imaaiu&âa, Adinuistidiiujifia si Tipografia:

BRAŞOVU, p iaţa m are Mr. 22 .Soriaori neirancate nu se pri- meacti. Manuscripte nu se re­

tr im ită !

Birourile de anauciurl:B raţovu , p ia ţa m are Mr. 22.

Inserate mai pvimescfi în Viena Sudolfu 'Mosse, Hmsenstem& Yogier (OUo Maus), Hetnrich Schalek, Atoix Serndl, M-Dukeu, A, Oppelik.J■ Ditn- mtberg; in B u d ap es ta :^ . V. Qold- btn 'er. Anton Mesei, Eckstein /iernat: In FrankfU rt: 6. L. Daube; tn Ham*

burg: -1. Steiner.Preţul u mserţiunilorfl; oseriA garmondil pe o oolAnă cr. *i 80 cr. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai des«

după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina IU-a o Mriă 10 or. v. a. bău 80 bani.

- A - 3 i T T J L T J L I L

Abonamente peatm Anstro-Uaz ari»:Pe unü anü 12 tl., pe sósé lnn !

6 II., Pe trei Ioni 3 II.

Filtru România şi străinătati:Pe unü anü 40 franci, pe a ic e luni 20 franci, pe trei lun i

10 franci.Se prenumdră la tóté oficiela poştale din în tră şi din afară

şi la dd. colectori.

Abonamentul! pentrn BraşoTl: ,la adminiatraţiune, piaţa marfc >Nr. 29, etagiulü I. r pe unü anü 10 <1., pe şese lun i 5 fl., pe trei Juni 2 fl. 50 or. Gu duanlü in •asă: Pe unü anü 12 fl. pe sése luni 6 fl., pe trei lnnl 3 II. Unü eseniplară 5 or, v. a. sén

16 bani.AtAtü abonamentele cAtü şi inaerţinnile suntü a se pl&ti

înainte.

„G azeta“ ese în flecar« 41.

Nr. 278. Braşovt, Joi 14 (26) Decemvrie 1889.

Braşovu, 12 (24) Decemvre 1889.

itespunsulu ministrului - preşe- dinte austriacă Taaffe la interpe­larea deputatului germană Plener, cu privire la dreptulu publicu boemii, a datu erăşî ocasiune foi­loru unguresc! de a lua posiţiune în contra Cehiloru şi chiar de a ameninţa cu intervenirea guver­nului ungurescă, decă contele Taaffe n’ar pune capetă aspiraţiu- niloră cehe.

Foia tiszaistă „Pester Lloyd“ c|ice, că prin recunâscerea drep­tului publicu boemu, a căreia ur­mare neaperată ar fi încoronarea Monarchului ca rege ală Boemiei, s’ar săpa basele dualismului şi că stabilirea dreptului publicu boemu însemneză revoltarea Aus­triei. Cu cunoscuta’i îngâmfare, f<5ia din vorbă cere, ca guvernulă austriacu se declare, decă recu- nosce ori nu unu dreptă publicu boemu.

Gruvernamentalulu „Nemzet“ nu e nici elă mulţămită cu res- punsulu lui Taaffe, pentru-că în- curajeză tote aspiraţiunile. Orga- nisarea dualistică a monarchiei, 4ice foia amintită, nu permite, ca Boemia se se separeze de Austria şi se ia caracter ulă unui regată de sine stătătoră.

Totă pe acestă cordă cântă şi foile oposiţionale unguresc!. Ast­felă „Budapestei- Tagblatt“, or- ganulii oposiţiunei moderate appo- nyiste, ar fi dorit, ca ministrulă Taaffe se le fi datu Cehiloru a înţelege, ca aspiraţiunile loră au o graniţă, peste care nu potu trece, şi anume acolo, unde pote veni în întrebare dualismulu. Şi decă prin acelu respunsă, (jice foia din vorbă, aspiraţiunile cehe s’ar simţi încuragiate în viitoru, atunci va fi rendulu Ungariei, se le adre­seze Cehiloru la timpulu potrivită

şi cu puterea cuvenită acestu cu­vânt ă.

La espectorările foiloru ungu­resc!, respundü la rendulu lorii foile cehe precum se cuvine. Ast- felü „Narodni Listv“ le strigă şo- viniştiloră ungur! sé nu uite, că Ungaria nu e modelulu unui stătu mo­dernii faţă cu propriele sale naţiona­lităţi şi că tóté espectorările foi- loră unguresc! asupra raporturi- lorü din Austria urmârescu scopulu de-a abate opiniunea publică dela ra­porturile din Ungaria.

Fóia cehă a lovitü cuiulă în capü şi astfelă de lovituri le simtu cumplitü şoviniştii unguri, car! în asemenea caşuri se ferescü a întră în discuţiune, de trică sé nu se mai ridice vélulu, care acopere a- dânca rană, ce au pricinuit’o ju ­mătăţii de dincóce a monarchiei prin falsulu loru liberalismu, prin absolutismulu constituţionalii un­gurescu, care nu recunósce altoru naţionalităţi dreptulii de a’şi des- volta limba şi naţionalitatea şi de a se împărtăşi la folósele sta­tului deopotrivă cu ei.

Dér orî-câtă s’ar sbuciuma şoviniştii unguri, duşmanii egalei îndreptăţiri naţionale, ei nu voră puté pune stavilă reali sării drep- teloru aspiraţiuni ale naţionalită- ţiloră din Austria, cari nu vină în conflict ă cu interesele de vieţă ale monarchiei.

Ameninţarea foiloru ungurescî cu intervenirea Ungariei e ridiculă, după-ce ministrulă Taaffe a de­clarată, că aspiraţiunile cehe nu suntă anticonstituţionale, şi că, cum s’a schimbată constituţiunea la 1867, când s’a plămădită dualis- mulă, se póte schimba si de aci înainte pe cale legală, numai sé sosescă timpul potrivită.

Contele Taaffe scie bine, că au trecută vremurile, d'a se mai

proclama supremaţia unei rasse şi de a i-se subjuga celelalte. Elă scie bine, că nici o putere din lume nu póte opri în cursulă ei desvoltarea naturală a popóreloru şi a stateloră, şi că orî-ce abatere forţată a cursului desvoltării pe o cale nenaturală e unü periculü, ale cărui urmăr! suntă necalcu­labile.

Póte că va fi prea târcjiu, când voră înţelege şi voru petrunde şo­viniştii unguri acésta. Dér fiă- care dórme cum îşi aşterne şi cu­lege ceea ce sémená, pace şi li­ni sce, or! ventă şi furtună.

X D I3S T Z JL -

Nota lui Salisbury cătră guvernulü portugesü.

Nota lui Salisbury îndreptată cătră

guvernulu din Lissabona în afacerea în-

curcăturei din Africa sud-orientală, după cum spunü telegramele din străinătate,

e redactată în tonü forte hotărîtfi. Foile

guvernamentale íncepü a judeca lucrulü cu mai multă linişte. „Standard“ íntr’unü

primö articolü declară, că Anglia nu do- resce sé constrîngă pe „impotenta“ Por­

tugalia cu armele spre ajungerea scopu­lui séu, şi nici că va încredinţa cestiu-

nea unei comisii de arbitriu. O tele­

gramă din Capetown ínsö asigură, că guvernulü englesü a trimisü trei mari

nave de résboiu ín sínulü Delagoa. De

altă parte corespondentulü din Lissabona ală diarului „New-York Herald“ scrie,

că ministrulă de esterne portugesü Bar-

ros Gromezzel a declaratfi, că Portuga­

lia e hotărîtă a-şt apéra cm arma dreptulu séu. La întrebarea, că unde se va în­

tâmpla ataculö cu Anglia, ministrulü a

réspunsü, că în provincia Mashona; mi-

nîstrultt portugesu însă speră, că solu-

ţiunea încurcăturei se va face prin o eo- misiune de arbitriu. Pănă atunci ínsé şi

guvernulü portugesü a trimisü la Zam- besi doué mari nave de résboiu, ér alte doué nave, ce se construescü, suntü des­

tinate pentru Nyassa.

Noulü rege din Samoa.

Se telegrafíazá, că Maliteoa a fostü

aclamatü de rege ín Samoa şi că elü a fostü recunoscutü de consulii Germa­

niei, Angliei şi Statelorü Unite. Cu câţi­va ani înainte de asta Maliteoa a fostü

prinsü de guvernulü germanü, şi a fostü

dusü şi deţinutfi multă vreme în Ka­

merun, dór, pe basa decisiunilorü confe- renţei samoane din Berlinü, a fostü li-

beratü şi dusü pe o navă germană în

Samoa cu scopü ca sé ’lü ridice ârăşl pe tronü. In timpulü ínsé eátü a fostü

prisonierü, loouitorii din Samoa au alesü

de rege pe Matasaa, care n’a fostü re­cunoscutü de Germania, şi aşa ei acla­

mară erăşî pe Maliteoa.

Resboiulu de comunicaţiă contra Serbiei.

piarele austro-ungare, stau, care pre­

cum se 4ice, în serviciulü r internaţio­

nalei de aurüu, îşi dau silinţa a amărî opiniunea publică în Austro-Ungaria în

contra Serbiei, şi mai alesü a face pe

oficiulü de esterne din Viena sé ia mé- surl în contra guvernului sérbescü, fi­

indcă acesta, pe temeiulü unorü ilegali­tăţi făţişe, în contra tractatului esistentü

a luatü monopolulü sării în Serbia din

mânile băncii austro - englese, care’lü

avea în arendă. Deóre-ee ínsé oficiulü

de esterne vienezü nu se va lăsa a fi

índuplecatü sé ameninţe cu résboiu pe

Sérbia, din parte interesată s’a ivitü pro­punerea, de a deşchide şi în contra Sér-

biei unü felü de résboiu de comunica-

ţiune. Când deună4ile representanţii căilor ferate austro-ungare au voitü sé

delibereze erăşî asupra unei conveuţiunl (legături) de tarife cu căile ferate orien­

tale, care s’a íntardiatü din pricina so­

cietăţii br. Hirsch, representanţii Sér- biei nu s’au dusü la deliberare, şi din

causa acesta, se cere cu totă seriosi-

tatea, sé se eschic|ă căile ferate sérbescl

ale statului din convenţiunile cáilorü fe­

rate şi se fiă proscrise. Pentru reali-

FOÍLETONULÜ „GAZ. TRANS.“

Istoria, se repeţesc e.(Fine.)

Din motivü, că arcbivulu metropoli-

tanü din Blaşiu s’a nimicitü la anulü 1849,

s’arü puté întregi unele evenimente de interesü pentru istoria poporului románü

chiar din archivulü Vicariatului din 8im- leu. S’ar puté da póte de urmă: Ce-a

greşiţii protopoptdu Şuluţiu la anulü 1886,

când Guvernulü a vrutü se ?i impună

„perpetuum silcntium“ (vecîmoâ tăcere.')

Adî românimea totă ÎDtrebă: Ce-a greşiţii protopopulü Berinde? Adî e uşorii

se ’ntrebe; avemü numerose (|iare şi unii

publicü cetitorü, setosü de progresă si

zelosü pentru binele némului románescü. La anulü 18B6 unü «ingurü (|iarü ro­mánü nu éra, dió diare deci nu putémü aíia,

cum s’a petrecutü lucrulü. când fu pro- vocatü Episcopulü Lemeni, ca sé im­

pună protopopului Şuluţiu „perpetuum

silentiumíl, pentru eă dénsulü avu cura-

giulü a apéra pe „Moţîu şi lupta lorü

seculară, care s’a terminatü cu scanda-

lodrama din 19 Ianuarie 1887, când fu

arestată Varga Cătălină, în diua de sfântă

apăbotâză.

Ar fi interesantă a sci: cum vs’a pur-

tatü episcopulü Lemeni faţă cu acelü

protopopft „agitatorii“ V Nu eredü sé i-se

fi întemplatu ceva réu protopopului, din

simpla causă, că în luna lui Maiu 1836

ílü aflămti deja ca vicariu 111 Şimleu.Totü de interesă naţionalu ar fi, sé

se scie: Cum s’a petrecutü lucrulü şi ce pedépsa a primiţii dela episcopulü séu

vicarulü Şuluţiu, pentru că elü a cute­zată sé protesteze cu energiă şi tăria în

sinodulü anului 1838 în contra jurămân­

tului pe ..Unio trium nationum“ dicéndü:

„Auditu-s’a în totă lumea o poftă mai „nedréptá ca aceea, ca unü cleru ro-

„mânO, care trăesce din sudórea Homâ- ^nilorű, sé jure, că elü va susţiné pri-

„vilegiile celorü trei naţiuni, prin care

„naţiunea română se ţine în jugulü scla­

viei.“

Grave cuvinte fură acele, din gura

unui popă valahü î mai grave nici că se putea pentru că „Unio trium nationum“

a fostü fundamentulü constituţiei ţ0rei.

Cu tote acestea vicariulü Şuluţiu nici

habarü n’a avutü. A trăitti în cele mai

bune relaţiunl cu episcopulü Lemeni.

Am fostü şi eu, împreună cu unchiulü

meu în anuhl 1850 la Lemeni în Cluşiu,

am pránditü la elü. Celü mai de pe

urmă prándü ce’lü avü ín Ardélü, bie- tulü Lemeni ; în acea di a plecatü pe

drumulü e&iliului. Unchiulü meu mer­sese, ca sé’sl ia adio dela elü. La des­

părţire Lemeni l’a înbrăţişatti şi särutatü,

apoi plángéndü a clisü- „Sunt nevino- „vatü, cu tote aceste, decă aşfi ave sé

„suferü aici în patria mea, bucurosü „m’aşfi supune; dór vai! multü mé dóré

„sé’mi päräsescü tóra. Şi decă ar da „Dumnedeu, ca tu sé urmezi în loculü

„meu —- cfise elü unchiului meu —

„atunci m’asü duce linistitü.“

* *

Celü ce va face istoria nemului románescü, va căuta în Viena şi după

suplica episcopului Şuluţiu, când ceruse: eliberarea lui Lemeni, ridicarea stărei marţiale (Belagerungs-Zustand) şi o cons­

tituţia pentru Ardélü.Ministrulü-presedinte principele Fe­

lix Schwarzenberg îi réspunse: „Cum,

d-ta cutezi ca episcopü sé subscrii o astfelü de suplică; sé scii că ai sé perdi

graţia Maiestăţii sale.“ Er episcopulü

Şuluţiu luându-şl ordurile de pe peptü şi

punendu-le pe masă a disü: „Aceste sunt graţia Maiestăţii sale, le dau índé-

réptü.“ Er crucea episeopescă — băgân-

du-o în buzunarü — adause: „Acesta e

graţia clerului; de aifí încolo sunt unü

simplu popă.“

Urmăriţi faptele „popilorü noştri“

prin tóté archivele lorü, pe unde se vorü

fi aflándü, şi veţi afla, că ei au fostü na­

turalii noştri conducétorl, apoi dascăli,

păstori sufletescl, apérátorl în nécazurí,

advocaţi şi sfătuitori în cause private şi publice, medici chiar, pe unele locuri,

firesce fără diplomă, singurü cu medi­cina populară, care de altmintrelea e

basa inedicinei scienţifice.

Istoriculü va mai ceroeta şi archi­

vulü metropolitanü din Blaşiu, care geme

de acte şi tractate, de representaţiunî şi

remonf-traţiunl scrise de metropolitulü

Şuluţiu, pentru apérarea bisericei na-

ţiunei şi a „popilorü“, cari în tóté tim­purile au fostü obiectü de gonă.

Nu dór din bigotismü religiosü, ci

că | reoţimea nostră a fostü per emi-

nentiam naţională, în bine şi în réu, ea ’şi-a pututü câştiga o influinţă atátü de

coverşitore asupra poporului. D0că

vremü deci sé fimü bine orientaţi, avemü

sé ne cunóscemü trecutulü: adevératulü adevérü.

Permiteţi-mi, stimate d-le advocatü,

sé vő atragü atenţiunea încă asupra unui momentü mie eunoscutü, în privinţa că-

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 278—1889.

recompensa şi soôte la ivélft pe autorii,

cari reuşesca mai practica a aplica ar­

tele la industrii, şi al cărui sediu este

la Parisü şi la Bruxela, a numitü ca

membră a sa pe d-na Lucescu din Pi'

teşti, care a espusă mai multe cusături,

broderii şi dantele la esposiţia din Pa­

risü. „La Société scientifique“ a mai conferitü d-nei Lucescu şi Medalia de

aură, cl. I. cu rosetă:*■

* #Restaurarea comitatului Carasù-Seve-

rinü s’a ţinuta Luni şi Marti în 4 şi 5

1. c. st. v. alegându-se de nou, cu prea

puţine schimbări, tot funcţionarii de mai nainte.

*îf*

Atacaţi de lupï. Soldatulü G-eorge Cherciui, care s’a dusü acum câteve dile

acasă in concediu, a fostă atacatü pe

drumű dela Arpatacö cătră Ariuşă, la

marginea pădurii, de patru lup!. Solda­tulü se apăra voinicesce cu băţulă în

contra bestielorü, dér înzadarü, căci nu 1 . . voiau sô i-se abată din cale. La strigă­

tele lui după ajutorii veniră în fine

nisce omeni şi aşa fù scăpată soldatulü, care fù dusü acasă. Aci n’a pututü vorbi

ore întregi de slăbită ce era. Totü pe atuncî şi în acelü ţinută, sergentulü

Achimü Bâtă, asemenes concediatü, lù

atacatü de doi lupï, dér îi succese së scape. In aceea parte suntü atâtă de

numeroşi lupii, încâta omenii după apu- nerea sórelui nu mai cutézá a eşi la

locü liberü.

Ce altceva le mai lipsesce „fericiţi- lorü“ cetăţeni de sub „párintésca“ stă­

pânire unguréscá, decâtü së-i năpăstu-

iască şi férële sălbatice!*

# *Patriarchatulù sêrbescü. „Bud. Hirl.“

aduce soirea, că actualulü administratorii

alü patriarchatului de Carloviţă, episco- pulü Baciului, Basilianü Petroviciu ar

avea de gândü së se retragă dela acéstá

administraţiune şi va fi înlocuitü cu epis-

copulü sêrbescü din Timişora, Greorge Brancoviciu, care probabilü va n alesă apoi patriarchü.

Uniformă pentru judecători. Vicepre­şedintele tribunalului din Pesta, Franz

Székács, propune în „Ügyvédek lapja“

se se introducă uniformă pentru jude­

cători, şi anume taiarulü, ér la copsă së

aibă sabiă. Taiarulü ar acoperi deieetele

corpului. Propunôtorulü dice, că în mo­

dul ü acesta s’ar păstra seriositatea şi demnitatea oficiului judecătorescă !

Nu scimă, dău, déca înaintea unoră

judecători astfelă uniformaţi nu i ar pufni rîsulü pe împricinaţi.

*$ &

Mortalitatea în Braşovii. Iu săptă­mâna dela 15—21 Decemvre au muritü

6 persone şi anume: 1 de difterită, 1

de tuberculosă, 1 de friguri în lăuzi ă şi

3 de alte bole.*

* *Furtti în SeghedintL Se sorie din Se-

ghedină, că la loteria de acolo s’a săvâr­

şită ună mare furtă de 18,000 fl. păs­

traţi într’o casă wertheimiană. Furtulă se dice, că s’ar fi comisă de o cetă de

hoţi, cari cutreeră de câteva <̂ ile noptea

dela 1—3 ore oraşulă Seghedină. Hoţii

au mai săvârşită şi alte furturi mai mici, de câte 400, 1000 şi 2000 fl. Ei au pus

cassa de feră de-o greutate mai mare de

5 măji într’ună carii. Se cjice> că hoţii nu ar fi întrată pe uşa loteriei, ci că au

sparţii unQ părete dela o casă vecină şi

astfelă au pătrunsa pănă la uşa loteriei,

pe care au sdrobit’o şi au intratft la cassa cu bani.

Procesul depressă al „Luminătorului“.Sub titlulu acesta „Luminătorula“ din

Timişora, vorbind despre verdictul, prin

care colaboratorula său, d-lă Ionii V.

JBarcianu, a fosta condamnaţii la 6 luni

închisore de stata şi 500 fl. amendă, îşi

espune observările ce le-a făcută şi im- presiunile ce le-a primită în decursulă

procesului din vorbă, care s’a pertrac- tată, precum scimă, în 16 1. c. înaintea

curţii cu juraţi din Aradă, în următorulă

modă:

„...Se pote dice, că aprope tote s’au

încercată şi făcuta numai ca să se do-

bândescă condamnarea acusatului. Pressa

şovinistică din răsputeri a defaimată şi înfricată, aşa încâtă adevăraţii şi inde­

pendenţii cetăţeni pricepători nici n’au

cutezată a se apropia, ci au preferită a

absenta. Procurorulă de stată nu numai a scosă pe cei mai tari de ângeră dintre

juraţi, între cari şi pe uniculă jurată ro­

mână (d-lăadv. Dr. N. Oncu), ci,represen-

tândă potestatea statului, a insultată şi

a suspiţionată pe juraţii din rândulă tre­

cută, numindă chiar şi cu numele pe unulă şi manifestându-şî bucuria, că acum şedă alţi omeni pe bancele juraţiloră

etc. ceea ce n’a putută rămâne fără im- presiune asupra juraţiloră aşa, încâtă

aperătorulă (Coriolană Brediceanu) cu

totă temeiulă a imputată prea nimerită

procurorului de stată acestă ţinută a sa

nedemnă, nelegiuită şi provocătore. Tri- bunalulă la rendulă seu, după o sfătuire

de vr’o dece secunde, împlini pofta pro­

curorului şi nu admise acusatului se se cetescă diarele „Bpester Tgblatt“ şi

„Nernzet“, adecă nu-lu lăsă se se apere cu armele legale şi pe cale legiuită, sub

cuventă, că articolii din acele foi nu

se ţinu de obiectă, că n'au de a face nimică cu articolii încriminaţi ai „Lu­

minătorului“, deşi aceşti severi domni

judecători nici nu cetiră, nici nu soiau

ce se cuprinde în articolii celorü doué

cjiare patriotice. Şi aşa mai departe.

Procurorulă apoi, în totala lipsă de

temeiuri şi argumente, îşi lua refugiultt

chiar şi la neadevăruri şi la vătămări, trimiţânda pe acusatulă în alte ţeri, décá

nu-i place aici. Acusatulă, să pricepe,

nu-i potù rëmâné datoră, ci cu „fruntea

rid;cată şi cu inima deschisă“ îi replica procurorului, care chiar şi aceea îi im-

putâ de delictă, că acusatulü catézà a vorbi românesce şi numai românesce. Am

luată impresiunea. că acusatulă nici ou

o miiă de articoli nu va pute aşa pro­

voca şi aţîţa ura şi duşmănia între na­

ţionalităţi, precum i-a succesă acésta

tocmai procurorului de stată, prin ţinuta şi vorbirea sa de acusare, care nici într’o privinţă nu póte servi nici spre onóre, nici spre decóre, nici guvernului, nici

statului.

Nu ne-a surprinsă dérâ de locă, décá la publicarea sentinţei nu s’a aurită nici

cea mai lină aprobare şi décá mulţimea

de Români, între cari mai mulţi proto­

popi, preoţi, învăţători, funcţionari, pro­prietari şi alţi bărbaţi cu carte, s’au in­

dignată adâncă şi li-s’a împlută inima

cu amărăciune şi cu o nespusă neîndestu- lire...“

„România jună“.Din raportulă societăţii aoademioe

„România jună“ din Viena pe ală XlX-lea ană administrativă, dela 1 Octomvre 1888 pănă în 30 Septemvre 1889, estragemă următorele:

Societatea a numită în cursulă aces­tui ană de membru onorară ală său pe d-lă prof. Dr. Victoră Babeşa, er pe d-lă Dr. Ştefană Petro vid l’a numită membru emeritată. Din venitulă curată ală balului română proiectată pe cpua de 7 Februarie a. c. şi amânată din causa morţii archiducelui Rudolf au trecută la fonduiu inatacabilă ală societăţii 180 fl., er 12 fl. 89 cr. s’au dată ca ajutorii unui membru ală societăţii.

Membrii societăţii au avută 2 săr­bători naţionale: una în ajunulă Sf. Pascl. data înfiinţărei societăţii, pe care au serbat’o printr'o şedinţă festivă bine cercetată; cu acestă ocasiune corală ro­mână, compusă din membrii societăţii, a esecutată mai multe bucăţi naţionale. A doua sărbătore naţională a fostă diua de 3 (15) Maiu, care s’a serbată prin o escursiune în împrejurimile Vienei.

Decedatulă membru fundatoră B. Gr. Popovic-I a lăsată societăţii ună le­gată testamentară de 1000 fl. D-na Vic­toria de Grigorcea a sporită fondulă neatacabila ală societăţii cu 110 fl. fă- cendu-se asttelă membră fundatore. Au mai dăruita societăţii d-nii Gr. Vlassa, capelană castr. 10 fl., Iuliu Danfi, pro- topopă 5 fl., şi A. Romană, prof. 3 fl.

„România Jună“ are încă de ven­erare ună însemnată numără de almana- churi şi musicalii.

sarea acestei monstruóse propuneri ar fi

necesarü consimţământul^ căiloră ferate

germane. Dé pe acesta nu se póte conta,

deórece acum câţi-va ani căile ferate

ungare reg. au vrutü sé înlăture con­venţiile de tarife germane-române şi ger-

mane-sârbescl, şi numai ou ajutorulă so­cietăţii de navigaţiune pe Dunăre şi ală

căiloră ferate sârbescl au putută fi îm-

pedecate dela acesta.

SUIRILE ţ>ILEI.Onomastica P. S. D-lui Episcopù Ni-

oolae Popea. Miercuri, în efiua de s. Ni-

colae, Prea Sfinţia Sa d. Episcopă după

s. liturgiă a primită felicitările membri-

lorü consistoriali, ale corpului profeso­

rala dela institutele diecesane, ale depu- taţiunilora de elevi din institutulă teolo­gica şi celă pedagogica diecesanü şi ale

mai multora persóne distinse din locă ;

érá din afară a primita numerose tele­

grame, spune „Fóia diecesană“.*

* *Procesü pentru tesaurii aflaţi. Nu

numai tesaurula aflată la Şimleulă Sil-

vaniei a dată nascere la procesă, ci şi

cela dela Apahida, ou deosebire numai,

că pe când în causa tesaurului dela Şim­

leulă Silvaniei procesula se portă con­

tra erariului din partea muncitoriloră,

cari au aflată tesaurulö, pe atuncî în

causa tesaurului dala Apahida procesul

s’a iscată din causă, că nu e constatată,

cine e adevăratulă proprietară ală ace­

luia. Lucrulă adecă stă aşa: băile de

pétrà, în care s’a aflata tesaurulă, erau

în timpulă acela luate spre esploatare din partea unui întreprindătoră din Apa­

hida. Intreprin4ëtorulü 4i°e acum, că deórece băile de pétrá, în care s’a aflat

tesaurulă, erau ale lui, urmézá că şi te-

saurulă aflată acolo trebue să fiă ala

lui. Pe temeiulă acesta elă a intentată

procesă.*

* *Influenza ia dimensiuni totă mai mari

pretutindenea. In Cluşiu suferă mulţi de

acéstá bolă, care a străbătută deja şi

în sînulă familieloră fruntaşe. Alaltăerl

s’au bolnăvită numai dintre actori 5

inşi. In Sibiiu asemenea ia dimensiuni. Din Viena se scrie, că acolo puţine fa­milii se mai află, între cari să nu fi apă­

ruta influenza. In timpulă din urmă au

suferita de acéstá bolă văduva archidu-

oesă Stefania şi arcihducele Wilhelm. Taaffe încă este infectată de „influenză“. Bolnăvirea împăratului Wilhelm, după

cum se anunţă acum din Berlină, încă

n’a fostă altceva, decât „influenza“.*

* *Distincţiune. Se scrie din Parisă „In­

formatorului“, că „La Société Scientifique

Europénne“, ală cărei scopă este de a

ruia rugasemă anula trecuta pe Revend.

d-nü vicariu Barbolovici, ca se binevo-

iéscá a căuta în archivulă de acolo, unü documenta de mare interesă naţională.

Domnia Sa a căutată, dér n’a dată de

urmă-i.Este vorba de-o epistolă a renumi*

tului baronă Nicolau Vesselenyi, adresată

în Maiu 1848, după adunarea Români-

lora din Blaşiu, vicariului Şuluţiu.

îndată ce conclusele adunării din

Blaşiu ajunseră la cunoscinţă ministe-

riului din Pesta, acesta provoca pe ba-

ronulă Vesselenyi, ca dénsulü să se pună

în înţelegere cu ună Română fruntaşă,

despre care să fiă convinsă, că este băr-

bată cu caracteră şi sinceră, pe lângă aceea, care e cu trupă cu sufletă omulă

poporului, adecă „igazi oláh“. Să-lă în­

trebe pe acelă româna fruntaşă: Cari

ar fi condiţiunile, cu care Românii s’ar puté împăca? Şi ce ar pretinde ei, ca

să priméscá unirea Ardealului cu Un­

garia?Baronulă Vesselenyi s’a adresată

cătră vicariulă Şuluţiu. La acestă re-

cercare răspunse vicuriuiü Şuluţiu în 25

Maiu 1848.Acestă răspunsă ală vicariului Şu-

luţiu încă în acea c]i, în care îlă primise

baronulă Vesselenyi, l’a presentată mi­

nisterului in Pesta. Mai anii treuţi, foile

unguresc! publicaseră ună estractă din

acelă răspunsă, observândă că acela fi- indü pré lungă, nu-lă potă publica per

estensum. Estrasulă „Memorand“, care s’a publicată, e de ajunsă, ca să dove-

descă, că baronulă Vesselenyi a nime­

rita adevărata adresă : az igazi oláhot.

Scrisórea vicariului Şuluţiu, după ce

glorifică poporulă din câmpulă libertăţii

şi purtarea iui matură, urmeză astfelă:

„Naţiunea română doresce o înfrăţire

„statornică cu naţiunea maghiară; ba „ea s’ar învoi şi la unirea Ardealului cu

„Ungaria, sub o condiţiune, sine qua

„non: ca naţiunea română să se înarti-

„culeze de a patra naţiune, cu asemenea „drepturi politice ca şi celelalte naţiuni „regnicolare. Asemenea şi ambele ei con-

vfesiimî să se proclame de egală îndrep­tăţite cu celelalte confesiuni, prin lege

„recunoscute“.

La aceste „Nemzet“ face următorea

observare marcantă : „Se stea înainte

„celă ce cutézá se dică despre sine, că

„elă a făcută mai multă pentru Români

! „ca Şuluţiu şi elă, Şuluţiu, totuşi n’a

„fostă duşmanulă Maghiariloră“.

Adevărulă vorbesce „Nemzet“ când

dice, că Mitropolitulă Şuluţiu n’a fostă duşmanulă Maghiaiiloră. Le-a spus’o elă

însuşi cu totă ocasiunea: „luamicus causae, amicus personae“.

înţelegeţi, domnule advocată, că

tote aceste şi altele asemenea documente

suntă suntă proprietatea neamului ro­

mânescă şi sunta indispensabile pentru

istoria naţională. Nu dér cu intenţiune, ca să i-se completeze biografia Mitropo­

litului Şuluţiu, vă roga, ca să vă împli­

niţi promisiunea, oh nul dânsulă n’are

trebuinţă de „biografiă“.

Celă ce va face istoria némului ro­mânescă, cu esactitate, pe acesta secolă,

i-a făcută şi biografia, căci întréga lui

vieţă a fostă o luptă desperată pentru

drepturile popoporului română. Acésta

va fi adevărata biografiă, ér nu „a witwa-

sching“ precum dice Englesulă. Luptă

desperată, dér onorifică şi eroică, de ună jumătate de seculă. care s’a termi­

nată la anulă 1867 cu sublimulă episodă,

descrisă în „Albina“ Nr. 117 şi 118 din

12 Ianuarie 1877, când Mitropolitulă

Şuluţiu la despărţire le dise domniloră

Mocioni şi Babeşă: „Bine să cumpă-

„néscá fruntaşii némului românescă, ce

„e de făcută, vă promită totă concur- sulă meu; ér de persónă mea să nu vă

„îngrijiţi, căci eu suntă hotărică a merge „pentru drepturile némului română chiar

„şi la spânejurătore“.

Archierei, cari suntă hotărîţi a merge pentru convingerea loră, pentru drep­

turile némului loră, chiar şi la spéneju-

rétóre, nu totă secululă nasce.

Ună renumită scriitoru ală antichi­tăţii tjice: „Numai acela e nemuritorű,

cere se adapă din isvorulă iubirei de

ţâră şi de naţiune“.

Sufletulă Mitropolitului Şuluţiu,

ajungendă în 7 Septemvre 1867 înaintea lui Dumnecjeu şi întrebendu’lă creato-

reie : „Unde ai fostă Popă, când nemulu

„românescă a umplută universulă cu stri-

„gătulă seu de durere?”

„Popa nostru“ sufletulă său dulce şi blândă, liniştită va fi răspunsă: „La

postulă meu“ am fostă stăpâne. Pe TINE te-am representată.

S i b i i u , în 17 Dncemvre 1889.

losifu Sterca Şuluţiu.

Pagina 3 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 278—188»;

Societatea numără: 22 membri fun­datori, 73 onorari, 40 emeritaţl. Socie­tatea a ţinuta 10 şedinţe ordinare, 1 extraordinară şi 1 festivă. Foi şi re­viste au incurs la societate 42, dintre cari 6 germane, 2 francese, 1 română scrisă în limba germană, er restula ro- mânescl. Biblioteca: 936 opuri, în 782 volume şi 852 broşuri. Averea totală a societăţii e de 13,215 fl. 61 cr., dintre cari 10,181 fl. 66 cr. bani.

Literatură.Gramatica limbei românesc! (Sintaxă.

Etimologiă. Fonetică. Stilü) întoomită în două cursuri ooncentrice pentru şcdlele poporale, de Iönü Dariu, învăţătorii la şcolele centrale rom. din Braşova. Cur- sulö I. Pentru an. alü 3-lea şi 4-lea de şcolă. Ediţia II, revăzută, corectată şi înavuţită. Editura librăriei Nicolae I. Ciurcu In Braşova. 1890. Formată 8° de 80 pag. Preţuia 25 cr. — La compune­rea acestui opşora didactică, autorulû a căutata să se ţină stricta de poveţele pedagiei şi didacticei de aclï, avênda în vedere disposiţiile normativului nostru şcolara, cerinţele planului ministeriala şi împrejurările, în cari pote prospera în- văţămâutula la noi.

„Unsere Kunst in Wort und Bild“.Din acesta opa au apăruta ér două bro­şuri (7 şi 8) represintânda o ilustraţiunl escelente : una de renumitula pictora de animale C. Reichert; una capa idèala femeesca de U. Ritzberger, ilustraţiune de Oscar Rex, peisage de August Scha- der, Baron Stilfried şi Emil Iul. Schind­ler, 2 escelente tipuri de soldaţi de Hans Schliessmann şi Tahi Antal ; una têrga de gâşte minunata ilustrata de Alvis Schönn, un chip rococo, de O. Schwe- ninger, „înainte de dejuna“ ilustraţiune de Franz Simm şi alte mai multe ilustraţunl,a- poi 50 portrete cu autogramele lor, dintre cari: Hans Richter, P. K. Rosegger, Kathi Schratt, Friedrich Schlögl, Francz de Schönthan, Felix Schweighofer, Spiegel, Sönenthal Ossipp Schubin ; poesii de Rol- lett , Bosegg^r, Saar, Sacher-Masoch, Silberstein, contele Stadion, Ossipp Schu- bin ş. a. Rară carte, care să ofere una cuprinsa mai bogata şi mai interesanta. „Unsere Kunst in Wort und Bild“ se re­comandă ca şi una potrivită darö de Crăciună. Legata costă 5 fl. şi în bro­şuri â 50 cr. se pöta afla în töte li­brăriile.

Mulţâmitâ publică.Subsemnatula comiteta parochiala

aduce adencă mulţumită generoseloră persone mai josa însemnate, pentru su­mele, cari au binevoita a subscrie, că vora contribui, şi anume celora ce au contribuita pentru clădirea unei biserici române gr. or. în cetatea Braşovului.

Sumele subscrise pănă acum de ono­raţii domni parochienl atingă cifra de 25,800 fl. v. a. Numele marinitnoşilora subscriitorî a acestora sume se vora pu­blica, când vorfl fi numărate, aducându- li-se din nou mulţumită comitetului.

Sumele numărate sun ta :Dela domna Zoe IonciovicI şi Erecţii

conforma codicilului răposatului său soţa s’aa numărat 1000 fl. Domnulfi Va- lerie Bologa, diriginte de bancă, 100 fl. Prin Domnii: Ghiţa Dobrinescu din Slo­bozia 500 franci. Pavela Lazarft din Dră- găşanl 280 franci. Prefecţii Garofliede şi d-la G. Stroescu din Ploeştl 500 fr. Stana Pitişa din Mizilft 120 franci. D-la Directora Barcianu 6 fl. D r. Liviu de Le- menyi pretore superioraîn Sălişte 120 fl., şi anume: 1.Comuna politică Sălişte 10 fl.2. Comuna bisericescă gr. or. Sălişte 10 fl. 3. Dimitrie Romana comerc. 10 fl. 4. Dr. Nicolau Maiera protopresb. 5 fl. 5.I. Comşia & fiu comerc. 5 fl. 6. Nicolau Henţiu not. com. 5 fl. 7. Stana Vulca primara în Sălişte. 5 fl. toţi din Sălişte.8. Iona Andreiescu primara în Sibiela5 fl. 9. Dumitru V. Popa epitropa 5 fl.10. Dr. Nicolau Calefariu medica 3 ’fl.I I . Iordache Roşea Căpitanu corner. 3 fl.12. Bucura Comşia epitropa 3 fl. 13. Dumitru B. Comşia comerc. 3 fl. 14. Iona B. Comşia comerc. 2 fl. 15. Nicolae Peligrada economa 2 fl. 16. Vasile Da- derlat economa 2 fl. 17. Nicolae Nartea comerc. 2 fl. 18. Nicolae Serbu comerc.2 fl. 19. Iona Steflea epitropa 2 fl. 20. Nicolae Neamţu capelana gr. or. 2 fl.21. Dumitru Lăpădata învăţător a 1 fl.22. Romula Mircea învăţătora 1 fl. 23. Arona Gogonea învăţătora 1 fl. 24. Iona Stana Banciu comero. 3 fl. toţi din Să­lişte. 25. Iona Popa parocha gr. or. în Sălişte 1 fl. 26. Nicolae Mosora epitropa. 27. Dumitru I. Simiana comerc. 28. Du­mitru Popa economa. 29. Ilie Măgeana economa. 30. Iona Dubenski măestru clidara. 31 Constantina Hanciu comerc. 32. Idna Comşia jun. comerc. 33. Niculae Herţia măcelara, 34. Dumitru O Borcia econom. 35. Dumitru Daderlata economa. 36. Iona Răcuciu comerc. 37. Iona I. Simiana comerc. 38. Nicolae Coma co­merc. cu câte 1 fl. toţi din Sălişte 39. Petru IndrieşI not. com. Yale 1 fl. 40. Avrama Acelenescu not. com. GalenI1 fl. 41. Ioana Iona not. com. Gurariului1 fl. 42. Gerasima Carpenişiana not. cerc. Săcele 1 fl. 43. Mateiu Tomoiaga cancl. pretoriala 1 fl. 44. Dr. Liviu de Lemeny pretora supremă Selişte 8 fl. Suma to­tală 120 fl. (Va urma.*) Comitetulu parochialu românii gr. or. din

cetatea Braşovului.Bartolomein Baiulescu Nicolae Pilţia

pres. notorii

I j i e c i i n ţ a r e .

In conformitate cu deoisiunea comi­tetului centrala ala reuniunei învăţăto- rilora gr. or. din districtula Braşovului, luată în şedinţa sa ordinară ţinută la 10 Noemvre a. c., se aduce prin acesta la cunoscinţa publică a membrilora acestei reuniuni, că biblioteca acesteia este des­chisă, totdeuna în Vinerea primă a fiă- cărei luni căi. jul dela 10—11 ore a. m.

Deci On. membri, cari doresca a împrumuta cărţi spre cetire din nucnita bibliotecă, sunta rugaţi a se couforma acestei însciinţări.

Braşovu, 11 (23) Decemvre 1889.

1. Dariu,bibliotecarft substitute.

Moştenitorul!» de trontt altt Japoniei.

Impăratula Japoniei şi-a numita, înainte

de Noemvre, ca următorfi ala său pe

Iosihito Linno. Din incidentula acesta în

Japonia s’au pusa la cale mart festivităţi în onorea moştenitorului Josihito.

Mare esplosiune s’a întâmplata în

Dumineca trecută în Pensylvania, în

North Clarendon. ţ)ece tone de nytro-

glicerin au sburata în aera şi 25,000 de

buţî cu oleu au arsa. Mai mulţi 6meni

au fosta omorîţi.

Nenorociri pe mare. Precum ni-s’a telegrafată din Cuxhaven, vaporula olan-

desa „Leerdam“ în calea lui dela Ams­

terdam spre Buyenos-Ayres s’a ciocnita

în 4ilele trecute cu vaporula englesa „Gawu în apele Mărei Nordice. Amân­

două corăbiile s’au cufundata. Vaporula

francesa „Emma“, care mergea din Ha-

vi*e spre Hâmburg, luânda de vestea pe- riculului a dusa în Cuxhaven pe cei 400

călători şi 25—35 omeni din personalula

vaporelora cufundate. — O altă nenoro­

cire pe mare s’a întâmplata cu vaporula

„Marconimghetiu; 80 de călători însă au

scăpata, er ceilalţi şi-au aflata mormân-

tula sub valuri.

Citrsnlfi pieţei B r a ç Mdin 25 Decemvre st. n. 1889.

Bancnota românesc! Onmp. 9.22 Vênd. 9.28‘Arginta românasett • r 9.16 „ 9.20iNapoleon-d’orl - - - 9.28 „ 9.31Lire turcesc! - - 10.56 „ 10.61Imperiali - - - - r 9.56 „ 9.6Ş<

Galbin! 5.48 „ 5.60

Scris. fonc. „Albina“6% „ 101— „ ——r«/n r n # /0 * 98.50 „ 99. .

Ruble rusesc! - - • „ 1.247, „ 1.25^5Mărci germane - - „ 57.50 „ 57.80Discontulâ 6—8y/0 pe anfi.

*) On. domnï, carï au primitü liste de colectare suntü rugaţi a trimite resultatulü.

e c r o l o g r u . .

Cu inima frântă de durere aducema la cunoscinţa tuturorü amicilorü şi cu- noscuţilora, că astă4l la 10 óre a. m. după una morba îndelungata şi durerosa, şi-a data nobilula său sufleta în mânile creatorului prea iubitulă nostru soţa, tată şi frate Victorii Pipoşu, consiliara reg. de contabilitate în pensiune după una serviciu activa de aprópe 40 de ani, împlinită cu mare zela, în anula ala 65-lea ala vieţii şi ala 36-lea ala ferioi- tei căsătorii. Rămăşiţele pământesc! ale acestui bărbata buna şi înţelepta se vor aşeeja spre eternă odichnă în cimiterula gr. or. din locu, Marţi în 24 Decemvre st. n. a. c. la orele 2 d. a. Ah, ne-ai părăsita scumpula nostru tată, care erai sprijinula puternica ala familiei tale, dór inima orfanilora tăi nu se póte despărţi de tine, ci virtutea iubirii sale nemărgi­nite vrea să străbată prin gliile mor­mântului şi să te însoţâscă pe tainicula druma ala vecîniciei. Pe câta de labo- riosă şi plină de suferinţe ţi-a fosta vieţa, pe atâta de lină fie-ţi somnula; memo­ria ta va fi binecuvântată de noi, şi fer- binţi lacrime vomă vărsa pe mormân- tulă tău pănă la revedere!Alba-Iulia, în 22 Decemvre st. n. 1889.

Văduva: Zinca Pipoşă născ. Ta- tárczy, ca soţie, cu fiii: Dr. Petru Pi- poşa, profesoră la institutulă teologica- pedagogică în Aradă; Gavrila Pipoşa, oficianta de fináncé în T.-Kanizsa, şi fica: Elena Pipoşă. Fraţii şi surorile de­functului: Petru Pipoşă, jude la tabla reg; Vasilie Pipoşu, protopresbiteră; văd. Elisa Nemeşă născ. Pipoşa; văd. Eufemia Mana născ. Pipoşa.

Coranlfl la bnna de Vienadin 21 Decemvre st. n. 1889.

Renta de aură 4 % ........................ 100,50Renta de hârtiă50/0 . . . . - - 98.20

Imprumutulü cäilorü ferate ungare -auriii . . ............................. 118.75

dto arg intü........................—.—Amortisarea datoriei căilor & ferata de

ostü ungare (1-ma emisiune) - - 99.80 Amortisa.'ea datoriei cäilorü ferate de

ostii ungare (2-a emisiune) - - -.— Amortisarea datoriei cäilorü lerate de

ostü ungare (8-a emisiune) - - U I.—Bonuri rurale u n g a r e ................... 88.—Bonuri croato-slavone................... 106.—

Despăgubirea pentru dijma de vinü

ungurescü ............................. 99.—Imprumutulü cu premiulü ungurescü 186.75 \ Losurile pentru regularea Tisei şi Se-

ghedinului - - 127.25

Renta de hârtiâ austriacă - - - - 85.90Renta de argintü austriacă - - - - 86.85

Renta de aurü austriacă................... 108.20

Losuri din 1860 ............................. 188.10Acţiunile bäncei austro-ungare - - 916.—

Acţiunile bäncei de creditü ungar. - 836.50Acţiunile bäncei de creditü austr. - 817.75Galbeni împărătesc!............................. 5.56Napoleon-d’o r l ..................................9.81

M&rcl 100 împ. germane . . . . 54.70Londra 10 Livres sterling« . . . . —.—

Editorü şi Redactora responsabilă :

Dr. Aurei Mureşianu.

„ A L B I1 T A “, 8InstitntD de credită şi de economii

DPilisila, ZE3ra,soT7~u.

cu interesele cele mai ief­tine şi acordă împrumuturi cambiale, cari pe lângă o re­

ducere corespuncfetore a sumei cambiului şi întru câtu starea

numerariului din cassă ar per­

mite, se potu şi de mai multe ori prolongi.

Informatiunî mai de aprope se potu lua dJJnicu în biroulu insti­tutului, piaţă No. 90 dela 8— 2 ore d. a. 87)2s

Macsimele şi reflecsiunile lui de la Rochefoucauld

în românesoe de I. G. Bariţiu.

(Urmare).

D’abia esistă ună o mă, care ar fi în stare să cun6scă totă răulă pe care îlă

face.—x—

Onórea câştigată prin muncă garan-

tózá şi mai departe câştigă de onóre.—x —

Ce este juneţa? O beţiă continuă,

frigurile de desvolfcare ale raţiuiiei.—x—

Bucurosa vremă se ghicimă pe alţii,

dór n’amă vrea .se fimă ghiciţi.—x —

Suntu omeni, cărora lumea le oferă laudă şi cari în locă de ori-ce alte me­

rite, posedă numai acele slăbiciuni, ce suntă de folosă în viéta socială.

—x—Este ună morbă uriciosă, când cineva

este silită a’ţi sustiné vieţa printr’o dietă

severă.— x —

Femeile adesea credă, că iubescă

chiar şi când nu iubescă. Preocuparea

c'ună mică amoră agitarea spirituală, în

care le transpune galanteria, înclinarea

loră firescă pentru deliciulă de a fi iu­bite şi resistenţa de a ceda rugării, le

ademenesce a crede, că iubescă, în vreme

ce ele suntă numai cochete.—x—

Bunătatea de inimă, căreia ii place

a se făli atâtă de multă cu sentimentă,

este adesea înlăturată prin cea mai mică alterare a egoismului.

—x—Absenţa împuţineză ună amoră me­

diocru şi fortifică pe celă tare, întocmai

precum vântulă stinge o lumină şi aţîţă

foculă.—x—

Decă adesea lumea este nemulţămită cu purtătorii de afaceri diplomatice,

acesta vine de acolo, că ei mai totdeuna

sacrifică interesulă la reuşita negociări-

loră ce le portă, onorei de a fi reuşită

în întreprinderea loră.—x—

Decă facemă iubirea amiciloră noştri

mai mare decâtă cum este, apoi acesta

nu o facemă din recunoscinţă, ci din

dorinţa de a pune în evidenţă meritele

nostre.—x—

Aplausulă ce ’lă dămă celoră ce

tocmai păşescă în lumea mare, derivă

adesea din o invidiă ascunsă, contra ce­

loră ce au deja o posiţiune făcută.—x—

Orgoliulă, care ne însuflă o invidiă

atâtă de mare, ne servesce adesea, pen­

tru de a modera acea invidiă.—x—

Suntă neadevăruri învelite, cari se­

măna aşa multă cu adevărulă, încâtă amă proba lipsă de pricepere, decă nu

ne-amă lăsa a fi amăgiţi prin ele.—x—

Adesea ne trebue nu mai puţină

prundenţă pentru a ne folosi de unu

sfată bună, decâtă pentru a ne consilia

bine pe noi înşi-ne—x—

Suntă omeni răi, cari ar fi mai pu­

ţină periculoşi, decă nar ave şi calităţi

bune.—x—

Generositatea este în de ajunsă ca- racterisată prin numirea sa propriă, cu

tote acestea s’ar pute dice, că ea este mintea sănătosă a orgoliului şi mijloculă

celă mai nobilă de a câştiga laudă.—x—

Este imposibilă a iubi pentru a

doua oră ceea ce amă încetată odată de

a iubi.—x—

Suntă caşuri şi morburi, care în anu­mite timpuri se agrav0ză prin medica­

mente şi adevărata iscusinţă constă în

aceea a sci, când este periculosa a le aplica.

O naivitate afectată este o hipocri- siă fină.

—x —Erori de disposiţiune sunt mai dese,

ca cele ale inteligenţei.—x—

Meritele omului îşi au sesonulă lor ca şi fructele.

—x—Despre temperamentulă omului se

póte clice aceea ca şi despre multe edi­

ficii, că au laturi diferite: parte plăcute, parte neplăcute.

—x—

Moderaţiunea nu póte să-şi câştige

meritulă a combate şi subjuga ambiţi­

unea. Amândouă nu se află nicl-odată

laoialtă. Moderaţiunea este lânge4ire şi

flegmă, ambiţiunea, este agilitatea şi fo- cula sufletului.

—x—

Iubimă mai totdeuna pe cei ce ne

admiră dór nu totdeuna pe aceia pe oarl îi admirămă noi.

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 278—1889.

M

[HJ

cancelaria Negruţiuin Gherla—Sz.-ujvâr—Transilvania

DESCHIDE ABONAMENT PE ANUL 1890la

AMICULU FAMILIEI. P iară beletristicii şi enciclopedicu-literam — cu ilustraţiunî.— Cursulü X IV . — Apa^’e în 1 şi 15 (ţi a lunei în numeri câte de 2—3 cóle cu ilustraţiunî frumóse; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a.__ mai departe tractéza cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune viâţasocială a Románilorü de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străinătate; şi prin glume, în mare parte ilustrate, nisuesce a face câte o órá plăcută familiei strivite de grijile vieţei ; şi preste totü nisuesce a întinde tuturorü indivicjilorü din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregii e 4 fl., pentru România şi străină­tate 10 franci, lei, plătibili şi în bilete de bancă orî maree poştali.

PREOTULŰ R0MANÜ. ţ)iaru bisericescü, scolarü şi literarii — cu ilustraţiunî. — Cursulü XV I. — Apare în broşuri lunare câte de 272— 3 72 cóle, şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţilorii mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus- traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturorü sciinţelorii teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă- tori şi diverse ocasiuní, mai alesü funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literari; şi în urmă totü soiulü de a- menunte şi sciri cu preferinţa celorü din sfera bisericéscá, scolastică şi literară.—- Preţulu de prenumeraţiune pre anulü íntregü e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree poştali.

W f Colectanţti primescâ gratisâ totü alâ patrulea esemplarn.M um eri de p ro b ă se tr im it ii g ra tis ii o ri-cal cere.

____ ______

Totü de aci se mai potü procura şi următorele cărţi din editura propria:Renascerea limbei românesc! în vor­

bire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulu broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.

Merinde dela şcolă seu învăţături pentru poporii culese din diarulâ unui şcolară de Dr. Georgiu Popa. — Opula acesta, pentru poveţuirile lui valorose, are să ocupe unii loca de frunte în bibliotecile nostre poporale. D-la au­torii a avuţii nimerita idee, de a pu­blica prin opulii de faţă unii diaru de şcolă, ce şi-lu. făcuse ca elevii de anulI alii şcolei poporale superiore din Câmpeni, va se clică pe când era în alii 4-lea anu de şcolă. In acesta diar se cuprindu diferite impresiunî din co­pilăria, atâta din şcolă câta şi afară de şcola: o colecţie bogată de dife­rite poveţuiri primite dela învăţătorula seu, pe cari autorula le-a prelucrata şi desvoltata eu multă îngrijire. Cele mai fundamentale principii cu privire la morală, religiune, naţionalitate, igi­enă, economie, istoriă etc. etc. se află în acesta opa, aşa că singura numai câteva din cele 32 capitule, cum ar fid. es. capitulula despre fumata, des pre curăţirea trupului etc. ar fi de ajunsa pentru a merita se nulipsescă din nici o bibliotecă poporală româ- nescă. Opula cuprinde 289 pagine 8° —Preţuia unui esemplarâ cu porto- francata e 1 fl. 10 cr.

Barbu cobzariulu. Novelă origi­nală e Emilia Lungu. Preţuia 15 cr.

Puterea amorului. Novelă dePau- lina C. Z. Rovinaru. Peţula 20 cr.

Idealulu perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuia 15 cr.

Opera unui omu de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea­lulu pierduţii de Paulina C. Z. Rovi-

Pretula 15 cr.nar.Miseriile sociale. Novelă de Pau­

lina C. Z. Rovinaru. Preţuia 20 cr.Fântâna dorului. Novelă poporală

de Georgiu Simu. Preţulu 10 cr.Codreanu craiulu codrului. Baladă

de Georgiu Simu. Preţulu 10 cr.Ultimulu Sichastru. Tradiţiune de

Georgiu Simu. Preţulu 10 cr.Bunica şi Nepoţelulu. Schiţă din

sfera educaţiunei. După Ernest Le- gouve G. Simu. Preţuia 10 cr.

Probitatea în copilăria. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le- gouve. Preţuia 10 cr.

Elu trebue se se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţa. Preţulu 25 cr.

Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoştt. Novelă is­torică naţională. Preţulu 20 cr.

Numerii 76 si 77. Naraţiune is­torică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulu 30 cr.

Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Cons­tantina Morariu. Preţulu 50 cr.

Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţuia 30 cr.

Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas.— Cu portretula M. S. Reginei Româ­niei. Preţuia 15 cr.

Poesii, de VasiliuRanta-Buticescu. Una voluma de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Pre­ţuia redustt (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.

Trandafiri şi viorele, poesii popo­rale, culese de Ioana Popu Reteganu. Una voluma de 14 cole. Preţ. 60 cr.

Tesauruld dela Petrosaseu Cloşca CU puii ei de auru. Studiu archeologic de D. O. Olineseu. Preţulu 20 cr.

Biblioteca Sătenului Românu. Car­tea IU şi IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţuia la ambele 50 cr. — câte una deosebi 30 cr.

Biblioteca Familiei. Cartea I. Cu­prinde materii forte interesante şi amu­sante. Preţuia 30 cr.

Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulu 50 cr.

Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţuia 30 cr.

Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulu 15.

Manualu de Gramatica limbei ro­mâne pentru scolele poporali în trei cursuri, de Maxima Popa, profesoră la gimnasiula din Năsăudă. — Manuala aprobatu prin ministeriala de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulu de data 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulu 30.

Nu me uita. Colecţiune de vier­suri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulu 50 cr.

Carte conducetore la propunerea calculărei în scola poporală pentru în­văţători şi preparandi. Broş. I. scrisă de Gavrila Trifu profesoră preparan­di alu. Preţulu 80 cr.

Catechese pentru pruncii şcolari din şcolele poporale. După George Mey preota în Schorzkirch din diecesa de Rottenburg de Titu Budu parocha gr. cat. în Satu-Siugatagu, protopopula distr. Mar a. adm. Vicariala ala Mara­mureşului etc. etc. Ediţiunea II. Pre­ţuia unui esemplarâ cu porto francată1 fl. 05 cr.

Din trecutulu Silvaniei. Legendă de Victora Russu. Preţuia unui esem- plara cu porto francată 1 fl. 05 cr.

Prin morte la victoriă. Comediă întv’una acta. După A . Kotzebue lo- calisată de Irina Sonea n. Bogdana. Preţuia unui esemplarâ 10 cr.

Influinţa mândriei. Novelă de Pau­lina C. Z. Rovinaru. Preţuia unui e- sem plarG 30 cr.

Cuvântări bisericesc! în tote săr­bătorile de peste and de Ioanu Papiu.— Una voluma de peste 24 cole 8" mare, hârtiă fină. — Numele d-lui I.

Papiu este multa mai bine cunoscuta clerului româna, decâta să fiă de lipsă a mai recomanda acesta nou producta ala d-sale. Clerula româna a învă­ţata a’i apreţui scrierile d-sale pentru însemnata lora valore literară.—Noula toma de predici întrece însă tote vo- lumurile de predici edate pănă acum, prin întocmirea sa — avenda o notiţă istorică la fie-care sărbătore, — care arată timpula introducerei, fasele prin cari a trecuta şi modula cum s’a sta­bilita respectiva sărbătore. — Preţuia unui esemplarâ cu porto francată e 2 fl. v. a.

Cuvântări funebrale si iertăciuni pentru diferite caşuri de morte, în­tocmite de I o an a Pap i u . —- Acesta voluma de peste 24 cole cuprinde: 8 cuventări acomodate pentru ori-ce caşuri ordinare de morte, 4 pentru caşuri ordinare de morte întâmplate în timpuri diferite ale anului, 10 la caşuri ordinare însă mai speciali de morte, 4 la înmormântarea omeni- lora bătrâni, 5 la înmormântarea prun- cilora, tinerii ora şi a juniloră, 9 la caşuri de morte speciali; — apoi pe mai bine de patru cole urmeză o mul­ţime de iertăciuni precedate de o in­troducere generală în iertăciuni, şi anume: 1 iertăciunile bărbatului dela muiere, 2 —a muierei dela bărbata, 3 — a părintelui dela fii, 4 — a mamei dela fii, 5 — a fiilora dela părinţi, 6 a fratelui seu surorei dela fraţi şi su­rori, 7 — a nepoţiloru dela moşi, moşe,

se vinde cu preţuia numai de 50 cr esemplariula spedata franco. i

Manualu catecheticu pentru primi, ani scolastici, prelucrata după I. Ar Fritz de Basiliu Raţiu, fosta profesoo de s. scriptură, catechetică şi mefcin dică în seminariula archidiecesana djs- Blaşiu, actualmente vicara archiep de copesca în Făgăraşa.—Acesta opa Ca- mare însemnătate pentru literatura H- techetică româna este o prelucrareac- beră, schimbânda unele aplicări pr̂ \e tice cu altele recerute de relaţiun0_ şi lipsele băieţilora noştri, er cerem ie niele bisericescl înlocuindu-le cu ce & prescrise şi usitate în biserica nostra română. In note se arată şi procledereg, ce are să o observe catechetu a faţe cu discipulii săi. Acestă scriere ar_ să fiă ună îndreptară în mân a cate cheţilora, învăţătorilora şi a părinţi- lora la instrucţiunea religiosă-morală, ce au să o dea micilora băieţi.—Pre­ţuia unui esemplarâ din acesta opa,— care portă clausula aprobărei prea ven. Ordinariatu metropolitana din Blaşiu şi care cuprinde 222 pag. 8°, avenda mai multe poesii în texta, — este 1 fl.

Omiliile celui dintre sfinţi Părin­telui nostru Ioana Gură-de-Aura la epistolele sfântului apost. Paula cătră Titu şi Filemona. Traduse de Con­stantina Morariu. Preţuia unui esem- plara cu porto francată e 60 cr.

Dumnedeesca liturgie a celui din­tru sânţi părintelui nostru Ioana Chry- sostoma compusă din operele acelui

buni, bune, străbuni, străbune, 8 —’ a j sântă părinte, de Ioanu Boroşiu panepoţilora dela unchiu şi mătuşe, 9 dela nemuri şi consângeni mai depăr­taţi, 10—dela consoţi de aceeaşi ocu- paţiune, 11—dela binefăcători, amici, cunoscuţi şi dela toţi creştinii adunaţi. Recomandămu clerului româna acesta bogata voluma de cuvântări funebralî şi iertăciuni lucrate amesurata tuturora cerinţelora preoţimei fungente la ca­şuri funebralî. Preţuia unui esemplarâ spedata franco e 2 fl. v. a.

Cuvântări bisericesc!, tomula LII, scrise de Ioana Papiu. —Acesta toma cuprinde predici pe Dumineci şi se estinde pe 12 cole 8" mare. —Preţuia unui esemplarâ spedat franco e 1 fl. v. a.

Orientele catolicu seu concordan­ţele tradiţiunei în două limbi—română şi latină, tracteză despre primatula bi- sericei şi se estinde pe 22 cole 8° mare. —Scrisa de Ioanu Papiu. — Opula acesta a fosta recensata favoritora şi lăudat şi de foile străine.—Preţuia unui esem- plaru spedata franco e numai 1 fl. 50.

Resultatele filosofiei seu eunoscin- ţele cele mai de frunte despre natura spirituală a omului, despre relaţiunile şi scopula lui espuse în moda populara de profesorulu Dr. Iosifu Frapporti şi prelucrate în traducere liberă (cu fa­cultate dela autorula) de Ioana Papiu. —Acestu opa, care se estinde pe 11, cole 8°, e forte acomodată ca premiu

rochu gr. cat. şi ases. consist. Pre­ţuia unui esemplarâ cu porto-francata e 40 cr.

Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:Mărgăritaruld sufletului. Carte bo­

gată de rugăciuni şi cântări bisericescl, forte frumosu ilustrată. Preţuia unui esemplarâ broşurata e 40 cr., legata 50 cr., legata în pânză 80 cr., legata mai fin 1 fl., legat în piele 1 fl.30, în legă­tura de luxa 2.50—2.80

Miculd mărgăritard sufletescd. Căr­ticică de rugăciuni şi cântări bisericesc!— frumoşii ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţuia unui esemplarâ broşurata e 15 cr., — legata 22 cr., legata în pândă 26 cr.

Cărticică de rugăciuni şi cântăripentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icone frumose. Preţuia unui esemplaru e 10 cr.; 50=3 fior. ; 100=5 fl.

Visulu Prea Sântei Vergure Maria a NăscStorei de D-deu urmata de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru­mose. Preţul unui esemplar legat spedat franco e 12 cr., 50 esemplare 5 fl., 100 esemplare 9 fl. v. a.

Epistolia D. N. Isusii Christosd.Preţuia unui esemplarâ legata şi spe­data franco e 15 cr.; 40 de esem­plare 6 fl.: 100 esemplare 10 fl.

1

I

pentru cei ce absolvă scola poporală,

fP F“ A se adresa la „CANCELARIA NEGRUTU“ în Gherla (Sz-ujvâr.— Transilvania), unde se cumpără [|j acţiile tuturoru bănciloru romane cu preţurile cele mai bune. ~

Tipografia A. MUREŞIANU Kraşovii "