VIZIUNE ASUPRA REFORMEI DIN FOTBALUL...

TRANSPARENȚĂȘI

CREDIBILITATE

VIZIUNE ASUPRA

REFORMEI DIN

FOTBALUL ROMÂNESC

Marcel Pușcaș 1987

CUPRINS

I. Marcel Pușcaș – Curriculum Vitae.................................... pag. 2-5

II. Scrisoare deschisă adresată membrilor afiliați ai FRF și opiniei

publice..................................................................... pag. 6-10

III. Viziune asupa reformei din fotbalul românesc ............ pag. 11

1. Principii generale................................................ pag. 12-13

2. Obiective.............................................................. pag. 13-15

3. Măsuri propuse.................................................... pag. 15-20

TRANSPARENȚĂ ȘI CREDIBILITATE

-1-

1984

Marcel PUȘCAȘ

CURRICULUM VITAE


-2-

-3-

OBIECTIV PROFESIONALFructificarea unei experiențe de peste patru decenii în fenomenul sportiv, îmbinarea ideii de performanță cu noțiunea de business în sport și imprimarea unui stil nou, modern de manage-ment în domeniul fotbalistic.

INFORMAȚII PERSONALEData nașterii: 12 octombrie 1960, Oradea

Email: [email protected]: 0751.189.700

________________________________________EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ

CARIERA FOTBALISTICĂ Activitate de fotbalist

• PRIMA LEGITIMARE: 1970 - Crișul Oradea• DEBUT ÎN DIVIZIA A: 1978 - FC Bihor Oradea• LEGITIMĂRI: FC Bihor, Steaua București, Rapid București, CS Târgoviște, Steaua Mizil• DEBUT ÎN ECHIPA NAȚIONALĂ: 1983• CÂȘTIGĂTOR AL CAMPIONATULUI NAȚIONAL ȘI AL CUPEI ROMÂNIEI (1984-1985) cu Steaua București• Participant în cupele europene inter-cluburi, cu Steaua București• MAESTRU AL SPORTULUI • ANTRENORI cu care am lucrat: Kocsis, Juhasz, Ferenczi, Szilagyi, Tomeș, Reinhardt, Jenei, Dărăban, Kun, Staicu, V. Stănculescu, Iordănescu, Halagian, Lupescu, Kraus, Gh. Constantin, Cer-năianu, Cosmoc, Codreanu, Mocanu, V. Dinuț, I. Buda, Al. Muta, M. Lucescu, M. Rădulescu, I. Dumitru, C-tin Teașcă• PREȘEDINȚI: H. Cosma, Fl. Hirca, R. Pașcu, D. Dragomir, M. Pascu, I. Alexandrescu, C. Oțelea, D. Lăzărescu, I. Zaharia, Titi Ionescu, Fl. Nițu, Ionică Popa• ARBITRI: N. Rainea, I. Igna, Fr. Kolossi, D. Petrescu, Mircea Salomir, Ad. Porumboiu, I. Crăciu-nescu, Gh. Constantin, Oct. Ștreng, P. Abrudan etc• COECHIPIERI: FC Bihor (Kun II, Gergely, Naom, Albu, Zare, Georgescu, Bigan, N. Mureșan, Florescu, Albu, Vidac, Kiss, Lupău, Grosu, Dianu, Nedelcu II, Doru Nicolae, Nițu, Popovici); Steaua (V. Iordache, Duckadam, Anghelini, Sameș, Fl. Marin, Iovan, Tătăran, Bumbescu, Eduard, Belodedici, Bărbulescu, Balint, Bölöni, T. Stoica, Majearu, Șt. Petcu, Câmpeanu II, Lăcătuș, Radu II, Pițurcă,


-4-

Laurențiu, Stângaciu, Bălan, Ad. Ionescu, Fodor, Gherasim, V. Turcu); Rapid (Manu, Toader, M. Grigore, Rada, Goanță, Damaschin II, Cioacă, Bacoș, Agiu, Șt. Popa, Gh. Cârstea, Marinescu, Țâră, Gheară, Manea); CS Târgoviște (Eftimescu, Mândrilă, Niculescu, Badea, Tudor, Toma, Niculcioiu, Ene, D. Dumitrescu, Călin); Steaua Mizil (Stanciu, Mârza, Haralambie, Bălăceanu, Cosma, Galeș, Goian, Butoiu, Ene, frații Gușă)________________________________________Activitate de antrenor• ANTRENOR-JUCĂTOR la CS Târgoviște, în Divizia B (1988, la 28 de ani)• ANTRENOR categoria I (din 1990, de la 30 de ani)• ANTRENOR Rapid București (1992-1993 / calificare în cupele europene, după 18 ani)• Cel mai tânăr antrenor principal din Divizia A (32 de ani), la Rapid București, în 1993________________________________________Activitate de conducător (manager)• 1990-1991 - ofițer de presă al CSA Steaua (24 discipline sportive)• Prima școală privată de copii și juniori deschisă în România (1995), Viitorul Oradea • Activitate în cadrul AJF Bihor, cu Viitorul Oradea • Participare în Divizia C, cu Viitorul Oradea • Președinte al FC Steaua București (1996-1998) • Cel mai tânăr președinte campion și câștigător al Cupei României, cu Steaua (37 de ani)• 30 DE JUNIORI FORMAȚI ȘI PROMOVAȚI ulterior pe prima scenă fotbalistică: Szasz, Croitoru, Deac, Pavel, Bogoi, Linkar, Sergiu Radu, Lupuț, Dianu, Roșoagă, Sfârlea, Borbely, Dulcea, Vâtcă, Popovici, Pantea, Țârlea, Cătălin Munteanu, Paraschiv, Ogăraru, Lascarache, M. Tudor, Mozacu, Hulubei, Aliuță, M. Mitu, Bondoc, M. Cristescu, Ungurușan, Dolha________________________________________Activitate internațională (meciuri ca jucător, antrenor și președinte): Debrecen, MTK Budapesta, Videoton, Tatabanya (Ungaria), VSS Kosice, Slovan Bratislava, Victoria Plzen (Cehia-Slovacia), Stal Mielec, Pogon Szczecin, Lech Poznan, Wisla Cracovia (Polonia), Dinamo Berlin, Eintracht Fran-kfurt, Wuppertal, Oberhausen, FC Magdeburg, Saarbrücken (Germania), Den Bosch, Den Haag, FC Utrecht, Fortuna Sittard, Groningen (Olanda), Gent, Waregem (Belgia), Nice, Le Havre, PSG, Nancy, Bastia, Chartres, Olympique Marseille, Toulon (Franța), Celta Vigo, Real Valladolid, Real Sociedad (Spania), AS Roma, Internazionale Milano, Triestina, Rimini, Atalanta Bergamo (Italia), Aston Villa (Anglia), Vojvodina Novi Sad, Radnicki Niș (Serbia), Xamax Neuchatel, FC Lausanne, FC Sion (Elveția), Panionios, Kavala (Grecia), Fenerbahce, Diyarbakirspor, Altay Izmir (Turcia), Dunav Ruse, Lokomotiv Plovdiv, ȚSKA Sofia (Bulgaria), Zimbru Chișinău (Republica Moldova), Arsenal Cairo, Alexandria (Egipt), Maccabi Haifa (Israel), Armata siriană (Siria), Tunis CA (Tunisia), CA Medan (Indonezia) etc.________________________________________Adversari importanți din carieră: Esterhazi, Csongradi, Distl, Szallai, Pollak, Lato, Szarmach, Gorgon, Zappa, Elsener, Conti, Graziani, Cerezo, Giannini, Bonetti, Pruzzo, Bergkamp, Zenga, Ber-gomi, Șalimov, Schillaci, Jonk, Maceda, Lopez Ufarte, Arconada, Rai, Leonardo, N'Gotti, Okocha, Tancredi, Müller, Kurbjuweit, Dorner, York, Okocha etc.--------------------------------------------------------------------------------------------------ACTIVITĂȚI CONEXE• 1990 - colaborator la prima revistă de sport din România (FAIR-PLAY)


-5-

• 1990 - primul membru al AFAN• 2002-2004 - impresar FIFA• Realizator radio și TV, peste 1.000 de apariții radio/TV• Membru al Asociației Presei Sportive• Colaborator și comentator: revista ZIG-ZAG, Gazeta Sporturilor, Eurosport, TVR, Fanatik, OTV, SPORT TOTAL FM (primul post de radio de sport privat) etc.________________________________________EDUCAȚIE• Absolvent al Institutului de Educație Fizică și Sport (profesor) - 1983• Absolvent al Academiei Militare / Facultatea de mecanică (inginer) - 1988• Absolvent cursuri de Management European în turism• Absolvent cursuri europene de mediere (mediator)• Stagii de perfecționare fotbalistică în Franța, Germania, Austria și Ungaria________________________________________COMPETENȚE LINGVISTICE Engleză: avansat Maghiară: avansat Franceză: intermediar Germană: intermediar________________________________________COMPETENȚE SOCIALE• Foarte bune abilități de organizator și de comunicare• Sociabil, comunicativ, cu spirit pozitiv• Abilitate de ascultare activă, empatică________________________________________COMPETENȚE ORGANIZATORICE• Eficient, experiență vastă de organizator în domenii diverse, cu capacitate de sinteză analitică• Responsabil, orientat pe țeluri, cu o atitudine proactivă pentru rezultate• Flexibilitate și adaptare rapidă la cerințele mediului de lucru • Management bun al muncii sub presiune și capacitate de a lua decizii în situații de criză• Peste 2.000 de locuri de muncă create, în domenii diferite________________________________________COMPETENȚE IT • Microsoft Office Word________________________________________PASIUNI• Tenis de câmp• Literatură• Istorie• Teatru• Reportaje, documentare


-6-


Am jucat în fața a 80.000 spectatori (STEAUA – RAPID, 1985 - Stadio-nul „23 August”), atunci când lumea iubea fotbalul pentru că era singu-rul hobby. Acum, tot atâția oameni vor mai veni pe stadion doar dacă vor simți că li se oferă o competiție onestă, că nu mai sunt mințiți și umiliți!

DOAR ÎMPREUNĂ PUTEM REALIZAACEST OBIECTIV ESENȚIAL!


Mă numesc Marcel Pușcaș, fost fotbalist, antrenor și conducător, și am luat decizia de a candida în alegerile pentru funcția de președinte al Federației Române de Fotbal.

În spatele acestui anunț simplu stau însă mult mai multe lucruri, amintiri, trăiri, senti-mente, dezamăgiri și, mai ales, speranțe. Iar speranța cea mai intensă, care a și generat hotărârea mea, este legată de eradicarea minciunii din fotbalul românesc!

Stimați electori și microbiști, inclusiv cu ocazia acestui apropiat scrutin sunteți mințiți, și chiar „de la încălzire”! Statutul FRF, pe care unii dintre dumneavoastră l-ați și votat, stipulează extrem de clar: Adunarea Generală poate fi convocată de către Comite-tul Executiv în termen de - atenție! - cel puțin 90 de zile înainte de data la care are loc întru-nirea. Actualul scrutin se va organiza de către Adunarea Generală la doar 79 de zile distanță de anunțul făcut de FRF.

Explicația nu este foarte sofisticată. Pentru ca momentul alegerilor să fie aruncat în deri-zoriu, suprapunându-se peste data disputării deja anunțatului meci amical cu Argentina. Un meci pentru care, între paranteze fie spus, dumneavoastră platiți un million de euro și pentru care foarte importanții (acum) alegă-tori vor fi „invitați” la București cu o zi înainte, vor fi cazați și vor mânca, adică se vor „ghif-tui”, din punctul lor de vedere. O zi mai târziu, vor avea „onoarea” să voteze scaunele lor (pe banii voștri).

Stimați votanți, veți fi invitați la meciul lui Messi, după care veți mânca, veți bea un șpriț si veți dormi împăcați (poate doar cu ei, nu și cu – sper – d-voastră înșivă!). A doua zi, pe 6 martie 2014, nu veți mai fi de folos. Îsi vor fi atins scopul si vă vor trece din nou în „conser-vare”, până la următorul moment de interes maxim pentru ei.

23 de ani de „sistem Sandu/Kassai”, încă 23 de „sistem al urmasului”. Mai e de dorit așa ceva? Nu uitați vorba aceea veche, dar mereu valabilă: ce naște din pisică șoareci mănâncă!

Mai devreme sau mai târziu, toți, absolut toți cei vinovați vor avea obligația să dea socoteală, unii în procesele pe care le au deja, pentru nivelul la care s-a ajuns. Chiar vreți să fiți catalogați drept aliați cu penalii fotbalului românesc? Nu uitați ceea ce păti-mesc acum unii dintre foștii membri ai Comi-tetului Executiv, în cazul „dezafilierii Craio-vei”, pentru vina de a fi ascultat, fără să clipească, ordinul sforarilor-șefi! Este cazul simptomatic pentru istoria fotbalului ultime-lor două decenii și mai bine.

Așa cum vă știu eu pe mulți dintre dumnea-voastră, aveți această imensă șansă a schim-bării! Sunt convins că v-a ajuns și dumnea-voastră cuțitul la os! Vă invit ca, împreună, să redăm fotbalul românilor și să jucăm, condu-cem, tratăm și onorăm fotbalul așa cum trebuie și cum merită!

Mulți mă cunoașteți deja! Am jucat pe mai-7-

SCRISOARE DESCHISĂadresată membrilor afiliați ai FRF

și opiniei publice

-8-

TRANSPARENȚĂ ȘI CREDIBILITATEAm antrenat pe Rapid fără bec în saună și

cu doar 10 prosoape, dar am ajuns în cupele europene. Am înființat Viitorul Oradea fără nici un sprijin financiar (nici de la FIFA, nici de la UEFA, nici de la FRF). Am fost președinte la Steaua când clubul avea datorii de șase mili-oane de dolari și când actuala conducere a FRF făcea tot posibilul să câștige campiona-tul o echipă cu zero spectatori. Deeh, dacă așa au fost obișnuiți la Sportul Studențesc… Ba, mai mult, deși dispăruse de la Steaua o jumătate de echipă, am făcut „eventul”.

Am avut șansa și onoarea să evoluez ală-turi și împotriva unor coloși ai fotbalului românesc (Dumitrache, Dobrin, Balaci, Dinu, Bölöni, Dumitru, Țicleanu, Ștefănescu, Iovan, Mulțescu etc.)! Credeți, cumva, că vreunul dintre aceștia sau dintre mulți, mulți alții n-ar fi putut juca la Eindhoven, Tottenham, Barce-lona sau Galatasaray? Din păcate, la acea vreme nu se putea ieși din țară, iar la cluburi-le din străinătate aveau dreptul de a evolua doar doi străini. Nu neg meritul cuiva de a fi ajuns la acest nivel. Dar, „una-i una și alta-i alta”!

Nu doar așa ceva te poate recomanda pentru o funcție care incumbă, deopotrivă, responsabilități și o oarecare experiență într-un alt domeniu, total diferit. Nu te poți lăsa impresionat de foști fotbaliști care, scriind după dictare, se visează manageri ai fotbal-ului românesc. Nu ai cum să pretinzi, invocând doar „dublele” făcute pe teren, postura de a icoordona o activitate atât de complexă si de a ajunge să trasezi direcții (gândite de alții).

Discuția trebuie să se poarte, azi, despre ceea ce poti oferi, despre capacitatea mana-gerială. Trebuie recăpătată plăcerea de a-ți face meseria, de a ți se recunoaște competența, iar cei care merită să parcurgă o ascensiune firească, nu bazată pe principiul „cine nu e cu noi e împotriva noastră!"

toate stadioanele din țară, despre unele vorbindu-se azi, din păcate, la timpul trecut, de la Ilba Seini și până la fostele „23 August” și „Republicii. N-am purtat, e drept, bandero-la de căpitan al Barcelonei, dar, mă întreb, dacă cineva ar fi avut ghinionul de a-și rupe piciorul, să zicem prin 1992, adică la 25 de ani (așa cum s-a întâmplat în cazul meu), mai vorbeam azi despre el? Probabil că n-am mai fi auzit despre unii componenți ai „generației de aur", despre Tottenham, Barcelona sau Galatasaray etc. Adică, mai pe înțelesul tutu-ror, și-ar fi pierdut calitatea de „urmaș” al lui Mircea Sandu și n-ar mai fi fost propozabil pentru scaunul lăsat moștenire ca în dinastii-le regale!

Am pretenția de a fi un om onest! N-am ajuns un mare fotbalist, dar am fost un bun fotbalist de Divizia A. Poate că, dacă soarta îmi mai dădea 10 ani de activitate, capitolul „performanțe” din CV-ul meu ar fi fost mult mai stufos.

Am promovat cu FC Bihor în Divizia A într-un moment în care Maramureșul avea cinci echipe în serie. Am jucat la Steaua în perioa-da în care diurna în străinătate era de trei dolari/zi, și am avut rezultate. Am antrenat CS Târgoviște având la dispoziție șase mingi (cea mai bună era hexagonală) și primele de joc se dădeau în bonuri de benzină. Am fost ofițer de presă la Steaua atunci când unii, printre care se numără și actuala conducere a FRF, voiau să desființeze clubul.

-9-

TRANSPARENȚĂ ȘI CREDIBILITATEEl nu este al unui clan, el nu se transmite.

Marile noastre neajunsuri sunt de natură juri-dică, administrativă, economică, mentală, mediatică. Odată rezolvate acestea, vom putea aborda și problemele tehnice, pentru că - nu-i așa? - fotbalul e frumos pe teren.

Pe Mircea Sandu nu l-a interesat timp de 23 de ani decât echipa națională. De acolo și-a atras susținerea politică și banii personali care, de fapt, erau tot ai dumneavoastră. Dar, care, să nu uităm i-au salvat și viața, printre altele… Se pare că Popescu va continua cu laitmotivul „echipa națională”.

Fals! Prima reprezentativă sunteți dumnea-voastră! Fără dumneavoastră nu există echipa României! Au profitat de munca dum-neavoastră! V-au mințit și v-au înșelat! S-au îmbogățit și se pare că asta își propun în con-tinuare!

Mi-am rupt piciorul pe terenul de fotbal, am investit bani, cunostințe, timp, am transpirat, m-am întristat, m-am bucurat, am fost mințit și furat. Nu mai vreau ca și alții să fie tratați ca o simplă masă de manevră. Redobândiți-vă DEMNITATEA!

Cu speranța să nu vă fi plictisit, v-am trans-mis câteva dintre gândurile ce se pot trans-forma în lucruri de bază pe care, împreună, le putem realiza într-un interval de timp foarte scurt, de 4 (patru) ani.

În caz că le vom realiza, îmi exprim speranța că aș putea fi ales și pentru al doilea (și ultimul) mandat posibil. În caz con-trar, nu am cum să mai particip la scrutinul din 2018! N-am trăit și nu trăiesc din fotbal. Nu țin de scaun. Mă bazez pe ceea ce știu și pe ceea ce pot. Vreau doar ca, împreună cu dumneavoastră, pentru dumneavoastră, să facem progresele normale, să reașezăm fotbalul acolo unde i-a fost locul, să-l readu-cem pe teren (nu în culise, nu la DNA sau în pușcării).

23 de ani ați fost mințiți că sunteți „membri afiliați”. Ați plătit destul pentru pasivitatea dumneavostră! Bani, mulți bani, din care unii și-au construit averi, iar alții au sărăcit, moral și material.

Nu vreau să devin, asemenea altor candidați, plictisitor prin demagogie și „polo-loghie”. Vă propun o viziune, un set de măsuri pe care să le punem în aplicare în cel mai scurt timp, nu doar atunci când e nevoie să se ridice mâna. Ar mai fi multe de spus și sunt dispus să ascult orice sugestie care poate conduce la progresul fotbalului românesc. Mai ales că, sunt convins, oricare dintre dum-neavoastră ar putea fi președintele FRF! Astfel, mi se pare firesc ca pentru viitoarea structură de conducere a FRF să fie propuși câțiva dintre dumneavoastră (din echipa mea ar putea face parte, dacă acceptă, chiar și unii dintre contracandidații mei). Consider că, în diverse comisii, sunt persoane cărora ați putea să le luați locul cu brio. Nu credeți că sunt prea mulți foști fotbaliști proveniți doar de la Sportul Studențesc, echipă care n-a per-format într-atât în fotbalul românesc încât să ofere azi un „model de succes”?

Problemele fotbalului nostru nu sunt, așa cum vehiculează unii, de natură tehnică, deși nici măcar pe acestea nu le pricep. Drama fotbalului nostru e aceea că doar „culisele” au ajuns să dicteze! Trebuie obligatoriu îmbunătățit climatul fotbalului. Fotbalul trebuie CREDIBILIZAT și făcut TRANSPARENT.

-10-


Nu vă mai lăsați mințiți, înșelați, batjocoriți și umiliți! Doar împreună vom scoate căruța din noroi și poate ne vom bucura, în sfârșit, de un fotbal curat, adevărat, un fotbal numai al dum-neavoastră, al celor mulți!

Dumneavoastră sunteți capii lui, nu un președinte vremelnic, revocabil! Vă rog să fiți demni, conștienți, lucizi și curajoși la aceste alegeri! Votați în așa fel încât să vă puteți uita în oglindă și să fiți convinși că v-ați dat votul unui om imparțial, fără vreun alt interes decât acela de a contribui la renașterea fotbalului românesc!

Gândiți-vă bine! Spuneți-le ceea ce vor să audă și votați ce vreți cu adevărat și ce vă dictea-ză conștiința! Cred în dumneavoastră și în ideea că nu vă veți mai lăsa trași pe sfoară!

Vă mulțumesc pentru răbdarea cu care ați parcurs aceste rânduri, urându-vă succes și inspirație tuturor! DOAMNE AJUTĂ!

Prof. Marcel PUȘCAȘ

PE CEI MICI TREBUIE SĂ-I FORMĂM...

NOI AVEM OBLIGAȚIA SĂ NE REFORMĂM!

-11-

VIZIUNE ASUPRAREFORMEI

DIN FOTBALUL ROMÂNESC

2014


-12-

1. Devoalarea, de prea multă vreme, a sistemului ilegitim (vezi alegerile din 1990), mafiot, corupt, bazat pe spirit de gașcă și pe „nepotisme”.

2. Accenturea sentimentului de dezamăgire privind decăderea morală, tehnică și materială a fotbalului românesc.

3. Pierderea oricărei brume de credibilitate a sistemului, „capii” lui reușind să alunge de pe stadioane spectatorii, presa, copiii și juniorii și să perpetueze „blaturi-le”, un mecanism adus la, poate, cel mai perfecționat stadiu din Europa.

4. Impunerea imposturii la rang de lege, promovarea oamenilor după criterii arbi-trare, ca și în cazul cluburilor „agreate”.

5. Direcționarea banilor din fotbalului românesc (taxe, dări, contribuții, amenzi, sponsorizări etc) către direcții dubioase - vezi inclusiv raportul dintre averile „capi-lor” și veniturile lor oficiale. Semnele de întrebare se impun de la sine, în absența unei explicații sau a unei „dări de seamă” oficiale.

6. Neglijarea, de-a dreptul criminală, a sectorului de copii și juniori, pentru care nu s-a întreprins nimic concret.

7. Comiterea de nenumărate abuzuri la adresa unor oameni și cluburi (vezi dezafi-lierile unor echipe ori deciziile comisiilor de specialitate și ale Comitetului Executiv).

8. Înșelarea și chiar devalizarea unor instituții importante, de stat și private: Minis-terul de Finanțe, Ministerul Sportului, Ministerul Educației, Ministerul Justiției, „Dacia” Pitești, „Sidex”, TVR, „Loteria Română”, Primării, Consilii Județene, Portul Constanța, „Bergenbier”, „Timișoreana” etc.

9. Completarea efectivelor FRF doar prin angajarea neamurilor într-o instituție transformată în feudă.

10. Încercarea de a „preda ștafeta” cu dedicație și de a perpetua practici care au dus, la un moment dat, fotbalul nostru pe „onorabilul” loc 53 în lume.

11. Ignorarea, de-a lungul celor 23 de ani, a fotbalului feminin (pe care majorita-tea țărilor europene a pus un accent deosebit), lucru valabil și în cazul fotbalului școlar.

12. Ratarea, pe bandă rulantă, de către loturile naționale de juniori a calificărilor la turneele finale.

13. Scăderea, cu peste 100.000 de jucători, a numărului fotbaliștilor legitimați.14. Inversarea piramidei fotbalului românesc, interesul suprem fiind direcționat

către echipa națională, și nu spre „fotbalul mic”, profund neglijat, chiar batjocorit. Dar și echipa națională, din păcate, a fost adusă la stadiul de efect al unui sistem subdezvoltat și de laitmotiv pentru păstrarea scaunelor și a libertății.

15. Demonstrarea limitelor foștilor și actualilor conducători, care au cules ce-au semănat.

16. Croirea „la două capete” a statutelor și regulamentelor, ambigue și generatoa-re de panică.

17. Mutarea fotbalului pe culoarele tribunalelor. Culisele, interesele obscure și drumurile la DNA alungă potențialii investitori de lângă cel mai iubit sport.

PRINCIPII GENERALEMotivele care au stat la baza candidaturii


-13-

18. Transformarea fotbalului românesc într-un mecanism cu prea multe piese lipsă. Deși Transilvania are, de exemplu, 18 județe este reprezentată doar în proporție de 20 % în primul eșalon. Oltenia are reprezentare de numai 20%. Aceste regiuni au contribuit, în istoria fotbalului românesc, într-o proporție de peste 80% la fondul de jucători ajunși la echipa națională.

19. Dispariția din peisajul fotbalului românesc a nenumărate centre de tradiție, unora (gen Craiova sau Timișoara) dându-li-se brânciul decisiv.

20. Importanța tot mai mare dată „șpăgii”, element determinant care a eradicat transparența deciziilor, a criteriilor de promovare în orice funcție.

OBIECTIVE

• Recâștigarea încrederii opiniei publice, a autorităților statului în structurile de conducere ale fotbalului românesc, în oamenii de fotbal.

• Restabilirea piramidei organizatorice și a priorităților din fotbal. • Limitarea mandatelor îndeplinite de un președintele al FRF. • Revizuirea statutelor și regulamentelor FRF, aliniindu-le la realitățile actuale și

eliminându-se formulările interpretabile.• Corelarea legislației sportive cu legislația muncii din România.• Rezervarea unui rol mult mai important informatizării: comunicarea si manage-

mentul documentelor (economii legate de timp, resurse materiale, stres etc.). Se vor elimina, pentru membrii afiliați din provincie, călătoriile obositoare și costisitoa-re, deplasările rezumându-se la prezența, o dată pe an, la lucrările Adunării Genera-le. Măsura ar viza și prezența la comisii, legitimările, plata vizelor, transferul de bani, semnătura electronică etc. Acestea duc, în prezent, la o pierdere anuală de 500.000-700.000 de euro. N-ar fi mai nimerit, oare, ca aceste sume să fie orientate către copii, juniori sau fotbalul feminin? Fiecare club de copii, juniori sau fotbal feminin pierde anual aproximativ 10.000 de euro!

• Admiterea modalității ca, în cazul unor decizii considerate eronate sau nedrep-te, orice persoană (club) din fotbal să se poată adresa instanțelor civile de judecată, cu excepția cazurilor care privesc strict regulile jocului de fotbal.

• Interzicerea accesului la funcții de conducere în FRF al persoanelor condamnate penal prin hotărâri definitive (cu sau fără executare).

• Împuternicire a Adunării Generale să decidă orice numire în funcțiile „federale”, inclusiv a selecționerilor echipelor naționale (juniori, tineret, seniori).

• Autofinanțarea echipei naționalei, cu ajutorul veniturilor realizate din sponsori-zări, fonduri FIFA, UEFA sau alte venituri, nicidecum din banii proveniți de la cluburi. Nu poți direcționa, de exemplu, sumele provenite din penalități legate de cartonașe galbene sau roșii către achitarea biletului de avion necesar unui jucător la acțiunile echipei naționale!

• Conștientizarea faptului că trebuie făcută o distincție clară între fotbalul profesi-onist și cel amator.


-14-


• Readucerea arbitrului în rolul său principal, acela de a veghea, imparțial, la res-pectarea regulilor jocului, și nu de a se transforma în pionul principal al jocului de fotbal. Punerea accentului pe educația, selecția și moralitatea arbitrilor.

• Accentuarea luptei împotriva „mafiei pariurilor”. Oamenii implicați în mod direct în fotbal, depistați că au legături cu asemenea practici, eliminați imediat din viața sportivă.

• Modernizarea metodicii de pregătire a viitorilor antrenori (metodică, teoria antrenamentului sportiv, psihologie, pedagogie, relații cu presa, limbi străine, fizio-logie). Abia după acumularea cunoștințelor elementare se poate vorbi despre facto-rii jocului de fotbal: tehnic, tactic, fizic, psihic.

• În colaborare cu Ministerul Educației, reluarea unei tradiții de succes din fotba-lul românesc, care a stat la baza depistării și pregătirii a numeroase talente: fotba-lul școlar (competițiile inter-clase, inter-școlare, inter-localități, județene, turnee finale).

• Stimularea școlilor de copii și juniori pentru impunerea tinerelor talente în prim-planul activității fotbalistice (bonusuri financiare)

• Colaborare cu partenerii externi și cu UEFA în vederea implementării proiectului legat de organizarea „Cupei Europei Centrale și de Est” inter-cluburi.

• Introducerea în Codul Fiscal a posibilității deducerii de taxe și impozite în cuan-tum de 3-5% din veniturile companiilor private, urmând ca sumele respective să fie direcționate către fenomenul sportiv

MĂSURI PROPUSE

A) STATUTE ȘI REGULAMENTE

1. Președintele FRF va putea îndeplini cel mult două mandate, de câte patru ani fiecare (maximum opt ani de stat în funcție). De asemenea, membrii Comitetului Executiv al FRF vor putea candida pentru mandate de câte un an, nu mai mult de patru mandate.

2. Se va corecta o anomalie actuală, aceea ca doar reprezentanții a două entități (AJF și LPF) să dețină posturi de vicepreședinți.

Astfel, președintele FRF va avea dreptul de a numi în funcții 10 vicepreședinți, ale căror mandate vor fi validate de către Adunarea Generală. Vicepreședinții vor repre-zenta toate structurile fotbalistice interne: Divizia A, Divizia B, Divizia C, Asociațiile Județene, sectorul de copii și juniori, fotbalul feminin, fotbalul în sală, AFAN, fotbalul școlar și fotbalul pentru minorități. Toți aceștia vor avea rol consultativ și de consilie-re și vor asigura transparența deciziilor Comitetului Executiv al FRF, luând parte, fără drept de vot, la toate întrunirile acestui organism.

Membrii afiliați vor avea astfel siguranța că măsurile înaintate de ei către Comite-tul Executiv al FRF vor fi discutate și aprobate în mod democratic, nu dictate de inte-resele unor grupuri restrânse.

-15-

3. Eliminarea, din statut, a prevederilor referitoare la interzicerea apelării la instanțele civile de judecată, cu excepția cazurilor care privesc strict regulile jocului de fotbal.

4. Introducerea, în statut, a interzicerii accesului la funcțiile de conducere din FRF al persoanelor condamnate penal prin hotărâri definitive (cu sau fără executare).

5. Adunarea Generală va avea în atribuție orice numire în funcțiile federale, inclu-siv a selecționerilor echipelor naționale (juniori, tineret, seniori).

6. Ședintele Comitetului Executiv vor putea fi urmărite live (video online), dând posibilitatea tururor celor interesați să fie la curent cu modalitatea în care se iau hotărârile la acest nivel.

7. Modificările și adăugirile la statute și regulamente se vor oficializa numai după ce toți membrii afiliați își vor expedia în prealabil doleanțele și propunerile.

8. Serviciile externalizate ale FRF vor fi încredințate numai după organizarea unor licitații care să respecte legislația în vigoare.

9. Perioada 2015-2020 este extrem de importantă. Uniunea Europeană alocă sume importante pentru diverse domenii de activitate, iar sportul nu va fi neglijat. FRF va crea un birou (format din nu mai mult de patru salariați) cu care va putea sprijini identificarea, accesarea și atragerea de fonduri europene. În acest proiect se vor regăsi sectoarele juvenil, feminin, fotbalul la sate și fotbalul pentru persoane cu dizabilități (programe pentru meserii, perfecționări profesionale, sănătate, școlare, infrastructură, rurale, inter-regio pentru zonele de frontieră, transport etc.)

Pentru toți membrii afiliați va exista posibilitatea de a construi un teren de fotbal, de a achiziționa un autocar, de a participa în competiții internaționale, de a obține materiale de pregătire, de a ridica o sală de sport (fotbal pentru copii și futsal), de a obține echipament, de a realiza în 5 (cinci) ani 400 de terenuri pentru fotbalul la sate (ar reveni aproximativ 10 terenuri noi/județ, cu dotări cu tot) etc.

10. Editarea anuală a unui „album de prezentare”, cu realizările și activitatea FRF în perioada respectivă, inclusiv derularea bugetului de venituri și cheltuieli („transparență și credibilitate”).

B) VENITURI

1. Contribuțiile membrilor afiliați (taxe, vize, penalități, amenzi etc.).2. Surse atrase: FIFA, UEFA, cotă-parte din toate pariurile sportive (nu doar ale

Loteriei Române), sponsorizări, drepturi TV, fonduri europene, servicii, brand, înca-sări la meciurile echipelor naționale etc.

3. Sumele alocate de FIFA și UEFA pentru fotbalul juvenil se vor distribui în mod egal tuturor celor 46 de reprezentanți (idem, în cazul fotbalului feminin), nu doar unui singur club, așa cum s-a întâmplat recent, la indicațiile „clanului Sandu/Kassai”. O altă pierdere de câte 10.000 de euro pentru fiecare club sau asociație (copii și juniori, fotbal feminin)!


-16-

C) CHELTUIELI

1. Întreținere: sediu, salarii (pentru un maximum de 80 persoane), transport, comunicare, Centrele de pregătire de la Buftea și Mogoșoaia, arbitri, observatori, relații internaționale etc. Ele nu pot depăși 50% din totalul veniturilor.

2. 50% din încasările membrilor vor fi direcționate către Asociațiile Județene, pe bază de programe (dezvoltare selecționate de tineret 18-21 de ani, care vor partici-pa la noul campionat național de tineret, fotbal feminin, futsal).

3. Echipele naționale se vor autofinanța strict din veniturile realizate din sponsori-zări, fonduri FIFA, UEFA, fără vreo legătură cu banii cluburilor.

D) ȘCOALA DE ANTRENORI

1. Un antrenor competent (la orice nivel) va trebui să aibă cunoștințe temeinice în privinta metodicii, teoriei antrenamentului sportiv, psihologiei, pedagogiei, relațiilor cu presa, limbilor străine, fiziologiei. Abia apoi se trece la factorii strict legați de jocul de fotbal: tehnic, tactic, fizic, psihic. Orice altă variantă a categorisirii și catalo-gării antrenorului de fotbal (după opinia profesorului, antrenorului și președintelui Marcel Pușcaș) este nulă.

E) ARBITRAJ

1. Ce este arbitrul? Nicidecum pionul, personajul principal în jocul de fotbal. Ce are de făcut? Asemenea judecătorului, în instanță, să fie imparțial. Pentru a reuși, trebuie să fie, din timp și corect, selectat, educat, ferit de influențe (tată, șef, un „Kassai”, un „Dan Petrescu”, anturaj, bani, media etc.).

2. El trebuie să fie corect remunerat și să nu aibă părinți sau rude angajate în nicio structură a FRF. O asemenea situație a generat și va genera conflicte, litigii, interese personale care duc la „evenimente” de genul celor pe care deja le-a cunoscut lumea fotbalului nostru.

3. Criteriile de formare și, mai ales, de promovare trebuie să fie clare, juste și obiective.

F) CORPUL DE OBSERVATORI

1. Ce face el? Observă și întocmește un raport al jocului. Pentru asta, trebuie să cunoască regulile jocului și regulamentele de organizare fotbalistică.

2. Selecția corpului de observatori are un rol primordial. Delegatul FRF nu poate proveni nici din grădinarit (gen grădinarul lui Mircea Sandu), nici din mediul acade-mic (vezi Ion Turculeanu – profesor de drept, cu care unii și-au dat licența), nici dintre vameși, măcelari, șefi de galerie (ai lui M. Sandu) etc.

3. Ei vor putea fi doar angajații structurilor FRF (inclusiv AJF) și persoane provenite din rândul foștilor arbitri sau fotbaliști.

4. Corpul observatorilor va fi testat la un interval de doi ani: medical – oftalmolo-


-17-


profesional – statute și regulamente.

E) COMPETIȚII

1. Divizia A (primul eșalon) - 14 echipe• desfășurare: competiția regulată (tur-retur), play-off (primele șapte clasate în

prima fază; meciuri tur-retur) și play-out (echipele clasate pe locurile 8-14 în prima fază; meciuri tur-retur).

• argumente: nivel ridicat al competiției, concurență, cernerea valorilor, motivație, progres, drepturi tv sporite, încasări din vânzarea biletelor de intrare, mo-tivarea sponsorilor, „filtru” pentru echipa națională.

2. Divizia B (eșalonul secund) – două serii a câte 12 echipe (EST+VEST sau NORD+SUD)

• desfășurare: competiția regulată (tur-retur), play-off (primele șase clasate în prima fază; meciuri tur-retur) și play-out (echipele clasate pe locurile 7-12 în prima fază; meciuri tur-retur); folosirea obligatorie a câte doi juniori pe toată durata jocului (eventual, înlocuiți tot cu juniori).

3. Divizia C (eșalonul al treilea) – opt serii (regiuni) a câte 10 echipe fiecare• argumente: reducerea costurilor și concentrarea valorică; folosirea obligatorie a

câte trei - cinci juniori pe toată durata jocului (înlocuiți tot cu juniori). Rezultă: 80 de echipe x minimum 6 (șase) juniori = 480 de juniori angrenați în competiții de seni-ori.

NOTĂ: eu am reușit, cu 11 juniori in teren, să promovez Viitorul Oradea în Divizia C (și sunt destui, dintre membrii afiliați, care au capacitatea de a urma acest exem-plu).

4. Înființarea campionatului național de tineret (jucători cu vârste cuprinse între 18 și 21 ani), organizat de Asociațiile Județene, între selecționate județene. Jucăto-rii selecționați rămân în proprietatea cluburilor care i-au format. În acest sens, AJF vor fi sprijinite cu sume de până la 100.000 de euro anual. Și în cazul jucătorilor proveniți de la aceste selecționate județene se va aplica regula grilei de formare (20.000 euro/jucător pentru promovarea în Divizia A, 10.000 euro – Divizia B, 5.000 euro – Divizia C). Aceste sume vor reveni cluburilor care au format jucătorii.

5. Competițiile inter-județene de tineret se vor organiza și de către departamente-le de „fotbal feminin” și de „futsal”. Pentru acestea, se vor aloca fonduri speciale UEFA și fonduri europene.

6. Pentru realizarea acestor obiective, fiecărei AJF i se va aloca o sumă echivalen-tă cu jumătate din contribuțiile cluburilor la bugetul federal. Exemplu: în anul 2012, bugetul FRF a fost de 13 milioane euro, din care 9 milioane euro au reprezentat contribuțiile membrilor afiliați. Rezultă că 4,5 milioane euro vor fi distribuite struc-turilor județene (aproximativ 100.000 euro/an fiecărei AJF). Intenția mea e să dublez acest buget!

-18-

F) CLUBURILE

1. Este obligatoriu a fi făcută o distincție clară între fotbalul profesionist și cel amator.

2. Cluburile cu profil legat strict de copii si juniori vor beneficia de grile de formare și promovare mărite, cum ar fi:

- 5.000 euro = promovare de jucător în Divizia C- 10.000 euro = promovare de jucător în Divizia B- 20.000 euro = promovare de jucător în Divizia AÎn orice situație, cluburile de copii si juniori vor beneficia (o singură dată) de o cotă

de 10 % din veniturile rezultate dintr-un eventual transfer, în țară sau străinătate, al fotbalistului format de respectivul club (se aplică și în cazul jucătorilor de 28-21 ani, participant la campionatul national de tineret al AJF).

Cluburile din Diviziile A, B și C care vor promova juniori vor fi stimulate financiar în funcție de numărul de minute jucate pentru echipele de seniori, în competițiile ofici-ale. Cuantumul va fi stabilit de către membrii Adunării Generale.

3. Cluburile care pregătesc și promovează tinerele talente vor beneficia și de fondul (taxa) de solidaritate, pentru achitarea căreia își va da concursul și FRF, atunci când va fi cazul (celeritate).

4. Cluburile cu specific de copii și juniori și de fotbal feminin nu vor mai plăti nicio taxă către FRF, cu excepția baremurilor de arbitraj.

5. Stabilirea unui „salariu minim în fotbal” (ca în economie), într-un cuantum decent, pentru antrenorii de copii și juniori. Stimularea „dascălilor” va crește eficiența acestora (stopându-se batjocorirea lor) și va da un impuls în plus pentru depistarea potențialelor talente.

6. Cluburile din Divizia A, care reprezintă fotbalul profesionist, vor fi obligate să-și prezinte bugetul real, la începutul fiecărui sezon. Ele nu vor avea dreptul să direcționeze mai mult de 40% din buget pentru salarizări și transferuri. Celelalte 60 de procente sunt absolut necesare funcționării instituției.

Tocmai pentru că nu s-a ținut cont de aceste raporturi s-a ajuns în situația ca multe structuri să dispară sau să nu-și poată achita obligațiile față de creditori. Nu este o măsură impusă, ci una protectivă. Așa se procedează în toate țările europe-ne. Se vor putea elimina cazurile umilitoare, gen Unirea Urziceni, FC Argeș, Jiul, Rapid, Corvinul, UTA, Farul, „U” Cluj, Universitatea Craiova etc.

7. Se vor asigura, în colaborare cu AFAN, condiții de pregătire (sprijin) pentru jucă-torii rămași fără contract, punându-li-se la dispoziție, de către FRF, un colectiv tehnic specializat și baza de pregătire de la Buftea (eventual crearea unui program de jocuri de pregătire)

8. Cluburile vor participa activ la toate deciziile Comitetului Executiv (video conferințe).

9. Reprezentanții cluburilor nu se vor prezenta decât o dată pe an la sediul FRF, cu ocazia Adunării Generale. Resursele, și așa insuficiente, nu trebuie irosite pe cheltu-ieli inutile (transport, cazare, masă, „șpăgi”).


-19-


10. Toate cluburile vor beneficia de programul „MANAGEMENTUL DOCUMENTE-LOR", astfel încât toate comunicările, informările, plățile să se realizeze online, în timp real.

11. Cluburile din Divizia B se vor constitui într-o asociație (ligă) și vor îmbina fotba-lul profesionist cu cel amator.

12. Cluburile din Divizia C vor îngloba doar jucători amatori, astfel încât costurile de salarizare să fie cât mai reduse.

Numărul acestor cluburi trebuie să crească, astfel ca ele, împreună cu eșaloanele 4 si 5, să constituie baza reală a piramidei fotbalului românesc. În acest mod va putea începe să cearnă sita către accesul la performanță, Divizia A și echipa națională. Fără volum nu se poate ajunge la valoare.

13. Aceleași obiective sunt valabile pentru fotbalul feminin și cel în sală (futsal). La fotbalul în sală, structura este subdimensionată, culmea, jocul fiind foarte

spectaculos, iubit și atractiv. Are, de asemenea, o arie de practicare foarte extinsă. Pentru acest gen de sport, avem o masă importantă de practicanți, care, din păcate, nu a fost încurajată să se organizeze în structuri. În competiții oficiale, futsa-lul ar trebui să aibă cel puțin 100 de cluburi.

Într-un interval de maximum doi ani, trebuie să avem următoarea structură: - Liga I – 18 echipe- Liga a II-a – două serii a câte 18 echipe- AJF – campionat de minimum 10 echipe/județ.Este cel mai ușor realizabil obiectiv. De ce? Pentru că, în majoritatea situațiilor,

copiii joacă fotbal pe terenuri cu dimensiuni reduse. Deprinderile sunt lesne transfe-rabile la fotbalul în sală.

G) CENTRELE DE PREGĂTIRE (MOGOȘOAIA+BUFTEA) ȘI SEDIUL FRF (CASA FOTBALULUI)1. Întreținerea sediilor va fi efectuată strict de către FRF, nu de firme private exter-

ne.2. FRF va putea să constituie și să inițieze orice fel de alte activități colaterale, cu

scopul de-a genera venituri (departament comercial-marketing).

H) RELAȚIILE FRF

În paralel cu recredibilizarea fotbalului românesc, trebuie constituite relații ferme, clare și necesare cu instituții ale statului, private, interne și internaționale. Instituțiile vizate sunt: UEFA, FIFA, Guvernul României, Ministerul Sportului, Ministe-rul de Finante, Ministerul Dezvoltarii, Ministerul Educației, sistemul bancar, sistemul de asigurări și de pensii, AFAN, FIFPRO, Primării, Consilii Județene.

Toate aceste relații trebuie să sprijine interesele fotbalului românesc și nu ale unui grup de interese (vezi plimbările multiple, în străinătate, ale unor politicieni „folosiți” pentru a fi evitate controalele la FRF).

-20-

Se vor institui schimburi de experiență (reuniuni trimestriale) cu reprezentanții altor asociații naționale, ale căror exemple, analizate și adaptate, pot fi transpuse în practică și la noi.

I) FONDUL DE PENSII

Împreună cu AFAN și Ministerul de Finanțe, trebuie constituit urgent un fond privat de pensii, pentru binele fotbaliștilor și al cluburilor.

Propria experiență mi-a demonstrat ce înseamnă lipsa asigurărilor medicale și/sau de pensie. Mi-am rupt piciorul pe terenul de fotbal la vârsta de 25 de ani. Ce s-ar fi întâmplat cu Mihăiță Neșu dacă nu beneficia de asigurare? Dar asta se petre-cea în Olanda. Îi pasă cuiva, azi, de starea lui Viorel Turcu, Mihai Majearu, Dan Roman (și exemplele ar putea continua)?

J) FOTBALUL LA SATE

În colaborare cu Guvernul și cu structurile administrative locale, trebuie dezvoltată infrastructura la sate. Dacă s-au făcut sute de săli de sport, nu văd de ce nu s-ar putea amenaja terenuri de fotbal, mult mai puțin costisitoare financiar. Până la urmă, e tot un câmp lucrat și întreținut. Comunitățile mici trebuie să redevină o sursă de talente.

În toată lumea civilizată, un teren de fotbal există în orice sat. Pe acel gazon poate fi practicat sportul de către copii, adulți, vârstnici, oameni cu dizabilități, femei, indi-ferent de rasă sau naționalitate.

Pițurcă, Iovan, Bumbescu, Dorinel Munteanu, Balint, Balaci, Geolgău sau Nicoliță nu s-au născut la oraș. Satele românești au dat cei mai mari performeri în sport.

K) FOTBALUL ÎN ȘCOLI

Toți am jucat, cândva, fotbal la școală. Erau meciuri între clase, între școli, între localități, campionate județene și turnee finale. Aceste competiții trebuie reluate.

Cluburile de copii si juniori nu vor mai avea obligația achitării vreunei taxe, amenzi sau penalizări către FRF. Singurele taxe vor fi legate strict de cheltuielile de arbitraj (lucru valabil și pentru fotbalul feminin).

L) CENTRELE REGIONALE (DE EXCELENȚĂ)

Proiectul CENTRELOR REGIONALE, un proiect la nivel național, a fost propus de mine (în formă scrisă, cu date, cifre, bugete, nominalizări) acum 19 ani, mai exact în anul 1995. Înființasem deja Viitorul Oradea și doream o extindere la nivel național a proiectului.


-21-

În viziunea mea din acea vreme, erau șapte centre regionale, dispuse astfel: câte două pentru Muntenia și Ardeal și câte unu pentru Oltenia, Moldova și Banat. Ele aveau rolul de a coagula toate talentele din zonele respective. Pregătirea era inten-sivă, condițiile, foarte bune (cazare, masă, școlarizare) și în fiecare centru s-ar fi regăsit patru grupe a câte 20-25 de fotbaliști, pe criterii de vârstă (15, 16, 17 și 18 ani). Deci, câte 80-100 de juniori pe centru, în fiecare dintre cele șapte locații, rezul-tând un total de aproximativ 700 de juniori, care puteau oricând să formeze și/sau completeze loturile naționale de juniori!

Fiecare centru ar fi beneficiat de câte patru antrenori și un conducător (director) tehnic. Schema curprindea câte un medic și un asistent medical. Juniorii ar fi urmat să evolueze în Diviziile B și C (cei mari) și în campionatul județean. Toți fotbaliștii beneficiau de o indemnizație conformă cu vârsta și rămâneau în proprietatea clubu-rilor de proveniență. Centrul regional primea, în caz de transfer al tânărului la alte cluburi decât cel de proveniență, 20 % din suma de transfer. Pregătirea intensivă și atmosfera competițiilor ar fi dus la ridicarea nivelului de dezvoltare la parametri net superiori oricărui club.

Au trebuit să treacă 19 ani (!?) pentru ca toți candidații de azi să dorească acest lucru. Se pare totuși că, acum, și FRF ar fi de acord cu un asemenea proiect, dar numai dacă un ANUME CANDIDAT dorește așa ceva. Când am propus eu acest plan, a fost ignorat. S-au pierdut, astfel, peste 12.000 de talente, în acești ultimi 19 ani.

Acum vă aduc din nou în atenție acest plan, încă viabil. La vremea respectivă, România nu făcea parte din UE, așa că, de această dată, se pot găsi și fonduri care să anuleze acel comision de 20 %. Și e firesc ca acest proiect să se deruleze în comun cu toate cluburile interesate, putând căpăta denumirea de „CENTRE DE EXCELENȚĂ”.

•••

Pentru că „vorba lungă-i sărăcia omului”, nu mai menționez decât că acestea sunt principalele componente ale unei viziuni care, transpusă în realitate, poate constitui medicamentul potrivit pentru însănătoșirea fotbalului românesc.

Sunt convins că mulți dintre dumneavoastră v-ați gândit la propunerile de mai sus și ați fi vrut ca ele să devină, de multă vreme, realitate. Dintr-un motiv sau altul, nu s-a putut. Nu mai dezvolt subiectul, îl știți prea bine.

A sosit momentul ca, împreună, să pornim pe un drum nou!Vă doresc ca, pe 5 martie, să fiți curajoși și să votați:

MARCEL PUȘCAȘ


VIZIUNE ASUPRA REFORMEI

DIN FOTBALUL ROMÂNESC

VIZIUNE ASUPRA REFORMEI DIN FOTBALUL...

Documents

Transcript of VIZIUNE ASUPRA REFORMEI DIN FOTBALUL...