ANtlLU - V . ARADU. 6/18 SEPTEMVRE 1 8 8 1 ISTr. 33.

BISERICA si SCOL'A. r o i a " b i s e i i c é s c a , s c o l a s t i c a , l i t e r a r i a s i e c o n o m i c a .

Ese o data in sep ternana : Duminec'a. \ '

4» Pret ial t i ahonamentn l i i i : S P r c t i n l u insei-tiisniloru : l Corespondintiele si baiaiţ'ăS; prenumeratiune Pentru Austro-Ungari'a pe anu . . 5 fl.—cr. \ Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu < B& s e adreseze la Re^ctiunea dela

» » » jum. anu 2 „ 50 „ \ c a m 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte \ „BISERICA'si SCOL'A" Pentru Romani'a si strainetate pe anu 7 „ - „ \ 4 fl %i ^ g u g 5 fl y a \ i n A r a d U i l a inatitutulupedagogicu-teologieu.

,, j . a. 3 „ 50 „

Institutiunile romanesci.

Institutiunile prin cari s'au crescutu fii unui poponi, s'au desvoltatu si au vietiuitu in tren-sele, au devenitu puterea vieţii lui, au devenitu asiguranti'a esistentiei lui.

Astfeliu este religi'a si principiele ei in care au crescutu, astfeliu sunt legile bisericesci, da­unele naţionali in cari s'au desvoltatu si au vie­tiuitu. Progresulu in cultura este neaperatu de lipsa fiecărui poporu asia si celui romanu, inse novatiuriele, imitatiunele prin institutiuni streine sf datine^neromanésci destrama pre individii ro­mani din trupulu nationalu, i departéza de iristi-tutiunele religionafi si de datinele naţionali, i face indiferenţi, reci, catra ori ce este roma-nescu si asia devinu îndemnaţi a se retrage de corpulu nationalu, a se renega, a parasi chiar limb'a si a se apropia de cástrele streine, de unde s'au adapatu cu novatiuni si astfeliu a se perde.

La astfeliu de caşuri avemu triste dovedi: perderea proprietarii or u mari romani din Tran­silvania si Ungar ia ; perderea multoru barbati inteligenţi gr. c , cari si-au parasitu religi'a, limb'a si cu acestu pasu si-a renegatu si naţio­nalitatea si au trecutu in cástrele altora naţiuni.

In aceste timpuri ale progresului inca au-dimu in sinulu natiunei romane in dividi si bar­bati facendu apeluri catra progresu ; strigandu desconsiderare si despretiu la multe ale Religiei nòstre si la datinele romanesci ; de aceea aflamu cu cale a estrage din scrierile celui mai mare literaţii romanu, aceluia care a impinsu pre Ro­mani catra progresu; din scrierile Dlui I. H e ­l i a d e R. cum tiene elu la institutiunele religio-nari si cum povatiuesce acestu mare barbatu pre Romani.

1. Religia: „Romanii neincetatu o singura lege au avutu in limb'a loru, cea crestinésca, —

si cand mai tardiu erau cu limb'a slavona si prin multe aberatiuni se introduse vorb'a „pra­vila" ce insemnédia : codice de legi politice : legea neincetatu a remasu si insemnéza acea ce astadi intielegemu prin religie."

„Probe sunt espresiuni ca cele urmatóre : „De ce lege esti? „De legea romanésca. „Si-a schirabatu legea; „Omu farà lege ; farà Dumnedieu." Romanii dela inceputu n'au avutu alta lege

nici alte institutiuni decât ale Eclesiei primitive *), „Dela Aurelianu pana la alu X-lea secolu

Dacia era autonoma si crestina ; organisata dupa institutiunele Eclesiei primitive ; se eonstituá si guverna in Eclesii, séu in democraţii crestine.

„Dela alu X-lea pana la alu XIII-lea se­colu Eclesiele séu democratiele confederate în­cepu a se intruni, a se forma capitanate séu ju-detie, apoi Gomitiate, apoi Ducate si apoi regate unulu preste Dunăre si altulu preste Carpati.

„Dela alu XIII-lea secolu pana la 1382 pana la Dan I . Romani'a era constituita in Do-meniate, in judetie autonome.

„Dela Dan I 1381 au inceputu a se intro­duce aluatulu eatholicu; tendintie catra abso lutismu si feodalismu, a inceputu a se abate dela principiele Religiei crestine." 2 )

2. „Principiele adeveratului crestinismu au fostu — cum s'a vediutu de a jertfi individulu (càci farà acést'a n'a fostu mântuire) si din ih-dividi a forma turme cuventatore : Nu mai este selavu ci fiu, side esti fiu. esfi mostenitoni lui Dumnedieu prin Iisus Qristosu 3 ) . Din turme mai mici a face: „ 0 turma si unu Pastora" cu-ventulu lui Dumnedieu. „Spiritulu Crestianismu-

1) Institutiunele Romane pag. 3é. 2) Institutiunele Romane Partea II. pag. 66. s ) Pavelu catra Galateni capa IV. vers. 7.

lui adeveratu a fostu federativu, trinitaru, er nu unitar."

„Nu mai era altu spiritu pre atunci care insufla lumea creştina de cât frati'a, solidarita­tea intre iudividu si individu cu scopu de a forma o comunitate, o fratie, o solidaritate intre omu si omu, populu si populu.

„Pana astadi striga biseric'a : „Se ne iubimu unulu pre altulu, ca intrunu cugetu se marturi-simu." 4 )

„Din sinulu Eclesiei se audia vocea: „Respectu la persone, respectu la proprie­

tate, pentrucâ personele erau sacre pentru densa." „Din inim'a ei esiâ vocea : „Pace voua! Libertate voua!" „Folose generali fara pagub'a niraenui; pen­

trucâ Biseric'a erâ mama comuna la toti." 5 ) Ori unde s'a constituitu o Eclesie n'a pututu se se organisedie, se se guverneze, decât dupa legea ee a implinit'o Cristosu adecă: dupa vechiulu Testamentu si celu nou. 6)

„Tot ce nu este din sorgintea Bibliei si a „Evangeliei e nepriceputu la Romanu, e străin, „e pagan, e latin, si la nevoe, la fortia majora, „mai curendu s'aru face romanulu turcu de cât „latinu. S'au tienutu inse de a nu deveni nici „una nici alta; afara de uniţii ce se unise cu „Rom'a papala cu cari ii amu avutu nimicu de j,amestecu, de câta-ne aperâ, de cand ne trimite „legiuni de propagandişti."

„Astfeliu e Romanulu, invetiati a-lu cunosce, daca voiţi a-ve asculta, daca voiţi a-lu conduce. — Nti-i dati legi si reforme, cari nu sunt de natur'a lui."

3. Datinele : „Moravurile, deprinderile, usuan-tiele, ce se vedu la populi, nu sunt de cât nişte legi forte antice, ce au trecutu in usu si cand numai e necesitate de a fi adunate ca in-tr'unu codice, e deajunsua-le studia, a-le descrie cineva. Datinele cele ce au trecutu in usu au devenitu cum se dice ca o a doua natura." 7)

4. Organisarea si Conducerea: „Creştină­tatea in timpurile primitive se potu organisâ li­bera dupa spiritulu doctrineloru creştine numai in Dacia. Airi era impedecata. Mănăstiri, coeno-bii comune formară Episcopate. Episcopii erau aiesi de totu clerulu si de laici. Episcopatu cu ehiriarchi forma unu archiepiscopatu sen me-tropolie (mater'a cetatiloru) cu Eparcbi'a sa pro­prie, in care Metropolitulu erâ chiriarchu seu suveranii.

„Episcopulu, Archiepiscopulu seu Metropo­litulu erâ alesu pe viatia de Sinodu prin votu Ulliversalu." 8 ) (Va urmă.)

*) Institutiunele Romane pag. 25. 5) Institutiunele Romane pag. 98. 6 ) Canonnlu 25 Apostolescu. 7 ) Institutiunele Romane pag. 100 si 104. 8) Institutiunele Romane Partea I. pag. 28.

C u v e n t a r e pentru dominec'a a XlV-a dupa Rosale-

Dedica t a P r e a San t i e i Sale I lus t r i s s imulu i Domnu

I0ANU POPASU Episcopulu Caranseteginlui.

„Asemenatu-s'a imperatila ce­riului omului imperata, carele a faeut nunta fiiului seu (Mat. XXII. 2.)"

Mul te s u n t Iub . A . s i tnt iemintele g ingăş ie , ce le-a sad i tu bunu lu Crea to r iu in in im'a omului , inse p recum lnn 'a s t ra iucesce mai p re susu de ce le la l te s te le , as ia lucesce iub i rea d in t r e acele. N u inzeda ru se dice cà iubi rea este fundamentu lu fericirei ome-nesci , cà-ei i n t r u adeveru ea este nu numai funda-mentulu, ci si nu t r imen tu lu , si e l emen tu lu ei. D e aci se vede, cà fericirea este cond i t i una t a delà iub i re . Po té - s ' a r si cuge ta numa i amic i ţ i a fa ra iubi re si fa­mil ia fara d r agos t ea d in t re p ă r i n ţ i si fii? Amic , pă ­r in te , fîiu, frate, é ta l e g a t u r e l e ce î m p r e u n a omenii , é t a cuvinte le s a n t e la audiulu că ro ra t r e b u e se s a l t e in im'a fiacarui mor i tor iu !

I n se Iub . A. eu cunoseu o l e g a t u r a si mai s in­cera si mai fer ici tória si mai s a n t a decâ tu aces te . E s t e l e g a t u r ' a d in t r e b a r b a t u si muere , es te s a n t ' a T a i n a a cununiei . Amici i se imbra t ios iéza si se des-p a r t u . î n d e p ă r t a r e a , g r e u t a t e a vie ţ i i , ocupat iunea , s t a r ea si in cele mai mu l t e r endur i u s i u r a t a t e a p u n u cape tu sân tu lu i s imtiu a lu amici ţ iei .

Si-iubesce pă r in te l e p r e fiiu si f e ţ ' a p r e mam'a-sa. Se iubescu uni i cu a l ţ i i cu fragedime, cu focu si doru, se iubescu p recum numai omulu scie iubi. I n s e se apropia , ba t e ór 'a despar t i re i , ór 'a dor i ta si r eg re ­t a t a t o tu deodată , candu fiiulu pasiesce in v ié t i a cu mirés 'a sa si fét 'a urmèza mirelui ei. Doru lu d u p a casa, dorulu dupa p ă r i n ţ i r emane , inse inimile l o ru b a t u numai pen t ru ola l ta , dovedindu inca oda tă câ t de basa t a este in firea omenésca i n v e t i a t u r ' a sc r ip-ture i , cà „va lasă omulu pre tatalu seu si pre mani'a-sa si se va lipi de muerea sa si voru fi amendoi unu trupu" (Mat . X I X . 5.)

S a n t a si ferici tóre este l e g a t u r ' a căsător iei , m a i pre susu de t ò t e bunur i le pamentesc i este ea. I n ea este fericirea adevera ta . L a va t r ' a ei g u s t a omulu plăcer i le ceresci. Aci se născu , crescu, se ocrotescu v i r t u ţ i l e si impodobescu p re fii, c à c i i ub i r ea iub i re nasce !

Inse dèca esaminamu cu b ă g a r e de sama căsă­tor i i le , óre observamu noi la densele acea î ndes tu l a r e si fericire, ce se a ş t e p t a delà ele? A u nu ni se in-fatiosiéza p rea adese icónele neg re a le discordiei si necredint ie i ? A u nu vedemu de mul te ori cà so t iu lu si s o ţ i a se privescu si se t r a t é z a ca doi dus imani de mor te , p re car i man 'a une i sor t i curióse ii-a osandi-t u se viet iuésca la o la l ta , se se veda ne ince ta tu , se se u r a s c ă nence t a tu si ne ince ta tu se sufere dorer i si necasur i si scârbe p res t e t o t a v i é t i a l o r u ? Iv indu- se astfeliu de icone t r i s t e i na in t ea nòs t ra , cau ta se ni punemu î n t r e b a r e a : Ce se fia caus 'a cà unele case-tor i i sun t p res t e mesura nenoroci te ? Si pr in ce s ' a r potea evi ta nenorocirea si discordi 'a in casetor i i ? É t a doue î n t r ebă r i de fòrte mare î n semnă ta t e . Me voiu incerca se r e spundu l a densele dupa cea mai

b u n a sci int ia si consci int ia a mea si ve r e g u n u m a i se me a scu l t a ţ i cu aceea bunavo in t i a si d ragos t e cu ca rea vi impar tas iescu ea pă re r i l e mele .

Mul t e voru fi căuşele ce producu nen t i e l ege r i si discordii i n t r e cei căsă to r i ţ i . Mie mi se p ă r u inse a fi t r e i mai de căpetenia si anume : a) u s i u r a t a t e a eu ca rea se facu căsători i le . S u n t t ene r i ca r i c u g e t a numa i l a bucur i i le si p lăcer i le casetori«i si nici d e câ t la g r e u t ă ţ i l e ei. E i se vedu, dicu cà se iubescu si farà se se cunósca mai deaprópe pasiescu î n a i n t e a a l t a r iu lu i . Astfe l iu n u n t ' a e făcuta. F ă c u t a e inse si nenoroci rea ! cà-ci farmeculu imbe ta to r iu t r ece si r emane r ea l i t a t ea , r emami ei cu scăder i le loru, cu poftele loru, cu pa t imi le loru. F i a sce carele d in t rens i i se afla insie la tu in a ş t ep tă r i l e sale . A ş t e p t a u se veda un i i la a l ţ i i v i r t u t e si afla numai spoial 'a ei. Aş t ep ­t a u hărn ic ia si afla p lecare spre comodita te . A ş t e p ­t a u semtieminte nobi le si afla fa t i a r i a ! A m a r a des-amag i re ! Si deca ar incercâ celu pu t ienu se depună scăderi le, se parasésca poftele se fuga de pa t imi , ca-se tor i ' a loru inca a r po tea lua calea spre fericire. Inse nu ! ei n u facu acést 'a , ci facu pre tens iuni , facu impută r i , facu m u s t r ă r i nefolositórie, t i enu cà ceea-l a l t a p a r t e i i-au ins ie la tu pre ei, cei ins ie la t i de usiu-r a t e a loru. Locu lu iubi re i p ă r u t e lu-ocupa acum a m a . r i t iunea , mam'a ure i si a dusimaniei . Cer te le ii in-s t r a inéza t o t u m a i m u l t u . Despe ra r ea ii duce se cau te desdaunare in peca tu p e n t r u necasur i le loru casnice. Astfel iu ducu o v ié t ia se raca de p iacer i si bucuri i , o v ié t ia g r ea si rusinósa, ma i g r ea si rus inósa decât cei osândiţ i . I n fine dupa dile p l ine de veninu s t r i ­v i ţ i de g r e u t a t e a acestei v ie t i infricosiate se pogoru in s inulu rece a lu p a m e n t u l u i cu bucur ia , ca si cand s 'ar culca i n t r u n u p a t a de odihna ! b) Inse nu p r e t o t e casator ie le le léga us iu r i t a t éa , ci pre a l te le la­comi'a. Cà-ci mul t i s u n t t ener i i car i pasiescu la s a n t ' a t a i n a a cununiei a t r a ş i de zes t rea cea m a r e séu ca se-si sat isfacă ambit iunei p r in i n t r a r e a in familii de r a n g u ina i tu . N u ca l i t ă ţ i l e si le iéu ei in socot int ia , ci banii , averea , r a n g u r i l e . N u foculu c u r a t u a l u miei iubir i adeve ra t e ii aduce i na in t ea a l t a r i u lu i , ci foculu lăcomiei absurde si fumulu orgol iului . A u n u recompenséza r a n g u r i l e si ave rea iubirea , resonéza densi i . A u nu e ave rea ca rea farmecă lumea ? Si cei cu r a n g u r i i na l t e nu sun t óre semidieii, la car i se inch ina m u l ţ i m e a ? Si eu se scapu ocasiunea d e a - m i croi o sór te de inv id ia tu ? Dicu si pasiescu i n a i n t e a a l t a r iu lu i . Inse t r ece fumulu ambi t iune i , p iere si far­meculu amet i to r iu a lu aver i loru si vine inim'a, b ié t ' a in ima amar ins ie la ta , se osandésca d inpreuna cu s a n t ' a re l ig iune o l e g a t u r a făcuta p r e basele cele mai ne­n a t u r a l i ; v ine esper int i 'a cu uovedile ei nenf rante se l i a r a t e cà nici cu comorile lumei i n t r eg i nu pot i cumperâ fericirea, cà nu sunt de feliu p lăcu te suspi­ne le si dorer i le ce le suferi p re per in i de me ta sa si i n fine cà catus ie le de a u r u s t r i n g u t o t u asia de cumpl i tu ca si cele de feru!

c) A t r e i ' a causa a discordiei d in t r e că să to r i ţ i mi se p a r a fi gresielele loru. Si nici n u t r ebue se fia mar i aceste gres ie l i ca se aduca p r e cei caseto-r i t i in desbinare . N u ! din con t r a de mul te ori aces te sun t forte mici si u n u sfatu binevoi tor iu , unu cu-ven tu roga tor iu , u n u ges tu i n t r i s t a t u da r p l inu de iubi re le-ar po tea corige cu desevers i re . Inse ce n u face necumin t i ' a ómeni loru ! I n locu de sfatu in t r e -buin t iéza în f run ta rea , in locu de r o g a r e porunc 'a , in locu de man ie ra iub i tó r i a furiile manie i . Si orbi ce s u n t ei n u observa cà vo indu in modulu aceat 'a se

cor iga sminte le a l to ra , oadu ei s ingur i in a l t e l e si mai mar i , in c â t se pot r ivescu de minune la densii cuvin te le scr ip ture i , câ s t recora t i en t i a r i u lu si î n g h i t ă c ă m i l a , câ vedu ieschi 'a in ochii a l t u i a d a r a bâ rn ' a in ochii lo ru propr i i nu o vedu '.

N u e deci de m i r a t u câ sun t nenoroci te unele casetor i i candu scimu acuma, câ necumin t i ' a da m a n ' a cu lacomi 'a si cu us io r i t a t ea ca se le lege si se p re ­facă sanc tua r iu lu casnicu i n t r u n u iadu adevera tu , in care le căsă tor i ţ i i sun t demonii si foculu mis tu i to ru l s u n t pat imi le loru, ci t r e b u e se ne mi ramu de orb i ' a cu ca rea ei s ingur i cu mani le loru propr i i si-pi?ega-tescu mormen tu lu ferieirei t e m p o r a l e si vecinice.

Si acum se ni aducemu amin te de a dou 'a în­t r eba re , de î n t r eba rea , ce t r e b u e se faca cei caseto-r i t i , ca casa tor i ' a lo ru se dev ină aceea, ce a lasa to Ddieu se fia, unu r a iu pamentescu adecă . Mul t e se receru spre acfet 'a , inse pr im 'a si nedispensabi l 'a da-t o r i n t i a si r ece r in t i a este ca ei se cau te fe r i c i rea iu sine, in po r t a r ea loru, in iubi rea loru. Ca inse se o caute si se o afle aci este nencung in ra tu de l ipsa ca se se cunosca bine impru inu ta tu . N u inzedaru ni spune s a n t ' a Sc r ip tu ra câ Iacob a se rv i t a l a unchiu lu seu L a b a n u mai inde lunga tu t empu p a n a se ie de soţ ia pre Ra-chila. T rebue se fia l ega tu u n u scopu de aces ta pe­t rece re i nde lunga t a la unchiu lu seu. Si scopulu e ra a cun6sce bine p re aceea, ce avea se-i dev ină so ţ ia . As i a faceţi si voi t e n e r i i o r u ! î n a i n t e de a pas i l a St . T a i n a a cunun ie i c ă u t a ţ i se ve cunoscet i b ine unii cu a l ţ i i . Se vi cunosce t i ap lecăr i le , moravur i l e , po r t a r ea , in im'a , c a rac t e ru lu si numa i dupa ce ve t i află inimi in rud i t e veni ţ i si cere ţ i i na in t ea a l t a r i u lu i b inecuventarea lui Ddieu pres te v o i !

L e g a ţ i oda tă pen t ru vecia, case tor i t i i t r e b u e se evi te secretele d in t r e sine, câ-ci secre tu lu cupr inde in sine si unu felu de d ivor t iu da r si munci le ja lus ie i . Case tor i t i i t r ebue se fia unu t r u p a . Inse cum vor fi ei unu t r a p u când s t a in t r e densii unu s e c r e t u ? A u pote-si ascunde omulu sieşi c e v a ? Si ascundiendu ba rba tu lu de soţ ia ori sot i ' a de b a r b a t u ceva, nu ta i -nuescu ei o fapta , earea a r rec i iub i rea p â r t i i celei-a l a l t e deca a r cunosce-o ? Apo i celu ce ta inuesce ore nu se v a teme câ si densului i se pote t ă inu i ceva? Eca d a r a câ in secre tu se cupr indu si mot ive de di­vo r t i u si munci le ja lus ie i . Secre te le t r e b u e deci se le evi te casetor i t i i cu s i rgu in t i a . In imi le loru se fia ca unu isvoru l impede, in care le po t i vede si ap 'a , si pe t r e l e si noroiulu, deca es te c â t v a in elu. N u m a i as ia se voru pote corige ei uni i pre a l ţ i i si n u m a i as ia voru avea c a t r a o la l t a încredere t a r e si necla-t i t a , încredere ne în f rân ta in to t e împre jurăr i le vie ţ i i .

Mai de p a r t e t r e b u e se fia s t a to rn i c i iu e redin t ia , cei ce s 'au l e g a t u i n t r u î m p r e u n a r e a nun t i e i . Ep ide -mi 'a scârbosa a necredint ie i conjugali a p u s t i i t u mul te case, a sdrobi tu mul te inimi, a n imici tu m u l t e familii, ea e m6r t ea căsă tor ie i ! Fe r i t i -ve de aces ta ciu­ma pus t i i to r ia voi casa tor i t i lo ru ! câ-ci ea desuerveza p re soti,; a runca t i n a ne s t e r s a p re ca rac t e ru lu b ă r ­b a t u l u i , rapesce soţiei farmeculu si sfial'a, cele m a i frum6se podobe ale ei , si face d in t r ens ' a o femee pe rdu t a , o so ţ ia nedemna, o mama afur is i ta a unor copii osândi ţ i se p6 r t e semnele peca te lo ru mamei p r e fetiele l o r ! Ca se ev i t a ţ i aces te u rmăr i , ca se a v e ţ i fericire neş t i rb i t a in case tor i i le vos t re ; ve aduce ţ i neconten i tu amin te de cuvin te le s c r ip tu re i : „Adulte-rulu e fara dt minte si-si câştiga perirea sufletului seu, loviri si ruşine va suferi si ocar'a lui nu se va şterge*, (P rov . V I 32. 33.)

Temel i ' a fericiri i c a sa to r i t i l o r a inse este iubirea , iub i rea ce r a b d ă scăder i le so t iu lu i seu a soţ ie i si a ş t e p t a momentele cele mai po t r iv i t e spre a le in-indrep tâ , iubi rea ca rea nu v a t a m a nici odată , nu se t rufesce, nu se cer ta , ei i n t r u n u modu dulce, l inu , r ap i t o r i u previne, c ru t ia , s t imeza, se încrede, r ăd ica , nobil i teza si t i ene pana din colo de mormentu ! Voi case tor i t i loru ! l a sa t i se s t apanesca aces tu semt iu dum-nedieescu inimile v6stre si voi vet i g u s t a p lăcer i le r a iu lu i p re aces tu pamen tu . Voi ba rba t i l o ru ! inbi t i -ve muer i le vost re „ca si trupurile vostre. Cehi ce-si iubesce muerea sa pre sine se iubesce, că nime nici odată nu si-a uritu trupulu seu, ci-lu nutresce si incaldiesce pre elu* (Efes. V. 28. 29. 30.) Mueri lor iubit i-ve pre bă rba ţ i i voş t r i si ve supune ţ i loru. „Aveţi petrecerea vostra cea curata impreunata cu frica, a căreia podoba se fa nu cea din afara a impletiturei pirului si a infasiuraturei aurului seu a imbracamintei haineloru, ci onmlu cehi as-cunsu alu inimei, adecă podoVa duhului celui blandu si linw ( I . P e t r u I I I . 2—4.)

Deca inse iub i rea nobi l i teza inimile si casele celoru casetor i t i , apoi re l ig ios i ta tea le in ta resee si le

sant iesce . Casetor i t i i , ce au deschisu inimile loru acestui semtiu dumnedieescu mergu cu sur isu pre buze, cu frunţ i le l iniscite si senine pre că ră r i l e vieţ i i . F i a so r t ea loru ori si carea, ei s i -poi ta îndes tu la rea loru in sine si-si implinescu da tor in t i e le sale cu firma în­credere in Celu ce împar te dest inele i n t r e m o r i t o r i , convinşi fiind câ fote câ te p rov inu dela Ace la con-t r i b u e numai la fericirea aces tor 'a . Int impine- i i ne­norocir i ca tu de mari , ei s t au ca s tânc i le nec la t i te , că ro ra va lu r i l e si for tunele li recorescu n u m a i frun­ţ i le .

Din cele ce a t i aud i tu a s t ad i dela mine v ' a t i p o t u t u convinge Iub- A . câ u s iu r a t a t ea , lacomi 'a si necumin t i ' a facu căsă tor i i le nenoroci te , e ra a l e g e r e a in t ie lep ta , s incer i t a tea , c redint i ' a , iub i rea si re l ig io­s i t a t ea sun t fundamentu lu fericirei casa tor i t i lo ru . în­cepeţ i deci a u r m ă de aci îna in te aces toru invet ia-tu r i , fiţi discreţ i , fideli, iub i to r i si eviaviosi si ve t i g u s t a fericire a d e v e r a t a aici p re pamentu , e ra pen­t r u v ie t i ' a cea dupa mor te vi ve t i g a t i ves tmin te demne de n u n t ' a cea ceresca la ca rea ve cb iama D o m n u l u pr in evangel i ' a de a s t ad i . Amin .

Sredis tea-mica 30 A u g u s t u 1881.

M i h a i u J u i c a presbit or. rom.

Preumblări prin espositiunea romana. (Urmare.*)

P e pá re te l e din s t ang ' a , si p a n a l a j u m e t a t e a celui din fund, ochiulu se odichnesce cu deosebi ta p l ăce re a supra producte loru sect iunei pen t ru p ic tu ra . D i n t r e p ic tur i le in uleti amint imu pe „cersi toruiu" din mijloculu pa re t e lu i din stang'âi, o l uc ra re a dsel-lei Emi l i a P o p o v i e i u . Subjectulu icónei este l u a t din r e a l i t a t e a viet iei unui orasiu mai mare , si rea l í ­s t ica este si concept iunea si esecutarea , da r ea ne a ra t a , câ j u n ' a p ic to ra dispune de unu a d e v e r a t u ta -l e n t u si mu l t a energ ie in p u r t a r e a penelulu i . „Cer-s i tor iu lu" aces t 'a este nu numai m a r g a r i t a r u l u sec­t iune i a r t i s t i ce a esposi t iunei nóstre , ci unu capu de opera alu p i r t u r e i romane . O a l t a dovada despre

*) Dupre „Telegrafulu Rom."

t a l e n t u l u seu ni- lu da dsel la Emi l i a p r i n b u s t u l u unu i ciobanu b e t r a n u sus deasupra ferestrei . P â r u l u ca run tu , fa t i ' a ros i t a de suflările ven tu r i io ru aspre depe munţ i , sa r ic ' a mit iósa din spate , espres iunea energ ica si t o t o d a t ă con templa t iva , ne revoca in me­mor ia p ro to t i pu lu unui baciu be t r anu , b ă t u t de vra-muri , da r cu iubire si a l ip i re nea l t e r ab i l a fa t ia cu d r ag ' a sa t u rma . In fundu, in g iuru lu t ab lou lu i m a r e z u g r a v i t u de profesorulu de p i c tu ra H in t i ea , infat i-

I s iandu p r e j e r t f a unu i t r a g i c a dest in , p re r eposa t a soţ ie a gene ra lu lu i Dav i l a , conducetor iu iu Asi lu lu i E l e n a , sun t g r u p a t e câ teva t ab lou r i in uleu de aceeaşi domnis ió ra ; p r imăva ra , va r ' a si t ómn 'a re­p r e s é n t a t e in modu a legor icu de fet i t ie îmbrăca te in cos tum romanescu. S u n t blonde aceste feti t ie, au ochi a l b a ş t r i si o p r iv i r e de o p a r t i c u l a r a langedime si sen t imen ta l i t a t e . Nóue ne-ar mai fi p l a c u t u daca, celu pu t inu „vara" , care cu ars i t ie le sale cóce fructele

I delicióse, cé ni le p r e sen t a tómn 'a ni s 'ar fi infat i -s ia tu o b r u n e t a , cu ochiu negru , p l inu de focu, care se ne aducă mai b ine aminta de p u t e r e a sórelui de v a r a . De a l tcum aces te t ab lour i , si p r in contur ele coloriloru si in p r iv in t i ' a desemnului , cu deosebire alu mani loru, a r a t a , câ a ş t e p t a inca u l t imi le t r a sa ­tu r i de penele si u l t imile l azur i . D e asupra „anot im-pur i lo ru" e spend iu ra tu unu t ab lou mare , represen­t a n du in colori tu forte n imer i tu si p l inu de v i é t i a o d r o p i e , u n a din pasă r i l e cele mai a l e rga tó re , ca­r ac t e r i s t i ce p e n t r u s iesuri le Românie i . B a r b a t u s i u l u amorosu face cu mândr i e f rumosulu femeiusei, ca re t u p i l a t a l a o p a r t e pr imesce cu sa t i s fac ţ ie si mul-t i ami re t r i b u t u l u de recunosc in t i a si f raged 'a ingri-g i r e a so t iu lu i seu. Corpora t iunea i n t r é g a e făcu ta cu m u l t spir i t , si cu p ă t r u n d e r e in obiceiuri le anima-le loru si in mani fes tăr i le v ie ţ i i l o ru s p i r i t u a l e ; r e -g r e t a m u numai , câ impresiunea buna a in t r egu lu i se s t r i ca in câ tva p r in perspec t iv 'a g reş i t a a capului , ca re fiind l ua t „en face," nu t e l a sa a deosebi b ine cioculu de g â t si de ba rb ' a de sub elu. N u ne pu tem despar ţ i de tab lour i le in uleu, fa ra ai faee amin t i r e de o icóna angus ta , lunga , dela mijloculu pa re t e lu i din fund ! P e o a n g u s t a buca ta de panza dsióra E m i l i a ne-a zug rav i tu o idi la i ncan t a tó r e . I n mijloculu unei poeni , incungiura te in d e p ă r t a r e de arbor i , siede pe o b u t u r u g a de mestécanu, o fet i t ia romana cu capulu golu, cu mani le in póle. L a n g a ea e unu vasu de p a m e n t u si o pareche de desagi cu u s c a t u r i si cu bure ţ i . Os ten i t a de lungu lu d m m s i rman ' a copi l i t ia s'a pusu pu t inu la odihna. Sp i r i t u lu ei inse nu se odihnesce: gândn lu ei nev inova tu se preumbla d e p a r t e p res t e pădur i si poieni p e n t r u a se opr i pote la ca-su t i ' a s i rmana de pădura ru , in care main 'a iub i t a zace pe p a t u l u durer i loru , a s t ep tandu cu iugr ig i re pe fe-t i t i ' a , ce a t r imisu des de d iminét ia dupa usca tu r i p e n t r u focu, si ca re nu s'a mai in torsu . Ce se v a a lege din s i rman ' a fet i t ia , daca ból 'a nemilósa i-va r a p í pe u l t imu lu seu rad imu, mam'a sa iubi tóre ? A s t a numa i Dd ieu scie, care cu i ndu ră r i l e sale v a p u r t á g r ige si de acés t ' a fe t i t ia , cu fat i 'a a t â t de na iva , a t â t de s i m p a t i c a !

D u p a ce am t r e c u t in rev i s ta t ab lour i l e in uleu, se ne oprimu pu t inu si la acuare le , car i si ele dove-descu unu frumosu t a l e n t u pen t ru p i c t u r a l a unele eleve. P e pá re te l e din s t ang ' a a t â r n a 2 t a b l o u r i m a r i r ep re sen t andu o schi t ia cartografica, a d i s t r i c tu lu i Mehedinţ i , si a wnei plase (cerc) din acest d is t r ic tu , e secu ta t a cu m u l t a dibăcie de dsióra Zoe Dimi t re scu . Column'a lui T r a i a n u , unu so lda tu romanu , ant icu ,

si unu „curcanu" modern, ca r i s t a u paza l a t i e rmu-r i le unu i r iu , cu remas i t ie de pociumpi âe podu s t r i -ca tu , ne indica in modu a legor icu î n semnă ta t ea şi posi t i 'a aces tu i d is t r io tu . In g iu ru lu aeestoru t ab lo ­u r i s tau g r u p a t e a l t e le mai mici r ep resen tandu roze ga lb ine si roşii , gh i r l ande de flori, corfe cu pome, car i t o t e imi ta in colori tulu loru v iu forte b ine na-t u r ' a .

E l e s u n t făcute de dselele H r i s t i o d o r si L u n g e a n u . Cea d in ta iu mai a re inea o frumosa piesa de a r ch i t e c tu r a : biseric 'a S tavropoleos din Bucuresc i , ca re pr in a l că tu i r i l e si p ropor ţ i i l e sa le ne dovedesce, câ in acele zidir i zace s imburi le , din oare s 'ar p u t e desvo l ta cu t impulu unu s t i l a rcb i tec tonicu frumosu si or ig inalu . Câ teva t ab lou r i cu pome, cu cucuruzi , cu legumi completeza frumosa colectiune de acuare le . T o t u dela scoPa de p i c tu ra a „Asi lului" se afla unu n u m e r u frumosu de desemnur i făcute dupa modelele de gh ips sau dupa obiecte in n a t u r a .

Cele amin t i t e p a n a acum despre as i lu lu E l e n a Domna, ne sun t vii dovedi despre cu l t iva rea ce se da i n t r ensu lu ap lecar i lo ru indus t r i a l e si a r t i s t i ce ale eleveloru. Numerose le ca ie te i n s i r a t e pe mesele de desub tu lu tab lour i lo ru , ne vorbescu forte e locuentu si despre modulu, cum se cu l t iva desvol ta rea sp i r i tu lu i in acelu i n s t i t u tu . P e n t r u fiecare s tudiu , ce se pro-feseza in i n s t i t u tu , este espusu câte unu caietu, in ca re elevele au câte o l u c r a r e in scrisu despre vre-u n u obiectu din acelu s tudiu. F i e care opera tu inso-t i t u de u n u micu desemnu (flore, a p a r a t fisicalu sau chemicu, maşina etc.) ce s t a in l e g ă t u r a cu tecs tu lu . Astfel iu in modu forte n imer i tu se impreuna ins t ruc ­ţ i unea cu espunerea despre amin t i t u lu obiectu. Une le din aceste desemnuri sun t , ca luc ru r i de şcolare, ade-v e r a t e , cap de opere. D i n t r e caie te le aceste mer i t a a fi cu deosebire amin t i t e caete le dsiorei E l e n a S t a ­n e s c u si E c a t a r i n a P e t a l a , ca r i esceleza p r i n t r a su r i l e a d e v e r a t u caligrafice ale scris6rei si p r in maes t r i ' a , ce o dovedescu in eomposifiile de l i t e re in i ţ ia le a rehi tec tonice . U n u a l tu soiu de caiete in folio, cupr ind luc ră r i scr ip tur is t ice de concursu, car i le facu elevele p e n t r u a fi admise l a concursulu (esamenulu) de m a t u r i t a t e . A m ceti t u câ te -va din aces te l u c r ă r i : ele mer i t a t o t a l aud 'a , a t â t in ce pr ivesce s t i lu lu , câ t si in ce privesce cunoscint iele .

Cu aces t ' a voiu se t e rminu p e n t r u a s t a d a t a , cu d o r i n t i ' a : ca si a l ţ i i , ved i endu lucrur i le frumose es-puse de As i lu lu E l e n a Domna, se s i m t ă v iua sat is-fac t iune ce a m s imti t 'o eu si ca in v i i to r iu mai apro-p i a tu sau ma i d e p a r t a t u se ne vedemu si noi Ro­man i i de dincoci de C a r p a t i in pos i t iunea , de a ave unu i n s t i t u t u p e n t r u copile, a t â t de bine in tocmi tu si cu r e s u l t a t e asia de frumose, p recum es te As i lu l E l e n a din Bucuresci .

Invetiatorii si costumulu nationalu in Romani'a. Minis t ru lu ins t ruc t iune i publ ice in Romani ' a ,

Domnulu V. A. Urechia , a da tu o c i r cu l a ra ca t r a to t i d i rector i i scoleloru normale (p reparand ia îe ) din t i e ra , pr in care d ispune ca a t â t elevii scoleloru pre­p a r a n d i a î e câ t si inve t ia to r i i scoleloru dela sa te , in v i i tor iu se por t e numai cos tumulu n a t i o n a l u a lu t ie-r a n u l u i romanu. O disposi t iune aces t ' a forte sa lu ta -r ie nu numa i in respec tu lu indus t r i e i na ţ iona le , ci chiar si in respec tu lu inve t i amen tn lu i popora lu in genere . E a pote se rv i p e n t r u inve t ia tor i i noş t r i din pă r ţ i l e muntose ca o încura ja re d 'a con t inua cu pur­

t a r e a sumanulu i si a cioreciloru şi p e mai de p a r t e , er ce lora la l t i l i po te se rv i ca u n u impulsu de a imi ta p re colegii loru. T e s t u l u cerculare i D i n i mi­n i s t ru s u n a :

E lev i i scoleloru normale , ca fii de să ten i , n u t r ebue a schimba i n t r u nimieu deprinderile; şi ca rac ­t e r ulu sa tenescu cu care v inu l a scola s p r e ( a se p r e p a r a p e n t r u mis iunea de inve t i a to r i şafesci. ; ,

U n ' a din schimbăr i le ce i n s t r a ineza deoda tă as-pectulu normal i s tu lu i de romanul u sa tenu , c o n s t a , i n modulu lui de i m b r a c a r e ; p r i n o r e g r e t a b i l a nebă­ga re de sema^ se p rocura aceloru normal i s ţ i a l t e costume, de ca t cele obicinui te a le p u r t a in cămi­nele loru, mai i na in t e de i n t r a r e a in scola. D e ac i u rmeza câ acei elevi esind din scola, dupa absolvi­r e a cursur i loru , ca i n v e t i a t o r i in comune, cu unu sa la r iu ore-care, ce-lu po tu i n t r e b u i n t i â dupa p lăcu , ducu in comuna cu e i : gheroeulu, ves t ' a si p a n t a -lonulu n s i t a t e in orasie, in loculu costumului l o r u na t iona lu , ma i eftinu, mai esteficu, ma i t r a in i cu s i mai p ropr iu ca rac te ru lu i lo ru de lumină to r i d i rec ţ i a i popora t iun i r u r a l e . D e aci, apoi, v ine câ contac-t u l u inve t i a to ru lu i cu să ten i i se fia ore-cum rece,; câci, s a t enu lu lu-privesee ca pe o pers6na s t r ă i n a comunei si clasei sale ; de aci, in fine, l ips 'a de amore si încredere a pa r in t i l o ru că t re i n v e t i a t o r u l u copii-loru loru, care nu se apropie de familii le şa tene , nici chiar cu form'a es te r io ra a ha ine loru aceloru familii.

D in cele ce precedu, in t ie lege t i , d-le d i r ec to ru , câ e s t e de m a r e in t e re su p e n t r u sepi 'a r u r a l a si cei meni ţ i a deveni i nve t i a to r i l a ele, de a cont inua cu p u r t a r e a cos tumului na t iona lu elevii i n t e rn i a i scolei ce d i r ig ia t i , si, deci, am onore a ve i nv i t a ca, l a vi i torele c o n t r a c t ă r i si confecţ ionări de veş tmin te p e n t r u ei, de i a r n a seu de va ra , se a v e ţ i de no rma costumele din a l ă t u r a t e l e modele fotografice si a n u m e :

a) Costumulu de ierna. U n u sumanu (mant ' a ) de pos t avu cafeniu, de

N e a m t i u ori Bras iovu, destinse cu gă i t ane n e g r e de l ana si cu g luga , lung imea p a n a de injosu de ge­nunche.

O tun i ca seu o b ludia de pos t avu cafeniu, de N e m t i u seu Bras iovu .

O pa rech ia cioreci (panta lonî ) de dimie a lba de lane t igae , a se p u r t a in cisme, cu o cnrelusie in-c inge tore .

O pareehe cisme de pele de vax, cu ca râmbi i ( tu re tce ) p a n a sub genunche t a l p ' a dalba .

O căciula, pielcica n e g r a de mielu.

b) Costumulu de vara. O t u n i c a seu b luza , pos t avu cafeniu, de Nem­

t iu seu Bras îovu. O pareehe pan ta lon i de p â n z a g rosa de cânepa,

baga t i in cisme. Unu p e p t a r u de p â n z a g rosa de dogu. Unu chimiras iu (chiugatore) . O l e g ă t u r a de g â t postavu negru , p e n t r u i e r n a

si p e n t r u va ra . O pă lă r ie de Bras iovu . A lb i tu r i l e , rufar ie , in ambele sesone, voru fi de

p â n z a solida, i a rn ' a mai grosa, ve r ' a mai sub ţ i re , si pe câ t posibilu, de t i e ra .

P r imi ţ i , d-le directoru, a s i cu ra rea dis t insei mele cons idera t iun i .

Minis t ru , V. A. Urechia.

închiderea Espositiunei. Domnulu pres iedin te P a r t e n i u Coama incungiu-

r a t u de membri i comite tu lu i esecutivu, in p resen t i ' a unu i publicu alesu, Mercur i la 6 ore d. m. a inchisu esposi t iunea cu u rma to r iu lu discursu :

Cu a ju tor iu lu lui Ddieu am ajunsu la incheia-r e a in t r ep r inde re i nos t re .

Espos i t iunea a fost pen t ru uoi, comite tu si es-penen t i , de o po t r iva neesper t i in asemenea t r eb i , — u n u luc ru forte r i sca tu , unu lucru greu ; ca inceputu inse, pu temu fi mândr i i de elu, câci desi din p a r t e a o rgane loru oficiose, l a vedere celu pu t inu , — am fost i gnoran ţ i , pu t emu cons ta ta unu considerabi lu resul -t a t u moralu , care neg res i tu v a produce frupte bine-facatore.

R e g r e t a m u numai câ in o p r iv in t ia , n u ni-a fostu possibilu a ni implini da to r in t i ' a observa ta la asemene în t r ep r inde r i — n 'am avu tu adeea fericirea de a putea publ ica , afara de esposi t iunea vi te loru — p r e m i a r e a n a i n t e de inche ia rea esposi t iunei , ca pub-l i cu lu cerce ta tor iu se a iba ocasiune si insusi a ap re ­cia judeca t ' a j u r iu lu i .

Caus 'a a f o s t u : de o p a r t e c a l ami t a t ea ce p ro­v ine din l ips 'a unu i edificiu solidu, s tabi lu , ap tu pen­t r u asemene în t repr inder i , fiindu const r ins i din caus 'a t empes t a t i l o ru a închide câ teva dile localulu esposi­t iune i de na in t ea publ icu lu i si a ju r iu lu i , — de a l t a p a r t e scur t imea d u r a t e i esposi t iunei , si mai cu sama mul ţ imea obiecte loru de p remia tu , in câ t j u r iu lu , pe l a n g a t o tu ze lu lu lăudabi l i i de care a fostu condusu, n ' a fostu in s t a r e a-si p r e g ă t i r a p o r t u l u m o t i v a t u des tu lu de t impur iu , ca ace la se se po t a publ ica na­i n t e de închidere .

P ub l i c u lu n o s t r u inse, care este j n s t u in jude ­ca t ' a sa, va sci cumpeni g r e u t ă ţ i l e cu car i am a v u t u a ne lup ta , si sum s iguru ca v a binevoi a ne scusa, er comi te tu lu v a sci afla modulu, ca pub l i ca rea pre -mi i loru se se faca cu so len i ta tea r ece ru t a si câ t ma i curend se dev ină cunoscuta t u t u r o r u .

Cu aces tea dechiaru esposi t iunea de închisa. Se t r a iesca esponenti i n o s t r i i !

D i v e r s e .

* In Institntulu pedagogicu- theologicu din A r a d s'au pr imi tu es t impu elevi noi, in despar t i amen-t u l u theologicu 20 si in desp ra r t i ameu tu lu pedago-gicu t o tu 20 de elevi.

* Diu'a de 3 0 A u g n s t u la Sinaia. Dumineca 30 A u g u s t u , d iua comemora t iva a a t acu lu i r e d u t e i G r i v i t i ' a MM. L L . Rege le si R e g i n a Român ie i au a s i s t a t u la orele 9, l a l i t u rgh ia si p a r a s t a s u l u ce s'a oficiat in m ă n ă s t i r e a S ina ia , in memori 'a celoru ea-d iu tu pe câmpulu de lup ta . D u p a t e r m i n a r e a se rv i ­c iului divinu, Ma ie s t a t ea S a a t r e c u t u pe d ina in t ea companiei de vena tor i ce e râ as ied ia ta in cu r t ea bi-sericei , avendu la flanculu d rep tu music 'a regimen­tu lu i 4 l i n i e ; pe urma, compani ' a a îdefilatu pe di­na in t ea Maies ta t i e i Sa le . — L a orele 11 , Maies tă ţ i l e L o r u au mersu de au inspec ta tu casa rma ; dupa vi­z i t a r e a cameri loru, Maies tă ţ i l e L o r u S'au scobori tu in c u r t e a casarmei , unde e rau î n ş i r a t e mesele de mânca re p e n t r u vene to r i si mus iean t i i din a lu 4-lea de l inie . D u p a ce Maies tă ţ i l e L o r u au g u s t a t u de m a i mu l t e ori din m â n c a r e a soldat i loru , M. S. Re­gele , l u a n d u unu p a h a r u de vinu, a i nch ina tn unu

t o a s t u in memori 'a celoru cadiut i pe câmpul u d e onore si in p rospe r i t a t ea a rma te i romane . D . căp i t an Ciocaneli , comandantu lu companiei de vena to r i a respunst i p u r t a n d u unu toas tu in s ă n ă t a t e a Maiesta-t i lo ru Loru . L a orele 12, Maies tă ţ i le L o r u au p a r a -s i tu casa rma , in mijloculu u ra r i l o ru entus ias t ice a l e soldat i loru. L a orele 4 si j u m e t a t e s'a incinsu o h o r a pe câmpia d ina in tea manas t i r e i , care a t i enu tu p a n a la 6 ore, si astfeliu s 'a t e r m i n a t a s e r b a r e a aces te i dile memorabi le in i s to r ia Românie i .

* Alu 24-lea congresu de ins t i tu to r i ge rman i a a v u t u locu la 7 si 8 Aug . in C a r l s r u h e .

Min i s t ru prus ianu , D. de P u t t k a m e z , p r in cir­cu la ra dela 20 Septemvre t r ecu tu , i-si manifes tase neplăcerea ce causâ guve rnu lu i congresulu ins t i tu -tor t loru . N e m u l t i u m i t u de aces tu b l amu g e n e r a l u a c r ed iu tu ca t r ebue se t r ime t i a la 29 A p r i l i e , o noua c i rcu la ra speciala pen t ru congresu din Car l s ruhe , din aces ta causa pu t in i i n s t i t u t o r i p rus i en i a u cute­z a t ă se merga la congresu. I n G e r m a n i a de sudu, din con t r a to te s'au a r e t a t u s impat ice reuni re i . Au­t o r i t ă ţ i l e din Baden au p r imi tu forte b ine pe inst i ­t u t o r i si mare le duce de Baden , de si g inere alu re ­gelu i P rus ie i , a a s i s t a tu in persona l a p r im ' a siedin-t i a a congresului .

P r i n t r e diversele ces t iuni ce au d i scu ta tu se însemna t r e i : Congresulu a v o t a t u in u n a n i m i t a t e aces ta reso lu t iune , care e ca unu respunsu l a masu­r i l e o s t i l e lua te de admin i s t r a t iunea p r u s i a n a :

I . „Asocia t iunea in s t i t u to r i lo ru si congresulu pedagogicu sunt unu mijlocu a t â t de eficace cât si indispensabi lu p e n t r u a a s igu ra p rogresu lu scolei."

I I . E d u c a t i u n e a rel igiosa, morale si na ţ i ona l a este un ' a din sarc ini le esenţ ia le pe care t r ebue se le indepl inesca scdl'a p r i m a r a .

H I . Aees t a educa t iune pote fi d a t a i n t r ' unu modu sat isfacetoru in scoTa interconfesionala (Simul-t anschu le ) . „ Inve t i a t . "

* Pentru tinerimea scolastica si industri-ana. St ipendiele câ te s 'au vo ta tu si se voru dâ pr in concursu pe a. 1881 dela Asoc ia t iunea t r an s i l vana p e n t r u l i t e r a t u r ' a romana si cu l tu r ' a poporului r o ­m a n u, se voru p u b l i c a ş i pe cale oficiosa, inse .nu­ma i dupa ce voru t rece pr in filier'a comi te tu lu i i n t r u o s iedint ia p l ena r i a .

1. Doue s t ipendi i â 60 fl. p e n t r u t i ne r i sau t i ­nere , care a ru voi se inve t ie l a v reunu i n s t i t u t u in­dus t r i a l a in p a t r i a ; fl. 120.

2. U n u s t ipendiu pen t ru unu s tuden te de ag ro ­nomia l a unu i n s t i t u t u in p a t r i a ; fl. 60.

3. Doue st ipendii â 70 fl. p e n t r u s tuden ţ i la scole r e a l e ; fl. 140.

4. Unu s t ipendiu p e n t r u unu s t u d e n t e la o sc<71a comerc ia l a ; fl. 70.

o. S t ipendiu p e n t r u unu s tuden t e la v r eunu g imnas iu ; fl. 70.

6. S t ipendiu pen t ru o eleva dela o scola peda­gogica ; fl. 200.

7. D6ue s t ipendi i de câ te 100 fl. p e n t r u 2 elevi a leş i cu p recădere din munţ i i apuseni ai T r a n s i l v a ­niei spre a inve t iâ s c u l p t u r a in l e m n u ; fl. 200.

8. Doue s t ipendi i â 60 fl. p e n t r u 2 j u n i ascul­t ă t o r i de pedagogie ; fl. 120.

9. U n u s t ipendieu p e n t r u unu g imnas i s tu din fostulu comi ta tu Dobec ' a ; fl. 60.

10. S t ipend iu p e n t r u unu g imnas i s t u din fun-d a t i u n e a N . Mar inovic iu ; fl. 60.

11 . S t ipendiu p e n t r u unu g imnas i s tu din fun-da t iunea G a l l i n a ; fl. 60.

12. A ju to r iu p e n t r u unu g imnas i s tu din funda-t i unea E . D . B a s i o t a ; fl. 20.

13. D ó u e ajutore* p e n t r u meser iaş i din funda-t i unea Tofa leana a 20 fl.; 40 .

14. Aju to re pen t ru inve t i ace i si sodali dela in-d u s t r i ' a m i c a ; fl. 200.

15. P e n t r u acólele poporane cu des t insa consi-d e r a t i u n e a s t a r e i scóleloru dela Câmpeni , aceea de fet i t ie dela L a p u s i u l u ungur , si dela Sîmleulu Sela-g i u l u i ; fl. 500.

16. S t ipend iu p e n t r u t i n e r i r oman i dor i to r i a se prefect ioná in v r e u n ' a din a r t e l e frumóse, desemnu scu lp tu ra , música, fotografia ; fl. 100.

17. Dóue s t ipendi i a 50 fl. p e n t r u fe t i t i e orfane de t a t a , sau de ambii p ă r i n ţ i ; fl. 100.

„Observa tor . " * Diplomati'a s i cestiunea papala. Mai mu­

lte d iare g e r m a n e publ ica u r m a t ó r e a no t a pe care o dau ca din i svoru s i g u r u : N u e indoéla ca in aceste momente se pe t recu , p r i n t r e culisele poli t ice, l uc ru r i mai i m p o r t a n t e decâ t s 'ar p u t e a crede. î n a i n t e de tote, d ip lomat i ' a se ocupa de ceşt i 'a papa la . — N o u t a t e a pos ib i l i t ă ţ i i de a pleca P a p a , r e s p a n d i t a de curendu, nu era tocmai asa de reu fundata , cum se presupunea si dupa cum se judeca pr in desmint i r i le oficióse pe car i le provoca. N u numai s'a a g i t a t u la V a t i e a n u ideea p lecă r i i S a n c t i t ă ţ i i Sale , ci s 'au facutu ch ia r p r e p a r a t i v e l e cele mai complete pen t ru t ransfer-r e a Sân tu lu i Scaun dela R o m ' a la Ma l t ' a . Mai m u l t u : c i rcula sgomotulu câ guverne le catolice au fostu p re ­p a r a t e a sup ra aces tu i evenimentu. A d u n a r e a episcopi-îoru , care se va t iene dupa ap rop ia t a canonisare , v a fi i n v i t a t a se dec lare câ s i t ua t i ' a P a p e i nu mai e t i n u t u l a Rom'a , si aces ta dec la ra ţ i e va fi t r imise tu* feiroru guverne loru catolice, inso t i t a de o nota a Pape i . I n v o l u n t a r u, t r e b u e se s tabi lesci o compara ţ ie in t r e s i t ua t i ' a a c t u a l a a S â n t u l u i Scaunu, si cea de acum diece sau unsprediece ani , cand incepü Kuttur-Kampf. D a c a e adeve ra tu câ a tunc i v ic tor ie le g e r m a n e au permisu i n t r a r e a t r u p e l o r u i t a l i ene in Rom'a , nu p a r e pes te pu ţ in t i a ca a di r e n a ş t e r e a imper iu lu i ge-r m a n u (desi ea a fost îndep l in i ta de o casa protes­t a n t a ) si ascedentu lu influentiei sale poli t ice se dea s ingure P a p e i ga r an ţ i i l e car i i pe rmi tu fara nici unu per iculu şe renun t i e l a proec tu lu seu de a pa ra ş i Rom'a ca se mérga la Mal t ' a . Consecint iele n a t u r a l e a le unei astfelu de in t e rven i r i a German ie i in favorulu P a p e i a r p u t e a influentiâ m u l t a v reme asupr ' a mant iner i i , fie a păci i in te r iore a Germanie i , fie a păci i genera le .

* Premiare la espositiunea de vite. „Fami-l i 'a" aduce unu r a p o r t u de t a i a tu despre premi i le im-p a r t i t e l a esposi t iunea de v i te in Sibiu, pe care ' lu l a samu se urmeze : P r e m i i l e s 'au i m p a r t i t u astfeiiu : medal i ' a de a r g i n t n s 'a confer i tu dlui George Popu din Basesci pen t ru p ras i i a de porcii , r a s s a mongolica medalie de b ronzu s'a da tu d-lui A le sand ru L e b din Cacova p e n t r u o bibol i t ia de 4 ani , si d-lui G. Vancea in Blas iu p e n t r u unu manzn de 2 ani . P remi i in b a n i : P r e m i u l u „Vas. J u r c a " de 4 ga lb . lui G. S i lves t ru din Sibi iu p e n t r u o vaca de 4 an i ; p remiu lu „Iosif Ga l i " din Budapes t ' a , de 4 galbeni , lu i G. Mohan in Sibiiu, p e n t r u unu t a u r a n c i u de 1 anu si 7 l u n i ; premimilu „dominiului mi t ropol i tani i din Blas iu" de 3 ga lbeni lu i G. Bobesiu din Sibiiu p e n t r u o vaca de 8 a n i ; ace laş i premiu, de 3 ga lbeni , lu i I acobu Rusu din Cr i s tu ru p e n t r u o iépa de 7 a n i ; premiulu

de acelaşi , de 2 galb. , lu i Nic . Moldovanu din Si­biiu p e n t r u o v a c a de 10 a n i ; p remiu lu *de acelaşi , de 2 galbeni , lu i I l i e B a d i l a din Sibiiu, p e n t r u 2 v i t ie i de 3 l u n i ; p remiu lu „Vas J u r c 0 , u : de*2 ga lben i lu i Nicolau S t a n i l a din S iura -mare pen t ru o vaca de 6 a n i : p remiu lu „Const. S teza ru" lu i P e t r u J o n -d rea din Sibi iu p e n t r u o vaca de 7 a n i : "premii de unu ga lbenu, lu i Nic. J o n d r e a in Sibiiu pen t ru o ju-ninca de 2 ani, lui P e t r u Simt ionu din Sibiiu p e n t r u o jun inca de 1 anu si 4 luni , lui G. Simtionu in S i ­biiu p e n t r u o j u n i n c a de 2 ani , I . J o n d r e a din Si­bi iu p e n t r u o jun inca de 1 a n u ; premii de câ te 2 galbeni , lui I . N . Imba rus iu din Sibi in p e n t r u 3 porcii g raş i , lui Stefauu Oprisiu din S iur ' a m a r e p e n t r u o scrofa de 3 ani . P remi i l e s 'au i m p a r t i t u cu so lemni ta te de c a t r a pres iedinte le esposi t iuni i d-Ia P a r t e n i u Cosm'a.

* Anunciu. Subscris i i avemu onore a aduce Ia cunoscin t i ' a onora tu lu i publ icu romanu pa am infiin-t i a t u u n u magaz inu m u l t u mai m a r e de lemne pentru totu feliulu de edificie, cum si sindile de coperitu, latiuri, si scânduri de tota grosimea si mărimea. T o t u de o d a t ă sun temu in pos i t iune a sat isface in t impu lu celu mai s cu r tu orice comanda, c â t mai in g r a b a si p r e l a n g a pre t iu r i le cele mai modera te N. Sierbanu si fiiulu, comercianţ i de lemne in Lipov'a.

C o n c u r s e . P e n t r u depl in i rea definitiva a s t a t iune i inve t ia -

toresci din Fenatia-Siedistelu se escrie concursu cu t e r -minu de a legere pe 20. Sept. v. a. c.

Emolomin te le s u n t u : a) in ban i 105 fi. dela comuna, 27 fl. . 72 cr.

dela Dominiu lu eppiscopescu rom. ca th . din Vascou ; b) buca te 12. c u b u l e ; c) lemne 8. s t a n g e n i ; s i d) cuar-t i r u cu g rad ina .

Recu ren ţ i i vo ru avea as i t r a m i t e petitiunile* sa le i n s t ru i t e cu documihtele necesar i i p a n a la t e r m i n u l u defiptu l a subscr isulu inspectori i in Beiusiu.

F e n a t i a in 29. A u g u s t u 1881.

Comitetulu parockialu In contielegere cu mine: Vas i t iu Pani i protop. inspectorii Scol.

in tractmlu Beiusiului.

P e n t r u s t a ţ i unea inve t ia to resca din Curta-Cheriu, In spee to ra tu lu Agr i s iu lu i Comi ta tu lu Aradu lu i se pu­bl ica concursu cu t e r m i n a l a pana l a 27 Septemvrie in care di v a fi si a l ege rea .

Emolumin te l e s u n t u in b a n i g a t a 200 fl. 3 org i i de lemne esclusive pen t ru inve t i a to r iu , 2. j u g e r e de p a m e n t u p a r t e a r a to r iu p a r t e fenat iu ; din g r a d i n ' a scolei j u m e t a t e p e n t r u legumi, dela i n m o r m e n t a r i mar i 40 . cr. dela mici 20 cr. C u a r t i r u in loca l i t a t ea scolei

Dor i to r i i de a ocupa acestu pos tu s u n t u a v i s a ţ i as i t r i m i t e recursur i le Inspec to ru lu i cercualu in S i - , cula pos ta u l t i m a B . Ieno , ad resa te comi te tu lu i pa-roch ia lu din Cur ta -Cher iu si in vre-o Dumineca s 'au sa rba to re a se p re sen ta in Bise r ica de acolo p e n t r u de as i a r e t â des t e r i t a t ea in t ip i cu si can tu lu bise-ricescu.

D a t u in Cur ta -Cher iu l a 2/9 1881 .

Comitetulu parochialu. in contielegere cu inspectorulu F l o r i a a u M o n t i a .

P e bas'a decisului vene rab i lu lu i Consistoriu Aradanu de dto. 17/29 A u g u s t u a. c. N r . 1622. se escrie concursă p e n t r u depl iu i rea ambeloru pos tu r i invetiatoresci din comun'a Pesacu, cotulu T o r o n t a l u — cu terminu de a legere pe 27 Septembre st. vechiu a. e.

Emolumintele dela clas1 a prim!a suntu : In bani gata 350 fi. v. a. 2 j ug . p a m e n t n a ra -

toriu, trei orgie de paie numai pen t ru inca ld i tu lu seólei, o g r ad ina e s t r av i l ana p e n t r u legumi , cor te lu l iberu si dela i nmormen ta r i cate 30 cr .

Er emolumintele dela classa II. suntu : In bani g a t a 450 fl.. v. a. 2 j ug . pamentu a ra-

tor iu , t r e i orgie de pa ie n u m a i p e n t r u inca ld i tu lu scólei, o g r a d i r à e s t r a v i l a n a p e n t r u legumi, cortelu l iberu si 30 cr. dela inmormen ta r i unde va fi pofti tu.

Dor i tor i i de a ocupă acestea pos tu r i sun tu av i sa t i recurse le loru i n s t r u a t e conformu s t a t u t u l u i org. bis. ad re sa t e comi te tu lu i parocbia lu — ale t r a ­mi te inspec toru lu i scolaru P a u l u Tempea in Toracu lu m a r e (per Bega St . G y o r g y ) pana la t e rminu lu indi-catu, si p a n a a tunc i ase p re sen ta l a biser ica in facia locului p e n t r u de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in can tu si t ipicu.

Pesacu , in 2. Sep tembre 1881. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : P a u l n T e m p e a m. p. Vicariu si adm. protepresbiteralu.

Se escrie p e n t r u v a c a n t a parochie din Comun'a Ghermanu, carea e de clas 'a a I l - a co t tu lu Timisiului , P r o t o p r e s b i t e r a t u l u Vers ie t iu lu i cu t e rmiuu de ale­ge re 8 Septembre st. vechiu a. c.

Emolumin te l e s u n t u : 36 juge re pamen tu comosate, s to la î n d a t i n a t a

dela 70 de case, si 14 case din fili'a Jamulu-mare si cua r t i ru l iberu .

Dor i to r i i de a ocupa aces t 'a paroohia, s u n t avi­sa t i a-si t r emi t e recurse le sale i n s t r u a t e in sensulu s t a t u t u l u i organicu comi te tu lu i pa rocb ia lu ad resa t e l a Dlu P ro top re sb i t e ru Iuane Popovic iu in Merc in ' a pe r V a r a d i a t o tu deoda tă au a-se p r e sen t â in vre-o Dumineca seu serba tore in s a n t ' a Biser ica p e n t r u de asi a r a t a des t e r i t a t ea loru in ora tor ie si c â n t a r e .

Ghermanu , in 15 A u g u s t u 1881. Comitetulu parocbialu.

In contielegere cu ţrotopresbiterulu districtualu.

Se escrie concursu, p e n t r u depl in i rea pos tu lu i inve t i a to rescu din comun'a Coasdu, p ro top re sb i t e r a tu lu Oradi i -mar i inspec to ra tu lu Cefa , cu t e rminu de ale­gere pe 29 Augustu v. a. c.

Sa la r iu lu a n u a l u : 40 fl. v. a. 16 cubule de g râu , — 6 juge re de pamen tu a r a to r i u , — 6 s tangeni de lemne, din ca r i se v a incaldi si scol'a, — un 'a eapi t ia de f e n u j — dela t o t a cas 'a un ' a por ţ iune de paie si c u a r t i r u l iberu cu doue g răd in i de legume.

Recu ren ţ i i , sa fie provediu t i cu tes t imoniu de p repa rand i e si de cualif icatinne producendu si a tes -t a t u de mora l i t a t e

A v e n d u a le subş te rne subscr isulu i inspec toru scolaru p a n a l a t e rminu lu alegeri i , — in Bereche iu ( B a r a k o n y ) p . u, Cseffa

Coasdu 30 Iu l . 1881. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu: T e o d o r a P a p n m. p. inspeetoru s«ol.

P e bas ' a decisului Venerab i lu lu i Consis tor iu a r a d a n u de dto 15/27 Octomvre 1880 N r . 2504 se escrie concursu pen t ru depl in i ree pos tu lu i de inve-t i a to re sa la scol 'a de fete din comun'a B. Comlosiu, Cot tu lu Toron tâ l , — inspec to ra tu lu B . Comlosiului, cu t e rminu lu de a legere pe 13 Septemvre st. vechiu a. c.

Emolumin te le s u n t : I n ban i g a t a 300 fl. v. a. 6 orgie de paie din

care a re a se incaldi si scol 'a, cua r t i r u l iberu cu g rad ina f'rumosa de legumi 800 £ } .

Recuren te l e sun t av isa te recurse le loru i n s t r u a t e conformu s t a t . o rg . bis. adressa te comitetului paro­chialu, ale t r imi t e inspectorulu i scolaru. P a u l u Tempea in Toracu lu -mare (per B e g a - S z t - G y o r g y ) p a n a la t e rminu lu indicatu .

B . Comlosiu 4 A u g u s t u 1881.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: P a u l a T e m p e a m. p. vicariu protop.

si inspectoru de scole.

I n u rmarea ord. Ven. Cons. din Caransebesiu de d to 28 Maiu a. c. N r . 143. S., comun'a Romanesciu, et . fili'a Goisesciu, devenindu in v a c a n t i a p r in depu­nerea fostului inve t i a to r iu — se escrie concursu cu u rma to re l e emolumin te ;

In ban i g a t ' a pen t ru ambele comune 350 fl. v. a. paus ia lu de scrisu 6 fl. d iurna la conferint ia 8 fl. 20 metr i i de lemne si cua r t i ru l iberu cu g r a d i n a de legemi .

Dor i to r i i de a ocupa aces tu postu s u n t av i sa t i a-si ascerne suplicele loru in sensulu s t a t . org. l a subscr isulu comisariu consist, p a n a l a 27 Septembre c. v. in care di va fi si a legerea .

E u r d e a in 18 A u g u s t . 1881.

Porfiriu Petroviciu m. p. preotu or. rom. comis, consist.

Se escrie concursu p e n t r u pub l ica rea pos tu lu i inve t ia torescu definitivu la scola gr . or t . rom. din Crivobara, co t tu lu Temes . P r o t o p o p i a t u l u L ipove i cu t e rminu lu pana l a 29 Augustu a. c. st. v. in care d i va h si a legerea .

Emolumin te le su tun in ban i g a t a : 110 fl. v. a. sc r ip tu r i s t i ca 10 fl. v. a. 4 3 / 4 j u g e r e l ivada , 20 chible g rau , 20 chible cucurudiu 10 orgi i lemne din care a r e ase incaldi si scol'a si cua r t i ru l iberu cu g r a d i n a de legumi.

Dor i to r i i de a ocupa aces tu postu sun tu a v i s a t i a-si t r im i t e recursur i l e i n s t r u a t e in sensulu s t a t u t u l u i organicu bisericescu, dela r ecuren ţ i se poftescu pre -l a n g a p r e p a r a n d i a si Tes t imoniu de cualiflcatiune, se mai aiba celu pu t i enu 4 clase normale si cunoscint i 'a l imbei mag ia r e . A le adresa comite tului parochia lu in Cr ivabar ' a , si a-le t r imi t e mul tonora tu lu i Domnu P r o -copiu Lelescu p reo tu in Vizma ca inspectoru scolaru a lu cerc. Secasiu, p . u. Szekâs Temes-megye. T o t u oda tă s u n t u pofti ţ i a-se p r e s e n t a in biser ica in Cri­vobara , de a-si a r a t a de s t e r i t a t ea in t ip icu si c a n t u l u bisericescu, t e rminulu de a-se pr imi recursur i l e este numai p a n a la 23. Augus tu .

Cr ivobara 11 . A u g u s t u 1881. v.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine. P r o c o p i n L,elesoo m. p. insp, scol.