele PNŢCD.

Fără. a-1 nom inaliza pe ministrul Agriculturii, care este numărul doi în partid, Lupu a făcut repetate referiri la situaţia

în care ”dacă se va ivi un foarte mare scandal de corupţie cu un înalt demnitar ţărănist, atunci există foarte mari şanse de a nu intra în Parlament şi situaţia ar fi critică”. în acest context, el a _ arătat că interesul PNŢCD ar fi in trarea în opoziţie p e n tru . refacerea partidului şi pentru a scăpa de oportunişti.

în PNŢCD s-ar putea să nu fie situaţii de ridicare a imunităţii parlamentare, a spus Lupu, neascunzîndu-şi “temerea” că astfel de cazuri există totuşi.

El a recomandat colegilor care au dosare ”să-şi rezolve problem ele pînă în luna

septem brie, prin somarea Parchetului General de a instrumenta aceste cazuri”.

Ministrul Agriculturii, loan M ureşan, are un dosar în dezbaterea Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor, dosar, trimis de Parchetul General, care a sesizat Comisia în legătură cu unele nereguli puse în , sarcina v ministrului la privatizarea unui agent economic.

în replică, loan Mureşan a spus că Vasile Lupu ar fi trebuit să fie numit m inistru al Agriculturii, arătînd că ”de pe margine este uşor să vorbeşti de corupţie”.

Visul de mărire al lui Valeriu Stoica______________u r m a r e d in p a g in a 1______________

trecute obscure , pe toa tă lungim ea eşichierului politic românesc, nu este un lucru care să facă cinste urmaşilor Brâtienilor. De ce Stoica doneşte să facă acest lucru?

M isterul a fost dezvălu it, probabil involuntar-, de omul cu care liderul liberal a pus totul la cale: Teodor Meleşcanu. într-o emisiune televizată, acesta a fost întrebat ceva în felul următor Dacă alianţa celor trei entităţi reuşeşte, ApR îşi impune candidatul la Preşedinţie, 1SL - pe viitorul premier, dar PNL, ce cîştigâ PNL? Iar Meleşcanu a răspuns aşa: Ceva mai valoros decît tot ceea ce a fost menţionat. Ca să devii preşedintele ţârii trebuie să te voteze m ajoritatea românilor. Ca să te instalezi în fotoliul de premier trebuie să fii propus de partidul care cîştigâ alegerile. Dar dacă vrei să devii liderul unic al partidului care cîştigâ alegerile nu e nevoie de votul românilor, ci de voinţa celor care pot să impună aşa ceva. Adică a liderilor din PNL, care sînt, ori pot fi determinaţi să fie, alături de Valeriu Stoica, şi a celor care vin din ApR şi ISL în procesul de fuziune. Perfect adevărat. Valeriu Stoica a declarat că nu vrea să ajungă ministru al Justiţiei într-un viitor guvern. Se mulţumeşte, modest, cu funcţia de deputat şi ameninţă concurenţa că va deveni “unul dintre cei mai buni avocaţi din ţară”. Ambiţia lui Stoica este însă mult mai mare. El se vede un nou Brâtianu, care să decidă soarta partidului şi a ţării. Un asemenea vis nu poate fi însă realizat în fruntea unui partid de 6-7 la sută. Are nevoie de o nouă construcţie politică, în stare să adune voturile a cel puţin 25-30 la sută dintre români. De aceea, a închipuit crearea unui asemenea centru de putere prin fuziunea PNL cu ApR şi ISL, urmată de absorbţia unor grupuri de disidenţi provenind din alte partide, indiferent de culoarea lor politică. Grupul lui Babiuc a fost înghiţit rapid, numeroşii fugari din PD topindu-se, fară urme, în masa liberală. La. fel ar urma să se întîmple şi cu cei proveniţi din ApR şi ISL. Numai aşa se explică uşurinţa cu care Teodor Meleşcanu a acceptat să renunţe la numele şi sigla partidului în fruntea căruia se află, chiar dacă şansele electorale ale ApR sînt, Ia ora actuală, considerabil mai mari decît cele ale PNL. -

Sebasiian Ulădescu, Dan Rado Ruşanu şi Sorin Paniiş sînt pe lista PHL pentru postul de ministra al Finanţelor

Secretarul de stat în Ministerul F inan ţe lor, Sebastian Vlădescu, preşedintele Eximbank, Dan Radu R uşanu, şi fostuL m inistru al Comunicaţiilor, Sorin Pantiş, sînt luaţi în calcul, de conducerea liberală, pentru a -1 înlocui pe m inistrul demisionar al Finanţelor, D ecebal.

Traian Remeş, în cazul în care acesta nu revine asupra demisiei sale, au declarat surse din partid. Conform surselor citate, Vlădescu şi Ruşanu au refuzat, deocam dată, cererea conducerii partidului de a ocupa- postul de ministru. Astfel, Pantiş are şanse mari să devină ministru, el

urmînd să facă echipă cu Cristian Boureanu, fost consilier al ministrului Remeş, în calitate de secretar de stat.

Biroul Permanent Central al PNL nu va lua însă o decizie pînă nu va fi clarificată situaţia lui Remeş, care şi-a depus demisia la cabinetul primului ministru.

^ 2 5 3 8 ^ în PNL există o zonă conservatoare şi unareformistă reprezentata de Valeriu Stoica

Prim-vicepreşedintele PDSR, Adrian Năstase, a declarat, ieri, că discuţiile din cadrul PNL au arătat o puternică divizare internă a acestui partid în ceea ce priveşte strategia de viitor, între o zonă conservatoare, dominată de discursul anticomunist, şi o zonă reformistă, reprezentată de Valeriu Stoica, care ”este deschisă către prezent şi realitate”. Năstase a spus că linia ’ reformisto-pragmatică” a PNL încearcă să adauge o dimensiune socială demersului economic tradiţional al liberalismului şi acest lucru "bucură” PDSR.

Adrian Năstase a afirmat că demisiile din PNL, cum ar fi cea a lui Nicolae Manolescu, arată că acest partid ”nu a digerat complet fuziunile anterioare”, dar şi că PNL este ”pe cale să renunţe la trecut pentru a nu pierde viitorul”.

Echipa de Cupa Davis a României a obţinut calificarea în Grupa mondială a competiţiei

Echipa de Cupa Davis a României a ‘ob ţinut calificarea în Grupa Mondială a competiţiei, conducînd, cu scorul general de 3-1, în întîlnirea cu reprezentativa statului Zimbabwe, după ce jucătorul Andrei Pavel l-a învins, ieri, cu scorul de 6-2, 6-4, 6- 1, pe tenism anul Byron Black, informează AFP.

în m eciul de dublu, d isputat sîmbătă, la Harare, perechea română Andrei Pavel/Gabriel Trifu a cîştigat, cu scorul de 7-5, 6-2, 7-6 (7/2), în faţa cuplului,Kevin Ullyett/Wayne Black.

în primele partide de simplu, care au avut loc vineri, Răzvan Sabău a fost învins, cu scorul de 6-2,4-6, 7- 5, 6-2, de tenismanul Byron Black,

.în timp ce Andrei Pavel a dispus, cu scorul de 6-4, 7-6 (7/2), 6-2, de jucătorul Kevin Ullyett.

Ultima partidă de simplu a întîlnirii dintre cele două echipe se va disputa între jucătorii Răzvan Sabău şi Kevin Ullyett.

M arele Prem iu a l A ustriei FORMULAI

WORLDCMAMPtOHSHtF '

Campionul rovina spectaculosMika Hakkinen a reuşit să revină

în lupta pentru titlul mondial după un succes fară emoţii, iar plasarea lui Coulthard în poziţia secundă detronează “căluţul cabrat” din postura de lider în clasamentul constructorilor.. Această nouă dublă confirmă ascensiunea McLaren-ului, în detrimentul rivalei sale, dar Ferrari poate invoca neşansa: Schumacher a fost scos din cursă în primul viraj, fiind lovit din spate de Zonta, în aceeaşi “Remus Kurve” Barrichello fiind silit să iasă în decor şi să reia lupta din poziţia a 8-a. Plecat din pole position (al 4-lea al sezonului), Hakkinen a scăpat de amintirea păţaniei din ‘99, cînd a fost scos eliminat de Coulthard şi victoria i-a surîs lui Irvine (acum absent cu dureri stomacale). Finlandezul a preluat conducerea o stilită ţilo r, cedînd scoţianului lanterna albă doar în momentul intrării la standuri (turul 37). Cu 4 tururi înainte de finish, David a bătut recordul circuitului

(stabilit de Villeneuve în 1997), dar Mika a avut o cursă fară probleme şi pare să fi depăşit o prelungită perioadă de criză. Deşi a terminat din nou în puncte, se pare că debutantul Jensen Button'nu va mai concura pentru W illiams în 2001. Bune rezultatele lui Barrichello şi Villeneuve, canadianul reuşind să obţină 3 puncte, deşi a suportat o penalizare de 10 secunde pentru incidentul de la start.

Spielberg (71 x 4,326 = 307,146 km): 1. Hakkinen (lh 28:15,816), 2. Coulthard (+12,535”), 3. Barrichello (+30,795”), 4. Villeneuve, 5. Button, 6. Salo (toţi +1 tur) etc.

Clasament: M. Schumacher 56,' Coulthard 50, Hakkinen 48, B arrichello 36, F isichella 18, R .. Schumacher 14 etc.

C o n stru c to ri: McLaren 98, Ferrari 92, Williams 19, Benetton 18, Williams 17, BAR 12 etc.

Radu C. MUNTEANU

Adrian Severin a promis că

va candida pelistele PNTCD»

Vicepreşedintele PNŢCD, Vasile Lupu, a făcut cunoscut, sîmbătă, la Şcoala de Vară ”Ion Mihalache” a PNŢCD de la Cîmpulung, că Adrian Severin a promis că va candida pe listele PNŢCD dacă va ajunge preşedinte al Adunării Parlam entare a OSCE, avînd în vedere că ţărăniştii l-au susţinut în acest demers.

. ”în alegerea sa ca preşedinte OSCE, între 50 şi 60 la sută este contribuţia lui Severin, iar 40 la sută este contribuţia mea, respectiv a PNŢCD, care l-a susţinut”, a afirmat Lupu.

Adrian Severin a fost ales, la începutul săptăm înii trecute, preşedinte al Adunării Parlam entare a OSCE, beneficiind de o largă susţinere, după ce a prim it sprijinulParlamentului român şi după ce PNŢCD i-a cedat un loc în delegaţia română la acest for, condiţie necesară pentru a-şi putea depune candidatura.

Ministrul ceh al Apărării se

va afla, astăzi şi mîine, Intr-o

vizită în România

M in istru l c e h al A p ă ră r ii, V la d im ir V e tc h y , v a e fe c tu a , a s tă z i şi m îin e , o v iz ită ,în R o m â n ia , în cad ru l c ă re ia va a v e a în tre v ed eri cu o m olog u l s ă u r o m â n , S o r in F r u n z ă v e r d e , a a n u n ţa t , s îm b ă tă , M in is te ru l c e h al A părării, c ita t d e A F P :

P e r s p e c t iv e le e x t in d e r i i N A T O şi p regătirile R o m â n ie i p e n tru in t r a re a în A lia n ţă fig u re a ză prin tre p rin c ip a le le s u b ie c te a le în tre v e d e r ilo r . C e i doi m iniştri u rm e a z ă să s e m n e z e d o u ă a c o r d u r i privind p ro tec ţia in form aţiilo r c o n fid e n ţ ia le d in d o m e n iu l m ilita r , p o tr iv it b iro u lu i d e p re s ă al m in is teru lu i c e h .

Ministrul c e h v a fi în so ţit la B ucureşti d e rep re zen ta n ţii industriei c e h e p ro d u c ă to ra re d e arm am e n t.

în a fa ră în tre v e d e r ilo r cu m in is tr u l F r u n z ă v e r d e , V e t c h y s e v a în t î ln i c u p r e ş e d in te le r o m â n , E m il C o n s ta n t in e s c u , c u ş e fu l d ip lo m a ţie i r o m â n e , P e t re R o m a n şi c u m in is t r u l Ind u s trie i, R a d u B e rc e a n u . A c e a s ta e s te p rim a v iz ită a unui m inistru c e h al A p ă ră rii în R o m â n ia , d in to a m n a anu lu i 1 9 9 7 .

lJ' - S . R . L .

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 B /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată Ia Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 22 .03 .1991 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

IL IE C Ă L IA N (re d a c to r şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct).T e l. 19'.16.81; fa x :1 9 .2 8 .28 ;E -m a il: a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro - red ac ţia E -m a il: re c la m a _ a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro

T e l/fa x : 1 9 .7 4 .1 8

S e c re ta r d e redacţie : H o re a P E T R U Ş

R E D A C Ţ IA : C luj-N apoca, str. Napoca 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TE L: 19.75.07-ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL

pub lic ita te SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP; SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75____________

ÎC531

1PARUL EXECUTAT l i G a r a m o n d