De câte ori aţi auzit şi voi fraza

„Ne-am luat din mare dragoste şi am ajuns

a ne urî ca duşmanii de moarte”?

MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

€ 17,47 �$ 12,75

ANUL X, NUMĂRUL 9 (923)

>P14

bilete de avion tel.: 806-806

mytravel® LIDIA BOBÂNĂ

Moneda naţională va continua să se deprecieze faţă de dolar în primul trimestru al acestui an și ar putea ajunge până la nivelul de 13 lei și 50 de bani, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţan.

Guvernatorul BNM a asigurat că acesta este nivelul maxim pâ-nă la care poate să se devalorizeze leul și a califi cat „aberaţii” unele declaraţii precum că moneda na-ţională se va deprecia substanţial

și va ajunge până la un curs de 20 de lei pentru un dolar. Drăguţan a mai spus că tendinţele de depreci-ere a leului se vor menţine numai în primele luni ale anului, după care acesta se va aprecia lent, dar sigur.

Potrivit prognozei BNM, spre sfârșitul anului, leul se va apre-cia lent și se va menţine în limita 11,5-12,4 MDL/USD. Pentru 2011, BNM vizează un curs al leului faţă de dolar în limita 10,8 – 12,4 MDL/USD. Cursul de schimb al monedei naţionale faţă de euro în decem-brie 2010 se va încadra în limita de

16,5 – 17,3, respectiv, în decembrie 2011 în limita de 16,2 – 17,2 MDL/EUR, mai arată prognoza băncii centrale.

Leul s-a depreciat în ultima lună, atât faţă de dolar, cât și în ra-port cu euro. Cursul euro a depășit pragul psihologic de 18 lei, iar do-larul, de 13 lei. Valuta naţională s-a depreciat de la 1 decembrie 2009 cu un leu și 90 de bani faţă de dolar și 1 leu și 30 de bani faţă de euro. Ban-ca Naţională declarase că a folosit deprecierea pentru completarea rezervelor valutare ale ţării. (Jur-

nal.md)

Leul se va mai deprecia

PROVOCARE // Autorităţile din Transnistria estorchează pentru eliberare 20.000 de dolari de la părinţii a patru tineri moldoveni arestaţi ilegal înstânga Nistrului

Ostaticii de la Tiraspol

>P4

„Teroristul” dezaxatCAZ EXCEPŢIONAL // Catastrofă aeriană evitată in extremis

Un tânăr cu vârsta de 29 de ani din Republica Moldova a creat panică la bordul unui avion al companiei ”Air Moldova” de pe ruta Madrid-Lisabona-Chișinău în dimineaţa zilei de dumini-că, cu puţin timp înainte ca avionul să aterizeze pe pista Aeroportului Inter-naţional Chișinău.

Ţipete, urlete, obiecte aruncate și contorsi-onări violente ale corpului au băgat frica în cei 94 de pasageri în timp ce se afl au la o înălţime de 11 mii de metri în aer. Agresorul s-a dovedit a fi o persoană care lucrează de mai mulţi ani în Portugalia împreună cu familia. Soţia sa se întorsese ceva mai devreme acasă.

Potrivit serviciului de presă al Ministeru-lui Afacerilor Interne, în timpul zborului tână-rul s-a plâns de unele probleme familiale. La un moment dat, a început a ţipa și a se manifesta agresiv. A deteriorat fotoliul, măsuţa, a început să arunce cu obiectele pe care le avea la înde-mână în stewardese, iar căpitanul echipajului, în timp ce încerca să-l calmeze, s-a ales cu un pumn în faţă.

Catastrofa aeriană a fost evitată in extre-mis graţie pasagerilor care au reușit să-l imobi-lizeze pe agresor.

Membrii echipajului au transmis semnalul de alarmă turnului de control al Aeroportului Internaţional Chișinău și, la aterizare, bărbatul a fost întâmpinat de medici și poliţiști. Rudele care au venit să-l întâmpine au refuzat să discu-te cu jurnaliștii. Potrivit membrilor echipajului, bărbatul nu consumase în timpul zborului bău-turi alcoolice. Pe marginea cazului a fost iniţiată o cauză penală pentru huliganism. Prima con-sultaţie medicală a stabilit însă că bărbatul este dezechilibrat mintal. El a fost internat la spitalul de boli psihiatrice din Costiujeni.

Svetlana COROBCEANU

www.jurnal.md MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 2 | Actualitate

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA

PREŞEDINTE: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: cotidian@jurnal.md

internet: www.jurnal.md

REDACŢIA:

DIRECTOR: Aureliu Cornescu

aureliu.cornescu@jurnal.md

REDACTOR�ŞEF: Rodica Mahu

rodica.mahu@jurnal.md

REDACTOR�ŞEF ADJUNCT: Mariana Raţă

mariana.rata@jurnal.md

EDITORIALIŞTI:Nicolae NegruPetru Bogatu

REPORTERI:Vitalie Hadei

vitalie.hadei@jurnal.md

Irina Nechitirina.nechit@jurnal.md

Svetlana Corobceanusvetlana.corobceanu@jurnal.md

Marina Liţamarina.lita@jurnal.md

Victoria Popavictoria.popa@jurnal.md

Svetlana Panţasvetlana.panta@jurnal.md

REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulicailie.gulica@jurnal.md

EDITOR FOTO: Elena Grozavuelena.grozavu@jurnal.md

DESIGN: Alex Marchitan

alex.marchitan@jurnal.md

Corneliu Comendantcorneliu.comendant@jurnal.md

MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA

Preşedinte JURNAL TRUST MEDIAVal Butnaru

val.butnaru@jurnaltv.md

DIRECTORAdrian Gîţu

adrian.gitu@jurnaltv.md

DIRECTORI DEPARTAMENTE:

DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNICArtur Hasnaş

artur.hasnas@jurnaltv.md

DIRECTOR PUBLICITATEVirginia Prodan

virginia.prodan@reforma.md

DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATEVictoria Ursu

victoria.ursu@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan

gheorghe.stratan@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol

sergiu.bivol@jurnaltv.md

DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Vitalie Harea

vitalie.harea@jurnaltv.md

JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”,

JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi

a postului de radio JURNAL FM.

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate

”REFORMA ADVERTISING”.

ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT:Alina Vdovicenco

alina.vdovicenco@reforma.mdtelefon 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.585 exemplarevineri: 16.943 exemplare

TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 131

PacificatoriiARMATA // Decizia de a trimite militari moldoveni în Afganistan

urmează a fi luată de parlamentFostul președinte al Republicii Moldova acuză actuala gu-vernare că va trimite militari în Afganistan, în schimbul creditului nerambursabil de 262 milioane de dolari, ofe-rit de către Statele Unite ale Americii. În replică, primul ministru Vlad Filat a declarat că nu executivul ia aceas-tă decizie, ci Parlamentul. Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, susţine că vor fi trimiși doar militarii care activează în bază de contract și aceștia nu vor participa la operaţiuni militare, ci doar la cele de menţinere a păcii. Președintele Uniunii republi-cane a veteranilor războiului din Afganistan, Mihail Mocan, nu este de acord cu decizia de a trimite militari moldoveni într-o regiune instabilă, care ar putea pune în pericol viaţa soldaţilor.

Marina LIŢA

Fostul președinte comunist, Vladimir Voronin, acuză actuala guvernare, și în special Guvernul Filat, că s-a angajat să trimită mili-tari moldoveni în Irak, în schimbul a 262 milioane de dolari. „Nu piere lumea fără credite. Viaţa unui om este mai preţioasă decât niște mi-lioane de dolari”, susţine Voronin, care a amintit de războiul purtat de Uniunea Sovietică în Afganistan, în urma căruia au murit câteva su-te de militari moldoveni. Acesta a afi rmat că ofi cialii americani șanta-jează guvernarea actuală, așa cum l-au șantajat în perioada mandatu-lui său prezidenţial pentru a trimite militari în Irak în schimbul unor ajutoare acordate prin intermediul programelor americane destinate ţărilor sărace.

Republica Moldova a trimis în vara lui 2003 în Irak șase detașa-mente de militari, adică peste 100 de geniști, instruiţi în Statele Unite. Militarii moldoveni au dezamorsat 400 mii de dispozitive explozibile. Niciun moldovean nu a murit în ca-drul acestor operaţiuni, însă unul a fost rănit. La sfârșitul lui 2008, Re-publica Moldova și-a retras contin-gentul militar din Irak la solicitarea autorităţilor irakiene.

Hotărârea va fi Hotărârea va fi luată de Parlamentluată de Parlament

În replică, premierul moldovean

a declarat că nu Guvernul hotărăște dacă vor fi trimise trupe militare în Afganistan sau altă ţară. “Acest lucru este făcut printr-o hotărâre a Parlamentului. Așa s-a procedat și anterior, când militari din Republi-ca Moldova au participat la misiuni de pacifi care în Irak”, a explicat Fi-lat într-un interviu acordat agenţiei Moldpres.

Primul ministru a subliniat că trebuie făcută o distincţie clară în-

tre acţiunile militare și misiunile de pace. “Republica Moldova parti-cipă doar la acţiuni de pace, și nici-decum la acţiuni militare. Datorită geniștilor noștri, au fost salvate mai multe vieţi omenești, lucru apreci-at inclusiv pe plan internaţional”, a afi rmat Filat.

„Doar în bază de contract”„Doar în bază de contract”

Acest lucru a fost confi rmat și de actualul ministru al Apărării, Vitalie Marinuţa, care a menţionat că speculaţiile care s-au făcut cu referire la Afganistan sunt asociate cu perioada sovietică, când scopul acţiunilor militare nu era susţinut de comunitatea internaţională și servea doar interesele unui stat to-talitar, iar tinerii implicaţi în aceste acţiuni erau trimiși fără voia lor.

Acesta a menţionat că în cazul în care se va ajunge la o decizie poli-tică în acest sens, vor fi detașaţi în operaţiuni mili-tare de menţine-re a păcii numai militari care înde-plinesc serviciul militar în bază de contract, adi-că profesioniști. „Subliniez că în operaţiunile de menţinere a păcii vor fi trimise doar persoanele care își exprimă be-nevol dorinţa de a merge în aceste ţări”, a comunicat Marinuţa. Acesta a mai adăugat că militarii nu vor participa la acţi-uni de luptă.

Președintele Uniunii republi-cane a vetera-nilor războiului din Afganistan, Mihail Mocan, a declarat pentru site-ul Omega că

că, prin trimiterea contingentului de militari în Afganistan, Republica Moldova se desprinde de trecutul is-toric și se îndreaptă spre integrarea europeană. „Spre deosebire de anii de desfășurare a războiului, când tinerii plecau în mod obligatoriu în această regiune, de această dată decizia va fi produsul unui proces democratic și transparent, va fi lu-ată de Parlament, care va confi rma controlul civil asupra sectorului de securitate, așa cum se întâmplă în democrațiile consolidate”, susţine Secrieru.

Expertul politic a mai menţi-onat că R. Moldova nu este prima ţară fost sovietică care va trimite contingent militar în Afganistan. „Armenia, aliat cu Rusia în cadrul Organizaţiei Tratatului Colectiv de Securitate, a trimis 40 de militari în Afganistan. Georgia a trimis și ea soldaţi în misiuni de menţinere a păcii”, comunică analistul.

Acesta a mai menţionat că Mol-dova, în trecut, a furnizat cinci eli-coptere pentru a sprijini eforturile umanitare ale misiunii ONU în Af-ganistan, contribuție apreciată de NATO și ONU. „Riscurile în cadrul misiunii nu le vor depăși pe cele în-fruntate în Irak, la începutul anului 2003, atunci când primul militar din Moldova a pășit în această țară”, susţine Secrieru.

În acest context, Secrieru susţi-ne că aspiraţiile europene ale R. Mol-dova nu se realizează exclusiv în do-meniul economic sau prin preluarea standardelor europene în legislația Moldovei. „Desfășurarea militarilor în Afganistan va contribui la realiza-rea strategiei de securitate a UE, iar acest sprijin indirect va reprezenta un pas dintr-o serie de măsuri com-plexe pe termen lung care țintesc integrarea Europeană a Moldovei”, a conchis Stanislav Secrieru.

misiunea din Afganistan este mai periculoasă ca cea care s-a desfășu-rat în Irak. „Sunt sigur că oamenii pot să moară în timpul acestor ope-raţiuni și vor muri, deoarece acolo nu va fi o misiune de deminare ca în Irak, unde oamenii erau echipaţi cu haine speciale pentru a minimaliza riscurile“, susţine Mocan.

La războiul din Afganistan, din perioada 1979 – 1989, au participat mii de militari moldoveni din ar-mata sovietică, iar 301 persoane și-au pierdut viaţa. Până în prezent, se consideră dispăruţi fără urmă cinci soldaţi moldoveni, care au partici-pat la luptele din Afganistan.

Riscurile misiunii Riscurile misiunii

În altă ordine de idei, Stanislav Secrieru, doctor în știinţe politice, a declarat pentru portalul Unimedia

Foto: Elena GROZAVU

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 www.jurnal.md Publicitate | 3

www.jurnal.md MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 4 | Observator

Comentează acest articol pe www.jurnal.md

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 www.jurnal.md Focus | 5

— Care ar fi primele trei acţiuni pe care le veţi întreprinde în noua dvs funcţie?

În primul rând, va trebui să cunosc lucrurile mai în profunzi-me. Apoi, voi încerca să familiari-zez colegii mei de la radio cu acel ghid adoptat de Consiliul de Ob-servatori în 2007 şi care conţine foarte multe lucruri bune la capi-tolul standard de profesionalism. Important este să mă conving că colegii mei cunosc acest ghid şi vor să respecte aceste standarde, dacă doresc să le aplicăm, numai astfel serviciul de programe poate deveni unul public. Cred că va tre-bui să vedem care sunt mijloacele pe care le avem la dispoziţie şi care sunt necesităţile. Pentru că, din câte am înţeles, există o insufi cienţă de mijloace fi nanciare. În plus, eu intru într-un an în care caietul de sarcini este deja stabilit. În cadrul lui multe re-forme nu se pot face, decât cu aprobarea CO.

— Vor avea loc demiteri la radio?

Eu bănuiesc că va fi e nevoie de anumite reor-ganizări. Altfel, nu poţi să faci schimbare. În cazul în care va fi nevoie, cred că unii vor pleca singuri, alţii poate chiar vor fi demişi. Nu ar fi de dorit să se regăsească în noua echipă cei care au făcut până acum partizanat politic la radio. Or, partizanatul politic este inadmisibil într-un serviciu public.

— În strategia dvs, aţi menţionat nece-sitatea creării a trei canale de radio noi. Despre ce canale este vorba?

În proiect văd un program generalist în care accentul să se pună pe actualitate, ştiri, dezbateri, este foarte mare nevoie de un canal cultural-muzical unde să se regăsească valorile noastre (ceva ase-mănător Luceafărului de cândva – n.r.) şi un canal de

tineret. Eu cred că aceste canale ar trebui create deja în 2011.

— Aţi mai fost director al radiodifuziunii publice. Credeţi că veţi reuşi de această dată să faceţi mai mult decât data trecută?

Eu cred că este o ocazie reuşită să revin şi să închei o lucrare pe care am mai făcut-o cândva, cu experienţa pe care între timp am acumulat-o. În aceşti 13 ani, nu m-am înde-părtat de audiovizual. Am fost

implicat în mai multe proiecte, am cunoscut mult din experienţa radiodifuziunii şi televiziunii publi-ce din state cu democraţie avansată. Sper să re-uşesc să aplic în practică cunoştinţele acumulate între timp. Evident voi ţine cont şi de tradiţiile de la Radio Moldova.

— Cum veţi asigura neimplicarea politi-cului în activitatea editorială a Radio Moldova?

În cazul în care se vor face încercări de inge-rinţă a politicului în activitatea editorială a postu-lui, voi face public acest lucru. În rest, cred că im-plicarea politicului ar trebui să aibă loc pentru că politicul ar trebui să aibă grijă să dezvolte serviciul public de radio şi televiziune în interesul publicu-lui prin reforme în plan legislativ, prin asigurarea fi nanţării acestui serviciu etc.

— V-aţi întâlnit astăzi cu fostul şef de la radio. Cum a fost întâlnirea?

A fost o întâlnire amicală, colegială. Sunt ferm convins că orice schimbare trebuie să fi e una civilizată.

M. R.

— Aţi promis reformarea audiovizualului public. Care sunt priorităţile dvs pe termen scurt în noua funcţie?

În primul rând, îmi propun să studiez starea de lucruri de la TRM, în special, potenţialul pro-fesional, tehnic etc. al instituţiei. În acest temei, vom stărui, pen-tru început, asupra fortifi cării segmentului de emisie informa-tivă. Aceasta, în opinia mea, ar însemna adoptarea unei noi gri-le ce ar face emisia informativă mult mai consistentă şi mai dinamică. Vom pleda pentru schimbarea formatului programului infor-mativ „Mesager”. Vrem mai multe buletine de ştiri la postul public de televiziune şi radio, generaliste şi specializate. Evident, vom asigura o emisie in-formativă imparţială, complexă. Dorim de aseme-nea, din start, să dezvoltăm pluralismul de opinie.

— Pentru că v-aţi referit la „Mesager”, consideraţi că este nevoie să se renun-ţe la această denumire a principalului buletin de ştiri de la Moldova 1?

Mai multă lume zice că ar fi bine să se renun-ţe la denumirea respectivă. Astăzi, nu m-aş grăbi cu luarea deciziei. În fond, nu contează denumirea. Contează conţinutul. Poate fi păstrată denumirea, dar conţinutul să fi e schimbat şi conformat reguli-lor jurnalismului de calitate. Totodată, este eviden-tă necesitatea de a aplica o nouă manieră de scri-ere, de paginare şi de prezentare a ştirilor. Trebuie să fi m dinamici, laconici în aducerea informaţiei. Nu exclud, însă, nici adoptarea unei denumiri noi.

— Reformarea TRM va presupune şi op-timizarea personalului?

Toţi oamenii care vor demonstra profesiona-lism şi vor dori să refacă compania vor munci în funcţiile deţinute sau în alte funcţii.

— Veţi organiza un concurs?

Este prematur să vorbim des-pre asta. Eu vreau ca fi ecare om să fi e efi cient la locul său de muncă.

— Este sau nu implicat po-liticul în numirea dvs?

Pare-mi-se, nu am dat niciun semn că aş fi implicat politic. Pen-tru mine a fost foarte ciudat să aud vorba domnului Saharneanu. Nu am reuşit să înţeleg ce a avut dom-nia sa în vedere cu acel bileţel. Nu am avut când să vorbesc cu dum-

nealui. Iniţiativa de a-mi depune dosarul pentru con-curs îmi aparţine, nimeni nu mi-a sugerat s-o fac.

— Cum veţi evita imixtiunea politicului în activitatea TRM?

În contractul individual de muncă pe care îl voi semna va fi o clauză care mă va obliga să respect pluralismul social-politic. Aceasta va fi o obligaţie de serviciu pe care va trebui să o onorez.

— Când vor simţi telespectatorii şi radi-oascultătorii schimbarea de la TRM?

În proiectul meu de intenţii am precizat că recu-perarea publică a companiei este un lucru de durată. El poate cuprinde şi trei, şi cinci ani. Dar primele re-zultate trebuie să se facă simţite în trei – şase luni. Ele vor fi articulate în ţinuta programelor de ştiri, în apariţia unor programe de dezbateri etc.

— Aţi fost deja în noul dvs birou?

Am fost pentru câteva minute. M-a invitat domnul Valentin Todercan în ziua în care am fost ales. A venit să mă felicite cu ocazia alegerii mele în funcţie şi m-a invitat în birou. Mi s-a părut că dl Todercan îl lasă în deplină ordine.

Interviuri realizate de Mariana Raţă

Concursul pentru desemna-rea unui nou director la postul public tv Moldova 1 a fost amâ-nat la recomandarea Curţii de Apel.

Constantin Marin a câştigat la limită concursul pentru func-ţia de preşedinte al TRM. Pentru candidatura sa au votat cinci din cei nouă membri ai CO. Deşi ini-ţial anunţase că îşi va da votul pentru Alexandru Dorogan, pre-şedintele CO Eugen Râbcă şi-a revăzut opţiunea atunci când a văzut că pentru Marin votează

patru dintre colegii săi. „Îmi cer scuze de la domnul Dorogan, dar am decis să votez pentru Marin pentru a evita un nou tur”, a ex-plicat Râbcă. Decizia CO nu l-a surprins pe unul dintre candidaţii din concurs, Valeriu Saharneanu, care a declarat înainte de înce-perea votării că are un bileţel pe care scrie numele câştigăto-rului. „Nu vreau ca membrii CO să aleagă acest nume. Vreau să testez dacă politicul este impli-cat în numirea preşedintelui”, a spus Saharneanu înainte de

Noi șefi în Dealul SchinoaseiConsiliul de Observatori (CO) al Companiei Publice „Tele-radio Moldova” a ales la sfârșitul săptămânii trecute un nou președinte al Companiei și un nou director al radi-odifuziunii publice. Noii șefi din Dealul Schinoasei sunt Constantin Marin, președinte al TRM, și Alexandru Doro-gan, ales pentru funcţia de director al Radio Moldova.

votare pentru ca după încheie-rea exerciţiului de vot să le arate jurnaliştilor că pe bileţel era scris „Constantin Marin”. Menţionăm că noul preşedinte al TRM este decan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la USM. Citiţi mai jos un interviu cu Constantin Marin.

Nici alegerea lui Alexandru Dorogan în funcţia de director al Radio Moldova nu a fost mai simplă. Dorogan a fost ales în funcţie abia după trei runde de vot, pe motiv că nu se înregis-tra numărul necesar de voturi. În prima rundă, Dorogan a acu-mulat 4 voturi. Alţi doi candidaţi, Angela Sîrbu şi Eduard Maciac, au acumulat câte două voturi. În runda a doua, pentru Dorogan au votat 5 membri ai CO. Ceilalţi doi

au acumulat din nou câte două voturi. În cele din urmă, în runda a treia, pentru Dorogan au votat 8 membri ai Consiliului, astfel încât acesta a câştigat concur-sul pentru ocuparea funcţiei de director al Radio Moldova. Men-ţionăm că Alexandru Dorogan a mai activat în această funcţie în perioada 1991-1997. În ultimul timp, el ocupa funcţia de director al Asociaţiei Presei Electronice.

Concursul pentru desem-narea directorului televiziunii naţionale a fost amânat după ce Curtea de Apel a sistat temporar hotărârea CO de destituire din funcţie a directorului TVM, Adela Răilean, care a contestat decizia CO în judecată.

Mariana RAŢĂ

Interviu cu noul director al Radio Moldova, Alexandru Dorogan

Interviu cu Constantin Marin, președinte TRM

„Nu ar fi de dorit să se regăsească în noua echipă cei care au făcut partizanat politic”

„Vrem mai multe buletine de ştiri la Moldova 1”

Foto: Elena GROZAVU

www.jurnal.md MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 6 | Politică

Gazeta de perete a casei de nebuni

Vieru-rusofob, Puşkin-?„În Republica Moldova, anul 2011 va fi declarat an al

unui poet-rusofob”, scrie publicaţia rusă online Regnum.ru. Este vorba despre poetul Grigore Vieru. „La fi nele anilor ‘80, Grigore Vieru s-a implicat în activitatea politică, fi ind unul din participanţii activi ai Mişcării naţionaliste românounioniste din R. Moldova. Împreună cu alţi reprezentanţi ai intelectualităţii lo-cale proromâneşti a participat la numeroase acţiuni unioniste, naţionaliste, antiruseşti în Chişinău, care s-au încheiat cu incur-siunea voluntarilor înarmaţi spre Găgăuzia şi declanşarea con-fl ictului militar transnistrean”, scrie publicaţia rusă.

Este evident că regnum.ru scrie despre Vieru din auzi-te de la Valeri Klimenko.

Acum nu ne rămâne decât să-l declarăm pe Puşkin moldofob sau, cel puţin, liberalofob, pornind de la versul „Prokleatîi gorod Kişinev...” („Chişinăule, oraş blestemat”) şi de la faptul că ne-a considerat „somnoroşi”... (I.B.)

cu Nicolae NEGRU

Alb și negru

Comentează acest articol pe www.jurnal.md

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 www.jurnal.md Politică | 7

cu Pet ru BOGATU

Bogat și sărac

Ucraina va fi democratică sau nu va fi deloc

Două ipostaze în unaDouă ipostaze în una

Pe de o parte, fizionomia crispată și ţeapănă a ursuzu-lui Victor Ianukovici, a cărui gură mai mult se chinuie decât vorbește. Într-un cuvânt din trei litere liderul Partidului Regiunilor face patru erori. Deunăzi, văzân-du-se constrâns să vorbească la o adunare electorală despre marele scriitor rus A.P. Cehov, a greșit de două ori. Mai întâi, a zis că-i poet. Mai apoi, a declarat că-i mare poet ucrainean.

Pe de altă parte, chipul angelic de furie blondă al Iuliei Timoșenko. Stilată, rafinată și în același timp energică, abilă și autoritară, a conferit poli-ticii ucrainene farmecul unor rivalităţi pe cât de pasionate, pe atât de descătușate. Vine să ilustreze acest fapt escapada din ziua votării a patru fete care au manifestat topless contra lui Ianukovici, adică fără sutien și dezbrăcate până la brâu. Pre-mierul, cu toate că, probabil, a pierdut, va rămâne un jucător puternic, o figură exponenţială pe scena politică de la Kiev.

Totuși, în ciuda diferenţelor accentuate de ordin estetic, in-telectual și politic, între cei doi candidaţi nu trece vreo prăpas-tie imposibil de tranșat, după cum poate să pară, pesemne, la prima vedere. Competiţia lor, în mod normal, deși provoacă fisuri, nu riscă să desfacă în două statul ucrainean.

Revoluţia oranj Revoluţia oranj a încremenit în proiecta încremenit în proiect

Borges și-a închipuit odată o povestire fantastică despre o înverșunată războire dintre un teolog și un eretic. Cel dintâi luptă cu cel de-al doilea, îl biruie, îl denunţă, îl arde pe rug. Ajuns în Cer, descoperă însă că pentru Dumnezeu teologul și ereticul alcătuiesc o singură persoană.

Nu insinuăm că aspiranţii la președinţia Ucrainei ar fi două ipostaze ale aceluiași curs politic. Fără a impune această simplificare, vom stărui asupra faptului că extremele de altă-dată, Timoșenko și Ianukovici, s-au apropiat în multe privinţe atât de mult încât sub aspect practic încep să se atingă. De aceea, victoria unuia dintre ei nu are cum să conducă la o răsturnare spectaculoasă. Acest fapt dovedește că, deși-i divizată, iar personalitatea ei încă se dedublează între Est și Vest, ţara are o conștiinţă de sine care, întremându-se trep-tat, îi va permite să-și identifice adevăratele, și nu falsele intere-se naţionale.

Altminteri zicând, Ucraina nu mai este Rusia, vorba lui Kucima, chiar dacă la rangul de

șef al statului a fost ridicat un politician pretins filorus. Ţara nu poate renunţa la indepen-denţă și nu are cum să revină la statutul de odinioară de soră mai mică a fratelui mai mare din Răsărit. Asta e jumătatea plină a paharului.

Concomitent însă Ucraina, din cauza unor confruntări oar-be, sterile și cu tentă adesea meschină, a pierdut practic cinci ani de zile. Revoluţia oranj nu a eșuat, ci a încremenit în proiect în momentul când liber-tatea nu a putut fi coroborată cu pragmatism și solidaritate naţională, două ingrediente indispensabile, fără de care democraţia degenerează în haos. Asta e jumătatea goală a paharului.

De ce l-au ucis pe De ce l-au ucis pe Gongadze? De ce l-au Gongadze? De ce l-au otrăvit pe Iușcenko?otrăvit pe Iușcenko?

De unde și impresia că Ucraina, între alegerile din 2004 și cele din 2010, a bătut apa-n piuă să aleagă untul. I-au tăiat capul jurnalistului Gongadze. L-au otrăvit pe politicianul Iușcenko. Degeaba au riscat unii. Fără noimă au suferit alţii. Ultimii cinci ani și ceva s-au constituit într-o paranteză în is-toria ţării. Iată de ce Ianukovici se va vedea silit să pună punct și s-o ia de la capăt.

Ucraina se va mișca înainte, chit că dintr-un punct inhibat. În aceste condiţii, cale de întors nu-i. O revenire la trecutul autoritarist nu este posibilă. Presa independentă și mecanismul concurenţial din politică și economie, de bine rău, funcţionează. Și acesta e un antidot în calea unui recul asemenea celui realizat de Vladimir Putin în Federaţia Ru-să. Dacă, de exemplu, va forţa nota și va încerca să creeze și la Kiev o verticală a puterii de genul celei de la Moscova, Ianukovici va dezmembra ţara. Ucraina va fi democratică sau nu va fi deloc.

Oricine va căuta să pună capacul, va provoca o explozie separatistă. Nimeni nu-și poate permite să strângă șurubul pentru o eventuală rusificare sau o reorientare forţată și brutală spre Kremlin fără riscul de a pierde vestul sau chiar și centrul Ucrainei.

În aceste condiţii, pentru Kiev nu există un alt colac de salvare în afara democraţiei. Dacă va avea o societate des-chisă, ţara va rămâne întreagă și va alege Europa. Cetăţenii liberi vor opta prin forţa lucruri-lor pentru vectorul occidental. Dacă nu, înseamnă că n-a fost să fie, și Ucraina, în formula sa actuală, va dispărea de pe hartă.

Alegerile prezidenţiale s-au consumat, dar dihotomia Est-Vest n-a fost depășită. Candidaţii care s-au înfruntat în cel de-al doilea tur de scrutin continuă să reprezinte cele două feţe, aparent ireconciliabile, ale Ucrainei.

Sfârșitul revoluţiei oranjUCRAINA // Revanşa lui Ianukovici

Victor Ianukovici este noul președinte al Ucrainei. Cel puţin așa arată rezultatele ofi ciale după numărarea a 98, 26 % din voturile exprimate. Contracandidata sa, Iulia Ti-moșenko, care a acumulat cu 2,71 % mai puţin, ameninţă cu ample proteste. Tema fraude-lor este deosebit de sensibilă în Ucraina după ce în 2004 justiţia a invalidat victoria lui Ianukovici pentru fraude în alegerile prezidenţiale. Puterea a fost preluată atunci de Viktor Iușcenko.

Victor Ianukovici, în vârstă de 59 de ani, este considerat omul Kre-mlinului. A fost prim-ministru al Ucrainei de trei ori, între 2002 și 2007 și guvernător al provinciei Doneţk. Pentru criticii săi, Ianukovici este needucat și trebuie privit cu precau-ţie, mai ales că, în tinereţe, a stat trei ani la închisoare.

Ianukovici și-a făcut aliaţi nu nu-mai în rândul rusofonilor, majoritari în estul ţării, dar și dintre românii și maghiarii din vestul Ucrainei, căro-

ra le-a promis deplină libertate pen-tru învăţământ în limba maternă. El vrea să pună capăt șicanelor la care au fost supuși minoritarii de către naţionaliștii ucraineni. Deși luate în serios, nu se știe dacă simplele pro-misiuni vor duce la îmbunătăţirea vieţii românilor din Ucraina.

Omul KremlinuluiOmul KremlinuluiCu Ianukovici președinte, Mos-

cova nu are de ce să se teamă, căci toate cererile sale principale au fost acceptate. Partidul Regiunilor și lide-rul său susţin ridicarea limbii ruse la statutul de limbă naţională, crearea unei zone de comerţ liber între Ucrai-na și Rusia și prelungirea închirierii portului Sevastopol pentru Flota Ru-să și dincolo de 2017.

Iulia Timoșenko, în vârstă de 49 de ani, mizează la aceste alegeri pe cartea proeuropeană și naţionalistă. Înainte de a face carieră în politică, Iulia Timoșenko a fost o femeie de afaceri de succes, dar controversa-tă, în domeniul industriei gazelor naturale. Înainte de a deveni prima femeie prim-ministru din Ucraina, a fost, alături de Victor Iușcenko, unul din liderii importanţi ai Revoluţiei

Portocalii. Ea s-a declarat favorabi-lă integrării în UE a Ucrainei, însă ea este cunoscută și pentru relaţiile apropiate pe care le are cu premierul de la Kremlin, Vladimir Putin. Ambii candidaţi au promis să readucă stabi-litatea după ani de criză și să îmbu-nătăţească relaţiile cu Moscova, dar și cu Occidentul.

Ucrainenii din R. MoldovaUcrainenii din R. Moldoval-au votat pe Ianukovicil-au votat pe Ianukovici

Și cetăţenii ucraineni din R. Mol-dova au votat preponderent pentru Ianukovici. Ambasada Ucrainei la Chișinău a anunţat că la alegeri au participat 1.649 de cetăţeni ucraineni care locuiesc pe teritoriul R. Moldova, dintre care 48,6 % și-au dat votul pen-tru liderul „Partidului regiunilor”, cu-noscut ca fi ind favoritul Rusiei la Kiev.

Potrivit analiștilor politici con-tactaţi de JURNAL, victoria lui Ia-nukovici simbolizează o revanșă asupra Revoluţiei oranj din 2004. Totuși, susţin analiștii moldoveni, schimbarea de forţe de la Kiev nu va aduce mutări radicale în relaţia cu R. Moldova.

Mariana RAŢĂ

Anatol Ţăranu, analist politic: „Alegerile din Ucraina

sunt o lecţie

pentru AIE”

„Principala semnifi caţie a victoriei lui Ianukovici constă în faptul că au falimen-tat liderii Revoluţiei Oranj din Ucraina şi acest lucru cere şi o analiză aprofundată, şi o notă foarte precisă în sensul că cei care s-au angajat să facă reforme nu pot să nu le facă, pentru că, dacă nu se ţin de cuvânt, răsplata vine imediat. Într-un fel, alegerile din Ucraina ar fi şi o lecţie pen-tru R. Moldova. Liderii Alianţei pentru In-tegrare Europeană ar trebui să înţeleagă că ei nu pot să încerce la infi nit răbdarea electoratului şi trebuie cât mai repede să producă reforme care să dea atât rezultate sociale, cât şi rezultate privind democratizarea societăţii. Acest lucru se referă inclusiv la necesitatea de a se da o apreciere foarte precisă la cei opt ani de guvernare comunistă şi toţi acei care pe timpul fostei guvernări s-au implicat în procesul de demolare a instituţiilor democratice din R. Moldova trebuie să poarte răspundere.

Cât priveşte consecinţele pentru R. Moldova, eu nu cred că în politica sa externă Kievul lui Ianukovici se va deo-sebi radical de Kievul lui Timoşenko.”

Igor Boţan, analist politic, ADEPT: „Nu vor avea loc

schimbări

spectaculoase”

„Victoria lui Ianukovici este o aşa-zisă revanşă pentru Revoluţia Oranj din noiembrie-decembrie 2004 şi acum lumea vorbeşte despre petalele veştejite ale revoluţiilor oranj în spaţiul postsovietic. Vedem că în Georgia situ-aţia este foarte complicată, în Ucraina cei care au făcut revoluţia sunt învinşi, iar în R. Moldova cei care au profi tat de pe urma revoluţiilor oranj acum sunt în opoziţie.

Atunci când societatea nu este pregătită pentru reforme, când cla-sa politică este coruptă, să aşteptăm efecte revoluţionare este foarte difi cil.

Eu cred că, odată cu venirea lui Ianukovici, nu vor fi schimbări mari în Ucraina. Probabil, noua conducere de la Kiev va dori să aibă relaţii echi-librate atât cu UE, cât şi cu Rusia. Va promova o politică prudentă, în primul rând, pentru a scoate ţara din criza profundă în care se afl ă şi pentru a încerca să o modernizeze. Iar în rela-ţiile Ucrainei cu R. Moldova nu cred că ar trebui să ne aşteptăm la schimbări spectaculoase.”

Oazu Nantoi, analist politic, IPP: „Vom avea

relaţii pragmatice”

„În primul rând, ceea ce s-a întâmplat în Ucraina este o lecţie pentru AIE. În opinia mea, rezulta-tele alegerilor de duminică au fost determinate de comportamentul echipei oranj după venirea la pu-tere în 2005. Lui Ianukovici nu i-a ajuns putere să consolideze echipa care a realizat acea revoluţie, cre-ând astfel o deziluzie în societate. Cât priveşte consecinţele asupra R. Moldova, încă nu se ştie cât timp va mai fi doamna Timoşenko prim-mi-nistru în Ucraina. Dar, cred că nici venirea lui Ianukovici la preşedin-ţia Kievului nu va anula vectorul proeuropean al Ucrainei şi, în tri-unghiul Bruxelles-Kiev-Chişinău, R. Moldova va avea posibilitate să rezolve problemele iniţiate în urma dialogului dintre Filat şi Timoşenko. Totodată, există riscul unei instabi-lităţi politice interne în Ucraina şi aceasta va reduce din posibilităţi-le de colaborare dintre Chişinău şi Kiev. Oricum, relaţiile noastre cu Ucraina vor fi pragmatice.”

www.jurnal.md MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 8 | Privirea

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 www.jurnal.md Observator | 9

Comentează acest articol pe www.jurnal.md

Proiectul respectiv prevede ca până în 2011 atât publicaţiile periodice, ziarele, documentele ofi ciale, cât și manualele școla-

re să treacă la scrierea literelor „â” din „a” și a verbului „sunt”, în loc de „sînt”.

Directorul Institutului de

Filologii şi editorii cer să se revină la „â” din „a”Institutul de Filologie al Academiei de Știinţe a Moldovei (AȘM) a lansat un proiect privind aplicarea în Republica Moldova a normelor or-tografi ce ale limbii române. Filologii din cadrul AȘM propun să se revină la scrierea literelor „â” din „a” și a verbului „sunt” în ortografi a limbii române din R. Moldova.

Filologie al AȘM, Vasile Bah-naru, a declarat pentru JUR-NAL: „E necesară unifi carea pe toate liniile a limbii române. Odată ce s-a spus clar că lim-ba română este una și aceeași atât la București, cât și la Chi-șinău, nu mai poate fi vorba și de două ortografi i distincte”.

În cadrul proiectului cu privire la scrierea literelor „â” din „a” și „sunt” în ortografi a limbii române în R. Moldo-

va, a fost creată o comisie din componenţa căreia fac parte oameni de știinţă, scriitori, lingviști, specialiști în dome-niu. Comisia are drept scop să analizeze modifi cările ini-ţiate, să pregătească toate ac-tele în legătură cu legiferarea acestor norme ortografi ce. Aceste acte vor fi înaintate Ministerului Educaţiei și Par-lamentului Republicii Moldo-va, care va lua decizia fi nală

după discutarea detaliată a actelor prezentate de AȘM.

Iniţiatorul modifi cărilor respective este Uniunea Edi-turilor din Republica Moldo-va. Directorul Întreprinderii Editorial-Poligrafi ce „Știin-ţa”, Gheorghe Prini, afi rmă că, din cauza actualelor nor-me ortografi ce din Basara-bia, multe școli din România au refuzat cărţile editate în R. Moldova. Unifi carea nor-

melor ortografi ce va facilita comercializarea în România a cărţilor editate în stânga Prutului.

Amintim că, în 1993, Academia de Știinţe a Româ-niei a recomandat Republicii Moldova aplicarea ortografi -ei române, propunerea fi ind publicată și în „Monitorul Ofi cial” al R. Moldova.

Irina NECHIT

Netu’ ne trădează secretu’WWW // Parlamentul R.Moldova a adoptat legea privind prevenirea

şi combaterea infracţionalităţii cibernetice şi informaţionale

Ministerul Afacerilor Interne a elaborat legea de combatere a infracţiunilor cibernetice, adoptată deja de Parlamentul R. Moldova, care prevede ca providerii (furnizorii de servicii internet) să stocheze informaţia despre clienţii lor și să o prezinte autorităţilor competente, în cazul în care acestea o vor solicita. Autorii proiectului susţin că aceasta nu va afecta confi denţialitatea utilizatorilor de internet, deoarece informaţia va putea fi accesată doar cu acordul judecătoru-lui de instrucţie, și nu va putea fi divulgată în afara urmăririi penale. Pe de altă parte, furni-zorii de servicii de internet afi rmă că stocarea informaţiei va solicita cheltuieli enorme și nu exclud varianta că vor crește preţurile la servi-ciile prestate de aceștia.

Marina LIŢA

La 26 ianuarie anul curent a intrat în vigoare legea pri-vind prevenirea și combaterea infracţionalităţii cibernetice și informaţionale. Actul nor-mativ va putea fi aplicat peste șase luni, când va fi aplicat ar-ticolul șapte, litera A.

Potrivit acestei legi, toţi providerii (furnizorii de servicii de internet) vor trebui să ofere organelor abilitate orice infor-maţie despre fl uxul de informa-ţie care trece prin reţelele lor. Aceștia trebuie să ţină evidenţa clienţilor și să anunţe autorită-ţile competente despre accesul ilicit la informaţii și alte încăl-cări. Providerii vor fi nevoiţi să stocheze materialele despre clienţi și informaţia care trece prin reţeaua lor de trei sau, după cazul investigat, șase luni.

În esenţă, aceasta înseam-nă că angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, Serviciu-lui Informaţie și Securitate, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Co-rupţiei sau Procuraturii vor avea acces la arhiva oricărui utilizator, vor putea vedea ce resurse folosește, cu cine co-munică, de la cine a primit și cui i-a transmis anumite da-te. Aceștia vor avea acces ne-limitat la orice calculator al furnizorului de servicii care conţine date despre informa-ţia de care are nevoie.

De remarcat că unele ser-vicii au avut întotdeauna ac-ces, pentru a efectua acţiuni de anchetă, la reţeaua World Wide Web (WWW).

Convenţia privindConvenţia privindCrima CiberneticăCrima Cibernetică

În timp ce noua lege acor-dă acces nelimitat organelor de forţă la corespondenţa pri-vată, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private, de familie, a domiciliului și a corespondenţei persona-le. “Nu se admite amestecul autorităţilor în exercitarea acestui drept”, se arată în do-cument.

Excepţii se pot face în cazurile în care o astfel de in-tervenţie este cerută de lege și sunt necesare în interesul securităţii naţionale, a or-dinii publice, economice, de bunăstare a ţării. De aseme-nea, în cazurile de prevenire a dezordinii sau crimei, pentru protecţia drepturilor și liber-tăţilor altora.

În același timp, Minis-terul Afacerilor Interne, au-torul legii, dă asigurări că acesta nu va încălca dreptu-rile fundamentale ale omu-lui. „Legea a fost adoptată pe baza principiilor introduse în Convenţia Consiliului Eu-ropei privind Crima Ciberne-tică, pe care Republica Mol-dova a semnat-o în 2001 și a ratificat-o în 2009, obligându-se să adopte o asemenea lege pe plan naţional”, a declarat, pentru JURNAL, Iurie Caţer, șef al Direcţiei prevenire și combatere a delictelor ciber-netice, informatice și trans-naţionale în cadrul MAI.

În statele membre ale Uni-

unii Europene, astfel de legi au fost adoptate din anul 2002, după atacul din 11 septembrie 2001 asupra turnurilor gemene din New York.

Infracţiuni ciberneticeInfracţiuni ciberneticeAdoptarea legislaţiei în

domeniul prevenirii și com-baterii infracţiunilor ciber-netice a fost dictată de faptul că numărul acestora este în creștere și activităţile crimi-nale devin din ce în ce mai sofisticate și mai internaţi-onalizate. Cu toate acestea, numărul urmăririlor penale efectuate în Europa, în cadrul cooperării transfrontaliere, în vederea aplicării legii, nu sunt în creștere.

Printre activităţile cri-minale care cad sub incidenţa infracţiunilor cibernetice se numără furtul de identitate, phishingul (obţinerea datelor confi denţiale, cum ar fi datele de acces pentru aplicaţii de tip bancar, informaţii referitoare la carduri de credit, folosind tehnici de manipulare a date-lor identităţii unei persoane sau a unei instituţii), mesa-jele comerciale nesolicitate (spam), coduri ostile (malwa-re), care pot fi utilizate pentru comiterea infracţiunilor pe scară largă.

O problemă gravă o con-stituie comerţul ilicit prin in-termediul internetului, naţi-onal și internaţional. Aceasta include comerţul cu droguri,

a informaţiei vor fi enorme. „Nu știm cine va stoca aceas-tă informaţie, furnizorii sau organele abilitate, toate aces-tea necesită o modernizare a infrastructurii”, explică Oleg Burlacu, șef al serviciului teh-nologie informaţională al com-paniei „Star Net”. „Nu știm da-că va trebui să păstrăm doar informaţia internaţională sau naţională”, comunică Burla-cu. Potrivit angajatului „Star Net”, în cazul în care se va cere păstrarea celor mai banale dis-cuţii pe care le poartă clienţii cu prietenii, vecinii, va fi foar-te difi cilă din punct de vedere tehnic stocarea unui volum atât de mare de informaţie.

Șeful Seviciului tehnolo-gie informaţională nu exclude că, în cazul în care stocarea in-formaţiei va fi operată de pro-videri, s-ar putea ca preţul la serviciile oferite de aceștia să crească. „Asociaţia provideri-lor se va consulta și va rezolva această problemă, dar nu pu-tem exclude și această varian-tă”, conchide Oleg Burlacu.

cu arme, cu specii de plante și animale pe cale de dispariţie.

Referindu-se la faptul că angajaţii MAI vor avea acces la datele personale, Caţer a men-ţionat că acesta se va face în baza dovezilor adunate de că-tre poliţiști, care vor fi ulterior studiate de procuror. „Procuro-rul va trebui să primească un aviz pozitiv din partea judecă-torului și doar după aceasta se va obţine acces la informaţie”, susţine șeful Direcţiei preve-nire și combatere a delictelor cibernetice. „Dar această in-formaţie este confi denţială și nu se va divulga în afara urmă-ririi penale”, comunică Caţer.

„Cheltuieli enorme”„Cheltuieli enorme”

Juristul în cadrul Compa-niei „Star Net”, Daniela Croitor, a declarat pentru JURNAL că doar cu autorizaţia din partea judecătorului de instrucţie se pot elibera materiale confi den-ţiale. „Fără acest act, provide-rul nu poate pune la dispoziţia autorităţilor nicio informaţie a clienţilor”, susţine Croitor.

Pe de altă parte, furnizo-rii de servicii de internet sus-ţin că cheltuielile de stocare

Ministerul Afacerilor Interne, autorul legii, dă asigurări că acesta

nu va încălca drepturile fundamentale ale omului (Foto: Elena GROZAVU)

www.jurnal.md MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 10 | Cultură

cu Nicolae POPA

Dealul din vale

Patrick GRAINVILLE, Fortăreţele negre

cu Emilian Galaicu-Păun

Carte la pachet

Superstiţia ce bântuie lumea literară din Hexagon că Goncourt-ul luat la tine-reţe inhibă şi duce dacă nu la ratare, cel puţin la steri-litate este combătută de Pa-trick Grainville, laureat al râvnitului trofeu la doar 29 de ani, pentru Les Flambo-yants (1976). Patrick Grain-ville publică cu regularitate un roman la fi ecare 2-3 ani, dacă nu neapărat de top, atunci în mod cert de nişă.

Fortăreţele negre, Carti-er, 2009, are toate calităţile unei scrieri pentru iniţiaţi (rafi nament stilistic, per-sonaje esoterice etc., etc.)

şi, totodată, virtuţile unui best-seller (un bancher cu sufl et de poet, un medic de noapte, o bandă de ado-lescenţi – totul în decorul funambulesc al cartierului fi nanciar nr. 1 al Europei, Defense). Paralelismul sus/jos (turnurile versus parcă-rile subterane din Defense), spiritual/visceral (hieratica Elodie versus Raphael, pof-ticiosul său tată), uman/animal (banda lui Bidji ver-sus regele şobolanilor) – şi exemplele pot continua la nesfârşit – spune, în ultimă instanţă, ceva esenţial des-pre acea „poetică romane-

scă interculturală care me-ditează la rolul artistului francez, la imaginarul său în sens larg, într-o contem-poraneitate trăită din ce în ce mai mult la modul plural şi sub forma contactului dintre culturi” (Pascal Mi-chelucci).

Un singur exemplu de „trăire la modul plural”: ple-carea a doi membri din ban-dă e „anunţată” oarecum de moartea a două specimene ce alcătuiesc ghemul viu al regelui şobolanilor: „Ani-măluţele zbârlite de groa-ză se aglutinau pe peretele cuştii, se călăreau dând

naştere unei fi guri răsu-cite: inele ale unui acelaşi lanţ încâlcit (...) Bidji prinse cu o mână partea vie a mon-strului, iar cu cealaltă, cu o uşurinţă extraordinară, zdrobi nodul apendicilor morţii. Regele, amputat de două din membrele sale, se reducea la şapte indivizi, ci-fră încă impresionantă”.

Cât despre scriitura propriu-zisă, ei bine, auto-rul Fortăreţelor negre pare să fi e ultimul aristocrat al literelor franceze. Sau, dacă vreţi, ultimul artistocrat!

Pentru Radio Europa Liberă

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 www.jurnal.md Sport | 11

Componenţa grupelor

din preliminariile

Campionatului European din 2012:

Grupa A: Germania, Turcia, Austria, Belgia, Kazahstan, Azerbaidjan;

Grupa B: Rusia, Slovacia, Irlanda, Macedonia, Armenia, Andorra;

Grupa C: Italia, Serbia, Irlanda de Nord, Slovenia, Esto-nia, Insulele Feroe;

Grupa D: Franţa, România, Bosnia-Herţegovina, Bela-rus, Albania, Luxemburg;

Grupa E: Olanda, Suedia, Finlanda, Ungaria, MOLDO-VA, San Marino;

Grupa F: Croaţia, Grecia, Israel, Letonia, Georgia, Mal-ta;

Grupa G: Anglia, Elveţia, Bulgaria, Ţara Galilor, Mun-tenegru;

Grupa H: Portugalia, Danemarca, Norvegia, Cipru, Is-landa;

Grupa I: Spania, Cehia, Scoţia, Lituania, Liechtenstein.

La turneul fi nal se vor califi ca direct echipele clasate pe primul loc în grupe și formaţia cu cea mai bună linie de cla-sament de pe poziţia secundă. Celelalte opt reprezentative care vor termina pe locul doi vor disputa meciuri de baraj, tur-retur, urmând ca patru din acestea să meargă la Campi-onatul European. Cele 14 selecţionate califi cate se vor alătu-ra gazdelor turneului fi nal din Polonia și Ucraina.

Obiectivul – locul doi?Obiectivul – locul doi?

Când a fost instalat la cârma naţionalei, Gabi Balint a declarat că nu trebuie să ne facem iluzii în privinţa unei eventuale califi cări la turne-ul fi nal. Se pare că rezultatele tragerii la sorţi de duminică au schimbat din mers obiec-tivele. După ce au analizat adversarii, ofi cialii Federaţiei Moldovenești de Fotbal (FMF) și selecţionerul sunt de păre-re că tricolorii au șanse de a se agăţa de locul doi ce duce la baraj. „Pentru noi, toţi ad-versarii sunt difi cili, mai ales că am fost în a cincea urnă valorică. Dar fi ecare are șan-sa sa în această grupă. Chiar dacă sunt șanse mici, cred în echipa mea, pentru că am la dispoziţie destui jucători ta-lentaţi. Vom face tot posibilul ca să avem o evoluţie bună în califi cările pentru Euro 2012. Olanda e cu certitudine fa-vorită, dar și cu ei (olandezii – n.r.) se poate juca”, a spus Balint. El și-ar fi dorit, în loc de Olanda, Anglia, Spania sau Germania.

Temerile Temerile selecţioneruluiselecţionerului

Antrenorul naţionalei are totuși unele temeri în pri-vinţa lotului pe care îl va avea la dispoziţie în aceste preli-minarii. „Este important să strângem toţi jucătorii de

care voi avea nevoie. Doar în felul acesta putem crea surprize în grupa noastră”, a menţionat selecţionerul. Pentru a da încredere jucăto-rilor în aceste preliminarii, Balint și asistenţii săi se pre-gătesc pentru meciul amical cu Kazahstan. „E important să începem cu dreptul acest an, chiar dacă este vorba de un meci amical”, a adăugat selecţionerul.

Doar Olanda s-a Doar Olanda s-a califi cat la CM 2010califi cat la CM 2010

„Portocala mecanică” este unica echipă din grupa E care s-a califi cat la Campi-onatul Mondial din vara tre-cută. Olandezii au câștigat la pas grupa preliminară, înre-gistrând zece victorii în tot atâtea meciuri jucate. Suedia lui Zlatan Ibrahimovici nu mai este echipa care a surcla-sat Moldova cu 6-0. Mai mult, starul lui FC Barcelona s-ar putea retrage de la echipa na-ţională. Finlanda, de aseme-nea, nu mai sperie pe nimeni. Naţionala Moldovei trebuie să se teamă mai degrabă de selecţionata Ungariei, care este o echipă competitivă. Moldova a învins Ungaria cu 3-0 în preliminariile pentru Euro 2008. San Marino nu a acumulat niciun punct în preliminariile CM 2010.

Vitalie HADEI

Misiune posibilă pentru naţionala MoldoveiNaţionala R. Moldova a avut noroc la tragerea la sorţi pentru preliminariile Campionatului Eu-ropean din 2012, care va avea loc în Ucraina și Polonia. Cel puţin asta este părerea specialiștilor după ce naţionala Moldovei a fost plasată în grupa E, alături de Olanda, Suedia, Finlanda, Ungaria și San Marino. Tricolorii moldoveni au jucat cu toate echipele din grupa E, cu excepţia San Marino.

Moldova are șansa să-și ia revanșa

în faţa Suediei și Finlandei

Finlanda-Moldova, 3-2, 5 septembrie 1998 – preliminari-ile Euro 2000;

Moldova-Finlanda, 0-0, 9 iunie 1999 - preliminariile Euro 2000;

Moldova-Suedia, 0-2, 28 martie 2001 – preliminariile CM 2002;

Suedia-Moldova, 6-0, 6 iunie 2001 – preliminariile CM 2002; Moldova-Olanda, 1-2, 2 aprilie 2003 – preliminariile Euro

2004; Olanda-Moldova, 5-0, 11 octombrie 2003 – preliminariile

Euro 2004; Ungaria-Moldova, 2-0, 28 martie 2007 – preliminariile Eu-

ro 2008; Moldova-Ungaria, 3-0, 17 noiembrie 2007 – preliminariile

Euro 2008;

Naţionala Moldovei nu s-a calificat niciodată la un turneu final

Republica Moldova nu s-a califi cat niciodată la Campiona-tul European. Cea mai bună clasare a obţinut-o în prelimina-riile pentru Euro 2004. Echipa antrenată de Victor Pasulko s-a clasat pe locul patru din cinci, cu șase puncte acumulate. Cele mai multe puncte – 12 – au fost acumulate în cadrul prelimi-nariilor Euro 2008. Atunci naţionala antrenată de Igor Dobro-volski a terminat grupa pe locul cinci, înaintea Ungariei.

„Olanda este favorita grupei, dar să nu uităm de Suedia și Ungaria. Putem juca de la egal la egal cu Finlanda. Cred că Gabi Balint va aduna în jurul său o echipă competitivă și vom demonstra că nu suntem așa slabi cum spun toţi. Moldova are jucători foarte buni, însă trebuie rezolvată problema convocării lor la echipa naţională.”

Alexandru Gaţcan, FC Rostov

„Avem o grupă interesantă. Toată lumea este la curent cu problemele jucătorilor cu dublă cetăţenie. Sper că acestea se vor rezolva în viitorul apropiat și, împreună cu selecţionerul, vom stabili obiecti-vul. Totuși, cred că vom avea o prestaţie mult mai bună ca în preliminariile pentru Campionatul Mon-dial din 2010.”

Radu Rebeja, vicepreședinte FMF

„Cred că Olanda este favorita grupei. Nu putem spu-ne același lucru despre Suedia, Finlanda sau Ungaria. San Marino este sub noi. Cred că antrenorul trebuie să-și propună drept obiectiv calificarea. Cum o să ne reușească asta, vom vedea pe parcurs.”

Alexandru Spiridon, antrenor secund FC Șahtior

„Nu putem retrograda. Avem șansa să facem meciuri frumoase și unele surprize, chiar și cu Olanda, care es-te favorita grupei. Dacă vor veni la naţională jucătorii din Rusia, putem termina grupa peste Finlanda, Suedia sau chiar Ungaria. Este important să obţinem cât mai multe puncte în meciurile de pe teren propriu.”

Leonid Istrati, impresar FIFA

www.jurnal.md MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 12 | Vedete

Joi, în tabloidul „apropo”, urmărește o zi din viaţa lui

Gheorghe Ţopa și află ce mai face artistul. Unde îi place să mănânce

și cu cine se întâlnește atunci când simte nevoia de o vorbă „de suflet”.

Nu uita să revii joi și pe www.apropomagazin.md

pentru mai multe fotografii cu Gheorghe Ţopa și pentru a comenta împreună articolul!

transforma stirile în spectacol!transforma stirile în spectacol!,˘̆

www.apropomagazin.md

,,

Intră pe www.apropomagazin.md. Nelly Ciobanu vorbeş-

te în exclusivitate despre apartamentuloferit de comunişti

Lui Pavel Parfeni nu-i place cum cântă Olia Tira

Prezent la emisiunea „Prânz cu stele”, la Jur-nal FM, Pavel Parfeni s-a lăsat provocat și a răspuns la toate întrebările moderatoarei.

Interpretul a spus, fără pic de ezitare, că Olia Ti-ra nu poate cânta live. „Nu-mi place cum cântă Olia Ti-ra. Aceasta este pă-rerea mea. Dacă va merge la Eurovisi-on, nu știu ce-o să fi e”, spune Parfeni.

În ultimul timp, interpretul stă mai mult timp la București decât în Moldova. Lu-crează la niște pro-iecte importante despre care nu poate să divulge nicio informaţie. Anul acesta, Pavel Par-feni și-a dorit enorm să participe la preselecţia Eurovision în România. Dar, fi indcă nu are cetăţeniaromână, și-a amâ-nat intenţia. „De asemenea, piesa trebuie să fi e compusă de un compozitor din România. Aștept cetăţenia. În Moldova, vreau să înfi inţez o trupă de pop-rock. Deja m-am gândit și la membrii formaţiei”, menţionează Pavel Parfeni.

L.N.

Regizoarea Lidia Panfil a primit de la fosta guvernare un apartament de lux în centrul capitalei.

Comuniștii i-au dăruit apartamentul, cumpărat din bani publici, chiar în ziua în care respectata regizoare a împlinit 50 de ani!

Un braţ de fl ori Un braţ de fl ori și un apartamentși un apartament

Contactată de „apropo”, Lidia Panfi l a confi rmat, fără pic de ezitare, că în urmă cu trei ani, guvernarea comu-nistă i-a oferit un apartament cu trei camere într-un bloc nou, ridicat în buricul târ-gului. „Nu știam că este un secret că am primit cadou un apartament. La jubileul de 50 de ani, am fost invitată la gu-vern și mi s-a oferit un braţ de fl ori. Mi-au spus că nu am ce-rut niciodată nimic și că vor să-mi aprecieze munca mea de-o viaţă. Mi-au oferit un apartament. Am fost foarte surprinsă, le-am spus că nu cred în povești. I-am întrebat atunci dacă pot să împărtă-șesc bucuria mea și colegilor. A fost o întrebare promptă, negândită. S-au uitat miraţi la mine și mi-au răspuns afi r-mativ. Au venit foarte mulţi artiști să mă felicite, prin-tre care Maria Bieșu, familia

Problemele de sănătate au ţinut-o departe de Teatrul de Operă și Balet căruia i-a dăruit întreaga sa viaţă artis-tică, zeci de roluri inconfun-dabile.

Artista ne-a declarat că pentru un tratament mai bun a ajuns la Moscova. „Acum trebuie să ţin o dietă strictă. Mă deranjează un pic timpul

de afară; un pic tensiunea îmi dă bătăi de cap. Ba crește, ba scade. Dacă dă Dumnezeu să fi e totul bine, atunci la pri-măvară, o să ies pe scenă”, ne spune Maria Bieșu. Alături de ea sunt mereu nepoţii și sora. Ei sunt cei care îi poartă de grijă.

L.N.

„apropo magazin” angajează

REPORTERCerinţe:

- Studii superioare;

- Experienţă în domeniu obligatorie;

- Organizat/ă, comunicativ/ă, prezentabil/ă;

- Spirit de observare, capacitate de a lucra

în echipă, seriozitate; iniţiativă, disciplină;

- Program de lucru full time;

- Cunoașterea bună a limbii române e obli-

gatorie.

Se acordă pachet salarial motivant.

Toţi candidaţii care întrunesc condiţiile necesare vor tri-mite CV-urile pe adresa: apropomagazin@yahoo.com, până pe 14 februarie 2010.

Maria Bieşu: „La primăvară urc pe scenă!”Primadona Operei Naţionale, Maria Bieșu, așteaptă cu nerăbdare ziua când va putea urca din nou pe scenă. Timp de doi ani, cea care a dus faima ţării în toată lumea nu a mai încântat melomanii cu vocea sa de aur.

Lidia Panfil:

„Nu este un secret că am primit apartament”

Dolgan și multă altă lume bună. Toţi s-au bucurat pen-tru mine”, ne-a declarat Lidia Panfi l.

Regizoarea spune că nu locuiește în respectivul apar-tament, deoarece construcţia blocului a fost fi nisată recent. Ea nu își permite acum să in-vestească în el. „După toată povestea asta, nici nu știu da-că mai vreau ceva. În circum-stanţele care s-au creat acum, nu știu dacă acest apartament ar mai fi o bucurie”, conchide Lidia Panfi l.

„Nu-mi este fric㔄Nu-mi este frică”Regizoarea locuiește în

sectorul Ciocana al capitalei într-un apartament coope-ratist cu o odaie de 27 metri

pătraţi. Lidia Panfi l spune că nu ar fi acceptat un asemenea cadou dacă ar fi crezut că nu merită cu adevărat. „Gestu-rile mele sunt acte de patrio-tism mai mari decât ale celor care pretind a fi patrioţi. Nu vreau să fi u cu obrazul gros; nu pot spune că mai bine nu mi-l dădeau. Nu știu dacă am făcut mult ori puţin pentru ţara asta. Știu exact că am fă-cut ceea ce am putut face mai bine.

Sunt omul care a făcut toate serile de creaţie ale ar-tiștilor și maeștrilor. Întot-deauna, am făcut ceea ce a văzut toată lumea. Și nu am ieșit în faţa presei niciodată înainte de concert, pentru că sunt superstiţioasă. Dar du-pă ce se termină, nu mai are

sens. Nu a venit nimeni ni-ciodată la mine să mă între-be cum am reușit să fac din nimic ceva. Nu vreau să zic acum că nu mă simt jignită, sunt puţin îndurerată. Îmi pare rău că îmi pierd cheful de a lucra, în rest nu îmi este frică de nimic. Nu ar fi nor-mal ca niște oameni care au muncit o viaţă, măcar spre pensie să li se ofere ceva din partea ţării? Îmi este frică doar că într-o bună zi să zic că nu mai pot. Este foarte ușor să demoralizezi un om. Mi-e tare drag ceea ce fac, mai spune Lidia Panfi l, adăugând că nu este genul de om care să își schimbe atitudinea în funcţie de împrejurări.

Lena NEGRU

Lidia Panfi l a confi rmat, fără pic de ezitare, că în urmă cu trei ani,

guvernarea comunistă i-a oferit un apartament cu trei camere într-un bloc nou, ridicat în buricul târgului

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 www.jurnal.md Il paradiso | 13

Jurnalul iubiriiJurnalul iubirii

Vreau să alung singurătateaVreau să alung singurătatea

Sunt văduvă și am 65 de ani și aș dori să cu-nosc un bărbat potrivit vârstei mele. (360)

Doamnă plină de viaţăDoamnă plină de viaţă

Am 58 de ani și aș vrea să fac cunoștinţă cu un bărbat educat pentru o relaţie de durată. (361)

Vreau să mă căsătorescVreau să mă căsătoresc

Am 30 de ani și vreau să mă căsătoresc. Aș do-ri ca jumătatea mea să fi e o domnișoară de la ţară drăguţă și bună la sufl et. (362)

Bărbat de încredereBărbat de încredere

Am 35 de ani. Sunt în căutarea perechii pentru a forma o familie bazată pe dragoste și respect. Ci-ne vrea un bărbat de încredere alături să mă sune. (363)

Domniţă cu intenţii serioaseDomniţă cu intenţii serioase

Am 27 de ani. Aș vrea să cunosc un băiat din Chișinău, cu intenţii serioase, înţelegător, cu situ-aţie materială bună. (364)

Absolut independentAbsolut independent

Văduv, absolut independent, asigurat materi-al, cu studii superioare, 1,75/84. Doresc să cunosc o femeie între 45 și 53 de ani. Pentru mine nu contea-ză studiile și starea socială a celei care ar accepta să împartă cu mine bucuriile și durerile până la sfârșitul vieţii. (365)

Tânăr din provincieTânăr din provincie

Am 32 de ani și sunt de prin părţile Nispore-niului. Aș dori să fac cunoștinţă cu o domnișoară cumsecade pe care aș putea să o iau în căsătorie. (366)

În căutarea fericiriiÎn căutarea fericirii

Am 53 de ani și locuiesc la ţară. Sunt în căuta-rea unei femei serioase și gospodine. (367)

Doamnă de la BălţiDoamnă de la BălţiAm 28 de ani, 1,72 m/58 kg. Sunt divorţată și

am o fetiţă de șase ani. Lucrez și locuiesc la Bălţi. Aș vrea să cunosc un bărbat potrivit vârstei me-le, serios, bun la sufl et, pentru a forma o familie. (368)

Domnișoară foarte frumoasăDomnișoară foarte frumoasăDomnișoară de 23 de ani, înaltă, serioasă, cu

studii și serviciu, aspect fi zic foarte frumos. Do-resc să cunosc un băiat cu vârsta de 25-26 de ani, înalt, cu studii și onest. (369)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min., primele 30 sec. gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Credeam că trăiesc o dragoste perfectă

La 49 de ani, m-am căsătorit a doua oară cu un bărbat de vârsta mea. Ne cunoșteam de vreo cinci ani, dar de fi ecare dată parcă ne redescopeream. „Întâlnire divină”, „dragoste peste fi re”, „femeia așteptată” – iată cuvintele cu care defi nea el iubirea noastră. Evident că au apărut și nori pe cerul con-jugal, însă dispăreau repede.

Dar, într-o seară, după sărut, mi-a spus că iubește pe alta. Că, de fapt, mă iubește și pe mine, dar are în inimă o altă femeie și mi-a cerut să îl ajut, să fac în așa fel încât să pe-trecem timpul împreună cu familia ei. M-a rănit enorm. În scurt timp, a apărut și o boală venerică. Pentru că am reacţionat dur, a început să plece de acasă, să rămână la ea peste noap-te. Am hotărât să divorţăm, dar a re-venit brusc și m-a aburit.

Deși l-am iertat, fără a înţelege totuși trădarea lui, a continuat să ex-prime nostalgic idei privind iubirea karmică, spirituală etc., să facă pe victima, să mă insulte aproape zil-nic, pentru ca, în fi nal, să constat că, de fapt, continua discret relaţia. Nu pricep unde e divinitatea în compor-tamentul lui. Zice că iubește pe toată lumea, dar pe mine de ce mă insultă, de ce mă rănește? Pe femeia aceea de ce a minţit-o spunându-i că nu are nimic cu mine, că relaţia noastră e formală, când, de fapt, ne simţeam foarte bine ca bărbat și femeie? Ce e divin în a provoca atâta durere, în a părăsi pe cineva? Ce e divin în min-ciună, în duplicitate? Nu se poate să spui: „Dimineaţa, te iubeam enorm, acum, seara, iubesc pe alta” fără ca celălalt să nu sufere. Poate mă veţi înţelege, nu sunt pesimistă, ci, pur și simplu, privesc lucrurile real. Poate nu este corect, dar din păcate nu este nimic în lumea aceasta perfect.

Irina L., or. Strășeni

Pe stradă se perindă oa-meni, cupluri. Și privin-du-i încerc să reconstru-iesc imaginea relaţiei pe care o au. Unii merg alături cu o doză de indi-ferenţă unul faţă de altul și se pare că au o relaţie care scârţâie.

Alţii se ţin de mâini, dar în privirile lor e iarnă grea. Vorbesc rar, se privesc și mai rar, dar se

ţin de mână și pozează o relaţie. O altă categorie, ceva mai aprin-să, își împarte binele și răul chiar acolo, în ochii și în gura lumii. Tinerii îndrăgostiţi fac tam-tam de jocul vieţii cu săruturi pasi-onale, mândri că au descoperit roata amorului.

Și totuși... Lumea relaţiilor nu se clădește după reguli, ci du-pă principii. Atunci când intrăm într-o relaţie, totul pare atât de roz, de fermecător, de perfect. Cine stă oare să se gândească ce anume ar trebui să aducă cu el

pentru ca totul să continue la fel? Dacă e să ne uităm în jur, cele mai multe relaţii trăiesc o sără-cie lucie, în doi. Fie că își vorbesc mult, fi e că nu-și spun nimic sau aproape nimic. Sunt doi străini care au gusturi, interese, vise și viitor separate. Îi leagă obișnuin-ţa, copiii, teama sau sexul. Trist. Dar adevărat. Tot mai puţini oa-meni se bucură de relaţiile lor și caută mereu și mereu altele noi, de parcă acest perpetuum mobile emoţional ar putea rezolva pro-blema de consistenţă.

Ca să poţi construi ceva, tre-buie să fi i capabil să dai. Mă stră-duiesc ca în propria mea viaţă să mă conduc mereu după acest motto și cred că multor cupluri le-ar fi util acesta. Doar e foar-te frumos să dăruiești căldura și dragostea ta cuiva fără a cere în schimb ceva. Nu vă obișnuiţi unul cu altul, ci întrebaţi sufl e-tele și inimile voastre ce simt ele cu adevărat. Doar așa este corect!

Igor C., mun. Chișinău

Toate cele de mai jos sunt acţiuni pe care trebuie să le începi și să le termini singură. Poţi! Îţi vei dovedi ţie însăţi cât ești de puternică și vei scă-pa de prejudecăţi.

1. Călătorește singură1. Călătorește singură

Să intri într-o agenţie de turism și să spui că vrei să pleci singură (tu, femeie!) este un act de curaj. Dar privește reversul medaliei! Vei putea face ce vrei, vei avea oricând la dispoziţie baia, vei putea mer-ge la cumpărături oricând și vei putea cumpăra orice.

Cu un simplu zâmbet, vei avea la dispoziţia ta și chel-nerul, și barmanul (și gândeș-te-te cât de amuzant va fi să mănânci singură, răsfoind o revistă de modă, îmbrăcată trăsnet)... Călătorește singu-ră, dar fi i strălucitoare, sigură pe tine, și privește lumea din jurul tău ca pe o mare provo-care.

2. Fă ceva absolut inedit 2. Fă ceva absolut inedit

Învaţă să pilotezi un avi-

on, ia cursuri de surf (acest lucru presupune să pleci undeva unde sunt valuri...) sau lansează-te într-o afa-cere. Nu este nevoie de bani mulţi pentru niciuna dintre aceste provocări, mai puţin pentru afaceri, dar acolo ce-ea ce contează foarte mult este ideea.

3. Redecorează-ţi singură 3. Redecorează-ţi singură locuinţalocuinţa

Singură înseamnă... sin-gură! Adică să zugrăvești, să pui faianţă și să remobilezi tot apartamentul. Este o „mi-siune” care te va ţine în priză câteva luni, poate chiar cinci-șase. În această perioadă, nu vei avea timp să te gândești la faptul că ești singură.

Munca depusă singură, în propria casă, te va face să te simţi stăpână pe tine și îţi va da satisfacţii nebănuite. Unde mai pui că mersul prin magazine cu materiale de construcţii(pentru că trebuie să faci toate acestea, tot singu-ră) este un bun prilej pentru a cunoaște oameni noi...

4. Înscrie-te voluntar 4. Înscrie-te voluntar într-o campanie într-o campanie

Citeam recent că nu mai știu ce vedetă de televiziune pleacă să repare casele celor din Haiti, distruse de cutremur, sau despre alta care a fost în Nigeria. Caută pe internet și, sigur, vei găsi ce-va care să presupună muncă vo-luntară împletită cu un strop de aventură. Caută ceva care să se potrivească cu felul tău de a fi .

5. Cumpără tot ce nu ai cum-5. Cumpără tot ce nu ai cum-păra dacă ai avea un partener păra dacă ai avea un partener

Știm cu toate că, implicate fi ind într-o relaţie (fi e că este vor-ba despre soţ sau iubit), ne con-sultăm, cerem părerea sau, mai grav, acordul jumătăţii atunci când vrem să facem o nebunie care implică fonduri comune. Profi tă! Cumpără ceva care poa-te fi și absolut nepractic, inefi ci-ent, doar pentru că acel ceva este un obiect care îţi place și pe care „trebuie să-l ai”. Bărbaţii sunt, de regulă, mult mai îndrăzneţi la acest capitol, spre deosebire de femei, care chibzuiesc mult îna-inte de a face o nebunie.

Dăruieşte-ţi dragostea celui de lângă tine

Bucură-te de viaţă, chiar dacă ești singură! Ești – din diferite motive – o femeie singură? Cu certitudine, acest moment este unul temporar, pentru că, undeva, jumătatea ta așteaptă să te întâlneas-că. Însă aceasta este o altă poveste. Acum vom discuta despre prejudecăţile pe care trebuie să le înfrunte oamenii singuri (indiferent de sex) și despre acele lucruri, gesturi și acţiuni pe care, singură fi ind, trebuie să ai curajul a le face.

CLARVAZATOAREA IRINA

face minuni numai la 17 ani.

LUCREAZA GRATUIT, ÎN NU-

MELE MĂICI DOMNULUI. Mă

numesc IRINA La vârsta de 7

ani am avut primele clarviziuni,

iar în jurul vârstei de 12 anii

am dezlegat primele farmece

și blesteme. Dezleg farmecele,

lucrez cu puterea potrivnica ra-

ului, adica binele. Ritualurile și descântecele le moștenesc

de la bunica mea iar harul și puterile mi-au fost daruite de

divinitate prin binecuvântarea de a pătrunde și lucra cu pu-

terile magiei albe și știinţa despărţirii binelui de rău. Apelaţi

cu mare încredere în orice problemă aveţi. Împreunez per-

soane despărţite, fac pentru cununie, noroc, spor, reușite

în afaceri, alung blestemele, rezolv pers. cu impotenţă, fac

leacuri pentru vindecarea trupului și sufletului ajut în sănăta-

te, rezolv cele mai mari probleme ce n-au putut fi rezolvate

vre-o data, lucrez și de la distanţă telefonic. Garantat 100%

fără probleme. Nu ezitaţi. contact: 0040751636231.

www.jurnal.md MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 14 | Povești adevărate

cu Lidia BOBÂNĂ

La noi acasă

Berbec S-ar putea ca o dispută cu o femeie

mai în vârstă din familie să vă dea de gândit.

N-ar strica să vă întrebaţi dacă aveţi o atitu-

dine corectă faţă de cei din jur. Vă sfătuim

să fiţi mai prudent, ca să evitaţi un scandal sau o decep-

ţie pe plan sentimental. Menajaţi-vă sănătatea!

Taur S-ar putea ca o întâlnire de afaceri să

nu decurgă conform așteptărilor și să ră-

mâneţi cu un gust amar. Nu vă descurajaţi!

Pur și simplu, azi nu este o zi bună pentru

afaceri. Aveţi șanse să petreceţi momente plăcute ală-

turi de persoana iubită. Faceţi planuri în legătură cu o

călătorie la rude.

Gemeni Chiar dacă aveţi multe probleme

de rezolvat, relaxaţi-vă. Dimineaţa, aveţi

de gând să cheltuiţi o sumă importantă.

Fiţi prudent, nu este un moment favorabil

investiţiilor sau cheltuielilor mari! S-ar putea să faceţi

cunoștinţă cu o persoană deosebită, care vă determi-

nă să vă schimbaţi planurile de viitor.

Rac Nu este momentul să începeţi noi

activităţi. S-ar putea să nu găsiţi cele mai

bune soluţii și să aveţi parte de o deza-

măgire. Dimineaţa, sunteţi cam visător și

aveţi tendinţa să neglijaţi probleme importante. Ar fi

bine să vă faceţi un plan foarte strict.

Leu Cei din jur nu vă apreciază ideile la

adevărata lor valoare, dar asta nu vă des-

curajează. Vă sfătuim să nu semnaţi acte

oficiale și să amânaţi planurile referitoare

la demararea unei afaceri. În schimb, puteţi avea mari

satisfacţii pe plan sentimental și în relaţiile cu persoa-

nele mai tinere din familie.

Fecioară Evenimente neprevăzute vă

determină să vă schimbaţi programul.

S-ar putea să fiţi nevoit să plecaţi în-

tr-o delegaţie, spre nemulţumirea par-

tenerului de viaţă. Vă recomandăm să daţi dovadă

de mult calm, pentru că numai astfel puteţi evita o

ceartă în familie.

Balanţă S-ar putea să nu intraţi nici azi în

posesia unor bani pe care trebuia să îi pri-

miţi zilele trecute. Amânarea unei călătorii

planificate mai de mult vă poate afecta re-

laţiile sentimentale. Vă sugerăm să vă păstraţi calmul și

să așteptaţi zile mai bune.

Scorpion Sunteţi cu capul în nori și s-ar

putea să pierdeţi din vedere probleme im-

portante. Vă recomandăm să nu începeţi

proiecte noi, pentru că aveţi tendinţa să

acţionaţi superficial și riscaţi să compromi-

teţi totul. Puteţi rezolva tot ce v-aţi propus, cu condiţia

să vă concentraţi asupra aspectelor cu adevărat im-

portante.

Săgetător S-ar putea să fiţi indispus din

cauza unui eșec în afaceri sau a unei discu-

ţii în contradictoriu cu un prieten. Relaţiile

cu persoana iubită pot deveni încordate dacă refuzaţi

să mergeţi într-o vizită. Să fiţi mai diplomat în relaţiile

cu cei apropiaţi. Încercaţi să vă relaxaţi mai mult!

Capricorn Vă recomandăm să vă amânaţi

vizitele planificate pentru azi. S-ar prea

putea să nu decurgă întocmai cum aţi do-

ri. Împreună cu partenerul de viaţă, puteţi

să faceţi planuri în legătură cu locuinţa. După-amiază,

s-ar putea să câștigaţi o sumă importantă sau să vi

se propună o colaborare avantajoasă. Nu vă grăbiţi să

luaţi o decizie!

Vărsător S-ar putea să aveţi o neînţele-

gere cu persoana iubită și să plecaţi într-o

excursie cu prietenii. Nu exageraţi situaţia

dvs. de victimă! Vă sfătuim să nu hotărâţi

nimic astăzi în privinţa relaţiilor sentimentale, pentru că

s-ar putea să regretaţi.

Pești Dimineaţa, sunteţi dezamăgit de un

partener de afaceri în care aţi avut ma-

re încredere. Nu puneţi la suflet! Sunteţi

energic și aveţi mari șanse de reușită în tot

ce faceţi împreună cu persoana iubită. Din cauza pro-

blemelor financiare, s-ar putea să amânaţi o călătorie.

Horoscop 9 februarie 2009

Fericirea iubirii are durată scurtăDe câte ori aţi auzit și voi fraza „Ne-am luat din mare dragoste și am ajuns a ne urî ca duș-manii de moarte”? E un mare adevăr aici. Iubi-rea e o stare de spirit care durează atâta timp cât rezistăm încercărilor vieţii. Cine spune că iubește aceeași persoană toată viaţa și, cu anii, sentimentul acesta e tot mai puternic mă face să zâmbesc. Doar în două situaţii se menţine starea asta pentru persoana dragă: când nu îl ai de soţ sau soţie sau când persoana iubită a murit înainte de a-ţi trece iubirea pentru ea.

În rest, în cuplurile care s-au luat din mare dragoste, iubirea unuia pentru altul trece ușor în obișnuinţă, în niște relaţii care presupun responsabilitate și obligaţii comune faţă de familie. Dar poate că greșesc...

S-au simţit atrașiS-au simţit atrașiunul de altul unul de altul de la prima vederede la prima vedere

Povestea Marinei și a lui Igor însă mă face să cred că am dreptate. Cei doi s-au în-tâlnit când erau deja căsăto-riţi. Igor deja creștea doi copii, era cu zece ani mai mare de-cât Marina. Ambii erau peda-gogi într-o școală din raionul Nisporeni. Marina s-a stabilit împreună cu soţul în satul de baștină al acestuia. Spuneau că s-au simţit atrași unul faţă de altul de la prima vedere. Și s-au speriat! Și unul, și altul aveau familie. S-au luat parcă din dragoste și acum ce se în-tâmplă, Doamne?! Ambii își programau ziua ca să fi e me-reu la școală. Satul nu bănuia atunci ce pojar e în sufl etul celor doi. Erau copleșiţi de ce-ea ce li se întâmplă. Se doreau la nebunie și ar fi fugit unul de altul ca să nu creeze neplă-ceri partenerilor de viaţă. Își dădeau seama că o nenoroci-re putea să se întâmple fără voia lor.

Marina îl pisa pe bărba-tul ei să se mute din localita-te fi e la Chișinău, fi e în cen-trul raional. Mitică însă nici

vorbă să o asculte! Era unicul copil la părinţi. Aceștia i-au construit casă nu departe de dânșii și visau la ziua când nepoţeii vor trece drumul la bunei... „Ce îţi lipsește, fe-meie, ca să fi i fericită? Ai de toate, nu te pun la lucru în gospodărie, mama și tata ne ușurează viaţa amândurora. Îl cauţi pe dracu?!” Cum avea să îi spună Marina ce se face în sufl etul ei!? Un an s-a tot pârjolit femeia.

Și iată că s-a întâmplat un lucru care a dezlegat într-un fel situaţia asta. A fost trimi-să la niște cursuri de califi ca-re la Chișinău tocmai pentru trei luni. Avea de gând să cau-te ceva de lucru la Chișinău. „Mă angajez și, după aceea, vedem noi ce facem: ori vine soţul la mine, ori divorţez.” De când i-a căzut drag Igor, Marina nu îl mai dorea pe Mitică în patul ei. Dacă soţul insista ca să-și respecte obli-gaţiunile conjugale, o făcea cu lehamite. De unde, dragă, să se mai nască copii în situ-aţia asta?

În lipsa ei, Igor nu își gă-sea locul. Certurile în casa lor porneau din senin, din te miri ce. Mereu bosumfl at acasă, nemulţumit la școală, a ajuns să fi e apostrofat de fi -ecare coleg. Directorul școlii l-a chemat în biroul lui. „Ce se întâmplă, omule? Te cunosc de atâţia ani, ai neplăceri aca-să?” „Nu mă simt bine, poate îmi acordaţi un mic concediu. Aș vrea să fac un examen me-dical...” Pentru că era un pe-

dagog bun, directorul școlii a consimţit. L-a rugat totuși să vorbească cu vreun coleg care i-ar face orele în perioada cât va fi lipsă. Acasă Igor a spus același lucru. Și, până în sea-ră, a și plecat din sat. Nu avea niciun cunoscut la Chișinău la care ar putea trage, dar se gândea că o noapte va dormi și în gară.

Nu e simplu să Nu e simplu să părăsești o femeiepărăsești o femeiecare ţi-a adus care ţi-a adus pe lume doi fecioripe lume doi feciori

A doua zi, s-a dus direct la institutul de perfecţionare a cadrelor didactice să o vadă pe Marina. Cum a zărit-o, a luat-o de mână și a târât-o ca pe o creangă. Femeia se îm-piedica, îl ruga să se oprească, dar Igor a tras-o după colţul clădirii și i-a zis: „De azi îna-inte nu te mai scap din ochi. Indiferent ce o să se întâm-ple, suntem și vom fi mereu împreună!”. Cât a făcut exa-menul medical, nemernicul a stat cu Marina. Curioasă treabă și asta. Soţul Marinei nu a venit o dată la Chișinău să o vadă și nici nu și-a bătut

capul de ce nu vine aceasta acasă. Nici ei, nici satul n-au bănuit o clipă că între cei doi e o relaţie de iubire.

Marina a făcut după cum și-a pus în gând. Și-a găsit de lucru la Chișinău. I-a scris so-ţului un răvaș în care nu nu-mai că l-a informat, dar i-a și înaintat condiţia: ori vine să trăiască cu dânsa, ori divor-ţează. Acest lucru l-a pus pe jar pe Mitică: „Uite ce obrăz-nicătură e nevastă-mea! I-am creat condiţii ideale și o pur-tam pe braţe. Ea însă îndrăz-nește să îmi pună condiţii! Cine se crede?!”. Mitică nici măcar nu i-a răspuns. Astfel, în trei luni, Marina intenţi-ona să depună actele pentru divorţ și așa spera că va fi li-beră ca pasărea în văzduh.

Cu Igor însă era altă po-veste. Bărbatul s-a întors la nevastă și la copii și și-a zis că ar mai trebui să îngăduie. Nu e simplu să părăsești fe-meia care ţi-a adus pe lume doi feciori. Mai erau și nă-nașii, părinţii, gura satului, într-un cuvânt, mai că ar fi dat înapoi. Și-apoi jarul cela din sufl et i se mai mulcomi-se după ce a avut-o pe Marina cum i-a dorit inimioara. Asta

nu înseamnă că nu se mai ve-dea cu Marina. Cel puţin de trei ori pe săptămână venea la Chișinău. Marina își dădea seama ce se face în sufl etul bărbatului, simţea că îi vine greu să pună capăt unei căs-nicii în care cresc deja copii. O speria într-un fel faptul că el n-a pomenit niciodată de divorţ. Un an întreg Igor tot venea la Chișinău. De câte ori îl întreba nevastă-sa încotro ţine calea de trei ori pe săptă-mână, îi spunea că merge la niște cursuri de șoferie. Zicea că e timpul să își cumpere mașină, dacă vor să fi e res-pectaţi în satul cela.

Marina, ţap ispășitorMarina, ţap ispășitorS-a întâmplat însă că

cineva l-a zărit pe străzile Chișinăului și, întâlnindu-se în sat cu nevastă-sa, a între-bat-o ce face soţul ei atâta în capitală... Femeia a intrat la bănuieli. Într-o zi, s-a luat du-pă dânsul cu mașina unui ve-rișor de-al ei și a ajuns la casa Marinei. Nu i-a trebuit mult ca să pună cap la cap niște lu-cruri. S-a întors în sat drept la casa lui Mitică. „Și mata ești prost, dar și eu sunt nebună!

Știi de ce te-a lepădat Mari-na? Pentru că e în dragoste cu bărbatul meu. I-am prins sărutându-se pe prag!”

Mitică era aprins de fi re. Cum a ieșit din casa soţia lui Igor, s-a și pornit la Chișinău. Avea în buzunar adresa Mari-nei și în sufl et setea de răzbu-nare... I-a găsit în cuibușor pe cei doi amanţi. L-a bătut pe Igor atât de tare încât Marina a chemat urgenţa și aceasta, la rândul ei, poliţia.

Firește că Igor nu s-a mai întors acasă la nevasta lui. Știa că nu îl așteaptă zile bu-ne. A trimis la școală o scri-soare în care și-a cerut demi-sia și a rugat ca toate actele lui să îi fi e trimise pe adresa Marinei. În același timp, o soră de-a lui s-a dus la nevas-tă-sa acasă și i-a împachetat toate lucrurile. S-ar fi părut că odată cu întâmplarea asta s-a rezolvat și problema iubi-ţilor... Însă departe de așa ce-va, fraţilor!

Din momentul când a în-casat bătaie, lui Igor îi pierise dragostea pentru Marina. O credea vinovată pentru toate ce i s-au întâmplat. Ajunsese să o învinuiască că i-a dis-trus căsnicia, că nu e decât o curvă care i-a făcut ochi dulci și l-a momit cu intrigi muie-rești, că el n-a vrut-o nicioda-tă de nevastă, dar ea s-a ţinut scai și l-a culcat în patul ei... Vorbe răutăcioase, pline de venin. Dragostea lor – atât de promiţătoare la început – s-a transformat în scurt timp în dispreţ, ură și deznădejde.

Suferea mai mult Mari-na. N-a mai încercat să îi spu-nă amantului că e gravidă și că, peste jumătate de an, va fi mamă. Plictisită de învinu-irile amantului, l-a alungat într-o zi. Unde credeţi că s-a dus Igor? Evident, la nevasta lui acasă. S-a umilit până l-a iertat aceea. Aveau doi copii împreună și o viaţă înain-te. Marina, când i-a venit sorocul, a născut un fecior. Dacă se întâmpla ca cineva să vorbească în prezenţa ei despre iubire, despre senti-mentul acesta care schimbă faţa lumii, ea tăcea... Știa că fericirea iubirii are o durată scurtă, iar durerea ţine toată viaţa.

JURNAL DE CHIŞINÃU MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 www.jurnal.md Divertis | 15

Departamentul PublicitateDepartamentul Publicitate23 - 46 - 79, 068-30-21-4523 - 46 - 79, 068-30-21-45

Afis,Teatrul Municipal Teatrul Municipal „Satiricus „Satiricus Ion Luca Caragiale”Ion Luca Caragiale”

11.02. „Made in Moldova!” de

Constantin Cheianu, ora 17.00

12.02. „Ciuleandra” de Liviu

Rebreanu, ora 17.00

13.02. Premieră! „Cerere în

căsătorie” de A.P. Cehov, ora

17.00

14.02. „Made in Moldova!” de

Constantin Cheianu, ora 17.00

Teatrul Republican Teatrul Republican de Păpuși „Licurici” de Păpuși „Licurici”

10.02. „Prietenii jucăuși” de G.

Oster, ora 11.00

11.02. „Planeta de rouă” de G.

Vieru, ora 11.00

13.02. „Doctorul Aumădoare”

de C. Ciucovschi, ora 11.00

14.02. „Planeta de rouă” de G.

Vieru, ora 11.00

17.02. „Cântecul mierlei” de

Annie M.G. Schmidt, ora 11.00

Teatrul Municipal Teatrul Municipal de Păpuși „Guguţă” de Păpuși „Guguţă”

13.02. „Unde-i Hipopotamul”

de V. Livșiţ, ora 11.00

14.02. „Motanul încălţat” de Ch.

Perrault, ora 11.00

Teatrul Naţional Teatrul Naţional de Operă și Baletde Operă și Balet

14.02. „Romeo și Julieta” de S.

Prokofiev, balet în trei acte, ora

16.00

SĂLI DE CONCERT

Filarmonica Filarmonica Naţională Naţională

10.02. „Personajele basmelor

muzicale de P.I. Ceaikovski”,

Sala Mare, ora 13.00, 14.30

12.02. „Personajele basmelor

muzicale de P.I. Ceaikovski”,

ora 18.00

„Sala Mare”

13.02. Spectacol extraordinar

„Hai vino iar în gara noastră mi-

că...”, Sala Mare, ora 17.00

Acţiuni culturale dedicate lui J.

Grotowski

11.02. Conferinţa știinţifică „O zi

cu Grotowski la Chișinău”, Ca-

sa Actorului „UNITEM”; „Prin-

cipii grotowskiene în contextul

teatral al Republicii Moldova”,

ora 11.00

11.02. Lansarea cărţii: „Spre un

teatru sărac de J. Grotowski”,

Teatrul „Satiricus Ion LucaCa-

ragiale”, ora 14.00

11.02. Proiecţia filmului „Ac-

torul total. Amintire despre

Ryszard Cieslac (1937–1990)”.

Producţie – Televiziunea po-

loneză (versiune în limba

engleză),Teatrul „Satiricus Ion

Luca Caragiale”

ora 15.00

Mica publicitateACUM ANUNŢUL TĂU VA APĂREA

DE TREI ORI PE SĂPTĂMÂNĂ: MARŢI, JOI ȘI VINERI:

TEL.: 090023456.CHIRIE

DAU în chirie o cameră pentru două fete, în sectorul Botanica al

capitalei. Tel.: 069 79 36 67

VÂND un lot de pământ la Durlești. Tel.: 068061880

SERVICII

COMPANIE juridică oferă consultaţii juridice civile, economice,

fiscale, funciare privind înregistrarea, lichidarea întreprinderilor,

reprezentarea în instanţe de judecată de diferit nivel, recunoaș-

terea hotărârilor judecătorești străine, precum și executarea lor.

Tel.: 232212. GSM: 068274174

SIMPLU

DIFICIL

Sudoku

Dăm în chirie birouri de 35 m și 56 m pe str. 31 au-

gust, nr. 98. Tel.: 237933; 079593764.

Vând sau închiriez pe termen lung sau ocazional vilă în

centrul Bușteni, Valea Prahova, România, 17 camere, 3

nivele, sală de festivităţi. Contact: George, Canada.

E-mail: freedomstarcan@yahoo.com.sau

tel. 00 (40) 727.182.322, Viorel, România.

Compania selectează zece femei pentru a participa la un proiect de analiză a calităţii serviciilor din Moldova.CRITERII DE SELECTARE:Vârsta: 24-29 de ani;Studii: liceale;Aveţi unul sau mai mulţi copii;Nu sunteţi fumătoare.Durata proiectului: un an; salariul lunar: 800 de dolari. Dacă Vă interesează această ofertă, Vă rugăm să transmi-teţi CV-ul Dvs la: info@tcyresearch.com, tel.: 068 10 85 76

Sinceritate la nunta de argint

Iubind-o mult, ca un netot,Privind la ea cu încântare,I-am dat soţiei mele tot...Ce mi-a găsit prin buzunare.

Unui răutăcios

Nu cred că te-ar mânca, bădie,Vreun canibal, căci te asemeniCu tot ce mușcă, și se știeCă el mănâncă numai oameni...

Gheorghe BÂLICIGheorghe BÂLICI

EPIGRAME

BIG BANC

Culmea foamei: să mănânci

piept de pui și să-ţi rămână suti-

enul între dinţi.

Bulă se însoară și, după ceva

timp, se întâlnește cu vechii lui

prieteni, care îl întreabă:

- Băi Bulă, cum e nevastă-ta?

- Cum să fie, este marfă, doar că

este cam somnoroasă. De câte

ori ieșim pe stradă, când vede un

bărbat bine, spune mereu: „Ma-

mă, ce m-aș culca cu ăsta”.

Un tânăr împreună cu tatăl său,

într-un magazin, la un raft cu pre-

zervative.

- Ce sunt astea, tată?

- Prezervative, fiule.

- Și de ce sunt în pachete de câte

1, 3 și 12?

- Vezi tu, cele de 1 sunt pentru

liceeni, pentru sâmbătă seara; ce-

le de 3 sunt pentru studenţi: unul

pentru vineri, unul pentru sâmbătă

și unul pentru duminică, iar cele de

12 sunt pentru oamenii căsătoriţi:

unul pentru ianuarie, unul pentru

februarie, unul pentru martie...

METEO Marţi Miercuri Joi

ChișinăuChișinău -10°C...-4°C -2°C...3°C 4°C...7°C

BălţiBălţi -11°C...-5°C -3°C...-2°C 3°C...6°C

CahulCahul -9°C...-3°C -1°C...4°C 5°C...8°C

www.jurnal.md MARŢI, 9 FEBRUARIE 2010 JURNAL DE CHIŞINÃU 16 | Cocktail

Burger

din carne

de cămilă

Clienţii unui restaurant tradiţional din Dubai, care se preocupă de starea lor de sănătate, au de acum posi-bilitatea de a alege burger-ul din carne de cămilă.

Pentru suma de 5,45 do-lari, persoanele care trec pra-gul restaurantului „Local Ho-use” pot consuma 100 grame de carne de cămilă, asezonată cu brânză, cartofi prăjiţi și un sos special.

Ali Ahmad Esmail, asis-tent manager în cadrul „Local House”, a declarat că noul pro-dus nu are în compoziţia sa nici grăsime, nici colesterol. Însă nu a dorit să dezvăluie secretul procesului prin care carnea du-ră de cămilă este transformată într-una foarte moale.

Carnea de cămilă este frecvent întâlnită pe mesele locuitorilor din ţările arabe. Însă nu este comercializată în supermarketuri și nici nu este servită în restaurante.

Bernard McNamara, care a precizat că afacerea sa în domeniul imobiliar a adunat datorii de aproxi-mativ 1,5 miliarde de eu-ro, dorește să obţină din partea autorităţilor din Dublin permisiunea de a dezvolta un cimitir în ves-tul orașului.

Omul de afaceri a ex-plicat că multe din clădi-rile de apartamente, con-

struite recent în Dublin, nu se vând din cauza rece-siunii. În schimb, cimiti-rele au ajuns să fie mine de aur, întrucât în cazul lor spaţiul este la mare cău-tare. „Există 37 de cimitire funcţionale în ţară și mul-te sunt aproape să-și atin-gă capacitatea maximă”, a declarat McNamara, citat de ziarul „Irish Indepen-dent”.

Hoţ cu mască

antigripă

Un tânăr de 21 de ani din Chișinău riscă până la zece ani de pușcărie pentru comiterea unei tâlhării.

După cum s-a stabilit în ca-drul anchetei, tânărul a conve-nit prin Internet să procure un notebook. Solicitantul s-a înţe-les cu vânzătorul ca acesta să aducă notebook-ul într-un bar ca să-l procure.

Victima a fost însă chemată afară, iar potenţialul cumpă-rător, purtând pe faţă o mască antigripă, a atacat-o cu un pis-tol cu gaze și i-a luat notebook-ul. Tânărul a fost anterior con-damnat pentru comiterea unei infracţiuni similare. De această dată, el riscă până la zece ani de închisoare. (DECA-press)

Hilton a fost ţinta ban-dei de hoţi „Bling Ring Gang”, un grup de adoles-cenţi care vizau doar case de vedete. Nick Prugo, unul dintre hoţi care se afl ă în arest pe moment, a declarat că au ales să jefuiască casa lui Paris pentru că au simţit

că proprietara este... proas-tă. „Cine și-ar lăsa casa ne-încuiată? Cine ar lăsa bani împrăștiaţi prin toată casa? Proastă!”, a spus Prugo. Ace-iași hoţi au mai pătruns în casele lui Orlando Bloom, Rachel Bilson, Audrina Pa-tridge și Lindsay Lohan.

Studiul a evidenţiat că un procent mai mare dintre deţinătorii de pi-sici au absolvit cursurile unei facultăţi, comparativ cu cei care posedă câini. Specialiștii de la Univer-sitatea din Bristol au pre-cizat că gradul superior de educaţie al proprietarilor de feline nu se datorează simplei prezenţe a pisici-lor, renumite pentru ego-ismul lor.

Adevărul este că aces-te persoane petrec mai mult timp la locul de muncă și își aleg un ani-mal de companie care să se potrivească stilului lor de viaţă. Spre deosebire de câini, pisicile nu au nevo-ie să fi e scoase la plimbare în fi ecare zi și se descurcă foarte bine atunci când sunt lăsate singure acasă.

„Nu credem că venitul

are vreo infl uenţă asupra si-tuaţiei, deoarece acesta a fost unul din aspectele pe care le-am avut în vedere și nu am descoperit nicio diferenţă. O pisică necesită mai puţi-nă atenţie pe parcursul zilei comparativ cu un câine.

Din acest motiv, pisi-cile sunt mai populare în rândul persoanelor mai educate, care lucrează pâ-nă târziu”, a precizat dr. Jane Murray, coordona-toarea studiului. Cerceta-rea, publicată în revista „Veterinary Record”, mai arată că cei mai mulţi din-tre posesorii de pisici sunt persoane în vârstă și de sex feminin. La studiu au participat 2 980 de oameni, care au fost chestionaţi cu privire la animalul sau animalele pe care le deţi-neau, zona în care locuiau și nivelul de educaţie.

Deși cei doi nu au accep-tat să pozeze pe covorul roșu, jurnaliștii prezenţi la eveni-ment spun că, pe parcursul serii, Brad Pitt și Angeli-na Jolie s-au comportat ca un cuplu normal. Brad Pitt

a participat la eveniment pentru a reprezenta fi lmul „Ingourious Basterds”. Jur-naliștii nu se așteptau ca Angelina Jolie să îl însoţeas-că, însă speculaţiile din ulti-ma vreme au generat proba-

bil această apariţie surpriză. „Cei doi au părut extrem de afectuoși. Păreau că se simt foarte bine împreună. Cu si-guranţă, nu s-au despărţit”, a declarat o sursă citată de revista „People”.

Hotelul va fi sculptat din 3.000 metri cubi de zăpadă și 500 metri cubi de gheaţă și va cuprinde nouă camere, în interiorul cărora tempe-ratura va fi de circa zero grade Cel-sius.

Din acest motiv, toţi clienţii care vor avea curajul de a-și pe-trece noaptea acolo vor primi câte un sac de dormit. În plus, hotelul va fi prevăzut cu o încăpere în ca-re pot fi urmărite filme, o sală de

gimnastică, un bar de gheaţă și o capelă destinată persoanelor care vor să-și depună jurămintele de dragoste în ziua de Sf. Valentin. Organizatorii speră că tempera-turile exterioare le vor permite să ţină deschis ineditul local până pe 30 martie. De asemenea, ei inten-ţionează să deschidă și anul viitor un nou hotel din gheaţă în cazul în care proiectul lor se va dovedi de succes.

Paris Hilton, de râsul hoţilor!

Rusia va avea

primul său hotel din gheaţă

Posesorii de pisici sunt mai educaţi decât cei care au câini

Brad Pitt şi Angelina Jolie,

împreună la premiile DGA

Cimitirele, mai profi tabile decât apartamentele

Lui Paris Hilton i-au fost furate bunuri în valoare de peste un milion de euro după ce aceasta și-a lăsat cheia de la casă sub preșul de la intrare. Și asta nu e tot. Blonda a sesi-zat că a fost prădată abia după două luni.

Aproximativ 150 de persoane, sculptori în gheaţă și arhi-tecţi, lucrează la construirea primului hotel de gheaţă din Rusia, care va fi deschis pe 14 februarie, în regiunea Ar-hanghelsk, informează RIA Novosti.

Brad Pitt și Angelina Jolie au infi rmat ofi cial zvonurile că s-ar fi despărţit și au apărut împreună la înmânarea premiilor Directors Guild of America, eveniment care a avut loc la Los Angeles.

Un investitor imobiliar din Irlanda nu s-a lăsat demoralizat de criza fi nanciară care i-a afectat puternic domeniul de activitate și a venit cu o soluţie pentru a-și reface averea: construcţia de cimitire în loc de apartamente.

Despre pisici se spune că sunt mai inteligente decât câinii, iar acum cer-cetătorii britanici au demonstrat că această afi rmaţie este valabilă și în cazul stăpânilor, notează „The Telegraph”.