REDACŢIUNEA,

Administraţinnea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr., 30.Btfrisori nefrancate nu se pri­

mesc.— Manuscript© na se retrimit.

I NS E R A T E so prlmeso la Admlnistraţlune în

Braşov şi I» Tirv'tătoreie BIROURI de AJSTJNŢURÎ:

în Viena: la N. Dukes Nachf., 3Sux. Augenfeld & Eraeric Les- ner, llemrich Sohalek, A. Op- pelik l î clii1. Anton Oppelik. !n Budapesta: la A. V. Gold- borgor. Ekstein Bemat, Iuliu Leopold(VTI Erzs6bet-korut). PREŢUL INSEBŢIUKILOB:

o seria garmond pe o colină 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tari­fa şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seriă 20 banî.

A N U L L X I V .

„gazeta« iese î i leare $1,A te am te psiiîru Anstro-tJngaria:Pe un axt 24 oor., pe ş6se luni

12 oor., pe trei luni 6 oor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.

Pentru Eomâiia şi străinătate:Pe un an 40 franci, pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote ofi-

ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Ataamem i pentru Breşe?Âdmmistraţiunea, Piaţa iasaie.

Târgul Inului Nr. 30, etaeiu I . : Pe un an 20 cor., pe şes« luni 10 oor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei luni 6 cor6ne. — Un eaemplar . 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.

Nr. 288. Braşov, Miercuri 19 Decemvrie. 1901.

!oc de-a atrage pe Slavi.Nu de mult s’a respândit soirea,

că societatea de binefacere slavă din Rusia a decis a înfiinţa în Peters­burg un convict pentru tineri slavi din ţeiî streine. Am arătat ce ob­servări face cu privire la acésta „Bu­dapesti Hirlap“.

Presupunând, că vor fi primiţi în acel institut şi tineri slovaci, serbî şi ruteni din Ungaria, numitul cjiar se îngrijesce de pe acum de „urmări rele“ şi se şi grăbesce a tace pro­puneri cum se se deiăture pericuîuî ce ar veni dela acel institut, unde se vor cresce tinerii slavi în spirit panslavist.

„B. H .w propune, ca se se in­troducă în lege disposiţiunea, după care numai acelor tineri se li-se acorde favorul anului de voluntar în armată, cari vor face studiile lor la o şcolă secundară din patriă. Fiind-că sunt înse multe caşuri, ca cetăţeni, cari trăesc în streinetate se fie necesitaţi a şi da fiii lor la şcolele de acolo, főia şovinistă vé- 4end, că faţă cu aceştia trebue se se tacă o escepţiune, mai propune ca ministrului de honvezi se i-se dea împuternicirea de a admite es- oepţiuni, întru cât aceste nu pot prejudeca intereselor statului.

Cu modul acesta speréza fóia maghiară, ca se va împiedeca odată pentru tot-déuna, ca tinerimea din sinul naţionalităţilor se visiteze in­stitute esterne anti-maghiare.

Cu privire la propunerile de mai sos ale şovinist maghiar face„Sieb. d. Tagtblatt44 unele observări nemerite, espunendu-şi părerea cum s’ar puté muit mai sigur şi mai bine delătora periculul acela, de care se teme acea íóiá, fără a fi de lipsă & se recurge la nisce mesuri şi mij- lóce cu totul estra-ordinare şi ne­drepte.

Deeă e vorba ca tinerii slavi din Ungaria se fia reţinuţi de-a aierge se studieze la Praga ori la Petersburg, atunci, 4ice cu drept

cuvént „S. T.u, se li-se dea putinţa de a-se cultiva cu temeiü pe pă­mântul patriei lor în limba lor ma­ternă. In Praga şi în Petersburg ce-i drept asemenea nu pot primi instrucţiune în limba lor maternă, dér o vor primi cel puţin într’o limbă înrudită cu idiomul lor şi apropiată de inima lor prin idea comuniunei de rassă slave; ei se vor puté mărturisi acolo tot-odată fără sfiéla ca Slovaci, libertate, ce nu o au la şcolele de stat ungu- rescî din patriă.

Mai arată „S. d. Tagbl“, că Slovacii din Ungaria de 4ecî de ani, de când li-s’au desfiinţat în anii 1870 gimnasiile, nu mai au nici o scolă secundară cu limba de propu­nere slovacă şi se miră că şi astăcji încă se susţine acel interdict faţă eu Slovacii, deşi în timpul din urmă Slovacii şi-au schimbat programul şi l ’au pus pe basa statului politic unitar, ridicând numai postulate cari sunt întemeiate pe legile esistente.

Din cele premerse conchide fóia amintită, că atji mai mult ca înainte Slovacii sunt îndreptăţiţi a pretinde şcoli secundare slovace şi că statul trebue se li-le concédá décá are in- tenţiuni cinstite fată cu ei.

Aşa este. Dér întrebăm : fire-ar Slovacii mai puţin îndreptăţiţi de a-şî înfiinţa şcoli proprii, décá pos­tulatele lor naţionale ar merge un pas mai departe şi ar reclama ceva mai mult decât e prevécjut în legile esistente ?

De unde îşî scóte fóia sibiiană acel med de argumentare şi pe ce şi-l baseză? Nu cumva ar fi ceva contrar principiului constituţional ca un popor din Ungaria se pretindă odată şi ceva mai mult decât este prevécjut în nevoiaşa lege de naţio­nalitate ?

Contra triplei alianţe, ţtiarul ita­lian „Capitale“t care se c|ice a fi organ ofi­cios, polemisând cu fiarele austriaco în Ges­

tiunea Tripoli», scrie între altele, că Italia n’a profitat nimic din tripla alianţă şi că

íntréga poporaţiune a Italiei este în con­tra triplei alianţe.

ţarul şi Bulgarii. Se seie, că în Sofia se va ridica un monument' în amin­

tirea Ţarului Alexandru II, supranumit

„Ţarul liberator“. Comisiunea monumentu­lui a călătorit la Petersburg, ca să îuvite

pe Ţarul Nicol&e II. la festivitatea desvă-

lirei monumentului. Comisiunea a fost pri­

mită de Ţarul. Stoian Zaimov a adresat

Ţarului o vorbire, în care a tălmăcit do­rinţa poporului bulgar de a fi de faţă la

desvălirea monumentului. Ţarul a răspuns forte cordial şi mulţumind pentru invitare a încheiat dicend:

— Dorinţa mea cca mai fierbinte, este de

a petrece câte-va cţilc în mijlocul amicalului po­

por bulgar, pe care-l Ugâ de Musia legături

frăţescl sfinţite cu sânge. D4că raporturile po­

litice îmi vor permite, negreşit voiu merge la

desv&lirea monumentului Ţarului liberator.

Alegerea dela Ighiu a fost fixată de comitetul central electoral pe cjiua de 2

Ianuarie n, 1902.

Pentru Polonesii din Posen. Indieta din Lemberg, contele Zartoricky a

oetit o declaraţie privitore la eveuimentele

din Wreschen. Drept remediu contra prigo- rilor la cari sunt espuşl Polonesii din Po­

sen, declaraţia propune, ca pe viitor să se

lucreze cu zel şi forţe îndoite pentru înflo­

rirea naţională şi pentru deşteptarea oon-

sciinţei naţionale la cei asupriţi. Declara­

ţia a fost primită cu furtun6se aplause.

Licitarea unei comune. în foia ofi- oială ungurâscă se publică un anunţ de li- citaţiune, ouprinc|end 690 de rânduri. In

acest anunţ se fixăză licitarea averilor din

comuna rutenâsoă Also-Kalocsa (Maramu­

reş). P'iarul „Hazâuk“ scrie din incidentul acesta urmât6rele • „Statului nu-i este per­

mis a tolera asemenea tâlhării. Guvernul

să introducă pe pământul rutenesc legea marţială. Să spân4ure vr’o 200 de mişei

chazari, cari nu fac alta, decât cămătărie, înşelătorie, tăciunărie. La spânzurătore ou

eiu. Oficiosul „B. N.K este grozav de su­

părat pe 4iarul agrar din causa acestei

enuneiaţiunî, şi într’un duios articol caută să-i spele pe Jidani, arătând, că nu ei sunt

de vină la ruinarea comunei. Se’nţelege!

Alegeri municipale.La 28 Decemvrie n. s’a ţinut în Deva

congregaţia de alegere a funcţionarilor co-

mitatensî. Schimbări în corpul funcţionari­

lor nu s’au făcut de rândul acesta. Au fost

realeşi fostul vice-şpan Mara, protonotarul

Pogány, prezidentul la Scaunul orfanal Si- mionaş şi aprópe toţi veciui funcţionari.

Interesant şi tot-odată revoltător e

faptul, că în comisiunea de candidare n’a

fost ales nioî un Român. In contra acestei

ilegalităţii a protestat ‘din partea Româ­

nilor Dr. Aurel Vladîn numele partidului na­

ţional român. Dér ce să vecjî, voinicosul vice-

şpan a avut îudrăsnâla de a răspunde, că

el nu recunósce partid român. Declaraţia

acésta făcută aşa dicend dela tribuna pre-

sidială, a iritat cu drept cuvânt spiritele

Românilor, consideréndu-o aceştia ca o provocare directă şi ca o indirectă ame­

ninţare, oă va sci el, vice-şpanul, cum să

lucreze pe viitor contra partidului român.

Şi nu uitaţi, că acésta s’a făcut, în

representanţa unui comitat locuit aprópe

esclusiv de Români (98%.)

*

In comitatul Timişului încă s’au făcut

alegerile de funcţionari comitatensl. Dintre candidaţii români au fost aleşi: loan Dara-

bant (fisc), Iuliu Nicolaevicî (viee-notar), George Berar iu şi Dr. Elie Bob (asesori la

scaunul orfanal), Dr. Romul Poruţ (fisic su­

perior onorar) şi Cornel Pincu pretor on.

Germanii din BucurescLProfesorul Dr. Paul Samassa, care a că­

lătorit prin Transilvania şi România, descriin-

du-şl în revista „Deutsche Wochenschrift“

impresiunile de călătorie, vorbesce şi despre Germanii din Bucuressi. Reproduoem în

traducere o parte din cele scrise de profe­sorul german:

„In BucurescI se amestecă orientul

ou cultura oocidentală. Când vii însă din

Constantinopol şi treci prin stră4ile curate

ale Bucurescilor, îu prima linie nu simţi

FOILETONUL „GAZ. TRANS“.

Istoricul liceului sf. Sava.Acest liceu fiind cea mai vechie ins-

tituţiune culturală din România, credem

oă e de folos a da aci, după „Secolul X X “, istoricul fondăm lui, aşa precum l’a espus

elevilor din internat d. Heliade Râdulescu,

direotorul internatului Sf. Sava, cu oeasia

serbării patronului acelui liceu şi internat:

Duitr’uo hrisov din 1707, aflat de

ilustrul şi regretatul V. A. Urechiö, resultă că Const. Brâncoveauu a construit şi a

restaurat y/şc01a Domnésofc“, ce era la bi­

serica sf. Sava.

In 1775, Alex. Ispilante a arătat

multă solicitudine pentru şc01a acésta şi a îadinţwfc un local propriu oons&ruit din nou,

aşa cii după 12 ai)I şcolarii terminau stu­

diile, dér Mihail C. Suţu a desfiinţat şcola

Doffinéscá şi în locul ei a i»;stalafc curtea

domnésüé.

De ntuncî limba român&scă a început a fi persecutată şi aruncată diu şcoli.

Venirea lui G. Lazâr în Bucurescî, a schimbat cu totul direcţiunea iustrucţiunei

publice. Limba română, considerată până aci ca improprie pentru studiu, şi-a luat

locui de onore ce i-se cuvenea.

De atunci şcola din sf. Siva a înce­tat de a fi şcolă grecâscă, ea a devenit

şc61ă naţională.

In limba nostră se predau t6te cur­

surile. Lazăr a stat profesor dela 1816 pănă

la 1821, apoi a plecat la Avrig, în Tran­

silvania, unde a murit la 1828. Primii şco­lari ai lui Lazăr au fost Heliade Rădulesou,

Petrache Poenaru, Eufrosin Poteoa şi 8i*

mion Marcovicl.

In locul lui Lazăr a fost numit He­

liade Rădulescu oa profesor, cu o leafă de

50 lei pe lună, la vîrsta da 22 ani. Metoda

cu care preda leoţiunile şi zelul care punea

i au «tras forte mulţi elevi. A avut să se lupte ou multe dificultăţi şi ne-ajunsurl.

Ierna n’&vea lemne cu ce să se înoăl4&soă

sobele. Elevii şi profesorul aduceau bucăţi de lemne pe sub manta şi pe sub palt6ne

spre a încăi4i sobele.

înţelegeţi ce muncă a trebuit să aibă

Heliade în acea epocă, când nu se găsiau

profesori spre a face tote cursurile gimna-

siale.Primii profesori, ce au fost numiţi în

şcolile înfiinţate în judeţe, au fost elevii

lui Heliade. Ei au fost cei dintâiâ apostoli

ai instrucţiunei publice din ţâra Românâscă. Sentimentele patriotice au fost aşa de bine

plantate în inimile lor, încât ei tau căutat să redeştepte acele sentimente adormite de

dominaţiunea fanariotă în poporul român.

Heliade de şcolarii lui s’a servit a face re-

voluţiunea din 1848, preenm Tudor Vladi-

mirescu s’a servit de elevii lui Lazăr.

La 1882 şcola a fost reorganisată,

înfiinţându-se cursuri noue. Tot in acest

an s’a proiectat reînfiinţarea internatului

din st. Sava, spre a fi mai de apr6pe su- praveghiaţi în studiile şi purtarea lor.

Regulamentul organic nu cuprindea

o lege specială a şc6ielor. Tocmai la 1833

a fost făcută o lege de obştâscă adunare. Atunci şcola din St. Sava luâ denumirea

de colegiu naţional.Ei era frecuentat de 800 elevi; dis­

tribuiţi în 4 categorii de clase : începătore,

umaniore, complimentare şi speciale. Inter­

natul a fost pus sub direcţiunea Eforiei, care a numit oensor pe profesorul George

Popp. D’atuncl profesorii au început să obţie catedrele lor prin concurs.

Sub domnia lui Alexandru Ghica, Heliade avu mare influinţă şi d’atunol s’a

dat multă desvoltare instruoţiunei publice

şi colegiului naţional dela st. Sava.

Nu tot astfel a făcut Vodă Bibescu. Acest domn a avut nefericita .ideie d’a în­

fiinţa un gimnasiu frances sub direcţia lui

Monty în locul gimnasiului naţional. Cur­

surile se predau în limbă străină. Pe atunci, pe când un puternic vecin susţinea, că ori­

ginea Românilor se pierde în întunere- cul seculelor, studiul limbei narionale şi a

istoriei trebuiau răspândite în totă ţâra,

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 280—1901.

decât contrastul între orient şi adierea ci-

Yilisaţiei apusene. Io adevăr, când vecjî în

oraşul întins pe un vast teritoriu oasele par­tere séu oel mult cu câte un etaj şi mul­

ţimea de grădini printre ele, te întrebi eu

drept cuvânt, că óre felul acesta de a locui

nu este mai oivilisat, decât căsărmile nóstre cu câte patru etaje? Cine petrece însă timp

mai îudelungat în Bucurescî, se înţelege, că, póte să aibă ocasie din belşug, de a

vedé càc|êüd spoiala externă, în dosul că­

reia se ascunde orientalismul în tótá origi­nalitatea sa. (?)

In Bucurescî Germanii sunt forte biné representaţî şi jooă un rol important. Ei

întreţin, firesoe, relaţiunî 'intime cu senti­

nela cea mai avansată de masse populare germane, adică cu Saşii din Transilvania.

Aceştia au avut întotdéuna legături întinse comerciale cu România, ceea-ce pe mulţi

i-a îndemnat a-se stal iii aiol. Răsboiul va­

mal între Austro-Ungaria şi România, atât

de fatal pentru Saşi, a întărit încă şi mai

mult imigrările în Románia, deórece mulţi industriaşi mai ales din Braşov, înainte de

résboiul vamal trăiau numai din exportul

în Român’a, cu care au trebuit së înceteze

în mod subit, astfel së vô(Jur& puşî îu faţa

necesităţii inexorabile de a-şl strămuta ao- tivitatea în România, oa së p0tă trăi. In

aoelaşl timp însë tocmai în urma rësboiului vamal s’a întărit comerciul între Germania

şi Româcia, al cărui efect fù, că şi din

Germania au înoeput sé imigreze în Ro­

mânia. Relaţiile oomeroiaie de altfel între Germania şi România sunt forte vechi şi

aprópe fie-care oraş din România îşi are

strada sa numită „Strada Lipscanilor“, rea­mintind târgurile din Lipsea.

De aici se esplică composiţia coloniei

germane din Bucurescî, care de sigur tot oam aşa va fi şi în celelalte oraşe ale Ro­

mâniei. Germanii din Austria sunt în pre- ponderanţă faţă cu Germanii din Germania.

In Bucurescî comunitatea evangelică nu­mără 9000 suflete, între cari 3000 din im­

periul german. Afară de aoeştia mai sunt

vr’o 11,000 de Germani oatolicl. Rácomul

principal al Germanismului din Bucurescî

îl formâză comunitatea evangelică, care esistă mai bine de 150 anî, şi întreţine şco­

lile germane, în total ou 28 clase, frecuen- tate anual de aprópe 1000 de elevi, apoi

un numër de institute de binefacere. Imo­

bilele şi fundaţiunile, de oarl dispune co­

munitatea au o valóre de mai multe mi-

lióne, ér budgetul anual se cifrâză cu suma

de 270,000 lei... Şc01a evangelică din Bu­curescî primesoe dela imperiul german o

subvenţie de 6000 màroï, oare se lichidézá

la ambasada germană. Orisa financiară din

România se resimte şi la Germani şi co­munitatea, se vede nevoită a cere augmen­tarea subvenţiei imperiale pe anul viitor.

Ar fi de dorit, ca guvernul german së

acorde acéstà cerere, punând eventual con­

diţia, oa şcola reală së fîă lărgită aşa, ca absolvarea ei së dea dreptul de voluntar.

Alianţa pangermană (Alldeutscher Ver- band) are şi în Bucuresol numeroşi membri,

ceea ce Bibescu nu voia să practice.

Acâstă măsură n’a fost nici buuă nici pa­triotică.

Loootenenţa domnâscă, compusă de

Heliade, Nicolae Golesou şi Tell, în 1848, a restabilit colegiul naţional şi a desfiinţat

Eforia trecând administraţia la ministeriul instruoţiunei publice, rechemând la cate­

drele lor pe profesorii români alungaţi de

Yodă Bibescu. S’a constituit o comisiune

pentru îmbunătăţirea instruoţiunei public». Programa elaborată în timpul loootenenţei

domnesol prevede 8 clasa gimnasiale şi 2 complimentare.

După căderea loootenenţei domnesol, operată de invasiunea Ruşilor, în 1848, şc6-

lelor le-a mers rău în ţâră.

Muscalii fiind goniţi, graţie resbelului

din Crimea (1853), instruoţia şi colegiul din sf. Sava şi-au reluat avântul său dinainte,

graţie venirei la căimăcămie tot a lui Al. Ghica, protectorul oulturei naţionale.

El la 1857 decreta oonstruirea uni­

versităţii actuale, pe locul unde a fost co-

pănă acum însă nu s’au putut constitui în

secţie“.

Din străinătate.D in F ran cia se scrie, că la 24 De­

cemvrie parlamentul a luat vacanţă pănă la 13 Ianuarie, eând se va aduna ârăşl

pentru o sesiune scurtă, ér la sfîrşitul lui Martie parlamentul se va disolva. Alegerile

generale sunt fixate pe 4iua de 11 Maiü, a dóua Duminecă a luoei, ér balotagele pe

4iua de 25 Maiü. Este de prev©4ut, că mulţi dintre aotualii representanţl nu se

vor mai íntórce în palatul Bourbon. Agi­

taţia eleotoralâ este forte intensivă şi e de

remarcat, că nu numai adversarii politici se combat, dér şi membrii aceluiaşi partid

între sine. Nu este unire nici între socia­lişti, nioî între radicali, nici între naţiona­

lişti. Din causa acésta candidaturile nu s’au

putut încă face. Guvernul va întimpina o

crâncenă oposiţie mai ales în Paris, unde

consiliul comunal este compus în majoritate din naţionalişti, faţă cu cari guvernul ob­

servă o atitudine intransigentă, espunând

consiliul la şicane inutile. Antagonismul în­

tre guvernul lui "Waldeck-Rousseau şi între

consiliul comunal, s’a manifestat fórte evi­

dent, la desvălirea monumentului lui Bau-

din, unde socialiştii ministrului Millerand au împiedecat pe preşedintele consiliului

comunal în vorbirea, ce voia se o ţină.

Numai graţie vigilenţei agenţilor secreţi s’a

putut evita o ciocnire seriosă între naţio­

nalişti şi socialişti.

A propierea A ngliei de dubla alian ţă , piarului „Novoje Vremja“ i-se scrie

din Londra, că Anglia caută în mod stă­

ruitor o apropiere cu alianţa ruso-francesă, pentru a contrabalansa şi a faoe imposibile

cuceririle germane în Orient.

A m ă u ţii d in Ypék. piarul rusesc

„Vjedomosti“ primesce soirea din Constau-

tinopol, oă Arnăuţii din împrejurimile Ype- kului forţâză pe comercianţii sârbi să le

plătâscă diferite sume de bani şi dâcă se

opun, îi seohestr£ză. în districtul Prizren

s’au înmulţit bandele de hoţi arnăute. în

Stara Srbija domnesoe o anarchve com­

pletă.

D isolvarea unei congregaţiunî în P aris. Fóia oficială din 28 Dec. pu­blică o hotărîre, conform cSreia congrega-

ţiunea călugăriţelor augustiniane a Maicii

Domnului de Loretto, se disolră, ér averea

ei se lichidézá din oficiu. Acésta este pri­ma disolvare besată pe noua lege a con-

gregaţiunilor. Măsura acésta este motivată prin faptul, oă congregaţia augustinianelor,

căreia nu aparţin, decât trei persóne, şl au

hărăzit mănăstirea lor unei congregaţiunî neautorisate.

Piarele radicale din Paris protestézá contra faptului, că în oiuda legei congre-

gaţioniste, printre profesorii institutelor ca­tolice din Paris se află o mulţime de Ie-

suiţî, Dominicani, BenedictinI, cu tóté că

aoeste congregaţiunî nu sunt autorisate.

legiul sf. Sava. Acest colegiu a fost atunci

mutat în casele lui Neofit mitropolitul şi a funcţionat acolo pănă la 1881.

La 1859 Heliade Rădulescu întoroân- du-se în ţeră din exilul său de 11 ani, fu

numit de Cuza Vodă efor al şcolelor îm­

preună cu Petraohe Poenaru şi Sitnion

MaroovicI, numind direotor pe Ioan Maio-

resou. Eforia şcolelor avâud atribuţiunî mari, în timpul acela a putut să organiseze

bine şc61ele şi să înfiinţeze multe în ţâră.

Colegiul sf. Sava gemea de elevi asemenea

şi internatul său. Esista o mare ardore printre şcolari spre a-se instrui. Profesorii de asemeni puneau mult zel şi stăruinţă

spre a-şl îndeplini datoriile lor. Cursurile

se făceau, îmi aduc aminte, câte o 6ră şi

jumătate. Profesorul de matematice, Pavlid,

n’a lipsit nict-odatâ dela cursurile sale în

timp de 30 de ani, nici chiar când a mu­rit soţia sa. L’am rugat noi elevii să nu facă algebra în acea 4*, vă4ându-l aşa de emoţionat în clasa sa. Sentimentul datoriei

şi al patriotismului era încarnat adânc în

SCIRILE DILEI.— 18 (Bl) Decemvrie.

Despărţământul Sibiiu al „Asocia- fiunii pentru literatura română şi cultura po­

porului românu şi-a ţinut alaltă-erl adunarea

generală în Sibiiu, în localul casinei ro­

mâne. Din causa d6r a timpului nefavora­bil, ploios, dintre membrii esternî nu a pdr-

tioipat nici unul —4ioe „Telegr. Rom.“ Ast­

fel adunarea s’a ţinut numai ou membrii din Sibiiu ai despărţământului. După dis­

cursul de deschidere rostit de directorul

despărţământului, d-1 protopresbiter I. Pa-

piu, şi după cetirea şi luarea la cunoscdnţă,

respective aprobarea raportului comitetului

şi raţiociniilor pe 1900 şi 1901, urmând

a-se face noua constituire, directorul I.

Papiu rogă adunarea să nu mai reflecteze la persona sa, motivând acâstă rugare cu

agendele multe împreunate cu oficiul său,

âr d-1 Parteniu Cosma, propunând a fi aleşi

în noul comitet membri, cari să nu fie tot­

odată şi membri în comitetul central şi

ast-fel să aibă timp a lucra mai intensiv

în interesul despărţământului, — adunarea alege cu anlamaţiuue : director pe advoca­

tul Dr. Liviu Lemănyiy âr membri în co­

mitet pe asesorul consistorial MateiQ. Voi-

leant protonotariul oomitatens Ştefan Stroia,

profesorul seminarial Dr. George Proca şi

pe ooreferentul Lazar Tritean.

în congregaţia comit. Solnoc Dăbâca, ţinută la 20 Dec. c., d-1 Dr. T. Mihali a

interpelat pe vioe-şpan asupra presiunilor şi abusarilor, ce s’au făout cu ooasia ale­

gerii din Noemvrie a membrilor din con­

gregaţie. D-1 Mihali a relevat în interpe­

laţia sa şi arondarea nedrâptă a oercurilor

electorale. Yice-şpanul Dr. Torma a răs­

puns, că va studia cestiunea arondărilor şi

va presenta congregaţiei un proiect în pri­

vinţa acesta.

„Drapelul“ din Lugoş anunţă, că cu începere dela 1 Ianuarie st. v. 1902 va

apărâ de trei-orl pe săptămână.

Di&r nou român. In Orâştiă a apă­

rut un nou 4iar săptămânal român „Liber- tatea*. Cam vedem din Nr. I, ce ni s’a

trimis şi nouă, el este înfiinţat de un grup de

tineri cari şi-au propus a lupta pentru „tactica activităţii“ parlamentare. Redactor e d-1

Ioan Moţa. piarul apare în fie-care Sâmbătă şi costă 6 corone pe an. Asupra progra­

mului, ou care debutâză amintiţii tineri, vom

reveni.

Statistica poştei maghiare. In edi­tura direcţiunei poştei şi telegrafului un­

gar a apărut o statistică generală despre

circulaţia la poştă, telegraf şi telefon în anul precedent. Din statistica acâsta es-

tragem următorele date. In 1900 numărul amploiaţilor de poştă, telegraf şi telefon a

fost de 21,732; numărul oficielor 4288,

abonenţl ia telefon 16,291. Cutii de scrisori 10,167. In anul trecut s’au transmis prin

poştă 528,694.928 sorisori şi colete poş­

tale ; telegrame au fost date 7,573,177;

părinţii şi bătrânii noştri, d’aceea a pro­

gresat aşa de mult patria nostră.

Sub domnia lui Cuza, dela 1859 pănă

la 1866, instrucţia publică s’a întins mai lesne, căci liceul sf. Sava produsese mulţi

profesori.

Apogeul său însă instrucţia publică l’a atins sub domuia M. S. Regelui Carol.

Liceul şi internatul sf. Sava au fost reor- ganisate, dându-se o mai mare desvoltare

învăţământului. Dela 1866 şi pănă acum s’au înfiinţat mai multe facultăţi şi insti­

tute de înaltă cultură, cari au făout renu-

mele ţărei nostre.

Din acest liceu şi internat au eşit

6menii cei mai eminenţi ai României.

** *

Terminând acâstă interesantă şi ins­

tructivă, pe alocurea duiosă, espunere isto­

rică, directorul liceului sf. Sava a anunţat pe şoolarî, c& a înfiinţat în interesul oultu­

rei lor o bibliotecă în internat. Academia Română s’a grăbit a trimite o parte din

vorbiri prin telefon au fost 37,717.062.

Valórea scrisorilor şi a ooletelor postale a fost de 7,444.563.708 coróne, greutatea lor

fu de 88,919.361 chilgr. Posta a incassat

47,210.145 coróne şi a cheltuit 33,856.585, a avut, deci, un venit de 13,353,659 coróne.

Cam „la 65.4 chilm. pătraţi şi la 3547 locuitori se vine câte o postă, şi cam la

101 chilm. pătraţi şi la 53B2 locuitori se vine câte un oficiu telegrafic.

Eliminarea studenţilor poloni din Berlin. Senatul universitar din Berlin a eliminat pe doi studenţi poloni, cari au par­

ticipat la manifestaţia arangiată în decursul

prelegerilor. Pe alţi doi studenţi, cari au

luat parte la demonstraţie, i-a ameninţat cu esohidere şi i-a condamnat la mai multe

4ile de carcer. Un alt student din Polonia

rusâscă a fost espulsat.

Distinctiune. Maiestatea Sa Monar- chul a ordonat, ca locotenentului dela re*

gimentul 52 de infanterie, Pompeiü Benţia, j

să i-se esprime prea înalta mulţămire pen* |

tru succesele favorabile, obţinute întru 1

înstruarea voluntarilor îu decurs de mai Imuiţl ani. Distinsul e fiiul domnului Nico- j

lae Benţia funcţionar ia „Albina“. j

Populaţia Rusiei. Comisiunea cen-

trală statistioă din Petersburg a publicat resultatele recensemântului general din 1897.

După acestă statistică populaţ'a Rusiei este

de 125.668.000 suflete, din oarl 87^384 sunt

Ruşî pravoslavnici (69.54°/0) 13,888.000 Ma­

homedani (11.06%), 11,420.000 romano- ■

catolici (9.09%) 5,189.000 Jidovi (4.13%), v3,743.000 protestanţi (2.98%), 2.173,000 de

credinţa veche (1.72%), 1,220.000 secte

creştine (0.97%)> 644.000 secta necreştine

(0.51%).

Scrisórea unui părinte. Fruntaşul

de honve4i din Oradea cu numele Traiau Boczko s’a sinucis lele acestea. Tatăl séu

în desperarea sa, se adresézl piarului ^Nagy-Várad“ cu urmátórea serisóre, care

merită să fie cetită : „Traiau Boczko, fiul

subsemnatului, fruntaş la regimentul de

honvedl a venit în 4'ua de 24 Dec. la Sa-

lonta, unde ia hotelul „Naţional“ s’a împuş­

cat, lăsând o serisóre adresată părinţilor

săi, în care se plânge, oă în urma relei

tratări din partea căpitanului său a fost

silit să-şl ia vi0ţB. La reg. IV de honvezi

nu de mult au omorît pe honvédül Peru,

acuma au trimis pe fiul meu pe cealaltă

lume. Vă rog să scrieţi în c iarul d-vóströ

ceva în interesul soldaţilor. Cu stimă Sa-

lonta 1901 Deo. 27 Boczko Pavel, învăţă­

tor în pensiune.

Unde te duce patima, In CâmpeDl s’a iscat încă înainte do asta ou vr’o ani o neînţelegere în sínül poporenilor gr. L

orientali. Neînţelegerile au fost provocate de intrigile unor omeni sămănători de za- I

vistie şi ură. Acei nenorociţi nu s’au as-

tîmpărat nici pănă în 4>ua de astă4l şi în nesocotinţa lor au mers aşa departe, încât

sub conducerea unui învăţător în pensiune

au făout petiţie la guvern, cerând sé le

publicaţiunile sale acestei biblioteci, lucra

care merită cea mai vie recunoscinţâ.După aceea d->m a preveuit pe bur­

sieri, că va cere voie ministerului cultelor şi instrucţiunii publice spre a înfiinţa eser*

ciţiul militar în acest internat şi elevii de

la 15 ani în sus se vor eseroita să tragă I

şi la ţintă. TTrebue «ă luăm esempîu de orgam-

saţie militară dela Buri. Ei au învăţat nu

numai pe oopii, dér şi pe femeile lor atrage

cu puşca. De aoea luptă ou atâta eroism

nn mic popor, înoât acjî produce admiraţi* <.

unea lumei. Să fim siguri, a terminat d. H. Rădulescu, oă oei cari conduo destinele României vor Organisa astfel ţ0ra miliţii-

reşce, în cât femeile şi copiii de 15—16 ani să fie în stare a-şl apăra satele lor, ér ti- ;

nerii şi bărbaţii să plece în bătălie.

S’a 4is, cu drept cuvânt, oă Rotnáűii

au o providenţă, care îi apără în pericol. L

Acea providenţă ne-a dat pe M. S.

Regele, să sperăm dér îu gloria şi mărire» I

naţiunii nóstre! K

Nr. 280 -1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

facă o biserică, gr. or. maghiară şi o şc01ă

sub directa jurisdicţiune a guvernului. — Guvernul a cerut informaţiunl asupru nu­

mărului copiilor în etate de şcolă, pe cari îi au petiţionarii. Se înţelege, că pentru

un nu mér disparent de elevi nici chiar gu­

vernul unguresc nu vró să risoheze chel­tuielile cerute. Destul de trist însă, oă tre-

bne sé semnalăm asemenea aberaţiunl toc­mai din Munţii apuseni!

Un profesor dat în judecată de

câtra eîevul séu. In 4iuft 28 Decern, s’a pertractat în faţa judecătoriei de oool

fîernals din Viena un proces unic în felul

séu. Elevul jidan în etate de 12 ani cu nu­

mele Felix Koppstein din clasa II a gim-

nasiului de stat din Hernals, respective ta-

tăi elevului, representat prin advocatul Dr. Fritsch a dat îu judecată pe profesorul Dr.

Ioan Spiika, ,'pe motiv, că l’ar fi insultat

în clasă, diceodu-i „jidan obraznic“, „can­didat de puşcărie“ şi altele asemenea. Pro­

fesorul a fost achitat pe motiv, că espre-

siunile, ce le-a întrebuinţat faţă ou elevul

séu, le-a întrebuinţat în eserciţiul puterei

sale disciplinare şi nu e responsabil pentru «le, decât superiorilor séi.

Pentru masa studenţilor dela gim- iiasiul din Brad au mai întrat urmátó- rele dăruiri: I dela M. on. d-nl Dr. N.

Marta adv. Lipova 3 cor. N. Dan 1 cor.

N. N. 1 cor. Gregoriu Marişean 2 cor. luliu Pop 1 cor. Emil Dozse 1. cor. Pau-

lescu 1 cor. Meletiu Suciu 2 ooróne Dr.

Vasile Âvramesou ad. M. Radna 2 corone.

Ioan Tuducescu 1 oor. Augusta Tuduoesou

1 coronă. Total 16 cor. II Dela M. on.

dómna Veturia Dimitresou, — întru ptar- nisarea memoriei mult iubitului séu nepot

Eugen Chirilă stud. tech. — 5 oor. Pri-

mésoa marinimosii dăruitori cáldurósá mul­

ţumită ! — Direcţiunea gimnasiului rom. gr. or.

Fericire cu adeverinţă medicală.Camera merlicală din Boemia se ocupă c’o

propunere iut^e«ant,ă. In şedinţa din De­

cemvrie 22 a. c., după-cum se vesteace din

Praga, un medic a făuut propunere», că îu viitor eel-ce s’ar căsători, sé fie supus mai

întâi ü unei esaminărî medioale şi sé arate

oficiului matrioular oompet^nt adeverinţă

despre întregitatea îui spirituală şi corpo­

rală. Fără ’ndoială, oă fericirea casnică

.»ternă dela deplina sănătate, de aceea are

>C6va noimă propunerea acósta. Dór e si­

gur, oă rea!isându-se acest sistem propus,

■s’ar schimba multe altele. De esemplu amo-

resatul ş’ar putó face declararea numai

— Primiţi domnişoră înflftoăratul meu

amor, pe lângă adeverinţa sanitară a doc­torului cercual, ou datul....

Locuitorii din Nizza şi ospeţii străini din Riviera francesă, sunt de eâtn-va

séptémanl în mare agitaţiune, căci îu îm­

prejurimea dela Monte-Carlo umblă un tâl­

har ucigaş, oare îşi alege de jertfă fete

tinere. In Tumaris a ’omorît pe o fată de •oasă şi a jefnit’o de banii ce i-a fost adu­

nat. In Cannes a ucis pe o fată neguţăto-

jâsă, oare se scutise într’o vilă din apro­

pierea oraşului, şi i-a aruncat cadavrul în-

■tr’o fântână. Cu câte-va dile mai târziu a «tins viâţa altei fete; deunăzi pe calea fe-

Tată dintre Nizza şi Monte-Carlo a asasinat

>pe o tînără Elveţiană cu numele Gertrud

Mirsbrunner. Nenorocita fată era véncjfttóre

într’o papuoărie din Monte-Carlo. Dumi­necă (în 22 Dec.) s’a dus sé visiteze Nizza

şi la 4ece ore a vrut sé se reîntorcă ou

irenal, ce avea sé plece atunci. Biletul îi

era pentru clasa a treia, dór nefiind loc, a

călătorit pe clasa a doua. Când trenul ajunse

la staţiunea Eza, s’a observat, că uşa dela un oompartiment de clasa a doua este des­chisă. In oompartiment era numai o pălă­

rie de paie, negră, şi scaunul era plin de sânge. Au înoeput sé esamineze lucrul şi

la câte-va sute de metrii dela staţiune, la

oapătul unui tunel, au găsit cadavrul tine­rei fete. Asasinul i-a făcut mai multe tăie­

turi, şi i-a tăiat gătul. Portofelul, orologiul şi inelul îi lipsiau. Gendarmeria n’a putut da

de urma ucigaşului. Probabil oă tóté uci­derile sunt oomise de aoest individ.

Concert al musicei orăşenesc!. In lijiua de anul nou greg. musioa oraşului va

da în Hotelul „Europa“ un concert sub

conducerea dirigentului musicei Max Krause.

Programul e ales şi variat. Etă câte-va din

piesele, ce ie oonţine: Uvertură la opera

Phedra. de Massenet. La cererea generală:

Die Alpensăuger, variaţiunî pentru 2 cor

nuri (d-nii Krofta şi Vuek) de Sungl; „Foi

şi fruncţe“, de RisticI, şi „Die oester. ung.

Monarchie în Lied und Tanz“ potpuriu de Kees. începutul la 8 ore» Intrarea 60 bani.

La cafeneaua redutei se va produce

„Trio Pârvulesou“ numai *4* sera. Ensem- blul teatrului de varietăţi s’a mai oomplec-

tat cu cântărea Fiori. Program decent

pentru familii. De remarcat comicul[Blumau.

Fraţii Zeidner, „La Turistul“, Şirul Florilor nr. 12. Mare magazin de galante­

rie ou frum6se şi eftine obiecte potrivite

pentru cadouri de Crăciun.

Din B laşiil.— 30 Decemvrie 1901.

(Seratele C asine i rom âne). In Blaşiii s’a început şi de rândul acesta ci­

clul seratelor literare. Publicul se interesa

de ele şi aştepta începutul lor. De câte-va söptémánl îu societatea românâscă de aici,

numai despre aceste serate se vorbia.

Asórá, în 29 1. o. la órele 5, în nu-

mér forte frumos s’a întrunit publicul nos­

tru în sala spaţi0să a şoolei de gimnastică, unde avea sé se ţină prim» serată.

începutul a fost nu se póte mai bun

şi mai reuşit. Serata a fost deschisă prin

corul teologilor din Semicariul archidiece-

san, condus de d-1 prof. I. Mureşianu. Cân­

tarea esecutată a elevat inimile asistenţilor.După cântarea de introducere a co­

rului, R-38mul d-n canonio Dr. Augustin

Bunea, preşedintele Casinei române, care aranjază seratele literare, a ţinut o impor­

tantă conferenţă despre Mănăstirea Prislo­

pului. Pe basa a molte date istorice şi în-

tr’un limbagiu clar şi captivant, a făcut is­

toricul acestei mănăstiri, încenend din vó-

cul XIV, când mănăstirea fu întemeiată

de Sf. Nieodim din Balcani şi pănă în 4i_ lele nóstre. Conferenţa a fost ascultată ou

viu interes şi la urmă d-1 Dr. Bunea fu aplaudat.

D-şora Rokica Căpuşan, înv0ţâtore, a declamat cu efect şi succes o poesie de ale

popularului nostru G. Coşbuc.

Serata a fost închisă printr’o cântare

a corului.

Am părăsit sala deplin satisfăcuţi şi

ou dorul de a ne revedé la a doua serată.

x.

Septembre 30 dile, la anul, şi au fost is-

pravnio Neagoe Pitar Retesou 1697“.înăuntrul bisericei întrând, am obser­

vat pictura, care şi a$tă4l © aşa de fru- m6să, încât te pune în uimire.

în turnul bisericei se afiă trei clopote

asemenea cu inscripţiuni pe ele, cumpărate

şi plătite de Prinoipele B. Basarab.

Cu durere trebue să constat, că bise-

rioa acesta atât de frumosă şi istorică, se

află astă4l într’un stadiu de tot de com­

pătimit, avend unele crepăturl ivite în

urma unor tempestăţl elementare; îţi vine

să plângi cum să ruineză aşa o biserică

istorică, care nu are păreche în t<3tă Tran

silvania.

La întrebarea mea, oă de ce Români

din Făgăraş nu se interesâză de repara- tura ei, mi-s’a răspuns: Că cei cu dare de

mâaă dintre credincioşi au răposat, averile

lor s’au împărţit, parte au emigrat şi cei

presenţl luptă sub grele sarcina pentru esis- tenţa lor.

Ore dintre descendenţii marelui şi re­

gretatului principe Constantin B. Basarab,

nu se află nimenea, să dea mână de ajutor la repararea acestei biserioî?

Un călător.

Cântările din program le va esecuta coru

şcolarilor sub conducerea d-lui învăţător

George Vodă. Preţul de întrare: de per

s6nă 1 cor., de familie 2 cor. Suprasolvi-

rile se primesc cu mulţumită.

Invitare.Reuniunea femeilor române pentru aju­

torarea văduvelor sărace din Braşov şi Sâcele

are on6re a învita, pe acostă cale, pe P.

T. public cult românesc la petrecerea cu dans, ce se va ţin6 în presura Anului nou

românesc, 30 Decemvrie st. v. a. c. (13 Ia­

nuarie st. n. 1902) în sala de concerte şi teatru dela Redută, în loc.

Petrecerea aoesta este ocasiune bună

de a-şl petrece Românii presura Anului nou într’o mare familie român^soă.

începutul la 8 6re s^ra.

Preţul de întrare 2 cor. de pers6nă ; pe galerie 3 cor.

Alte Invitări speciale nu se trimit.

Braşov, 16 (29) Deoemvrie 1901.

In numele Reuniunei:

Balaşa Blebea, Dr. los. Blaga, presidentă. secretar.

0 biserică românescă de 204 arii.

Făgăraş, 29 Dec. 1901.

Cred, oă este de interes public a co­munica unele amănunte istorice despre acest sfânt l&ca?.

Fiind chemat în afaceri de ereditate

în Transilvania, în urma lâsămentuloi pă­rinţilor mei din comuna Ludişor, judeţul

Făgăraş, după finirea procesului verbal în oheiat în faţa notarului public din Făgăraş,

rn’am abătut puţin Ia un cunoscut consă-

t6n al meu, oare ş6de apr6pe de biserica ronaân&scă zidită în anul 1697 de fericitul

în Domnul Prinoipele Constantin B. Ba-

samb.

Au4end de numeie acesta măreţ, am

avut dorinţa să fiu introdus, şi să am ou-

nosoinţă mai de-aprope de acâatâ biserioă;

dorinţa mi-s’a împlinit.

înainte de întrare pe frontispioiul acestei biserici se află o piatră cioplită cu nrmătorea insoripţiune :

„Acostă sfântă şi Dumue4-,i6soă Bi­serică a răsăritului, eu Constantin B. Ba­

sarab Voivod Domnul şi Oblăduitoriul a t6tei Ţării Românesc!, în slava şi lauda

prea Sfintei şi necuprinsei în trei ipostasis

şi una fiinţă Troiţa şi întru cinstea sfântu­

lui şi de minuni făoătorul Nicolae, episco­pul Miraliohiei, a căruia şi Hramul este din

temelie, ou tdtă cheltuia sa s’au ridicat şi s’au zidit la annl dela spesenia Lumei 1697

la al 10 an al Domniei, şi s’au început în luna lui Iunie 30, şi s’au sfîrşit în luna lui

Producţiuni şi petreceri.

In Şard (lângă Alba-Iulia) se va dao serată literară la 31 Deoemvrie a. o. în

şo61a gr. cat. de acolo. Din venitul curat se vor cumpăra cărţi, cari se vor împărţi

între copii de şc61ă, ou ocasiunea „Pomului de Crăciun“.

P rog ram : 1. „Imn religios“ (poesie) de V. Alexandri deci. de d-ş6ra luliana Coman. 2. „Olteanul“ (ohor) eseoutat de elevii şcolari. 3. „Pe lângă boi“ (poesie) de G. Coşbuc, deci. de d-ş6ra Livia Miclea. 4. „Iancu Jianu“ (fragment de operă) cân­tată de d-şora Viot. Dumitrean. 5..„însem­nătatea meseriilor“ (disertaţie) de Enea Pop Bota. 6. „La oglindă“ (poesie) de G. Coş­buc, deol. de d-şora Veturia Radeş. 7. „Ar- oaşul“ (chor) esecutat de elevii şoolarl.

Tinerimea româna din Făgăraş şi jur

va arangia cu concursul unui grup de elevi

ai seminariului „Andreian“ din Sibiiu un

concert Joi în 9 Ianuarie 1902 st. n. (a treia

4i de Crăciun) în sala hotelului „Lauritsch“

din Făgăraş în favorul ambelor şc0le rom. oonf. din Făgăraş.

Preţul loourilor: Locul I. (cercle şi

rendül 1 şi 2 de scaune) 2 cor., locul II.

(şirul 3 şi 4 de scaune) 1.60 cor., locul

III. .120 cor., parter şi galerie 1 cor. de

personă.

P ro g ram u l: 1. G. Dima: „Inzadar aleg“. 2. a) 1. Mateiu: „Până când ţineam cu codrul“, b) I. de Flondor : „Cânteoul marinarilor“. 3. G. Dima: „Hora Ploia“- 4. a) T. Popoviciu: „Haţegana“. b) G. Dima: „Nu-s parale“. 5. C. Porumbescu: „Marşul cântăreţilor“. 6. „Hanibal şiScipione“, dialog. 7. C. Porumbesou : „Cisla“, operetă comică (îu costum naţional). După producţiune daus.

SCIRI ULTIME.Bucurescî, 30 Decemvrie. Eri s’a

făcut alegerea de deputat în Oraiova. Candidatul partidului liberal Ciocazan a reuşit eu 1152 voturi contra lui TaJce Ionescu, care a căpetat 549 vo­turi. Şi în Dorohoiu a reuşit candi­datul partidului liberal.

Cânele m ilio n a ru lu i. Un bancher, milionar în Londra, ou numele Dawson, are un câne favorit. Nu p6te să fie animalul

stupid, căci cânele unui milionar engles să

bucură de multă libertate. Intr’adevăr el

era spaima tuturor vecinilor, cari an suferit

mult timp, tăcând, aoesta impertinenţă. In

fine când cânele farios a muşcat doi căţă-

luşl, s’a umplut măsura! In contra cânelui

lui Dawson s’a înaintat o plângere la pri­mărie, care neţinend s&mă de sentimentele

„delicate“ ale milionarului, a adus sentinţă, ra în timp de douăzeci şi patru de ore

favoritul animal să fie ucis.Dawson se aprinse de mânie: — „Şi

decă nu-mi ucid cânele?“ a 'ntrebat? — „îm-

plinindu-se 24 de ore pe fie-care 4i> cât va rămână cânele viu, vei plăti un funt

sterlingl oa amendă — a reflectat primarul.

— „Forte bine“ : — a răspuns milionarul. „In-

tr’un an sunt trei sute şese deci şi cinci

de 4’le. Poftim şi Ia 365 fanţi sterlingl. Deoă terminul s’a împlinit, mă rog a-mi

trimite o chitanţă despre 365 funţl“.

A rm a ta g e rm ană se înmulţesce de

la 1899 în continuu. Afară de marină ac­tualmente stiiu sub arme 24.125 ofiţeri,

80.642 sub-ofiţerî, o jumătate milion sol­

daţi, 2800 medici militari, 130,000 cai. După diferitele arme: infanterie 12.500 ofiţeri,

46 000 sub-ofiţerî, 350,000 soldaţi; artilerie

4°00 ofiţeri, 16.000 sub-ofiţerî, 74.000 sol­

daţi, 34.000 cai; cavalerie2500 ofiţeri. 9000 sub-ofiţerî, 57,000 soldaţi, 70,000 cai; geniu

1000 ofiţeri, 4000 sub-ofiţerî, 17.000 soldaţi.

Anul trecut s’a ’format un nou corp de es-

pediţie ost-asiatic, din care o parte se afiă

şi a4l îu China pe linia Peking-Tjanczin-

Şanchai. Budgetul de răsboiu german pe 1902 a fost preliminat cu 1.06372 milione

oor6ne şi acoperit parte prin împrumut.

Espediţia germană în China a costat 265 milione cor6ne. Intre asemenea împrejurări

nici nu se pote gândi cineva la desarmare, din contră pretensiunile militarismului oresc

din 4i in 4i pănă va urma o ruină generală.

Senatul şcolastic gr. cat. din Peiromanî

araujază un concert împreunat ou joc în

4»ua doua de Crăciun în şcola gr. oat. de

acolo pentru ajutorarea soolarilor săraol.

Literatură.„Castelul d in C arpa ţΓ, roman din

vi6ţa poporului român din Ardeal, de Jules

Terne, tradus de d-1 Dr. Victor Omşor cu o

prefaţă de Dr. Eliă Dăianu (Tiparul „Tipo­

grafia“ societate pe acţiuni Sibiiu). ISe află

dz renegare la Tipografia „A. Mureşianu“

Btaşov. Esemplarul broşat ediţ. poporală

1 cor. 60, broşat ed. de lux 2 cor 40 (plus

.10 b. porto), legat 4 cor. (plus 20 b. porto).

O carte forte interesantă, care n’ar trebui

să lipsescă de pe masa nici unui Român.

M am a s fâv itu lu i A ugustin de EmilBougaud, traducere de Salba. Editura d-lui prof. Dr. E. Dăianu. Tipografia archidie- cesană din Blasiti. Cartea are 31 o61e de tipar (500 pagii;!) şi este fructul ostaneîe- lor unor laborioşl studenţi în teologie dela uni­versitatea din Budapesta. Cuven«u! „Salba“ ne reamintesce societatea literară cu ace­laşi nume a teologilor d n semiuhrul desfi­inţat „S-ta Barbara“ din Viena. cărei so­cietăţi îi mulţumim publicarea Fabiolei $i a unei pârţl din oatechismul cel mare al lui Deharbe. Traducătorii ne ofer o lectura edifieătore în stil îngrijit, tiparul ouia% hârtia buuă. Preţul unui esemplar legat elegant în pânză este 3 cor6ne (-j- 40 b, porto.) Un esemplar broşat 2 corone (-j- 40 b. porto). Se află de veneţare şi la Tipografia A. Mureşianu, Braşov.

Propr%etar: jDr. A ure l M urep ianv *

Redactor responsabil: T ra ian JJ. 2-©j,.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI.

jf.

Nr. 280—1901.

(Dursul! pieţei ;>aşo¥.

Din 81 Decemvrie n. 1901.

Bancnota rom. Cump. 18.94 Vend, 18,98

Argint român. Cump. 18.80 Vend. 18.84

N&poleond’ori. Cump. 19.— Vend. 19,04

(Galbeni Cump. 11.34 Vend. 11.40

Ruble Rusesc! Cump. 127.— Vend. 128.— Mărci germane Oump. 58.50 Vend. —.—

Lire turcesc! Cump. 10.72 Vend. —.— Boris. fonc. Albina 5% 100 Vend. 101.—

Oiliiâaitl Plitiîtlii1m

pe amil comun 1902.

A apărut şi se pote procura dela Ti­

pografia A. Mureşianu (Braşov) „Cnlindarnl

Plugarului* pe anul comun 1902.—Anul X.

Acest călindar, care se estinde pe 9 cole de tipar format 8° mare cuprinde:

In partea calendaristică'. Cronologia anului 1902; Regentul anului; Sărbătorile

şi alte dile schimbătore; calculul sărbăto­

rilor mai mari; Porturile etc. Urmeză par­

tea strict calendaristică: cele 12 luni ale

anului cu sfaturi pentru plugari şi semnele de timp după calendarul de 100 de ani.

Urmeză Genealogia domnitorilor ; Ta­xele telegramelor şi poştelor; Competinţe

de timbru şi taxe; Scala timbrelor; Ter-

giirile din Ardeal, Bănat şi Ţăra ungu-

r(?scă în ordine alfabetică şi apoi după

lună şi di; Tîrgurile din Bucovina; Măsu­rile metrice etc.

In partea literară se găsesc bucăţi

alase de cetit: „Cetatea dela Fântânele“ ; (Moţul: Teofil Frâncu); „O serisore dela

Muselim Selo“ (poesie de Gr. Coşbuc); „Frumosa Irina“ (baladă de St. O. Iosif);

„ Raze de primăvară“ (poesie de Z. Bârsan- Veturio); „Grăuntele de grâu“ (de contele

.Lew Tolstoi); „Bătrânul clopotar“ (Idilă

de primăvară, (de W. Korolenko); „Lăcomia trică omenia“ (Proverbe de Marion);

„Două hiene“ (fabulă, de G-avril Bodnariu); „Grâsoele Ovreului“ (anecdotă, de Cărăbuş).

Partea economică: „O ramură de pro- d acţiune şi avuţi a naţională“ ; „Faceţi

(.•ânză în casă“ (ambele de Dr. G. Maior);

r Economia“ : „Iernatul vitelor“. — Ur- m6ză diferite poveţe; lectură distractivă,

^iume etc.

Călindarul are în frunte portretul lui

George Lasar, cu biografia, (în partea li­

terară.)Un esemplar „Călindarul Plugarului“

costă 25 cr. (50 bani), plus 5 bani porto postai. VencţetoriJor se dă rabat cuvenit.

De în c h ir ia tParterul di o casa nr. 12 nou 338 v. Târgul boilor în corn, a- o ni^dată de crîşma. se dă încftiriedela l a Aprilie 1902.

Deal o şi si dă advocata! Pus* e a r i u , l a ..Albina“. g-

| Mi®?! i i a '""9’•W

■§ Miere delicates guitimă aurie

în cutii de tiniche à 50 k g*,

netto, franco la «ară.

—>= cm 53 Corée e. = —W t'entra emu gole se plates *e 4 COT.

J rjf

euniunea regn. de apicultura AJ r^ Budapest, VII Damjanich uicza 34.

— Mosts*e gratis . —WY w

Nr. 19126—1901.

PUBLICAŢIUNEreferitor© la punerea semnelor de ho­

tărnicirea proprietăţilor rurale din câmpul liber.

De ore-ce nu toţi proprietarii de păment, au corespuns provocării deîa .15 August 1897 Nr. 1526-1897 B. a^ecă n’au pus semnele de hotar între proprietăţile din câmpul liber de pe hotarul Braşovului, de aceea se reamintesc© numita provoca*e tu­turor proprietarilor de păment.

în sensul §-lui 82 al art. de lege X II. din 1894 şi ai §-lui 1 dm sta­tutul municipal privitor la însemna* rea graniţelor posesiunei, fie care pro prietar de pământ în câmp liber eobligat a şT îrsemna graniţele posesia nei sale în mod învederat

Ca semee de graniţă pot servi gropi (de cel puţin 50 cm. de largi), garduri, gard viu, tufarî, a^borî, petrii de graniţa seu s t â l p i de lemn de stejar.

Fie*eare holdă este de a se pro- vede cu un numer corespuncţetor de semne de graniţă, araesurat formei sale şi anume: decă holda se întinde îo linie dr6ptă, atunci se ins6mnă capetele fîe-cârei linii drepte, er de că holda se întinde în linii frânte, atunci se însemneză punctele frângerii seu unghiuri ie, ce se fac prin frângere. Aşa-deră punerea de semne numai la capetol holdei şi numai prin un semn de graniţă, nu este de ajuns

La locurile, a căror graniţă o foreneză un semn natural nestremu- taver, ca: rîurî, canale, pSraie, isv6re de apă seu alte asemenea semne, nu e de lipsă a se pune semne de graniţă.

Strîmtorarea drumurilor de câmp prin punerea semnelor de graniţă pe acele drum iui este strict oprit şi se va pedepsi.

Tot-deodată m prov6că toţi pro- prietarii de păment de pe hotarul Braşovului, că îo sensul preseripţiu- nilor de mai sus pană la 31 Martie 1902 se se pună semnele de graniţărespective semnele de graniţă rui­nate seu dispărute se k< relneescă, căci la din contră, faţa de negligeoţ-î se va purcede conform §-lui 35 ai art. de lege X II. din 1894.

Braşov , 17 Decemvrie 1901

ai iĂif KH3 8*2*38» SââK« H 8 s®

Dih 50 Decemvrie n. 1^01."fenta ang. de aur 4”/tl. . . . . 118,50

ftenta ae corone ung. 4°/0. . . . 94.. —

I-npr. căii. ier. ung. in aur 4i/.>°/0 121.70

(mpr. câil. fer. ung. în argint. 4V2% 100.70OMig. caii. fer. ung. de ost I. emis. 119.—

Bonuri rurale ungare 4% . . . . 92.90

Bonuri rurale croate-slavon© . . . 93.30Im pr. ung. cu premii . . . . 177 25Losur* pentru reg. Tis-ii şi r^eghedin 147.50

Renta de argint austr. U-nfca de hârtie austr. ii en ta de aur austr. Losurî din 1860.

99.05 99 —

118 65 141.50

Acţii de-ale Băncei austro-ung&ră.. Io 88 Acţii de-ale Băncei ung. de credit 657.— Acţ'i de-ale Băncei austr. de credit 636,50 Napoleondori. . . . . . . . . . i 902Mărci imperiale germane . , , . 117. 7 i/2London vista................................ 239.07'/2Paris vista . . . . . . . . . 95.05Rente de corone austr. 4°/0 . . . 95.95 Kofce italiene . . * . 93 60

m m t a se ade*©.**» «ubsoHtt&2

5Sikîf^isilsfs*ati«fsL 1« eassfli p?>i-

«im Kg ii mmstiniw sas «ei m u H

Û0 ©cJasiâ s® fa©ss scsaiiëf?;iii;rst,

face stsisti -de

Aclmi Istu « Gazetei Trans/

(371,2—2) Magistratul orăşenesc.

,v »Gazeta Transilvaniei“

cu numărul â 10 fii. se vinde

la librăria Mc. I. Ciurcu şi

la Eremias Nepoţii.

ABONAMENTEZHj

T rans i lvan ie i . "Preţul abonamentului este:

Pentru Austro-Ungaria: f Pentru România şi străinătate:

i f* F® l u a i . . . I i &f i t î@ i lS 2 î

f i ş§s@ l u i !

f i 11 .

i: f i ş i s t Im aï

f i a i a a a » a a

O

Pentru Austro-Ungaria :

?§ aa . . . . 4©® f i şi^i imal . % w f i l i a i . . I 9»

Pentru România si străinătate :

f i i i . . . . . 8 îs?,

f i § é s @ l i a i . . 4 „

f i l i a i * . % 99

Abonamentele se fac mai uşor şi mai repede p r in

--- o m a n d a t e p o ş t a l e , o ---

Domnii cari se vor abona din nou, sS binevoescă a

scrie adresa lămurit şi a arăta şi posta ultimă.

A cl na I ia I st raţiune a.GAZETEI TRANSILVANIEI.“

0 6 ® 4 . ^ ^

cPŞv (r?>

l A ra i y i u r e ş i a v i i i l^ * , f i

ffirasov. fn u lu l Mr. SO. ^M Acest stabiliment este provedut cu cele mai ^ bune mijloee tehnice şi flind bine asortat cu tot|| ^ felul de caractere de litere din cele mai moderne |J <0 este pus în posiţiune de a pută esecuta ori-ce ^ ^ comande cu promptitudine şi acurateţa ? precum: ^

C

IMPRIMATE ARTISTICEÎN AUR. ARGINT ŞI OOLOEL

DĂSŢÎ DE SOIINŢĂ,LITERATURĂ ŞI DIDACTICE

B T A . T T J T E -

FOI pModice.

BILETE BE VISITADIFEJUTE FORMATE.

PROGRAME ELEGANTE.

BILETE DE LOGODNĂ ŞI DE M T lDUPĂ DORINŢĂ Ş l ÎN COLORI.

A M lÎM T B JM I.

REGISTRE f i mPRIlVIATE pentru to te speciile de se rv ic iun

Compturîj Adrese, Circulare? Scrisori.

'3owvo,X/k<2'1 îf i lo iâ m âtifnca-

f i i i f i mmmiâm,INDUSTRIALE, de HOTELURI

Si RESTAURANTE.

PREPI-CÎIEEÎTE ŞI DIVERSEBILETE DE ÎMMORMENTARI.

Comandele eventuale se primesc în biuroul p tipografiei, Braşov Tgrgul Inului Nr. 30, eta- ^

^ «iul I, eătră stradă. — Preţurile moderate. — Co-© mandele din afară rugăm a le adresa la (;]’

^ Tipografia A, MIJEEŞJANU, Braşov.

S2f^aiii a A. Mureşianu. Braşov.

<rK