Reacţii nea, Administratiunea şi Tipografia: ’

BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.Scrisori nefrancate nu se pri- mescü. M anuscripte nu se re-

t r im itü !Birourile de a n u ic iu ri:

Brafovu, piaţa mar» Nr. 22.Inserate m ai prim escü în Visna Rudolfv Mosse, Haasenstein& Vogler (Otto Maas), Heinrich Schalek, Alois Berndl, M.Dukes, A, Opptlik,J■ Dan- neberg; în Budapesta: A. 7. Gold­berger, Anton Menei, Eckstein B ernat; 1» Frankfurt: G. L. Daube; în Ham-

burfl : A. Steiner.Preţulu in serţiun ilo ru ; o se riă garmondü pe o co lin ă 6 cr. i i 30 cr. tim bru pen tru o pu­blicare. Pub licări m ai dese

după ta r ifă ş i învo ială . Beclame pe pag ina I lI -a o ■eriă 10 cr. v. a. s6u 30 ban i.

L X I .

Abonamente pentru Austn-Ounaria:Pe unu ană 12 4., pe sése lu n i

6 fl., Pe tre i lu n i 3 fl.Pentru România şi străinătate:

Pe unü anü 40 franci, pe şâse lu n i 20 franci, pe t re i lu n i

10 franci.Se prenum eră la tó té oficiale poştale din în tru ş i din afară

şi la dd. co lectori.Abonamentul! pentru Brasoyu:

la adm in istraţiune, p ia ţa ’m are Nr. 22, e tiig iu lű I . : pe unü. anü 10 fl., pe sése lu n i 5 fl., pe trei lun i 2 fl. 50 cr. Cu dusu lü în c a să : Pe unü anü 12 fl. pe şâse lu n i 6 fl., pe t re i lun i 3 fl. Unü esem p larü 5 cr, r . a. séu

15 bani.A tâtu abonam entele cátü ş i in serţiun ile suntü a se p lă ti

în ain te .

„Gazeta“ ese în flecara (|i.

Nr. 197. Braşovii, Sâmbătă 2 (14) Septemvre 1889.BraşovS, 1 Septemvre v.

Cetitorii noştri îşi vorü aduce aminte de casulü cu cele 42,000 florini defraudate la ministeriulu de comerciu din Budapesta. Func­ţionarul acelui ministeriu Ioanü Kokan pretindea, că a perdutü acea suma pe drumü dela oficiu pănă la vamă, dér mai târcjiu s’a dove- ditü că a defraudat’o însuşi.

Kokán a fostü arestatu anulü trecutu şi acum i se face judecata înaintea tribunalului, în clădirea numită „Fortuna“ în Peşta. „Bu- dapester Tagblatt“ c[ice, că pro- cesulü Kokan „desvelue unu capi­tula din administraţia unguréscá, căci ilustrézá unele stări de lucru în ministeriele din Peşta, cari făcu puţină onóre Ungariei“.

Şi în adevérü deja prima 4i de pertractare a descoperită nisce fapte, cari aruncă o lumină fórte uriciosă şi tristă asupra mo­dului cum se administrau banii din cassele ministeriului de co­merciu. Faptele aceste singure justifică acusările îndreptate în contra guvernului Ti&za, că risi- pesce cu cea mai mare uşurinţă banii din visteria statului.

Dér se lăsăm se vorbéscá însuşi „Budapester Tagblatt“, care re- sumă resultatulu primei şedinţe a tribunalului în procesulü Kokan astfelü:

„Ce a făcută Kokan? Elü a de- fraudatü, şi în adevérü, -acésta se întâm­plă la noi aşa de desü, íncátü nutrebue sé ne mirámü aşa de tare. Decă Kokan ar fi ínstréinatü 42,000 florini din acele casse, cari au fostü încredinţate onesti­tăţii sale, atunci casulü n’ar fi fácutü atâta sensaţiă. Póte că Kokan ar fi lu- at’o chiar la sănâtosa şi astăcll l ’ar căuta chiar aşa, cum îi caută pe onorabilii hoţi necunoscuţi, cari au furatü cutia cu bani istorică dela postă.

Dór Kokan nu a defraudatü simplu numai ca unü diletantü comunü, ci elü a furatü după o metodă scientifică. Su- praveghiarei sale au fostü încredinţate mai multe casse, cari niciodată nu se

controlau într’o singură 4i. Kokan fura de pildă din prima cassă 1000 florini şi în cjiua, în care se presentâ comisiunea spre a cerceta sumele de bani gata, ce se află în cassă, Kokan lua din a doua cassă cei 1000 florini cari lipseau şi co­misiunea declara acum, că tóté suntü în cea mai bună ordine.

Unü omü cu minte ar crede, că tóté cassele ce suntü încredinţate suprave- ghiării unui singurü omü, ar trebui sé se revideze într’o singură $ şi adecă una după alta. Dór acésta nu s’á íntémplatü, Din contră se făcu totü posibilulü pen­tru ca revisuirea casselorü sé râmână fără de resultatü. înainte de tóté cas­sele se scontrau una câte una, mai de­parte Kokan scia întotdeuna, când se presentă organele de controlü şi ce cassă vorü cerceta şi în fine i-se concese chiar bravului Kokan odată, când se descoperio lipsă însemnată din banii gata, de-a pune la locü suma ce lipsea. Aşîa 4^u, mergea lucrulü de minune în ministeriul de comerciu şi decă Kokau n’ar fl fostü aşa de gâgăuţa, de a juca cunoscuta co- mediă în oficiulü de vamă, cine scie decă elü nu ar fi şi astădi încă favoritul ministeriului.

Căci nu se póte nega, că Kokan era fórte agreatü. Décá suntü adavé- rate tóté câte le-amü aucjitü acll ín sala tribunalului, atunci Kokan se bucura de încrederea deosebită a tuturorü funcţio- narilorü, íncepéndü dela ministru şi pănă la servitoriulü de cancelariă. Decă ci­neva din ministeriu avea lipsă de bani, trebuia sé ajute cassele ce le avea la în­demână Kokan.

Despre unü paşă turcescü se isto- risesce, că a esplicatü în modulü ur- mătorfl înţelesultt visteriei statului : „Acesta e unü vasü mare în care ome­nii sérací îşi dau banii şi din care apoi îi luămtt noi“. Cam de acestü soiu erau şi cassele în ministerulü de comerciu. Minisrului îi trebuiau bani spre a mul- ţămi pe alegétorii séi din Kaposvar, secretarulü de statü avea lipsă de mobilă nouă, familia unui ministru era în cala­mitate de bani, soţia unui servitorü de cancelariă născu fericită unü copilü şi Kokan trebuia sé ajute în tóté caşurile.

I se dădeau obligaţiuni şi aceste se réscumpéraü, ori şi nu, destulü că Kokan, care avea atâta încredere cătră colegii séi şi peste acésta şi o inimă fórte bună, semţi simpatiă şi pentru amabila sa per- sóná şi-şi oferea creditü — intru cátü erau de ajunsü puterile disponibile.

Kokan trăia ca unü micü c eu şi după socotelele ce le desfăşura elü adî înain­tea tribunalului numai aşa fugitivü, se pare că Dumineca elü lua băi de cognac. D0că audimü, că pentru birji se cheltu­iau pe anü numai 80,000 florini şi că fie­care funcţionarfi cápéta aţâţi bani, de câţi avea trebuinţă, atunci trebue sé cre- demü că cei din ministeriu de comerciu ducóu în adevérü o vieţă ca într’o miiă şi una de nopţi.“

Cu dreptü cuvéntü cere „Bu­dapester Tagblatt“ ca sé se aducă deplină claritate în afacerea Ko­kan şi toţi cari suntü vinovaţi sé fiă traşi împreunu cu elü la rés* pundere, căci décá 0răşî vorü fi „cruţate“ anumite persóne, atunci réulü nu se va sterpi şi caşuri de aceste se vorü mai repeţi şi sub ministeriulü „reconstruitü“, cum s’au íntémplatü sub „vechiulü“ ministeriu Tisza.

I s’au formatü doué corpuri noué de armată rusescl unindü la unü locü diviziile cu numérulü trei din câteva corpuri de ar­mată.

„Graşdanin“ e convinsü, că iparla- mentulü germanü va primi proiectulü amintitü mai süsü, dór dice că Bismarck nu ar fi ínvoitü cu elü.

Călătoriile împăratului germanü.

Impératulü Wilhelm de când s’a ur- cutü pe tronü e mai totü pe drumü şi lungulü şirtt alü cálétoriilorü şi visite- lorü sale încă nu s’a terminatü. In pri­mele 4ile ale lunei lui Octomvre ímpé- ratulü germanü va merge la Atena, spre a asista la căsătoria soréi sale, a prin- cesei Sofia, cu prinţultt de coronă alü Greciei. O fóiá din Berlinü comunică acum, că cu acestă ocasiune impératulü Germaniei voiesce sé mergă şi la Cons- tantinopolü spre a visita pe Sultanulü. Numai o singură piedecă se părea că se va opune acestei cálétorii, care este de multü proiectată, şi acesta piedecă sta în împrejurarea, că după informaţiunile luate impératulü nu se póte aştepta la o contra-visită a Sultanului. Decă ínsé se va adeveri scirea din urmă, acésta ar dovedi, că s’a aflatü 0 modalitate spre a delătura şi acéstá piedecă.

d i n

Pregătiri militare ale Germaniei.

Ministeriula de râsboiu germanii a hotărîta, precum scima, de a forma din prisosulii trupelortt corpului de armată2 pomeranîi şi 15 din Alsaţia-Lotaringia douâ corpuri de armată noue. Se asigură însS, că prin acesta nu se va îmulţi nu- merulG trupelor ii, ci numai se voră îm­părţi altfelQ.

In Rusia însâ toţi sunta de firma credinţă, că se ’nmulţesce armata ger­mană cu douâ corpuri nouă şi foile ru­sescl dau pe faţă din causa acesta cea mai mare indignare. „Graşdanin“ vede în măsura germană unii „simptoma se- riosa şi ameninţătorii“.

Se observă de altă parte, că toc­mai Rusia este, care a data esemplu pentru acesta, când înainte c’unft anii

Oyaţiuni pentru regina Natalia.

La Te-Deumulâ festivii, ce s’a ce­lebraţii pentru (Jiua onomastică a regi­nei Natalia în biserica Nataliei din Bel­grad a, n’a luata parte nici regele Alexan­dru, nici vr’unulii dintre [regenţi. Aseme­nea au fosta absenţi şi miniştrii. Biserica cu t6te acestea a fosta îndesuită de pu­blica, mai alesă femei. Se presentară soţiile, tuturora marilora demnitari ai statului, între cari d-na Sofia Ristici, so­ţia primului regenta, şi d-na Gruicî, so­ţia ministrului-preşedinte. Dintre bărbaţi afară de câţiva comercianţi, era de faţă numai fostula consula generala serbesca în Sofia, Daniel, care s’a pusa în frun­tea comitetului de agitaţiune, ce lucră în favorea reginei-mame. Una mare număra de case şi zidiri publice au fost decorate cu stegurl. Damele au adresat reginei Natalia o depeşă de gratulare, la

FOILETONULÜ „GAZ. TRANS.“

ET-u-zita, la, IEBom.â,ni-Studiu etnografică comparatiyü de Elena Se- vastos. Premiată de Academia Română cupre- miulü Eliade-Rădulescu (5000 lei) 1888. Bu-

curesci 1889.(Urmare şi fine.)

Am vorbita pănă aci pe scurta des­pre ceea ce se găsesce în opera D-rei Sevastos, nu de ce ar fi trebuita sé fiă. Ml-amü bătuttt capulü neíncetatü sé gă- sescü acea conclusiune, care sé reiasă de la sine, o conclusiune istorico-etno- grafică, despre care se vorbesce în con- diţiunile concursului publicatü de Aca­demia Română. Inzadarü mî-au fostü tóté ostenelele, căci şi ce ar fi bunü în acestă carte, nu e rénduitü; îţi obo­sesc! mintea, căci nu prind! nici măcarfi legătura logică a ideilorü.

Dér sé fiu mai lámuritü. Credü, că numai din fragmentele datelorü presin- tate de autóre nu s’ar putea ajunge nici odată la o conclusiune. Mai trebuiau studii şi cercetări, şi încă serióse. Este dreptü, că tema, pe care Academia a a-

les’o pentru acestü concursü, era fórte anevoiosă. Nunta la Români! Aci nu era vorba numai a prelucra ceea ce se scia, dér trebuiau culegeri cátü mai nu- meróse şi din tóté părţile locuite de Ro­mân! ; acestă adunare de date, decă Aca­demia nu voia seu nu putea sé şi-o ia asupră-şl, era trebă concurentului s’o facă.

Multü mai multü ínsé ar fi fostü fo­losită Academia, decă admitea concurenţi pe regiuni.

Şi în faptü a cálcatü condiţiunile concursului premiindü „Nunta la Ro­mâni“ a D*rei Sevastos, care nu e nici mai multü nici mai putinü decátü o in­suficientă descriere a datinelorü la nuntă din părţile Moldovei şi póte ale Do- brogei. Căci sé ne fiă cu iertăciune, decă vomü cjic©, că ceeea ce autórea ne spune despre celelalte regiuni, e palidü şi de multe ori réu reprodusü.

Ne surprinde, cum de n’a védutü comisiunea esaminatóre a operatului pro- cedeulü, pe care ílü practică Domnişora Sevastos ?

Vom îndrăzni dér noi a i-lü face cunoscutü. Ori de câte ori autórea repro­duce ceva nou, nepublicatü încă, face ce face şi esclude ori ce mijlocü de con­trolü, — aşa când vorbesce de datine, superstiţiunl etc. în capitolele, pe cari le-am citatü mai süsü. Totü aci este lo- culü sé observámü, că la vrăjile de dra­goste nu ne face cunoscute chipurile cum se facü e le ; acestea suntil esplicărl necesare şi cari nu suntü trecute cu ve­derea, decátü de omulü, care nu le pri­cepe însemnătatea. In tóté colecţiunile de acestü felü, ce le avemü pănă acum, ele nu lipsescü.

Aci nu scii ce sé mai 4i°I • nesciinţă ori rea credinţă!

Lucrulü este mai lámuritü şi mai instructivü, când e vorba de autorii, pe cari autórea îi citeză

Autorii, pe cari i-a consultatü, suntü puţini la numérü. Apparent rari nantes in gurgite vasto. Pare că din cei mai de predilecţiă ar fi Ida de Düringsfeld, pe care a tocit’o réu de totü (sit venia verfio), apoi Damaschinü Bojinca în Anticele

Romanilora — care, nu sciu déu! de merită atâta greutate — în urmă Gu- bernatis, Giussani, pănă şi M-me Georges Sand îi umple vr’o 8 pagine bunicele de citate petit. Şi aci ínsé îţi ia orî-ce mijloca de controla, căci pomenindu-i în josulü astericului, nu binevoosce a pune nici volumulü nici pagina, la care se găsesce cutare seu cutare lucru.

De multe-ori amestecă citatele, că-ţi taie orî-ce poftă de cetitü. Intre multe altele este de notatü pag. 241, unde face totü o ciorbă din citatele dela Ida de Düringsfeld şi dela Cantemir. Ce galimatias!

Suntü unele pagine, carlpresintă la aparenţă totü aparatulü unei erudiţiuni desâvârşite, dér şi aci se tradeză sin­gură.

Tóté aceste pagine suntü de recu- noscutü prin faptulü, că compilate din alte cărţi suntü în totă regula, citatele portă numérulü volumului şi alü paginei din autorulü, din care suntü reproduse. Am avutü plăcerea sé constatü, că aceste pagine suntü compilate din Ath. Mărie-

P a g in a 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 197—1889.

care acésta arëspuns în termeni călduroşl. Se asigură, că reginei Natalia nu i-se va face nicï unü felii de primire oficială, când va sosi în Bëlgradü.

Cestiunea încoronării în Boemia.Deputatulă Zucker, în darea sa de

sémá cătră alegătorii din Chotieborz, atinse şi cestiunea încoronării Monar- chului ca rege alü Boemiei. Elü 4ise in­tre altele, că raporturile esterne nu potü sta în calea încoronării, care fiindă unü actü bisericescü, n’are sé stea în calea alianţei nici sé influinţeze asupra alia- ţiloră monarchiei.

„încoronarea împăratului nostru, dise Zucker, nu ínsemnézá înfiinţarea unui regatü slavü xoct’i%o%riv, în mijloculü Ger- manilorü, ci a regatului Boemiei ca parte constitutivă integrantă a Austriei; şi eu nu potü admite, că unü poporü atátü de mare şi puternicü, cum e celü ger­manü, ar avé temeiu să se temă de unü actü simplu, a cărui necesitate e dove­dită deja prin titlulü domnitorului nos­tru... şi decă Maghiarii, cari se pricepü puţină în liberalismü, au lucratü cu dor nespusü pentru obţinerea încoronării, atunci şi noi putemü sé aducemü la va- lóre dorinţele nóstre“.

Deputatulü Zucker cpc©? că recunós- cerea individualităţii regatului Boemiei este chiar o stavilă în contra panslavis­mului, de care Germanii se temü, că le ameninţă interesele. Când privirile Boe- milorü vorü fi îndreptate spre Praga, atunci nu mai e temere, că se vorü uita spre ostü ori spre vestü.

„Narodni L i s t y ocupându-se cu vorbirea deputatului Zucker, combate vederile acestuia, că încoronarea ar fi numai o ceremoniă bisericescă; cu acesta poporală cehü, creatorulü regatului boem, nu s’ar mulţămi. „Ce felü de regatü ar fi acela — dice főia cehă — ce ’lü do- resce Cehilorü deputatulü Zucker şi în care Cehii să nu decidă nici asupra dă- rilortt, nici asupra armatei, nici asupra finantelorü? Poporulü cehü nu se póte mulţămi niciodată cu unü actü, care în esenţă n’ar fi altceva decâtă o festivitate încâtva mai costisitóre şi mai pomposă. Asta-i totuşi ceva pró puţină pentru tre­buinţele poporului cehü.“

Sârbii dalmatinî despre programulu uniunei.

Se scie, că în programulă maiori- tăţii croate din dieta dalmatină se află unu punctă, care cere croatisarea şcoleloră şi oficiiloru din Dalmaţia. Acestă punctă n’a putută fi aprobată nici chiar de Şerbi, necum de Italieni, şi de aceea deputaţii şerbi şi italieni nici n’au subscrisă pro- gramulfl, ba din contră îlă combată.

nescu, Fustei de Coulanges şi Desaubry. Nu-i vorbă, aci autórea îţi dă prilejulü a o urmări cu siguranţă.

BănuescQ, că aceste compilaţiuni suntü făcute seu cu repediciune séu suntü făcute unele din ele fără nici o judecată. Aşa de esemplu la pag. 214, autórea vorbindă de corona ce o purta mirésa la Grecii cei vechi, dice: „Co­rona, după cum noi vomú avé adeseori prilegiulu de a vedé, era în obiceiu la tóté ceremoniile cultului“. Şi nu mai vorbesce despre coronă, pentru că a- césta este, după mine, o compilaţiune nesocotită.

Am mai pesciutü pe ici pe colo unele nostimade pe cari nu sciu la ce să le atribuiu. La pag. 88 spune, că pă­rinţii fetelorü şi flăcăiloră din Macedo­nia jocă la împărtăşită rolulü celü mai însemnat, ca şi la „Romanische Colonii.“ Ce noimă o fi avândă asta ? !

La pag. 154: „Bradulă se găsesce la Klein-Russen“; — O sancta simpli- citas !

Reproducţiunea cânteciloră în dia- lectulă macedo-română din Burada este neesactă, rea.

Deputatulü sârbă Sava Bjelanovic, scriindă despre acestă programă în fóia sa „Srpski Glas“ din Zara, declară, că Serbii suntă în contra realisării acestui programă, care ţîntesce la o Croaţiă mare cu Bosnia şi Erţegovina pănă la Novi- bazară. Naţiunea sârbescă, 4i°e ®je" lanovic, a liberată Dalmaţia de Turci, nu-i vorbă, cu ajutorü streinü, dór fără să stea sub scutulü unui dreptă de stătu croată, pe care dreptă Sârbii nici nu l ’au dorită nici nu l’au cunoscută, şi pe care fii naţiunei sârbesci nici nu’lă do­resc! nici nu’lü cunoscü. „Noi Sârbii din Dalmaţia nu vremü sé stămă nici sub scutulü Croaţiei nici sub scutulü unui dreptü de statü croatü... scimü din esperienţă cine suntü d-nii Croaţi, ce însemneză „cosciinţă croată“ şi „croati­sarea şcolei“: restabilirea unei naţiuni şi anularea alteia. Programulü ne ves- tesce deci o nouă luptă, noué atacuri, nouő provocări. Vomü răspunde cu pu­ternică resistenţă ă la guerre, comme ă la gu erre“.

Etă unde duce şovinismulă. Provocă lupte crâncene chiar între fraţi de sânge, necum între naţiuni diferite, cum le-a provocatü la noi stăpânirea ungurâscă.

Cehii şi Ungurii.Unü corespondentă alü 4iaru_

lui „Pester Lloyd^ din Viena, care este mai apropiatü de guver­nulü austriacü, srie despre numi­rea noului guvernatorü alü Boe­miei între altele :

Nu sciu întru cátü "numirea conte­lui Thun-Hohenstein ca guvernatorü alü Boemiei póte să aducă pe Cehi mai aprópe de împlinirea ţîntei loră de a face încoronarpa împeratului ca rege ală Boemiei, dór am causă prea fundată a crede, că după ce şi în acelă casă, când s’ar să- verşi ceremonia de încoronare, ar rămâne în vigóre constituţia esistentă şi cu ea acelă paragrafă alü constituţiei, carega- ranteză egala îndreptăţire a celorü două naţionalităţi în Boemia, guvernulü nu ar retusa absolutű de a face o asemenea concesiune esterioră, îndată ce ar ave convicţiunea, că prin acésta ar face să înceteze agitaţiunea cehică. Guvernulü adecă ar privi ceremonia de încoronare numai ca ceremoniâ.u

La acestea observă „Pester Lloyd“ :

„N’avemü firesce nici o causă de a lua seriosă posiţiune faţă cu o cestiune, care póte se află numai în stadiulü pro­iectului. Dér aşa în modă academicü, cüm a fostă ea pusă, putemă să di- cemă şi noi, că printr’o alcătuire federalistică a Austriei basa austriacă a pactului publicü cu Ungaria şi una din cele mai însemnate presupuneri a aces-

Să nu uitü a pune în vederea ce- titorilorü şi unü espedientă propriu alü D-rei Sevastos de a’şi mări volumulă. De vomü lua în consideraţiune, că 8 pa­gine de citaţi une se datorescü autorului M-me Georges Sand (La mare au dia­ble), că dela pag. 92—98 mai este încă odată reprodusă în Anexe şi că în cursulă operei suntă o mulţime ne­numărată de repetiţiuni, şi că în sfârşită vr’o |5 pagine |suntă ale D-lui S. Fl. Marian (Vergelulă din ţinnutulă Dornei)— lucruri, cari ar fi trebuită numai re- sumate, — apoi atunci volumulă de 406 pagine se reduce cam la jumătate, de vomă ţin0 sémâ de părţile, cari se re­producă fără nici o schimbare din colecţiunea de poesii populare a D-lui G. Dem. Teodorescu şi din Ochtoicele şi molitvelnicele cele mai pestriţate cu termeni slavonesci. Pare că te lovesce guta, când dai peste Vossglaşeniele D-rei Sevastos.

Acestă espedientă nu este nici umană nici onestă , mai alesă când se gândesce cineva, că D-şora Sevastos şi-a tipărită lucrarea, nu pe banii săi proprii, ci pe ai Academiei Române.

tui pactă s’ar altera şi că prin urmare Ungaria, încercându-se realisarea acelei idei, ar avea s i se retragă simplu p e basa uniunei personale, fără a mai încerca să se amestece în afacerile interiore ale Austriei.“

Unü actü de violenţă cehü.Foile germane comunică următdrele

despre ună actă de violenţă, care, décâ adevărată că s’a comisă, nu le face nici o onore Cehiloră :

In Horschan au Germanii o şcolă poporală. Inv0ţătorulă, nou numită, veni së se instaleze în edificiulă şcolei, unde i-s’a dată locuinţă. Cum sosi acolo, ună membru ală comitetului comunală şi ală consiliului şcolară locală se duse la elă şi-i spuse, că primăria nu-i permite a intra în edificiulă şc<5lei, deôrece comuna a hotărîtă së foloséscâ acelă edificiu pentru şcolă cehică şi pentru învăţăto- rulă ei. Invăţătorulă germană cu tote ameninţările, chiar ale poporaţiunii cehe de p’afară, declar à că, fiind ă numită înv0ţătoră cu decretü de cătră consiliulü şcolară c. r. de cercü, nu va ceda decâtü numai forţei. Ameninţată fiindü învă- ţătorulfi de poporü, că va fi aruncatü în laculü din acea localitate, ca să-şi asigure vi0ţa părăsi edificiulü şcolei. Oficiulü comunalü deşchise cu forţă edificiulü, îi arunca afară mobilele învă­ţătorului, şi se muta în locală şcola cehă cu învăţătorulă ei.

In contra acestui actă de violenţă s’a făcută arătare la autorităţile compe­tente. Prin acte de acestea însë Cehii nu dau dovecjî de liberalismă şi în in- teresulă lorü ar li să ia ei înşişi măsuri de îndreptare, dacă s’a comisü actulă.

Completarea cabinetului în România.„Corespondenţa politică“ primesce

din Bucuresci o scrisóre, care constată, că cestiunea d’a complecta cabinetulă română nu e actualmente la ordinea dilei, deórece portofoliulă lucrăriloră publice se află provisoriu în mâni escelente şi d-nii Lahovarii şi Gherassi nu şi-au dat demisia. Se va da, afară din România, puţină interesă personagieloră arătate ca candidaţi pentru ună nou cabinetü, căci străinătatea nu se intereseză decatü de direcţiunea politicei cabinetului în- tregü, direcţiune ce va rămâne şi în viitoră în mâni e conservatorilorü.

Decă la o epocă óre-care ar de­veni trebuinciosü să se complecteze ca­binetulă, s’ar lua póte câţi-va membri din partidulü junimistă, decă aceştia ar voi să admită principiile conservatorilor. Dér nu póte fi vorba de negocieri cu partidulă junimistă. Celă multă o conto­pire între junimişti şi liberalii naţionali ar fi posibilă, căci junimiştii ar putea

Dér destulă, căci mi-e témá ca ce­titorii obosiţi să nu’mi 4i°& cum a răs­punsă Malherbe pe patulă de mórte preoţilorfi cari, voindă să-i susţiă cura- giulă în momentele din urmă, îi vorbi au despre viaţa de veci, dér făcândă gre­şeli de limbă : „Ne me parlez p lu s , vous m’en dégoûtez“ (Nu-mi mai vorbiţi de ea, căci mă desgustaţl.)

Acésta este quintesenţa cărţii pre­miate de Academia Română, căreia da­tori suntemă a-i spune : Caveant consu- les....\ Va veni vremea, când o vom pune sub epitropia condeiului şi a criticei se- rióse. Suntă câţi-va ani, de când totă cu ocasiunea unei acordări de premii opinia publică a fostă sfruntată, şi atunci se (|icea, că asupra Academiei în acea afacere planézá ună punctă negru ; cu durere vedemă, că acelă punctă a cres­cută în dimensiune şi umbra-i mohorîtă s’a întinsă ca pecingenea ; din punctulă negru s’a desvoltată o pată négrá, în faţa căreia cu toţii trebue să ne în­griji mă. Teuşanu.

p&nă la ună órecare punctă să acopere pe liberalii naţionali cu onorabilitatea loră şi ar câştiga o mai mare influinţă în ţeră. Deră pretenţiunile ridicate de diferiţi membri ai altoră partide pentru a obţine un portofoliu ar trebui să fiă luate în consideraţiune, atunci ar trebui în- aintedetóte ca cei ce leridică să’şî modifice într’ună chipă seriosă simţămintele lorü politice. In ori-ce casă, nu esistă pentru conservatori nici ună motivă pentru a se retrage dela putere.

SOIRILE ţ)ILEI.Reformă în instrucţiune. Ministrulü

ungurescă de instrucţiă a adresată con­ciliului instrucţiunii o invitare, d’a ra­porta cum şi în ce modă s’ar pute erăşî pune istoria universală între obiectele esameneloră de maturitate, celă puţină în întrebările fundamentale, deórece, după introducerea regulamentului făcuta pe temeiulă articulului de lege din 1888, cu privire la esamenele de maturitate, prin care s’a scosă istoria universală dintre obiectele de învăţământă, tinerii, cari esă din scólele medii, nu se duoű în scólele înalte cu cunoscinţe îndestu- litore din istoria universală. Mai departe ministrulă grăbesce scóterea limbei eline din gimnasii, pentru ca órele, ce suntü ocupate cu studiulă acestei limbi, să fiă ocupate cu studii mai folositóre în vieţa practică.

Cum vedemă, ministrulă ungurescü s’a convinsă, că numai cu istoria ungu- réscá, ori mai bine disă nnmai cu cul­tura unguréscá nu-i chipü de trăită ne­cum în lumea asta, dér nici chiar în închipuita Maghiariă.

** *Depunerea gradului li-s’a încuviinţată

cu 4i«a de 15 Septempre 1889 capela- niloră militari cl. 2 în reservă : Nicolau Aronă, Iónü Mănoiu, Iónü Manta, Iónü Medeşianu, Ionă Moşoiu şi Alexiu Staicu, toţi aparţinători cercului de întregire Nr. 31.

** *Tisza recte Hosch. „Figaro“ din

Parisă dela 9 1. c. aducej următorea no­tiţă: „Marele amică ală Franciéi“, mi- nistrulă-preşedinte ungurescü d-lü Tisza, sosesce ac|I în Parisü. De pe tribuna parlamentului d-lă Tisza a declarată în anulă trecută, că concetăţenii săi să nu ia parte la esposiţia din Parisă „deórece, stradele Parisului nu suntă sigure“. Probabilă că de atunci s’a mai gânditü şi şi-a schimbată părerea în privinţa că­lătoriei primej diósé, căci vine să visiteze Parisulă şi esposiţia. Dér în mustrarea cugetului său a aflată de bine a-şi lua ună altă nume. Decă veţi audi vorbin- du-se de unü baronü Hosch, salutaţi, căci acesta este d-lü Tisza, marele nostru amicü“. — Scirea acésta a fostü desmin- ţită de foile unguresci. Tisza nu s’a dusă şi póte nici nu se va duce la es- posiţiă. Parisienii nu vorü pute saluta dér pe „marele lorü amicü“ şi credemü, că acésta nu-i va face nici decum së despereze.

** *Universitatea sáséscá şi-a începutü

lucrările în 9 Septemvre n., când s’aîn- trunitü adunarea ei generală în sesiune ordinară.

** *FÓCÜ mare. Ni-se scrie [din Deva:

In diua de 30 Augustü st. v. pe la órele5 p. m. s’a întêmplatü o mare nenoro­cire în comuna Santundreşă (comit. Hu- nedórei) ar4©ndă 8 edificii, împreună cu grâulă, cu fânulă şi cu tóté câte le are bietulü economü pe timpulü acesta adu­nate. încâtü nu le-a mai rëmasü decâtü vatra négrá. Dauna se urcő la 3.200 fl. v.a. Dintre aceste edificii au fostü asigu­rate numai doué pentru 470 fl. Fo- culü s’a ivitü din joculü unui băiattt de 6 ani cu chibrite. — Avisü părinţi- lorü, ca së nu mai lase chibritele (aprin- j órele) pe mâna copiilorü.

** *

GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 197—1889.

NfeNltt de presă. Foile unguresc! ne jpBtt, că la 12 (24) Septemvre se va directa înaintea juriului din Cluşiu poceralti de pressă intentată de „pu- pistulti“ Iosifa Petrană în contra di- wctonjîui de teatru Ditroi pentru vătă- ţpe de onore.

** *Concertii de binefacere. Aflămă cu

iHoere, că distinsa violinistă domnişora im de Brennerberg, fiica d-lui primarii li oraşului nostru Fr. de Brennerberg, care

; i absolvată cu succesă strălucitei con- !wvatoriultt în Viena, va da Marţia vii- iw, în 5 (17) Septemvre a. c. ună con- Nrttt cu scopii de binefacere, în salo- Bdâ hotelului Nr. 1. Bilete se capetă1 librăria d-lui Henricii Zeidner şi în ira concertului la cassă. Sciindii că i 6ra Brennerberg a dobândiţii la con- ■rvatoriulft din Viena primulă premiu î»Tend& în vedere şi scopulii filantro­pii alil concertului, publiculă nostru d» sigură nu va întârdia de a încuragia ca concursulii său câtii mai numărosă Mestâ multa promiţătorii talentii.

*♦ *Graţiaţii. Redactorulă foiei „Erdely

iradou din Cluşiu, Iosef Korbuly, care fiisese condamnata la şese lunî în- jWre pentru vătămare de onore adusă redactorului lui „Ellenzek“, Miklos Mă, a fosta graţiata de Maiestatea N după unft aresta de Sl/2 lunî.

** *Invitare. La adunarea generală a So-

tMţii pentru crearea fondului de teatru nmdnu, precum şi la festivităţile ce se vorQ aranja din incidentula acesta în or&şula Caransebeşa la 17/29 şi 18/80 Septemvre 1889 după programula de mai joşii, învită pentru comitetula aran- jatoru din Caransebeşa d-mi: jLndreiu Mu preşedinte, Davidu Terfâloga se­cretarii. *^ iţe

Emke sprijiniţi, de Jidovi. Din Ter- gslti Murăşului i-se scrie „Telegrafului Bomânft“: I11 dilele acestea s’a instalata b capitala săcuescă Mureşa-Oşorheiu unii ala doilea rabina jidovesca, care la instalarea sa ţinu o vorbire multa pro- miţătore pentru Emke*). Acesta apos­tolii jidovesca 4ice, că va sprijini ma- ghiarisarea din tote puterile. S a ţinuta apoi şi una bancheta strălucita, cu care ocasiune toastară cetăţenii Schwarz , fallerstein şi alţi jidan!, accentuânda asemenea promovarea maghiarisării. To- astatorii jidan! au uitata însă să spună şi aceea, că ei şi ceilalţi ai lora cuprindă ti te întreprinderile de câştiga, încâta creştinii ungur! şi de alte naţionalităţi nu pota ajunge nici la o arendă; că ei păgubescii pe creştinii vendător! de ce­lei e, ierni etc., dând a cu apucăturile lora Bralta de luoru judecătoriei cercuale şi poliţiei, deşi în urma urmelora creştinula rimâne păgubita, er jidanula cu câştiga. Scriitorula acestora şire a fosta martora ocularii, când — nu de multa una bieţii omti venduse una cară de căr­buni în saci, şi după ce sacii îi goliră de cărbuni în magazinula Jidanului, i-a plătită cu una saca de cărbuni mai puţina, şi zadarnică a fosta stăruinţa bietului omfl. pentru plătirea sacului de cărbuni, mai plângendă bietula oma, a fgmasă păgubitu. Casele cele mai fru- mtae din M. Oşorheiu din stradele prin­cipale sunta astă4î cumpărate de jidan!, foşti sSracI la venirea lora aici. Tote acestea nu bată la ochi Maghiarilor a, câtă vreme sprijinesca pe Emke.**

Pocii la opera din Pesta. In noptea de Sâmbăta trecută spre Duminecă opera din Pesta a fostă în pericula de a arde, a patra oră în timpa scurta. Intr’o gro- p& au aisă haine vechi. Poliţia crede,0& foculft. a fosta pusa cu intenţiune, fiindcă s’au găsită bucăţi de lemne învă- lite în haine, cu scopa, se vede, de a da nutrimentă focului. ** *

*1 Emke •' prescurtare folosită de foile un- mrescl, care vrea 36 4ică- „Erdălyi-magyar- Kultur-egylet“. Red.

Bubatü. In Cluşiu s’a ivita bubatulü (vărsatula.) Din causa acesta procurorula a dispusa vaccinarea arestanţilora.

Corespondenţa „Gaz Trans.“Din tractulü Iernutului. Şeulia romană,

30 Aug. a. c.In n-ru 127 ala „Gazetei“ apăru

una estrasa dintr’o corespondenţă tri­misă de una preota din tractula Iernu­tului cu data 6 Iunie a. c., care — pe când de-o parte cu tota dreptula îşi es- primă bucuria sa pentru zelula manifes­tata de deosebitele protopopiate dinar- ohidiecesa gr. cat. de Alba-Iulia şi Fă- găraşa întru îmulţirea fondului întemeiat de Escel. Sa Mitropolitula Ioana Vancea pentru preoţii deficienţi, cărei bucurii trebue să se asocieze fiă-care Româna, în linia primă însă preoţimea ca parte interesată mai de aprópe, —Jpe atunci de altă parte nu se sfiesce a eşi în pu­blicitate cu neadevăruri trăgândă la în- doélá leala atitudine şi buna conduită a preoţimei din tractula Iernutului faţă de augmentarea fondului amintita ala pre- oţilora deficienţi.

. . . Subscrisula — autorisata de on. preoţi tractuali adunaţî în sinoda estra- ordinara în comuna Ogra la 19 Aug. st. n. spre a’şi alege deputatula tractului pentru fiitorula sinoda archidiecesana — în interesula adevărului şi ala reputa- ţiunei atacate a tractului nostru, luai condeiula spre a face reflexiunile meritorie la corespondenţa citată.

Onoratula confrate preota în co­respondenţa sa între altele regretă că tractula Iernutului n’a luată nici o ho- tărîre în cestiunea augmentării fondului amintita, numai on. Demetriu Metea pa- rochula gr. cat. din Acintişa a făcuta dela sine una oferta de 100 îl. v. a., obligându-se totodată a solvi în totă vieţa sa şi o taxă anuală egală cu a ce­lorlalţi preoţi.

Aici corespondentele mascata, însă notariu din scopula cela urmăresce, aiu- reză. Nu’m! pota imagina, cum a avuta curagiulă a eşi în publica cu una nea- deveră ca acela, că tractula Iernutului n’a luata nici o hotărîre în cestiunea desa amintită, pe când e fapta necon­testabila, că tractula Iernutului şi-a ţi­nuta şi ela la réndula său sinodulă în cestiunea cunoscută la 3 Aprilie st. n. în comuna Selcuda sub presidiulă ordi- naru. Conclusele aduse de sinoda suntu depuse la protocol care apoi la timpulă seu s’a înaintata prea veneratului cons. metrop. în Blaşiu.

Aşa curendă a uităta confratele preota corespondente conclusula adusa de sinoda în presenţa şi cu concursula d-sale, între altele că se deobligă fiăcare preota pe vieţă a solvi o taxă anuală de 2 fi. v. a. Dér aici mai multa se póte presupune o aberaţiune voluntară, pro­venită din ambiţiune personală.... Eu însă din parte-mi nu voiesca a ascunde mâţa în saca, căci i-se văda unghiile, eu voiesca a spune adevărula întrega. Recunoscu, că e adevăra curata şi fapta necontestabila, că on. confrate Dem. Metea, parochula gr. cat. din Acintişiu, în sinodula memorata a făcuta din par- te-şi una oferta de 100 îl. v. a. şi tot­odată s’a obligată a solvi şi taxa anuală de 2 îl. v. a. acceptată de on. preoţi tractuali pe vieţă. Ofertula confratelui Metea s’a făcuta în sinoda şi nu airea, şi e cuprinsa în procesulu verbala ala acelui sinoda. Preoţii au acceptata ofer­tula mărinimosa cu mulţămită între aplause prelugite cu „să trăescă“ şi şi-au esprimatu recunoscinţa protocolară.

Cumcă corespondentula nostru nu spune adevărulu curata, se vede şi de acolo, că pe când d-sa susţine, că trac­tula n’a luata hotărîre, pe atunci invo­luntara face alusiune la decisiunea ace­luia, când continuă că confratele Metea pe lângă ofertula de 100 îl. v. a. s’a deoblegata pe vieţă a solvi şi taxa „egală“ cu a celorlalţi preoţi. — Décá tractula n’a adusa nici o hotărîre, atunci întreba pe parţialula corespondenta, cum póte solvi clientula D-Sale taxa „egală“? Poftima logică! Décá n’a spusa tota adevărula, mai bine făcea décá tăcea.Si tacuisses etc......

Departe de a intenţiona să impug- neza ofertula generosa ala confratelui Metea, nu ! din contră îla lauda ca una merita, ca o faptă nobilă démná de imi­tata şi de alţii; — ceea ce intenţionezi! eu a reproba este procedura scâlciată, care tinde a blama una tracta întrega.

Cunóscema noi buba. Causa durerei corespondentului mascata e foeula lui de mâniă, pentru că nicî unfl preota din tracta nu şi-a luata inima în dinţi să publice „ur’bi et orbi“ ofertula confratelui

Metea şi multele sale merite! Hino iile dolor!

Preoţii tractuali, aderânda la prin- cipiula religiosa: „tota ce este înălţata înaintea omeniloră, înaintea lui Dumne- 4eu este urîciune“, au tăcuta, pentru ca nu cumva simţula fina şi modestia ge­nerosului oferenta să apară atinse; — au tăcuta, căci au sciutâ, că venerabila superioritate bisericescă cunosce ofertulă din relaţiunea oficiului ptotopopescă; — au tăcuta pentru că S. Scriptură 4 ce : „Ce dădrepta, să nu scie stânga“. Fapta bună îşi are remuneraţiunea în sine şi prin sine însăşi. Manecânda din acesta principiu, on. preoţi au cugetată de su­perfluu, de vanitate, a mai trlmbiţa în lumea mare acela acta de genero- sitate.

Coresponpentele nostru însă a fosta pentru publicitate cu or! ce preţa. Acuma decă era mai precauta şi mai prudenta şi se ocupa numai cu elogiula amicului său, — fiă convinsa, că nu aveama de a 4ice nimica, ci tote-i rămâneau de bani bun!, deorece eu n’am nimica cu meri­tele ori demeritele respectivului con­frate, fiă acelea câta de multe, real! or! ideali, nu mă simţa chiămata a-le cerne şi decerne. Atragă numai atenţiunea corespondentelui la îaiprej urarea, că cu altă ocasiune, când păşesce în publica, se fiă mai imparţiala, să se abţină dela insinuări necualiîicate, cum e şi acesta cu tractula Ernotului, şi eşinda afară din tufe să vorbescă numai adevă­rula curata şi nemistificata, — căci alt­cum se face numai de rîsulă lumei...

Nicolau Popii,parochă gr. cat. şi not. trac.

D P ro g rran as iadunării generale a Societăţii pentru crearea fondului de teatru românii, care se ya ţine în Caransebeşă la 17/29 şi 18/30 Septemvre 1889.

I. Sâmbătă în 16/28 Septemvre. 1. Primirea presidentului adunării generale şi eventuala a ospeţiloră la gară, la orele 2 după amMl.

II. Duminecă în 17/29 Septemvre. 2. La 9 ore dimineţa serviciula divina în biserica catedrală. Cântările liturgice le esecută societatea de cântări din loca.3. După finirea liturgiei la 11 ore adu­narea generală se începe cu următorea ordine din 4*: a) Presidentula deşchide adunarea; b) Presidentula comitetului aranjatora bineventeză dspeţii; c) se alega 2 notari pentru şedinţele adunării;d) se citesce raportula comitetului so­cietăţii despre activitatea sa dela ultima adunare generală încoce; e) se alege o comisiune de 5 membri pentru esami- narea raportului de sub d) şi pentru e- ventuale propuneri speciale; f ) se ce- tesce raportula cassariului despre starea casei şi averea e i ; g) se alege o comi­siune de 5 membri pentru revisiunea socotelelora; h) se alege o comisiune spre a câştiga membri noi pentru societate. i) Disertaţiune de d-la Vasilie Goldişa despre „Pesimismula în poesiile lui M. Eminescu“. Cu acesta şedinţa primă se încheie. 4. După ame4l la 2 6re ban­cheta la pomula verde. 5. Sera la 8 ore concerta data de societatea rom. de cân­tări şi musică din Caransebeşa. Progra­mula urmeză separatu. După concerta teatru: „Ruga dela Chiseteu“, de Iosifa Vulcana, jucata de membrii societăţii de cântări din Chiseteu. După acestea întru­nire la mese cu cântări de coruri.

III. Lunî în 18/30 Septemvre. 6. Şe­dinţa adunării generale se deşchide la11 ore cu următorea ordine de 4^: a) autenticarea procesului verbala ala şe­dinţei prime; b) raportulu comisiunei pentru câştigarea membrilora noi; c) raportula comisiunei asupra socotelelora societăţii; d) referada comisiunei asupra raportului comitetului şi eventuală asupra propuneriloră speciale; e) defigerea lo­cului adunării generale pe anulă viitoră;f) alegerea unei comisiunî de 3 membri pentru autenticarea protocolului acestei şedinţe ; g) încheierea adunării generale. 7. Sera la orele 7y2 serenadă presiden­tului adunării generale. 8. La 9 ore pe­trecere de jocă în sală la pomulă verde.

TELEG RAM ELE „GAZ. T R A X S.*(Seryiciulii biuroului de coresp. din Pesta.)

Kiel, 13 Septemvre. Marele prin­cipe succesorii alu tronului rusii a sositu la orele B3/4 şi a fostu salu­tată de tote corăbiile din portu, şi primiţii serbătoresce de admi- ralitate. Marele principe s’a dusu în castelu, unde’lii primi princesa Irena. Oraşulu e împodobitu ser-

bătoresce. După prâncj.ulu ce i-s’a datü, marele principe a plecaţii la Hanovera.

Bucureştii, 13 Septemvre. Ghi- vernulu pregătesce, precum se vor- besce, espulsarea mai multorü (Jia- rişti străini, între cari şi austriacî.

Agramü, 13 Septemvre. Starce- vicî a fostü liberatü ac}Î din în- chisore.

ULTIME SCIRl.Prefectulü din Vlaşca, spune

„R. LI.“, a făcuţii cunoscuţii gu­vernului pe cale telegrafică, că dealungulü Dunării arü fi aşe4ate numerose trupe bulgare şi că după informaţiunile, ce le-a primitü elu de dincolo de Dunăre, la 18 Sep­temvre are se se proclame inde­pendenţa principatului.

O telegramă din Odessa catră „Daily News“ spune, că unulü din­tre directorii societăţii ruse de na- vigaţiune pe Dunăre a declaraţii, că, cu tóté desminţirile oficióse, s’arü fi întrodusu în Bulgaria mari cantităţi de arme austriace şi că, afară de aceea, s’ar fi dusu unu numérü mai mare de oficeri aus­triac! ca instructori în Bulgaria. Pentru a nu deştepta atenţiunea, oficerii se $ i c e că arü sosi unulü câte unulü.

Din Roma s’a telegrafiatü că- tră „Agenţia liberă“ scirea, că gu- vernulü italiană a numită deja pentru casulü de résboiu pe gene­ralii prinţulă de Aosta, Pianeli şi Palavicini comandanţi de fortăreţe şi pe generalii Cosenz şi Cialdini şefi de statü majorü generalü.

Artistulu Ionescu cu trupasa va mai da încă doue represen- taţiunî Sâmbătă în 14 şi Duminecă în 15 Sept. în sala berăriei orăşe- nescî (Strada Căldărariloră).

C Bir sul u pieţei B raşovudin 13 Septemvre st. n. 1889.

Bancnote românescl Cump. 9.44 Vend. 9.47JLrgintu româneseti - n 9.40 9.43Nupoleon-d’orl - - - ti 9.46 n 9.49Lire turcesc! - - - n 10.70 10.75Imperiali - - - - r> 9.70 9.75Galbinî n 5.58 » 5.64Scris. fonc. „Albina“ 6% n 102.— n

»1 o n 5% n 98.50 n 99.—Ruble rusesc! - - - » 122.50 123.—Mărci germane - - 58.10 58.30

Cursulă la bursa de Vienadin 22 Septemvre st. n. 1889.

Renta de aurii 4°/0 - - - - - - 99.60Renta de hârtiă5°/e - - - - - - 94.80Imprumutulii căiloră ferate ungare - —.—Amortisarea datoriei căiloru ferate de

ostii ungare (1-ma emisiune) - - 99.90Amortisarea datoriei căilorâ. ferate de

ostii ungare (2-a emisiune) - - 117,—Amortisarea datoriei căilorii terate de

ostii ungare (3-a emisiune) - - 112. -Bonuri rurale ungare - - - - - 104.70Bonuri cu clasa de sortare - - - - 104.70Bonuri rurale Banatii-Timişu - - - 104.70Bonuri cu cl. de sortare - - - - 104.70Bonuri rurale transilvane - - - - 104.70Bonuri c ro a to -s la v o n e ..................... 105.—Despăgubirea pentru dijma de vinii

ungur eseu ............................... 99.75Imprumutulii cu premiulii ungur eseu 137.80Losurile pentru regular ea Tisei şi Se-

ghedinului - - 129.75Renta de hârtiă austriacă - - - - 83.50Renta de argintii austriacă - - - - 84.85Renta de aurii austriacă..................... 110.—LosurI din 1860 - - - - - - - 137.70Acţiunile băncei austro-ungare - - 910.—Acţiunile b&ncei de credită ungar. - 317.—Acţiunile băncei de credită austr. 305.25Galbeni împărătesei- - - - - - - 5.66

9.49Mărci 100 împ. germane . . . . 58.321/,Londra 10 Livres eterlinge - - - - 119.08

Editoră şi Redaotorü responsabilă:Dr. Aurel Mureşianu.

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI.

„âU H â“» 85,15

Instituit de creditt şi de economiiFILIALA BRAŞOYt

Amaneteză hârtii de valóre51 DE CELEA ROMĂNESCI

pană la 85°/0 din valórea lorü după cursnlű de cji, şi anume cu interese de6°/0 décá suma împrumutului trece peste v. a. fl. 1000. 61/2% décá suma împrumutului este sub v. a. fl. 1000.Informaţi uni mai de aprópe se potii lua dilnicü în biroulű institutului, piaţă No. 90, dela 8—2 őre d. p.

Nru. 9364—1889. 158,3—1

PUBLICAŢIUNE.Din fundaţiunea D-rului med. lohan

Plecker suntti de a se da în împrumuta 2000 fl- pe lângă- siguranţă hipotecarâ şi pupilară şi pe lângă carnete de 6%.

Reflectanţii îşi potii procura mai de aprope informaţiunî dela subscrisulfi ma­gistrată.

Braşovu , în 7 Septemvre 1889.

Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei“ â. 5 cr. se potii cumpera în tutungeria I. Gross, şi în li­brăria Mcolae Ciurcu.

ABONAMENTE„GAZETA TRANSILVANIEI“

jPreţulu abonamentului este:Pentru Austro-Ungaria:

Pe trei lu n i.............................................3 fl. —Pe şese luni............................................. 6 fl. —Pe unu anii.............................................12 fl. —

Pentru România şi străinătate:Pe trei luni................................................. 10 fr.Pe şese l u n i ............................................ 20 ir.Pe unu anii................................................. 40 fr.

Abonamente la numerele cu data de Duminecă.

Pentru Austro-Ungaria:Pe anu....................\ ................................. 2 fl. —Pe şese lu n i....................f . . . . 1 fl. —Pe trei lu n i ............................................ 50 cr.

Pentru Eomânia şi străinătate:Pe anii...................................................... 8 franci.Pe şese lu n i.............................................4 franci.

Pe trei l u n i ................................... . 2 franci.Abonamentele se facu mai uşorii şi mai repede prin

mandate poştale.Domnii, cari se voru abona din nou, se binevoiesca

a scrie adresa lămuritîi şi a arăta şi poşta ultimă.Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“.

QyoooooooooooooooooooooooooooiMersulu trenuriloru

pe liniele orientale ale căii ferate de statü r. u. yalabilü din 1 Iunie 1889.

B udapesta—P red e a l« Predealu--B udapesta B .-P esta-A radu-T eiuş'T eiuş-A radu-B .-P esta Copsa-uilcă—Sifoiiu

Copşa-mică 2.05 4.36Şeica mare 2.3S 5.06Lomneşii 3.22 5 MOcna 8 . - 3.46 6.17Sibiiu 8.35 4.18 6.40

8 t l » l i u - C opşa-m ic&

Sibiiu 2.30 9.10 DlOcna 3.04 9.37 10.11Lomneşii 10.05 10,4(1Şeica mare 10.40 11,1CCopşa-mică 11.09 11.36

C u c e r d e a - 4$sorlieiu-

u l i i säsescü... - .

Cucerdea 3.05 10.20 3.25Cheţa 3.35 10.50 3.58Ludosü. 3.51 11.11 4.15M.-Bogata 4.06 11.20 4.41lernutü 4.43 11.57 5.28Sànpaulü 4.58 12.12 5.44Mirasteu 5.21 12.36 6.08

I 5.40 12.55 627Oşorheiu < 6 . - 4.581

Reghinul-săs. 7.35 7 .-

Tren de per- sóne

Trenűaccele­

r a tă

Gluşiu11.05

Apahida 11.23Ghiriş 12.44Cucerdea 1.27Uióra 1.34Yinţulu de süsü 1.42Aiud 2.07Teiusű 2.26Cráciunelü 3.11Blaşiu 3.24Micăsasa 3.54Copşa mică 4.09Mediasü 4.39Elisabetopole 5 .11Sigliişora 5.45Haşfaleu 6.12Homorodü 7.32Agostonfalva 8.17Apatia 8.37Feldióra 9.06

Braşovii j 9.45>*5.32

Timisü S6.17Predealu g 6.49

BucurescI 19.35

Yiena 1 1 .-Budapesta 8.31Szolnok 11.20P. Ladány 2.22

Oradea-mare j 4.18Yârad-YelenczeFugyi-Y ásárheliMezö-TelegdRévBratcaBuciaCiuciaHuiedinStanaAghirişGHrbéuNădSşel

3.409.20

11.251.04

2.302.352.423.003.31 3.504.05 424 4.56

5.26

5.49

Trenűomni­bus

Trenüm ixt

Trenűomni­bus

Trenű. accele­r a t ü

Tren de per- sóne

3.107.225.52

6.307.297.53

8.028.218.439.059.189.409.53

10.08 10.32 11.0711.2212.31

1.021.201.40

2.343.173.489.35

8.469.189.279.44

10.2111.3812.1612.541.57 3.11 3.40 4.15 4.364.58 5.26

6.109.28

11.381.512.112.192.322.553.384.014.234.495.315.406.126.246.386.567.157.489.13

10.04 10.12 10.19 10.45 11.34 12.11 12.291.101.302.14 2.54 3.35 4.07

BucurescïPredealüTimisü

Bra§ovű

Feldióra ApaţaAgostonfalvaHomorodüHaşfaleuSighisóraElisabetopoleMediaşu

Copşa mică

7.3012.50

1.19

2.152.473.07 3.223.565.07 5.285.57

Micăsasa Blaşiu Cráciunelü Teiusű Aiudü Vinţulii de süsü Uióra Cucerdea Gliirisű Apahida

Cluşiu

Nădăşelii Gîhrbău Aghireşii Stana B. Huiedin Ciucia Bucia Bratca RévMezö-Telegd5.54

6 89o Fugyi-Yásárheli

Y ár ad-Y elencze

8.32 Oradea-mare

P. Ladány Szolnok Budapesta.

Yiena

6.196.336.477.097.207.478.05 8.238.33

9.04 10.04 10.41

10.5711.20

■11.54

12.24,12.3612.4811.03|1.291.431.492.04

3.275.107.06

7.3012.501.192.15

Trenűm ixt

Trenűomni­bus

Trenüde

pers.

*)5.036.227.23

7.G77.448.008.299.07

10.34 10.46 11.0911.35 12.19 11.59 12.15 12.43 12.551.07 2.11 2.33 2.402.46 3.274.475.08

oo

6.301.40

8.401.40

10.501.233.297,456.05

8.369.02 9.32

10.1110.5112.16.12.50

1.19 2.. 3.043.36 3.524.03

JL477.3Ö

11.51

YienaBudapestaSzolnok

Aradű

Glogovaţa Gyorok Paulişii Radna-Lipova Conop Bêrzava Soborsinü Zamü Gurasad..IliaBranicicaDevaSimeria (Piski)OrăştiaSibotüVinţulii de josüÂlba-IuliaTeiusű

Trenűde

p ers .Trenűm ixt

Trenűde

pers.

1 1 .—i|

3.40(|Teiuşfi7.40 9.30|Alba-Iuiia

10.42 12.38|v inţulu de josü3.53 5.36|Şibotu

2.17 4.29 6.06 Orăştia2 37 4.41 6.18 Simeria (Piski)3.37 5.05 6.43| Deva4.05 5.17 6.55! Branicica4.27 5.38 7.14 Ilia

6.05 7.46 Gurasada6.23 7.57 Zamü7.20 8.42 Soborsinü7.55 9.11 Bêrzava8.26 9.39 Coiiopü8.47 9.55 Radna-Lip ova9.11 10 .131Paulişu9.4*2 10.37 Gyorok9.59 10.53 Glogovaţ

1 1 . - 11.39 Aradű |11.29 12.01 112.02 12.29 Szolnok

8.55 12.19 12.45 Budapesta9.54 1.06 1.24 Yiena

11.2411.5912.301.011.322.032.523.233.554.084.44

_5;306.27 6.477.28 7.43 7.598.28 8.42 9.20

_2.226 . -1.40

3.—3.344.104.435.135.47

Trenűm ixt

6.27 6.54 7.20 7.32 8.03 8.389.27 9.46

10.2010.3410.5011.1611.3012.05_5.10_ 8 0 56.05

1.422.32

_5.356.0116.4=4!7.251c7.44

SÎBfieria (Piski)-Petroseni! Petroseni-Sim eria (Piski)

SimeriaStreiuHaţeguPujCrivadiaBaniţaPefioşenî

16.47 11.54 Fetroşenî 9.367.40 12.37Î!Baniţa 10.178.51 1.28 Crivadia 10.58

10.02 2.23 iPui 11.4211.02 3.11 Haţegtt 12.2311»50| 3.53 Streiu 1.1212.30* 4.25 Simeria 1.51

4.26 5.12

J3.55: _6.417.26 8.14 8.50

K egliinuïii să§escu ®$orliem-€ucerdea

A ra d ii—Tfmtsórs T i Biti s ó r a -Aradü

9.55

AradűAradulü nouNér^eth-SághYingaOrczifalvaMerezifalvaTimisóra

6.12 4.12 Timisóra 6.256.36 4.38 Merezifalva 7.197.01 5.01 Orczifalva 7.467.30 5.29 Vinga 8.157.55 5.47 Németh-Ságh 8.368.13 6.04 Aradulü nou 9.119.04 6.50 Aradű 9.27

] f I u r e ş u - î i U d © ş u - B i s t r i ţ a B i s t r i ţ a - M u r e ş u - lL i a d o ş M

Mureşii-LudoşiiTagü-BudatelecüBistriţa

|jL30 7.27

ill.

BistriţaŢagii-BudateleciiMurësü-Ludosü

C r l i i r i s ű —T u r d a

Reghinul-săs.

Oşorheiu <

jMiraşteu j Sànpaulù

1.15 jíernutü 2 04 ^ BoSata 2.26 2.56 3.13 3.51 4.05

T u rd a—G litrisu

GhirişâTurda

9.339.54

4.19!4.40

TurdaGhirişu

8.298.50

3.193.40

S f f g M ş o r a —O d o r l t e i u © d o r l i e i u —S l g l i l s ó r a

Notă : Numerii încuadraţî cu nii gróse însemneză órele de nópte.SigliişoraOdorheiu

6.05jOdorlieiu9.12jpighiş0ră

_6.-8.56

LudosüCheţaCucerdea

8.25 a -10.- 9.49

6.45 12.15 10,207.05 12.35 10.397.28 12.58 11.027.50 1.19 11.238.23 1.49 11,538.31 2.02 12.069.12 2.18 12.229.44 2.46 12.50

V i s t i e r ia (Piski)-tlnied.

Simeria (Piski) Cerna Unie dóra

2.18

Uni ed.-§tsMeria (Piski

Uniedóraerna

Simeria

9.3U ! 9.56 ! 10.15

Tipografia A. MUKEŞIANU, Braşov«.