NR. 77 (5) ANUL MMXIX MAI•2019agvps.ro/docs/revista/2019/05/vpr052019.pdf · 2019-06-03 · în...

Pe urmelepăstrăvilor

34

Precizări și considerațiiîn prag de Congres

3

Printre insulițe,în ape mici

36

Căpriori la mijlocde Florar

10

MAI•2019

NR. 77 (5)ANUL MMXIX

ww

w.a

gvps

.ro

Președintedr. ing. Neculai Șelaru

Președinte executiving. Mugurel Drăgănescu

REDaCȚIaRedactor-șef

ing. Alin-Codru ManuRedactor

arh. Mugurel IonescuRedactor corespondentprof. Bianca Ioriatti

Art DirectorAurel NeaguLayout/Design

CREADifuzare

ing. Mariana Cristache

Redacția și administrațiaCalea Moșilor nr. 128,

București, Sector 2, Cod 020882Tel: 021-313.33.63

E-mail: [email protected]

ISSN 1582-9650

Tipărit la ARTPRINT SRLTel. 0723-130.502,

E-mail: [email protected]

Manuscrisele destinate tipăririi vor fi în format digital. Publicatesau nu, ele nu se înapoiază colaboratorilor. Articolele publicate

nu angajează decât responsabilitatea autorilor lor și nu reflectă înmod necesar opinia redacției. Reproducerea oricărui material fără

acordul redacției este interzisă.

FONDAT 1919PESCARULVÂNĂTORULȘI

ROMÂN

Nr. 77 (5) / MAI 2019ANUL MMXIX • Serie nouă

FONDATĂ ÎN ANUL 1919REVISTĂ NAȚIONALĂ DE

VÂNĂTOARE ȘI PESCUIT SPORTIV

12

14

CUPRINS

Membrii Consiliului A.G.V.P.S. din România și județele pe care le reprezintăPreședinte: Neculai Șelaru; Președinte executiv: Mugurel Constantin Drăgănescu;Vicepreședinți: Florin Iordache, Atilla Kelemen, Teodor Bentu.Membri: Ion Antonescu (Vâlcea, Gorj), Iosif Benke (Harghita, Covasna, Mureș),Sorin Viorel Bronț (Bihor, Satu Mare), Virgil Cadăr (Vaslui, Iași, Botoșani), LiviuComan (Călărași, Giurgiu, Ilfov), Filip Georgescu (Argeș, Olt, Dolj), Ovidiu Ionescu(Brașov, Sibiu, Alba), Cornel Lera (Timiș, Arad, Hunedoara), Eusebiu Martiniuc(Vrancea, Galați), Dorin Mărescu (Caraș-Severin, Mehedinți), Radu Iulian Micu (Con-stanța, Tulcea), Sorin Minea (București), Laurențiu Radu (Brăila, Buzău, Ialomița),Florică Stan (Dâmbovița, Prahova, Teleorman), Veronica Ispas (Maramureș, Sălaj,Bistrița, Cluj), Gheorghe Vrânceanu (Bacău, Neamț, Suceava).

VâNăTOaRE3 EDITORIALPrecizări și considerații în prag de Congres4 INTERVIUInterviu cu domnul dr. ing. Neculai Șelaru6 PE }EAVA PU{TIINesăbuința plătită cu viața7 OPINIEDecizie și responsabilitatesau iresponsabilitate în materiede protecție a ursului în România9 ACTUALITATEDin nou despre drepturile animalelor10 DE SEZONCăpriori la mijloc de Florar11 GASTRONOMIE VÅN~TOREASC~Tocăniță din căprior cu sos dulce-acrișor12 STUDIUCinegetică (XVII)14 LA ZIPolitica struțului în cinegetica actuală16 DIN TERENIncendiul18 DE SEZONO zi de vânătoare20 MUNI}IEUnde să pătrundă glonțul, ca mistrețul să cadă în foc (I)21 EVENIMENTCongresul al XVIII-lea al SocietățiiVânătorilor și Pescarilor dinRepublica Moldova

22 ACTUALITATEDreptul preoților de a vâna23 CHINOLOGIEProtejarea câinelui de vânătoare24 FAUN~Bruceloza25 PLANTE T~M~DUITOARECiuboțica cucului26 POVESTIRIBlestemul țapului (I)

PESCUIT28 COMPETI}IICalendar competiționalA.G.V.P.S. - 201930 R~PITORIZodia bibanului32 TEHNIC~Casting la malul mării33 GASTRONOMIE PESC~REASC~Midii în sos de vin cu cartofi prăjiți34 PESCUIT DE SEZONPe urmele păstrăvilor36 PESCUIT PE RÅUPrintre insulițe, în ape mici38 ATELIERUL MUSCARULUIÎntre fantezie și realitate39 UMORCaricaturi • Buline 40 Noutăți de prin magazine41 Solunar – Rebus – Mica publicitate

28

30

D upă cum știți, conducereaAGVPS, aleasă în 6 mai 2017,a reușit să finalizeze demer-

surile anterioare întreprinse pentru atri-buirea resursei acvatice vii, în condițiide garantare a sustenabilității acesteia,și pentru crearea posibilității de pre-lungire a contractelor de gestionare afondurilor cinegetice cu încă 6 ani. Deasemenea, în această perioadă a reușitsă susțină cu succes mai multe propuneride îmbunătățire a legislației privindvânătoarea, pescuitul și regimul armelor,aflate în prezent în procedură parla-mentară. Mai amintim doar, intervențiileși susținerile acesteia, la nivelul MAP,MM, MADR, ANSVSA și CNSSU, înprobleme comune curente, precum șisprijinul acordat unor conduceri deasociații afiliate în rezolvarea proble-melor acestora.

Pe ordinea de zi a Congresului AGVPSde la Cheile Grădiștei – Fundata esteînscrisă, în acest an, și dezbaterea pro-iectului de îmbunătățire a StatutuluiAGVPS, rezultat din propunerile venitedin partea reprezentanților asociațiilorafiliate, după analizarea, reformulareași sistematizarea lor corespunzătoare,de către o Comisie, împuternicită înacest sens, a Consiliului AGVPS.

Apreciem că propunerile finalizate,de modificare și completare a StatutuluiAGVPS, sunt importante și binevenite,deoarece urmăresc soluționarea maimultor probleme ce au decurs din pre-

vederile anterioare insuficient de detaliateși clare ale acestuia. Considerăm, însă,că aceste propuneri nu sunt esențiale șinu vor determina implicații majore, dinpunct de vedere organizatoric, economic,ecologic și social, în activitatea AGVPSși a asociațiilor afiliate.

Congresul de la Cheile Grădiștei –Fundata ne oferă, în opinia noastră,oportunitatea unor adaptări mai pro-funde, pentru a putea justifica mai con-vingător actul vânătorii și al pescuituluirecreativ sau competițional privat, precumși locul vânătorilor și pescarilor recreativiși/sau de competiție în natură și societateacontemporană sau de viitor.

Poate că nu a sosit încă timpul unorastfel de schimbări profunde, cu implicațiiorganizatorice și economice în primulrând, de natură a feri asociațiile afiliatede riscul colapsului în care au intrat,deja, câteva dintre acestea. Sau poate cănu Statutul nostru este deficitar, în con-dițiile unor derapaje evidente de la pre-

vederile acestuia și/sau a lipsei de corec-titudine sau loialitate a conducerilor unorasociații afiliate, intrate în declin financiarpericulos pentru ființarea acestora.

Oricum, reuniunea noastră lucrativă,de la Cheile Grădiștei – Fundata, neoferă șansa abordării deschise a posi-bilității de soluționare a problemelordificile cu care ne confruntăm în aceastăperioadă, de continuă recesiune eco-nomică, fiindcă lamentările, fără înțe-legerea exactă a situației și fără măsurieficiente, nu fac în nici un caz partedin soluție. De aceea ne așteptăm ladezbateri mai aprinse și la propunerimai concrete și constructive în aceastăprivință, nu doar prin îmbunătățireaunor prevederi statutare, ci printr-ostrategie ce urmează a se contura dindiversitatea de opinii exprimate de par-ticipanții la Congres. Aceasta, deoarecea trecut timpul ca cineva să gândeascăpentru toți și să încerce să soluționeze,de unul singur, problemele tuturor.

Dacă aceste deziderate vor fi înțeleserealist, putem pleca satisfăcuți de laacest Congres, realizând că AGVPS lu-crează în interesul majorității vânătorilorși pescarilor recreativi sau de competițiedin România și se mișcă într-o direcțiebună, sprijiniți în mod efectiv de re-prezentanții majorității asociațiilor afi-liate, care vor trebui să se simtă părtașila toate inițiativele și intervențiile de-marate în interes comun.

Rămânem, așadar, în așteptareaunei înțelegeri mai exacte a situației încare ne găsim și pe care trebuie să odepășim cu sprijin mai vizibil și concretdin partea participanților la Congres, aconducerilor asociațiilor afiliate și amembrilor acestora.

Cu cele mai bune urări,Dr. ing. Neculai ȘelaruPreședinte

MAI 2019 | 3

EDITORIAL

VÅN~TOAREEditorial 3Interviu 4

Vânătoare la căprior 10Cinegetică 12Chinologie 23

Bolile animalelor 24

MAI

Precizări și considerațiiîn prag de CongresNECULAI ȘELARU

Așteptăm să ne revedem la reuniunea noastră anuală,organizată în data de 8 iunie 2019, la Cheile Grădiștei – Fundata.

Congresul de la CheileGrădiștei – Fundata ne

oferă, în opinia noastră,oportunitatea unoradaptări mai profunde,pentru a putea justifica maiconvingător actul vânătoriiși al pescuitului recreativsau competițional privat (…)

R: Se cunoaște că în 8 iunie a.c. esteorganizat Congresul anual al AGVPS dinRomânia. Ce așteptări aveți dvs. și ce aș-teptări pot avea vânătorii și pescarii de laacest Congres?

N.Ș.: Cu ocazia Congresului din anulprecedent, o parte dintre participanții laacesta au solicitat aducerea unor com-pletări și modificări Statutului AGVPS dinRomânia și Statutului-cadru anexă laacesta, în interesul asociațiilor afiliate șial membrilor AGVPS. Am promis atunciși, în ceea ce ne privește, ne-am ținut depromisiune, în sensul că am provocat ini-țiatorii unor astfel de solicitări, precum șiconducerile tuturor asociațiilor afiliate,în acest scop, am dezbătut cu cei preocu-pați propunerile făcute, le-am sistematizatși le-am trimis asociațiilor afiliate pentrucunoaștere și îmbunătățire, așa încât vo-tul, în viitorul Congres, să fie exprimat îndeplină cunoștință de cauză. Așteptărileactuale, personale și ale membrilor aso-ciațiilor afiliate, sunt în primul rând legatede schimbările statutare ce vor fi dezbă-tute și decise în proximul Congres.

R: Considerați esențiale propunerilede modificare și completare a Statutului

AGVPS și a Statutului-cadru, formulatedin partea membrilor asociațiilor afiliate,sistematizate de comisia constituită înacest scop și comunicate conducerilor aso-ciațiilor afiliate?

N.Ș.: Nu aș susține acest lucru. Pro-punerile finalizate sunt importante și ur-măresc să soluționeze o serie de pro-bleme ce au decurs din prevederileanterioare, incomplete sau insuficient declare, ale statutelor la care ne referim.Dar nu pot considera că aceste propunerisunt esențiale și vor determina implicațiimajore din punct de vedere organizato-ric, economic, ecologic și/sau social. Maidirect spus, nu vor determina o cotiturăvizibilă în activitatea desfășurată de noi,în sistemul AGVPS, întârziind, în opiniamea, o adaptare statutară ce pare nece-sară în activitatea noastră de viitor, caurmare a necesității de a justifica maiconvingător actul vânătorii, precum șilocul și rolul vânătorului și pescaruluirecreativ în natură și în societatea con-temporană și de viitor.

R: Hotărârile Congresului sunt adop-tate, cu vot majoritar, de câteva sute dereprezentanți aleși ai asociațiilor afiliate,

în numele zecilor sau sutelor de vânătoriși pescari recreativi sau de competiție aiacestora. În opinia dvs., hotărârile astfeladoptate sunt legale și democratice?

N.Ș.: Personal susțin că hotărârileCongresului sunt adoptate în mod foartelegal, statutar și democratic, cum nu secunoaște să fie adoptate într-o altă struc-tură similară a societății în care trăim.Sistemul nostru de organizare, al AGVPSdin România, permite fiecărui membruindividual sau al asociațiilor afiliate săia parte, direct sau prin intermediul re-prezentanților aleși, la adoptarea hotă-rârilor majore, care interesează membriivânători și pescari ai organizațiilor afi-liate, precum și organizațiile în care aceș -tia sunt asociați. Aceasta deoarece, la ni-vel de grupă au posibilitatea să participetoți membrii interesați ai asociațiilor afi-liate, de ordinul zecilor, sutelor sau mii-lor, după caz. În continuare, la nivel declub/filială, aceștia participă la adopta-rea deciziilor prin aleșii lor, abilitați săle susțină punctele de vedere și să le re-prezinte interesele. Piramidal, în conti-nuare, la nivel de asociații, vânătorii șipescarii recreativi/sportivi asociați sunt

4 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Interviu cu domnuldr. ing. Neculai ȘelaruPREȘEDINTELE A.G.V.P.S. DIN ROMÂNIA (I)LIVIU MIRCEA

Vânătoare de căprioriINTERVIU

reprezentați de aleșii lor de la nivelulcluburilor/filialelor, iar în cadrul Con-gresului AGVPS, de reprezentanții la vârfai zecilor de mii de vânători și sutelorde mii de pescari din cadrul tuturor aso-ciațiilor afiliate, aleși în mod democratic,fără nici un fel de ingerințe politice saude altă natură, să decidă în numele lor.De aceea hotărârile astfel luate, de o mi-noritate aleasă de majoritate să-i repre-zinte interesele, sunt absolut democra-tice și devin obligatorii de respectat,chiar dacă sunt și minorități nemulțu-mite printre vânătorii și pescarii ale cărorinterese majoritare le reprezentăm.

R: Ce legitimitate au, într-o astfel desituație, nemulțumirile vânătorilor și pes-carilor recreativi/sportivi din afara enti-tăților afiliate la AGVPS?

N.Ș.: Nici o legitimitate. Au ales sărămână în afara AGVPS, entitate negu-vernamentală, democratică, apolitică șide utilitate publică, și onorabil ar fi să-șivadă de propriile probleme, mai ales căbeneficiază din plin, fără nici un fel desusținere din partea lor, de toate iniția-tivele și acțiunile conducerii AGVPS, ini-țiate în interesul vânătorilor și pescarilorrecreativi/sportivi din entitățile afiliate,al echilibrului ecologic și al societății ro-mânești.

R: Ce legitimitate au, însă, nemulțu-mirile membrilor vânători și pescari re-creativi sau de competiție ai entitățilorafiliate la AGVPS din România?

N.Ș.: Au legitimitate, indiferent desusținerile contradictorii ale conducerilorunor asociații afiliate – independente dinpunct de vedere organizatoric, financiar

și decizional de AGVPS – doar în condi-țiile în care legea și statutele acestor aso-ciații, precum și hotărârile care le pri-vesc, nu sunt întocmai respectate.Tocmai fiindcă au legitimitate, potrivitprevederilor Statutului AGVPS, condu-cerea acesteia poate verifica acti vitateadesfășurată în asociațiile afiliate, dacămembrii acestora sesizează aspecte con-crete de nerespectare a prevederilor legiiși Statului acestora ori nesocotesc hotă-rârile Congresului și Consiliului AGVPS,în defavoarea lor. Recunosc însă că, dindorința de a ține laolaltă asociațiile afi-liate, am ales adeseori calea de compro-mis a medierii unor astfel de situații,atunci când s-a acceptat medierea, fărăa lua măsura sancționării statutare, adicăa excluderii asociațiilor care nu au res-pectat interesele și drepturile membriloracestora. O astfel de poziție de compro-mis a fost adoptată deliberat, chiar îndefavoarea unor membri afectați ai aso-ciațiilor afiliate, din dorința conservăriiunității și forței de reprezentare a AGVPSși a asociațiilor afiliate, în interesul ma-jorității membrilor acestora.

R: În încheierea acestui scurt interviu,pe care vă rog să-l considerați primuldintr-o serie ce se dorește a fi relevantepentru agenda dvs. și a AGVPS, bineînțelesdacă acceptați în continuare dialogul,mărturisiți-mi cu sinceritate, dacă ați fostși sunteți personal satisfăcut de toate ac-țiunile și susținerile dvs. în interesul aso-ciațiilor afiliate și al membrilor acestora?

N.Ș.: Mi-ați pus o întrebare puțin in-comodă, la care voi încerca să vă dauun răspuns cât se poate de concis, des-

chis și inteligibil. Sper să și reușesc acestlucru. Eu am fost ales în anul 1990 și deîncă 5 ori succesiv la conducerea AGVPS,în baza sistemului piramidal de alegeriprezentat, pentru a reprezenta la vârf,alături de cei trei președinți care s-ausuccedat la conducerea asociației gene-rale – Sergiu Celac, Adrian Năstase șiMugur Constantin Isărescu – și de ceilalțimembri ai consiliilor succesive ale acesteiasociații, interesele majorității membrilorasociațiilor afiliate, cu posibilități mate-riale modeste, și a asociațiilor acestora.Pe aceștia, mai exact spus intereseleacestora le-am avut prioritar, în oriceîmprejurare, în vedere, și pe acestea le-am susținut cu loialitate de-a lungul tim-pului, deși uneori nu am fost deloc con-vins personal că procedez în interesulprotecției și conservării faunei cinegeticeși piscicole. Fiindcă și acest interes co-mun l-am avut, de asemenea, în modprioritar și permanent în vedere, fiindconvins că, dacă reușim să conservămmăcar o bună parte din bogăția de vânatși pește moștenită, toată lumea vânăto-rilor și pescarilor noștri va fi mulțumită.Nu a fost însă tocmai așa și nici eu, per-sonal, nu sunt foarte satisfăcut de toateacțiunile și susținerile mele din decursulcelor aproape 29 de ani de activitate laconducerea AGVPS. Dar despre motiva-ții, altă dată.

R: Vă mulțumesc pentru timpul acor-dat și vă promit să revin, dacă veți dovediaceeași deschidere spre dialog, cu alte în-trebări de natură a da multe alte răspun-suri așteptate de vânătorii și pescarii re-creativi și de competiție din România.

MAI 2019 | 5

D escoperiți oare astfel de calitățila bărbatul din localitatea har-ghiteană Crișeni, care s-a apro-

piat de bârlogul unei ursoaice și a fostucis? Celalți doi oamnei, cu care plecasedin sat, au chemat ajutor prin 112, darfinalul a fost cât se poate de tragic,omul în cauză nemaiputând fi salvat.

Din cercetările efectuate de Inspec-toratul Județean Harghita, reiese căbărbatul a aruncat cu lemne în direcțiabârlogului pe care îl găsise în apropierealocului unde se opriseră cu căruța,după care s-a apropiat de acesta, mo-ment în care a fost întâmpinat de ur-soaică, urmând tragedia fatală pentruvictimă.

Unde este rațiunea acestui om care,mânat de instinct, s-a expus unui pericoleminent, deși se pare că mai avusesecâteva ocazii în care văzuse urși, parti-cipând, ca gonaș, la vânătorile organi-zate regulamentar în regiune. Evident,aici nu există urme de judecată sănă-toasă, ci doar o faptă nesăbuită carenu poate avea nici un fel de justificare,și care l-a costat scump, foarte scump.

Evenimentul tragic este plin de în-țeles deoarece, în acest caz, vinovatuleste omul, nu animalul, adică ființa lacare forța instinctului ar trebui contro-lată prin înțelepciunea educației, acolounde aceasta există. Și cum educațienu prea există la unele persoane, iatăcum arată simptomatologia unui com-portament uman eșuat. Orice formăde înțelegere se stinge, orice tendințăde învinuire a ursoacei pentru ceea ces-a întâmplat, cu cel care trebuia să fiede fapt apărătorul faunei cinegetice,se pierde. În față avem un caz mai spe-cial, cu acțiuni manifestate de indivizicertați rău cu legea. Nu mă pot constituiîn judecător, dar îmi permit să afirmcă, de data aceasta, cererea adresatăMinisterului Mediului pentru împuș-carea ursoacei „ucigașe” nu este dreaptă.Discutăm de un delict săvârșit inten-ționat prin care omul a intrat singur înzona nepermisă, expunându-se perico-lului. Nu sunt cunoscute informații des-pre intenția victimei, dar înclin să cred

că individul din Harghita nu a mers cubună credință la bârlogul ursoacei.

Pe de altă parte, îmi este greu săînțeleg cum mai există și astăzi oamenicare nu pot pricepe că nu trăiesc înjunglă, ci într-o societate cu norme, re-guli și legi în măsură să păstreze și sămențină ordinea și să apere acest capitalnațional, numit fond cinegetic.

Evident, societatea noastră este al-cătuită din tot soiul de oameni. Uniisânt de un fel, alții de alt fel, unii suntbuni, alții răi, unii civilizați, alții neci-vilizați. Important este ca, și cei dinurmă, atâția câți or fi, să înțeleagăceva din întâmplarea nefericită în care

un om, lipsit de rațiune, a crezut căpoate să se apropie și, cine mai știe,poate chiar să intre în bârlogul uneiursoaice cu pui, încălcând toate regulilede rațiune, bun simț și precauție fațăde o sălbăticiune. A fost surprins derealitate și a plătit cu viața. În acestcaz, prezumția de nevinovăție nu semai poate acorda, fie doar și pentrusimplul motiv că victima ursoaicei aîncălcat deliberat regulile unui com-portament civilizat, uitând și/sau ne-socotind respectul pe care trebuie să îlacordăm și celorlalte viețuitoare, fieele și sălbatice. Din păcate, a ales răul,care i-a fost până la urmă fatal!


Nesăbuința plătită cu viațaELIADE BĂLAN

Pe țeava puștiiOPINIE

Când rațiunea doarme, vorbesc instinctele, o pornire inconștientă care îi împinge pe uniioameni să comită fapte necugetate, eludând pericolele ce pot apărea în relația cu unanimal sălbatic. Se adeverește încă o dată că omul poate face răul de unul singur. Sepoate vorbi de un complex de reflexe necontrolate și de o gândire redusă atunci când seiau unele decizii ca formă de manifestare a firii căzute într-un comportament deviant.Despre oameni se spune că au logică, simt și gândesc.

Pe de altă parte, îmieste greu să înțeleg

cum mai există și astăzioameni care nu pot pricepecă nu trăiesc în junglă, ciîntr-o societate cu norme,reguli și legi în măsură săpăstreze și să menținăordinea și să apere acestcapital național, numitfond cinegetic.

Din articol rezultă că victima ar fisingurul vinovat, iar cererea adresatăMinisterului Mediului pentru împușca-rea ursoaicei „ucigașe” nu ar fi dreaptă.Îndrăznim să credem că „judecata” sim-plistă este departe de complexitateafenomenului care a forțat ursoaica să-și găsească bârlog de fătare în afaraarealului tradițional. Protecția exage-rată a urșilor, în condiții de indiscutabilăsuprapopulare, îi obligă la extindere deareal, apropiere de spațiul antropic șiobișnuire cu omul, ceea ce a condus șiconduce la pagube din ce în ce mai mariși accidente din ce în ce mai frecvente,

unele soldate cu victime de genul celeiprezentate. De aceea, într-o judecatădreaptă, trebuie să nu uităm de res-ponsabilitatea autorității decidentecare nici nu vrea să audă de măsuri deprevenție, pentru evitarea unor astfelde situații, și nici măcar de măsuri reac-tive, precum extragerea urșilor ucigași.Fiindcă, indiferent de ce se poate sus-ține, urșii care au ucis o dată un om, aurealizat că dușmanul lor dintotdeaunale este inferior fizic și poate fi foarteușor eliminat din calea lor.

Dovada o constituie însăși faptulcă ursoaica ucigașă atacă acum oricepersoană care ajunge întâmplător înpreajma ei, comportament nesemna-lat anterior.–A.C. Vila

POST SCRIPTUM

Î n schimb, în toate celelalte țări eu-ropene, unde ursul a supraviețuitîn efective incomparabil mai reduse,

el se vânează. Nu se mai vânează doarîn țările în care a fost exterminat. De cenu se mai vânează urși în România?

Fiindcă în țara noastră:• ONG-urile soroșiste, finanțate în-

destulător din afară, susțin o politicăpotrivnică intereselor societății românești,mai ales în privința valorificării unor re-surse naturale regenerabile și a conservăriiechilibrului ecologic;

• structurile noastre de protecție amediului, de sus până jos, sunt înțesate

cu elemente pro-soroșiste, cu pregătireîndoielnică, ușor de îndoctrinat, mani-pulat și corupt;

• o mare parte a reprezentanțilormass-media, unii evident pro-soroșiști,preiau și propagă, în general cointeresați,susținerile celor ce le sponsorizează ac-tivitatea și propovăduiesc „dreptul ne-condiționat la viață” al necuvântătoarelor,în dauna echilibrului din natură, intere-selor producătorilor agricoli din mediulrural și siguranței persoanelor;

• miniștrii și secretarii de stat, cares-au perindat și se perindă la conducereaMinisterului Mediului, au fost și sunt

puși în funcții pe criterii politice și dininterese economice partinice, nicidecumîn baza vreunei instruiri ecologice denecontestat și a interesului manifestatfață de problemele societății românești,în special rurale;

• nici miniștrii și secretarii de stat dela Mediu, nici angajații structurilor demediu din subordinea acestora, nici ONG-urile soroșiste sau cele care se aliază cuacestea și nici mass-media, preocupatăsau cointeresat preocupată de o naturăpe care nu o înțeleg sau se fac că nu oînțeleg, nu au nici un fel de răspunderelegală, financiară și morală pentru politicaecologică pe care o fac, o susțin sau o in-fluențează, aruncând întreaga răspundereîn cârca gestionarilor de fonduri cinegetice,care ar trebui, după mintea lor și a unorjudecători inamovibili, să păzească fiecareanimal în parte (fie acesta urs, mistreț,lup, vulpe, graur, cioară etc.) pentru anu afecta, în peregrinările lor indepen-dente, interesele omului.

În acest context infam, foarte direct,deschis și concis prezentat, trebuie săfie înțeleasă politica de protecție iraționalăși de conservare „la infinit” a urșilor, lafel cu a lupului, râsului și pisicii sălbatice,în România. Pentru că factorii decidențiai unei astfel de politici pseudo-ecologice,ignoranți, corupți sau iraționali în opiniaproducătorilor agricoli din mediul rural,vânătorilor și ecologilor adevărați, nuau, la momentul actual, nici un fel deresponsabilitate legală, materială și mo-rală pentru daunele și accidentele produsede urși, din cauza deciziilor sau susține-rilor lor în materie.

D-na Grațiela Leocadia Gavrilescu –ministrul actual al mediului, concetățeancu noi prin naștere și rezidență, aveaocazia să îndrepte „greșeala” fostei noastrecompatrioate, predecesoarea ministruCristiana Pașca-Palmer, numită în funcțiefără îndeplinirea condițiilor legii în pri-vința domiciliului, dar, după cum s-aconstatat, una a zis și alta a făcut, fărănici un fel de reținere și, până la urmă,de jenă.

MAI 2019 | 7

Decizie și responsabilitatesau iresponsabilitate în materie de protecție a ursului în RomâniaN. ȘELARU

Ursul în România OPINIE

În țara cu cea mai mare densitate de urși din Europa, cu multpeste capacitatea de suport a habitatului specific, este sistată,absolut nejustificat, vânarea surplusului populațional.

Foto

: N. Ș

ELA

RU

Dincolo de afirmațiile făcute și anga-jamentele luate public de Domnia Sa,din care reiese că înțelege foarte bineefectele suprapopulării biotopurilor dinRomânia cu urși, întârzie, de câțiva ani,să ia o decizie rațională și sănătoasă, îninteresul restabilirii echilibrului popula-țional în natură și, implicit, al asigurăriiunei protecții minime pentru avutul șisiguranța concetățenilor din mediul ruralîn primul rând. Imensa ipocrizie, de carea dat și dă dovadă, rezultă din apărărileformulate de autoritatea pe care o conduceîn fața instanțelor de judecată, din carerezultă că oricine altcineva (gestionariifondurilor cinegetice și autoritatea publicăcentrală care răspunde de vânătoare) arfi răspunzător legal, material și moral denenorocirile produse de urșii înfometațidin cauza suprapopulării, nicidecumdânsa și echipa coordonată de ea. Tupeulcolosal de a acuza gestionarii de fonduricinegetice, pe care lumea îi asimileazăcu vânătorii, de nenorocirile produse deurși, fiindcă aceștia nu ar păzi fiecareanimal în parte pentru a nu ieși la drumulmare și a nu ataca culturile, animalele șioamenii, este de neimaginat. Este în con-tradicție și cu sentințele civile din carerezultă, fără echivoc, că animalele sălbaticesunt absolut libere să circule și nu pot fidirijate nicidecum de om după voia șidorința sa.

În concluzie, este de neimaginat tu-peul și ipocrizia reprezentanților autori-tății publice centrale care răspunde deprotecția mediului, atunci când își permitsă facă vinovați vânătorii sau gestionariide fonduri cinegetice pentru deciziileluate de ei, cu urmări distructive și des-tabilizatoare pentru echilibrul ecologic,mediu și societate, adoptate deocamdatăfără nici un fel de responsabilitate legală,financiară și morală. Însă lucrul acestanu poate merge la nesfârșit.

Rănirea gravă, mutilarea și omorâreaunora dintre concetățenii noștri de cătreurși, nu o poate lăsa indiferentă și ires-ponsabilă, în continuare, pe doamnaministru. Nici pe ea, în calitate de deci-dentă de vârf în domeniu, nici pe spe-cialiștii din echipa dânsei și nici pe sus-ținătorii civili, cointeresați sau nu, aiacestora, soroșiști sau total ignoranți oriipocriți. Fiindcă legea, a cărei promulgarea fost respinsă de președintele tuturorromânilor, inclusiv a celor mutilați peviață și a orfanilor celor omorâți de urși,

vine din urmă să stabilească răspunderea,cel puțin legală și financiară, a autoritățiidecidente și sperăm că, în solidar, și atuturor celor ce-și permit să susțină, cubună știință, decizii imorale și contrareintereselor naționale, precum în cazulconservării suprapopulației de urs dinRomânia.

Uciderea de către urs a concetățea-nului nostru de 35 de ani, Szilagyi Janos,tatăl și singurul întreținător a două fetițeminore de 9 ani și 12 ani, este picăturacare a umplut paharul, în condițiile încare reprezentanții Ministerului Mediuluinu au aprobat împușcarea ursoaicei uci-gașe și preluarea puilor pentru creștereîn complexul de pui orfani de urs din ju-deț. Aceasta deoarece directorul direcțieilocale de protecția mediului, DomokosLaszlo Jozsef, a afirmat ulterior, cu se-ninătatea impostorului profesional ajunsfuncționar public, că „ursul s-a liniștit”după ce a omorât omul. Indiferent deculpa mortului, care din inconștiență airitat ursoaica ucigașă, oricând un altom, care ajunge să o deranjeze chiar in-voluntar, poate păți același lucru.

Ursoaica, din cauza obișnuirii cu omulși suprapopulării biotopului tradițional,și-a ales un loc de fătare nepotrivit, într-o locație ușor accesibilă omului, știeacum că temutul ei dușman ancestral,omul, nu reprezintă decât o victimă ne-ajutorată în fața ei. De aceea există omare probabilitate ca, după ieșirea dinbârlog și conducerea puilor spre locurilecu hrană de calitate și mai ușor accesibilădecât în pădure, să ajungă din nou înapropierea sătenilor, nicidecum din vinacelor din urmă, și să-i atace. Iar cazurilese pot repeta din ce în ce mai des șiastfel de omucideri sau răniri grave să

fie din ce în ce mai frecvente. Până când?Aceasta deoarece personalul A.V.P.S.

Cristuru Secuiesc, în cazul dezbătut, șipersonalul gestionarilor fondurilor cine-getice, în general, nu poate asigura șinu poate fi obligat să asigure paza per-manentă împotriva intrării oamenilor înterenurile lor și în pădurile statului dinimediata apropiere a localităților în caretrăiesc, locuri în care urșii au coborât,obligați de suprapopulare, în căutare dehrană mai nutritivă și ușor de agonisit,după ce le-a dispărut teama față de om.

Oare se mai așteaptă alte omuciderifăptuite de aceeași ursoaică sau maimulte omucideri făptuite de alți urșipentru a se revărsa paharul răbdăriiconcetățenilor noștri necăjiți din mediulrural și a gestionarilor de fonduri cine-getice?

Dacă tatăl, fratele sau copilul doamneiministru ori ai oricărei alte persoane carepledează pentru conservarea suprapopulațieide urs în România ar fi fost ucis sau mutilatpe viață, ar fi adoptat tot aceeași opinie, înapărarea ursului și nesocotirea „dreptuluila viață al omului”?

Sunt întrebări la care doamna mi-nistru Grațiela Leocadia Gavrilescu, vi-ceprim-ministru al Guvernului României,și subordonații Domniei Sale, precum șitoți activiștii soroșiști, ignoranți sau răuintenționați, care susțin suprapopulareacu urs a țării, vor trebui să cugete mairesponsabil, pentru a adopta soluții rea-liste și practice de soluționare a problemeiși de liniștire a populației exasperate șiiritate din cauza atacurilor urșilor. Să îșidea seama că altfel vor trebui să răspundă,cândva și cumva, pentru nesocotirea in-tereselor, integrității și vieții concetățenilorlor și ai noștri!


Decizie și responsabilitate sau iresponsabilitate în materie de protecție a ursului în România

Foto

: N. Ș

ELA

RU

Î ntr-un interviu pe care îl acordărevistei „Jours de chasse”, Alain Fin-kielkraut recunoaște că împărtășește

sentimentul de compasiune pentru suferințaanimalelor. „Când văd în imagini crescătoriiindustriale care arată soarta ce le este re-zervată găinilor, porcilor sau vacilor, încrescătorii imense, sunt îngrozit și îmi vinesă protestez: nu poți să nu simți compasiune”.De aici dorința firească de angajare într-omișcare de protest, însă filozoful se separăde mișcarea ce susține cauza drepturiloranimalelor în momentul în care aceastapune o egalitate absolută între oameni șianimale. Mila pe care o resimțim este,fără excepție, cu sens unic, iar dacă noi,oamenii, avem aceste sentimente este pen-tru că umanul este „animalul rațional”,ceea ce înseamnă că ființa umană nu estedoar perseverentă cu ea ci este capabilăde a-și deturna atenția de la ea însăși sprecelelalte ființe, fie ele și animale. Or, ceeace îl caracterizează pe om este tocmaiaceastă grijă pentru ceilalți, iar cei caresusțin contrariul, cum că suntem egaliianimalelor, se înșală, pentru că dacă așastăteau lucrurile, noi nu ne-am mai fifăcut nicio grijă pentru animale.

În opinia lui Finkielkraut, numeroșimilitanți ai cauzei pentru drepturile ani-malelor sunt focalizați asupra vânătoriiși a coridei, însă prioritatea este de aface ordine în lumea modernă pe caream creat-o, iar urgența sunt crescătoriileindustriale. În jurul acestora toată lumeaar trebui să se mobilizeze: ecologiști,vânători, iubitori ai animalelor, dar, dinpăcate, nu se întâmplă deloc așa. Antis-peciștii merg și mai departe, având caultim obiectiv eliberarea animalelor, ceeace, în viziunea filozofului, este o incoe-rență, pentru că, dacă animalele domes-tice sunt eliberate, ele sunt condamnatela moarte. Dacă nimeni nu mai consumăcarne, nu mai are rost ca aceste animalesă fie crescute, ceea ce va duce la dispa-riția lor.

Începând din 1791 un dispozitiv le-gislativ privind protecția animalelor afost pus în funcțiune în Franța, fiindmodificat în mai multe rânduri. Refe-rindu-se la acest „progres” al Coduluicivil, care recunoaște în 2015 animaleledrept ființe dotate cu sensibilitate, Fin-kielkraut se declară pesimist: „ce ar aduceacest statut în plus față de măsurile exis-tente?”. Un mare jurist făcea deja aceastăremarcă într-un articol intitulat „Ce estedreptul animalelor?”: „obediența anima-lelor în crescătorii, în transporturi, înabatoare (…) demonstrează că niciodatăanimalele nu au suferit mai mult ca acum,când există legi pentru a le proteja”. Întimp ce tot mai multă lume conștienti-zează suferința animalelor, mai ales înoccident, fermele „uzină” se multiplicăîn Franța și nu numai.

Autorul mărturisește că în 2012 asistala primul spectacol de coridă. Oameniinu iubesc corida pentru că taurul esteucis, iar spectacolul este dificil, pentru căadesea taurii sunt foarte valoroși. Autorulcrede că același lucru este valabil pentruvânătoare. Vânătoarea este o activitatede mii de ani, iar dacă se vrea ca vână-toarea să nu mai existe și să fie înlocuităcu crescătoriile industriale, ar însemnaun regres, nicidecum o evoluție. Militanțiiraționali pentru drepturile animalelor artrebui să se unească cu vânătorii și săpledeze pentru închiderea progresivă aacestor ferme industriale. Însă ei suntatât de radicali încât pun în aceeași cate-gorie fermele tradiționale de mici dimen-siuni cu crescătoriile industriale.

Cât privește pericolul care planeazăasupra faunei sălbatice africane, el estereal, observă Finkielkraut: anumite animale,care constituie big five sunt amenințate cudispariția. Ideea că elefanții nu vor maiexista, în curând, decât în filme și cărți i separe insuportabilă filozofului. Dar și aicis-a constatat că pericolul principal nu estevânătoarea ci extinderea activităților umaneși, bineînțeles, braconajul, având în vederetraficul , care vizează elefanții și rinocerii.

Sentimentul care se desprinde dinmărturisirile lui Finkielkraut este pledoariapentru dragostea față de animale și pentruo întoarcere la fermele de altădată. Teamacă lumea normală este pe cale să sepiardă sub amenințarea mișcărilor radicalede protecție este prezentă la tot pasul.

Cei care pretind că vor să pună capătsuferinței animalelor aspiră, în realitate,la extincția speciilor, observă celebrulfilozof. Dacă mâine nu mai există nicivaci în măcelărie, nici vaci de lapte,atunci nu vor mai exista deloc vaci,poate doar în câteva parcuri tematice.La fel și pentru porci. Sub pretextul de aelibera animalele de sub opresiunea lorseculară, se luptă, cu știință sau nu,pentru dispariția lor.

MAI 2019 | 9

Din nou despredrepturile animalelorBIANCA IORIATTI

Când văd în imaginicrescătorii industriale

care arată soarta ce le esterezervată găinilor, porcilorsau vacilor, în crescătoriiimense, sunt îngrozit și îmivine să protestez: nu poți sănu simți compasiune”.

ACTUALITATE

Deși se declară incapabil să țină o armă în mână și să o îndrepte către un animal sălbatic,academicianul și filozoful francez Alain Finkielkraut recunoaște că nu este un adversar alvânătorii și recunoaște rolul acesteia în apariția civilizației. Premiat pentru recenta sacarte Animale și oameni, în care prezintă reflexii profunde cu privire la aberațiileantispecismului și ale veganismului, autorul afirmă: „nu vreau să dau lecții vânătorilor șirefuz să îi consider dușmani ai umanității”. În momentul de față, când atacurilemilitanților pentru drepturile animalelor se multiplică în Franța, curajul unui intelectualde a refuza aceste izbucniri violente este remarcabil.

N e-am așezat în iarba umedă deroua dimineții și am așteptatrăsăritul soarelui pe locurile

pe care speram să descoperim silueteleroșietice mult așteptate. Așa începe,pentru cei mai mulți dintre pasionați,noul sezon de vânătoare la căprior, iarluna lui Florar este poate cel mai fru-mos și mai prielnic timp pentru acestnou început.

Pregătiri pentru deschiderePână să ajungem însă la acest mo-

ment special, a trebuit să pregătimtotul cu grijă și atenție. Observațiile înteren, premergătoare deschiderii sezo-nului, cer timp și răbdare, dar vor firăsplătite pe măsură. Fie că vom urmapotecile de vânătoare sau vom așteptarăbdători, în observator, apariția vâna-tului, toate aceste eforturi și timp in-vestit ne vor fi de un real folos. În plus,putem beneficia și de informațiile paz-nicului de vânătoare, bun cunoscător

al obiceiurilor vânatului din teren. Neputem contura astfel o imagine cât decât aproipată a ceea ce avem să găsimla timpul și locul ales pentru vânătoare,la deschidere. Să nu uităm însă că sur-prizele pot apare oricând, iar vânatulîși poate schimba rutina zilnică din mo-tive variate. Dar, așa cum știm, și astaface parte din farmecul și ineditul par-tidelor de vânătoare…!

Calibre deja consacrateAlegerea armei și, mai ales, a cartu-

șelor pe care le vom folosi, sunt aspectecare cer toată atenția, iar documenta-rea și măcar un pic de practică în poli-gonul de tir sunt cât se poate debinevenite. De-a lungul timpului, câ-teva calibre au devenit consacrate,dacă ne este permis să le numim astfel,datorită caracteristicilor și calitățilordovedite și verificate în timp. Aici mărefer la acuratețea și precizia tirului, latraiectoria, viteza de deplasare a glon-


Undeva, în partea stângă, s-a ivit prima geană de lumină și nu a trecut mult timp pânăcând orizontul s-a înroșit ușor, semn că soarele urma să-și facă apariția. Din valea ce sedeschidea la baza dealului din față, al cărui profil se contura încet, încet, un șacal a datglas, tânguindu-și chemarea în aerul curat al dimineții. La mijloc de Florar, venise din nouvremea căpriorilor…

Căpriori la mijloc de FlorarMAC

Vânătoare la căpriorDE SEZON

De-a lungul timpului,câteva calibre au devenit

consacrate, dacă ne estepermis să le numim astfel,datorită caracteristicilor șicalităților dovedite șiverificate în timp.

Foto: ALIN-CODRU MANU

țului și, foarte important, energia de lo-vire a țintei și capacitatea de doborâreîn foc a vânatului.

Pentru căprior, putem menționa ca-librele .243Win., .270Win. și .308Win.care par să fi acumulat de-a lungul tim-pului punctele câștigătoare. Primeledouă oferă indiscutabil toate calitățilenecesare pentru vânarea căpriorului. Odiscuție aparte poate fi purtată referitorla calibrul .30-06Sprg., un cartuș puter-nic, poate prea puternic pentru căprior,dar ales în principal pentru universali-tatea sa. La rândul lui, 308Win., un car-tuș puternic, are un recul puțin mairedus față de acesta. În cazul calibrului.270Win. reculul se reduce sensibil fațăde cele două, ajungând să scadă pânăaproape la jumătate în cazul calibrului.243Win.. Dar să nu absolutizăm și săfacem precizarea că, până la urmă, ale-gerea calibrului este o chestiune de pre-ferință personală și este foarteimportant să ne simțim confortabil cuel atunci când tragem și să-i acordămtoată încrederea.

La pândă sau la dibuitZiua poate începe la pândă, înainte

de ivirea zorilor, fie într-un observatorspecial amenajat, fie într-un loc ce nepoate oferi o vizibilitate bună și o des-chidere suficient de largă pentru aputea acoperi terenul în care ne aștep-

tăm să apară căpriorii. Odată așezați lamijloc de versant, pe o culme, într-opoieniță, sau în simpla margine a uneilivezi sau ogor de hrană, vom așteptarăbdători până ce soarele se va ridicași va risipi roua dimineții. Dacă sorțiinu au fost de partea noastră la vremeadimineții, putem continua căutarea, ladibuit, pe traseele obișnuite ce oferădeschidere spre potecile sau spre locu-

rile frecventate de vânat. Apoi, înaintede lăsarea serii, vom reveni la loculales pentru pânda de seară. Indiferentînsă de scenariul și de sorții zilei res-pective, orice ieșire va fi un nou prilejde a ne bucura de frumusețea și dărni-cia naturii înconjurătoare, păstrând ne-atinsă speranța reușitei și așteptând curăbdare ivirea căpriorilor la mijloc deFlorar…!

MAI 2019 | 11

Ingrediente pentru 4 porții: un kilo-gram de pulpă de căprior tăiată în bucă-țele, două linguri de ulei de măsline, doimorcovi tăiați în rondele sau cuburi, douăcepe tăiate în rondele, o căpățână de țe-lină tăiată mărunt, o cană de sos de to-mate, o cană de apă, ¼ cană de oțet bal-samic, un pahar de vin alb demisec, ½cană cu sos dulce acrișor, două linguri defăină, 3-4 foi de dafin, sare, piper.

Preparare: într-o crațiță încăpătoare,înăbușiți bine carnea până începe să serumenească, adăugați apoi morcovii,ceapa, sosul de tomate, oțetul balsamic,foile de dafin, vinul și sosul dulce acrișor,sare și piper după gust. Acoperiți vasul șidați la foc mic până se pătrunde bine car-nea. Adăugați făina amestecată cu douălinguri de apă și lăsați în continuare lafoc mic tot conținutul până ce sosul ca-pătă consistență.

Servire: ornați tocănița cu pătrunjelverde și serviți-o fierbinte, cu mămăliguțăcaldă. Un pahar de vin roșu, demisec, shi-raz, cabernet sauvignon, va adăuga unplus de savoare bucatelor. Poftă bună!

TOCĂNIȚĂ DIN CĂPRIORCU SOS DULCE-ACRIȘORNANA NINA

GASTRONOMIE VÅN~TORESC~

Tocănița din carne de căprior, pregătită cu a măiestrie cumirodenii și sosuri alese, poate face surpriza plăcută șideliciul unei mese cu preparate vânătorești și va atrage cusiguranță admirația și aprecierile mesenilor invitați.

Foto

: ALI

N-C

OD

RU

MA

NU


M ăsura acestei mobilități oconstituie raza de activi-tate, înțeleasă ca distanță li-

niară de la un anumit centru alactivității până la extremitatea acesteia,parcursă de un animal sălbatic într-ounitate de timp, care poate fi o zi, unsezon sau un an. Convențional aceastărază de activitate este notată cu „R”.

Teritoriul acoperit în unitatea demăsură aleasă poate fi, după caz, loculde trai sau locul de ședere al individu-lui ori al grupării de indivizi dintr-o po-pulație. Nu este considerată rază deactivitate distanța liniară parcursă deun individ sau o grupare de indivizicare părăsește locul de trai (migrează)pentru a se stabili într-altul.

Se impune a mai preciza, pentruevitarea oricărei ambiguități, că mobi-litatea nu se confundă cu viteza de de-plasare (locomoție), care este cu totulaltceva. Câteva dintre vitezele de de-plasare ale unor specii cinegetice, cu-noscute din literatura de specialitate,sunt redate, cu remarca asupra faptuluică sunt subapreciate în cazul vitezelormaxime, în continuare:

Specia Viteza medie Viteza maximă<km/oră> <km/oră>

potârnichea 45-54 -prepelița 55 -rața mare 75-82 (78) -gâștele 63-83 (72) -porumbeii 70-90 -șoimii 59-72 (66) -iepurele - 45vulpea - 39lupul - 34ogarul - 48calul de curse - 51

După A. M. Comșia, 1961

Mărimea razei de activitate, indife-rent că este zilnică, sezonieră sauanuală, depinde în primul rând de mo-bilitatea speciei, dar variază și de la in-divid la individ în cadrul speciei, înfuncție de vârsta, sexul și starea fizio-logică a individului, de condițiile me-teorologice, disponibilitatea hranei șiadăpostului, de asigurarea liniștii înlocul de ședere, de întrepătrunderea ti-purilor de peisaj, de poziția locului detrai în raport cu arealul speciei etc.

Se poate afirma că, în general, pă-sările sunt mai mobile decât mamife-rele, iar speciile prădătoare, mamifereși păsări, mai mobile decât speciilepradă. În cazul păsărilor, speciile mi-gratoare pot parcurge mii de kilometrianual, pe când sedentarele se limiteazăla câteva zeci de kilometri sau numaila kilometri, după caz. Dacă vom com-

Cinegetică (XVII)MOBILITATEA ȘI RAZA DE ACTIVITATEText și fotografie NECULAI ȘELARU

STUDIU

Prin mobilitate se înțelege capacitatea animalului sălbaticde a parcurge într-o unitate de timp un anumit traseu, caresă acopere spațiul necesar utilizării condițiilor de mediu înscopul satisfacerii nevoilor sale vitale.

Rsezon

Ran

Rzi

Schema mobilității unui animal,după A.M. Comșia, 1961

para razele de activitate anuale ale gâș-telor și rațelor cu ale potârnichii și fa-zanului, nu mai sunt necesare alteprecizări. În cazul mamiferelor, raza deactivitate a lupului și a râsului, deexemplu, este mult mai mare decât aiepurelui, căpriorului, cerbului, capreinegre și mistrețului. În timp ce lupulpoate parcurge zeci de kilometri într-onoapte (până la 40 km), iepurele par-curge distanțe mult mai mici, de ordi-nul kilometrilor (până la 2-3 km).

Tabelul alăturat reliefează mai con-vingător mobilitatea exprimată prinraza de activitate.

După prezentarea acestor informa-ții și date vom încerca să reliefăm, princâteva exemplificări, variațiile razei deactivitate în timp, la aceeași specie.

Căprioara cu iedul de curând fătatare la început o rază zilnică de activi-tate foarte redusă, care pornește dinpunctul în care iedul este lăsat ascuns.Cu timpul, raza de activitate se lărgeștetreptat, pe măsura creșterii iedului. Îniulie-august are loc împerecherea, ceeace determină căprioara să-și aleagă unalt centru, cu altă rază de activitate.Mai târziu, mama și puiul se asociazăcu alți indivizi, formând o grupă de fe-mele cu pui și masculi. Această grupare(ciopor de căprioare) își va alege un altcentru al activității, iar raza de activi-tate va continua să crească. Iarna, gru-parea își schimbă locul, preferândterenuri cu hrană mai bogată și zăpadămai puțin groasă, continuând să-și ex-tindă raza (sezonieră) de activitate.

La potârniche, cuibul formează pri-măvara primul centru de activitate, iardupă scoaterea puilor, în funcție destructura vegetației, are loc mutarea fa-miliei în alte centre de vară, cu o razămai mare de activitate, care crește trep-tat pe măsura creșterii progeniturii.

La fazan, puii până la vârsta de 7 zileau o rază de activitate de cca. 15 m, lavârsta de 30 de zile au o rază de activi-tate de cca. 150 m, la 60 de zile au orază de activitate de cca. 400 m și, pemăsura înaintării în vârstă, raza de acti-vitate crește continuu până la kilometrisau zeci de kilometri în perioada detoamnă-iarnă-primăvară.

Anotimpul constituie factor de influ-ență a razei de activitate, nu doar dincauza accesibilității hranei, ci și dincauza variațiilor termice. Astfel, tempe-ratura joasă din timpul iernii intensificămobilitatea și conduce la creșterea razeide activitate. Pe când în timpul veriiraza de activitate a haiticului de lupi ju-venili, de peste 12 luni, este de 6-8 km,iarna aceasta se mărește la peste 10 km,uneori chiar până la 30-40 km.

Zăpezile groase și înghețate, care în-greunează accesibilitatea hranei cerbilor,și temperaturile scăzute, care necesită con-sum mai mare de calorii, în loc să creascăraza de activitate, o scad din cauza dificul-tăților de deplasare, ceea ce constituie ex-cepție de la regula care stabilește că, îngeneral, „abundența și disponibilitatea hra-nei micșorează raza de activitate a indivizi-lor, pe când lipsa o mărește”.

Comparând prădătorul cu prada,este normal ca raza de activitate a pri-mului să fie mai mare. Teoretic, râsulnu ar putea supraviețui dacă raza luide activitate ar fi mai redusă decât acăpriorului, de exemplu.

După această expunere concisă aproblematicii razei de activitate și mo-bilității speciilor cinegetice, putem con-cluziona că bioelementul „R” șicunoașterea acestuia are un rol foarteimportant în cultura faunei cinegetice.Prin reducerea acestui bioelement „R”,ca urmare a unor măsuri inspirate demanagement al speciilor, gestionarulfaunei cinegetice poate spori densita-tea populațiilor de interes vânătoresc.Sporind densitatea speciilor pradă, fa-vorizează indirect și speciile prădă-toare, ceea ce contribuie la favorizareabiodiversității și conservarea echilibru-lui în natură.

MAI 2019 | 13

Specia Locul Susținut de: ObservațiiRaza de activitate

maximă

în 24 ore anuală (m)

Potârnichea 750 4.500 S.U.A. Yeatter estimație 1934 750 Anglia Informații locale „

Fazanul comun 4.500 9.000 S.U.A. Wight constatat 1930 prin inelare

Ierunca 500 1.000 R.P.R. estimațieCerbul comun 1.000 7.000 „ „Căprioara 1.000 4.000 „ Comșia „Capra neagră 1.500 5.000 „ A. M. „Iepurele 800 2.500 „ „Ursul 4.000 8.000 „ „

cu excepția deplasărilor la locuri speciale de hrană, vara sau toamna.masculii adulți pot avea o rază mai mare în epoca nupțială.

Mobilitatea anumitor specii de vânat, exprimată prin raza de activitate (R) - dupăA.M. Comșia, Biologia și principiile culturii vânatului, 1961

E ste un adevăr îndeobște cunos-cut, pe care nu-l readuc în dis-cuție pentru a face trimitere la

un anume personaj rătăcit prin cinege-tica actuală din România. Aceasta de-oarece chiar nu reușesc să înțeleg cineconcepe ceea ce semnează demnitarii„ca primarii”, printre care replici nein-spirate, ce se doresc a fi răspunsuri„docte”, la propunerile noastre făcute,cu cea mai bună intenție, în scopul îm-bunătățirii stării actuale de fapt din ci-negetica românească.

Nu reușesc să înțeleg cine le con-cepe, deși bănuiesc, și nici contribuțiacelor ce semnează astfel de documenteoficiale, dar am certitudinea că suntpersoane școlite „după ureche” și in-troduse pe ușa din dos, cu sarcini pre-cise, în rândul specialiștilor silvo-cine-getici decidenți, adeseori promovați șimenținuți în funcții pentru pregătirealor „paralelă” și obediența arătată fațăde susținătorii lor omniprezenți și om-nipotenți. Nu reușesc să înțeleg nici„politica struțului” dusă de ei, doar apa-rent motivată de credința că, dacă nufac nimic, nu pot greși în nici un felfață de societatea care le asigură retri-buirea.

Reflecțiile demobilizatoare de maisus mi-au fost inspirate de răspunsurilenedocumentate și acuzatoare pe ne-drept, la adresa gestionarilor de fonduricinegetice, date pe parcursul timpului înreplică, nicidecum constructiv, la propu-nerile transmise din partea reprezentan-ților vânătorilor, pentru aducerea rațio-nală la zi a unor cunoștințe, reglementăriși practici în domeniul cinegetic.

De aceea, m-am decis să prezint încontinuare, foarte concis, doar douăatitudini adoptate de decidenții silvo-cinegetici, la două propuneri transmiseîn interes general, de reprezentanți aivânătorilr, pentru a putea fi judecatede orice persoană inițiată, rațională șiinteresată de bunul mers al activitățiicinegetice.

Referitor la cercetarea științificăproprie în domeniul cinegetic

A.J.V.P.S. Covasna, sub semnăturadomnului director Laszlo Bela, a soli-citat M.A.P., prin adresa nr.560/19.11.2018, permisiunea de aefectua un studiu, pe cheltuiala exclu-sivă a asociației (private), referitor lacomportamentul circadian, sezonier șianual al mistreților dintr-un fond cine-

getic, pe bază de coliere (emițătoare)și urmărire prin satelit (GPS). Se an-gaja, totodată, să pună studiul la dis-poziția oricărei persoane interesate,atât în scop științific, cât și practic.

Răspunsul M.A.P. nr. 205321/11.01.2019, dat prin interpretarea per-sonală a legii, este surprinzător și denatură a interzice gestionarilor de fon-duri cinegetice orice încercare de cerce-tare științifică aplicativă în domeniul ci-negetic, pentru a acorda o exclusivitatenelegală (monopol) Institutului Naționalde Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură„Marin Drăcea”. În realitate, nici o re-glementare nu interzice A.J.V.P.S. Co-vasna să aibă inițiativa unor astfel destudii proprii, pe cheltuiala ei privată,în interes public.

Fiindcă domnul secretar de stat Da-niel-Constantin Coroamă pare să nuștie, îl informăm că, de studii cinegeticese mai ocupă, dar pe bani publici, înafară de Institutul Național de Cerce-tare-Dezvoltare în Silvicultură „MarinDrăcea”, și Institutul de Cercetare -Dezvoltare pentru Cinegetică și ResurseMontane Miercurea-Ciuc, înființat anultrecut în baza H.G. nr. 992/13 decem-brie 2018, prin reorganizarea Stațiuniide Cercetare și Producție a CartofuluiMiercurea-Ciuc, din subordinea MADR.De asemenea, de cercetare cinegeticăs-a preocupat și se preocupă, dar fărărespectarea prevederilor legii (art. 16alin. 3 din Legea 407/2006), și anumiteinstituții de învățământ superior și oserie întreagă de ONG-uri, care au pro-dus și produc, tot pe bani publici, o vo-luminoasă maculatură, de regulă fărănici o valoare practică pentru gestio-narii fondurilor cinegetice (de exemplu,studii și acțiuni privind popularea dro-piei și cocoșului de mesteacăn, cauzelescăderii efectivelor de iepuri și potâr-nichi, „migrația” mamiferelor și păsă-rilor sălbatice prin România, manage-mentul ursului și lupului etc.).

În această situație, fără temei legalși probabil fără să fie în temă, secretarulde stat din cadrul M.A.P. a semnat un


Politica struțului în cinegetica actualăText și fotografie A.C.VILA

Un om inteligent și fără fumuri generate de funcția vremelnic ocupată poate învăța, de la oricineștie ceva, ceea ce el încă nu cunoaște. Un ignorant nu este însă capabil de așa ceva. Dacă este șiorgolios sau lovit de paranoia, le știe pe toate și face pe deșteptul. Iar de la un ignorant-orgolios,mai ales dacă face parte dintr-o echipă decidentă, nu te poți aștepta la nimic bun.

LA ZI

MAI 2019 | 15

document oficial prin care a interzisA.J.V.P.S. Covasna să întreprindă pro-pria cercetare, pe cheltuiala sa, în interespublic! Cum s-ar putea motiva atitudi-nea sa contrară legii, științei și intere-sului general în domeniul cinegetic?

Referitor la riscul supraestimăriiefectivelor reale de iepuri decâmp și la îmbunătățireametodelor de evaluare a acestora

A.G.V.P.S. din România a înregistratla M.A.P., sub nr. 2389/1 3.02.2019, osolicitare de luare în considerare a cau-zelor cunoscute pentru prăbușirea efec-tivelor de iepure de câmp, în scopul de-terminării gestionarilor de fonduricinegetice și a gărzilor forestiere impli-cate să prezinte începând din acest an,împreună, o situație cât mai apropiatăde realitate a efectivelor de primăvarăale speciei (stocurilor de reproducere).Aceasta deoarece există riscul ca, pebaza unor efective reale supraevaluate,să se acorde cote de recoltă exagerate,progresiv distructive pentru populațiilede iepuri de câmp.

La semnalul de alarmă tras de con-ducerea A.G.V.P.S. și la propunerea uneimetode de evaluare mai exacte, mai fa-

cile și mai ieftine în timp, a efectivelorde iepuri, răspunsul secretarului de stata fost negativ și culpabilizator pe nedreptla adresa gestionarilor de fonduri cine-getice. Mai mult decât atât, consideră căreprezentanții autorității și-ar fi făcut da-toria morală, în interesul protecției șisalv gardării speciei, prin emiterea ridi-colului Ordin nr. 301/2014, de interzi-cere a exportului unei părți din cota derecoltă aprobată pentru iepuri, și impu-nerea, atenție, a extragerii obligatorii aacestei cote exclusiv prin împușcare (si-tuație în care mortalitatea este mai ridi-cată, din cauza rănirilor, decât în cazulcapturării iepurilor vii). O inepție maitransparentă, care să reliefeze nu doarsimpla ignoranță, ci și reaua intenție acelui ce a conceput ordinul și răspunsul,nu se putea. Fiindcă răspunsul cu trimi-tere la ordinul ridicol precizat, semnatde domnul secretar de stat, îl pune înpostura ingrată de a culpabiliza și sfidagestionarii de fonduri cinegetice, prinsusținerea că, „din cauza nerespectării or-dinului, s-ar fi ajuns la situația prăbușiriiefectivelor de iepure de câmp în România”.

În continuare, autoritatea publicăcentrală care răspunde de vânătoarepersistă, precum „struțul”, în greșeala

de a lua în considerare stocuri de re-producere nereal de mari, și a unorefective optime și sporuri naturale fan-teziste (în condițiile agriculturii mo-derne și pășunatului abuziv tot timpulanului), pe baza cărora aprobă cote derecoltă obligatorii de realizat, distruc-tive progresiv pentru specie. Pânăcând? Până la extincția locală a unorpopulații de iepure de câmp?

Nu ne rămâne, deci, decât să regre-tăm lipsa actuală de atenție a repre-zentanților decidenți ai autorității fațăde propunerea noastră, de evaluaremai exactă și cu efort fizic și financiarincomparabil mai mic a efectivelorreale de iepure de câmp, și interpreta-rea greșită dată bunei noastre intenții.

În concluzie, situația din cinegeticapost-decembristă, exemplificată în ca-zul iepurelui de câmp din România, sedatorează pregătirii profesionale, res-ponsabilității și moralității profesioniș-tilor promovați la nivelul autoritățilorpublice responsabile, care preferă „po-litica struțului” atunci când nu execută„politica cinegetică” a altora, în loculacceptării unor inițiative benefice aces-tei activități cinegetice și societății ro-mânești.

C a în fiecare an, natura își conti-nuă etapele firești în acelașiritm molcom și lipsit de grabă.

Părea o zi ca toate celelalte. Nimic nuanunța dezastrul ce avea să se petreacă.Câțiva ortaci din grupa de vânătoare s-au vorbit și au stabilit să iasă în teren.Trebuiau verificate hrănitorile și obser-vatoarele pentru evaluarea lucrărilor dereparație. Zăpada grea, frecăturile mis-treților, intervențiile umane, impunefectuarea acestor verificări în vederearealizării eventualelor ajustări. Și toateacestea încercăm să le facem înainte deînceperea unui nou sezon.

Natura luată cu asaltCamarazii mei și-au luat cele de tre-

buință și au plecat pe teren cu gândul dea se bucura de ziua frumoasă și de a faceevaluarea situației. Au intrat pe digul Ti-mișului, de unde se poate vedea atâtspre albia râului, cât și peste câmp. Râulcurgea domol, lipsa ploilor din ultimelesăptămâni îi mai potolise avântul. Pe la

coturile ferite, sub malurile înalte și um-brite de sălciile bătrâne, se legănau liniș-tite, duse de cursul apei, rațele. Deprintre trunchiurile mari de sălcii dobo-râte în albia apei se arată grăbite douăvulpi ciufulite. Coțofenele guralive se ro-tesc deasupra noastră, la mare înălțime,anunțându-le trecerea. Câteva capre, cemâncau liniștite din iarba crudă, păzitestrașnic de un țap, și-au ridicat privireacătre noi, urmărindu-ne.

La un moment dat, privind pestecâmp, au zărit un fum gros ce se ridica

către înălțimi. Au coborât de pe dig în-dreptându-se către locul cu pricina. Ca-prele fugeau speriate din zona afectată.Tufele fuseseră retezate cu un utilaj detocat, apoi canalele au fost incendiate.Nici măcar observatorul nu a reușit săreziste trecerii flăcărilor… Era o ima -gine dezolantă! Încerc să-mi imaginezcâte cuiburi de fazani au fost dis-truse… Adăpostul sălbăticiunilor fu-sese nimicit cu inconștiență de oamenicare, în dorința de a cultiva și ultimabucățică de pământ, pierd orice legă-

IncendiulText și fotografie MARIA SĂVULESCU


O zi luminoasă de primăvară, în care soarele încălzea tufele și canalele, unde nenumărateviețuitoare își găsiseră adăpost, ferite de trecerea utilajelor agricole scoase la câmppentru lucrările de sezon. Tufele și vegetația înaltă din canale oferă făzănițelor locașuripotrivite pentru cuibărit. Caprele gestante stau și ele culcate, urmând cursul firesc algestației. În zonele cu mici luciuri de apă găsim și familii de rațe.

Când treci cu mașinape teren, să nu mai vezi

deșeuri toxice rămase înurma ierbicidărilor, sticlede plastic, pungi, vegetațiearsă, perdele forestiereretezate și maldăre degunoaie menajere aruncatela întâmplare.

DIN TEREN

tură cu bunul simț și uită de respecta-rea legilor, și mai ales, de respectareacelorlalte viețuitoare.

Răbdare și chibzuințăÎn ultima perioadă, astfel de cazuri

sunt din ce în ce mai des întâlnite. In-cendierea vegetației este un obicei totmai frecvent, iar animalele sălbaticesunt primele care suferă. Din dorințade a avea producție și mai mare la hec-

tar, oamenii sunt dispuși să distrugăbiotopul atât de necesar bunei viețuria sălbăticiunilor. Cred că măsura în totceea ce facem, bunul simț și dragosteade natură, ar trebui să revină ca o starede normalitate în societatea și comuni-tățile noastre. Probabil că nu degeaba,în unele zone ale Moldovei, oamenii seadresau animalelor, și poate o mai facși acum, cu apelativul de „dânsa” sau„dânsul”. Adevăratul țăran, zugrăvit în

picturile lui Grigorescu, întâlnit în po-veștile din bătrâni, iubea animalele șinatura, le respecta și știa să trăiască înarmonie cu acestea. Suntem din ce înce mai interesați de cantitate și nu decalitate, vrem să obținem mult și re-pede. „Răbdarea” și „chibzuința” suntcuvinte de multe ori uitate. Sper să nuajungem să vedem animalele sălbaticedoar din fotografii! Sunt convinsă căastfel de situații se întâlnesc în toatezonele din țară. Important este să înce-pem încet, încet, să facem ceva, iarprioritatea cred că este schimbarea dementalitate și convingerea oamenilorsă se implice în acțiuni de educare șiinformare. Când treci cu mașina, peteren, să nu mai vezi deșeuri toxice ră-mase în urma ierbicidărilor, sticle deplastic, pungi, vegetație arsă, perdeleforestiere retezate și maldăre de gu-noaie menajere aruncate la întâmplare.

Să schimbăm ceva…Toate aceste acțiuni distrugătoare

inițiate astăzi și lăsate nesancționatevor avea efecte în viitor. Copiii noștrine vor arăta cu degetul și nu vom maiputea schimba nimic. Totul trebuie săînceapă de la elementarele reguli alebunului simț, dublate de respectarealegislaței în vigoare și de campanii deinformare și sensibilizare a populației.Trebuie să încercăm să schimbăm ceva,dacă nu pentru noi, măcar pentru co-piii noștri!

MAI 2019 | 17

A șa cum este primăvara, la chipși înfățișare, tot așa de frumoasăa fost și ziua de sfârșit de Prier

în care membrii grupei de vânători depe fondul cinegetic nr. 17 – Letca alA.V.P.S. Diana București s-au reîntâlnitla o partidă de combatere la dăunătoricu păr și pene, dar și în numele uneitradiții cu vechime de peste 15 ani, lacare directorul asociației, domnul Con-stantin Enescu, a dat viață obiceiului.Bun organizator, gospodar prin lucrurilebine făcute, deloc grăbit în luarea unordecizii, sunt numai câteva din aprecierilepe care le-am desprins din spusele vâ-nătorilor. Și nu le-am luat drept laude,pentru că faptele grăiesc mai mult decâtvorbele. Aici, în Letca, în ambianțacreată de pădurea de stejar, a „ctitorit”o elegantă cabană ce servește drept locde recreere pentru cei care iubesc naturași protejează fauna cinegetică și pentrucinstirea cu respect a unor obiceiurivânătorești.

În vestul județului Giurgiu, într-ozonă cu însemnate suprafețe cu păduribătrâne de stejar, localitatea Letca Nouă,înconjurată precum o cetate de râurile

Milcovățu și Glavacioc, amintește vâ-nătorului și oricărui trecător de istoriculacestui ținut, fostă moșie Sinești, cum-părată de mitropolitul Țării Românești,

O zi de vânătoareText și fotografie CONSTANTIN RĂDAN


Combaterela răpitoareDE SEZON

Suntem în perioada în care protejăm anumite specii de vânat pentru că numai așa putemcontribui la conservarea, dezvoltarea și perpetuarea faunei cinegetice. Sezonul devânătoare în această perioadă, strict bazat pe criterii de etică vânătorească, permiteasociațiilor tradiționale de vânătoare și pescuit să facă un bilanț al bogăției fondurilorcinegetice și să intervină cu măsuri corective adecvate, acolo unde se cuvine.„Ceasornicul” primăverii a trezit natura și viețuitorele și totul pornește într-un nou ciclude viață. Diferitele acțiuni vânătorești inițiate în această perioadă se conjugă într-un totcomun, urmând tradiția și asigurând continuitatea.

Nifon, la 1856, de la un oarecare baron,Meitany. Tot aici vânătorii admiră laBiserica monument istoric de interesnațional, de câte ori le permite răgazul,vestitele picturi unicat, care au rezistatdin 1752, precum și cele realizate depictorul Gh. Tattarescu și ucenicii săi.Iată cum vânătoarea poate fi înnobilatăprin cunoștințe valoroase despre istorialocurilor, minunile-legendă cunoscutede localnici, și multe alte obiceiuri,toate acestea făcând parte, ca un respect,și din cultura vânătorului.

Ceasurile diminețiiDupă o iarnă nici prea aspră nici

prea blândă, cum e și firesc, a venit pri-măvara. Conform tradiției, a sosit cu totalaiul, de la vestitorii înaripați, la limpeziape, trezite în șușoteală, spre care vin laadăpat, spre înserat, misterioase umbrecu mers fermecător de căprioară și chiarzgomotosul mistreț. În cântul cucilor deprin păduri, după o noapte de linișteaparentă, soarele răsare ca un glob defoc, trimițând printre ramuri primeleraze de căldură. Cu aceste gânduri, ungrup de unsprezece vânători, sosește lacabana Letca, la primele ore ale dimineții,unde li se alătură cei opt gonași, tineridin localitate, ce au răspuns la propunereapaznicului de vânătoare al fondului.

Ca un gest de binețe, directorul aso-ciației întâmpină pe cei veniți, făcândprecizările legate de partida de vânătoarece urma să se desfășoare și lăsând apoipe organizator să procedeze la cuvenitulinstructaj. S-a stabilit să se facă patrubătăi de combatere a răpitorilor, în lo-curile în care s-a constatat prezența șa-calilor și a vulpilor, cu preponderență înzona pădurilor de stejar. Aici natura aîmbrăcat, ca la moment de sărbătoare,decorul încă uscat al frunzelor de stejarcu timidul verde al mugurilor și imacu-

latul alb al petalelor de flori, înconju-rându-ne cu puternica mireasmă a pri-măverii. Într-un asemena decor, reușitavânătorii pare încă de la început o certi-tudine. Vânătorii, unii cu carabine, alțiicu lise, au fost repartizați în standurilealese, acolo unde locurile, ascunse pesub păienjenișul de ramuri, trădau cărărilede circulație ale vietăților pădurii.

N-au lipsit nici momentele de plăcutăamintire și umor, când un tinerel hăitaș,încurcat undeva prin desișul crengilorde la poalele arbuștilor și prin lăstărișulde stejari, m-a întrebat, de la oarecedistanță, dacă merge paralel cu drumulde pădure pe care mă aflam, pentru căse dezorientase și credea că a pierdutdirecția bună…!

A urmat acea lungă clipă de liniște,de încordare a auzului și văzului, pânăcând au început să dea glas armele devânătoare, mai întâi una, apoi altedouă, după care s-a așternut liniștea.Oare câte exemplare căzuseră? Pentru

că, după numărul de focuri de armă,părea că nu fuseseră prea mulți sorțide izbândă…

Însă aparențele uneori înșeală. Înfinal, tabloul de vânătoare a arătat cincivulpi, ceea ce înseamnă mult mai puținepagube printre fazani, iepuri și nunumai, dar și o apreciere la fel de bunăpentru seriozitatea cu care grupa devânători a făcut combaterile pe parcursulsezonului de vânătoare. Desigur că vâ-nătoarea va rămâne amintire și vânatuldoborât să împodobească tabloul final.

Ca o tradiție ce dăinuie de 15 ani,grupa de vânători de pe fondul cinegeticnr. 17 – Letca a încheiat, la 30 martie,sezonul 2018-2019, marcând momentulcu câte două focuri, mulțumind ZeițeiDiana și urând vânătorii prosperitate șila mai mult vânat. Apoi, la cabană, s-au încins vreascurile grătarului dincare jăraticul a dat gust câtorva preparatevânătorești, iar cei cu darul glumelorau deschis drumul amintirilor pline deveselie. A fost un sezon cu multe împli-niri vânătorești, așa cum stă bine uneigrupe unite, ce s-a achitat cu conșticio-zitate și responsabilitate de sarcinile cei-au revenit.

Și, ca de obicei, nu pot să uit aspune că, până la o altă vânătoare, bu-curați-vă de ziua de mâine și fiți mândride tradiția vânătorii!

MAI 2019 | 19

MAMIFERE: căprior (mascul),mistreț (mascul), șacal, vulpe.

CE VÅN~M

A m împușcat primul meu mistrețla Periș, într-o vânătoare co-lectivă de fazani, unde mergeam

cu soția mea Maria Paspaleva și braciinoștri sârmoși. Am fost anunțați că potapărea și mistreți, și sunt în plan. În1975, ceva nou! Țineam în palmă unBrenneke, căci mistrețul se aude întimp util prin desiș (sfatul lui N. Cristo-veanu). La o goană dublă, după mutareagonacilor cărora li se alăturase și Maria,auzind desișul foșnind, am schimbatcartușul și am tras cu brenneke-ul, dinepolare, în mistrețul ce-mi prezentaseflancul. După foc, s-a întors fulgerătorîn desiș, unde l-am auzit zbătându-sepe loc, în spasmele agoniei. Gonacii seapropiau, le-am strigat că este un mistrețcăzut, care încă se zvârcolea și putea fipericulos. Paznicul i-a mai tras un focde grație, apoi i-a spus soției mele căeu l-a împușcat.

„Ce-ai făcut Matei”?!… a fost uniculei comentariu. Vierul nu era mare, darfiind cel dintâi îl mai văd și azi cu ochii

minții, privind trofeul primit, cu fudu-liile, ficatul și plămânii.

În anii următori mistreții se înmulți-seră pe terenurile de la Dunăre, aproapede Turnu Măgurele, grănicerii care pa-trulau noaptea în zăvoaie îi întâlneau șiîi evitau. Dar întâlnirile noastre decisivecu mistreții au avut loc în 1980. AsociațiaLunca ne-a permis vânarea de răpitoareși mistreți, câtorva vânători cu câini, laSăftica. Până la prânz, nimic. Ne-amoprit înainte de un stuf, promițător pen-tru vreo vulpe și am gustat câte ceva dinmâncarea adusă de acasă.

După gustare, Marinca a luat câinii șiau intrat în stuf, eu, ceva mai avansat,prin stânga, iar alți doi prin dreapta. Deo -dată aud strigătul ei, „A sărit porcul, păzeaMatei!” și văd mistrețul fugind în lungularăturii. La focul meu, a căzut ca o sanie,cu picioarele din față întinse țepene, șiraspinării fiind frântă de brenneke-ul cali-brul 20. Dar era încă viu, așa că încă unfoc l-a izbăvit de suferințe. L-am căratpână la paznic, după eviscerare, într-o

roabă. Avea vreo doi ani, colți frumușei,dar ne-a cam scos sufletul, fiind un soarecare pripea, iar noi trebuia să cărăm vâ-natul care bătea spre suta de kilograme.

Peste o săptămână, pe 23 noiembrie1980, vânătoare de mistreți la pădure, totla Săftica, fără câini, dar cu treisprezecevânători. La final aveam un tablou bogat,o scroafă de peste 200 kg și trei grăsuni.Scroafa o împușcasem eu, în zona inimii.A căzut după vreo 20 metri. Era sterilă,avea ovarele uscate. Unul din grăsuni l-am împușcat la blat, după ce trecuse liniavânătorilor, alt grăsun l-a lovit Marinca,tot la blat, când își urma conducătoareaciurdei. Amândoi am tras cu proiectileunice de calibrul 20 la mai puțin de 10metri distanță. Al treilea grăsun a fost pro-babil doborât cu un proiectil calibrul 16.

Am mai vânat noi și alți mistreți dupăaceea, tot pe locuri din apropierea Du-nării, iar memoria a păstrat mereu vieimaginile și amitirile acelor timpuri.

– va urma –


Unde să pătrundă glonțul, ca mistrețul să cadă în foc (I)Text și fotografie MATEI TĂLPEANU

GlonțMUNI}IE

Revista Deutsche Jagd Zeitung, Nr. 2/2019, pag. 28-49, tratează tema Mistrețul este ținta, în 4 articole scrise de cunoscători, însoțite de multe imagini.Ca vânător am împușcat mistreți numai la goană și numai cu proiectile unice trase din armecu țevi lise de cal. 12 sau 20, deci mai de aproape decât vânătorii germani, care trag cugloanțe de carabină, de departe, eventual dintr-un observator montat pe terenul în care auarendat dreptul de a vâna. Constat deci puncte de vedere diferite, nu numai privind distanțași precizia focului, ci și grija pentru calitatea cărnii, grijă ce revine vânătorului. Părerea meao prezint în prima parte a articolului, iar ce comunică autorii germani, în partea a doua.

L a invitația Consiliului Republicanal S.V.P.M, sub semnătura dom-nilor Oleg Ciocoi, președinte

SVPM și a d-lui Simion Istrati, director,o delegație a AGVPS din România aparticipat în data de 20 aprilie 2019 lalucrările Congresului al XVIII-lea al So-cietății Vânătorilor și Pescarilor din Re-publica Moldova, organizat la Chișinău.Din delegație au făcut parte dl. NeculaiȘelaru, președintele AGVPS, dl. MugurelDrăgănescu, președinte executiv, dl.Vladimir Horia Talpeș, director, dl. Ge-orge Ivanovici, președintele comisieide cenzori și dl. Alin Manu, redactor-șef VPR. Din partea asociațiilor afiliatela AGVPS au participat dl. Vasile Negru,director AJVPS Vaslui și dl. CosminHumelnicu, director AJVPS Botoșani.

Pe ordinea de zi a lucrărilor Con-gresului s-au numărat aspecte impor-tante privind activitatea și realizărileobținute de SVPM în perioada 2014-2018, alături de obiective de viitor, cu-prinse în Direcțiile prioritare de activitatea Asociației în anii 2019-2023, precumși aprobarea modificărilor și completărilorla Statutul SVPM, alegerea ConsiliuluiRepublican și Comisiei de Cenzori, șilansarea Almanahului VPM și a cărțiiTradiții, obiceiuri și sărbători cinegetice.

La deschiderea lucrărilor Congresuluiau luat cuvântul dl. Pavel Voicu, consilierprezidențial, care a adus salutul dinpartea Președintelui Republicii, dl. IgorDodon și dl. Nicolae Ciubuc, ministrulagriculturii, care a subliniat importanțanoii legi a vânătorii, menită a consolidaechilibrul și armonia în protejarea bio-diversității și conservarea mediului, legeadoptată în luna noiembrie 2018.

În salutul adresat participanților, dinpartea AGVPS din România și a repre-zentanților acesteia la deschiderea lu-crărilor Congresului SVPM, dl. NeculaiȘelaru a subliniat tradiția și legăturilestrânse de prietenie, frățești, dintre vâ-nătorii și pescarii recreativi și/sau sportividin România și cei din Republica Mol-dova, precum și colaborarea dintre con-ducerile AGVPS și SVPM și contribuțiaacestora adusă la dezvoltarea și progresulactivității cinegetice la nivel internațional,într-o perioadă marcată de numeroaseschimbări la nivel social și economic:

„Prezența delegației noastre, compusădin reprezentanți ai AGVPS și ai unorasociații afiliate vecine și prietene de peste

Prut, constituie răspunsul nostru la dis-ponibilitatea manifestată de conducereaSVPM de a participa, prin delegații carene-au onorat, la Congresele AGVPS dinRomânia și, totodată, un imbold pentruapropierea noastră, în continuare. Aceastafiindcă doar uniți, în cuget și fapte, vomputea depăși greutățile perioadei de pro-

funde schimbări socio-economice și eco-logice, pe care suntem nevoiți, vrem saunu vrem, să le depășim”.

Discursurile domnilor Oleg Ciocoiși Simion Istrati au reiterat activitateadesfășurată în perioada ultimilor patruani în cadrul SVPM, reușitele, dar și di-ficultățile întâmpinate și au subliniatdin nou importanța noii legi a vânătoriipentru vânatul, vânătorii, vânătoareași terenurile de vânătoare din RepublicaMoldova.

Lucrările Congresului au continuatcu dezbaterea și adoptarea punctelorînscrise pe ordinea de zi, urmate lafinal de acordarea de distincții meritoriipentru activitatea desfășurată.

Din partea AGVPS, dl. Neculai Șelaruși dl. Mugurel Drăgănescu au înmânatpentru SVPM și d-lui Oleg Ciocoi, di-plome de merit ale AGVPS din România,și au adresat totodată invitația de aparticipa la lucrările Congresului AGVPSdin România ce se va desfășura în lunaiunie, la Cheile Grădiștei, Fundata.

MAI 2019 | 21

CONGRESUL AL XVIII-LEA AL SOCIETĂȚII VÂNĂTORILORȘI PESCARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVAREDACȚIA VPR

EVENIMENT

D in rândul acestor categorii deoameni nu au făcut însă parte,până aproape de zilele noastre,

preoții. Aceasta fiindcă, din conside-rente religioase și de prestigiu al castei,li s-au impus anumite restricții de com-portament social, pe care trebuiau săle respecte cu sfințenie.

Acum, în condițiile libertății neîn-grădite, de care ne bucurăm în societa-tea modernă, restricțiile exigente sta-tuate în trecut, care îngrădeauactivitățile considerate pe atunci dău-nătoare sau imorale în societate, par săfie căzute, în mare parte, în desuetu-dine. Printre acestea și interdicțiile saurestricțiile impuse preoților în vânătoare.De aceea ne putem bucura în zilelenoastre de ortăcia multor preoți, uniichiar foarte sau, uneori, peste măsurăde pasionați. Fiindcă unii preoți nu maisunt ce-au fost sau ce ar trebui să fie și,ca în multe alte domenii, există excepții,este drept rare, care nu fac cinste bresleiși care nu mai sunt așa cum se spuneaodată în popor „uși de biserică”.

Dacă ne întoarcem în timp, la Pra-vila (muntenească) lui Matei Basarab,contemporană cu Condica similară(moldovenească) a domnitorului VasileLupu, găsim printre primele reglemen-

tări în vânătoare, următoarea regle-mentare bisericească ce privea șoimă-ritul (păsăritul): „Care preot este vână-tor sau prinde păsări, acela va fi lipsittrei luni de preoția sa”.

O reglementare oarecum similarăgăsim în Pravila Bisericească cunoscutăsub numele de Pravila de la Govora,prin care se statuta că: „Preotul vânătorsau care cu curse va vâna păsări, treiluni să nu liturgească și o sută de mătă-nii; nu se cade preotului a ucide sau aînjunghia vreo fiară, chiar de îi va fi ne-voie mare”.

Pravila de la Govora mai cuprindeși alte restricții în legătură cu vânătoa-rea, pedepsind pe cei ce mănâncă vâ-natul nesângerat de om, ca de exemplucel prins în curse, cu câini sau păsăride pradă, precum și vânatul declarat

necurat: „Ceia ce pun curse pentru vânatși se sugrumă într’însele dobitoace, altele,ori gadine, și pe aceia de le iau și le mă-nâncă, sau de câini găsite și sugrumate,pe unii ca aceștia certămu’i cu legea luiDumnezeu ca acestea să nu facă; numaiceea ce va ucide sau săgeta, sau de armăsau de suliță de mâna omului și se vavărsa sângele din ei, și acestea să se mă-nânce toate. Iară ce sunt acestea fără delege, ce se va mânca ceva din acesteaoprite, unii ca aceia să aibă pocăianiide la 150 zile și 12 metanii. Cum și cineva prinde cu harețul orice, și năpastăavând de’l va lua și va fi cald întru sân-gele lui atunci să-l înjunghie și să’l mă-nânce tot, iar de se va război până varăci, nu se cade să mănânce una caaceea; de nejunghiate și sugrumate câi-nilor și godinelor să se lepede”.

Din Pravila Bisericească mai este in-teresant de reținut următoarele: „Cineva mânca corb, cioară, cioroaică, saucuc, sau curui, sau vultur, sau privighe-toare, nu or să aibă pocăianie și metanii100 pe zi. Cine va mânca lup, vulpe,câine, pisică, orice, pâlș, nevăstuică, ve-veriță și alte necurate: șarpe, broascățestoasă sau altele ca acelea, sau cal, saumăgar, sau din sălbăticie sau domesticecâte’s necurate ce nu zice legea lui Dum-nezeu, iar de nu va fi voie, ci de nevoie,să se pocăiască un an și metanii 15”. 1

Venind mai aproape de zilele noas-tre, cunoaștem că preoții nu puteauvâna fără dispensă de la structurile ie-rarhice bisericești superioare niveluluila care slujeau. Iar aceste dispense seacordau condiționat de angajamentesfinte, prin care se obligau să nu vânezeîn haine bisericești, în timpul dedicatslujbelor sau cu încălcarea regulilor decomportament vânătoresc și socialexemplar. De braconaj nici nu putea fivorba.

Acum libertatea la nivel social ma-nifestat și în rândul preoțimii, culpabi-lizată adeseori din cauza excentricită-ților unora dintre slujitorii bisericii, estereliefat, în mod surprinzător, și prinfapte sociale reprobabile, inclusiv debraconaj cinegetic. Este, din păcate,încă un exemplu care ne reaminteștede sfatul din popor „să nu faci ce facepopa, ci ce zice popa”, valabil și în rân-dul vânătorimii române.

1 Bibliografie: Gh. Nedici – Istoria vână-torii

Preotul vânător saucare cu curse va vâna

păsări, trei luni să nuliturgească și o sută demătănii; nu se cadepreotului a ucide sau aînjunghia vreo fiară, chiarde îi va fi nevoie mare.

Dreptul preoților de a vânaFRANC PLĂIEȘU

Despre evoluția dreptului de a vâna, în decursul istoriei, s-a mai scris și nu foarte puțin. Întotdeauna vânătoareapare să fi fost, dincolo de necesitatea procurării celornecesare traiului, recreerii sau menținerii echilibruluiecologic, un privilegiu al unor categorii de oameni cuaptitudini și chemare către această activitate, de interespersonal, de grup sau social.


ACTUALITATE

MAI 2019 | 23

A vând în vedere faptul că, odatăcu încălzirea vremii activitateaorganismelor se intensifică, iar

prezența paraziților în mediul exterioreste tot mai pronunțată, în timp ce ie-

șirile pe teren cu câinele de vânătoare,pentru antrenament și menținerea for-mei fizice, sunt, bineînțeles, tot maifrecvente, crește considerabil expunereacompanionului nostru patruped față

de agenții patogeni din natură.De aceea este necesar să luăm mă-

surile preventive care se cuvin, cunos-cute deja și relativ simplu de aplicat.În acest sens avem în vedere două ca-tegorii de paraziți ce pot afecta stareade sănătate a câinelui nostru: parazițiiexterni și paraziții interni. Ceea ce tre-buie subliniat este faptul că, de celemai multe ori, paraziții externi – cumsunt căpușele, puricii, țânțarii, sunt ceice transmit germenii anumitor boli careulterior se dezvoltă în corpul câineluica paraziți interni, putând afecta extremde grav sănătatea câinelui.

Odată cunoscute aceste elemente,putem lua măsurile de prevenție nece-sare pentru a ne proteja câinele de vâ-nătoare. Având în vedere cele amintitemai sus, o primă măsură poate fi aceeade protejare împotriva paraziților externicare transmit boli grave, așa cum amin-team, căpușele și țânțarii. În acest sensexistă o serie de produse pe care, ținândcont de sfatul veterinarului, le putemadministra de regulă cutanat, cu ajutorulpipetelor sau folosind zgăzile protec-toare. De regulă, administrarea trata-mentului cu pipeta, în zona cefei câi-nelui, se recomandă a fi făcută lunar,iar zgărzile au o eficacitate de circapatru luni, aceasta variind de la unproducător la altul.

Un aspect important de care trebuieținut seamă este faptul că, în adminis-tratea diferitelor produse pentru depa-razitare externă, trebuie avute în vederegreu tatea, vârsta, chiar și rasa câineluide vânătoare. Medicul veterinar ne vaajuta și ghida foarte bine în acest sens.

Cât privește paraziții interni, precumviermii intestinali sau cei de la inimă,tratamentul preventiv se face de regulăcu pastile sau siropuri ce se pot admi-nistra odată cu mâncarea. Și aici esterecomandat să consultăm medicul ve-terinar pentru a stabili produsul ce vafi administrat și, mai ales, periodicitateaadministrării acestuia, lunar sau ladouă luni, aceasta în funcție și de ex-punerea mai intensă sau mai redusă acâinelui și prezența acestuia în mediice pot fi contaminate.

În toate cazurile însă, fie că estevorba de paraziți interni sau externi,vom avea grijă să consultăm mediculveterinar. Acesta este cel mai în măsurăsă stabilească „ce”, „când” și „cum”trebuie făcut în toate aceste cazuri,pentru a ne asigura că vom avea unpartener patruped perfect sănătos pen-tru următorul sezon de vânătoare, chiardacă mai este ceva timp până atunci.Lesă întinsă!

Primăvara va trece cât ai bate din palme, iar sezonul cald îșiva intra în drepturi. Odată cu el apar și o serie de factori noi,specifici sezonului cald, ce pot afecta negativ sănătateacâinilor noștri de vânătoare. Aici avem în vedere în principalapariția țânțarilor și a căpușelor, ce pot produce îmbolnăvirigrave, ca de exemplu dirofilarioza – viermii la inimă,transmisă de țânțari și respectiv babesioza și borelioza,transmise de căpușe. De aceea, pe lângă vaccinul anualpolivalent cu antirabic inclus, obligatoriu, va trebui să luămo serie de măsuri de prevenție și protecție necesare.

Protejarea câineluide vânătoareText și fotografie ALECSANDRU CODRIN

CHINOLOGIEMăsuri de prevenție


Î n afară de iepure comun și mistrețau fost constatate ca receptive lainfecție și alte specii cinegetice

(căprior, muflon, lup, vulpe, șacal etc.),unele specii de rozătoare (popândăi,șoareci de câmp, șobolani de apă etc.)și toate animalele domestice. La păsăriboala se poate întâlni mai rar, dar afost semnalată la fazan, porumbel,graur, vrabie și păsări de baltă.

Rezistența Germenii din genul Brucella sunt

diferențiați în șase specii, dintre caretrei cu răspândire mare (B. aborlus, B.suis și B. ovis). Toți acești germeni au orezistență mare în mediul exterior. Înapă, furaje și sol rezistă 20-120 zile,pe pășuni până la 14 zile, în fecale 4luni, în urină 4 zile, în piei crude 6luni, în avortoni 75 zile, iar pe îmbră-cămintea oamenilor 14 zile. La luminasolară directă rezistă o oră, la 55° C cca.2 ore, la 80° C cca. 5 minute, iar în car-nea refrigerată 30 zile, în cea congelată

5 luni și în cea sărată 21 de zile. Anti-septicele îi distrug relativ repede: for-molul 1% în 5 minute, soda caustică2% într-un minut, cloramină 0,2% încâteva minute, clorura de var 5% în1,5 ore, laptele de var în 2 ore, iar al-coolul 70-90% instantaneu.

Diseminarea Boala se transmite direct și indirect

precum și prin vectori biotici. Direct,pe cale genitală în timpul montei, iarindirect, pe cale digestivă, în urma con-sumului de apă sau furaje contaminate,și pe cale respiratorie, prin inhalareaprafului de pe solul contaminat. Vectoribiotici sunt considerate rozătoarelemici de câmp (șoareci, șobolani, po-pândăi) și unele insecte hematofage.

ManifestareBoala este cel mai ușor observabilă

la masculi, care prezintă în mod obiș-nuit orhită (hipertrofia testiculelor), pelângă o stare de întreținere rea. De ase-

menea, masculii pot avea tulburări delocomoție. Femelele mature gestanteavortează de obicei, iar avortonii suntdebili și acoperiți de regulă cu un exu-dat gălbui. Aceștia sunt însoțiți uneoride secreții purulente de culoare gri-găl-bui sau roșu-cărămiziu. La femelelecare au avortat se poate constata și hi-pertrofie uterină. La ambele sexe pot fiafectate articulațiile și tecile tendoane-lor, ceea ce se exteriorizează prin șchio-pătat și arareori prin simptomele uneiparalizii posterioare.

Sterilitatea femelelor, ca și avorturileși loturile de pui slab viabili, reprezintăsemne ale posibilei infecții cu bruceloză.

La disecția animalelor moarte sausacrificate se poate constata splenome-galie, ficat congestionat și necroze subformă de noduli în splină, ficat și ri-nichi, precum și focare necrotice în pul-mon, testicule și ovare.

DiagnosticareSuspicionarea bolii se face pe baza

semnelor clinice prezentate. Pentruconfirmarea sau infirmarea infecției sesacrifică animalele suspicionate și seprelevează de la ele limfonoduli, splină,glandă mamară, țesut și fluide uterineși sânge. Analizele se efectuează numaiîn laboratoare acreditate în acest sens.

Profilaxie și combatere Prevenirea bolii la speciile cinegetice

este direct dependentă de măsurileluate prin lichidarea bolii la animaleledomestice. Dar mai pot fi luate și altemăsuri preventive, dintre care amintim:

• interzicerea pășunatului în păduriși, în cazul animalelor suspicionate deinfecție, în apropierea pădurilor;

• împrăștierea gunoiului pentru în-grășarea solului provenit din fermelecu animale contaminate, doar primă-vara și numai după sterilizare;

• hrănirea complementară a fauneicinegetice departe de locurile ce pot ficontaminate, pentru a limita posibili-tățile de infectare cu germenii bolii;

• hrănirea complementară a fauneicinegetice cu furaje provenite din zonefără risc de contaminare cu bruceloză.

La populările cu mamifere de faunăcinegetică este necesară, totodată, ana-liza individuală, atât clinic cât și sero-logic, mai înainte de eliberarea fiecăruianimal în parte.

Fondurile de vânătoare în care seconstată bruceloză se supun măsurilorsanitar-veterinare de supraveghere, darși acțiunilor vânătorești mai intense,pe timp de 3 ani, pentru reducereaefectivelor speciilor receptive.

BrucelozaDOCTOR VET

Bolile animalelorFAUN~

Câine Iepure

Oaie

Oaie

LapteBrânză

Lapte Bovine

Bovine

Bovine

Om

Altele

Capră

Capră

Bruceloza este o boală infecțioasă, care poate îmbolnăvi omulși un număr mare de animale sălbatice și domestice. Areapariție sporadico-endemică și evoluție cronică, evidențiatăprin inflamații grave ale aparatului genital masculin șifeminin, exudative sau necrotice, și prin deformăriinflamatorii ale splinei, articulațiilor și, mai rar, ale altorțesuturi. La noi în țară a fost diagnosticată la iepurii sălbaticiși mistreț, specii considerate rezervor natural de infecție.

P lanta înflorește primăvara șicrește până la 10-30 cm înăl-țime, iar florile se grupează pe

o tulpină ce are la bază un mănunchide frunze ovale, alungite, cu suprafațaîncrețită și marginile ondulate. În pă-mânt planta are un rizom scurt, de cu-loare brun-închisă, din care pornesc nu-meroase rădăcini.

Ciuboțica cucului este cunoscută șisub o serie de denumiri populare cumsunt aglica, anghelina, calce, cinci-foi,cizma-cucului, talpa-gâștei, urechiuța-ursului sau anghicel. Adesea este con-fundată cu Primula elațior, rudă apro-piată, care însă crește la altitudine multmai mare, în zonele montane.

De la ciuboțica cucului se pot folosiflorile, frunzele, dar și rădăcinile. LaPrimula officinalis florile se recolteazăprimăvara devreme sau toamna târziu,iar la Primula elațior - varietatea cecrește la munte, în timpul înfloririi. Atâtfrunzele, cât și florile, pot fi folosite fie

în stare proaspătă, fie uscate, fiind bo-gate în vitamina C și beta-caroten, po-tasiu, calciu, sodiu și salicilați, ce ajutăla scăderea nivelul colesterolului și în-tărirea sistemului imunitar, prin pro-prietățile antioxidante. Rădăcina și tul-pina conțin zaharuri și tanoizi. Plantaeste de asemenea un diuretic naturalși sedativ ușor, având și efect antispas-tic, calmant, cicatrizant, hemostatic șiemolient, ajutând astfel la fluidificareasecrețiilor bronhice.

Preparatele din plantă pot fi subformă de infuzie/ceai preparat din flori,decoct din rădăcina mărunțită în prea-labil sau praf, obținut din frunzele bo-gate în vitamina C, uscate și mărunțitefin. Din flori se poate prepara de ase-menea un sirop și un tonic cu efect li-niștitor. Extern, planta se poate folosisub forma de cremă sau cataplasmecalde ce se aplică pe locurile dureroase,având acțiune calmantă, cicatrizantă șihemostatică. De asemenea, ciuboțica

cucului poate ajuta în bronșită, pneu-monie, afecțiuni renale, ale vezicii uri-nare și în disfuncții gastrointestinale.

Ciuboțica cucului nu este recoman-dată persoanelor care urmează trata-mente anticoagulante și nici celor cualergie la aspirină, din cauza cantitățiisale ridicate de salicilați, elemnte ceconstituie baza principală pentru aspi-rină.

Informațiile prezentate au caracterorientativ și nu trebuie folosite în sco-pul diagnosticării sau tratării proble-melor de sănătate sau pentru înlocuireamedicamentelor prescrise de persona-lul medical autorizat. Înainte de a uti-liza plantele medicinale în general, suborice formă, este recomandată vizita lamedic, iar administrarea preparatelornaturiste din ciuboțica cucului să sefacă numai la recomandarea acestuia.Opinia medicului este neapărat nece-sară și se impune ca o măsură de pre-vedere, precauție și siguranță.

MAI 2019 | 25

Ciuboțica cucului (Primula officinalis) face parte din familia Primulaceae, răspândită încea mai mare parte a regiunilor temperate ale Europei și vestul Asiei, fiind întâlnită și înpeninsula Scandinavică. Preferă de regulă locurile bine luminate, găsindu-se în poieni saufânețe, de la câmpie și până la dealurile înalte și în zona subalpină. Florile, sub formă debuchețele, sunt catifelate, au culoare galben-aurie și degajă un miros plăcut.

Ciuboțica cuculuiDOCTOR PLANT

Plante tămăduitoare

flori

rădăcină uscată

FLORA


C um ziua era pe sfârșite, ca șitreaba noastră de altfel, țârâitultelefonului nu ne-a deranjat

chiar deloc, cu atât mai mult cu cât ve-nea din partea unui foarte bun amic,Miki, vânător și el, care însă, nu de pu-ține ori, ne cam călca pe nervi datorităinfatuării lui enervante și, mai ales, întot ceea ce privea vânătoarea, desprecare el era convins că le știa absolut petoate. Bineînțeles că discuția lui cu Ninelpatină rapid pe domeniul lui predilect,adică armele și vânătoarea, domeniu încare Ninel, de pildă, devenise deodatăpentru Miki un profan, fără să mai con-teze faptul că deținea chiar și titlul derecordman olimpic la armă liberă, câști-gat la olimpiada de la München. Dar,oricum, ne învățasem cu el și, deoareceeram prieteni, depășeam cu ușurințătoate aceste detalii pe care le transfor-mam în chestii simpatice.

Astfel, aflând care era preocupareanoastră, ne-a taxat de îndată ca pe niștefraieri, deoarece, de pildă, el nu foloseadecât cartușe MB, Winchester sau alteminunății, despre care noi nu prea auzi-serăm, dar chiar ne făcea plăcere con-versația cu el, deoarece astfel mai aflamși noi despre ce citeam. Iar pentru ca to-tul să se termine cu bine, în încheiere,ne-a invitat pe amândoi la o vânătoarepentru valorificarea unei autorizații înposesia căreia tocmai intrase:

- Ei bravo, l-a felicitat Ninel, și undemergem pentru asta?

- Păi,… pe la Căldărușani, dar mâineaflăm precis, ne-a răspuns el cam vag,după care a continuat. O să vină și Valycu noi, nu de altceva, dar ca să-și maiplimbe mașinuța.

Treaba nu era rea deloc, mai ales căacel Valy, bun prieten și cu noi, era vâ-nător, însă numai de talere, la Tunari,

astfel avea cam aceleași pasiuni dar, maiales, șofatul cu mașina lui cea nouă, unJeep superb de culoare verde.

Drept urmare, a doua zi, nu prea dedimineață, ne aflam în mașina condusăde Valy, noi fiind pe post de „observa-tori”, și aceasta deoarece nu ne luasemcu noi nici o armă. Dar nu regretam de-oarece, în postura asta, ne permiteamcu mult mai multă ușurință să-i ironi-zăm, mai ales pe „Miki vânătorul”, iarde ni se va oferi prilejul, să-l luăm întărbacă și pe Valy, având grijă să nu scă-păm prilejul.

Astfel, mai cu o glumă, mai cu unbanc, a apărut în zare mânăstirea Căl-dărușani, iar noi, cunoscând bine tere-nul, știam că, dincolo de drumul careconducea la mănăstire, se afla drumea-gul care ne îndrepta spre adâncul pădu-rii, trecând chiar pe lângă casa paznicu-lui, unde ne-am și oprit. Acesta a apărutîn calea noastră și ne-am dat seama căne aștepta:

- Ați cam întârziat, ne-a luat omul larăspăr. S-ar putea să nu mai dăm de ța-pul planificat de mine, deoarece nu-i ex-clus să fi ieșit din pădure cu cioporul șisă se afle la pășune, pe ogor.

- Eh, chiar n-are importanță, i-a re-plicat Miki, făcându-ne discret cu ochiul,n-o fi astăzi, venim altă dată, pentru căautorizația nu expiră mâine, după careîi întinde documentul.

- Șoferul ăsta al nostru nu este învă-țat să se trezească mai devreme, și aratăspre Valy.

Între timp, paznicul și-a luat armape care o atârnase de o ulucă a gardului,iar Valy i-a deschis iute portiera pentrua-i permite să se urce în mașină, în timpce noi, observatorii, ne-am instalat pebancheta din spate.

- Ține drumul drept, i-a spus pazni-cul, dar să nu gonești, iar când îți spun,să oprești. Bine?

- Normal, i-a răspuns Valy, urmă-rindu-ne și zâmbindu-ne prin oglinda re-trovizoare.

Drumul prin pădure a fost chiar plă-cut și nici nu am obseravat când amajuns la lizieră fără să vedem nici urmăde țap sau căprioară. Ne-am oprit, iarpaznicul și-a scos tacticos binoclul dintolbă și a început să cerceteze cu el ogo-rul din fața noastră.

La un moment dat Ninel, care pânăatunci nu scosese nici o vorbă, îi șopteștenepăsător paznicului:

- Nu cumva țapul, planificat să moarăastăzi, este tocmai ăla din fața noastră,care ne cam privește lung…?

– va urma –

Blestemul țapului (I)ȚIȚI

Așa cum erau vremurile pe atunci, împreună cunedespărțitul meu prieten Ninel, trebăluiam mai tottimpul confecționându-ne cartușe de vânătoare și, astfel,valorificând puținele alice care ne mai rămăseseră,cumpărate de la magazinul specializat al celui care a fostConțescu. Le buchiseam garnisindu-le cu ceară topită, cu care transformam tuburile Metalo-Globus în adevărateproiectile, iar unii, mai în vârstă, le admirau tare mult,lăudându-le că, dacă ar fi tras la un semnal cincizeci devânători, armele noastre ar fi fost recunoscute dupăbufnitura focului, iar chestia asta ne umplea sufletul demândrie. În mod deosebit, nea Radu, tatăl lui Ninel,vânător vechi și dumnealui, tare se mai mândrea cucartușele umplute de noi.

POVESTIRI

MAI 2019 | 27

PESCUITCompetiții 28

Pescuit la răpitori 30Tehnică 32

Pe urmele păstrăvilor 34Pescuit pe râu 36

Atelierul muscarului 38

MAI

Ziua de 1 Mai este așteptată cunerăbdare de pasionații pescuitului lapăstrăv, fiind consfințită prin tradiție,dar și prin lege, ca marea deschidere

a pescuitului la salmonide. Muscarii, dar și pescarii de spinning, vor lua caleapâraielor, râurilor și lacurilor de munte în căutarea „cavalerilor cu rubine”. Înapele naturale, pescuitul celorlalte specii este, în continuare, interzis, până pe9 iunie inclusiv. Vom aborda amenajările piscicole care au licență de acvaculturăși în care vom respecta regulamentul stabilit de administratori. Peștii, aflați înperioada boiștei, nu prea se hrănesc, dar nu vor refuza o momeală atractivă carele trece pe la nas. Cu informații cât mai exacte și echipați corespuzător vremiischimbătoare, ne vom bucura de ieșirile în mijlocul naturii.

CE PESCUIM

Foto

: MU

GU

RE

L IO

NE

SCU

R eamintim că, la nivelul Comisieide Pescuit și Competiții există5 subcomisii (Pescuit Staționar,

Pescuit cu Musca Artificială, Pescuit laRăpitori – Spinning, Pescuit la Crap șiPescuit la Feeder) și o subcomisie înformare, Pescuit pe Gheață.

PESCUIT STAȚIONAR1. Finale TINERET FETE U15, U20,

U25 și TINERET BĂIEȚI U15, U20 șiU25 – 26-28 iulie 2019, Săcălășeni –org. A.J.V.P.S. Maramureș + Liga deStaționar + C.S.P.S.

2. Finale SENIOARE – 23-25 au-gust, Vârșolț – org. A.J.V.P.S. Sălaj +Liga de Staționar + C.S.P.S.

3. Finala SENIORI. Etapa I – 28-30 august 2019, Ră-

dești, Alba – Liga de Staționar + C.S.P.S.Etapa a II-a – 20-22 septembrie,

Racovița, râul Olt – org. A.V.P.S. SilvaMarpod Sibiu + Liga de Staționar +C.S.P.S. În caz de viitură sau secetămare pe râul Olt, pista de rezervă esteRădești, jud. Alba.

4. Finala ECHIPE – 11-13 octombrie2019, Călinești Oaș – org. A.J.V.P.S.Satu Mare + Liga de Staționar + C.S.P.S.

5. Finala VETERANI – se va stabiliulterior, în funcție de numărul concu-

renților potențiali participanți.

PESCUIT CU MUSCA ARTIFICIALĂ1. OPEN „Beliș”, Aqua Transilvae

Club (resp. Mihai Vasilescu)• 11-12 mai 2019;• Beliș, jud. Cluj - Incinta piscicolă

privată „La Găvrilă”;• Concurs pe lac la păstrăv, de pe

mal.2. OPEN „Aventuri în Apuseni”,

Clubul Muscarilor Baia de Arieș (resp.Moga Luca)

• 25-26 mai 2019;• Râul Arieș, jud. Alba - ROMSILVA• Concurs pe râu; Etapa I - Finala

Competiției de Pescuit la MuscăA.G.V.P.S.

3. OPEN „Cerna”, Huniazii Fly Fis-hing Club Sportiv (resp. Răzvan Cimpo-ner)

• 8-9 iunie 2019;• Râul Cerna Superioară,

jud. Hunedoara - ROMSILVA• Concurs pe râu.4. OPEN „Păstrăvul de Aur”, Aqua

Transilvae Club și Best Friends FishingClub (resp. Darius Buciu și Alin Hiriș-cău)

• 22-23 iunie 2019;• Râul Someșul Cald superior, jud.

Cluj - ROMSILVA• Concurs pe râu, pe echipe de 3;

punctează și la individual.5. OPEN „Bărbat”, Huniazii Fly Fis-

hing Club Sportiv (resp. Răzvan Cimpo-ner)

• 13-14 iulie 2019;• Râul Bărbat, Jud. Hunedoara -

ROMSILVA• Concurs pe râu.6. OPEN „Rebra”, Fly Fishing Bistrița

și Best Friends Fishing Club (resp. AlinHirișcău)

• 10-11 august 2019;• Râul Rebra, jud. Bistrița-Năsăud -

ROMSILVA• Concurs pe râu.7. OPEN „Someșul Rece”, Aqua

Transilvae Club și Best Friends FishingClub (resp. Darius Buciu și Alin Hiriș-cău)

• 24-25 august 2019;• Râul Someșul Rece, jud. Cluj -

ROMSILVA• Concurs pe râu; Etapa II - Finala

Competiției de Pescuit la MuscăA.G.V.P.S. 2019 (cumul din con-cursurile OPEN „Aventuri în Apu-seni” și OPEN „Someșul Rece”).

8. OPEN „Bucovina”, Clubul „FlyFishing Bucovina” (resp. Ioan Bedrulea)

Calendar competiționalA.G.V.P.S. - 2019Text și fotografie MUGUREL IONESCU

Vineri, 29 martie, a avut loc la sediul A.G.V.P.S. întrunirea anuală a Comisiei de Pescuit șiCompetiții. Unul dintre punctele cuprinse pe ordinea de zi a fost prezentarea și aprobareacalendarelor competiționale interne și internaționale pentru anul 2019, de către șefii desubcomisii.


COMPETI}II

• 7-8 septembrie 2019;• Râul Bistrița Aurie, jud. Suceava -

ROMSILVA• Concurs pe râu.9. OPEN „Zetea”, Clubul Sportiv

„Fly Reghin” (resp. Adrian Trâmbițaș)• 21-22 Septembrie 2019;• Râul Târnava Mare, jud. Harghita

– A.V.P.S. Târnava Mare OdorheiuSecuiesc.

• Concurs pe râu, pe echipe de 3;punctează și la individual.

10. OPEN „Câmpul Cetății”, FlyFishing Dedicated (resp. Raul Tătar)

• 12-13 octombrie 2019;• Câmpul Cetății, jud. Mureș - Incinta

piscicolă privată „Han Pescăresc” • Concurs pe lac la păstrăv, de pe

mal.

PESCUIT CU NĂLUCI – SPINNINGSPINNING DIN BARCĂ

Etapa 1. Cupa Valea Argovei 2019– 11-12 mai, Valea Argovei – org. LRS &Delta Spinning Club – șalău și biban.

Etapa 2. Cupa Deltei Dunării 2019– 20-23 iunie – Delta Dunării – org. LRS& Anglers Pro Team Constanța – știucăși biban.

Etapa 3. Cupa Bicaz 2019 – 20-21iulie, Bicaz – org. LRS & BFC – clean șibiban.

Etapa 4. Cupa Arrow 2019 – 12-13octombrie, Snagov – org. LRS & ClubulDRILL - știucă și biban.

Etapa 5. Cupa Delta Spinning 2019

– 01-02 noiembrie, Delta Dunării – org.LRS & DSC – știucă și biban.

SPINNING DE PE MALEtapa 1. CNSM – 18-19 mai, Cibin

(Asociația Fly Fishing Club Sibiu) – org.IFC & WSB.

Etapa 2. CNSM – 15-16 iunie, Buzău(RNP Buzău) – org. Brașov Fishing Club.

Etapa 3. CNSM – 13-16 iulie, So-meșul Cald (RNP) – org. SpinPro FishingClub Ardeal.

Etapa 4. CNSM – 17-18 august, râulPrahova – org. A.V.P.S. Prahova.

Etapa 5. CNSM – 14-15 septembrie,râul Jiul de Vest (APS Pro Pescar) – org.CPR.

PESCUIT LA CRAP1. Etapa I de calificări – 17-23 iunie

2019, lac Corbu Constanța.2. Etapa a II-a de calificări –

1-7 iunie 2019, lac Corbu Constanța.

3. Faza semifinală – 9-15 septembrie2019, lac Corbu Constanța.

4. Faza finală – 30 septembrie - 6 octombrie 2019, lac Corbu Constanța.

PESCUIT LA FEEDERCAMPIONAT INDIVIDUAL

Etapa I – 21-23 iunie 2019 – Racovița,râul Olt – org. A.V.P.S. Silva MarpodSibiu + Liga de Feeder + C.S.P.S. Încaz de viitură sau secetă mare pe râulOlt, pista de rezervă este Rădești, jud.Alba.

Etapa II – 23-25 august 2019 – Ra-covița, râul Olt – org. A.V.P.S. SilvaMarpod Sibiu + Liga de Feeder +C.S.P.S. În caz de viitură sau secetămare pe râul Olt, pista de rezervă esteRădești, jud. Alba.

CAMPIONAT PE ECHIPEEtapa finală – 4-6 octombrie 2019

– Călinești Oaș – org. A.J.V.P.S. SatuMare + Liga de Feeder + C.S.P.S.

Potrivit Hotărârii nr. 10/19.03.2019a Consiliului A.G.V.P.S., în Competițiaprivată de pescuit a A.G.V.P.S. potparticipa doar membrii pescari ai aso-ciațiilor/cluburilor afiliate care respectăreciprocitatea, dacă au cotizația achitatăla zi. Responsabilitatea respectării acesteihotărâri revine șefilor de zonă, șefilorde subcomisii și organizatorilor compe-tițiilor, iar nerespectarea Hotărârii atragerefuzul decontării cheltuielilor din parteaA.G.V.P.S.

MAI 2019 | 29

Potrivit Hotărârii nr. 10/19.03.2019

a Consiliului A.G.V.P.S., în Competiția privată de pescuit a A.G.V.P.S.pot participa doar membriipescari ai asociațiilor/cluburilor afiliate carerespectă reciprocitatea, dacăau cotizația achitată la zi.

S pun asta pentru că șalăul „ținefundul” iar după ce obosește șicedează, se ridică la suprafață

ca dopul de plută. Dincolo de speciileenumerate, de clean și de somn, singurulpește pe care nu mă plictisesc niciodatăsă-l prind este bibanul.

Mai mult decât un pește-școalăConsiderat de mulți „răpitorul în-

cepătorilor” la spinning, bibanul mi-adovedit, în nenumărate rânduri, că esteun pește foarte complex și chiar maimult de atât. Îmi place să caut exem-plarele mari de bibani, de peste 30 decentimetri, și atunci schimb completstrategia și tehnicile de abordare aacestor minunați răpitori. Practic, amdouă tipare diferite de prezentare, pri-mul îl folosesc atunci când vreau săprind biban după biban, deci caut frec-vența, iar cel de-al doilea tipar măajută să prind exemplarele mai mari șiadeseori solitare, care nu împart mereuaceleași locuri de vânătoare cu „pleava”bibănașilor de 20-25 de centimetri.

Talii diferite, strategii diferiteCând vreau frecvență maximă a cap-

turilor, dacă se poate lanseul și bibanul,este evident că, în primul rând, voi căutaacele structuri submerse, de dimensiuni

cât mai întinse, situate în apă liberă. Șiaici mă refer în special la digurile saudrumurile scufundate, care adună îm-preună o mulțime de pești, în jurulacestor mini-lanțuri muntoase submarine.Lista structurilor nu se rezumă doar laaceste tipuri făcute de mâna omului, cicuprinde și structurile naturale, caresunt la mare căutare printre pești, atâtavreme cât le oferă tot ce au nevoie înjocul supraviețuirii, iar aici este vorba

de adăpost și de hrană. Platourile dinapropierea malurilor sau din larg, pro-montoriile care se prelungesc sub apăasemenea unor peninsule, malurile cuplante acvatice și prag, toate pot devenizone prolifice în pescuitul bibanului pelacurile de șes.

Peștii mari, mai solitariCând doresc să prind exemplare

mari de biban, voi încerca să acopăr


Îmi place să pescuiesc la știucă pentru că este cel mai spectaculos răpitor de la noi (doarbass-ul îl va întrece într-un an, doi, când va atinge 1,5-2 kg în greutate) și consider șalăul unpește extrem de plictisitor de prins, o dată prin stilul de pescuit, cu plastice moi montate pejiguri și prezentate aproape invariabil pe substrat, și a doua oară prin drilul anost.

Zodia bibanuluiText și fotografie ANDREI ZABET

Pescuit la răpitoriTEHNIC~

MAI 2019 | 31

zone diferite de cele descrise mai sus.De exemplu, pe lacul Snagov, pescuiescpe drumul sau digul scufundat de lamânăstire când vreau frecvență, însăschimb radical abordarea pentru exem-plarele de calitate. În acest caz începsă pescuiesc în structuri precum copaciiscufundați din maluri și sub pontoanelecare îmi permit să dau lanseuri de skip-ping și să duc jigul cât mai adânc în în-tunericul de sub aceste structuri. Dacăpe apă deschisă sunt liber să folosescnu doar plastice moi montate pe jiguride 2, 3 sau 5 grame, ci și voblere,cicade și micro-spinnerbait-uri, pescuitulla biban în heavy cover (copaci scufun-

dați și pontoante) necesită alte năluci:pentru copacii scufundați, plasticelemontate pe cârlige offset mă ajută săfac prezentări fără să agăț năluca înmajoritatea cazurilor, în timp ce subpontoane pot pescui cu plastice montatepe jiguri clasice, cu cârlig „la vedere”,care devin consumabile și sunt conștientcă le pot pierde ușor.

Echipamentul de finețe,obligatoriu

Prefer să pescuiesc cu fire din fluo-rocarbon între 5 și 7 livre, deci camîntre 0,19 și 0,22 mm diametru, pentrucă sunt incomparabil mai rezistente la

abraziune decât multifilamentul, darși fiindcă sunt aproape invizibile înapă și mă ajută să fac prezentări caretrezesc mai puține suspiciuni peștilordintr-un lac suprapescuit și braconatcum e Snagovul. Folosesc și fire textilede maximum 6 livre, însă fluorocarbonulși monofilamentul din nailon sau co-polimeri au o anumită elasticitate carele fac mai bune nu doar în momenteleatacului, ci și pe parcursul luptei, cândtrebuie să extrag bibanii de 30 cm fiedin copacul scufundat, fie de sub pon-tonul înțesat cu piloni de susținere.

Baitcasting sau spinning, dar ultra-light

Echipamentele de baitcasting auevoluat într-atât de mult, încât lanseteleși mulinetele prezentului pot lansa fărăprobleme jiguri de 1/16 oz. sau 1,8grame și plastice de 3, 4 sau 5 cm lun-gime. Personal, folosesc castingul șipentru skipping sub pontoane, însă uncombo de spinning poate îndeplini lafel de bine acest stil de pescuit, cu maipuține peruci decât o mulinetă cu tam-bur rotativ. Lanseta este extrem de im-portantă, deoarece trebuie să fie câtmai flexibilă, fină și senzitivă în secțiu-nea vârfului, ca să lanseze eficient nă-lucile ușoare și să le prezinte la fel deeficient pe substrat sau între ape. Echi-pamentele de calitate nu sunt un moft,ci o necesitate dacă sunteți pasionațide pescuitul bibanului cu năluci ultra-light.

Ș i, dacă tot suntem în prohibiție,vom profita totuși de timpul alo-cat pescuitului pentru a ne an-

trena. Tot pentru pescuit. Este vorbadespre un sport cu tradiție, practicatorganizat și centralizat cu succes și lanoi în trecutul apropiat, ca disciplină apescuitului sportiv, castingul.

Ce este castingul?Castingul este un sport derivat din

pescuitul sportiv, dar care se practicăpe uscat, în care concurenții folosesc

adesea același echipament ca și cândpescuiesc în realitate. A luat ființă înAnglia și Statele Unite în a doua jumă-tate a secolului al XIX-lea. Primul turneude tip modern a fost organizat la mar-ginea Londrei, în anul 1881.

Sportul s-a răspândit destul de re-pede în întreaga lume, cu numeroasevariante locale. În anul 1955, 14 aso-ciații naționale au fondat Federația In-ternațională de Casting – I.C.F. Acestorganism a stabilit standardele inter-naționale pentru acest sport. Primul

campionat mondial organizat a avutloc cu doi ani mai târziu, în Germania.

În prezent, organizația funcționeazăsub denumirea de Federația Interna-țională de Sport Casting – I.C.S.F. șieste membru asociat al ConfederațieiInternaționale de Pescuit Sportiv –C.I.P.S.

ActualitateLa nivel internațional exista 9 probe

diferite, de precizie sau de distanță,separate în trei grupe principale: spin-ning – două probe de precizie, o probăde distanță cu o mână și o probă dedistanță cu două mâini, baitcasting saumultiplicatoare – o probă de precizieși o probă de distanță cu o mână, șimuscă artificială – o probă de precizie,o probă de distanță cu o mână și oprobă de distanță cu două mâini.

Deși A.G.V.P.S. a avut, până nu de-mult, un campionat distinct al acesteidiscipline, cu participări la competițiiinternaționale, acum castingul se practicăcolateral disciplinelor principale, chiarcu clasamente separate. Probele de spin-ning se practică în cadrul competițiiloracestei discipline, cele de muscă artifi-cială în etapele respective ale acestuicampionat, iar cele de distanță în an-trenamentele și întrecerile demonstrativeale competițiilor de crap.

O zi de primăvarăProfitând de un tratament balnear

programat într-o clinică de la malulmării, dar și de singurele oportunitățioferite de această periodă pentru a măfamiliariza cu vergile mele noi de feeder,m-am pregătit din timp. Mulinete cutambur mare, fir de 0,33, 10 metri de


Localnicii din împrejurimile Bucureștiului privesc cunedumerire, la primele ore ale dimineții sau la apusulsoarelui, oamenii care descind la marginea câmpurilor, dinmașini de multe ori de top, dotați cu echipament de pescuit.Ei știu că în zonă nu este nici o baltă, nimic care să atragă,în mod normal, pescari. Doar câmpuri, întinse cât vezi cuochii, unele pârloagă, altele, mai mult sau mai puțin lucrate.Dar se pare că întinderile plane, fără vegetație, acest terenuscat, prezintă interes și pentru împătimiții apelor...

Castingla malul măriiText și fotografie MUGUREL IONESCU

TEHNIC~

Promotorul castingului în Româniaa fost distinsul domn avocat CorneliusNiculescu, „Profesorul”, membru mar-cant al pescuitului competițional dincadrul A.G.V.P.S. Pe lângă celelalte dis-cipline ale pescuitului sportiv, pe carele-a practicat cu succes și le-a promovatla nivel intern și internațional, a fostun adept al sportului cu lanseta, obți-nând numeroase clasări pe podium.Pe lângă succesele din campionateleinterne, „Profesorul” a obținut și două

medalii de bronz la campionatele mon-diale, în 1962 la Novi Sad (prima medaliedin istoria sportului cu undița adusăRomâniei) și în 1964 la Viena.

„PROFESORUL” |N AC}IUNE

înaintaș textil de 0,20 și plumbi cu greu-tatea de 80 g, prevăzuți cu tub anti-tangle. Suficient pentru un antrenamentde aruncare la distanță cu două mâinipe plaja pustie din această perioadă.

Câteva principii de bază m-au ajutatsă adaug metri buni aruncărilor mele:pendularea brațului drept, din spate înspreînainte, foarte aproape de cap, razant cuurechea, fandarea pe piciorul stâng, efec-tuarea unui pas cu piciorul drept, dinspate spre înainte, cu împingere puternicăpe piciorul de sprijin și, nu în ultimul

rând, orientatea vergii în timpul derulării,oblic în sus (nu orizontală sau verticală).Am mai și pierdut plumbi, dar ineditulantrenament și locația superbă oferită deplaja cu nisip fin, a meritat tot efortul.

O zi mai neobișnuită, pe malul măriide culoarea turcoazului, pe valurile că-reia lebedele pluteau grațioase în linișteaînceputului de primăvară, într-o perioadăatipică, fără tumultul sezonului estival,mi-a adus satisfacția începutului desezon printr-un antrenament de castingla malul mării.

MAI 2019 | 33

MIDII ÎN SOS DE VIN CU CARTOFI PRĂJIȚIMAMA PAȘA

GASTRONOMIE PESC~REASC~

Midiile, ignorate cu ceva timp în urmă în bucătăria noastrătradițională, considerate apoi delicatese, sub influențabucătăriilor mediteraneene, au cucerit gusturile gurmanzilorprin rafinamentul lor și relativa simplitate a preparatelor. Iarcele preparate în sos de vin...

Ingrediente: 1 kg de midii, 5 cățeide usturoi, o ceapă albă, o tulpină dețelină, 50 g de unt, 100 ml ulei demăs line, 200 ml vin alb sec, sare,piper măcinat, pătrunjel verde, cartofipentru garnitură.

Preparare: se curăță midiile de im-purități, filamente, fire de alge, nisipsau mâl și se verifică prospețimea (săfie bine închise și să miroasă a mare).Se toacă mărunt ceapa, usturoiul șitulpina de țelină și se sotează în untultopit în ulei, pentru a nu se arde. Cândceapa devine translucidă, se punesarea și piperul, apoi se adaugă vinulși midiile. Se acoperă vasul și se lasăla fiert 5-10 minute, până se desfac. Seadaugă pătrunjelul, se ia vasul de pefoc și se prepară garnitura.

Servire: midiile se servesc într-unvas special, stropite cu sosul în careau fiert, alături de garnitura din car-tofi prăjiți. O halbă aburită de beredraft nepasteurizată va îmbunătățicalitatea festinului. Poftă bună!

T ăierile rase de pe maluri lăsa-seră pământul dezgolit, în bă-taia sorții, la voia și mila în-

tâmplării. Cioate răzlețe, trunchiurirupte sau pur și simplu abandonate pemarginea drumului, răgălii, ce-și smul-seseră rădăcinile din adâncul pămân-tului, se zgâiau acum la seninul albas-tru al cerului.

Pe râu, în drum spre lacul de acumulare

În drumul spre lac, ne oprisem perâu și încercasem câteva locuri. Bulboanenu prea adânci, câteva întinsuri și repe-gușuri, după bolovanii mai mari din albiarâului, rămăseseră fără rezultat. Trecu-sem de la nimfă la muscă udă și uscată,în speranța că vom putea stârni interesulși oferi cât de cît o tentație pistruiaților.Am încercat și culori diferite ale artifi-cialelor, dar tot fără izbândă. Nu fusesesă fie. Poate apa, destul de mare și poateprea rece, îi țintuia încă, la vremeaaceea, prin locurile numai de ei știute.Nu am insistat prea mult, pentru că tim-pul trecea și până la lac mai aveam cevakilometri de parcurs.

Liniștea undelor de cleștar După încă o adevărată aventură

printre șleaurile adânci, am ajuns

Pe urmele păstrăvilorText și fotografie MAC


Pescuit de sezonTEHNIC~

Soarele se ridicase dincolo de versantul muntelui al căruicontur părea acum poleit cu aur. Pereți de stâncă sparți,meșteriți parcă de o daltă uriașă, lipsită de talent șiimaginație, se perindau pe stânga, iar în față, drumulforestier, frământat de pneurile tractoarelor și trailerelor,urca și cobora cu poticneli, prin bălți și șleauri adânci. Pedreapta, presărat cu cioate și stânci friabile, gata oricândsă se prăvălesc spre abisul de dedesubt, versantul coboraabrupt către apa verde a Pecineagului. Cu câțiva ani înurmă, urcam pe cărări de ape, spre munte, pentru unpescuit la păstrăv, la vreme de Florar…

aproape de coada lacului. Reușisem săaducem canoea nevătămată până aici.Spre capătul lacului am găsit un golfdomol și am coborât până aproape deapă. Am desfăcut ambarcațiunea de peport bagajul mașinii și ne-am așezat sămâncăm ceva în fugă. Plecasem cunoaptea în cap, iar acum soarele tre-cuse binișor de amiază. Numai bine,aveam să prindem orele după-amieziiși dinaintea apusului când, după științanoastră, păstrăvii ar fi trebuit să iasăde prin cotloanele ascunse, în căutareahranei. Am strâns în grabă masa și amîncărcat echipamentul în canoe. Câteo lansetă și cutiuțele cu rotative, osci-lante și voblere care umpleau buzuna-rele vestelor de pescuit, odihneau acumîn canoe, așteptându-și rândul. Am por-nit să vâslim către coada lacului. De olimpezime parcă nefirească, apa se aș-ternea calmă de jur împrejurul nostru.Sonarul arăta adâncimi ce variau între6 și 12 metri. Te pătrundeau fiori lagândul hăului verde cristalin ce se des-chidea sub noi. Lipseau însă peștii…

Am căutat un mal potrivit și ne-amancorat. Am montat lansetele și am în-ceput să explorăm adîncimile. Rând perând, am trecut de la rotative 1, 2 și 3,la oscilante și voblere. Am schimbatapoi locul și am reluat lansările. Niciun rezultat. Soarele continua să co-boare, iar răcoarea se făcea tot maimult simțită. Când am intrat în conulde umbră al versantului dinspre soare,am trecut la veste, jachete și salopete.Se făcea din ce în ce mai frig. Dinsprepartea păstrăvilor, nici un semn…

În cele din urmă am decis să cobo-râm spre golful nostru, purtați de cu-rentul lin de pe firul văii. Lăsasem lan-seta mea la trenă și țineam doardirecția, în timp ce Mihai lansa în evan-tai spre maluri. Deodată sonarul a piuit.Uitasem de-a dreptul de el. Pe ecranau apărut câteva siluete suspendate în-tre ape, pe la vreo trei, patru, metriadîncime. Am recuperat trena și am în-ceput să lansăm. Încercările au rămasînsă fără rezultat. Și totuși sonarul

arăta că peștii sunt acolo. Am tras lamal și am continuat lanseurile spre lo-cul cu pricina, de data aceasta cu o ro-tativă. Eram pe punctul de a renunța,când lanseta s-a încovoiat puternic.Mepps-ul nr. 1, cu auriu și roșu, reușiseminunea. Aveam un păstrav de Florar.L-am scos din minciog, i-am admiratpistruii și l-am trimis înapoi, în palatulapelor de cleștar. Ne răsplătise tot efor-tul și mai ales răbdarea…

Întâlnire neașteptatăSoarele dispăruse deja după versan-

tul din spate. Vâsleam spre golful nostruși vedeam deacum bine mașina. O um-bră parcă se mișca în spatele ei. Cine săfie și mai ales ce să caute pe acolo? Cândam tras la mal, „umbra” s-a ridicat îndouă picioare, a pufăit spre noi a ne-mulțumire, și a luat-o la sănătoasa spremarginea pădurii. Era un urs de toatăfrumusețea…!

MAI 2019 | 35

Am pornit să vâslimcătre coada lacului.

De o limpezime parcănefirească, apa se așterneacalmă de jur împrejurulnostru. Sonarul arătaadâncimi ce variau între 6și 12 metri. Te pătrundeaufiori la gândul hăului verdecristalin ce se deschidea subnoi. Lipseau însă peștii…

C a să am posibilitatea să efec-tuez câteva partide de pescuitla fly pe râul Jiu, am fost atent

să îndeplinesc câteva condiții. Am ur-mărit ca râul să nu aibă cotele foartemari, deci să nu fie în perioada de vii-turi. Am vorbit la telefon cu pescari cu-noscuți, care mai mergeau la pescuitpe râu, pentru a vedea dacă apa nueste foarte opacă. Pentru partidele depescuit la fly prefer o apă limpede saupuțin opacă. De asemenea, urmăreamstarea vremii pe Google și mi-am alesieșirile la pescuit în zilele potrivite șifără precipitații.

Astfel, în zilele însorite, fără vântputernic, dar cu temperaturi mai zgâr-cite, adică până la vreo paisprezece-cinsprezece grade cu plus, cele maibune rezultate au fost la muștele arti-ficiale de tip nimfă. La unele partidede pescuit, cele mai prinzătoare s-audovedit a fi cele de tip Polish și GRHE.

La alte partide de pescuit, mai prinză-toare au fost cele de tip Caddis. Pentruaceste tipuri de nimfe le-am folosit pecele legate pe cârlige nr. 14 și nr. 16.

În zilele cu temperaturi mai gene-roase, adică și peste douăzeci de gradecu plus, cele mai bune rezultate au fostla muștele artificiale uscate. Dintreacestea, cele mai prinzătoare au fostcele de tip Micro Midge și Palmered.Pentru că peștii au fost, în general, dedimensiuni mici, am folosit muștele ar-tificiale uscate legate pe cârlige nr. 18.

Deoarece apele se aflau în procesde încălzire, am căutat să pescuiesc înzonele râului cu adâncimi mici și fărăcurenți de curgere foarte puternici. Re-zultate bune am avut când am pescuitprintre insulițele ce nu se aflau la maredepărtare de mal. Pe aici, apa, în ge-neral, șerpuia leneș și avea adâncimimici, dar și medii, până spre un metru.De asemenea, am mai avut rezultate

Printre insulițe, în ape miciText și fotografie DORU DINEA


Pescuit cu muscă artificilăTEHNIC~

Chiar dacă, după calendar, primăvara se conturează din ce în ce mai bine, sunt perioadede timp în care temperaturile atmosferice au alternanțe mari între zi și noapte, dar și dela o zi la alta. Dacă în lacuri și bălți procesul de încălzire a apelor este, cât de cât, maiconstant, pe râuri acest proces este mai instabil și mai greoi. În plus, uneori, și presiuneaatmosferică are oscilații mari de valori. Toți acești factori influențează metabolismul șiactivitatea, atât a peștilor pașnici, cât și a celor răpitori.

Aproape toți peștiicare au atacat muștele

artificiale au fost cleni șidoar câțiva obleți. Atacurilepeștilor au fost, în general,firave, moi, și trebuia să fiufoarte atent pentru aexecuta înțeparea în timpoptim, deoarece peștii lăsaufoarte repede artificiala.

bune în zonele de mini-plaje ale râului,unde adâncimile apei ajungeau pânăla o jumătate de metru, pe o lungimede câțiva metri depărtare de mal.

Când apele râului au avut o claritatemare, am lansat muștele artificiale dinpoziția aplecat sau ghemuit. Pentru ca-zurile în care am pescuit cu nimfe, amfolosit o viteză de recuperare mică șifoarte mică. Uneori recuperam nimfafluid, adică liniar, dar de cele mai multeori o recuperam sacadat, ca să realizezfenomenul de pulsare a artificialei.Când am pescuit cu muștele artificialeuscate, după lansare lăsam musca săplutească pe suprafața apei și să fie dusăde curenți cât mai mult timp. Din cândîn când, executam mici ciupituri, sto-puri ale firului sau recuperări cât maifluide pe distanțe scurte.

Aproape toți peștii care au atacatmuștele artificiale au fost cleni și doarcâțiva obleți. Atacurile peștilor au fost,în general, firave, moi, și trebuia să fiufoarte atent pentru a executa înțepareaîn timp optim, deoarece peștii lăsaufoarte repede artificiala. Chiar și așa,de foarte multe ori am avut rateuri laînțepare.

Poate unii vor zice că pescuitul lafly este un efort și o investiție fără rost,în special în ape reci. Capturile nu suntnumeroase și, de obicei, sunt de dimen-siuni mai mici, însă senzația, satisfacțiași plăcerea acestui pescuit sunt deose-bite. Încercați, și nu veți regreta!

MAI 2019 | 37

Î n mare parte, artificialele încearcăsă imite vietățile acvatice sau insec-tele în diferite stadii de dezvoltare

ale acestora. Unul dintre cele mai buneexemple în acest sens este lătăușul - ga-marus. Constituind hrana mai multorspecii de pești, „răcușorul” poate aducecapturi impresionante la păstrăv dacăeste pescuit cu atenție, la locul și mo-mentul potrivit. Un alt exemplu îl con-stituie musculițele de mai - Mayfly, in-secte ce fac parte indiscutabil din listapreferințelor culinare ale păstrăvului.Acestea imită insectele din ordinul Efe-meroptera. Le-am putea numi și „aripi deo zi” după traducerea din limba greacă,fapt care reflectă pe deplin realitatea.Majoritatea adulților trăiesc mai puținde o zi, unii chiar numai cîteva minute.Numărul speciilor din această categoriese ridica la câteva mii, pe primul locaflându-se continentul nord-american,

cu mai bine de șase sute de specii.Imitațiile artificiale ale insectelor sunt

adesea adevărate opere de artă minia-turală, rod al talentului și spiritululuicreativ al celor care le confecționează.Revenind la „musculițele de mai”, pentrupescuitul cu artificiale se folosesc imitațiiale principalelor stadii de dezvoltare aleacestora. De regulă sunt confecționateartificile ce imită trei stadii principaleale insectelor: larvele sau nimfele, adul-ții, și stadiul final, adulții morți, care plu-tesc pe suprafața apei.

Nimfele - larvele ies din ou, trăiescși se hrănesc pe fundul apei. O parte dinele sunt mâncate de pești chiar în aceststadiu sau când înoată spre suprafațaapei, în faza premergătoare adultului.După așa numitul stadiu de pre-adultcunoscut de muscari și sub numele de„dun”, în care este extrem de vulnera-bilă, nimfa evoluează în adult sau „spi-

ner”, stadiul în care insecta matură sereproduce și depune ouăle. Adulții morți,numiți și „spent” sunt culeși cu freneziede pe suprafața apei, oferind adevăratefestinuri pentru păstrăvi. De ce sunt nu-mite „musculițe de mai” peste tot în lu-mea pescarilor, este greu de spus. Poatepentru că primele apar în luna mai, cândvremea se încălzește, deși sunt prezentepe tot parcursul verii.

La acest timp din an sunt mai puțineinsecte ce zboară în apropierea sau lasuparfața apei, așa că, o idee bună ar fisă insistăm pe nimfe, deși o zi caldă, cucer senin și soare darnic, poate deschidenoi perspective, caz în care putem în-cerca cu succes artificialele ude și chiaruscate. Spiritul creativ, imaginația și, nuîn ultimul rând, fantezia personală în le-garea artificialelor, pot aduce surprizeextrem de plăcute, mai ales acum, la în-ceput de Florar. Fir întins!

Între fantezieși realitateText și fotografie ALEX CODRESCU


Atelierul muscaruluiMUSC~RIT

Florar aduce, odată cu multitudinea de culori din petalele florilor, și deschidereasezonului la păstrăv. Deși pare inițial mai dificil, pescuitul cu muște artificiale câștigă totmai mulți adepți, poate chiar și numai pentru simplul fapt că este ceva… altfel.

nimfă

adult

spent

MAI 2019 | 39

CaricaturiGHEORGHE ȘTEFĂNESCU

UMOR

Bulă sosește acasă cam târziu și sedescalță în vestibul, pentru a se stre-cura tiptil în dormitor fără să o tre-zească pe Bulina, dar aceasta l-a simțitși aprinde brusc veioza:

- Să-nțeleg că iar ai băut?- Nu, îngerașule,…hâc, chiar nici o

picăturică, hâc.- Mincinosule, crezi că eu nu văd că

de-abia te ții pe picioare și ți se mai șiîmpleticește limba în gură?

- Mie?… hâc, poate de la ger.- Auzi, ia spune repede după mine:

„Un vultur stă pe pisc cu un pix în plisc”!Bulă a rămas tablou. Repetă un

timp în gând, mai sughite de vreo câ-

teva ori și, în cele din urmă, se dă bătut:- Hâc,… bine, am băut,… dar puțin!

&Țiți și Bulă servesc masa pe terasă:- Ce naiba cotlet o fi ăsta? se strâmbă

Bulă, o fi de miel ori de porc?- Păi, după gust, nu-ți dai seama?- Nu.- Atunci, ce-ți pasă?

&Cam grizat, Bulă se apropie de polițistul

care supraveghea circulația:- Hâc!… Spune-mi și mie te rog, hâc…

cum pot ajunge la spital?- Păi… rămâi unde te afli și ajungi pre-

cis! îi răspunde polițistul, și se îndepărteazănepăsător.

&Bulă stă la rând la alimentara și un tip,

extrem de prețios, întreabă:- Aveți brânză Roquefort?- Ce să fie aia? cere lămuriri vânzătoarea. - E brânză cu mucegai, îi răspunde

tipul din vârful buzelor.- Aha! răspunde vânzătoarea nedume-

rită, însă intervine iute Bulă:- N-are brânză d-aia, însă are mezeluri

de toate felurile cu mucegai suficient,pâine, legume și așa mai departe, iar dacăai răbdare, precis că vei găsi o sumedeniede alte Roquefort-uri!

&În încheierea unei discuții contradictorii

cu Bulina, Bulă îi reproșează:- Orice-aș face, orice-aș spune, ție ni-

ciodată nu-ți convine și mereu mă contrazici! - Ba, nu-i adevărat! sare ca arsă Bulina.

&Stând la o berică rece, Bulă a tot iro-

nizat-o pe Bulina pentru gusturile ei ciu-date, așa că, într-un târziu, pe când Bulăse ridicase ca să plece, Țiți îi atrage aten-ția, strigându-i din urmă:

- Și, nu uita, când ți-o mai veni ideeasă râzi de Bulina pentru gusturile ei,adu-ți aminte că și tu ai fost una dinalegerile ei.

&- Iubi, cu cine naiba ai stat la poartă de

vorbă mai bine de o oră? - Cu Popeasca.- Păi, nu era mai civilizat s-o inviți în casă?- Nu putea, pentru că era tare grăbită!

BULINEȚIȚI


noutăți de prin magazineABREVIS

Fișa de livrare se completează la oficiul poștal (localitatea, cod poștal,adresa domiciliu, destinatar)F.S.P.-1 Cod fiscal 1002600023242Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”

TALON DE ABONAMENT

VÂNĂTORUL ȘI PESCARULMOLDOVEIIndex – 32.87612 luni – 150 lei MD

Dispozitivulde fixare a um-brelei, de la CarpExpert, este unadaptor ideal

pentru multiple situații în care dorim săatașăm tija/mânerul de susținere a um-brelei la un scaun pliabil spre exemplu.Realizat din plastic solid ABS, cu ochețide prindere cauciucați la interior, acest su-port este util nu doar pentru scaunele defeeder sau crap, ci și pentru atașarea uneiumbrele, spre exemplu, de bara de susți-nere a unei bărci. Ocheții de prindere suntrabatabili (se desfac complet) și se potstrânge cu un șurub cu cap tip „fluture”,până la fixarea umbrelei în poziția dorită.

Detalii tehnice: material din plasticABS super-rezistent; ocheți de fixare cudesfacere completă (balama); capitonarecu cauciuc interior la fiecare ochet, pentruprotejarea împotriva deteriorării suportu-lui de scaun/umbrelă; ax central cu posi-bilitatea de rotire la 360 de grade (pentrua conferi unghiul dorit umbrelei); lungimebară între ocheți - 18 cm; diametru inte-rior minim al ochetului de fixare completînșurubat - 22 mm; filet supradimensionatcu „fluture” din material ABS.www.fisela.ro

Jackall Soul Shad, un vobler mic, cu suflet mare

Este echilibrul perfect între jerk șicrankbait. Jackall propune un nou stilde pescuit odată cu lansarea seriei in-ovatoare Soul Shad. Un „hibrid”care reunește într-o singurănălucă tehnicile de jerkbaitși de pescuit cu crankbait.În Japonia, pescarii de-numesc acest tip „shadstyle bait”.

Avantajele pecare le oferă suntunice în lumea vo-blerelor, pentru cănăluca poate si pes-cuită ca un jerkbait, cuaccelerări rapide din vâr-ful lansetei, sau recuperatăconstant, ca un crankbait ori cavobler clasic.

Pescarul își poate schimba tehnicade prezentare în funcție de compor-tamentul peștilor răpitori în acea zi.Sistemul de greutăți mobile interioareeste magnetic și special conceput pen-

tru a îndeplini două scopuri: permitelansarea facilă la distanță, chiar și pevânt, după ce năluca atinge apa, bila

interioară revine în centru, iarmagnetul o reține în acea

poziție, pentru o nălucăperfect echilibrată pe

toată durata recu-perării.

De asemenea,profiul îngust alJackall Soul Shadajută la mărireaprocentului de

pești înțepați șiaduși la minciog.

Noua serie este dispo-nibilă într-o gamă ex-

tinsă de culori și finisaje na-turale și două dimensiuni (45 și 52mm). Toate modelele au o flotabilitateneutră, „suspending”, care le face sărămână timp îndelungat în zona deatac a răpitorilor.www.abrevis.ro

FISELADISPOZITIV DE FIXARE A UMBRELEI LA SCAUN

MAI 2019 | 41

ACROBAȚIILA VÂNĂTOAREION MIHAIU

ORIZONTAL:1) Face acrobații aeriene la o vânătoarede aplauze. 2) Partener de vânătoare statornic –Aproape ceh! 3) Glasul pe sus – Cuprinse în tabel! 4) Urmă de dropie! – Acrobația armei de vânătoare 5) Acrobația apei sub presiune – Fac acrobații la vână-toare de șoareci. 6) Vânatul din poveste. 7) 2,3 enoți! –Ridică saltimbancii la înălțime. 8) Lovită la coadă! –Luate din samar! – 4,5 pisici! 9) Strigăt la un salt ne-așteptat – Sărită (fig., pop.). 10) Vânat pentru că afăcut acrobații peste gardul pușcăriei – Sare din apă.

VERTICAL: 1) Ajutate într-o acrobație. 2) A pregătiterenul – Nu suportă acrobațiile (masc.). 3) Faceacrobații la decolare pe baltă – Sare …din furtun. 4) Muscă pentru somn – Gât uscat! – Ieșite din radă!5) A se vedea puțin – Surprinsă de acrobație. 6) Pendul cu mișcări regulate. 7) Cap și coadă debiban! – Expus la tarabă. 8) Macagii – Ținute înetuvă! 9) Saltimbanc (fig.) – A face acrobații cu me-moria. 10) Se acoperă cu păr – Acrobatul pe tabla deșah.

IUNIE 2019

1 S 3.42 9.14 15.48 21.372 D 4.36 10.07 16.39 22.293 L 5.24 10.51 17.27 23.17 L.N. 5.33 20.544 M 6.16 11.45 18.19 -5 M 0.36 7.31 13.08 18.546 J 1.29 8.23 14.01 19.487 V 2.18 9.14 14.47 20.328 S 3.09 9.05 15.31 21.279 D 3.51 9.49 16.24 22.1410 L 4.47 10.36 17.16 23.06 P.P. 5.31 20.5911 M 5.38 11.29 18.07 -12 M 1.21 5.42 12.39 18.0613 J 1.16 6.34 13.25 18.5314 V 1.09 7.27 14.18 19.4415 S 1.55 8.16 15.07 20.3616 D 2.43 9.07 15.51 21.2517 L 3.36 9.48 16.42 22.16 L.P. 5.30 21.0218 M 4.25 10.37 17.37 -19 M 0.39 6.21 13.05 17.2120 J 1.27 7.12 13.52 18.1321 V 2.16 8.07 14.43 19.0622 S 3.05 8.49 15.36 19.5123 D 3.54 9.36 16.27 20.4224 L 4.45 10.25 17.19 21.3325 M 5.37 11.18 18.11 22.26 U.P. 5.32 21.0426 M 6.25 12.09 19.04 -27 J 0.29 6.21 13.07 19.2528 V 1.17 7.15 13.53 20.1729 S 2.09 8.07 14.43 21.0630 D 2.47 8.51 15.36 21.54

ZIUA ÎNCEPUTUL PERIOADEI FAZELE LUNII SOAREFAVORABILE PESCUITULUI RĂSARE APUNE

mica publicitateVÅNZ~RI

Vând obiect de artă vânătorească compusdin picior de cerb și scrumieră din argint,datată din 1905. Tel.: 0721-741.589.

A.V.P.S. București oferă spre vânzare aso-ciațiilor vânătorești autorizate, două pis-toale de pază cu glonț Carpați, calibrul7,65 mm, la prețul de 200 lei/buc. Doritoriise pot adresa d-lui tehnician MăicănescuMarius la nr. de telefon 0765-732.002.

VÂND carabină Browning Eurobolt calibru .30-06Sprg., cu accelerator,țeavă Miroku-Japan, pat bavarez, lunetăpentru goană Delta Titanium 1,5-9X45cu punct roșu și bipod Deben 23-28 cm.,preț 6.000 lei. Tel.: 0744-334.713.

VÂNĂTOARE DE PRIMĂVARĂRezolvarea din numărul trecut

REBUS


Doritorii se pot adresa d-lui Stan Marian la tel.: 0727-985.219.

Câinii și cățeii, vaccinați și dehelmintizați, se vând la prețurile de mai sus, cu TVA inclus, cu carnete de sănătate și certificate de proveniență.

• o femelă de brac german cu păr scurt, în vârstă de 6 ani, scoasă de la reproducție, care lucrează bine la prepelițe, la fazaniși la apă, la prețul de 1.000 lei;

• o femelă de copoi slovac în vârstă de 5 ani, scoasă de la reproducție, care lucrează bine la mistreți, la prețul de 1.000 lei;• 8 căței de copoi ardelenesc (6 femele și 2 masculi), care pot fi valorificați după 20 mai, la prețul de 250 lei/exemplar.

CANISA CERNICAAUTORIZATĂ SUB NR. 0115-IF/18.11.2013

A.G.V.P.S. anunță valorificarea următorilor câini și căței de vânătoare:

PUBLICITATE

Poți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primești 12 revisteconsecutive începând de la data abonării. Completează cuponul alăturat și trimite-l împreună cu dovada plății abonamentului (copia ordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa: A.G.V.P.S. din România,București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.

Plata se va face în Contul RO23 RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis la Raiffeisen Bank - Agenția Moșilor. A.G.V.P.S. din România, C.I.F. nr. 24251140.

Cupon pentru abonament la revista VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN pe o perioadă de 12 luni.

PREȚ aBONaMENT 12 LUNI: 65 LEINUME ............................................................................................

PRENUME .....................................................................................

Adresa la care doresc să primesc revista:Strada ..........................................................................................Număr ........ Bloc ........ Scara ........ Etaj ........ Apartament ........Localitate .......................................... Județ/Sector .......................Telefon ..................... Data ........................ Semnătura ...............Am achitat suma de ............................................................ în datade .................................... cu .........................................................

Ordin de plată nr. ......................................................................Mandat poștal nr. ....................................................................

mica publicitateAnunț gratuit – maximum 15 cuvinteText anunț:........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Data: ..........................................Nume și prenume:...................................................Tel: ............................................Anunțurile pentru micapublicitate se primesc până îndata de 20 ale lunii curente,pentru luna următoare!

Adresa redacției: A.G.V.P.S. dinRomânia, București, Calea MoșilorNr. 128, Sector 2, Cod 020882

NR. 77 (5) ANUL MMXIX MAI•2019agvps.ro/docs/revista/2019/05/vpr052019.pdf · 2019-06-03 · în...

Documents

Transcript of NR. 77 (5) ANUL MMXIX MAI•2019agvps.ro/docs/revista/2019/05/vpr052019.pdf · 2019-06-03 · în...