|ules Verne

O CALATOruESPRE CENTRUL PANNANTULUI

Adaptare de Alain Hobbd

Traducere din limba francezh de

Geanina Tivdd

@&ttttaao

Bucuregti2019

lulrs Vrnr.rr

,are

a \agnetizat uneltele gi tintele de la

e6lle-Q fbcut busola si.-gi piardi nordul!tericirea unchiului meu era frri nicio

,11e4: $q lui forma chipului dulce al dragei

,vrlll sogie ;i nepoata prin xl1x111 a cele-

Dtto Lidenbrock.

CupRrNs

O intoarcere gribitiUn mesaj indescifrabil

Revelafla

O plecare furtunoasi

Spre o qarl noui

O intAlnire islandezi

in drum spre vulcan

Asaltul asupra rnuntelui Sneffels

O coborire vertiginoasi :.................

Primii pagi sub pi"mAnt

Setea cea mare .......................:...

Un nou lnceput

CoborAm tot mai adlnc

Singur ln bezni

Ce trezire ciudati!

5

1

r3

t.

2.4),4.

5.

6,

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

r4.

15.

19

25

33

39

45

51,

57

63

67

/)79

83

89

16. Marea Lidenbrock

17. irnbarcarea spre necunoscut

18. Cilitoria pe Marea I,idenbrock

19. O calitorie agitati

20. Electricitate in aer ............

21. O surprizi. neplicuti

22. Din surprizi ln surprizi ...........r.....r

23, O apari$e gi o reaparigie ..............

24. lnvoia valurilor .................................

25, O ascensiune fulgeritoare ."................,.......

26. Gloria profesorului ......,.....,..

97

103

r07

113

119

123

t29

r35

t4tr47

t5i

IULES VERNI

e ani, Cihtoreste ln Portugalia, Gibraitar

Nordului ;i in Peninsuia Scandinavl'

[aston, bolnov mintal, incearci s['1 omoare' Verne

Este ales consilier pe lista repubiican[' ln ur-

.i panicipa Ia ;edinlele consiliului' administreazi

,ri, susqine confe ringe publice .

publicl manuscrisele rimase nepublicate.O INTORnCERE GRABITA

in acea duminicS,, pe 24 mai 1863, unchiul meu, profesorul

Lidenbrock, se intoarse acasi la o orl neobignuiti. Martha, mena-

jera lui, vizAnduJ revenind cu pagi mari, se gAndi la ce era mai

riu. PrAnzul nu era inci gata qi gtiam, qi eu, gi ea, ci nu-i plicea sl

ayepte. Avea si fie prost dispus? $i ce insemna intoarcerea lui atit

de gribiti? Ea se gAndi ci era mai prudent s[ se retragi in bucitirie,

iar eu, si. intru la mine in cameri. Dar in momentul tn care eram

pe punctul si o ;terg prudent, unchiul meu, care deja intra ln cabi-

netul siu de lucru, imi spuse cu o voce risunitoare:

- Axel, urmeazi-mi! $i pAnI si apuc si fac ;i cel mai nelnsemnat

gest, deja imi striga: Ei bine? incl nu egti aici?

Ono Lidenbrock nu era un om reu, dar era un savant puiln mai

deosebit. Era specialist ln minerale. finea cursuri studengilor care

veneau ln numir mare si-l vadi, chiar daci lui nu plrea si-i pese

prea mult de ei. Adevl.rul este ci era captivat de gtiinli. Nu-i pisa

de cei care se amttzau pe seama dificultigii lui de a pronunga

JUTES VERNE

anumite cuvinte complicate, al ci.ror secret il degine gtiinga. Acest

defect ii stArnea accese cumplite de furie, spre marea veselie a celor

care veneau s5"l asculte.

Profesorul Lidenbrock iqi distra astfel adeseori auditoriul, dar,

cu toate acestea, gtiinga sa inspira respect. Faima lui dep{ise

cu mult bitrlnul ora; Hamburg, in care triiam, datoriti cunof-

tingelor sale despre cristale, rigini gi roci.

in vechea lui casi de pe Konigstrasse locuiau patru Persoane:

el, credincioasa lui servitoare Martha, eu, nepotul siu, 9i fina lui,

Graiiben. $i chiar daci venerabila casi didea mici semne de oboseali

din cauza vArstei inaintate, ne simEeam bine acolo. Eram ferici;i

sl fim sub acoperigul ei cu togii, in ciuda caracterului destul

de imprevizibil il proprietarului. Cici furiile lui ascundeau,

in realitate, o iniml buni. $i cum prinsesem gi eu drag de gtiinla

geologiei, ajunsesem si-l ajut in munca lui gi sl-l insolesc

in fanteziile sale...d v^Am rntrat raretntarziere ln cabinetul de lucru. Era un adevirat

muzeu. iniuntru, puteam gisi e;antioane ale tuturor mineralelor

din lume. Erau atAt de multe astfel de mici bijuterii, incAt cred

cL ar fi ajuns si reconstruiasci lnreaga casi. $i petrecusem atAt

de mult timp si le gterg de prafi pe fiecare la rind, lncAt aveam

impresia ci le cunosc pe toate. :

Dar cind am intrat, nu l-am vizut decit pe unchiul meu, absorbit

de lectura lucrlrii pe care o ginea tn miini.

- Ce carte! Ce carte! striga el.

JULIS VERNI

anumite cuvinte complicate, al c5.ror secret il degine gtiinEa' Acest

defect ii stArnea accese cumplite de furie, spre marea veselie a celor

care veneau si-l asculte.

Profesorul Lidenbrock \i distra astfel adeseori auditoriul, dar,

cu toate acestea, gtiinga sa inspira respect' Faima lui dep\ise

cu mult bitrAnul orag Hamburg, in care ttLiam' datoriti cunog-

tingelor sale despre cristale, rigini 9i roci'

ln *rechea lui casi. de pe Konigstrasse locuiau patru persoane:

el, credincioasa lui servitoare Martha, eu, nepotul siu' 9i fina lui'

Graiiben. $i chiar daci venerabila casi didea mici semne de oboseali

din cauza vA.rstei tnaintate, ne simgeam bine acolo' Eram fericili

si fim sub acoperigul ei cu tolii, in ciuda caracterului destul

de imprevizibil al proprietarului. cici furiile lui ascundeau,

in realitate, o inimi buni. $i cum prinsesem ;i eu drag de gtiinga

geologiei, ajunsesem si-l ajut in munca lui 9i sl-l inso;esc

in fanteziile sale...

Am intrat frri intarziere ln cabinetul de lucru. Era un adevirat

muzeu. iniuntru, puteam gisi e;antioane ale tururor mineralelor

din lume. Erau atit de multe astfel de mici bijuterii, incit cred

ci ar fi ajuns si reconstruiasci lntreaga casi' $i petrecusem atet

de mult timp s[ le gterg de praf, pe fiecare la rAnd' lncAt aveam

impresia cl le cunosc Pe toate.

Du cand am intrat, nu l-am vizut decAt pe unchiul meu' absorbit

de lectura lucrlrii Pe care o linea ln mAini'

- Cc cartc! Cc cartc! suiga el.

O INTOARCTRT cRAnIrA

Tot deschidea gi inchidea un volum ugor ingilbenir gi nu lnceta

sil admire ca pe o piesi rari. Era vorba cu sigurangi despre una

dintre acele scrieri la care tinea pentru simplul modv ci erau foarte

greu de gisit sau de descifrat. O examina cu medculozitateatmpi-

timitului de cirgi vechi. Acorda atenfie celui mai mic detaliu,

presirAndu-gi examinarea cu exclamagii pline de entuziasm.

- Uite!Nu-i aga ci-i admirabili? Da, este admirabili, spunea el,

rispunzAndu-si singur. $i ce legituri! $i dosul copertei, fare nicio

zgArieturi. dupi gapte sute de ani de existengi!

- Si care e titlul acestei lucriri minunate? l-am intrebar, srri-

duindu,mi si par interesat de acest obiect din alti epoci.

- Aceasti lucrare, strigl el, este istoria pringilor norvegieni care

au domnit in Islanda, povestiti de Snorre Turleson, celebrul autor

islandez din secolul al XIIJea! $i, sl-gi intre bine in cap, esre carreatworiginali, scrisl in aceasri superbi limbi islandezi, arir de bogati"

gi atAt de simpli in acelagi timp!

- Ah! am spus eu, ugor intrigat. $i caracterele sunt frumoase?

- Ignorantule! Caractere! Da, sunt caractere, intr-adevir, dar

scrise de mani! CIci aici am un manuscris: un manuscris runic!

- Runic?

- Da, runic. $i pentru ci mi lntrebi, afld, cirunele erau carac-

terele scrierii folosite in Islanda in urmi cu sure qi sute de ani...

Eram gata si m5. minunez gi eu, cAnd un mic incident ne

intrerupse: un pergament murdar aluneci dintre pagini gi cizu

pe jos. Unchiul meu 1l ridici de lndati cu o curiozitate lesne

de inchipuit.

10 JULES VTRNI

- Ce-i asta? lntrebi el, despiturind hArtia qi a;ezAnd-o pe masi.

Sub privirile noastre uluite se desfrgurau aliniate mai multe carac-

tere dispuse pe trei coloane, unele mai ciudate decit altele.

X.Ati-l-h fhlh+htl' Uftflbf'h.l?h h YF h h+'r l#f !- I+I,4'lrm.h4Yh- 4+A',l$+rl hfl FharlhrYtt{fl hh1 +r+,h'hl l'41{tnl't,t . Ihrrhr lt'l1P!ir i xvl,l+h +hf' !-*,"1hfltl+rl4r hh+l8h r+bllr

Nu ;tiam incl in ce aventuri extraordinari aveau si ne atragi

aceste semne enigmatice.

- Sunt rune, constati wrchiul meu, identice cu cele din manuscris.

Recunoscu vechea limbi islandezi. Totusi, vizAndu-i miscirile

agitate ale miinilor, am ingeles ci nu-i va fi de niciun folos cunoaq-

terea limbilor: cit era el de profesorul Lidenbrock, nu lngelegea

nimic. $i am mai avut o certitudine tn acela;i timp: avea si se supere

foarte tare.

- Supa este servitl, spuse Martha exact in momentul in care suna

de ora doui.

- La naiba cu supa, strigl savantul enervat, gi cu cea care

a ftcut-o, gi cu cei care o vor mAncd

Martha flcu stinga-mprejur. Am urmat-o in sufragerie. Am

agteptat la masi cAteva clipe .. .ln zadar Aga ci am mAncat cit

pentru doi. Era prima dati cind unchiul lipsea de la o masi!

P JULES VERNE

- Ce-i asta?tntrebi el, despiturind hArtia 9i agezAnd-o pe masi'

Sub privirile noastre uluite se desfrgurau aliniate mai multe carac-

,rre dispuse pe ilei coloane, unele mai ciudate decit altele'

x,,^[t ]h,f h'htnt-F lYr-Y\Ul'rr iitiifr irlr'ri+3 h ltb'rrr

nllll"ffi'fplh hti:t4ifr!ild lfrhr flltxfiii;T4' ;' I h'li Bt r+lt tt

Nu ;tiam tnci in ce aventuri extraordinari aveau si ne atragl

,reste semne enigmatice .

- Sunt ru1e, constatl unchiul meu, identice cu cele din manuscris.

Recunoscu vechea limbi islandezl. Totqi, vizAndu-i m\ci'rile

,gitate ale mAinilor, am inleles cl nu-i va fi de niciun folos cunoag-

,rrea limbilor: cAt era el de profesorul Lidenbrock' nu ingelegea

nimic. $i am rnai avut o certitudine ln acelagi timp: avea si se supere

{rlarte tare.

- Supa este serviti, spuse Martha exact in momentul tn care suna

p ora dou[.

* La naiba cu supa, strigl savantul enervat, 9i cu cea cgte

xflcut-o, 9i cu cei care o vor m|nca!

Martha fhcu srAnga-mprejur. Am urmat-o in sufragerie' Am

xsteptat la masi citcva clipe... ln zadar. Aqa ci am mAncat cit

pntru doi. H,ra prima d;rti cilnd unchiul lipsea de la o masil

O INTOARCERE GRABITA 11

- N-am vizut niciodati aga ceva! spunea menajera. Domnul

Lidenbrock si nu vini la mas5.!

Lua acest lucru drept un semn de rau augur. Iar eu, drept

prevestirea ci se va dezlinpi o furie ingrozitoare in momentul

in care unchiul meu se va intoarce. Tocmai imi terminam deliciosul

compot de prune cind vocea risunitoare mi strigi. din nou.

Am slrit de pe scaun ;i m-am dus la el.

2

UN ursn; TNDESCTFRABTL

- Aici este un secret, gi eu ll voi descoperi, spunea sayantul,

care nu-;i pirisise cabinetul de lucru. Ridica din sprAncene, aplecat

asupra documentului pregios, cAnd, pe neagteptate, cu un gest

brusc, tmi arlti masa: Agazi-te acolo ;i scrie!

Zis gi ftcut. M-am a;ezat gi el mi-a dictat traducerea, literi cu literi,

pAnl s-a format girul de cuvinte ftri cap gi flari coadi de mai jos:

m,rnlk esreuel seecJde

sgtssmf

ht,samn

emnaelAtuaarccdrmidt,iac

unteiefatrateS

niedrhe

Saodrrn

nud,eet rrilSa.nscrc ieaabs

eeutul fiantuoseibo KediiY

- O criptograml! spuse unchiul meu, punind mAna pe foaie.

'loate literele sunt amestecate ln aga fel tncAt formeazl. un mesaj

secret. ". Un mesaj secret care foarte probabil ascunde o mare

descoperire!

ComparAnd cartea gi pergamentul, 19i didu seama ci nu pro-

vcneau din aceea;i perioadi: caftea era cu doui sute de ani mai

14 JULES VERNE

veche! Ceea ce insemna ci mesajul misterios fusese strecurat

acolo de unul dintre cititorii lucririi.

- Dar cine naiba era acest om? Oare nu ;i-o fi notat numele

pe undeva?

Savantul lui o lupi puternicS.. Tfecind-o peste primele pagini

ale cirgii, didu peste o pati de cerneali" prin care se ghiceau nigte

caracrere aproape ilizibile. ingelese cl gisise rispunsul. Se apropie

gi mai mult cu lupa... gi in curAnd penttu el fu o joaci de copil

si descifreze numele ascuns sub caracterele runice care se incAlceau

acolo.

- Arne Saknussemm! strigi el. Faimosul alchimist islandez din

secolul al XVIJea! inci unul dintre acei rnari savanEi care nu vor

inceta vreodati si ne uluiasci! $i, ftri indoiali, o invengie surprin-

zltoare, care deocamdati rimine un mister!

* De buni seami, i-am rispuns eu. Dar ce interes ar fi avut

acest Saknussemm s[ ne ascundi astfel descoperirea lui?

- Habar nu am, Axel, nu s,tiu nimic. Dar afli ci ard de nerlb-

dare si descifrez acest secret. Aga ci nu voi mai mAnca, nici nu

voi mai dormi pini. nu dau de cap acestei pove;ti... $i, de altfel,

la fel vei face 9i tu!

ln "..,

clipl, m-am bucurat foarte mult ci o urmasem pe Martha

gi ci mincasem zdravin.

- $i cel mai important lucru este ca mai intii sl;tii despre ce

limbl esre vorba, adiugi el.

Savantul din el observi foarte repede ci numirul de vocale

era identic cu cel al unei limbi din sudul Europei. $i, in acelagi

14 JULES VERNI

veche! Ceea ce insemna ci mesajul misterios fusese str€curat

acolo de unul dintre cititorii lucririi.

* Dar cine naiba era acest om? Oare nu ;i-o fi notat numele

Pe undeva?

Savanul lui o lupi puternici. Tiecind-o peste primele pagini

ale cirtii, didu peste o pari de cerneali prin care se ghiceau nigte

calactere aproape ilizibile. inlelese ci glsise rispunsul' Se apropie

fi mai mult cu lupa... gi in curand pentru el fu o joaci de copil

si descifreze numele ascuns sub caracterele runice cafe se incAlceau

"1"urr. saknussemm! strigi el. Faimosul alchimist islandez din

secolul al XVIJea! inci unul dintre acei rnari savangi care nu vor

inceta vreodatl sl ne uluiasci! $i, ftri lndoiali, o invengie surprin-

zi"toare, care deocamdatl rimine un mister!

- De buni seami, i-am rlspuns eu' Dar ce inrcres ar fi avut

acest Saknussemm si ne ascundl asdel descoperirea lui?

- Habar nu am' Axe[, nu qtiu nimic' Dar afli ci ard de nerlb-

dare si descifrez acest secret. Aga ci nu voi mai mAnca' nici nu

voi mai dormi pani nu dau de cap acestei Pove9ti... $i, de altfel,

la fel vei face ;i tu!

in nce. clipi, m-am bucurat foarte mult ci o urmasem pe Mxtha

$i ci mAncasem zdravin.

_$icelmaiimportantlucruestecamailntiisigtiidesprece

limbl este vorba, adiugl el.

Savantul din el obscrvi foarte repede ci numirul de vocale

era identic cu ccl al unci limbi din sudul Europei. $i, in acelaqi

uN MESAJ TNDESCIFMBI

mod, cunoa;terea gtiingelor gi a istoriei ti didu siguranta cl. era

vorba despre limba pe care toate marile spirite ale acelei vremi

o foloseau: latina.

- Da, latina, adiugi el. Dar o latini amestecati. Aceste o suti

treizeci gi doul de litere invS.lmisite cu sigurangi nu au fost grupate

la nimereali. Si ciuti.m, e doar o problemi de matematici!'

N-avea nicio tndoiali: acest talmeg-balmeg de litgre annjate,

in aparengi, frri nicio logici nu se datora, de fapt, hazardului.

Fusese obginut pornind de la o frazi obignuiti la inceput, care

fusese risturnati urm6.nd o regull foarte precisi: un cod secret!

$i noi trebuia si gisim tocmai acest cod secret, a.ga cum ciutim

o cheie...

Dar nu mai reugeam si urmiresc logica profesorului Lidenbrock.

Privirile mi se pierduseri. in contemplarea micului portret aglgat

pe perete. Era al finei lui, Gratiben, logodnica mea secreti gi ado-

ratl., a cirei absengl, mi, facea atAt de trist. Plecarea ei la o rudi

lisase loc amintirii ochilor sii albagtri incadra;i de pletele blonde.

lmi aminteam momentele plicute petrecute pe cAnd lucram

impreuni. Eram gelos pe pietrele neinsufleqite pe care ea le atingea

cu mAinile ei delicate. Si-mi reveneau ln minte plimbirile pe care

le fhceam pe malul apei, strAngi unul in celilalt. Eu vorbeam, ea

rAdea. Apoi, lebedele tn mijlocul nuferilor albi ne priveau plecind

cu barca...

- Asta este, spuse unchiul, bitAnd in masi, prima idee care-mi

vine este si notez literele de sus ln jos si nu de la stAnga la dreapta!

15

1,6 JULNS VERNE

Deci si trec de la scrierea culcati la scrierea dreapti,.. Axel, hai

sd facem o lncercare. Scrie ceva qi si vedem ce iese!

Am luat imediat o hArtie;i am scris cum lmi cerea, in grupuri

de cinci sau gase litere, prima fraz|, ce-mi trecea prin cap:

Telceiiestuabic,yGe

ummArnbuima!

Apoi am pus cap la cap aceste litere, ca si formgz urmitorul mesaj:

Tblceii estuab ic,pGe ummarn buima!

- Perfect! fhcu unchiul meu. Aduce destul de bine cu ceea ce

se poate citi pe manusctisul lui Saknussemm. $i acum, ca si regi-

sim frazata, nu-mi mai rimAne decit si iau una cite una ffecare

din primele lirere ale fieci.rui cuvAnt, apoi a doua literi gi a treia,

la rAnd.

$i incet-incet, sub privirile noastre mirate, prinse contur fraza

r,nea revelatoare:

Te iubesc muh, micuya mea Graiiben!

* Ahal O iubegti pe Gratiben! O iubqti pe Graiiben! repeti

mecanic unchiul meu, descoperind aceste cuvinte pe care le alesesem

fbri si-mi dau seama. Pii, daci afa stau lucrurile... si yedem acum

ce legituri au cu manuscrisul!

tb IULES VERNE

Deci si trec de la scrierea culcati la scrierea dreapti... Axel, hai

si facem o incercare. Scrie ceva qi s[ vedem ce iese!

Am luat imediat o hirtie gi am scris cum imi cerea, ln grupuri

de cinci sau fase litere, prima frazlce'mi trecea prin cap:

Telcei)estuabic,lGe

urnmdrnbuima!

Apoi am pus cap la cap aceste litere, ca sl formez urmitorul mesaj:

Tblceii estuab ic,yGe urnmarn buima!

- Perfecr! fbcu unchiul meu. Aduce destul de bine cu ceea ce

se poate citi pe manuscrisul lui Saknussemm' $i acum, ca si regi-

sim fraza ta, nu-mi mai rimAne decat si iau una cAte una fiecare

din primele litere ale fiecirui cuvant, apo\ a doua literl ;i a treia,

la rind.

$i lncet-lncet, sub privirile noastre mirate, prinse contur fraza

mea revelatoare:

Te i'ubesc muh, micupa mea Gratiiben!

- Ahal o iubeqti pe Graiibenl o iubegti pe Graiiben! repetl

mecanic unchiul meu, descoperind aceste cuvinte pe care le alesesem

flri si-mi clau seama. Pii, daci a$a stau lucrurile... sl yedem acum

ce legiturl au cu manuscrisul!

UN MESA] INDESCIFMBIL

Si, spre marea mea ugurare, se adAnci din nou in studiul perga-

mentului secret. Momentul era foarte important. Ci.ci, aga cum

frcuse cu fraza mea, unchiul avea sL descopere sensul mesajului

lisat de alchimistul islandez. Era pe punctul de a descifra misterul!

Ochii ii scAnteiau prin ochelari, mAinile ii uemurau. Tir;i tare.

Apoi glasul lui grav se ridici in timp ce imi dicta, literi dupiliteri, enunul urmitor:

m e s sun k aSen rA. ic efdo K. s egnittamurtn

e c eyts erre tte, r0 ta i u s adu a, e dn e c s e ds adn e

la c ar tn i i i luJ s iratra c S ar b mwta b i le dm e k

m e re ta r c i lu c o Ys I effe n S n ICe se intAmplase? Ni;te litere vraigte se insirau sub privirile

noastre. Frumoasa latini pe care credeam ci o s-o aud iegind din

gura profesorului Lidenbrock nu se ivi. in loc de asta, pe nea$-

teptate, el lovi cu pumnul in masi. Cerneala slri din cilimari"

gi pana imi aluneci dintre degete.

- Nu inseamni nimic! strigi el. N-are niciun sensl

Apoi se ridici, iegi din casi ca o vijelie 9i dispiru pe lGnigstrasse.

17