NR. 78 (6) ANUL MMXIX IUNIE•2019agvps.ro/docs/revista/2019/06/vpr062019.pdf · Poliției române,...

Plătici la începutul verii

32

Congresul A.G.V.P.S.din România

3

Luncalui Cireșar

34

Centenarul revistei noastre

12

IUNIE•2019

NR. 78 (6)ANUL MMXIX

ww

w.a

gvps

.ro

Președintedr. ing. Neculai Șelaru

Președinte executiving. Mugurel Drăgănescu

REDaCȚIaRedactor-șef

ing. Alin-Codru ManuRedactor

arh. Mugurel IonescuRedactor corespondentprof. Bianca Ioriatti

Art DirectorAurel NeaguLayout/Design

CREADifuzare

ing. Mariana Cristache

Redacția și administrațiaCalea Moșilor nr. 128,

București, Sector 2, Cod 020882Tel: 021-313.33.63

E-mail: [email protected]

ISSN 1582-9650

Foto copertă: AP Hannibal/Shutterstock.com

Tipărit la ARTPRINT SRLTel. 0723-130.502, E-mail: [email protected]

Manuscrisele destinate tipăririi vor fi în format digital. Publicatesau nu, ele nu se înapoiază colaboratorilor. Articolele publicate

nu angajează decât responsabilitatea autorilor lor și nu reflectă înmod necesar opinia redacției. Reproducerea oricărui material fără

acordul redacției este interzisă.

FONDAT 1919PESCARULVÂNĂTORULȘI

ROMÂN

Nr. 78 (6) / IUNIE 2019ANUL MMXIX • Serie nouă

FONDATĂ ÎN ANUL 1919REVISTĂ NAȚIONALĂ DE

VÂNĂTOARE ȘI PESCUIT SPORTIV

14

21

CUPRINS

Membrii Consiliului A.G.V.P.S. din România și județele pe care le reprezintăPreședinte: Neculai Șelaru; Președinte executiv: Mugurel Constantin Drăgănescu;Vicepreședinți: Florin Iordache, Atilla Kelemen, Teodor Bentu.Membri: Ion Antonescu (Vâlcea, Gorj), Iosif Benke (Harghita, Covasna, Mureș),Sorin Viorel Bronț (Bihor, Satu Mare), Virgil Cadăr (Vaslui, Iași, Botoșani), LiviuComan (Călărași, Giurgiu, Ilfov), Filip Georgescu (Argeș, Olt, Dolj), Ovidiu Ionescu(Brașov, Sibiu, Alba), Cornel Lera (Timiș, Arad, Hunedoara), Eusebiu Martiniuc(Vrancea, Galați), Dorin Mărescu (Caraș-Severin, Mehedinți), Radu Iulian Micu (Con-stanța, Tulcea), Sorin Minea (București), Laurențiu Radu (Brăila, Buzău, Ialomița),Florică Stan (Dâmbovița, Prahova, Teleorman), Veronica Ispas (Maramureș, Sălaj,Bistrița, Cluj), Gheorghe Vrânceanu (Bacău, Neamț, Suceava).

VâNăTOaRE3 EVENIMENTCongresul A.G.V.P.S. din România10 LA ZIÎntâlnirea de lucru CIC-FACE-AGVPSpe tema carnivorelor mari11 LA ZIConferința ministerialăîn domeniul biodiversității12 RESTITUIRICentenarul revistei noastre14 PE }EAVA PU{TIIPriorități ale autorităților decidente,rămase restante15 STUDIUCinegetică (XVIII)16 DE SEZONDe aceea n-are ursul coadă18 MUNI}IEUnde să pătrundă glonțul, ca mistrețul să cadă în foc (II)19 MAPAMONDAlertă roșie cu privire la biodiversitate20 ACTUALITATETalerele, adevărate năluci zburătoare21 DIN TERENCoțofana22 POVESTIRIBlestemul țapului (II)

23 CHINOLOGIELa începutul verii24 FAUN~Estroza25 PLANTE T~M~DUITOARECaprifoiul26 RESTITUIRIRevista „Tribuna vânătorilor”

PESCUIT28 COMPETI}IIDezinformare, manipulare, dezbinare30 R~PITORINu evitați nălucile mari! (I)32 TEHNIC~Plătici la începutul verii33 GASTRONOMIE PESC~REASC~Plătică la cuptor cu cartofi și mere34 PESCUIT DE SEZONLunca lui Cireșar36 PESCUIT PE RÅULinguri rotative pentru știuci și somni38 ATELIERUL MUSCARULUITripletă pentru pistruiați39 UMORCaricaturi • Buline 40 Noutăți de prin magazine41 Solunar – Rebus – Mica publicitate

34

32

L ucrările Congresului au fost des-chise cu intonarea Imnului vâ-nătorilor din Romania, după care

dl. președinte al AGVPS, dr. ing. NeculaiȘelaru, a adresat cuvântul de „Bunvenit” invitaților și delegaților prezențila Congres. A urmat prezentarea invi-taților: dna. Daniela Dracea, directoral Departamentului biodiversitate dinMinisterul Mediului, dl. consilier OliverNegulescu și dl. director Daniel Dicudin partea MAP, dl. Gelu Movileanudin partea corpului de control al Minis-trului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,dl. senator Mihai Șoptică, președinteleComisiei ape, păduri, pescuit și fondcinegetic, dl. Nicolae Dimulescu, direc-torul ANPA, dl. Daniel Costelea, comisarșef din Inspectoratul General al PolițieiRomâne, dl. Viorel Mihălcioiu din parteaGărzii Forestiere Ploiești, dl. CristianVasilică Ignat, inspector șef al GărziiForestiere Brașov. Din partea SocietățiiVânătorilor și Pescarilor din RepublicaMoldova sunt prezenți dl. Oleg Ciocoi,președintele societății și dl. consilierjuridic al societății, iar din partea Fe-derației pentru Vânătoare și Conservaredin Albania, dl. președinte Themi Perri,dra. Ana Taga, director executiv și dl.Rrapi Bica, membru al consiliului.

În continuare, dl. Neculai Șelaru pro-pune și supune la vot componeța prezi-diului: dl. dr. ing. Neculai Șelaru, preșe-dinte al AGVPS, dl. ing. Mugurel Drăgă-nescu, președinte executiv al AGVPS,dl. deputat Florin Iordache, vicepreședinteal AGVPS, dl. ec. Teodor Bentu, vice-președinte al AGVPS, dl. George Ivanovici,președintele comisiei de cenzori, dna.Veronica Ispas, vicepreședinte al AJVPSSălaj, dl. senator Costel Șoptică, dl. Eu-sebiu Martiniuc, dl. Mihai Albulescu, dl. Dorin Calciu și dl. Cornel Lera, direc-tori de asociații județene.

Comisia de validare și numărare avoturilor este formată din dl. GheorgheVrânceanu, AJVPS Bacău, dl. Petru Ior-daș, AJVPS Olt și dl. dr. AlexandruPungă, AJVPS Vrancea, iar secretariatuleste compus din dl. Paul Niculescu, di-rector AVPS Sitarul București, dna. ingMariana Cristache și dra. ec. Anca Le-pădatu, angajate ale AGVPS.

IUNIE 2019 | 3

EVENIMENT

VÅN~TOAREEveniment 3

Centenar 12Cinegetică 15

De aceea n-are ursul coadă 16Mapamond 19

Bolile animalelor 24

IUNIE

Desfășurat în ambianța primitoare a Cheilor Grădiștei –Brașov, Cogresul AGVPS din România a avut ca obiectiveanaliza, dezbaterea și aprobarea documentelor privindactivitatea desfășurată în perioada trecută de la reuniuneasa din 23 iunie 2018 până în prezent și aprobareamodificărilor și completărilor Statutului AGVPS și alStatutului cadru, prilej de analiză a situației actuale aactivității de vânătoare și pescuit recreativ la nivel de țarăși de colaborare cu instituțiile statului ce răspund de aceste activități.

Foto

: MU

GU

RE

L IO

NE

SCU

Congresul A.G.V.P.S.din RomâniaCHEILE GRĂDIȘTEI – BRAȘOV, 8 IUNIE 2019ALIN-CODRU MANU

Dl. Neculai Șelaruse adresează în con-tinuare invitaților,dând cuvântul dlui.Oleg Ciocoi, preșe-dintele SVPM. Acestatransmite un mesajprietenesc din partea

vânătorilor și pescarilor din RepublicaMoldova, mulțumind pentru colaborareadeschisă din ultimele decenii și pentrusprijinul acordat de AGVPS în cadrulproiectului pentru elaborarea legii vâ-nătorii în Republica Moldova. Mulțumeștede asemenea dlui. președinte NeculaiȘelaru și conducerilor asociațiilor județeneBotoșani, Suceava, Iași, Galați, Brăila șinu numai, pentru suportul dezinteresatacordat în desfășurarea activității șischimbul fructuos de experiență oferitde-a lungul timpului. Dl. Oleg Ciocoi în-mânează dlui. Neculai Șelaru și dlui.Nicolae Goicea medalia „Meritul cine-getic”, care se adaugă diplomei și medaliei„Membru de onoare al SVPM”, acordateanterior. Mulțumește pentru invitație șipentru ajutorul frățesc.

Dl. Neculai Șelaru mulțumește pen-tru distincțiile primite, care îl onoreazăși, în egală măsură, onorează AGVPSși asociațiile afiliate.

În continuare, dl.Neculai Șelaru dăcuvântul dlui. ThemiPerri, președinteleFederației Albanezepentru Vânătoare șiConservare, caremulțumește pentru

invitația primită, salută delegații și in-vitații din cadrul Congresului și men-ționează că pasiunea pentru vânătoarea unit totdeauna vânătorii din toatețările. O atenție deosebită trebuie acor-

dată conservării naturii, iar vânătoriiîși îndeplinesc în foarte bune condițiidatoria față de aceasta, promovândcele mai bune valori în acest sens. Tre-cerea pasiunii vânătorii de la o generațiela alta este o datorie de onoare, iarstrănepoții noștri, chiar dacă nu-i vomcunoaște, ne vor recunoaște eforturileși grija pentru stabilitatea și dezvoltareaei. În încheiere urează succes lucrărilorCongresului și oferă un sitar naturalizat,cadou simbolic cu aleasă semnificațievânătorească.

Pornind de la perioada alegerilor dinmartie-aprilie 1990, menționează că aacceptat să vină la conducerea executivăa AGVPS într-o perioadă în care se doreadezintegrarea asociației generale, bla-mată ca fiind comunistă. Se urmărea,în același timp, separarea vânătorilor depescari. În ciuda greutăților ivite și a în-cercărilor de înlocuire a sa din funcțiaexecutivă în care fusese ales, a reușitsă țină împreună, pentru o perioadălungă de timp, conducerile tuturorAJVPS-urilor din țară, de care s-a simțitapropiat și care i-au fost sprijin în efor-tul depus pentru salvarea AGVPS.

Dintre momentele ulterioare, dificileși riscante pentru existența AGVPS și aasociațiilor afiliate, amintește perioadațărănistă 1998-2010, când, după scoa-terea inițială la licitație a gestiunii tutu-ror fondurilor de vânătoare, s-a reușitsistarea licitațiilor abuzive și atribuireaa 70% din acestea foștilor gestionari. Înacest scop a fost necesară convocareaunui Congres extraordinar al AGVPS șidesfășurarea, în București, a marșuluipașnic al celor aproape 5.000 de vânătoriși pescari, care au depus un memoriu laguvern. A urmat perioada critică a anului2006, de înlocuire a legii vânătorii, cândau fost necesare două ordonanțe de ur-gență succesive pentru revenirea la nor-malitate și crearea posibilității de apli-care a legii. Apoi, la fel de riscantă s-adovedit perioada 2010-2011 democrat-UDMR-istă, când, prin ordonanța 105, s-a încercat din nou împărțirea fondurilorde vânătoare către alți noi doritori. De-pășirea situației, marcată de pierderi degestiuni de fonduri cinegetice și patri-

moniu, a putut fi moderată prin dezba-teri la nivelul Parlamentului României.Reușitele de atunci s-au datorat faptuluică am fost uniți.

La capitolul reușite, pe lângă depă-șirea situațiilor riscante pentru însășiexistența AGVPS și a asociațiilor tradi-ționale, se înscrie și contractarea folo-sinței apelor colinare și de șes, precumși a celor de munte în anul 2001. Maiaproape de prezent, este de menționatcontractarea resursei acvatice vii pentruurmătorii 10 ani, începând din 2018, șiprelungirea contractelor de gestionarecu încă 6 ani, toate ca urmare a inter-vențiilor consecvente susuținute deAGVPS încă dinaninte de 2015. Remarcădin nou că, în toate momentele riscantepentru toți s-a manifestat, din parteaasociațiilor afiliate, o coeziune extraor-dinară, fapt ce a condus la depășireamomentelor critice, ajungându-se la ostare de echilibru și siguranță pentruviitor și la crearea premizelor pentru re-dresarea, în principal economică, a aso-ciațiilor ce au avut de suferit.

Totuși problemele vânătorilor și pes-carilor nu sunt terminate și nu se vor în-cheia aici. Prăbușirea efectivelor de iepuriîn majoritatea regiunilor țării, precum șiscăderea drastică a efectivelor de mistreți,vor duce la scăderea numărului de vânătoriși, implicit, a veniturilor asociațiilor din co-tizațiile acestora, cu repercusiuni până lanivelul AGVPS. În plus, trebuie avută învedere interzicerea folosirii alicelor deplumb în toate zonele umede, începânddin 2021, precum și posibila reducere aspeciilor, mai ales cele migratoare, ce vorfi permise în viitor la vânătoare, la care se

4 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Vânătoare de căprioriCongresul A.G.V.P.S. din România

SINTEZA CUVÂNTULUI DLUI. NECULAI {ELARU

După deschiderea lucrărilor Congresului dl. președinte NeculaiȘelaru a dorit să facă unele precizări și câteva clarificări asupracontextului actual, bine de cunoscut atunci când se ridică noiprobleme din prezent sau pentru viitor.

Dl. Oleg Ciocoiînmânează

dlui. Neculai Șelaru și dlui. Nicolae Goiceamedalia „Meritul cinegetic”,care se adaugă diplomei și medaliei „Membru deonoare al SVPM”, acordateanterior. Mulțumește pentru invitație și pentruajutorul frățesc.

Este invitată să iacuvântul dna. Danie-la Dracea, care mul-țumește pentru invi-tație și amintește departiciparea recentăa dlui. Neculai Șelaruși dlui. Mugurel Dră-

gănescu la Conferința ministerială pri-vind carnivorele mari de la București.Apreciază pozitiv deschiderea, comu-nicarea și colaborarea AGVPS cu Mi-nisterul Mediului din ultimele opt luni

de când domnia sa este directoare înprobleme de biodiversitate, încheindprin a ura succes lucrărilor Congresului.

Urmează la cu-vânt dl. Gelu Movi-leanu, din partea Mi-nisterului Agriculturiiși Dezvoltării Rurale,care transmite un sa-lut sincer participan-ților din partea con-

ducerii MADR și urează succes Con-

gresului din partea dlui. ministru PetreDaea, cu mulțumiri pentru colaborareaîn gestionarea problemelor care facobiectul celor două instituții.

Dl. Neculai Șelaruinvită la cuvânt pe dl.Daniel Costelea, caretransmite mesajul demulțumire din parteaPoliției române, amin-tind de sprijinul primitdin partea conducerii

AGVPS pentru publicarea Studiului ex-ploratoriu privind accidentele la vânătoarepetrecute în România în ultimii doi ani,conceput la nivelul structirii Arme dincadrul Poliției Române, în colaborarecu Institutul de cercetare și prevenire acriminalității. Subliniază colaborareadeschisă, în continuare, cu AGVPS, astructurii pe care o conduce și mulțumeștepentru invitație.

Dl. Nicolae Di-mulescu mulțumeș-te, la rândul său, pen-tru invitație și trans-mite și din partea sa,a dlui. ministru PetreDaea și a dlui. secre-tar de stat Daniel

Botănoiu, succes lucrărilor Congresuluiși în activitatea următoare. Aminteștefaptul că a existat și există o conlucrareconstructivă în tot ceea ce privește con-tractele de utilizare a resursei acvaticeși planurile de management. Subliniazăcă, în continuare, este necesară toatăatenția, colaborarea și conlucrarea lanivel instituțional.

Dl. Neculai Șelaruinvită la cuvânt pedl. senator CostelȘoptică. Acesta urea-ză lucrări fructuoseCongresului și amin-tește că înființareaComisiei ape, păduri,

pescuit și vânătoare, pe care o conduce,este relativ nouă, din septembrie 2018,iar lucrările acesteia s-au desfășurat înteritoriu, la Bușteni și la Bistrița, la am-bele întâlniri participând și reprezentanțiai județelor limitrofe celor gazdă. Acti-vitatea se concentrează asupra înțelegeriimai profunde a situațiilor din teren, atot ceea ce este legat de activitatea devânătoare – fond cinegetic și de pescuitrecreativ, pentru a găsi soluții construc-tive, pornind de la zonele protejate șipână la carnivorele mari. Subliniazăfaptul că, la nivelul consiliului Europei,nu este înțeleasă problema carnivorelor

adaugă propaganda și presiunea anti-vâ-nătoare, finanțată generos, atât la noi înțară cât și în Europa și pe alte continente.

Nu în ultimul rând, trebuie menționateaspectele legate de neregulile survenite înrândul unor asociații, generate fie de ama-torism, fie din interese personale, fie dingreșeli grave care au dus la destabilizarealor economică-financiară, precum și ten-dințele de plecare din AGVPS, manifestatede unele asociații, care, după ce și-au văzutrezolvate problemele, cred că pot beneficia

gratuit de toate intervențiile și eforturileAGVPS. Este imperativ necesar să se în-țeleagă că slăbirea coeziunii din interiorduce inevitabil la slăbirea posibilității dereprezentare a asociațiilor de către AGVPS.De aceea, actualei și viitoarelor conduceriale AGVPS le revine obligația de a reforma/îmbunătăți sistemul actual de organizare,prin modificari statutare democratice șiinspirate, de natură a reflecta realiatea șicondițiile actuale de desfășurare a activi-tății.

„Așa după cum am anunțat în anulprecedent, după cei doi ani de colaborareapropiată cu președintele executiv, estetimpul să mai fac încă un pas înapoi, înideea predării ștafetei din mers și, implicit,a stimulării activității conducerii executiveprin satisfacțiile resimțite din reușita ac-tivității desfășurate în interes general.”

Disponibilitatea de a ajuta ori de câteori este nevoie rămâne deschisă, iar ac-tivitatea se va orienta în special către in-teresul vânătorilor dornici de cunoștințerealiste în domeniul faunei de interes vâ-nătoresc, a vânătorii, istoriei cinegeticepostbelice și culturii cinegetice. În înche-iere, mulțumește pentru înțelegere șiatenția acordată.

IUNIE 2019 | 5

Așa după cum amanunțat în anul

precedent, după cei doi anide colaborare apropiată cupreședintele executiv, estetimpul să mai fac încă unpas înapoi, în ideeapredării ștafetei din mersși, implicit, a stimulăriiactivității conduceriiexecutive prin satisfacțiileresimțite din reușitaactivității desfășurate îninteres general.

Foto: MUGUREL IONESCU

mari în totalitatea complexității ei dinRomânia, amintind și faptul că trebuieacordată o mai mare atenție rapoartelorîntocmite la noi în țară pentru a pre-zenta cu acuratețe numărul de urșiexistenți în România. Menționează căsoluția acordării compensațiilor în cazulpestei porcine africane ar trebui aplicatăși în țările vecine, Moldova și Ucraina,pentru că altfel va fi greu de stins com-plet focarele, în condițiile în care mis-treții trec liber granițele între țări. Pro-blema este transfrontalieră și ar puteafi soluționată cu sprijunul MADR, darmai ales al Ministerului Mediului. Sperăca, până în toamnă, comisia să găseascăsoluțiile potrivite atât în ceea ce priveștevânătoarea la carnivorele mari cât și acormoranilor. De asemenea, în problemapescuitului, poliția de frontieră să pri-mească atribuții mai mari în întocmireaproceselor verbale pentru actele debraconaj.

Dl. Neculai Șelaru anunță continuarealucrărilor Congresului cu prezentărilecelor înscriși la cuvânt, dar dorește ca,înainte de aceasta, să facă unele precizăriprivind contextul actual în care se des-fășoară activitatea AGVPS și a asociațiilorafiliate.

Speră, de asemenea, că în viitor vorputea fi atrase fonduri din proiecte eu-ropene, deși se pare că în proiectul demonitorizare anunțat cu doi ani în urmă,vânătorii au fost uitați.

Dna. Daniela Dracea cere cuvântulși menționează că proiectul inițial afost respins, însă va fi reluat și depusîn scurt timp, iar AGVPS și asociațiilede vânătoare nu vor fi excluse de laparticipare, dar partenerii în acest pro-iect vor fi entități exclusiv ale statului.De asemenea se va ocupa și de problemasancțiunilor ce au vizat AJVPS Brăilași AJVPS Vrancea, referitoare la auto-rizarea cotelor de recoltă deja autorizate,pentru clarificarea acestora. Mulțumeșteși reamintește de buna colaborare depână acum cu AGVPS, pe care o doreștela fel și pentru viitor.

Ia cuvântul dl.Gheorghe Vrâncea-nu din partea Comi-siei de validare și nu-mărare, a voturilorcare menționează căprocentul de partici-pare la Congres este

de 81%, și mai poate crește ușor pentrucă sunt și participanți care au întârziat.

Sunt prezenți reprezentanți cu un numărde 5.735 de voturi din totalul de 7.080.Concluzionează constituirea statutară aCongresului și îi conferă legalitate și le-gitimitate în desfășurarea lucrărilor.

În continuare arecuvântul dl. Vladi-mir Talpeș, care in-formează despre re-zultatele întâlnirii dindata de 7 iunie cureprezentanții asocia-țiilor care au avut

probleme cu pesta porcină africană.Pe lista aspectelor discutate s-au aflatplata cheltuielilor efectuate de asociațiipentru ecarisarea carcaselor de mistreți,problema reanalizării condițiilor con-tractuale privind rezilierea contractelordin cauza scăderii efectivelor de mistreți,aspect ce ar putea să apară și în cazulvânatului mic, problema exonerării dela plata despăgubirilor pentru culturileagricole în zonele depopulate de mis-treți, fie prin vânătoare, fie datorităepizotiilor, precum și problema privindmodificarea legislației referitoare la vâ-nătoare în apropierea frontierelor destat, acolo unde se aglomerează defapt mistreții infestați. Menționează deasemenea ideea încheierii preventivede contracte de servicii de vânătoarecu administrațiile ariilor naturale pro-tejate, precum și obținerea de fonduricomunitare și guvernamentale pentrucombaterea epizotiilor.

În continuare ia cuvântul dl. pre-ședinte executiv Mugurel Drăgănescu,care mulțumește delegaților pentru par-ticipare, expresie a suportului și a uni-tății de care asociațiile dau dovadă șiau nevoie. Menționează importanțaproblemei pestei porcine africane ceafectează asociațiile cu fonduri cine-

getice cu mistreți, având în vedere căacesta a devenit în multe dintre fondurivânatul principal pentru vânătorii ro-mâni. Pentru susținere și sprijin financiara intervenit de mai multe ori, atât pelângă ANSVSA cât și la Agenția pentruFinanțarea Investițiilor. În viitor nu vaprecupeți niciun efort în acest sens,dar și pentru a obține subcontractareaîn proiectul POSIM pentru monitorizareacarnivorelor mari, proiect amintit și deantevorbitori.

În intervenția sa,dl. Traian Oprea,președintele AJVPSTimiș, menționeazăcă, deși nu a avutprobleme cu pestaporcină africană, știecă această molimă

nu poate fi stopată ușor și face apel lareprezentanții Ministerului Agriculturiipentru sprijin. Atenționează de aseme-nea asupra faptului că asociațiile suntobligate să plătească toate cheltuielile,ca asociații de drept privat în interespublic, nefiind luate însă în considerarela repartizarea fondurilor guvernamen-tale, deși vânatul și peștele sunt bunuriale statului. De asemenea, punerea înaplicare a ordonanței 673/2019 în nu-mai 30 de zile, în care practic ar trebuilichidați toți vectorii purtători ai PPA,aici incluzând mistreții, răpitoarele mariși mici cu păr dar și cu pene, este ochestiune practic imposibil de realizatși cere sprijin organizațiilor statului înacest sens. Evidențiază și problema pri-vind paza și gestionarea fondului pis-cicol, în sensul că, în prezent, controlulîl face ANPA și nu asociațiile și mulțu-mește dlui. Nicolae Dimulescu pentruînțelegerea de care a dat dovadă atuncicând asociația i s-a adresat. Va înainta


Congresul A.G.V.P.S. din România

Foto

: MU

GU

RE

L IO

NE

SCU

secretariatului Congresului, dnei. IspasVeronica și dlui. vicepreședinte TeodorBentu, o listă cu problemele pe care leridică spre rezolvare.

Dl. vicepreședinte Florin Iordacheia cuvântul și subliniază deschidereaactuală pe care o avem din partea co-legilor dominei sale, a reprezentanțilorministerelor și menționează că relațiilecu profesioniștii din ministere, prin in-termediul dlui. președinte executiv Mu-gurel Drăgănescu sunt foarte bune. Însituația modificărilor legislative vomavea o deschidere totală și o bună co-laborare din partea Parlamentului șiGuvernului. Accesarea de fonduri eu-ropene va fi un câștig pentru rezolvareaproblemelor financiare din prezent.

Dl. Mugurel Drăgănescu mulțu-mește dlui. Florin Iordache și mențio-nează că rezolvarea problemelor actualecere timp, dar deschiderea spre insti-tuțiile statului oferă o șansă uriașă înacest sens. Revine și susține problemadespăgubirilor pe care asociațiile artrebui să le primească din partea sta-tului, că situația a fost notificată denenumărate ori ANSVSA și că se vaocupa în continuare de acest aspect,cu speranța că discuțiile se vor reluapentru a se ajunge la un consens.

Dl. Eusebiu Mar-tiniuc prezintă pro-blema cotizațiilor su-plimentare apărutăla AJVPS Vrancea,așa cum a fost pusăde instanțele de ju-decată, modul în care

a încercat să explice reprezentanțilorANAF situația și faptul că asociația afost penalizată drastic, urmând ca pro-blema să fie soluționată în justiție. Cerede asemenea sprijin ANPA, prin per-soana dlui. Nicolae Dimulescu, pentrusoluționarea problemei pescuitului co-

mercial în lacurile de acumulare și acompletării datelor personale ale con-travenientului în procesele verbale decontravenție.

Dl. Dorin Calciu,director AJVPS Hu-nedoara, se adreseazăîn problema câinilorde vânătoare, men-ționând necesitateaurgentă de a se forma

comisii, precum și organizarea de com-petiții, pe zone, în care să realizeze oapreciere fenotipică a valorii aspectuluiexterior și o apreciere a calităților câinilorde vânătoare, pentru a înregistra câiniiexistenți, al căror număr a crescut sub-stanțial în ultimii ani și pentru a nupierde pasul cu țările vecine. Protocolulde colaborare cu ACHR trebuie reluat,actualizat și dezvoltat în sens constructiv,astfel încât să beneficieze toți vânătoriiposesori de câini de vânătoare. Mențio-nează că avem un corp de arbitri șifelicită timișorenii pentru inițiativa șirezultatele obținute în acest sens.

În intervenția sa,dl. Alexandru Pungăapreciază drept insu-ficient numărul de ar-bitri necesari pentrucompetițiile canine,arbitri ce trebuie spe-cializați pe grupe de

rase. Revine la rândul lui asupra necesi-tății reluării protocolului cu ACHR șiapreciază necesitatea organizării unuiclub al vânătorilor din asociațiile afiliate,posesori de câini ce sunt folosiți la vâ-nătoare, cu perspectiva, în viitor, de aintra în circuitul național al competițiilor.

Dl. avocat MihaiBădulescu aduce îndiscuție problema ar-ticolelor 12, alin 5 și6 și respectiv articolul53, din legea 407,articole privind gra-nițele fondurilor de

vânătoare și a exercitării vânătorii încazul în care, pe parcursul derulăriicontractelor de vânătoare, apar noi ariiprotejate sau cele existente se extind.Menționează că articolele nu sunt con-tradictorii și solicită reprezentanțilorMAP clarificarea acestui aspect. Mate-

IUNIE 2019 | 7

În situațiamodificărilor

legislative vom avea odeschidere totală și o bunăcolaborare din parteaParlamentului șiGuvernului. Accesarea defonduri europene va fi uncâștig pentru rezolvareaproblemelor financiare dinprezent.–FLORIN IORDACHE

Foto: ALIN-CODRU-MANU

rialul complet va fi prezentat în cadrulunui articol în revista VPR.

Dl. Neculai Șelaru ia cuvântul și su-bliniază afirmația dlui. avocat Bădulescu,adăugând că, odată cu înființarea par-curilor naționale și a altor arii naturaleprotejate, în care vânătoarea este inter-zisă, acestea trebuiau scoase din fondulcinegetic până la următorul sezon devânătoare. Prevederile celor două articole(12 și 53) sunt distincte și nu sunt con-tradictorii. Ultimul termen de 3 ani, datîn anul 2015, pentru a se face modificărilenecesare de limite de fonduri cinegetice,a fost depășit, iar în prezent totul esteblocat. Speră, însă, ca această problemăsă fie reluată și să se ducă la îndeplinirede către administrator obligațiile ce de-curg din lege în sarcina sa.

În numele AJVPS Covasna, dl. Ne-culai Șelaru a solicitat revizuirea uneiprobleme apărute încă de acum doiani, când doar malul drept al Oltuluidin județul Covasna a fost atribuitAJVPS Covasna, malul stâng rămânândneatribuit. Dl. Nicolae Dimulesu, di-rector ANPA, intervine și menționeazăcă a fost o problemă de comunicare deambele părți și că problema este dejaîn atenție și se va rezolva pozitiv în celmai scurt timp.

Cere cuvântul, dl. Gheorghe Vrân-ceanu, președintele AJVPS Bacău, careprezintă problema pe care o are cuGarda Forestieră Suceava privind ne-asigurarea suprafețelor minime liberede vegetație forestieră, suprafețe ne-cesare asigurării hranei complementarepentru vânat, conform art. 15, alin.7din legea 407. Menționează că, inițial,Garda Forestieră Suceava a respectathotărârea judecătorească privind re-ducerea tarifelor plătite de asociațiepădurilor statului, după care a revenitasupra sumelor facturate, în total de-zacord atât cu perioadele de facturare,cât și cu sumele cerute. Solicită repre-zentanților minis terului să găsească so-luții în care să de aplice corect preve-derile legii. De asemenea menționeazăaspectul privind valabilitatea permiselorde pescuit emise de ANPA și ridicăproblema unei asociații private de pes-cuit din Bacău, neafiliată la AGVPS,care nu respectă legea și o interpretazădupă propriul plac, fapt care poateconduce la apariția unor nelegalitățidin partea pescarilor recreativi. Dl. Ni-colae Dimulescu spune că are cunoștințăde problema respectivă și a luat dejamăsuri pentru corectarea situației și o

va avea în continuare în vedere pentrurezolvarea acesteia și aplicarea corectăa legii și în acest caz.

În cuvântul său, dl. senator CornelȘoptică face referire la Ordinul 3/2018,care permite vânătorilor, împreună cuPoliția de frontieră, să vâneze până lafâșia de frontieră, și nu doar până la500 de metri de aceasta. Face precizareacă, dacă este nevoie, se mai poate in-terveni în acest sens în sprijinul vână-torilor.

Dl. Naie Mândru, director al AVPSIași, menționează că la adresele făcutecătre Inspectoratul Poliției de Frontieră,care răspunde de toată zona granițeicu Republica Moldova, răspunsul primita fost acela că vânătoarea se poateface numai la pândă și numai până la500 de metri distanță de fâșie sau dela zona inundabilă. Deci, regulile carese aplică în județul Botoșani nu seaplică și în județul Iași.

Dl. Neculai Șelaru intervine și spunecă Poliția de Frontieră a impus restricțiiîn vânătoare pe toată zona de frontierăcu Ucraina și Republica Moldova, inclusivîn zona Deltei Dunării. Din cauza acestorrestricții, plus ineficiența acțiunilor ANPA,pesta porcină africană a putut pătrundeușor din Ucraina în Romania. Măsurilepreventive propuse de AGVPS, încă dinanul 2015, nu au fost luate însă în con-siderare de ANSVSA și nici de Poliția deFrontieră. Continuă cu mențiunea cădelegații trebuie să plece cu lucrurileclare, atât în ceea ce privește modificărilelegislative pentru vânătoare, pescuit,arme de foc și muniție.

În ce privește legea pescuitului, dl.președinte Neculai Șelaru menționeazăcă a fost o conlucrare foarte bună, atâtcu ANPA, cât și cu parlamentarii dincomisia de specialitate, rezultând olege mult mai favorabilă gestionării și

pazei resursei acvatice. Din păcate legeaa fost contestată la Curtea Constituțio-nală. A fost repusă în circuit în Parla-ment, fără a se înregistra ca inițiativănouă și fără a se face cuvenitele modi-ficări impuse de Curtea Constituțională.După trecerea prin Parlament a fostcontestată din nou, în întregime, canecostituțională. Inițiativa legislativătrebuie reluată de la zero, iar trecereaprin Senat s-ar putea face abia spresfârșitul acestui an. Una din consecințelegrave ale acestei stări de fapt este că,în prezent, nimeni nu are responsabili-tatea pazei resursei acvatice vii.

În ceea ce privește Legea pentrumodificare și completare a Legii407/2006 actualizată, dl. Neculai Șelarumenționează că aceasta a avut un par-curs asemănător cu cea privind pescui-tul. A fost transmisă pentru promulgarela Președinte, de unde a fost retrimisăînapoi în Parlament. S-a rediscutat dinnou în Senat și Camera Deputaților,dar legea a rămas aproape neschimbată.Legea așteaptă în prezent la plenul Ca-merei Deputaților, urmând ca, după ceva trece de plen, să fie retrimisă pentrupromulgare. Se teme din nou că Legeade modificare și completare a Legii407/2006 va fi respinsă motivat. Faceaceste precizări pentru a prezentastadiul actual al promovării legilor deîmbunătățire a legilor din vânătoare șipescuit, cu mențiunea că procesul legi-slativ trebuie să-și urmeze cursul și nupoate fi grăbit.

Dl. președinte Neculai Șelaru con-stată că nu mai sunt înscrieri la cuvântși propune trecerea la dezbaterea pro-punerilor de modificare și completarea Statutului AGVPS și a Statutului Ca-dru, cu precizarea că acestea au fostprimite din teritoriu, de la reprezentanțiiasociațiilor afiliate, au fost sistematizate,


Congresul A.G.V.P.S. din România

Foto

: MU

GU

RE

L IO

NE

SCU

IUNIE 2019 | 9

reformulate și retrimise în teritoriu,iar după primirea celei de a doua rundede observații au fost definitivate decătre o comisie a Consiliului. Proiectulde modificări și completare a Statutuluiîl are fiecare delegat participant la Con-gres, în Broșura Congresului. Eventua-lele noi propuneri vor fi reținute șianalizate cu alt prilej, deoarece o pro-punere nouă poate atrage după sine oserie întreagă de alte modificări necesareîn cuprinsul Statutelor.

Înainte de a trecela votul modificărilor,dă cuvântul dlui. Li-viu Mircea, care in-sistă pentru câtevaprecizări în acestsens. Aduce amintecă la Congresul pre-

cedent el a fost unul dintre cei ce acerut schimbarea statutelor. Acesteschimbări sunt necesare pentru a aveala îndemână pârghiile cu ajutorul cărorasă se poată îndrepta ce se greșește cusau fără de voie. Mulțumește conduceriiAGVPS pentru efortul și timpul dedicatalcătuirii materialelor pentru statut.Dacă aceste modificări vor fi benefice,se va vedea în timp. Se aștepta la maimultă inițiativă din partea celor ne-mulțumiți, dar aceștia nu au venit cupropuneri, precum s-ar fi crezut. Atențiedeosebită trebuie avută vis-à-vis de re-țelele de socializare, materialele postatefără discernământ de vânători, fiindfolosite cel mai adesea, împotriva lor,de așa zișii „ecologiști”. Atenționează,de asemenea, despre importanța men-ținerii AGVPS ca for reprezentativ alvânătorilor în contextul problemelorlegislative și economice actuale, venitepe fondul schimbului de generații, sta-tutul având menirea de a oferi posibi-

litatea corectării greșelilor sau exage-rărilor, atunci când acestea apar.

Dl. Mugurel Drăgănescu, în răspuns,menționează faptul că speră ca și con-testatarii din exterior ai sistemului nostrusă înțeleagă într-o zi că, numai alăturide noi și împreună, vom putea izbândiîmpotriva celor ce doresc stoparea vâ-nătorii nu numai în România, ci și lanivel mondial.

În continuare dl. vicepreședinte FlorinIordache trece la prezentarea, punct cupunct, și supunerea la vot a fiecărei com-pletări și modificări propuse a fi aduseStatutului AGVPS și Statutului cadru. In-tervențiile survenite pe parcursul proceduriisunt discutate și soluționate pe loc sau re-ținute pentru a fi analizate ulterior. Toatepropunerile supuse la vot sunt votate înunanimitate, atât în ccea ce privește Sta-tatutul AGVPS cât și Statutul cadru. Apoi,dl. vicepreședinte Florin Iordache supunela vot toate modificările și completărilecuprinse în Proiectul de hotărâre siste-matizat în acest scop, care va sta la bazadefinitivării actului adițional de modificareși completare a Statutului AGVPS și Sta-tutului cadru anexă la acesta.

Ultimul punct pe ordinea de zi îlconstituie aprobarea materialelor Con-gresului, iar dl. președinte Neculai Șe-laru supune, pe rând, la vot: Raportulprivind activitatea Consiliului AGVPS înperioada 23 iunie 2018 - 8 iunie 2019;Ratificarea situațiilor financiare pe anul2018 și Raportul administratorului;Obiectivele prioritare ale AGVPS pentruperioada 2019 - 2020 și Bugetul de ve-nituri și cheltuieli pentru anul 2019.Toate materialele sunt votate în unani-mitate de delegații prezenți la Congres.

În continuare dl. președinte NeculaiȘelaru supune la vot propunerea de a fiîmputernicit dl. președinte executiv Mu-gurel Drăgănescu pentru a se ocupa și asemna orice document necesar pentruîns crierea modificărilor și completăriloraprobate de Congres, în Statutul AGVPSși Statutul cadru, la grefa Judecătorieisectorului 2 București.

În încheiere dl. președinte Neculai Șe-laru mulțumește pentru prezență, declarăîncheiate lucrările Congresului AGVPSdin România și invită participanții la omasă comună.

Menționeazăimportanța problemei

pestei porcine africane ceafectează asociațiile cufonduri cinegetice cumistreți, având în vedere căacesta a devenit în multedintre fonduri vânatulprincipal pentru vânătoriiromâni.–MUGUREL DRĂGĂNESCU

Foto: ALIN-CODRU-MANU

Î n data de 5 iunie 2019, a avut loc laBucurești întâlnirea de lucru a CIC-FACE-AGVPS în problema carnivorelor

mari, cu tema „Rolul vânătorilor în abordareaprovocărilor”. La întâlnire au participat in-vitați din partea organizațiilor ineresate îndezbaterea aspectelor importante ale mo-mentului actual, ce trebuiau abordate învederea definitivării Declarației CIC – FACEpe această temă. Au fost prezenți dl. TamasMarghescu, directorul general al CIC, dl.Mark Ryan, director general adjunct alCIC, dl. Sukho Lee, consilier pentru co-municare CIC, dl. Arpad Sarkany, vicepre-ședinte CIC, dra. Diana Șelaru din parteaFACE, dna. Daniela Dracea, director pen-tru biodiversitate din Ministerul Mediului,dl. Oliver Negulescu, consilier al Ministru-lui apelor și pădurilor, dl. Imrich Suba, di-rectorul Camerei Vânătorilor din Slovacia,dl. Jaroslav Kuczaj din partea AsociațieiVânătorilor din Polonia și dl. Stilian Ge-raskov, expert din partea Uniunii Vânăto-rilor și Pescarilor din Bulgaria. Din parteaAGVPS din România au participat dl. Ne-culai Șelaru, președinte, dl. Mugurel Dră-gănescu, președinte executiv, dl. VladimirTalpeș, director și dl. Alin-Codru Manu,redactor-șef VPR. De asemenea au fostprezenți, dl. Ovidiu Ionescu, din parteaLCIE, România dl. Benke Jozsef, directorAVPS Zetelaka Es Tarsai și dl. Dragoș Ște-fănescu, director AJVPS Buzău.

După o prezentare ce a avut în vederesituația actuală a carnivorelor mari, urs, lupși râs, la nivel european, a managementuluiacestor specii, precum și a derogărilor ne-cesare pentru intervenție la nivelul popula-țional al acestora, au fost făcute o serie deobservații privind diferențele evidente întreefectivele acestor specii în diferite țări eu-ropene pe teritoriul cărora acestea se regă-sesc. Prezentările și discuțiile purtate ulteriorau evidențiat efectivele foarte ridicate alepopulațiilor de urs din România și necesi-tatea stringentă în ceea ce privește stabilireași emiterea derogărilor, dar și a cotelor deprevenție, un element relativ nou, dar foarteimportant în managementul sustenabil alspeciilor de carnivore mari în general, pre-cum și a stabilirii corecte a responsabilitățiipentru pagubele pe care acestea le produc.Lucrările au continuat cu dezbaterea și de-finitivarea Declarației CIC-FACE cu pri-vire la conservarea și managementulcarnivorelor mari în România, care trage

un semnal de alarmă privind măsurile ur-gente ce trebuie luate pentru menținereasub control a populațiilor de carnivoremari, în special urs și lup în România, învederea păstrării echilibrului în mediul na-tural, a reducerii și evitării pagubelor pro-

duse de acestea și a pericolului devenitriscant pentru om. Declarația a fost pre-zentată la Conferința Ministerială în Do-meniul Mediului cu tema Managementulcarnivorelor mari – Provocări și soluții, Bu-curești 6-7 iunie 2019.


ÎNTÂLNIREA DE LUCRU CIC-FACE-AGVPSPE TEMA CARNIVORELOR MARI„ROLUL VÂNĂTORILOR ÎN ABORDAREA PROVOCĂRILOR”ALIN-CODRU MANU

LA ZI

În data de 4 octombrie 2016, Ministrul Mediului,Apelor și Pădurilor din România a anunțat decizia de a nuaproba cote de recoltă pentru speciile de urs brun, lup, râsși pisică sălbatică, invocând îngrijorări legate de modul demonitorizare a populațiilor acestor carnivore mari. De laacea data și până în prezent, au fost implementate o seriede îmbunătățiri special direcționate către modul de mo-nitorizare a carnivorelor mari.

Anterior acestei decizii, România a fost dată caexemplu de studiu de caz pentru coexistența dintre po-pulațiile viabile de carnivore mari și om.

În data de 9 iunie 2017, Asociația Generală a Vânătorilorși Pescarilor Sportivi din România (AGVPS) și WWF Româ-nia, împreună cu FACE și WWF Europa, s-au întrunit pentruun atelier de lucru comun pe subiectul carnivorelor mari înRomânia, organizat sub îndrumarea Platformei UE privindCoexistenta omului cu carnivorele mari, din care fac parteatât CIC cât și FACE. La acest atelier de lucru s-au conclu-zionat, printre altele:

Faptul că „managementul și conservarea carnivo-relor mari ar trebui determinate pe baza unor dovezi ști-ințifice solide, utilizând cele mai de încredere date caresunt disponibile”.

Faptul că „actuala interzicere a vânătorii nu rezolvăproblemele din România” – dimpotrivă, interzicerea vâ-nătorii a dus la accentuarea conflictelor

CIC și FACE rămân deschise la orice metode îmbu-nătățite de monitorizare a carnivorelor mari care vin încompletarea metodelor deja aplicate cu succes in practicăpână în prezent.

Încă dinainte de decizia Guvernului român din 2016,diferitele populații de urs brun, lup și râs erau stabile,mai mult decât atât, erau în creștere. Vânătoarea era fo-losita ca mijloc de gestionare înainte de aderarea Româ-niei la UE, iar apoi, prin aprobarea de derogări (Articolul16, Directiva „Habitate”).

Prin urmare, CIC și FACE recomandă ridicarea inter-dicției de a vâna carnivorele mari, dar, în același timp, re-cunosc necesitatea luării unor măsuri în baza Planurilor deAcțiune1 pentru a asigura că managementul carnivorelormari în România rămâne sustenabil.

CIC și FACE sunt de acord cu faptul că actuala inter-dicție de a vâna carnivorele mari în România nu a fost înmăsură să soluționeze în mod eficient problemele afe-rente. Aceasta a condus la creșterea populațiilor de carni-vore mari, și prin urmare, la accentuarea conflictelor, înspecial în zonele rurale. În prezent, nivelul pagubelor și chiarși cel al atacurilor asupra omului sunt în creștere. S-au în-registrat deja trei decese de la începutul anului 2019 în urmacontactului dintre om și ursul brun. În consecință, acestespecii sunt din ce în ce mai puțin acceptate în comunitățilerurale cât și în unele zone turistice de importanță naționalăsau regională.

Toleranța și acceptarea carnivorelor mari este esen-țială în contextul unor populații abundente de carnivoremari precum cele din România. Așadar, comunitățile lo-cale trebuie să fie implicate în conservarea și manage-

mentul acestor specii și să își asume acest lucru. Vână-toarea legală și controlată joacă un rol important în acti-vitățile de management și conservare, și, în lipsa acesteia,riscul suprimării toleranței sociale față de aceste specii vacrește exponențial. În acest context, faptele demons-trează că în absența vânătorii legale, micii agricultori șialți gestionai de terenuri – care sunt într-un conflict per-manent cu speciile de carnivore – ar putea recurge la so-luții personale pentru rezolvarea problemelor demanagement. Nimeni nu își dorește să ia parte la o deci-zie care conduce la creșterea nivelului uciderii ilegaleoriunde în Europa.

În prezentul document, amintim de asemenea obser-vația cu numărul 35 din Rezoluția Parlamentului Europeandin 15 noiembrie 2017 referitoare la Planul de acțiune pentrunatură, cetățeni și economie (2017/2819 (RSP))2 cât și dez-voltarea sustenabila a zonelor rurale.

Ca mijloace de îndrumare a managementului sus-tenabil al populațiilor de carnivore mari, părțile interesatedin România au căzut de acord în urma unui proces con-sultativ asupra Planurilor de Acțiune pentru speciile deurs brun și lup, in cadrul unui proiect EU-LIFE+, sub con-ducerea Ministerului Mediului. Planurile de Acțiune aufost publicate în Monitorul Oficial al României. Până înprezent, numai anumite părți ale Planurilor de Acțiuneau fost implementate, iar procesul de aprobare a dero-gărilor este foarte birocratic si lent. Ceea ce le lipsește Pla-nurilor de Acțiune este un cadru de determinare a cotelorde recolta pentru speciile de carnivore mari. Aceasta esteo chestiune urgenta. Salutăm recenta propunere privindcotele de intervenție pentru urșii și lupii problemă.

Acest fapt nu înlătură necesitatea aprobării unorcote de recoltă în scop preventiv în conformitate cu Pla-nurile de Acțiune. Aprobate împreună cu cotele de inter-venție, aceste cote vor duce la atenuarea conflictelor.

Absența cotelor împiedică în mod substanțial con-servarea și managementul carnivorelor mari în Româniași, în același timp, accelerează creșterea riscului de aparițiea conflictelor între om și fauna sălbatică.

CIC și FACE sunt de părere că Planurile de Acțiune artrebui implementate în mod integral, iar cotele de recoltăar trebui aprobate fără nicio altă întârziere.

Având în vedere această situație, CIC și FACE invităGuvernul român, cu ocazia CONFERINȚEI MINISTERIALEÎN DOMENIUL MEDIULUI CU TEMA „MANAGEMENTULCARNIVORELOR MARI – PROVOCĂRI ȘI SOLUȚII”, să iaca exemplu experiențele altor state membre ale UE înmanagementul populațiilor de carnivore mari, inclusivprin intermediul derogărilor, și sa aprobe cote de recoltăjustificate științific, atât de intervenție, cât și în scop pre-ventiv, pentru speciile de urs brun, lup și râs.

CIC și FACE îndeamnă Guvernul român să mobili-zeze Platforma UE privind carnivorele mari, inclusiv plat-formele regionale deja existente, urmărind ca aceasta saîși îndeplinească mai bine rolul de mediator și să intervină,în calitatea sa de partener credibil, în atenuarea conflic-telor dintre om și carnivorelor mari.

NU ESTE TIMP DE PIERDUTDeclarația CIC și FACE cu privire la conservarea și managementul carnivorelor mari în România

Cu ocazia CONFERINȚEI MINISTERIALE ÎN DOMENIUL MEDIULUI CU TEMA

„MANAGEMENTUL CARNIVORELOR MARI – PROVOCĂRI ȘI SOLUȚII”Din 6 – 7 iunie 2019 în București, România

1 Ordinul Ministrului Mediului din România No. 625/2018 (Urs brun) și 626/2018 (Lup)2 Reamintește coexistența oamenilor și a carnivorelor mari, în special a oamenilor și lupilor, poate avea un impact negativ în

anumite regiuni asupra dezvoltării durabile a ecosistemelor și a zonelor rurale locuite, în special în legătură cu agricultura tradițională șiturismul durabil, precum și asupra altor activități socioeconomice; invită Comisia și statele membre să întreprindă măsuri concrete pentrua trata aceste chestiuni și pentru a nu pune în pericol dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, recunoscând totodată flexibilitatea pe care opune la dispoziție Directiva privind habitatele.

L a conferință au participat repre-zentanți ai Ministerului Mediu-lui, ai Comisiei Europene și ai Bi-

roului European de Mediu, invitați dinpartea CIC și FACE precum și repre-zentanți ai Gărzii de Mediu și ai asocia-țiilor și organizațiilor de profil din țarăși din străinătate – Bulgaria, Croația,Danemarca, Finlanda, Franța, Germa-nia, Polonia, Republica Slovacă, Spaniași Ungaria.

Lucrările conferinței au debutat cu oprezentare din partea Comisiei Europenea suportului pe care Uniunea Europeanăîl acordă statelor membre în care coexis-tența oamenilor cu carnivorele mari ri-dică o serie de probleme și provocări spe-cifice, cu referire mai ales la ursul brunși lup. UE este conștientă de diferențeleconcrete existente între diferitele țărimembre în ceea ce privește carnivorelemari și este necesară identificarea cerin-țelor specifice pentru a putea oferi su-portul necesar reducerii conflictelor șiîmbunătățirea coexistenței cu carnivorelemari. În acest sens, un rol important îljoacă Platforma pentru carnivorele marila nivel european, dar și Platformele re-gionale pentru acestea. Cunoașterea si-tuațiilor concrete, a problemelor reale lanivel de țară membră, va ajuta la găsireasoluțiilor și luarea măsurilor corecte, ne-cesare pentru protejarea și conservareapupulațiilor de carnivore mari, dar și arezolvării eficiente a conflictelor de co-existență cu acestea.

În cadrul prezentărilor au fost evi-dențiate o serie de probleme privind pro-tecția, conservarea carnivorelor mari, darși a provocărilor și problemelor ivite înîncercarea de îmbunătățire a vieții și acoexistenței cu acestea în regiunea lan-țului munților Carpați, unde se află celemai mari efective de carnivore mari, as-pecte privind impactul asupra animalelordomestice crescute de fermieri, scădereaeficienței măsurilor cunoscute de protec-ție și creșterea semnificativă a pagubelorproduse de carnivorele mari în rândulșeptelului, precum și necesitatea dero-

gărilor, a atribuirii mai eficiente și folosiriicompensațiilor pentru pagubele produse.Au fost de asemenea prezentate o seriede proiecte privind carnivorele mari înRomânia, LIFE FOR BEAR și WOLFLIFE,în care au fost evidențiate aspecte privindsuprapopulația de urs brun din Carpațiiromânești, cu aspecte privind monitori-zarea, managementul, relocările, precumși conflictele și pagubele produse deacesta, aspecte privind metodele de iden-tificare a populațiilor de lup pentru men-ținerea conservării speciei, proiectul LIFELYNX evidențiind inițiativele trans-frontaliere pentru conservarea râsului înregiunile Carpaților și a munților Dina-rici. Au fost de asemenea menționate as-pecte privind necesitatea menținerii unuidialog continuu între ONG-uri și celelaltepărți interesate, precum și importanțaeducației corecte pentru reușita coexis-tenței cu carnivorele mari.

Acceptarea și coexistența alături decarnivorele mari trebuie privită ca „o că-lătorie permanentă, și nu ca o destinație”– Luigi Boitani, Universitatea ROMA, iarpentru realizarea lor sunt necesare soluțiiindividuale pentru fiecare regiune, soluțiicare să corespundă aspectelor specificeregiunii. Platformele regionale, asemeneacelei din județul Harghita, oferă sprijinîn îndeplinirea prevederilor PlatformeiCarnivorelor mari de la nivel europeanși joacă un rol important la nivel regional.Au fost prezentate, de asemenea, aspecteprivind îmbunătățirea conectivității po-

pulațiilor de urs brun și lup din regiuneamunților Apuseni prin intermediul rețeleide situri Natura 2000, și aspecte din ca-drul proiectului LIFE SAFE-CROSSING,legate de prevenirea accidentelor rutiereși feroviare provocate de carnivorelemari, cu sublinierea faptului că numărulaccidentelor înregistrate după anul 2016a crescut semnificativ, în prezent cău-tându-se soluții pentru prevenirea și re-ducerea acestor accidente. A fost de ase-menea subliniată contribuția proiectelor„Euro Large Carnivores” la îmbunătățireacoexistenței cu carnivorele mari prin in-termediul comunicării, al cooperării trans-frontaliere și al schimbului de cunoștințe.

Din partea FACE a fost prezentată po-ziția organizației privind rolul vânătorilorîn conservarea carnivorelor mari, a posi-bilității menținerii unor populații sănă-toase și viabile prin aplicarea unui ma-nagement sustenabil prin vânătoare, iardin partea CIC a fost prezentată Declarațiacomună CIC – FACE cu privire la conserva-rea și mamagementul carnivorelor mari înRomânia, care trage un semnal de alarmăprivind măsurile urgente ce trebuie luate,stabilirea și aprobarea cotelor preventive,necesare epentru menținerea sub controla populațiilor de carnivore mari, în specialurs și lup în România.

La finalul conferinței au fost eviden-țiate provocările ce necesită soluții efi-ciente privind coexistența oamenilor ală-turi de carnivorele mari, în Europa, încontextul păstrării echilibrului în mediulnatural și a reducerii și evitării pericoluluidevenit eminent pentru om în unele re-giuni, precum și a prevenirii și reduceriipagubelor produse de carnivorele mari.Vor trebui găsite soluții punctuale, pentrusituațiile concrete din diferite zone/re-giuni, fapt ce necesită o colaborarestrânsă între părțile interesate, creareaunor parteneriate mai largi pentru dise-minarea rezultatelor obținute și promo-varea mijloacelor de educare prin schimbde cunoștințe. Deciziile bazate pe rezul-tate științifice, obținute prin metode noiși eficiente, pot sprijini promovarea unuimanagement sustenabil al carnivorelormari și a conservării unor populații via-bile ale acestora, în concordanță cu po-tențialul biologic de susținere al mediu-lui/biotopului natural în care acesteatrăiesc.

IUNIE 2019 | 11

CONFERINȚA MINISTERIALĂÎN DOMENIUL BIODIVERSITĂȚII„MANAGEMENTUL CARNIVORELOR MARI - PROVOCĂRI ȘI SOLUȚII”ALIN-CODRU MANU

LA ZI

Conferința ministerială în domeniul biodiversității cu tema„Managementul carnivorelor mari – provocări și soluții” aavut loc în perioada 6-7 iunie în București, evenimentulfiind organizat sub egida Președinției României la ConsiliulUE, lucrările desfășurându-se la Palatul Parlamentului.

Acceptarea și coexistențaalături de carnivorele

mari trebuie privită ca „ocălătorie permanentă, și nu cao destinație”– Luigi Boitani,Universitatea ROMA, iarpentru realizarea lor suntnecesare soluții individualepentru fiecare regiune, soluțiicare să corespundă aspectelorspecificei regiunii.

1919-2019

E venimentul, oarecum sincronizatcu acțiunile similare din Ardeal,Bucovina și Basarabia, s-a pe-

trecut în noua conjunctură politică, so-cială și economică, instaurată după Pri-mul Război Mondial și Marea Unire,devenind premisa înființării ulterioare

a Uniunii Generale a Vânătorilor dinRomânia (U.G.V.R.), prin fuziunea U.G.V.cu Societatea pentru Ocrotirea Vânatuluidin Ardeal și cu Societatea Vânătorilordin Bucovina. Marea Unire din cinegeticăa fost desăvârșită, însă, numai după treiani, la data de 26 mai 1922.

În contextul frământărilor vânătoreștidin acea perioadă, odată cu înființareaU.G.V. a fost decisă apariția și a fosteditat primul număr al organului său depresă, intitulat „Revista Vânătorilor”.

Revista, care s-a dorit a fi purtătoa-rea idealurilor vânătorilor din toate ca-


După o jumătate de secol de la înființarea primei societăți de vânătoare în București(1870), în vechiul regat s-a constituit, la data de 5 iunie 1919, Uniunea Generală a Vânătorilor (U.G.V.), cu sediul în capitală, pe Str. 13 septembrie, nr. 85.

Centenarul revistei noastreFRANC PLĂIEȘU

Vânătoare la căpriorRESTITUIRI

1922 1938 1941 1952 1953

1990 s.19911991 1999 2002 2005

1923

tegoriile sociale, a fost consecvent ti-părită în continuare, sub această de-numire, timp de trei decenii. Ea a fostredenumită „Vânătorul” în anul 1948,iar, din anul 1953 până în 1989, „Vâ-nătorul și Pescarul Sportiv”. Au urmat,succesiv, în febra dorințelor de schim-bare de după 1989, denumirea „RevistaVânătorilor și Pescarilor”, până în 1992,și scindarea acesteia în două revistedistincte, „Vânătorul Român” și „Pes-carul Român”, din 2002 până în 2005.De atunci încoace, revista „Vânătorulși Pescarul Român” s-a așezat și a evo-luat pozitiv, ca formă și conținut, subdenumirea ei actuală.

Indiferent de denumirea sub care afost tipărită, constant de-a lungul unuisecol, revista s-a adresat la început nu-mai vânătorilor, apoi și pescarilor detoate vârstele, indiferent de condițialor socială. Fiind cuprinzătoare, serioasăși bine scrisă, a suscitat interesul citi-torilor, care au găsit în conținutul aces-teia un izvor nesecat de informație șicunoștințe de specialitate, precum șide lumină, satisfacție și mulțumire su-fletească. În același timp, revista a sus-citat și interesul autorilor, care au con-siderat-o mijloc subtil de instruire șieducație pentru purtătorii de armă șiundiță. Pentru autori a reprezentat, to-todată, un indiscutabil exercițiu de per-fecționare a creației scrise, fie aceastatehnică sau beletristică.

Acum revista împlinește 100 de anide apariție fără sincope, ceea ce nueste deloc puțin pentru o revistă debreaslă, și i se cuvine cu prisosință, laacest moment aniversar, urarea de apa-

riție îndelungată și apreciere pe măsurăîn continuare, spre satisfacția și bucuriacititorilor care preferă încă lectura, maicuprinzătoare și inteligibilă decât co-municarea facilă și operativă, dar in-discutabil mai lapidară, a cunoștințelor

și informațiilor prin noile posibilitățimoderne on-line.

La încă foarte mulți ani și cele maibune gânduri, atât revistei cât și celorce se străduiesc să o mențină viabilă șiinteresantă!

IUNIE 2019 | 13

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înființarea Uniunii Generale a Vânătorilor în 5 iunie 1919, AGVPS a emiso insignă aniversară ce a fost prezentată la deschiderealucrărilor Congresului Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, în data de 8 iunie 2019,la Cheile Grădiștei, Brașov.

INSIGNA ANIVERSAR~

1954 1955 1958 1959 1970 1989

2009 2012 2013 2017 2018 2019


Foto

: NE

CULA

I ȘE

ALR

U

A normalul devine normal în min-tea unora care consideră nemul-țumirea drept moft cotidian,

când aud că există oameni care se plângla autorități de faptul că urșii au devenitun pericol real pentru gospodării și oa-meni. Și că prezența sălbăticiunilor înmijlocul unor colectivități are un impactnegativ masiv asupra integrității umane.

Din când în când se mai exercită, formalși fără țintă precisă, un acru spirit critic laadresa acelora care administrează fondulcinegetic, dar nu se vine niciodată cu soluțiieficiente, pragmatice, pentru îmbunătățireasituației. Suntem orbiți de vorbe și niciodatănu vedem fapte. Ignoranța funcționeazădin plin, în loc să se dizolve cât timp sepropagă în spațiul public o nebuloasă con-textuală lipsită de substanță clarificatoare.

În toate pledoariile publice ale celorcare au vrut (unii chiar au reușit) să de-vină europarlamentari, n-am găsit urmede interes și de angajament pentru obți-nerea unui sprijin real din partea foruriloreuropene, în scopul soluționarii proble-melor de mediu existente la noi, unadintre ele fiind suprapopulația de urși –cea mai mare de pe continent. „Da, știm,cunoaștem, asta-i situația!”, se aude dintoate direcțiile. Un firesc nociv ce pareincurabil când îi vedem pe unii oficialicum se scaldă în nepăsare și nesocotescsesizările pline de argumente, transmiseîn repetate rânduri de AGVPS, în deplinăcunoaștere a situației faunei cinegeticedin țară. Senzația subsemnatului estecă se merge din rău în mai rău, că în-tâmplările, unele cu un deznodământ

tragic, nu au avut ecou și nici nu au sti-mulat pe cei cu responsabilități de laMinisterul Mediului să intervină cumăsuri directe.

Constat că imagini unde se observălocalnici care dau peste un urs aflatfoarte aproape de ușa unei case sau urșila tomberoanele de gunoi ale unor cartieremărginașe, imagini ce evidențiază clarpericolul iminent, nu par să impresionezeși nici să producă vre-o stare de îngrijorareîn rândul acelora care cer insistent ca,de astfel de săbăticiuni, să nu se atingănimeni. Suntem chiar invitați să privimîn jur mai puțin încruntați chiar și atuncicând un om este mutilat pe viață de urssau când locuitorilor din unele orașe demunte li se recomandă să nu mai iasădin case după lăsarea întunericului.

Când lucrurile arată rău, este normalsă se cerceteze cauza, în cazul de fațăfiind necesară o reevaluare a situațieipopulației de urși și, evident, o discuțieaplicată la nivelul Ministerului Mediului,care are la îndemână posibilitatea dero-gărilor, nu să aștepte alte acorduri de lanivelul Uniunii Europene pentru stabilireade cote anuale preventive, pentru redu-cerea numărului de exemplare și, implicit,a soluționării efectelor riscante ale su-prapopulării actuale. Este însă de aseme-nea necesar ca și europarlamentarii șicomisarii noi aleși, cu atribuțiuni în do-meniul mediului înconjurător, să luptepentru modificarea Directivei Habitate,în sensul aplicării ei diferențiate în diferitețări, în funcție de nivelul viabil sau nu alpopulațiilor de urs din fiecare. Fiindcăacolo unde nivelul populațional este viabil,managementul rațional al speciei estemai adecvat decât orice protecție iraționalăa acesteia. Există soluții la îndemânăpentru a obține un rezultat mulțumitor.Nu este suficient să spui doar „am vorbit”.Rigoarea presupune o ofensivă perma-nentă, o receptivitate crescândă la aver-tizările vânătorilor care au expertiză pro-fesională referitor la evoluția suprapopu-lației de urși, cu tendințe evidente decreștere a agresivității în următorii ani.Dacă autoritățile rămân în continuare„încântate” de urșii care ies la drumulmare, făcând deliciul celor care vor săobțină imagini cu astfel de sălbăticiunicarnivore, avem șansa de a cădea înridicol definitiv.

Priorități ale autoritățilordecidente, rămase restanteELIADE BĂLAN

Pe țeava puștiiOPINIE

Subzistența cetățeanului implică și probleme care, fără săfie mici, par secundare pentru unii decidenți, în raport cuchestiunile de maximă importanță națională, pe care, veziDoamne, aceștia le-ar avea de rezolvat. Sunt puțini cei careiau notă de gravitatea părților „mărunte”, colaterale, darcu efecte evidente în privința siguranței de viață a omului.

T oleranța speciilor față de con-dițiile de mediu diferă, însă, dela specie la specie. În general,

speciile monotipice sunt mai puțin tole -rabile și adaptabile față de condițiile demediu decât cele politipice. Vidra, deexemplu, este specie tipic monotipicăși monofagă. De aceea nu poate supra-viețui în mediile acvatice fără pește,deoarece numai crustaceele și broaș-tele, disponibile doar în lunile calde,

nu-i asigură viețuirea. Vulpea, cioara,coțofana și, în mare măsură, iepureleși lupul, dovedind o mai mare tole-ranță și adaptabilitate, pot viețui înfoarte multe tipuri de peisaj, începândde pe malul Mării Negre și Delta Dună-rii până în golul alpin. Plasticitatea lorecologică le face rezistente față deaproape toate schimbările mediului. Înschimb prepelița, potârnichea și chiarierunca nu pot ține pasul cu evoluția

agriculturii sau silviculturii, după caz,de la extensiv la intensiv. Spre deose-bire de acestea, fazanul, care are o mo-bilitate mult mai mare, ține mai binepasul cu intensificarea culturii solului.El pare a fi o specie dotată cu o capaci-tate mai mare de a face față schimbă-rilor mediului, deci mai adaptabilă laaceste schimbări.

În urma adaptabilității intervenitela condițiile de mediu, speciile capătăînsușiri morfo-anatomice noi și așa iaunaștere ecotipuri ale speciilor. Astfel deecotipuri pot fi întâlnite la latitudini șialtitudini mai mari, unde, din cauzatemperaturilor mai scăzute, dimensiu-nile corporale cresc potrivit reguliiBerg mann. Regulă în virtutea căreiacorpul mai mare radiază mai puținăcăldură și, implicit, pierde mai puținăenergie decât cel mic. Aceasta deoa-rece suprafața corpului mai mare în ra-port cu volumul său este mai micădecât suprafața corpului mai mic ra-portată la volumul său.

Toleranța și puterea de adaptaredepind însă, în foarte mare măsură, șide poziționarea acestora în cadrularealului speciei. Astfel, populațiileaflate spre marginea ariei de răspân-dire a speciei sunt mai puțin toleranteși adaptabile la schimbările factorilorde mediu decât celelalte. Dăm caexemplu iepurii din sudul și estul țăriinoastre, comparativ cu cei din vest, ceidin urmă fiind situați mai aproape deoptimul ecologic al speciei.

Diagnosticarea împuținării sau dis-pariției unei specii, dintr-o anumităzonă a ariei ei de răspândire, pe crite-riul toleranței, când trebuie să ținăseamă și de acțiunile factorilor latențicum sunt schimbările climatice secu-lare, nu este tocmai ușoară și sigură.Mai ales pentru neinițiați, care sesi-zează greu diferențele ecologice întredouă regiuni vecine cu aceeași înfăți-șare. Pentru necunoscători, cauzele îm-puținării sau dispariției unor specii serezumă numai la factorii foarte ușor vi-zibili sau sesizabili. Cunoscătorii, înspecial cinegeticieni cu vederi ecolo-gice, nu comit însă o asemenea gre-șeală. Ei analizează cauzele împuținăriisau dispariției unor specii prin prismatoleranței și adaptabilității ei, în raportcu modificările factorilor de mediu, darși cu poziția geografică ocupată înarealul de răspândire, atât latitudinalși longitudinal, cât și altitudinal.

– Prelucrare concisă din „Biologia șiPrincipiile culturii vânatului”, de A.M. Comșia.

IUNIE 2019 | 15

Cinegetică (XVIII)TOLERANȚA ȘI ADAPTABILITATEA LA CONDIȚIILE DE MEDIUText și fotografie NECULAI ȘELARU

STUDIU

Organismul animalelor sălbatice a evoluat în decurs demilenii, așa încât utilizarea condițiilor de mediu să fie câtmai eficientă. Orice schimbare din mediul înconjurătordetermină, prin procese biochimice corespunzătoare,adaptarea organismelor animalelor la aceste schimbări.Dar numai dacă schimbările nu depășesc minimul șimaximul condițiilor de mediu pentru care viețuirea speciei este posibilă.

D eparte de mine gândul de aculpabiliza toți fermierii pentruastfel de fapte abominabile, dar

nici nu pot să-i disculp complet pentruadoptarea unor tehnologii agricole mo-derne, fără luarea celor mai elementaremăsuri de protecție a biodiversității șipentru opoziția manifestată față de pro-punerea adoptării unui „Cod de bunepractici agricole”, similar celui din altețări europene, prin care să se condițio-neze acordarea subvențiilor de respec-tarea întocmai a prevederilor acestuia.

Din păcate, în România, fermieriiagricoli par să facă legea doar în avantajullor, prin reprezentanții lor în Parlament.O lege care stabilește doar câteva obligații

cu privire la conservarea biodiversitățiiși protecției sănătății omului, situat învârful lanțului trofic al consumatorilorproduselor lor. Și în privința obligațiilorde pază și protecție a proprietății, fiindcănu este drept ca alții, cei mai afectați depolitica lor agresivă față de mediu, să leprotejeze, pe cheltuiala lor, proprietatea,și să le mai achite și daune, reale sauînchipuite, pentru prejudiciile reclamatepe seama faunei cinegetice. Inclusiv afaunei cinegetice interzise la vânătoaresau venită din ariile naturale protejateîn care vânătoarea este interzisă.

Din cauza legii, nedrepte din punc-tele de vedere arătate, efectivele de ie-puri, potârnichi și prepelițe în primul

rând, dar și efectivele altor specii alcăror habitat de bază îl constituie câmpulcultivat agricol, s-au prăbușit vertiginos.Cauza principală a prăbușirii acestora,până aproape de pragul de supraviețuiredeocamdată, o constituie intoxicareadirectă, insidioasă și sistematică, a po-pulațiilor de faună cinegetică prin in-termediul hranei ingerate, și, indirectă,prin distrugerea florei și faunei ce con-stituie hrană pentru speciile cinegeticerespective. De reținut și faptul că sub-stanțele otrăvitoare folosite în agricul-tură, unele dintre acestea interzise înalte țări din spațiul comunitar, sunt îngeneral remanente și afectează, maimult sau mai puțin, toți consumatoriisituați de-a lungul lanțului trofic învârful căruia este poziționat omul.

Cauzei reliefate mai sus, ca fiindprincipală în distrugerea unor populațiide faună cinegetică, i se adaugă folosireautilajelor moderne în agricultură, cu lă-țimi și viteze mari de lucru, riscantepentru speciile de mamifere și păsăricare habitează la sol, mai ales pentrucuiburile și puii acestora, în condițiileîn care utilajele agricole nu sunt dotate(de regulă) cu instalații de speriere șiîndepărtare a acestei faune din fața lorși din fâșiile de lucru ce urmează. Deasemenea parcurgerea centripetă cu uti-laje a culturilor în timpul lucrărilor agri-cole, care concentrează fauna cinegeticăîn ultima fâșie de teren parcursă, fărăa-i da posibilitatea de refugiere, maiales când din monoculturi dispar dru-murile de acces intercalate, când fânețelesunt înlocuite cu pășuni, când pășunileși fânețele sunt transformate în terenuriarabile, când proporția plantelor indus-triale devine preponderentă în raportcu cerealele și leguminoasele etc.

Peste toate acestea mai constatăm,doar atât cât se poate constata, mon-struozitatea otrăvirii intenționate a unorspecii de faună cinegetică, din parteaunor „latifundiari” autohtoni sau venițide aiurea, care cred că pot să facă oricepentru sporirea producției agricole, peterenurile dobândite, unele știm noicum (!), prin cumpărare, concesionaresau închiriere.

Referitor la acest aspect, nu putemsă nu ne reamintim, deoarece nu putemuita otrăvirea căprioarelor în județulArad, pe „moșia Muscă”, în iarna 2011-2012, uciderea concomitentă în masăa porumbeilor popești la Tatomir, în

De aceea n-are ursul coadăA.C.VILA


S-a mai scris, prin anul 2012, despre acțiunile nefirești,unele monstruoase și cu caracter penal, ale unor fermieriagricoli. Se făcea referire, atunci, la otrăvirea intenționatăa unor populații de faună cinegetică locală, acuzate de a fiadus pagube „importante” în culturile agricole,„proprietatea” făptașilor morali.

Foto

: A.C

.VIL

A

OPINIE

„celebra” Rezervație a Biosferei DeltaDunării, de interes UNESCO, braconajulanterior cu furadan a mii de gârlițe înjud. Tulcea, otrăvirea a tot ce a mișcatpe pământul unui italian din jud. Timiș(căprioare, iepuri, fazani, potârnichi,vulpi, viezuri, dihori etc.), alte cazuride otrăviri intenționate în județele Timișși Arad, omorârea iepurilor cu raticideîn jud. Covasna, acțiunile stopate deîmprăștiere aviochimică a raticidelorconsumate de iepuri în jud. Călărași șimulte alte fapte antisociale similare,iresponsabile, extrem de distructivepentru fauna cinegetică și riscante pentrusănătatea omului. Ceea ce este și maigrav este copierea unor astfel de ma-niere, după exemplul rău urmat deanumiți fermieri, din cauza inacțiuniisau acțiunii deliberat ineficiente a re-prezentanților organismelor statului,menite să le prevină și să le sancționezeîn timp util.

Din acest motiv asistăm, din cândîn când, la repetarea terifiantei otrăviriintenționate a faunei cinegetice consu-matoare de plante agricole, care inducemortalitate, infertilitate sau îmbolnăvireîn rândul consumatorilor secundari șipoate afecta, de-a lungul lanțului trofic,chiar și omul.

De dată recentă, în perioada 8 fe-bruarie - 14 martie 2019, de pe supra-fețele agricole din zona localității PereguMare - jud. Arad, cuprinsă în fondurilecinegetice nr. 9 Rovina și nr. 7 Nădlac -gestionate de A.J.V.P.S. Arad, au fostgăsite moarte și strânse peste 40 de că-prioare otrăvite, precum și resturi dinraticidele folosite de proprietari împo-

triva speciilor plantivore care coabitaupe acestea. Au mai murit intoxicate șialte specii, printre care carnivore do-mestice (câini, pisici) și sălbatice (vulpi),care au consumat probabil din carneaplantivorelor (căprioarelor) otrăvite șidespre care nu se spune nimic.

Nu putem afirma că otrăvirea că-prioarelor s-ar fi făcut în mod intenționat,în zona Peregu Mare, precum pe „moșiaMuscă”, unde notificările prealabileadresate A.J.V.P.S. Arad de „proprieta-rul” pământului au confirmat intențiaacestuia dar, oricum am judeca, faptaaceasta este penală. Afirmația se bazeazăpe prevederile foarte clare și exacte aleart. 42 alin. (1) lit. o) din Legea407/2006 actualizată, care prevedere,cităm:

„Art. 42 – (1) Constituie infracțiunede braconaj și se pedepsește cu închisoarede la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, ur-mătoarele fapte:

o) utilizarea, în orice scop, a sub-stanțelor chimice care provoacă intoxi-carea, sterilitatea sau moartea exempla-relor de faună cinegetică”.

Dincolo de abominabila otrăvire, in-tenționată sau nu, a faunei cinegetice,trebuie să realizăm că, în mod insidios,sunt afectați, prin exemplarele care su-praviețuiesc otrăvirii, toți consumatoriiulteriori ai acesteia, situați de-a lungullanțului trofic respectiv, inclusiv omul.

În acest context reiterăm responsa-bilitatea civică a parlamentarilor le-giuitori, a guvernanților executivi, afermierilor agricoli și a reprezentanțilororganismelor statului responsabili deprevenirea și sancționarea unor astfel

de fapte, în legătură cu posibilitatealegală a deținerii și utilizării riscante aotrăvurilor remanente în terenul agricol,care face parte din mediul nostru în-conjurător de viață. Fiindcă fermieriiagricoli, autohtoni sau veniți în Româ-nia, nu sunt singurii și nici cei mai nu-meroși și importanți utilizatori ai acestuimediu înconjurător. Și nici nu pot ne-socoti la nesfârșit interesele celorlalțiconcetățeni și co-utilizatori ai acestuimediu, cu domiciliul sau rezidența înțara noastră.

De aceea apreciem că se impune re-nunțarea la narcisismul ieșirii pe „sticlaTV”, cu tot felul de probleme de senzație,minore sau artificiale, precum cea acormoranilor „din piscine”, în favoareaabordării, cu exigența și responsabilitateacare se impun, a necesității elaborăriiunui „Cod complet de bune practiciagricole” și în România. Cod în care săfie cuprinse, pe lângă restricțiile actualece decurg din lege în sarcina fermieriloragricoli, sub sancțiunea neacordării sub-vențiilor în caz de încălcare a lor, toatecelelalte restricții prin care se poate re-modela mentalitatea acestor fermieri,fiindcă aceasta tinde să devină extremde riscantă pentru biodiversitate, echi-librul ecologic și sănătatea omului.

„Daea” n-are ursul coadă, în opinianoastră, fiindcă, favorizându-se în moddeliberat, subiectiv și ostentativ producțiaagricolă și interesele fermierilor agricoli,autentici sau parveniți, după caz, senesocotesc grav interesele celorlalți uti-lizatori ai mediului înconjurător și, încele din urmă, echilibrul ecologic și să-nătatea omului.

IUNIE 2019 | 17

Art. 42 – (1) Constituieinfracțiune de braconaj

și se pedepsește cu închisoarede la 6 luni la 3 ani sau cuamendă, următoarele fapte:

o) utilizarea, în orice scop,a substanțelor chimice careprovoacă intoxicarea,sterilitatea sau moarteaexemplarelor de faunăcinegetică”.

P atrick Manne scrie, sub titlul„Wutzen im Visier - Mistreți luațila ochi”, la pag. 28, că imediat

ce îl vezi căzut, să bagi alt glonț pețeava carabinei, să-l cauți în desiș numaicu limier bun, iar pe întuneric nu tragidecât sub 80 metri, cu arma reglată pe100 m. Este indicat punctul unde trebuieplasat glonțul dacă mistrețul vine oblicspre tine. Se observă, de asemenea, cănu este recomandat să se tragă în trei-mea superioară a corpului, deoarece„zona este prea îngustă, lovitura nu estemortală și poți strica cea mai bunăcarne”. Se ochește zona în culoare roșie.

La pag. 36, Wilhelm Gieseking scriearticolul Genau hinschauen - Să privimdetaliat locul, și cum să căutăm păr,sânge, fragmente de os, la fel și SophiaLorenzoni, la pag. 40, în articolul Sichersucen - Căutare precisă. Dacă găseștisemne de rănire, ca de exemplu unfragment de os, trebuie să ai și un câinecare să ia urma și să fixeze porcul.

Concluzionând, am putea spune că,trăgând cu gloanțe de carabină, la dis-tanțe mari, angajând căutători cu limierispecializați și apreciind calitatea cărniide pe șira spinării (mușchi filé), vânătoriigermani împărtășesc din cunoștințelelor practice, adresându-se vânătorilorcu mai puțină experiență, și care dorescsă se perfecționeze în acest sens.

Revenind la zona europeană, în ge-neral, știrea că și în Franța mistreții s-au înmulțit rapid (692.604 vânați însezonul 2016-2017), cifră comunicatăde Bianca Ioriatti în VPR nr. 3/2019,plus măsurile preconizate de cei îndrept, privind „zona albă fără mistreți”,ar trebui să ne dea de gândit.


Foto

: ALI

N-C

OD

RU

MA

NU

Foto

: ALI

N-C

OD

RU

MA

NU

Unde să pătrundă glonțul, ca mistrețul să cadă în foc (II)MATEI TĂLPEANU

GlonțMUNI}IE

În prima parte a articolului am comunicat ce știam, din propria experiență, desprepătrunderea proiectilului Brenneke în corpul mistrețului, pentru ca animalul să cadă înfoc. În continuare vom arăta punctul de vedere al cunoscătorilor germani, exprimat înarticole din Deutsche Jagd Zeitung Nr. 2/2019 pe această temă.

L a începutul lunii mai, miniștriimediului din cele mai industria-lizate țări (Germania, Canada,

Statele Unite, Franța, Anglia, Italia șiJaponia), alături de alți miniștri invitațide Franța, țara gazdă, au participat lao reuniune de vârf G7. Pe ordinea de zis-a aflat raportul interguvernamentalștiințific și politic legat de biodiversitate,la care și-au adus contribuția cei maibuni experți ai lumii. Raportul semna-lează că una din opt specii este ame-nințată cu dispariția pe termen scurt șiavertizează că, dacă nu se iau urgentmăsuri „va exista o accelerare a dispari-ției anumitor specii la nivel global”.

Principalul responsabil al dezastruluieste omul, mai exact modul în care tra-tăm mediul înconjurător, „pierderea ha-bitatelor este consecința directă a activi-tății umane și reprezintă o amenințaredirectă pentru bunăstarea umană dintoate regiunile lumii”, a declarat profe-sorul Josef Settele, autorul studiului.Factorii principali care influențează ne-gativ biodiversitatea sunt, în opinia ex-perților, în număr de cinci. În primulrând exploatarea terenurilor (agricul-tura și defrișările), apoi exploatarea spe-ciilor (pescuitul excesiv și vânătoareanesustenabilă), schimbările climaticede origine umană, poluarea și speciileinvazive, introduse pretutindeni, în de-trimentul florei și faunei locale. Specia-liștii susțin că pierderea biodiversitățiise datorează intensificării exploatării so-lurilor, în favoarea unei agriculturi totmai industrializate și finaciarizate, învederea satisfacerii unei cereri alimen-tare la scară mondială, bazată pe carne,grăsimi și zahăr.

Și poluarea are partea ei de vină:încă din 1980, poluarea mărilor cu plas-tic afectează, conform cercetătorilor, celpuțin 267 de specii, dintre care 86%țestoase marine, 44% păsări de mare și43% mamifere marine. Peste 80% dinapele utilizate sunt deversate în mediul

înconjurător fără a fi tratate, în timp ce300 până la 400 de milioane de tonede metale grele, solvenți, produse chi-mice și alte deșeuri industriale suntaruncate anual în mediul acvatic.

Schimbarea climatică de origineumană înrăutățește situația biodiversi-tății, iar efectul este reciproc: „atâtatimp cât nu îngrijim biodiversitatea, nuputem salva clima”, a spus Laurance Tu-biana, director general al Fundației eu-ropene pentru climă.

În raport, oamenii de știință nu lis-tează speciile aflate pe cale de dispari-ție, bine cunoscute de altfel, ci se con-centrează pe interdependența dintre omși natură, subliniind că aceasta dinurmă, natura, aduce numeroase serviciiumanității. De la lemn, care furnizeazăenergie pentru aproape 2 miliarde deființe umane, apa potabilă, de care nune putem lipsi, până la albine, respon-sabile cu polenizarea a cel puțin 75%din culturi. Solul și marea sunt și eleextrem de folositoare pentru om, avândîn vedere că înmagazinează carbonulpe care autovehiculele și industriile

noastre îl emană, ele absorb 60% dinemisiile mondiale de reziduuri fosile.În ultimii cincizeci de ani, contribuțiamaterială a naturii în favoarea omuluia crescut, în timp ce contribuția imate-rială s-a diminuat: pe de o parte, avemmai multă producție agricolă, mai multpește pescuit, mai mult lemn tăiat(+45% din 1970), în timp ce producti-vitatea agricolă a scăzut cu 23% dincauza degradării solurilor, iar disparițiaecosistemelor de coastă, precum pădu-rea de mangrove, pune în pericol între100 și 300 de milioane de persoanecare trăiesc în regiunile litorale și suntamenințate de intemperii.

Deși a avut efectul unui electroșoc,raportul experților ONU privind biodi-versitatea precizează că nu este niciodatăprea târziu pentru inversarea situațieicritice, totul depinde de mobilizarea con-științelor. În același timp, oamenii de ști-ință atenționează că este imperativ să seacționeze imediat, de la scară localăpană la scară mondială, în primul rândprin schimbarea fundamentală a siste-mului în care trăim, inclusiv a compor-tamentului nostru față de mediu. Franța,care se vrea vârful de lance în lupta pen-tru salvarea biodiversității, prin preșe-dintele ei Emmanuel Macron, a anunțato serie de acțiuni pe care le are în vedere:lupta contra risipei alimentare și împo-triva deșeurilor din plastic, necesitateaschimbărilor în modelele noastre de pro-ducție, de exemplu interzicerea glifosa-tului în următorii trei ani și creștereaprocentului de zone maritime și terestreprotejate la 30% din teritoriu până în2022, față de 20% la ora actuală.

Marile decizii la nivel mondial pri-vind diversitatea biologică vor fi luateanul viitor, în 2020, în timpul reuniuniiCOP 15, care va avea loc în China însă,până atunci, fiecare cetățean își poateaduce propria contribuție la salvareaplanetei noastre și a întregii biodiver-sități.

IUNIE 2019 | 19

Foto

: ALI

N-C

OD

RU

MA

NU

Conform unui studiu întreprins de 145 de experți ai ONU, care a durat trei ani, un milionde specii, adică aproape un sfert din animalele și plantele cunoscute, riscă să dispară încâteva decenii. Începând cu Renașterea (anul 1500), omenirea a provocat dispariția a 680de specii, iar din 1970, speciile de vertebrate, cel mai mult afectate, au cunoscut o scăderede 40% pentru speciile terestre, de 84% pentru cele de apă dulce și de 35% pentru verte-bratele marine. Mai mult de 500.000 specii terestre au, la ora actuală, un habitat insufi-cient pentru a le asigura supraviețuirea pe termen lung.

Alertă roșie cu privire la biodiversitateBIANCA IORIATTI

Eveniment MAPAMOND

pierderea habitateloreste consecința directă

a activității umane și repre-zintă o amenințare directăpentru bunăstarea umanădin toate regiunile lumii”.–JOSEF SETTELE

T irul vânătoresc organizat de aso-ciații vânătorești, în poligoanespecializate, autorizate, pare a

fi, cu mici excepții, într-un vizibil regres.Cauzele sunt, de regulă, de natură orga-nizatorică, pe plan local, unde inițiativavânătorilor lasă de dorit, deși această în-trecere este atât de necesară, având me-nirea de a menține „în formă” pe oricaredintre cei dedicați acestei pasiuni. Și, dece nu, cei mai buni trăgători la talere potmai apoi să fie selectați pentru a participa

la competițiile de amploare și de tradiție,organizate în cadrul A.G.V.P.S.

Drumul către arta tirului la talerePornind de la proverbul „cu o floare

nu se face primăvară”, tot așa și în acestsport, fără mult antrenament și cunoș-tințe pe măsură, nu pot fi atinse per-formanțe lăudabile, mai ales că exa-menul adevărat pe care îl dă vânătoruleste atunci când acesta se află în poli-gonul naturii, la vânătoare.

Concurs de tir în poligonCei câțiva concurenți selectați din-

tre membrii grupei de pe fondul cine-getic 17 - Letca, al AVPS Diana din Bu-curești, s-au reîntâlnit din inițiativăproprie și în acest an, la PoligonulJoița, la a cea de a 10-a ediție a con-cursului de tir în poligon. Deși progra-mul întrecerii nu poate să rivalizeze cualte asemenea din țară, devenite tradi-ționale, totuși, prin dotările perfor-mante ale poligonului și îndemânareaparticipanților, sunt păstrate vechiletradiții vânătorești, etica și respectuldintre membrii vânători fiind emble-matică pentru aceștia.

Caracterul local al „duelului” cu ta-lerele dovedește, încă o dată, că acolounde există inițiativă, rezultatele nuvor întârzia să apară.

Dând timpul înapoi, ne revine îngând faptul că, încă din paleolitic, vâ-nătoarea a apărut ca o ocupație, prac-ticându-se cu precădere vânătorile co-lective, tocmai pentru că numărulcrescut de vânători determina reușitaacțiunii și aducea hrană suficientă pen-tru familiile acestora. Apoi vânătoareaa cunoscut o evoluție în timp, devenind,în zilele noastre, cu adevărat modernă.

„Nălucile” zburătoarePe fondul unei zile călduroase de

mai, în explozia de flori și parfum a na-turii, care a influențat pozitiv starea șispiritul concurenților, „nălucile” țâșnescde unde nu te aștepți, precum niște far-furii zburătoare, când mai sus, când mairazant cu pista. Liniște, încordare, dupăcare, asemena unei coregrafii bine or-chestrate, urmează epolarea și focurilede armă. Țintele au fost doborâte!

Au fost vânători care au demonstratreflexul și rapiditatea în epolare șiochire precisă în dubla de la skeet, undetrebuie să spargi cele două talere carese intersectează în punctul central al ti-rului pe verticală, așa cum îmi explicăsupraveghetorul de stand. Și vă asigurcă nu este deloc ușor pentru concurent!

Au fost momente de tensiune spor-tivă, iar tinerii din grupă au dovedit șide această dată de ambiție și, desi gur,și ceva mai mult antrenament în poli-gon decât ceilalți participanți, meritânddin plin laudele observatorilor. Iniția-tiva și-a atins scopul propus, acest an-trenament oferind posibilitatea ca vâ-nătorii să-și perfecționeze deprinderileși să manifeste iscusință și rațiune înselecția vânatului cu arma, printr-o ac-tivitate recreativă menită a perpetuavânătoarea sustenabilă și conservareanaturii și a speciilor de interes cinegetic.

Talerele, adevărate nălucizburătoareText și fotografie CONSTANTIN RĂDAN

Perioada de repaus specifică fiecărei primăveri, dupăîncheierea sezonului de vânătoare, când parte din speciilede vânat își duc la împlinire menirea perpetuării hărăzităde natură, găsește asociațiile de vânători și pescari cu oagendă încărcată cu numeroase activități gospodărești. Pe lângă acțiunile de combatere la dăunători cu păr șipene, la unele asociații de profil există timp și pentru alteinițiative, cum sunt, spre exemplu, mini-competițiile de tir la talere, organizate în cadrul unor grupe de vânători.


ACTUALITATE

C oțofenele obișnuiesc să intre încuibul făzănițelor și să le mă-nânce ouăle și puii. Un pericol

sunt și pentru puii de iepure, ce pot de-veni victime, fiind practic lipsiți de apă-rare. Vigilente, ele anunță cu glasul lorpătrunzător prezența intrușilor în teren.Cu greu reușești să te apropii de ele.Atenționarea acestora este ascultată șicunoscută de celelalte sălbăticiuni.

Într-o zi de sfârșit de mai, ieșisemla o vânătoare la pândă la căprior. Eramîntr-o zonă colinară. Observatorul eraașezat la marginea unui luminiș închisde o pădure deasă de fag. Prin luminiștrecea un mic pârâu, iar lângă el fuseseașezată o hrănitoare. Locul era perfect.Aici căpriorii puteau veni la apă, se pu-teau hrăni cu grăunțele depozitate înhrănitoare și se puteau înfrupta diniarba crudă. În lumina violacee a amur-gului, luminișul părea un tărâm de

basm, în care te așteptai, din momentîn moment, să apară spiriduși și elfi. Și,într-un fel, acest lucru s-a întâmplat…

Ascultând șoaptele pădurii, am des-lușit foșnetul frunzelor uscate strivitesub apăsarea copitelor. Zgomotul cren-gilor rupte îmi confirma apropiereaunei sălbăticiuni. Printre trunchiurilecopacilor a apărut silueta unui căprior.Am ridicat arma și l-am privit prin lu-netă. Un exemplar zvelt, cu un gât pu-ternic și gros, se apropia încet de lumi-niș. Făcea câțiva pași, apoi se oprearidicând botul în aer. Asculta și adul-meca atent la orice zgomot. Vroiam săiasă în luminiș pentru a-i putea observacu atenție coarnele. Mai avea un pic șiieșea cu totul din pădure. Așteptam li-niștită în observator. La un momentdat, o coțofană trecu în zbor prin fațamea și se așeză pe una din ramurileunui fag înalt de la marginea observa-

torului. M-a văzut și a început să țipe.Căpriorul se opri brusc și mătură cuprivirea luminișul. Nu știu dacă m-avăzut sau nu, dar cert este că s-a întorsbrusc și, cu salturi lungi și rapide, s-adepărtat de mine. Coțofana plecă și earepede în zbor. Am rămas singură, în-conjurată de liniștea pădurii. Parcă nicimicile păsărele nu se mai auzeau… Co-țofana salvase căpriorul în acea zi.

Și dacă această întâmplare nu v-aconvins, vă mai pot povesti despre oseară de septembrie, la pândă la mis-treți, în albia Timișului. Era o zonă decanale scurte ce uneau digul Timișuluicu lanurile de porumb. Zona umedă,plină de nămol și ferită de malurile în-alte, asigura trecerea perfectă dinsprepădurea Macedoniei către culturile deporumb. Mai mulți vânători stăteau ca-muflați în primele rânduri din lanul deporumb. De acolo vedeam drumul. Por-cii trebuiau să iasă din canal și să tra-verseze acest drum pentru a ajunge laștiuleții dulci. Urmele trecerii mistreți-lor ne-au ajutat la alegerea punctelorde pândă. Stăteam liniștiți, deranjațidoar de nesuferiții țânțari ce nu ne dă-deau pace. Trecerea fazanilor și a ie-purilor către cotloanele lor de odihnăsau zborul rațelor nu ne distrăgeauatenția câtuși de puțin. Eram hotărâțisă încununăm seara cu cel puțin unvier doborât. În ultima vreme și fer-mierii se plânseseră că distrugerile fă-cute de mistreți erau din ce în ce maimari. Exact când începu să se îngemă-neze ziua cu noaptea, am auzit frecă-turi în canal. Vegetația se mișca la tre-cerea sălbăticiunilor. Era clar că eraumai mulți. Asteptam liniștiți… când de-odată, un strigăt! O coțofană trecupeste noi și se așeză pe una din tufelemai îndepărtate. Și tot țipa! Mișcareaa încetat. Ne-am privit unii pe alții șiam ieșit din ascunzători, îndreptându-ne către canal. Dar porcii nu au ieșitde acolo, au luat-o la fugă prin tufe șis-au depărtat. Iar noi am rămas, dinnou, singuri, trădați de micuța pasărecu aripi cu sclipiri metalice și pieptulalb ca laptele!

CoțofanaMARIA SĂVULESCU

IUNIE 2019 | 21

Coțofana (Pica pica) este una dintre speciile de păsări din famila Corvidae, foarte răspândită în țara noastră. Poate fi întâlnită din zonele de șes și dealuri, până înzonele montane înalte. Pasărea este lesne de distins după coloritul specific în alb și negru, cu nuanțe de albastru-verzui metalizat, și după coada neagră, lungă.Pentru vânat, prezența acesteia în exces în teren reprezintăun pericol, în special în perioadele de clocire ale celorlaltepăsări.

MAMIFERE: căprior (mascul), mis-treț șacal, vulpe.PĂSĂRI: cioară grivă, cioară grivăsudică, coțofană.

CE VÅN~M

Combatere la răpitoare DIN TEREN


POVESTIRI

Imediat, paznicul s-a răsucit, îndrep-tând binoclul în direcția semnalatăde Ninel și a șoptit surprins:

- Fantastic! Chiar el e, dar ar camtrebui să ne mai apropiem.

În aceeași clipă, Valy a și pornit mo-torul, punând încet mașina în mișcare,iar Miki și-a scos Remington-ul dinhusă, apăsând ușurel pe clapeta carecomanda geamul aflat pe portieralângă care se afla.

- Dacă nu fuge peste câmp ori nuse înapoiază în pădure și ne mai aș-teaptă, i-a șoptit el paznicului și, im-plicit, lui Valy, aflat la volan, să neoprim la circa o sută de metri. Dupăcare a apucat cu palma rama portierei,sprijinind arma pe antebraț și prop-tindu-și ochiul pe lunetă.

Respectând comanda lui Miki, Valya redus încetișor distanța spre țapul„planificat” să fie vânat în acea zi și,când a ajuns la circa o sută de metri, afrânat încetișor. Instantaneu, Miki a de-clanșat focul, urmat imediat de un micsalt executat de țap, care a marcat ast-fel lovitura. În momentul următor s-aîncovoiat încetișor, apoi s-a prăbușit.

Liniștea apăsătoare care s-a lăsat în

mașină a fost tulburată de glasul dogitde tutun al paznicului:

- Felicitări, dom’ Miki, bun foc, dupăcare a deschis portiera și a coborât, întimp ce mașina s-a apropiat la fel de în-cet de locul unde se prăbușise țapul.Odată ajunsă acolo, am coborât și noi.

- Frumos exemplar, a rupt tăcereaValy, dar mi se pare mie sau are un corncrescut cam aiurea?

- Așa este, i-a dat dreptate paznicul,tocmai de aceea l-am și planificat pentrurecoltare, deoarece, cu cornul ăsta fron-tal, ne-a rănit o mulțime de capre cucare, bietul de el, credea că se joacă.

- Mda, a mormăit și Miki, așa mi-aspus și directorul când mi-a eliberat au-torizația.

Între timp, Valy i-a tot dat ocol ani-malului, cercetându-l cu mare atențiedupă care, l-a împins de câteva ori cupiciorul:

- Nici nu prea ai ce alege din el, i s-aadresat el ironic lui Miki, ca urmare nucred că am să-ți onorez invitația la masă,mai ales că este cam slăbănog, parcă nicinu prea are carne pe el. Te pomeneștică o fi și bolnav?

Îl cercetează atent pe paznic, pentru

a-i asculta părerea, însă acesta a ridicatnepăsător din umeri, apoi a scos un cuțitși s-a aplecat asupra țapului. Eu și Ninelam schițat gestul de a-l apuca de pi-cioare, pentru a-i înlesni treaba.

- Nu-i nevoie, mă descurc singur ime-diat. Îi dau afară numai intestinele șistomacul, nu de altceva, dar să nu fer-menteze, că astăzi va fi din nou caldafară.

Pe când i-a mai privit încă odată tro-feul, Valy l-a împins iarăși, lovindu-l într-unul din picioarele din spate, fără săaibă un scop precis pentru acest gest.Însă, în aceeași clipă, cu ultima lui zvâc-nire de viață, țapul i-a aplicat o loviturăzdravănă cu copita exact sub rotula ge-nunchiului. A urmat imediat geamătullui Valy, care s-a și prăbușit la pământ.

În primul moment, noi am înlemnitde spaimă, însă ne-am revenit imediatși l-am ajutat pe Valy să ajungă lângă obuturugă pe care s-a și așezat, gemândde durere. Cercetându-i genunchiul, amconstatat prezența unei răni destul demari, urâtă, aflată chiar sub rotulă, șicare avea carnea răsucită peste os.

- Te doare? am spus eu, adresându-iastfel cea mai stupidă întrebare.

- Mă seacă la suflet, a gemut Valy,ținându-și piciorul cu ambele mâini. Cer-cetându-și rana, a bombănit că, pe dea -supra, i-a mai paradit și costumul pecare abia l-a scos de la comandă.

Într-adevăr, ruptura materialului ast-fel sfâșiat era destul de mare, iar prin ease zărea rana oribilă.

- Ce naiba, a gemut iar Valy, eu amcrezut că-i mort. Cum naiba l-ai împușcatde mi-a mai tras copita asta? i s-a adresael lui Miki.

- Asta a fost ultimul lui zvâcnet, ne-aexplicat paznicul, stând aplecat deasuprațapului și apucându-se de treabă pentrueviscerarea animalulului. Eu am văzutși iepuri împușcați, care au rupt-o la fugădin portbagajul mașinilor, dar și țapi oricerbi împușcați, care s-au ridicat de josși au rupt-o la fugă.

- Mda, eu cred că bietul țap l-a pe-depsit astfel pe Valy pentru că l-a lovitcu piciorul, a ținut să ne explice Miki,cercetându-și prietenul cu compăti-mire. La noi, la vânători, este obiceiulsă respecți chiar și vânatul împușcat,să nu calci peste el și să nu-l lovești cupiciorul.

- Oare, chiar să fi simțit când i-amatins piciorul cu gheata? l-a întrebat într-un târziu Valy, dus pe gânduri.

- Hm, …eu cam așa cred, iar astfelte-a blestemat! i-a răspuns și Miki, întimp ce urmărea tăcut munca paznicului.

Foto

: NE

CULA

I ȘE

LAR

U

Blestemulțapului (II)ȚIȚI

A ntrenamentul este necesarpentru a-i menține nu numaiforma fizică, dar și bunele „ma-

niere”, iar hrana trebuie pusă în con-cordanță cu nivelul de efort fizic efec-tuat, dar și cu temperaturile mult maicrescute ale perioadei prin care trecem.

Sănătatea, condiția fizică și antrenamentul

Starea de sănătate a parteneruluinostru patruped este la fel de impor-tantă, atât în afara sezonului de vână-toare, cât și în timpul acestuia. Astapentru că toți dorim să avem alăturiun câine în formă maximă înainte desemnalul de deschidere la vânătoare.

Să nu uităm că acum este perioada deapogeu a paraziților externi, căpușe,purici, țânțari, iar aceștia nu precupe-țesc nici un efort pentru a-și duce laîmplinire menirea. De aceea, chiar dacăieșirile câinelui în terenul deschis suntmai rare, poate chiar foarte rare, tre-buie să păstrăm la zi calendarul vacci-nărilor și al tratamentelor preventiveîmpotriva paraziților de tot felul, chiardacă, aparent, câinele este mai puținexpus decât în timpul sezonului de vâ-nătoare. De asemenea trebuie să avemgrijă să menținem „la zi” condiția fizicăa câinelui prin ieșiri pe cât posibil re-gulate, chiar dacă sunt și de scurtă du-rată, pentru a alerga și a face mișcare.

La fel ca și noi, lipsa de mișcare poateduce la anchilozări nedorite de niciunul și pentru nici unul dintre noi. Cuocazia ieșirilor, fie în parc, la locul dejoacă special desemnat pentru câini, fiela marginea unei păduri sau pe malulunei ape, repetarea comenzilor de bazăeste o cât se poate de binevenită idee!

Temperaturile ridicate și deshidratarea

După un efort fizic prelungit, în zileledeja călduroase, câinele trebuie hidratatfoarte bine. Chiar dacă nu transpiră cumtranspirăm noi, câinele își reglează tem-peratura corpului prin „gâfâială”, acearespirație accelerată, cu gura larg des-chisă. Aceasta nu este însă totdeauna su-ficientă pentru reglarea corespunzătoarea temperaturii corpului. Una este să aibăgura deschisă cu limba ușor scoasă și altaeste să-i atârne limba toată pe o parte.Acesta este un semn că reglarea tempe-raturii corpului a ieșit de sub control șieste cazul să îi dăm o pauză și o binemeritată porție de apă. Dacă mersul de-vine apatic, ochii sticloși sau pur și simpluse așează des, fără comandă, toate suntsemne de alertă. O pauză este neapăratrecomandată, treceți la umbră și din noudați-i să bea apă. Iar dacă este vre-o apăprin apropiere, lăsați-l să facă o baie devoie. Pentru rasele cu păr scurt reglareatemperaturii se face de regulă mai repededecât în cazul celor cu păr lung, caz încare chiar și o temperatură de plus 20de grade poate deveni o problemă. Deasemenea, pontatorii, ce lucrează pe te-ren uscat, sunt ușor dezanvatajați în pe-rioada verii față de retrieveri care, de re-gulă, lucrează și în aporopiere de și înapă. Atenția și responsabilitatea este totala noastră deoarece, așa după cum știm,un câine pasionat și dedicat poate alergapână la colaps și nici unul dintre noi nuar dori așa ceva!

Hrana în sezonul caldAtenție deosebită trebuie acordată și

hranei administrate câinelui, atât calita-tiv cât și cantitativ. Aceasta trebuie pusăîn acord cu nivelul de efort fizic desfă-șurat, deci implicit cu consumul de ener-gie al câinelui. Supradozarea și surplusulde materii grase în dietă nu sunt reco-mandate, doarece pot duce, în scurttimp, la creșterea în greutate, iar uncâine obez nu este ceea ce ne dorim. Ohrană bogată în componente cu vitamineși minerale obținute din vegetale este dedorit. Echilibrul ponderat și buna măsurăsunt elementele cheie iar grija este, catotdeauna de fapt, tot în seama noastră.Lesă întinsă!

La începutul veriiText și fotografie ALECSANDRU CODRIN

Chiar dacă perioada de la începutul verii nu oferă mariposibilități pentru a ieși cu câinele la vânătoare,menținerea condiției fizice, a antrenamentului și ajustareahranei, trebuie avute în vedere constant și consecvent.

IUNIE 2019 | 23

CHINOLOGIE

I nsectele adulte (strechiile), careau o lungime de 10-14 mm și suntcolorate cenușiu-negru sau cafe-

niu-negru cu pete gălbui sau argintii,sunt active doar de dimineață înzilele cu soare, în perioadade vară și toamnă, îndeosebiîn lunile mai-iunie și sep-tembrie-octombrie. Feme-lele copulate se retrag șistaționează 10-20 de zileîn arbori, perioadă în careare loc incubația ouălorși maturarea larvelor dinstadiul întâi de dezvoltare încorpul acestora. Apoi femeleleîși reiau zborul, pe timp însorit, șiatacă animalele gazdă, pentru a depune,din zbor rapid (de până la 90 km/oră),câte maxim 500 de larve, pe firele depăr de pe picioare și din regiunile infe-rioare ale corpului acestor animale.

După 5-6 zile de la depunere, larvelemigrează și se localizează în fosele na-

zale și chiar în sinusuri ori în zona fa-ringo-laringiană, unde continuă dez-voltarea timp de 8-10 luni, fixate înmucoase. Larvele ajunse în stadiul trei

de dezvoltare părăsesc gazda întimpul strănutului, cad la sol,

apoi intră și se împupeazăîn acesta, rămânând înstare de hipobioză pânăprimăvara târziu, cândtemperatura în sol ajun-ge la circa 16° C. Durataciclului de viață este de

80-100 de zile, creând pre-mize pentru mai multe ge-

nerații de insecte pe an.Unele larve pot ajunge din sinu-

surile nazale chiar în cutia craniană,situație în care produc „căpiala falsă”.De reținut că larvele pătrunse în sinu-suri, spre deosebire de cele din cavită-țile nazale și faringo-laringiene, nu maipot părăsi localizarea, se calcifiază șiconduc la instalarea unei sinuzite sep-

tice, care poate difuza ulterior la nivelulcutiei craniene, cu efect letal.

DiagnosticareLa fauna sălbatică receptivă, pri-

mele semne ale bolii apar în luna fe-bruarie, prin agitație și lipsă de poftăde mâncare din cauza disconfortuluiprodus de mișcarea larvelor din nas saugât. Respirația animalelor parazitatedevine din ce în ce mai greoaie, iar ani-malele strănută și scutură capul. Sepoate observa și jetaj din fosele nazale,care devine purulent, sangvinolent șiurât mirositor. Animalele slăbesc și îșifreacă nasul de obiecte tari, din cauzapruritului și durerii, ceea ce conducela apariția de chisturi perinazale. Cândlarvele pătrund în sinusurile nazale,apare și mersul nesigur, ținerea capuluiîntr-o parte, convulsii, iar animalele seretrag în locuri umbroase.

La vânatul mort, inclusiv la cel îm-pușcat, diagnosticarea bolii este facilă,prin observarea directă a larvelor dedimensiuni relativ mari, puse în evi-dență prin îndepărtarea oaselor fron-tale și/sau deschiderea cavității fa-ringo-laringiene. Pronosticul rămâneînsă rezervat în cazul localizării sub-meningiene a acestor larve.

Măsuri preventive și de combatere

Măsurile de ocrotire a păsărilor in-sectivore și a mamiferelor consuma-toare de larve și nimfe, printre careviezurele și mistrețul, sunt indicate cași în cazul hipodermozei. Estroza sepoate trata însă, mai eficient, prin ad-ministrarea în uruieli a unui amestecde substanțe terapeutice (25% rafoxa-nid și 14,5% tibenzol), timp de 2-3 zileconsecutiv (în doze de 3 ml/10 kggreutate), cu reluarea tratamentuluidupă circa două săptămâni (10-15zile).

Extragerea selectivă din teren a fe-melelor cu semne de îmbolnăvire, înperioada 15 decembrie - 15 februarie,și a masculilor cu semne vizibile deboală, în perioada verii, rămâne însămetoda cea mai concretă și eficientăde acțiune, în condițiile legii actualecare stabilește în mod rigid sezoanelede vânătoare pentru femele și, respec-tiv, pentru masculi.

În sfârșit, combaterea biologică abolii în mediul sălbatic, prin metodabiologică amintită în cazul hipodermo-zei (lansarea de exemplare sterile saupurtătoare de gene letale) ar puteaavea drept rezultat eradicarea bolii șiîn mediul sălbatic.

Este o boală parazitară produsă de larvele unor insecte din familia Oestridae, insecte cunoscute sub denumireapopulară de „strechii”, cu localizare în cavitățile și sinusurilenazale și în cavitatea faringo-laringiană a animalelorreceptive. Estroza, cunoscută sub denumirea populară de „careți”, a fost constatată cel mai frecvent la căprior,produsă de larvele de Cephenomyia stimulator, dar și la cerbcomun, produsă de larvele de Pharyngomyia picta, și la cerblopătar, produsă de larvele de Cephenomyia auribarbis.


FAUN~ Bolile animalelor

Streche - Insectași larva

Foto

: NE

CULA

I ȘE

LAR

U

EstrozaDOCTOR VET

E xistă mai multe specii înruditede caprifoi, precum Lonicerajaponica, Lonicera sempervirens

și Lonicera hildebrandiana. Originar dinregiunile de est ale Asiei, China, Japoniași Corea, caprifoiul este răspândit înmare parte din emisfera nordică, fiindîntâlnit atât în Europa cât și în Americade Nord. Numele genului, Lonicera, afost dat după Adam Lonicer, botanistdin perioada renascentistă, care a scrismai multe lucrări în care descrie ogamă largă de plante. Fructele suntsferice, de culoare albastru închis pânăspre mov-negru, și sunt în marea ma-joritate toxice pentru om. În medicinatradițională chineză, florile, tulpina,frunzele și rădăcina au fost folosite dintimpuri străvechi pentru amelioareaunor suferințe precum durerile de cap,tusea, și îngrijirea rănilor superficiale.

La noi în țară caprifoiul este cunoscutsub numele popular de mâna MaiciiDomnului, după o legendă ce aminteștecă planta a fost binecuvântată de MaicaDomnului cu puteri binefăcătoare/vin-decătoare pentru că i-ar fi oferit adăpostde prigonitori.

Caprifoiul crește atât spontan cât șicultivat, preferând locuri luminoase,

pe soluri argiloase, dovedind o rezistențăridicată la seceta prelungită și tempe-raturi ridicate. Îl găsim astfel atât înmediul liber natural, la liziera pădurilorși margini de poieni, dar și în zoneleurbane, unde crește prin grădini saupe garduri pe care se cațără de voie,putând forma adevărate paravane cuparfum fin, plăcute vederii.

Pentru obținerea preparatelor tă-măduitoare se folosesc atât florile câtși frunzele, lujerii și rădăcina. Plantaconține mucilagii, acid salicilic și glu-cozide și enzime, florile având în com-poziția lor și calciu, magneziu, potasiu,vitamina C, uleiuri esențiale precum șiun antioxidant puternic, quercitina.

Grație compoziției sale, caprifoiulare o serie de proprietăți benefice, an-tiseptice, antimicrobiene, antibacterieneși antiinflamatoare, antitusive-calman-te-antispasmodice și depurative prinefectele sale expectorante, diuretice șisudorifice. Astfel, preparatele din floriși frunze pot ajuta în cazul unor afecțiuniprecum astmul bronșic pe fond nervos,cefalee și febră în caz de răceală șigripă, afecțiuni ușoare ale tractului uri-nar și digestiv, afecțiuni oculare - con-junctivita, inflamații articulare, precum

și înțepături, răni sau arsuri superficialela nivel cutanat.

Preparatele naturiste din caprifoipot fi sub formă de ceai/infuzie, decoctdin flori și/sau frunze și rădăcină, sirop,ulei volatil și pulbere din lujeri și rădă-cină uscată. Compresele cu maceratdin flori pot ajuta în cazul afecțiunilorcutanate ușoare. Uleiul volatil poate fifolosit în prepararea unor produse cos-metice folosite pentru tonifierea/refa-cerea/revigorarea pielii. Nu se reco-mandă folosirea preparatelor din ca-prifoi în cazul persoanelor alergice, în-sărcinate, sau cu afecțiuni sau deran-jamente stomacale severe.

Informațiile prezentate au caracterorientativ și nu trebuie folosite în scopuldiagnosticării sau tratării problemelorde sănătate sau pentru înlocuirea me-dicamentelor prescrise de persoanalulmedical autorizat. Înainte de a utilizaplantele medicinale în general, suborice formă, este recomandată vizitala medic, iar administrarea preparatelornaturiste din caprifoi să se facă numaila recomandarea acestuia. Opinia me-dicului este neapărat necesară și seimpune ca o măsură de prevedere, pre-cauție și siguranță.

IUNIE 2019 | 25

Plante tămăduitoare FLORA

Caprifoiul (Lonicera Caprifolium) este un arbust agățător-cățărărtor ce face parte dinfamilia Caprifoliaceae, ce poate crește până la 8-10 m înălțime. Florile alb-crem apar dinluna mai până prin iulie și produc un nectar cu un parfum dulce cu tentă de vanilie,acesta fiind unul din motivele pentru care planta este foarte apreciată.

Fructe de caprifoi

Floare de caprifoi

Foto

: ALI

N-C

OD

RU

MA

NU

CaprifoiulDOCTOR PLANT


R evista, intitulată „Tribuna Vâ-nătorilor”, a apărut în anul1932 în capitală. Avea ca sub-

titlu: „Organ independent de propagandăși educație vânătorească”, dar și unmotto, „Salvarea prin adevăr”. Celedouă numere au fost tipărite în cadrulAșezământului Tipografic „Datina Ro-mânească” de la Vălenii de Munte, ju-dețul Prahova. Formatul acestora eraaproape pătrat, primul număr având12 pagini, iar cel de-al doilea 11 pagini.

Revista a apărut „sub direcția unuicomitet”, administrator-delegat fiindD. Pavlu.

La începutul numărului 1, datat 28februarie 1932, scopurile revistei suntformulate, din partea comitetului deredacție, sub titlul „Ce voim”: „Adevăr,cinste, dreptate pentru fiecare. Promovareaintereselor generale vânătorești. Înlătu-rarea cauzelor și indivizilor care staupiedică și ilustrează negațiunea acesteivoințe. «Tribuna Vânătorilor», organ depublicitate complect independent, urmă-rește consolidarea înfăptuirilor înainta-șilor, crearea unei atmosfere de sincerăînfrățire vânătorească și de călăuză de-zinteresată a întocmirilor viitoare.

Promotorii «Tribunei Vânătorilor», de-parte de a deține monopolul ideilor și cu-noștințelor care ar contribui la împlinireaprogramului său, mobilizează toate voințelede bine și le convoacă a colabora. Oricepublicație a încălcărilor bunei rânduieli,

atât timp cât va fi obiectivă și sprijinităpe documente, va găsi bucuroasă primireîn coloanele «Tribunei Vânătorilor».

Atacurile personale nu sunt totdeaunalipsite de interes, căci pornind la luptă,trebuie să ne cunoaștem. Cel ce atacăînsă, dator este să răspundă despre celeaduse de el publicității. De aceea, amcreat o rubrică specială sub titlul de «Tri-buna liberă».

Articolele trimise spre publicare subaceastă rubrică vor fi semnate cu adevă-ratul nume al persoanei, redacția rezer-vându-și dreptul de a se asigura de iden-titatea persoanei semnatare, înainte dea pune sub tipar.

Pentru a avea viață, «Tribuna Vână-torilor», cu toate că purcede din imbolduriidealiste, este totuși supusă legilor mate-riale. Dacă, cum credem cu tărie, finan-țarea unui organ liber de publicitate vâ-nătorească va fi primită ca prielnică de

către vânători, atunci cerem contribuțiabănească a achitării anticipate a abona-mentului anual și solicităm contribuțiacolaborării intelectuale” (pag. 3).

Citim în revistă și un material referitorla „Politica vânătorească în România”,din care răzbate ideea trecerii adminis-trației vânătorești de la Ministerul Agri-culturii și Domeniilor la „Casa Pădurilor”(titulaturile sunt specifice vremii).

Este reprodusă și scrisoarea unorvânători sosiți din Germania, pentru opartidă de vânătoare în bazinul Uzuluidin Carpații Orientali.

Cel de-al doilea număr (și ultimul!) aapărut pe 15 iunie 1932 și cuprindea nudoar relatări de la adunarea Uniunii Ge-nerale a Vânătorilor din România(U.G.V.R.), ce avusese loc în ziua de 28februarie 1932, dar și rezultate ale acesteia.

În cele două reviste găsim și o seriede îndemnuri, valabile și astăzi, dintrecare redăm câteva:

• Vânătorul corect este și cetățeancorect: ocrotește vînatul ca să sporeștiaverea țării!

• Dacă ești tânăr, fii condescendentfață de vînătorii vechi și consacrați!

• Caută la vânătoare lovitura fru-moasă, nu cantitatea!

Credem că datele referitoare la ve-chile reviste de vânătoare vor fi utilealcătuirii, în viitor, a unui corpus referitorla presa cinegetică din țara noastră.

Revista „Tribuna vânătorilor”SORIN GEACU

RESTITUIRI

Între periodicele cu specific cinegetic apărute în perioada interbelică, în afara bine-cunos-cutelor „Revista Vânătorilor” ce apărea la București și „Carpații” de la Cluj, au mai existatcâteva, dar cu apariție foarte scurtă. Dacă în numărul 1 din acest an al revistei „Vânătorulși Pescarul Român” am prezentat „Gazeta Vânătorilor”, acum facem cunoscută și „TribunaVânătorilor”.

Cele două numere aufost tipărite în cadrul

Așezământului Tipografic«Datina Românească» de la Vălenii de Munte, județul Prahova. Formatulacestora era aproapepătrat, primul număravând 12 pagini, iar cel de-al doilea 11 pagini.

IUNIE 2019 | 27

PESCUITCompetiții 28

Pescuit la răpitori 30Plătici la începutul verii 32

Pescuit de sezon 34Pescuit pe râu 36

Atelierul muscarului 38

IUNIE

Începând cu 10 iunie, prohibiția seîncheie, iar pescuitul recreativ sepoate relua. Se poate pescui în toatecategorile de ape, de munte, colinare

și de șes, Dunăre, Delta Dunării și Marea Neagră, cu excepția zonelor și a speciilorstrict protejate. Pentru informații, studiați Ordinul nr. 54/76/2019 al M.A.D.R.și M.M. Peștii, atât cei pașnici, cât și cei răpitori, își revin după perioada de re-producere și încep să se hrănească intens, pentru recuperarea timpului în careau avut alte preocupări. În apele de munte, păstrăvii, indigen, curcubeu și core-gon, nu vor refuza o muscă artificială atractivă sau o rotativă bine aleasă.

CE PESCUIM

Foto

: MU

GU

RE

L IO

NE

SCU

Apoi continuă în aceeași notă: „Este de notorietate conflictul deschis

între Federația Română de Pescuit Sportiv,titularul legal al acestei ramuri sportive„pescuit sportiv” și relicva comunistă Aso-ciația Generală a Vânătorilor și PescarilorSportivi din România. Deși A.G.V.P.S.R.nu a făcut nimic pentru această ramurăsportivă, în afară de a spolia sportivii, și-aarogat ilicit acest drept. (…) Consecventăîn respectarea legii, federația a solicitatInstanței de judecată să-i facă dreptate.Astfel, printr-o acțiune în obligația de aface, Tribunalul București a admis solici-tarea federației și a obligat A.G.V.P.S.R.să șteargă din propriul statut orice referirela activitățile sportive de pescuit sportiv.Hotărârea este definitivă, A.G.V.P.S.R. re-fuzând să utilizeze căile legale de atac, întermenul stabilit de Instanța de judecată.Astfel se încheie ultimul episod privindpescuitul sportiv sub organizarea acesteihidre, care voia monopolul asupra pes-cuitului și al vânătorii din România”.

Răspunsuri aberanteLa întrebările celor nedumeriți, de-

rutați de declarațiile false, prezentatedrept adevăr susținut de legislația în vi-goare, se continuă în același registru.

Exemplu de întrebare: „Să înțeleg cănu mai plătim cotizația anuală de pescuitla A.G.V.P.S.?”

Exemplu de răspuns: „Nu ați fost ni-ciodată obligați să plătiți cotizația laA.G.V.P.S.R. sau la asociațiile lor județene.Ați fost doar manipulați. Practicarea pes-cuitului recreativ/sportiv este un drept altău, recunoscut și garanat de stat”.

Alt exemplu de întrebare: „Bun, atuncide ce percep aceasta taxă? Ce le spun eudacă mă găsesc pe gârlă și-mi dau amendă?De ce trebuie să aplic o schemă judiciară,când aș putea să mă bucur de un pescuitliniștit, fără bătăi de cap. De ce nu serezolvă naibii chestia asta?”

Alt exemplu de răspuns: „Pentru cănu se vrea. Trebuie obligați prin Instanțade judecată și atinși la buzunar”.

Dialogul continuă în același ton, întreoameni nedumeriți și „guru” pescuituluidin România:

„Și aș mai avea o întrebare care mămacină. Cei care pescuim de plăcere, pe

râuri sau alte acumulari pe care dânșii„cumva și-au atribuit stăpânire”, facemparte tot din pescuitul sportiv sau doarpescuitul de competiție, concurs etc?”

„Toți sunteți pescari sportivi. Pescarulrecreativ a fost inventat prin OUG 85/2016, declarată neconstituțională de CCR”.

Restabilirea adevăruluiVom încerca să lămurim două aspecte,

de interes pentru membrii pescari.Pentru început, vom prezenta mo-

dalitățile legale în care se poate pescuirecreativ în România. Spicuim din Ordinulnr. 252/2019 pentru modificarea Ordi-nului ministrului agriculturii și dezvotăriirurale nr. 60/2017 privind accesul la re-sursele acvatice vii din domeniul public alstatului în vederea practicării pescuituluirecreativ în habitatele piscicole naturale,cu excepția Rezervației Biosferei „DeltaDunări”, cel mai recent act normativ înacest domeniu.

„Art. 1. (1) Atribuirea dreptului depescuit recreativ în habitatele piscicolenaturale din România, cu excepția Rezer-vației Biosferei «Delta Dunării», se face decătre Agenția Națională pentru Pescuit șiAcvacultură, denumită în continuareANPA, în calitate de administrator al re-surselor acvatice vii, pe baza unui permisnominal emis de către ANPA, fără perce-perea de taxe și tarife.

(2) Accesul la resursele acvatice vii învederea practicării pescuitului recreativîn fluviul Dunărea cu brațele sale, MareaNeagră și habitatele piscicole naturale ne-contractate de către asociațiile de pescarirecreativi legal constituite și recunoscutese face în baza permisului de pescuit re-creativ emis și eliberat de către ANPA.

(3) Accesul la resursele acvatice vii învederea practicării pescuitului recreativ înhabitatele piscicole naturale contractate decătre asociațiile de pescari recreativi legalconstituite și recunoscute, prin încheiereape o perioadă de 10 ani de contracte pentruutilizarea resurselor acvatice vii în scop re-creativ, se face în baza permisului de pescuitrecreativ emis de către ANPA și eliberat decătre asociațiile de pescari recreativi careau încheiate contracte pentru utilizarearesurselor acvatice vii în scop recreativ.

Art. 2. (1) Permisul de pescuit re-creativ eliberat de către o asociație depescari recreativi este valabil atât pentru

Dezinformare, manipulare, dezbinareText și fotografie MUGUREL IONESCU

„A.G.V.P.S.R. iese din pescuitul sportiv. Definitiv!”, afirmăsus și tare, pe site-ul F.R.P.S., în data de 12 aprilie, cunonșalanța-i recunoscută, personajul care, de aproape 10 ani, încearcă destructurarea și dezorganizareapescuitului tradițional de competiție din România, Ștefan Popescu, președintele contestat al F.R.P.S.


Pescuit recreativ și competiționalCOMPETI}II

zona/zonele pentru care asociația a încheiatcontracte pentru utilizarea resurselor ac-vatice vii în scop recreativ, cât și pentruzona/zonele pentru care alte asociații auîncheiate contracte, pe bază de reciprocitate,fără a se depăși capacitatea anuală depescuit stabilită pe bază de studii științificede specialitate.

(2) Practicarea pescuitului recreativîn habitatele piscicole naturale contractatede asociațiile de pescari recreativi, de cătrepescarii neafiliați la asociația deținătoarea contractului pentru utilizarea resurseloracvatice vii în scop recreativ, se face înbaza regulamentului propriu al asociațieicare are încheiate contracte pentru utili-zarea resurselor acvatice vii în scop recreativpentru zona/zonele de pescuit recreativsolicitată/solicitate de aceștia.”

Situația reală la instanțele de judecată

F.R.P.S., după ani de procese pierdutecu A.G.V.P.S. din România, a mai „in-ventat” o gogoriță. Astfel, pe rolul Tri-bunalului București, a fost înregistratdosarul nr. 12012/3/2017 printr-o ac-țiune în obligația de a face, prin careF.R.P.S. a solicitat Tribunalul Bucureștica A.G.VP.S. să șteargă din propriulstatut orice referire la activitățile sportivede pescuit sportiv.

A.G.V.P.S. a utilizat mijlocul proce-sual, formulând, întâmpinare la cerereade chemare în judecată.

Instanța în dosarul nr. 12012/3/2017* a dispus sentința nr. 599/2019din 04.04.2019, astfel „Obligă pârâtaAsociația Generală a Vânătorilor și Pes-carilor Sportivi din România să eliminedin statutul său orice referire cu privire laactivitățile sportive de pescuit sportiv. Res-pinge cererea în privința activităților detir sportiv. Cu apel în 5 zile de la pronun-țare. Pronunțată în ședință publică azi,04.04.2019.”

A.G.V.P.S. a formulat apel în termenlegal. Cele 5 zile de la pronunțarepentru declararea apelului au fost cal-culate potrivit art.181 alin.2 Cod pro-cedură civilă. Având în vedere că instanțas-a pronunțat la data de 04.04.2019,A.G.V.P.S. a declarat apel în termenulde 5 zile de la pronunțare, transmițândprin intermediul oficiului poștal motivelede apel la data de 09.04.2019 (conformștampilei poștei). Ultima zi în care s-arfi putut decara apel ar fi fost10.04.2019, întrucât, potrivit acestuiarticol, nu intră în calcul prima zi, deci04.04.2019, și nici ziua când termenulse împlinește, adica 09.04.2019. Caatare, ultima zi în care se putea declaraîn termen apelul era 10.04.2019.

Deci hotărârea nu este nici pe de-

parte definitivă, cum fals declară pesite Ștefan Popescu, iar A.G.V.P.S. afăcut apel în termenul legal, nu arefuzat să utilizeze căile legale de atac,cum afirmă acesta în continuare. Maisunt destule etape până la o hotărâredefinitivă și irevocabilă!

Bătălia continuăDespre personajul responsabil de cele

prezentate, nu dorim să intrăm în amă-nunte, toată suflarea halieutică îl cunoaște,îi cunoaște intențiile și metodele deza-greabile de acțiune, disconfortul pe careîl crează și promovează. Personaj creatși susținut artificial, din umbră, pe căioculte, pentru instigarea, promovarea și

realizarea scindării tagmei unite a vână-torilor și pescarilor din România, avândca scop principal preluarea frauduloasăa zonelor de pescuit gospodărite, populateși păzite, de-a lungul decenilor, de orga-nizațiile tradiționale legal constituite.

Nu va fi ușor, susținerea de care sebucură adversarii organizării tradiționaleeste substanțială, iar, cu sprijinul celorde bună credință și cu recunoașterea in-ternațională de care se bucură A.G.V.P.S.din România, bătălia continuă. Dar, înopinia noastră, nu va putea fi niciodatăcâștigată de o entitate dezagreată, nere-cunoscută și respinsă de marea masă depescari normali, fie că aceștia sunt pescarirecreativi, fie că sunt de competiție.

IUNIE 2019 | 29

E xistă o selecție clară pe careaceste năluci o fac, pur și simplu,pentru că știucile de 40-60 de

centimetri nu vor ataca swimbait-uride 23 sau 25 de centimetri decât dacăvor fi la vârf de hrănire maximă, decifoarte agresive, altfel le vor evita. Darsă începem cu începutul și să vedemcât de „mare” înseamnă mare, fiindcăși swimbait-urile sunt clasificate dinpunctul de vedere al dimensiunilor (șinu al greutății, de cele mai multe ori).

Swimbait-urile mici funcționează oricând

Evident că nu toată lumea pescuieștecu swimbait-uri de 30 de centimetri

după capturi uriașe sau recorduri mon-diale, cum fac japonezii care pescuiescpe Lacul Biwa. Pescarii de bass folosescdoar swimbait-uri de 30 cm, cu carepot pescui și câte două săptămâni fărăsă aibă un singur „țac”, dar când se în-tâmplă așa ceva, captura este una re-cord.

Nălucile „mici”, de 14-15 centimetri,își au rostul și locul lor în economiaoricărei partide la răpitor. Una din teh-nicile des folosite de swimbait-eri esteca, atunci când au o urmărire fără atacla o nălucă XXL, să schimbe prezentareași să lanseze imediat un swimbait demici dimensiuni. Urmăririle se întâmplăfrecvent în cazul nălucilor mari și fac

parte din provocările acestui stil depescuit unic. La polul opus, pescariiamericani de bass, folosesc cele maimari năluci pe care le pot lansa, pentrua depista locurile care țin pește într-unlac despre care nu știu multe, dar o săintrăm în detalii când vom vorbi despreexponentele XXL ale acestui stil, caredevine tot mai popular peste tot înlume, din motive lesne de înțeles: restulnațiunilor au pește mult și mare, iarswimbait-urile le aduc capturi-recordchiar și începătorilor.

Swimbait-urile pot fi atât cu corpdur (hard swimbait), cât și din plasticmoale (soft swimbait), și se găsesc întoate clasele de mărimi, de la 15 și


Știuca nu le evită, cu siguranță. Și nici șalăii mai răsăriți. Ori largemouth bass-ul, dacăaveți posibilitatea să pescuiți la această specie fantastică la noi în țară. Pentru că nălucilemari au ceva ce le lipsește celorlalte: putere de atracție din cauza dimensiunilor XXL.Dacă pescuiți cu astfel de „dihănii” nu înseamnă că veți prinde doar pești mari, garantat.Cel puțin în cazul meu, în ultimii doi ani, am prins mai puține știuci de talie mică saumedie, dar și mai multe de peste 90 de centimetri.

Nu evitați nălucile mari! (I)Text și fotografie ANDREI ZABET

Pescuit la răpitoriTEHNIC~

IUNIE 2019 | 31

până la 25 de centrimetri sau chiarpeste 30.

Swimbait-urile soft la știucăDin propria experiență a pescuitului

la știucă, swimbait-urile soft de 12,5 șide 15 centimetri mi-au adus, în ultimiidoi ani, cele mai multe capturi capitalede știucă, pe o apă greu de pescuit,unde aceste trofee nu mai puteau fiprinse la fel de ușor ca înainte. Acesteasunt avantajele, dar și dezavantajeleunui sistem de pescuit catch & releasedeși, pentru mine, acești peștiînțepați/eliberați de „n” ori, și deci maieducați, au fost mereu o provocare șim-a pasionat să găsesc modalități dea-i prinde atunci când restul pescarilornu reușeau.

Swimbait-urile soft - universalitate maximă

Unul din beneficiile swimbait-urilorsoft este că pot fi montate în diverse

feluri, deci pot fi adaptate rapid condi-țiilor de pescuit întâlnite pe apă. Dintretoate monturile, le prefer pe cele cucârlig offset, care, în opinia mea, oferăcea mai bună evoluție, pentru că reducriscul agățărilor accidentale în obsta-colele submerse. De asemenea, lestarealor se poate face simplu, prin cârligullestat, cu unul sau mai multe inserturidin tungsten introduse în „carnea” plas-ticului ș.a.m.d. De asemenea, pentru aspori rata peștilor înțepați, li se poateadăuga o triplă în partea superioară,de preferat celei adăugate dedesubt(și care crește riscul de a agăța năluca).Un avantaj la fel de important al acestornăluci este prețul mult mai „uman” încomparație cu swimbait-urile hard. Ast-fel, un blister cu 4 sau 5 swimbait-urisoft de 12,5 cm poate fi achiziționat șicu un buget mic, spre deosebire de unJointed Claw 178 de la GAN CRAFT,de exemplu.

Swimbait-uri mici, capturi frecvente

Swimbait-urile hard de 14-15 cmsunt folosite nu doar de către pescariide bass din SUA și Japonia, ci și dinEuropa, inclusiv la știucă. Mai nou,producătorii japonezi au scos și modelemai mici, de 12,5 cm, pentru a acoperitoate situațiile, fiindcă răpitorii nu atacămereu doar năluci XXL. Cele mai po-pulare swimbait-uri sunt cele cu evoluțieîn S, sau „S-swimming motion”, japoneziide la GAN CRAFT fiind primii care auinventat, acum 15 ani, nălucile cu acestprincipiu de funcționare.

Swimbait-urile de dimensiuni mici,medii și mari, capturează nu doar știucăsau bass, iar în ultimii ani am prins ne-numărați șalăi, atât cu swimbait-urisoft, cât și cu cele hard între 12,5 și 23de centimetri.

– va urma –

Dar să începem cu începutul și să

vedem cât de „mare” înseamnă mare, fiindcă și swimbait-urile sunt clasificate din punctul devedere al dimensiunilor (și nu al greutății, de celemai multe ori).

Ș i, pentru mai multă siguranță, ne-am orientat către o expediție cușanse de reușită în cam toate ano-

timpurile. Cu perioade mai mult sau maipuțin favorabile, plătica va răspundeeforturilor noastre printr-o prezentare,mai timidă sau mai în forță, aproape ori-când, oriunde și oricum. Cu o condiție!Să știm cum…

Cu cine avem onoareaExistă trei specii de plătică în Europa

și în bazinul ponto-caspo-aralic, care tră-iesc și în bazinele Dunării. Specia domi-nantă din bazinul Dunării se caracteri-zează printr-un corp înalt, comprimatlateral. În perioada de reproducere semanifestă dimorfismul sexual al speciei,masculii fiind marcați de o erupție cor-noasă, de culoare albă, pe partea supe-rioară a corpului, cunoscută sub denu-mirea de „tuberculi nupțiali”. Modul dehrănire este omnivor, hrana de bază con-stând în zoo-bentos – moluște (lameli-

branhiate, crustacee), amfipode, cope-pode, ostracode, insecte (tricoptere, larvede chironomide) și, de asemenea, dinalge. Atinge maturitatea sexuală la 3-4ani, icrele sunt depuse la o temperaturăde 12 grade Celsius, eclozarea având loc

la 3 zile de la fecundarea icrelor. Trăieșteîn bancuri, chiar dacă exemplarele maibătrâne au tendința de a se izola. Ca lon-gevitate, poate ajunge până la 25 de ani.

Unde o căutăm Plătica se hrănește, de regulă, în

apropierea substratului, dar o vom găsidestul de des între ape, iar la suprafațăfoarte rar.

Indiferent de tehnica pe care o vomfolosi, vargă fixă, roubaisienne, a l’an-glaise, bolognese, feeder, trebuie să res-pectăm câteva pricipii de bază care, chiardacă nu ne vor garanta succesul absolut,ne vor ajuta să ne îndeplinim obiectivul.

Nădirea, deși nu este obligatorie înpescuitul plăticii, ne va ajuta substanțial,această specie răspunzând perfect la onadă adecvată și rămânând pe vad atâtatimp cât acesta va fi întreținut. Nu ezitațisă folosiți un amestec colant, pentru a fisiguri că nada va ajunge pe substrat, darutilizați și argila, care va asigura disper-


La sfârșitul primăverii, urmărind prognozele meteo, mă simțeam ca în excursia dinNorvegia, când acestea se schimbau de la o oră la alta. Fenomene atipice, acompaniate decele tradiționale, ploi, vânt puternic, căderi de grindină, descărcări electrice, se deruleazăîntr-un ritm haotic, inexplicabil, greu sau imposibil de înțeles. Încercăm să ne facemplanuri, cât mai documentate și mai realiste, dar vremea rebelă ni le dă peste cap. Poate că începutul verii ne va fi favorabil…

Plătici la începutul veriiText și fotografie MUGUREL IONESCU

TEHNIC~

sarea și „liftarea” pe verticală, extrem deatractivă pentru acest pește.

Cu ce o ademenimMontura trebuie să fie cât mai fină,

având la bază o linie suplă și echilibratăîn raport cu momeala folosită și dimen-siunea peștilor vizați. Captatorii sensibili,amplasați pe toată lungimea corpului,care formează linia laterală și permit de-tectarea celei mai mici vibrații în masaapei, sunt determinanți. O linie de pes-

cuit supradimensionată va fi perceputăca un obstacol, iar peștele o va ocoli.

Momeala folosită va fi adaptată se-zonului, condițiilor atmosferice, adânci-mii și turbidității apei, pragurilor la carese hrănesc etc., etc,. etc., de la firavele„libelule” (larve de chironomide), pânăla consistentele râme groase de pădure.

După fiecare captură, vom verificaforfacul și vom înlătura mucusul bogat,specific speciei.

Dimensiunile cârligului vor fi adap-

tate momelilor folosite, de la nr. 12 lanr. 20, corespunzând și dimensiunilorpeștilor.

O zi reușităCu toate cele necesare pregătite și o

vreme prietenoasă, cooperantele noastreprietene fidele, prezente în aproapetoate bazinele piscicole, ne vor susține,ca de obicei, eforturile. Asumate sauadaptate pe loc. De obicei satisfăcătoare,la începutul verii!

IUNIE 2019 | 33

Despre carnea plăticii se spune că nu ar avea calități gastronomicedeosebite și, în plus, că „are oase”. Deși conține un număr considerabilde osicule, dacă este preparată după o rețetă care să o avantajeze, va fiapreciată de cunoscătorii amatori de preparate din pește.

Plătica se hrănește, deregulă, în apropierea

substratului, dar o vom găsidestul de des între ape, iar lasuprafață foarte rar.

Ingrediente: 3 plătici de 800 g - 1 kg bu-cata, 3 cartofi roșii, 3 mere crețești, 200 mlulei de floarea-soarelui, 200 ml vin alb sec,sare, piper boabe, boia de ardei dulce, frunzede dafin.

Preparare: peștii se curăță de solzi, seeviscerează și le sunt îndepărtate capetele.Se crestează transversal, de-a lungul coas-telor, la distanță de 1,5- 2 cm, se pudrează cusare și boia de ardei și se lasă o jumătate deoră la rece. Pregătim suportul din cartofi, cu-rățându-le coaja și tăindu-i în rondele cu gro-simea de 1 cm, la fel și merele, care rămâncu coajă, dar se curăță de sâmburi. Turnămuleiul în tava de coacere și așezăm rondelele,realizând suportul pentru pești. Se comple-tează tava cu apă fierbinte până la acoperireasuportului și se introduce în cuptorul încinsîn prealabil. Când peștii s-au rumenit pe par-tea superioară, se întorc pe cealaltă parte șise acoperă cu sosul format din vinul alb, douăfrunze de dafin mărunțite și o linguriță cuboabe de piper. Se lasă în cuptor până se ru-menesc și pe această parte.

Servire: peștele, porționat, se serveșterece, pe un pat din rondele de cartofi și mere,peste care se toarnă din sosul rezultat în final.Nelipsitul pahar aburit de vin sec/demisec,alb/roze, îi va spori savoarea. Poftă bună!

PLĂTICĂ LA CUPTORCU CARTOFI ȘI MEREMAMA PAȘA

GASTRONOMIE PESC~REASC~

L a vremea aceea se puteau închi-ria bărci chiar la intrarea în in-cinta complexului, iar canalele

spre ochiurile de apă și ghiolurile dintrestufuri promiteau o partidă cu iviri scli-pitoare ce așteptau, speram noi, sublucirile de turcoaz ale apei.

„Poarta” bibănașilorDupă ce răcoarea dimineții s-a răs-

pândit, alungată de căldura plăcută asoarelui darnic, am pornit pe cărărilede apă ce se deschideau chiar de la de-barcader. Apa scăzuse puțin în ultimavreme, iar nivelul anterior era clar mar-cat pe stuful ce mărginea canalele de oparte și de alta. Era un semn bun pentruînceput. Vegetația acvatică se ridicasebinișor, iar pelicula de apă liberă, aflatăimediat sub suprafața apei, era doar decâteva palme, fapt ce permitea un con-trol foarte bun al nălucilor, linguri os-cilante, voblere și câteva popere pregă-tite pentru zonele cu frunze de nufăr.

Chiar de la plecare am început „in-specția” marginilor de stuf. Vâsleam preț

de câteva minute, apoi ancoram barcași lansam de-a lungul canalului, avândgrijă ca lucirile de argint ale oscilantelorsă urce și să coboare pe profilul apei câtmai aproape de peretele verde de stuf.Dacă nu aveam nici un răspuns, schim-bam tactica și voblerele treceau la „îna -intare”. Câteva tentative de atac au ră-mas fără rezultat, așa că am înaintatpână la primul ghiol ce se deschidea

asemenea unui cerc uriaș. Apa părea căse adâncise, așa că ne-am postat relativapropape de intrarea în ghiol, pentru alansa în evantai pe toată deschidereaacesteia. Și nu mică ne-a fost surprizacând am simțit primele atacuri la capă-tul strunei. Dădusem peste bibani!

Ceva însă nu era tocmai în regulăpentru că, deși simțeam mușcătura, nureușeam să scoatem peștii din apă.Erau în cârlig pentru câteva secundeapoi dispăreau. Misterul aveam să-ldezlegăm însă curând, când un bibănașnu a mai lăsat voblerul care eraaproape la fel de mare ca și el. Eraudoar bibani de-o șchioapă, care nu ezi-tau să atace cu tupeu nălucile care,până la urmă, se dovedeau a fi preamari pentru talia lor…!

Lunca lui CireșarText și fotografie MAC


Pescuit de sezonTEHNIC~

Trecuse de mijlocul lunii iunie, prohibiția se încheiase șigândul pornea din nou spre întinderile de apă. Buletinulmeteo parcă ținea cu noi, iar soarele și căldura de peste zianunțau câteva zile numai bune pentru prima partidă depescuit la răpitori din acel sezon. Alesesem bălțile de laLunca, nu departe de Jurilovca, aflate în imediata vecinătatea lacului Golovița, unde urma să căutăm bibanul și știuca și,cine știe, poate un eventual șalău…

Cu iarba-n capAm rămas un pic pe poziție, animați

de atacurile și rateurile bibănașilor ceau înviorat spiritele, eliberându-i, unulcâte unul, pe toți cei care reușiseră to-tuși să „se țină” de nălucă și să vadăastfel lumina zilei și din altă perspec-tivă. Am intrat apoi în ghiol, lăsând înurmă „poarta bibănașilor” și concen-trându-ne acum pe noile locuri pe carevâsleam.

Au urmat alte capturi, câțiva bibanimai acătării și două mârlițe, ce au plecatimediat înapoi de unde veniseră, dupăcare am intrat într-o zonă cu apă maipuțin adâncă, în care brădișul se ridi-case evident până spre luciul apei. Des-tul de greu de lansat fără să agăți iarbă.

Printre insulelele de brădiș rămă-seseră însă mici canale pe care ne pu-team încerca norocul și testa abilitățilede conducere a oscilantelor. Deși nepunea la încercare atât răbdarea câtmai ales îndemânarea, locul promitea.Așa că am insistat, iar după două re-teuri și o mârliță năbădăioasă a venitși sora ei mai mare care, după ce a luat„argintul”, a încercat să se ascundă înghemotoacele de brădiș. A durat puțin,iar după un dril provocator a lăsatgarda jos și a ieșit la suprafață cu iarba-n cap. Era prima știucă a sezonului cepromitea surpize plăcute, acolo, înapele limpezi din Lunca lui Cireșar…!

IUNIE 2019 | 35

Misterul aveam să-ldezlegăm însă curând,

când un bibănaș nu a mailăsat voblerul care eraaproape la fel de mare ca șiel. Erau doar bibani de-oșchioapă care nu ezitau săatace cu tupeu nălucilecare, până la urmă, sedovedeau a fi prea maripentru talia lor…!

D atorită condițiilor meteorolo-gice schimbătoare, cotele râu-lui nu au fost constante și, în

destule cazuri, apele au avut o turbidi-tate mai crescută. Peștii răpitori auavut o activitate destul de intensă, iarnălucile reactive au trecut în frunte pelista preferințelor acestora.

Dintre aceste năluci cu care am pes-cuit pe râu în această perioadă, înmulte cazuri am avut rezultate bune și,uneori, foarte bune, atunci când am fo-losit lingurile rotative. Între acestea, celmai mult am pescuit cu lingurile rota-tive clasice, adică cele care au paletaatașată de călăreț, și mai puțin cu cele„axate”, adică cele care au paleta directpe axul nălucii. Și pentru că speciile pecare am urmărit să le prind au fostștiuca și somnul, am folosit numai lin-gurile rotative cu paleta ovală, care auo vibrație puternică și acționează lacele mai mici viteze de recuperare.

Deoarece am observat că am avutrezultate mai bune, de cele mai multe

ori am înlocuit tubul de varniș de petija ancorei cu o „inimioară”, acea pa-letă care se atașează de obicei la coadaunei linguri oscilante. Am ales mări-mea acesteia în funcție de mărimea lin-gurii rotative și am prins-o cu un inel

despicat de axul metalic al nălucii,lângă tija ancorei.

Când am pescuit la spinning în cău-tarea știucilor, am folosit lingurile ro-tative cu paleta ovală nr. 4 și nr. 5, iaruneori și pe cele nr. 3. Pentru cazurile

Linguri rotativepentru știuci și somniText și fotografie DORU DINEA


Pescuit pe râuTEHNIC~

Mercurul din termometre a urcat simțitor, dar păstrează decența și nu atinge coteinsuportabile. Sunt zile când, în înălțimi, se bulucesc nori amenințători ce tună și fulgerăîncruntați și toarnă mulțimi de picuri dătători de viață. E bine că supărarea nu-i ține multtimp, iar soarele zâmbește din nou din tăriile cerului, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.Malurile râului au îmbrăcat mantie verde ornată cu înmiresmate curcubee de firave floride câmp.

când apa râului a fost mai opacă, amutilizat lingurile rotative cu un coloritargintiu, galben sau chartreuse, iarcând apa râului a fost mai limpede, amfolosit lingurile rotative cu un coloritauriu, cupru, maroniu, negru, negru curoșu, negru cu auriu. De foarte multeori, când doream să încerc anumite cu-lori pentru o lingură rotativă, am folo-sit creioanele tip marker permanent, pefondul de culoare al respectivei năluci.Dacă pe parcursul partidei de pescuitsimțeam că mai trebuie schimbat ceva,doar ștergeam cu o bucată de materialîmbibată în puțin spirt sau acetonă res-pectiva lingură și îi modificam aspec-tul cu alte culori. Menționez că amîntotdeauna, în rucsacul de pescuit,creioane tip marker permanent de di-ferite culori, precum și o sticlă mică, de20-30 ml, cu alcool sanitar sau ace-tonă.

În căutarea știucilor tatonam, înspecial, zonele râului unde apele aveaucurenți de curgere lenți sau cel multmedii și pe lângă structuri. Cele maimulte capturi au fost între ape și cătresuprafața apei, și mult mai puțineaproape de substrat, de albia râului.Am folosit lingurile rotative tot prinaceste zone ale apei, cu viteze de recu-perare medii și medii spre rapide. Dacăam folosit o viteză de recuperare lentă,rezultatele au fost mai slabe. În timpulevoluției nălucii, efectuam stopuri descurtă durată, combinate cu accelerăripe distanțe scurte, pe care le executamdin vârful lansetei.

În căutarea somnilor am folositnumai lingurile rotative cu paleta ovalănr. 4 și nr. 5. În privința alegerii colori-tului nălucii, în funcție de turbiditateaapei, am procedat aproape ca și în cazulpescuitului știucilor. Diferența a fost că,atunci când apele râului au fost maiclare, mai limpezi, nu am folosit linguri

rotative de culori foarte închise. Am pro-cedat astfel deoarece, în căutarea som-nilor, am pescuit cu lingurile rotative pesubstrat sau în apropierea acestuia. Decele mai multe ori am aplicat tehnica pecare o denumesc „de rostogolire”. Dupăce am lansat năluca înspre amonte sauperpendicular pe direcția de curgere aapei râului, am lăsat-o să cadă până cândam simțit că a atins substratul. Uneoriam început aproape imediat o recupe-rare lentă a nălucii, alteori am lăsat-o săfie dusă, 1-2 metri, de curentul apei,timp în care a fost rostogolită pe sub -strat, și abia după aceea am început o re-cuperarea lentă. În continuare, amalternat recuperările lente ale rotativei,

cât mai aproape de substrat, pe distanțede unu, doi sau trei metri, cu stopurileîn recuperare și rostogolirea nălucii pesubstrat de către curenții apei. În plus,față de pescuitul știucii, la căutarea som-nilor am tatonat cu rotativele și zonelerâului unde apele au avut curenți de cur-gere rapizi, la praguri și bulboane.

Au fost și atacuri mai hotărâte dinpartea știucilor, dar cele mai multe aufost destul de discrete, după care știu-cile înotau către mine cu năluca îngură. Dacă nu îmi dădeam seama latimp de viclenia dințoaselor și nu exe-cutam înțeparea în timp optim, înmulte cazuri acestea reușeau să se eli-bereze. Când rotativa a fost atacată desomni, de cele mai multe ori am simțitcum aceasta se oprea brusc din evolu-ție, ca și cum s-ar fi lovit de un perete.Deoarece atacurile somnilor asupra lin-gurilor rotative au fost mai clare, amavut posibilitatea să execut înțepareamult mai facil.

Cu toate că lingurile rotative repre-zintă cam cea mai mică parte din nu-mărul de năluci de care dispun, au fostdestule partide de pescuit când acesteas-au dovedit a fi cele mai prinzătoare,cu cele mai bune rezultate. Printremultitudinea de tipuri de năluci, cumulte noutăți, care mai de care mailăudate, vechile, dar mereu actualelelinguri rotative își dovedesc, în multepartide de pescuit la spinning, eficaci-tatea.

IUNIE 2019 | 37

În căutarea somniloram folosit numai

lingurile rotative cu paletaovală nr. 4 și nr. 5. Înprivința alegerii colorituluinălucii, în funcție deturbiditatea apei, amprocedat aproape ca și încazul pescuitului știucilor.

A ici putem încadra și câteva mo-dele de muște artificiale, așanumite universale, care, de-a

lungul timpului, și-au dovedit eficaci-tatea și în condiții de genul celor des-crise mai sus. Printre acestea, tripletade modele Royal Coachman, Bivizibilași Parașuta pot aduce rezolvarea situa-ției și reușita zilei de pescuit.

Royal Coachman este unul dintreaceste modele de muște artificiale careși-a dovedit eficacitatea de-a lungultimpului. Istoria acestui model începeacum mai bine de 150 de ani, în Angliaunde, în perioada anilor 1830, TomBosworth, vizitiu (coachman), la curtearegală, pasionat și cunoscut pescar, ameșterit o muscă artificială cu corp dinremige de păun, hackle din fulg maroși două aripi albe din pană de porum-bel, concepute pentru pescuitul petimp de noapte, dar care s-a dovedit afi la fel de eficientă și ziua. Artificialapoate fi folosită într-o varietate largăde condiții de pescuit. De la timpul cusoare strălucitor, la „griul” zilelor mo-horâte, fie pe apă limpede sau ușor tul-bure, modelul a fost adesea folosit caultimă resursă în situațiile când muș-tele consacrate pentru locul și momen-tul respectiv nu au dat rezultate.Contrastul de culori ale componentelorartificialei oferă o vizibilitate sporităatât pentru pești, cât și pentru pescar,făcând-o astfel ușor de condus/contro-lat într-o varietate de condiții de lumi-nozitate și de claritate a apei.

Bivizibila s-a dovedit, de-a lungultimpului, a fi o muscă prinzătoare, ade-sea salvatoare în zilele mai puțin rod-nice. Departe de a fi o noutate, primelemențiuni în literatura de pescuit da-

tează din perioada anilor 1926, cândpasionatul muscar Edward RingwoodHewitt, scria despre ea în cartea sa„Telling on the Trout”, subliniind vizibi-litatea superioară a acesteia pe supra-fața apei în marea majoritate acondițiilor de lumină și limpiditate aacesteia. În plus, este o muscă extremde simplu și ușor de confecționat. Încazul modelului clasic, heckle-ul este

confecționat din fulg de cocoș alb spreochet și maro spre partea curbată a câr-ligului, uneori și cu o codiță mică. Mo-delele însă diferă de la un confecționerla altul, culorile fulgilor din hackle fiindalese în funcție de imaginația autoru-lui.

Parașuta, numită astfel dupăforma conturului și modul în care seașează pe apă, a fost concepută simul-tan în Scoția și America, prin anii ’30,artificiala având un succes relativ efe-mer. De la modelul inițial, care eralegat pe un cârlig modificat, cu un spinmetalic perpendicular pe tijă, care însăîngreuna semnificativ artificiala, s-aajuns, după mai bine de 40 de ani, lamodelul „Adams”, legat pe un cârligobișnuit, folosind păr de căprioară pen-tru a obține poziționarea orizontală ahackle-ului ce sporește considerabil flo-tabilitatea. Tipic pentru Parașută, estefaptul că aterizează și se poziționeazăde fiecare dată vertical pe suprafațaapei, un avanatj demn de atenție înprezentarea generală a artificialei. Estegreu de spus ce insectă anume imită,probabil una dintre multele „musculițede mai”, dar este cert că oferă o bunăvizibilitate atât peștilor, cât și pescaru-lui, fiind, asemenea celorlalte douămodele, ușor de observat și condus.

La vreme de Cireșar, râurile demunte s-au limpezit bine după ploiledin luna mai, așa că putem porni dinnou pe cărări de ape cu sclipiri de cris-tal, bucurându-ne de liniște și de fru-musețea naturii, pregătiți așa cum secuvine și, bineînțeles, având grijă ca,din prețioasa cutiuță cu artificiale, sănu lipsească tripleta pentru pistruiați.Fir întins!


La vreme de Cireșar,râurile de munte s-au

limpezit bine după ploiledin luna mai, așa că putemporni din nou pe cărări deape cu sclipiri de cristal,bucurându-ne de liniște șide frumusețea naturii (…)

ParașutaRoyal Coachman Bivizibila

Sunt zile și locuri pe apele de munte când sorții partidei de pescuit nu se arată a fi departea noastră, iar păstrăvii par că nu văd or ignoră ofertele noastre artificialemeșteșugite cu atâta și atâta trudă. Știm cu toții, scenariul face parte din pescuit și, maiușor sau mai greu, trebuie să admitem și această variantă. Nu ne rămâne decât săperseverăm și să trecem la „măsuri de forță”, dacă ne este permis să le numim astfel.

Tripletă pentru pistruiațiText și fotografie ALEX CODRESCU

Atelierul muscaruluiMUSC~RIT

IUNIE 2019 | 39

CaricaturiGHEORGHE ȘTEFĂNESCU

UMOR

- Cu ce salariu te-au încadrat ăștia?îl întreabă Țiți pe Bulă.

- Cu patru sute de euro… fără ceva!.- Adică,… fără cât?- Păi,… fără vreo trei sute.

* * *În încheierea unei discuții contradic-

torii cu Bulina, Bulă îi reproșează:- Orice-aș face, orice-aș spune, ție

niciodată nu-ți convine și mereu măcontrazici!

- Ba, nu-i adevărat! sare ca arsă Bu-lina.

* * *Bulă se plânge medicului de familie:- Doctore, nici nu termin bine sticla

de whisky, că și încep să descopăr nu-mai șoricei în jurul meu. Ce naiba să fac?

- Lasă băutura.- Glumești? Nu crezi c-ar fi mult mai

bine să-mi cumpăr o pisică?

* * *Bulă tocmai l-a luat pe Bulache de

la maternitate și, cu el în brațe, o aș-teaptă pe Bulina să vină cu actele pen-tru a pleca acasă.

La un moment dat, un alt tătic, ceaștepta să primească progenitura, în-cearcă să intre în vorbă, după ce îl cerce-tează îndelung pe Bulache și îl întreabă:

- S-ar putea să semene cu soția?- Hm,…sper să te înșeli, pentru că

n-a început încă să vorbească!

* * *- Ce mai faci, scumpul și neprețuitul

meu ginere? – îl întreabă soacra pe Bulă,îndulcindu-și vocea atâta cât reușește.

- Vai de mine, ce mă bucur că te aud,mămica mea soacră ! – îi răspunde Bulă lafel de ipocrit. Ce să fac?… Iacă, mănânc și

eu ceva bun, dar cu gândul la matale.- Și ce mănânci așa bun, iubitul meu

ginere?- Niște colivă!

* * *Bulă moțăie în fotoliu cu ziarul des-

chis pe genunchi, iar Bulache, echipatpentru mers la școală, se apropie de el șiîl îmbrățișează:

- Ce-ai mă? tresare Bulă speriat. Ce-ți veni?

- Păi, nimic, plec la școală și am venitca să te îmbrățișez așa, de la revedere…

- Hm, de data asta ai luat plasă, numai am nici un ban, deoarece m-a îm-brățișat mamă-ta ceva mai devreme.

* * *Soacra lui Bulă geme încetișor pe scaun,

văitându-se când de un picior, când de omână, după care geme de dureri de spate.

- De ce nu iei niscai pilule? o întreabăBulă agasat.

- Ehei, maică, asta-i bătrânețea și n-aice-i face.

- De, mamă soacră, o încurajează Bulă,nu-ți mai face și matale atâtea problemecu bătrânețea, că nu ține mult!

BULINEȚIȚI


noutăți de prin magazineABREVIS

Fișa de livrare se completează la oficiul poștal (localitatea, cod poștal,adresa domiciliu, destinatar)F.S.P.-1 Cod fiscal 1002600023242Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”

TALON DE ABONAMENT

VÂNĂTORUL ȘI PESCARULMOLDOVEIIndex – 32.87612 luni – 150 lei MD

Fury Pop este unul dintre cele maiașteptate modele din gama de nălucitopwater de la Salmo.

Mai mult, came-ra interioară echi-pată cu bile metali-ce, face ca Fury Popsă semnalizeze, evi-

dent, oricărui răpitor din zonă, că unpește „rănit” „se chinuie”, la suprafațaapei. Este primul model rattling și popperîn același timp, realizat de Salmo.

Și pentru ca inovațiile să nu se opreas-că aici, cei de la Salmo au finisat nouacreație cu o suprafață realizată dintr-unmaterial soft ce permite stoparea rapidăa voblerului la oprirea din mulinat saudin jerking, oferind condiții optime pentrutehnica de recuperare specifică popping-ului „Pop & Stop”.

Specificații tehnice: lungime - 7 cm,greutate - 12,5 g, tehnici de recuperare -Walk de Dog (mișcări ample în laterale)și Pop&Stop pentru sunetul specific, corpperfect echilibrat, cu gura concavă însprefilmul apei, material texturat la suprafață,pentru opriri cât mai bruște la popping,ochi 3D realiști, armat cu ancore BlackNickel, Kevin Van Dam - Mustad USA.

–www.fisela.ro

O nălucă mică pentru șalăi mofturoși

Iată că firma Jackall Bros. aducepe piață, după succesul modelului iS-had Tail 3.8”, și varianta mini, dedoar 2,8” sau 7 centimetri. Nouadimensiune este ideală pentruacele situații în care șalăiidevin mofturoși, și știmcă acest comporta-ment se întâmplădes din diferite mo-tive.

Universalita-tea acestei nălucio recomandă pen-tru aproape oricetip de prezentaresau situație, putândfi montată la fel debine pe jig normal, jigcu skirt sau pe cârlige offsetși plumb culisant (Texas sauCarolina).

Corpul fusiform, inelat, cu striurifine și coada foarte suplă, imită atâtforma unui peștișor-pradă, cât și alteviețuitoare acvatice (cum ar fi lipitorile)aflate în meniul principalilor pești ră-

pitori din România. În plus, datorităfantei speciale, amplasată în zona ven-trală, montarea cârligelor offset se face

foarte ușor, iar numărul rateurilorla înțepare este redus con-

siderabil, deoarece vâr-ful cârligului are de

străbătut un stratsuperficial dinplastic foartemoale.

F i e c a r e iShad Tail esteimpregnat șiinjectat cu un

atractant puter-nic, o formulă ba-

zată pe aminoacizinaturali, care sporesc

atractivitatea nălucii șideclanșează atacuri violente

și decisive din partea răpitorilor. Unplastic moale perfect pentru șalăii,știucile și bibanii de la noi!

Disponibil în magazinul AbrevisOutdoor, din luna iunie. –www.abrevis.ro

FISELASALMO FURY POP

IUNIE 2019 | 41

CARTUȘE DE VÂNĂTOAREION MIHAIU

ORIZONTAL: 1) Vânătorii care se întorc cu trofee. 2) Unul care vânează numai concepte. 3) Stofă groasădin haina vânătorului – Vânătorea ...într-o lucrare despecialitate. 4) Nostalgia vânătorilor de altădată (pl.)– Ochi de sfoară pentru prinderea vânatului. 5) Enu-merarea poate continua – Apariții neașteptate ale vâ-natului. 6) Nu ratează niciodată ținta – Trio, fără unmembru în componență! 7) Vânători cu lacune de me-morie. 8) Luate la țintă! – Contribuția vânătorului cătreasociație – Jumătate din pană! 9) A pune pene la pălă-rie vânătorului (pl.) – Fortificație de pământ cu scop deprotecție. 10) A da vânătorului pușca înapoi.VERTICAL: 1) E bun de pus la rană. 2) Lucid la cap! – 2, 3 potere! – Flăcău la cununie. 3) Vinețiul din jurulochilor obosiți (sg.) – Aproape uns! 4) Interdicție de sus(fig.) – Izvor fără apă. 5) Meșteri ai lutului – Momentuldimineții, când se pleacă la vânătoare. 6) 5, 6 iepuri! –Atras în cursă. 7) Acesta din listă! – Primele cartușe! 8) Oameni de oțel – 15 vulpi! 9) Precum un urs (fem.) –Acoperit cu pălăria. 10) Lipsite de judecată.

IULIE 2019

1 L 3.34 9.47 16.24 22.432 M 4.25 10.38 17.16 23.36 L.N. 5.35 21.033 M 5.17 11.29 18.09 -4 J 0.11 6.54 12.37 19.195 V 1.06 7.45 13.23 20.536 S 1.52 8.36 14.18 21.467 D 2.46 9.29 15.12 22.358 L 3.38 10.17 16.05 23.179 M 4.29 11.10 16.47 23.52 P.P. 5.39 21.0110 M 5.21 12.03 17.39 -11 J 0.38 6.22 12.07 18.5112 V 1.29 7.14 12.54 19.4313 S 2.20 8.07 13.45 20.3514 D 3.12 8.53 14.38 21.2715 L 4.08 9.47 15.31 22.0916 M 5.01 10.39 16.24 22.5217 M 5.54 11.31 17.16 23.44 L.P. 5.46 20.4918 J 6.47 12.23 18.09 -19 V 0.20 6.03 12.46 18.2920 S 1.12 6.51 13.34 19.1821 D 2.06 7.40 14.24 20.0822 L 3.51 8.31 15.15 20.5723 M 4.44 9.23 16.07 21.5024 M 5.39 10.19 16.52 22.4125 J 6.29 11.07 17.43 23.33 U.P. 5.54 20.4926 V 7.13 11.54 18.37 -27 S 0.11 7.51 11.33 18.1528 D 1.03 8.46 12.28 19.0929 L 1.54 9.31 13.12 19.5330 M 2.45 10.26 14.06 20.4531 M 3.37 11.39 14.53 21.38

ZIUA ÎNCEPUTUL PERIOADEI FAZELE LUNII SOAREFAVORABILE PESCUITULUI RĂSARE APUNE

mica publicitateVÅNZ~RI

Vând armă de vânătoare IJ cal. 16, toc,cartușieră și armă tir, cal. 5,6 - GECO.Stare perfectă. Tel: 0745-963.650.

Vând grup electrogen HONDA – ECMT7000 (trifazic), nou și nefolosit – în amba-laj original, la prețul de 5.500 lei (prețulfirmelor importatoare: 9.025 - 9.812 lei)și motopompă apă murdară HONDA WT40 X, nouă și nefolosită – în ambalaj origi-nal, la prețul de 4.000 lei (prețul firmelorimportatoare: 8.200 - 9.553 lei). Informa-ții la numărul de telefon: 0720-404.444.

1

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2 3 4 5 6 7 8 9 10

SPRIJINITE

ARAPEMOTIV

LISITAAAPA

TETENGTIAD

ITINMIRATA

METRONOMIT

BNTETALATI

AVACARIRUV

NEBUNUUITA

CHELIEICAL

ACROBAȚII LA VÂNĂTOARERezolvarea din numărul trecut

REBUS

CUMP~R~RICumpăr metis foxterier, femelă. Tel:0721-741.589


PUBLICITATE

Poți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primești 12 revisteconsecutive începând de la data abonării. Completează cuponul alăturat și trimite-l împreună cu dovada plății abonamentului (copia ordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa: A.G.V.P.S. din România,București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.

Plata se va face în Contul RO23 RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis la Raiffeisen Bank - Agenția Moșilor. A.G.V.P.S. din România, C.I.F. nr. 24251140.

Cupon pentru abonament la revista VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN pe o perioadă de 12 luni.

PREȚ aBONaMENT 12 LUNI: 65 LEINUME ............................................................................................

PRENUME .....................................................................................

Adresa la care doresc să primesc revista:Strada ..........................................................................................Număr ........ Bloc ........ Scara ........ Etaj ........ Apartament ........Localitate .......................................... Județ/Sector .......................Telefon ..................... Data ........................ Semnătura ...............Am achitat suma de ............................................................ în datade .................................... cu .........................................................

Ordin de plată nr. ......................................................................Mandat poștal nr. ....................................................................

mica publicitateAnunț gratuit – maximum 15 cuvinteText anunț:........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Data: ..........................................Nume și prenume:...................................................Tel: ............................................Anunțurile pentru micapublicitate se primesc până îndata de 20 ale lunii curente,pentru luna următoare!

Adresa redacției: A.G.V.P.S. dinRomânia, București, Calea MoșilorNr. 128, Sector 2, Cod 020882

Abonează-te acum!

Nu pierde nici un exemplar!Poți primi acasă 12 reviste consecutive începând de la data

abonării. Urmează instrucțiunile din cuponul pentru abonament.

NR. 78 (6) ANUL MMXIX IUNIE•2019agvps.ro/docs/revista/2019/06/vpr062019.pdf · Poliției române,...

Documents

Transcript of NR. 78 (6) ANUL MMXIX IUNIE•2019agvps.ro/docs/revista/2019/06/vpr062019.pdf · Poliției române,...