«iíBlUWíTlwnls:

3RAŞ0VU, piaţa mar» ír . 22iosriaori nefrancat«* iiu ss» nri- utsisă. itasmBazipt» nu r* re<

tr im itâ ’

Biroirile as aiului:iîraovü, p «ţa mar» Mr. 22

Inserate mai primosd înVîana tndoifû MosmûHaattnsítin & Tr,lgtr Siio J>'acu), Schaltk, Akiit

itt-nd l Jf. Önkit, A, OpptUk,J\ !>•>*- 3ibiirg; fn 3u iapasta: A. 7. Goli- Kfgtr An on Mtxct Sekiitin Btmat: |i Frankfurt: ff.L.Daul»;fn Ham-

kurg: A. Steiner.Psceţn) ă iceerţiunilort : o aeriă ţarmondâ pe o aolóná fi ez. 0 80 cr. 'Imfcru ptn tvu o pu­blicare. Publicări mal dea*

<upi iamlfă, ţi Învoială. Xealame p« pagina ni-a o Kre& 10 sc. v. a. «éu 30 bani

■ A - ^ T T J X d T J U T s T .

.ttaue.a* eae In fiA-oajr» 4*

iâoimeite peiiri Aistr-Un&riaPe unü anü 1211., pe s黫 luni

6 11., Pe trei luni 3 fl.

FBitri România ii străinătate:Pe unü anű 40 franol, pe aém lun i 20 franol, pe trei luni

10 franol.Be prenumără la tót« oficiale poştale din tntru şi din alarft

f i la dd. colectori.

iboiamemil peitri BraioTî:la adxniniatxaţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulü I . : pe unü antt 10 II., pe şese lun i 5 II., pe trei lnnl 2 fl. 50 or. Ga dusulü In sasi: Pe onâ anű 12 fl. pe ■éae Ioni 6 fl., pe trei lnn l 3 fi, Unü eaemplarű 6 or, ▼. a. séta

15 bani.AtAtft abonamentele cfttfi ai inaerţitmile auntü a se pl&ti

Înainte.

Nr. 184. Braşovt, Mercurî 21 Augustii (2 Septemvre). 189L

Braşovd, 20 Augustö v.

Suntü vre-o doue săptămâni, de când amü fácutü cunoscuţii ce- titoriloru noştri cuprinsulü unui ucaz revoltătorii, ce l’a adresatö ministrulü de instrucţiune Csaky, încă în vera anului trecutu, epis­copului Sabo dela Gherla.

Acestu ucaz n’a fostü cunos- cutü publicului nostru pănă în ca­lele trecute. Cu atâtu mai multü a trebuitü sé ne surprindă tăcerea Consistoriului din Gherla, care şi după descoperirile nóstre nu se pronunţa, nu ne spune, cum stă lucrulü în adevérü şi ce mesurî crede de lipsă a-le lua pentru de a se apăra în contra cutezátórei şi nedreptei pretensiuní a minis­trului, ca clericii din seminariulü románü unitü din Gherla se-şî în- suşescă limba maghiară în vorbire şi scriere.

E lucru fórte tristü a-o spune, dér nu mai putemü se retácemü, că de multü timpü íncóce pare că autorităţile nóstre bisericescî şi şcolare nici că se mai gándescü de-a se lupta cum se cade, cu ener­gia şi cu abnegaţiune, pentru drep­turile lorü, ci preferă a se pune pe térémulű oportunistü alü con- cesiunilorü succesive, în idea, că numai astfelü potü sé ímblanc(éscá furia contrarilorü limbei şi ai na­ţionalităţii nóstre.

Greşită şi nenorocită ideă ! A te pune pe acelü térémü ínsémná a-ţi tăia însu-ţi crenga de sub pi­ciére, a te pune însu-ţî la discre- ţiunea şi graţia adversarilorü tei.

Numai aşa ne putemü esplica tăcerea obstinată a celorü ce stau în fruntea învăţământului románü în Gherla. Ei se gândescu, cum s’o mai încurce cu ministrulü, ce studiu sé mai propună în limba maghiară, ca să-lu împace, — în locü să se gândescă de a da, să cunóscá, d-lui Csaky, că ori eátü de puternicü ministru ar fi, nu-i

este iertatü de-a călca nici dreptu, nici lege, nici echitate, ceréndü dela episcopulü din Gherla să facă din clericii săi, chiămaţî a propo­vădui moraluiü şi religiunea în sînulu poporului románü, nisce „Magyar ember “Í cu pinteni şi cu pană de cocoşu în pălăriă.

Süntü vre-o doi ani, de cându, conduşi de-o astfelü de neesplicabilă slăbiciune, superiorii seminariului románü unitü din Gherla au dis- pusü, ca studiulü „ higiénéi pasto­rale“ să se propună teologilorü în limba maghiară; căci dóra nu va yoi nimeni să crédá, că de aceea s’a íntrodusű limba de propunere maghiară pentru acestü studiu, ca să ’i se facă o uşurare medicului armónü, care-lü propune.

Corespondentulü nostru ne spu­ne, ca noutate, că în urmarea a- cestei ne’nţelese şi condamnabile atitudini faţă cu ordinele viitóre ale ministrului, Episcopulü Sabo s’ar gândi acumü, să dispună, că în viitorü să nu se mai propună nici pastorala, didactica, ritulü şi tipiculü în limba româna, ci nu­mai în limba latină.

Déca acésta ar fi adevératü, ceea ce nu ne vine a crede, a- tunci ar însemna, că Episcopulü voesce să ordone limba latina ca punte de trecere la propunerea în limba maghiară. Dér este prea în- grozitorü şi numai a te gândi la aşa cevaşi !

Dér tocmai pentru-că suntü aşa de monstruóse părerile, ce — după cum ne spune corespondentulü nostru — suntü lăţite în Gherla despre starea lucrurilorü de acolo, ne simţinm datori a provoca pe veneratulü Consistoriu alü aces­tei diecese, ca să facă lumină şi să liniştâşcă spiritele atátü de multü agitate şi neliniştite prin veştile, ce se réspandescü de când cu ucazulü amintitü alü d-lui. Csaky.

In asemeni împrejurări, tăce­rea nu numai că este págubitóre, ci este chiar o crimă, ce se co­mite în contra propriului interesü de esistenţă alü bisericei şi alü naţiunei, căci a fi lovitü şi a nu te mişca, a nu face încercarea de a te apăra de urmările lovirei, în- sémna nici mai multü, nici mai puţinfi, decátü că ţi-ai perdutü consciinţa de sine şi că te dai le- gatü, ca vita, care e dusa la jun- ghiare.

Nu numai biserica, ci şi naţi­unea nóstra are unü dreptü de-a sci, cum se cresce tínérulü clerü románü dela Gherla, pentru casé pótá coréspunde chiămărei sale în tóté privinţele.

Ceremü dór desluşiri dela frun­taşii bisericaní români din Gherla, ca să scimü cum stănm şi la ce avemü să ne aşteptămü din acéstá parte!

CRONICA POLITICI.— 20 Augustü. (1 Sept).

— Studenţii francesi d inMont-

pe l l i e r , au trimisü reuniunei din Praga nSlaviau portretulü aoademiei lord

ou o dedicaţiune, în care se serbeză în­

frăţirea ceho-francesă. Totfi-deodată ei

împărtăşesca, că patru studenţi cehi au

fostă numiţi membrii de onóre, din

oausa ospitalităţii lora faţă de studenţii

şi gimnaştii francesi. Intre aceştia se

află şi medicinistula Gregr.} fiulü con-

ducétorului Cehilora tineri. Dr. Iuliu Gregr.

—Deputatulü Eim din partida Cehilora

tineri, a ţinuta o vorbire înaintea ale- gétorilora séi în Praga, în care critica

pe Cehii bétránl. După aceea vorbinda

despre politica esternâ c|is0 • Noi ca par­tida n’amü ceruta nicl-odată, ca Austria

sé facă politică slavă, dér protestăma în contra unei politice germane seu ma­

ghiare. Noi cerema, ca Austria sé facă

în afară o politică, care corespunde com­

punerii ei istorice şi naturale, ea nu se

nisuesce după una primata niol asupra

G-ermanilorti nici asupra Slavilorű. Aus­

tria în interiorula graniţelora sale se facă politică slavă, şi sé le ofere Slavilora ei

desvoltare liberă. Cu Rusia sé trăiâsoă în veoinătate bună şi sé nu servâscă in-

fcereselora străine. Lucrula cela mai im­portanta este, ca sé susţină pacea, sé nu

se arunce în vre-o aventură şi sé aline

miseria poporaţiunei. Cehii voescü o

Austriă puternică, dér voesca şi popóre puternice.

— Tóté foile din Belgrad polemi-

sézâ în contra unui articola apăruta într’o

foia germană din Budapesta, şi în care

se mioşorâză istoria Sêrbiei şi se sus­

ţine, că statulü Sêrbesca nicl-odată nu a făcuta nimica şi n’a avuta nici o în­

semnătate. ţ)iarula „Odjek“ réspunde, oă

în castelula din Buda încă şi astăzi ar

şedâ ună paşă turcesca, d0că puterea

habsburgioă dimpreună ou ajutora sêr- besca, n’ar fi alungata pe Turcii din Un­

garia. In legătură cu ţ0rile habsburgicei a fosta lesne Ungariei, sé întréoà pe

Sêrbia pe terenula materiala. Sêrbia, a-

visată numai la sine, n’are o cislaitaniâ pe partea ei, oare së-i ajute sé supórte

70 procente din impositele de stata.

— Corespondentulü din Londra alü

cjiarului „Gaulois“ a avuta o întrevor- bire cu Charles DilJce, care se esprimâ

asfeliu asupra situaţiunei: „ Manifesta- ţiunile delà Kronstadt nu sunta după părerea mea altceva, decátü adeverirea

unei situaţiunl, care deja de multă vre­me esistă. Numai în ochii mulţimei se

ridică manitestaţiunile aoeste la impor­tanţă de evenimente. Oamenii cu minte

nu le privesca astfela“. — „D-ta însé

nu poţi sé negïu, ^is0 corespondentulü, „că atâta în Rusia, câta şi în Francia

s’a făcuta manifestaţiunl, cari sunta de natură de a lega mai strânsa relaţiunile ruso-francese.“

Dilke rëspunse: „Inţelega prea bine, că Francia e supératá pe noi din causa

cestiunei egiptene şi din causa raportu- rilora Angliei faţă de puterile centrale“.

La întrebarea corespondentului, că crede

FOILETONUL „GAZ. TRANS.«_ _

PILLOtfE.Novelă, de G. Bergsoe, tradusă, de Ucu Paolo.

Mé uitai dealungula drumului de

fera şi numai acum observai, că sérmele telegrafice pe întrega liniă erau tăiate.

Câta priveama cu ochii, vedeamü numai stâlpii goi, de pe cari atérnau sérmele

ca şi florula la o procesiune de înmor­mântare.

— „Cine a fosta atâta de îndră­cită, ca sé sâverşescă o astfela de faptă

ruşin0să?u strigai revoltata.

Turminoff mé privi cu ochi mari.

— „Decă n’aşl sci, aşi presupune,

că D-ta ai picata numai acum din cera,

séu că ai sosita numai acum din patria D-tale. N’ai au4itü nimica despre „Pi- llone ?u

Povestii lui Turminoff aceea, ce au-

4isemü în cupeu, şi că ce efecta a pro­

dusa numele lui Pillone asupra Italieni-

lora ce se aflau de faţă, mărturisii, că

numele acesta nu l’am au4itü nicl-odată

şi de locü n’am presimţita, că póte avea

una efectă aşa de nenorocita.

Turminoff clătina din capü. „Acésta

vine de acolo“, 4ise elü, Romafaptele bandiţilora se ţinfl în mare taină,

oă ori ce asasinată, ce se s0vârşesce în­

tre zidurile ei. Pillone este unü rege,

care stăpânesoe neatérnatü dela Cam- pagna pănă la culmile pleşuve ale mun­

telui San-Angelos. Ela e când ici,

când colo, când apare în munţii Vol- şciol, când îşi perde urma printre rup­

turile craterului Vesuviului. A id se re­pede ca unü vulturü asupra înălţimilora

dela Camaldovi: aoi întrerupe comuni-

caţiunea între Castellamare şi sínulü de

Amalfi; aci atrage pe gendarml şi pe

bersaglierî în mocirlele veninóse dela Tar-

racine, pe când elü în totă liniştea je-

fuesce o sooietate de englezi bogaţi pe

drumulü dela Pastum. Cu unü cuvéntü,

e unü tálharü, póte celü mai dibaciu din

câţi a avutü vre-odată Italia şi faţă de marşurile sale forţate aparü marşurile

lui Napoleon numai ca nisce transpor­

turi de bagage.“— „Ce! pe lângă acésta ai fostü şi

jefuita ?w strigai înspăimântată.

— „Jefuitü? Iubitulü meu, ce cre4î? j

Ore Pillone s’a interesata de^ gianta u-1

nui artista ? Privesce drumulü de ferü!

Totü bagagiula stă în cea mai frumosă

ordine. G-eamantatiele, ce e dreptü suntü

cam turtite, dér nici unulü nu lipsesce şi când va sosi trenulü din Neapole, fiă-

care îşi va cápéta lucrurile sale. u— „Care a fostü scopulü acestei

fapte desperate?“

— ^A fostü unü scopü índoitü,“

4ise Turminoff, „întâ u, pentru a arătă poporului ce este în stare sé sâvârşâscă

Pillone íntr’unü locü, unde se credea, că

tóté luorurile suntü sigure şi în cea mai mare ordine. Ar fi pututü sâ-şl alégá

trecétóre strimtă din munţii Volsoióx

unde ar fi ajunsü doi ómenig ca sg 0-

préscá trenulü şi unde fugp, prîD munţi ar

fi fostü uşorfişi^ sigură. nsé ce ar fi fostü

aoésta pentru Pillone ? Acesta ar fi pu­

tutü sevârşi şi ct^ö mai prostü banditü. Nu, aici în naij)oouijj unei văi împopu-

late, în apropi^rea unei staţiuni, cu o puternică garJ^g^^ bersaglicî, departe

de ascun4étorjie c[jn munţi, aici a voitü

Pillone sé- j arate puterile de oari dis­pune şi c!e e ţn stare sé facă.“

— r.Şi n’a furatü nimicü?“

» Numai unü bagatelü. Trenulü

de diminâţa ducea 800,000 scu4î romani de aurü puşi în doué butóie. Acésta era

suma, pe oare casa Torlonia şi Spada,

o datoria cunoscutului bancherü Merle

din Neapole. Nimica altceva nu s’a fu­

rata decátü aceste doué butóie. Acésta ar fi fostü o datoriă vechiă, pe care as-

tăcŞl Pillone a plătit'o bancherului Merle ou interese."

— „Cum aşa?“

— „Ah! istoria acésta datézá înoă

din anulü treoutü şi de bună sâmă ban- cherulü a şi trecut’o în cartea uitărei.

Pillcnâ ináé nu öüBtósoe unü asemenea

foliantü. Lucrurile stau astfelü: In anulü treoutü le succese autorităţilorfi sé iso-

leze pe Pillone şi pe unii din ai séi în muntele pustiu San-Angelos, şi sé le taie

ori oe comunicaţiune ou cei din jurü.

Pillone se afla într’o situaţiune desperată. Provisiunile i-şe împuţinară pe incetulü

şi pe când mai înainte plătia ţâranilorfi

pentru o pâne mare 20 lire şi pentru

unü butoiu de vinü 100 lire, acum tre­

buia sé dea de cinci ori atâta, fiindü-o&

autorităţile luară hotărîrea de totü ra­ţională, că ori care ţâranfi, care ar pleoa

dela locuinţa sa mai multü ca unü pă-

Pagina 2 CfAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 184—-1891.

Noulü primato ale Ungariei. „Búd. Hirl. este informatù, că Majestatea Sa a întărită numirea episcopului din Sâm băta, Cornelii Hidassy, ca primate alü

Ungariei. Actulü numirei lui va apáré

în fóia oficială în primele 4^e al® Septemvre. Despre Hidassy 4io0 numita

fóiá, că a fostü alesü ca primate aşa 4i-

cêndü fără voinţa lui. Pe timpulü, oând

Hidassy funoţiona ou consilieră de sec­

ţiune în ministeriulü de culte, ’i s’a ofe­rită catedra de episcopü ală Sâmbetei,

dér elă a refusat’o la începută şi numai

după marî stăruinţe din partea răposa­

tului ministru de culte Trefort s’a îndu-

plecatü a-o primi. După mórtea lui Li- povnicky, ’i s’a oferită oatedra de epis-

copă ală Ora iei marî, pe care nicî

de cum n’a vrută s’o primés că; asc- felă asigură numita fóiá, că n’a vrutü

së priméscá nicî acum oatedra de pri­mate alü Ungariei şi numai la stăruinţa

prea înaltă din partea Majestăţii Sale

s’a înduplecată a-o primi.*

* *

Flota ruséscâ de rësboiü, din marea négrá, după oum anunţă foile rusescî,

se va înmulţi încă cu douë oorăbii cui-

rasate de classa întêiu. Prin urmare flota rusescă de aici va număra 5 fre­

gate cuirasate de clasa întêiu, 6 cano-

niere, doue încrucişătore şi 14 torpiliere.*

* *Musica orăşenâscă va da astă4l unü

concertü în sala otelului „Europa“. In- ceputulü la 7l/2 óre séra. Celistulü aoum de curêndü angajatü, d. Stefaátf Lazár,

va cânta solo pe cello : „Siciliana“ de Pergolese-Ries. — Mâne Mierourï va da

0răş! unü concertü la „Schützenhaus.“*

* *

Societatea de maghiarisare din comi- tatulü Sëlagiului, numită „Wesselényi“, a fixată budgetulă anului viitoră cu 1820

fl. venite şi totă atâtea cheltuell. In pre-

liminarulă de spese se află întri altele

pentru asilulă de copii din faimósa co­

mună Trăsnea B61 fl. ; pentru asilulă de copii din Mirsidă 442 fl. ; pentru şcola

din Benefalău 294 fl. ; pentru premiarea învăţătoriloră şi şcolariloră, cari facă

progresă în limba maghiară, 80 fl, ; pen­

tru înfiinţarea de biblioteci poporale un­guresc! 50 fl. ; pentru ajutorarea socie-

tăţiloră ungureso! de cântări 40 fl. S’a

mai hotărîtă, oă décâ în Cehulă Silva-

niei se va îufiinţa o reuniune pentru maghiarisarea copiiloră, societatea cu

plăoere o va sprigini amăsurată puieriloră

sale materiale.♦

* *

Calea ferată prin valea Oltului. In 4ilele aceste s’au înoepută lucrările pen­

tru construirea linie! prin valea Oltului.

In 28 Augustă s’a pusă pétra funda­mentală a gărel din Ovrigă. Luorările

se vorü termina în luna lui Maiă a a-

nului viitor ü.

Casü tristü. Din comitatulă Solnocă-

Dobéca ni-se împărtăşesce, că preotulă română gr. cat. din Măgeruştt a fostă

găsită alaltă-erî, la 10 óre a. m. în apa Şieulă, mortă şi cu grumazii tăiaţi. Se

bănuesce, că ar fi vorba de o sinucidere,

deóreee la nenorocitulü preotü s’au ob­

servată în 4ilele din urmă simptome de

alienaţiă. In urma lui au rămasă 4 co­pile orfane.

** *

Pentru linia ferată sglăgână, cu înce- putulü lui Octomvre c. se va urca atátü

portulă personală, câtă şi celă pentru

bagagii. Totă cu începutulă lui Octom-

vrie se voră pune în ciroulaţiune pe a- césta liniă şi vagoné de cl. I.

** *

Congresulü internaţionalii meteorologicăs’a deschisă în 4il0l© aceste în Münohen (Bavaria). România e representată la a-

cestă congresă prin d. Hepites, directo-

rulă serviciului română meteorologică.*

* *

Unü procurorü ca duelantü. Vicepro- curorulă de stată din Zomboră Dr. Ce-

sar Kovaşic s’a duelată ou proprietarulă

Sigismund Roheim. Tabla regéscá din

Seghedin ’i condamna pe améndoi la 8 4ile închisore de stată.

** *

Ucigaşulă generalului rusescü Seliver- stof, celebrulă Padlevski, a rămasă ne­descoperită până în 4*ua de a4l. Acum

se veste8ce, că o nepótá a generalului, din Talama Kroşof, a pusü unü premiu

de 8000 de ruble pentru cine va gă i

pe Padlevski.

Foile din Praga şi căletoria monarchului.

Din incidentulü călătoriei monar­chului nostru la Praga, 4i&rulă „Bohe-

mia“ scrie: „Nu numai Praga e ţînta călătoriei monarchului, dér şi Boemia de

nordü şi oraşulă dela graniţă Reichen-

berg se pregátescü să salute pe împăra- tulă. Acesta e momentulă principală din

visita împărătescă, că dénsulü va face visită şi unui oraşă germană. . . .

Piarulă „Politik* 4 ce °& visita îm­păratului în Boemia a fostü cugetată ca

încoronarea operei pactului şi că acestă

signatură îi lipsesce visitei.

piarulă „Narodni Listi“ 4ice că dela ultima visită a împăratului în Boemia s’a ímtémplatü mari schimbări în rapor­

turile esterne şi interne. „Ceea ce pri­

vesce raporturile esterne, situaţiunea ge­nerală européná mai vertosă în urma

apropierei ruso-francese a devenitü fórte

seriósá, aşa încâtă situaţiunea dela^finea seoolului acestuia se póte asemăna cu

aceea dela finea secolului trecută, oând guvernulă vienesă afla de lipsă, să se

apropie mai multă de popórele monar- chiei, ceea ce ş’a ajunsă espresiunea în

Dilke că, amiciţia ruso-francesă va avé urmări mari, răspunse Dilke: „Nulevădă,

afară de în eventualitatea unui resboiu. Situaţiunea Europei depinde dela voinţa

personală a împăratului Rusiei. Décá acesta

nu doresce résboiulü, atunci pacea e asi­gurată. Fii sigură, că împăratulă Ger­

maniei nu va începe rgsboiulü. Elă nu-lă póte purta fără Austria şi Italia şi a-

ceste două puteri nu-lă voră urma în

casulă unui răsboiu de atacü. Austria şi Italia nu vorü lua parte la o politică

agressiva, căci acesta ar fi fórte pericu-

culósá pentru ele. De răsboiu să temă

tóté puterile, afară pe Rusia. Acesta pu­

tere nu póte fi nimicită. Dilke 4>se mai departe, că Anglia nu a intrată

în alianţa triplă, oi a .încheiată unü

aotă în scrisă, ca Italia să ţină status quo în marea mediterană. Actulü acesta

nu’lă va deobliga pe suocesorulă lui Salisbury, şi Dilke orede, oă în casulă

unui răsboiu, Anglia va păstra cea mai

strictă neutralitate.

— „Kölnische Zeitung“ primesce din

Petersburg urmátórea telegramă: In cer

curile competente de aici se atribue o

mare importanţă nkazului, prin care se opresce exportarea săcărei. Se vede în

acéstá măsură intenţiunea Ţarului de

a-şl menaja provisiele sale pentru ca

sulă unui resbelü, precum şi în acelaşi timpü de a pune pe G-ermania în o po-

siţiă grea din punctulü de vedere alü a-

provisionárilorü sale militare. In cercu­

rile de oficerî ruşi se 4*0® pe faţă, că în 189B, când tóté trupele rusescî vorü fi

înarmate cu noua puşcă, se va declara

răsboiu „Germaniei detestate.“

SCIRILE PILEI.— 20 Augustü. (1 Sept.)

La manevrele austo-ungare, oe se vorü ţinâ în Septemvrie a. o. va merge şi ministrulă de răsboiă alü României, ge-

neralulü 1. Lahovary, pentru ca se salute

în numele regelui Carolă, pe M. S. mo-

narchulă nostru.*

* *Ertatü este a vinde rachiu Dumineca ?

Fiindcă în legea pentru repausulü de

Dumineca, articlulü X X III din 1891,

vén4area de bere şi de vină nu este in-

ter4isă în 4^e e de Dumineca, mulţi credă, că nici vé/^ar'ea de rachiu nu este inter4isă. Deóreee însă în menţio-

natulă artioulü de lege, rachiulü nu este

numératü în seria articulilorü permise

a se vinde, urmézá de sine, că ven4a-

rea de rachiu este oprită în întregă

deeursulü 4^0l°rö de Dumineca. Este adevératü, că mai mulţi cârciumarl şi arendatori, simţindu-se prin acésta pă­

gubiţi, au petiţionată să li-se permită şi Dumineca ven4area rachiului, dér fiind­

că până aoum cererea lorü nu s’a resol-

vatü, vén4area răohiului de-ooamdată este

oprită.

trarü de milü şi va avé merinde mai multă de unü funtü, să fiă îmediatü îm­

puşcată. In împrejurările acestea critice

Pillone ’i scrise bancherului o epistolă, oare e destulü de semnificativă pentru

relaţiunile din Italia sudică. Elü promise, că pănă când va domni „peste ţinutu­rile neapolitane, apulice şi sorrentinice,“

în ori şi ce împrejurare va ocroti măr­

furile şi moşiile bancherului Merle şi pe

acelea, cari stau în legătură cu oasa sa.

Ca recompensă pretindea imediată sol­

virea sumei de 50,000 franci — însă nu­

mai ca unü împrumută fără interese, pe care îlă va achita în decursă de 3 an!

de 4ile.

„Bancherulă Merle era unü comer­

ciantă prea rutinată, pentru ca să nu vadă

îndată ce avantage etra-ordinare ’i va

procura epistola acésta atâtü lui, câtă şi

amicilorü săi. Insă tot-deodată era unü adevëratü neapolitanü pentru ca să se

foloséscá de acesta, fiind-că era însciin-

ţată de guvernă despre posiţiunea des­

perată, in care se afla Pillone, dec! re- fusâ oferte acesta cu batjocură. Două

<Şile după acésta căpăta unü răspunsă

dela Pillone, în care-’i declară, că pe

elă banohetulü Merle ílü va prinde viu

seu mortă, ér în 4iua a treia, scăpă la

Amalfi prin neprivegherea gendarmiloră,

Apoi dispăru fără ca să scie unde. Mai

multe luni de 4Ü® nu se aucji nimicü nici despre elă, nicî despre banda sa, aşa încâtă mulţî credeau, că s’a dusă în

Dalmaţia, pentru ca să ia parte la re­

voluţia de acolo, şi în totă timpulü a-

cesta trăia bogatulü şi puterniculă Merle

într’o frică continuă, aşa íncátü nu cu­

teza să iasă afară din oraşulă Neapole.

Inzadarü puse sume mari la disposiţia

poliţiei, ínzadarü trimise acesta spionii

şi agenţii săi — Pillone era ca şi mortü,

în fine chiar bancherulü împărtăşi păre­

rea acésta.

„Vesudulă multü timpü fu liniştită

oa şi Pillone. In luniu însă anunţară

câţiva nor! negri de fumü ună nou cra-

teră şi în Septemvre se aştepta 4^ni°^ una dintre acele mic! erupţiunl, care

atrage tot-déuna o mulţime de străini

curioşi în hotelurile din Neapole.

„Bancherulă Merle căpăta o visită

distinsă. Ună Englesă bogată, cu care

bancherulă sta de multă timpü în le­

gături comerciale, sosi dimpreună cu

soţia sa, ca óspe în palatulă lui Merle.

Se arangiase tocmai o escursiune la ob-

servatoriu, pentru ca să visiteze pe re-

numitulă geologă Palmieri, şi mai de­

parte puţini de aceste se ridicase unü cortü, unde aveau de gândü finanoiaiir,

după ce vorü fi onoratü sciinţe prin visita lorü, să ia parte la o masă splen­

didă. Tóté se întâmplară nici ună acci-

dentü, pănă când se apropiară de loculü

unde era ridicată cortulă. Aici observă

bancherulă o cétá de tineri bine armaţi.

Deóreee toţ! erau bine îmbrăcaţi şi-’i

spuseră, că s’au adunată acolo pentru vénátóre, ’i dispăru ori ce bănuială —

cu atâtă mai vêrtosü, că recunoscù printre

ei pe unii dintre arândaşii săi.

„Prân4ulă începù şi când era pe la

friptură, deodată perdéua cortului fù dată la o parte şi ună tînără îmbrăcată

în frumósa uniformă a Carabinerilorü

apárú în uşa oortului.

— „„Capitanulü Pillone se învită pe

sine ca óspe la bancherulü Merle“, 4ise elü cu o voce ironică. „Elü speră, că

Boemia prin încoronarea lui Leopold II.

Istoriografii suntă plini de laudă asupra desterităţii, cu care guvernulă de atunci

s’a purtată faţă de dieta boemă şi un­gară; şi cum elă a regulaţii cestiunile

interne cu unü preţu în raportu fórte micù,

mai înainte de cţilele furtunóse ale révolu-

ţiunei. Astă41 nu vomă mai cerceta mai

deaprópe, oa óre cum se va afla guver­nulă din Viena în timpulă călătoriei îm­

păratului faţă cu raporturile internaţionale,

pe noi ne interesézá mai întêiu situaţiu­nea internă.“

Apoi fóia Cehiloră tineri disoută puncta-

ţiunile paotului dela Viena. „Poporulă

cehică, la sosirea împăratului pepámén-

tulü venerabilü alü acestui regatü, va

dovedi, oă scie să despartă faptele guver­

nului intr’unü statu constituţional de po­

siţiunea înaltă a monarchului. Intru câtă

cunóscemü pănă acum disposiţiunile pen­tru călătoria împăratului, acéstá călăto-

riă eschide posibilitatea de a se privi

în sensü unilaterală. Nu trebue treoută cu vederea, că visita împăratului se îm­

parte în douë părţi importante, că visita

în Praga în prima liniă este pentru es-

posiţiune şi pentru poporulü oehică şi

petrecerea în Reichenberg şi Boemia de nordü e pentru Germani....

Visita monarchului e în egală mă­

sură pentru poporulă nostru, care a luată

parte la esposiţiune, ca şi pentru aceia, cari din punctă de vedere politică nu au

luată parte la ea. Veneraţi unea, ce o

va arăta poporulă cehă monarchului,

nu va dovedi numai alipirea căiră per-

sóna monarchului, ci va forma şi espre­

siunea viuă, faţă de atacurile adversari-

loră săi îndreptate în contra drepturi- loră sale“.

Raportu generalii

alü comitetului Asociaţiuuei transilvane pen­

tru literatura română şi cultura poporului românA despre activitatea sa în decursulü

anului 1890.

II.

Despre şcola Asociaţiunii.

1. Şi301a civilă de fete cu internată

susţinută de Asociaţiune a formată şi

în decursulă anului espirată obiectulă deosebitei interesărî a comitetului.

Condusă de aceleaşi puteri ca şi în anulă trecută, şc01a nostră a fostü cer­

cetată în anulă şcol., 1890/1 de 59 ele­

ve ordinare şi 3 eleve estraordinare. In- ternatulü ímpreunatü cu şcola a adăpos-

titü în anulü acesta 49 eleve, dintre

cari 40 au frecuentată şcola nostră,

érá 9 şcola elemantară a „Reuniunii

femeilorü române din Sibiiü“.

Invăţămentultt ’l-au provédutü şi în anulă şcol. 1890/1 puterile didactice in­

stituite mai nainte, cu singura schimba­

re, că fosta învăţătore, dşora Victoria Filipesculă, care şî-a cerută demisiunea,

onoraţii ospeţl nu-ş! voră strica pofta

de mâncare, pe lângă acésta cere dela

bancheră ca să subscrie mandatulü a- cesta.“

„Pieéndü acestea, întinse banche­rulü spáriatü unü mandatü de 100,000

franc! şi ín momentulü acela o cétá de ómen! bine armaţi, toţi venătorl, întră

în tăcere în cortü şi fără multă cere­monia se puseră lângă bancherü şi lângă 0speţii săi şi începură să se ospeteze.

„Spaima era generală. Insă banche­rulü Merle era ună prea bună gospodară,

pentru a nu sci, ce să facă. Subsorise mandatulă, porunci nepotului său să ur­

meze pe Pillone şi după ce mâncară, se despărţiră ca cei mai buni amiol din

lume, unulă ca să se íntórcá în palatulă

său, ér celălaltă oa să se ducă în fun- dulă păduriloră.

„Planulă fu iscodită de Pillone cu cea mai mare vicleniă şi fu esecutată cu o índrásnélá aprópe órbá, déoá se gân-

desce cineva, că pólele muntelui Vetuv e încunjurată de două linii de drumă de

feră, ou o reţea telegrafică şi pe lângă aceea în fiă-cara staţiune se afla ună

Nr. 184—1891. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

a fostă înlocuită prin d-şora Elisa Nasta,

absolventă a ş<5lei de industria din Clujă.Cu finea anului aoestuia şcol., oo-

mitetulă s’a vă4ută neoesitată a esorie conoursă pentru ocuparea postului de

Învăţătorii, deveniţii vacanţii prin înde­părtarea d-lui Dr. P. Spână.

Mersulă învăţământului a fosta în

decursula anului şcol. deplinii satisfăcă­torii, ear starea preste tota a şc6lei şi

a internatului a fosta deplintt mulţămi- t6re. Şc61a continuă a fi în progresa.

Date mai detaiate ou privire la întocmi­

rea şi mersula şcolei şi a internatului se cuprindă în programa, din oare alătu-

răma una exemplara sub */2

Ai oi e locuia să Vă amintima, că

dreptula de publicitate pentru şc61a

nostră ne este asigurata, îndată ce şi

puterea a 3-a didactică ordinară va în­

truni cualificaţiunea prescrisă în §. 103. art. de lege 38 din 1868.

2. Starea economică a şcolei de a- semenea se înbunătăţesce ana de ana,

reclamândă subvenţiuni tota mai mici

din partea Asociaţiunii.

Raţiooiniile şcolei şi ale interna­

tului pro 1890/1 presentate de direc­

ţiune, din cari se vede, că în decursula

anului numita venitele (incluşi ve sub­

venţia de 100 fl., ajutorula de 500 fl.

dela institutula de credita şi economii

„Albina“ din Sibiia şi 306fl. 56 cr., daţi

de Asociaţiune pentru investiţiunl pro

1889/90) au atinsa suma de 16,452 fl.

66 or., ear erogaţiunile suma de 16.407

fl. 86 cr., au fosta date spre censurare

unei comisiunl din sînula comitetului şi s’au aflata în ordina,

3. înainte de a încheia aeesta titlu ne luămă voia a Vă face împărtăşirea,

că comitetuia D-vostră, întemeiata pe dreptulă ce î-lă dă „Statutula de orga- nisare ala şcolei“ (§. 9. lit. b. al. 5) şi

vrenda a întemeia la şcola ndsrtă una

corpa învăţătoresca stabila şi bine cua- lifioata, a luata hotârîrl, în urma cărora,

pe viitora, puterile didactice dela şcola

nostră vorii fi tota atâta de bine situate

ca profesorii mai bine plătiţi dela şco­

lele medii românesci din Transilvania.

III.

Administrarea averii Asociaţiunii.

1. Administrarea averii Asociaţiunii

s’a efeptuita şi în anula de gestiune 1890 pe lângă observarea evidenţei şi

a controlei corăspun4ătore. Taxele de

la membri încurgă multa mai regulata

ca în trecuta, mulţumită lăudabilului

zela, pe care ’la desv61tă direcţiunile şi

comitetele celoră mai multe despărţă-

minte.

2. In alăturare sub */3 ne permitema

a presenta onoratei adunări generale ra-

ţiociniula pe anula şcolara amintita (1890), pregătita de cassarulă Asooia-

ţiunii, d-nula Gerasimă Candrea, dim­

preună cu una raporta speciala ala aces-

despărţămenta puternica de gendarml.

Lucrase Pillone ouaîndrăsnelă, dér şi ban­

cherul u lucra cu o şix-eteniă adevărata

neopolitană. Elă presupuse, că liniile te­legrafice spre Neapole au fosta tăiate

de PUlone şi acestă presupunere să şi

adeveri mai târcjiu. Ela însă scia ceva, scia ceea ce-i încredinţase geologulü

Palmieri şi despre care Pillone nici n’avea presimţire, — că adeoă sub observatora

se afla o liniă telegrafică, care servia absoluta numai pentru soopurî seienţifice la erupţiunile Vesuviului. Pe drumula

acesta le succese să trimită în grabă o

depeşă la banca Merle, ér alta la poli- ţiă. Prin acésta planurile lui Pillone fură

cu totula zădărnicite. Ela lăsa prea de timpuriu să-i scape obstaticulü din mână,

oomplicii săi tură arestaţi în Neapole, suma nu era încă solvită, şi în loca de

banii aşteptaţi, se vă4u Pillone încunju- rata de tóté părţile şi pentru prima dată în viâţa sa se vedea silita să se lupte

pănă ia mórte, aşa încâta după oe-şl jaerdu o mare parte din ómenii săi, fiind

şi rănita greu, îşi luâ refugiula la unuia

dintre cei mai buni prietini ai săi. Din

tuia referitora la raţiociniu şi la resulta- tele obţinute.

Din raţiociniu se vede, că în decur­

sula anului 1890 venitele Asociaţiunii au

fosta 52,136 fl. 94 cr., erogaţiunile au

fosta 9757 fl. 78 or. Starea averii a fosta la 31 Decemvre 1890 de 161,727 fl. 58

cr., mai multă decâta în anula prece­denta cu 46,592 fl. 02 cr. Intrega avere

administrată de comitetulă Asociaţiunii a fosta la acelaşi termina de 179,188 fl.

75 cr. Suma depositelora a fosta la 31

Decemvrie 1890 de 3,597 fl. 11 cr. Se

arată mai departe, că din venitele înca­

sate sub diverse titluri s’au acoperita nu

numai trebuinţele budgetare, ci şi o

parte însemnată din datoria vechiă, con­trasă la institutula „Albina“ de când cu

clădirea şi adaptarea edificiului şcolei de fete cu internata, astfela oă contula cu­

renta ala nostru s’a încheiata cu 31 De­cemvrie 1890 numai cu 2670 fl. înfavo-

rula institutului numita ; cu 30 Iuniu a. o., după-cum aflăma, contula curenta s’a

încheiaţii cu suma oonsiderabilă de 1232

fl. 60 cr. v. a. în favorulfi Asociaţiunii

transilvane, mulţămită speciala însemna-

telorâ colecte întreprinse în favorulă

şc61ei nostre de d-la Partenie Cosma,

directorulft institutului „Albina“. Tota

din venitele încassate s’au achitata, după cum se arată în raţiociniu, şi spesele

avute cu diferite investiţiunl şi imposite nouă etc.

Comisiunea însărcinată cu revisuirea

raţiociniului l’a aflata esacta şi în con­

formitate cu registrele şi dooumentele justificative.

B. La oele espuse la raţiociniu adau-

gema, că afară de venitele ordinare în

decursula anului 1890 au întrata la casa Asociaţiunii:

a) Suma de 90,000 lei, legatula fă- outa de fericitula Ioana Oltenii (vecjî la

alta loca: Tit. I. pr. 3);b) suma de 500 fl. v. a. dela insti­

tutula de credita şi economii „Albina“ pentru trebuinţele curente ale şcolei de

fete;

c) suma de 500 fl. totă dela insti­tutula de credită şi economii „Albina“

pentru crearea â 10 stipendii de câte 50

fl. pentru eleve adăposiite în internatulă Asociaţiunii;

d) suma de 5351 fl. 75 cr. întrată din colecteie făcute de d-nulă Partenie

Cosma, directorula institutului „Albina“.e) suma de 300 de franci (138 fl. v.

a.) legată făcută Asooiaţiunii transilvane

de fericitula Constantina I. Popasu, fostă comerciantă în Braşovă;

f) suma de 100 fl. donată de d-lă

Ludovică Simonă, mare proprietară în

Sângeorgiulă de câmpiă, în scopulă de

a se cumpăra din ea câte o maşină de

cusută pe sema şcolei Asociaţiunii şi a

şc61ei de fetiţe din Blaşiă, oeea-ce s’a şi

făcută.

momentulă acesta Pillone, cuprinsă de

ură ne'mpăcată, jura răsbunare asupra

bancherului. Ai văzută D-ta astăzi, cum

şl-a ţinută cuventulă.

— „Dér Turminoff“, cpsei eu r 4endă, „dâoă n’aşă sci mai bine, ar tre­

bui să credă, că şi d-ta faci parte din banda lui Pillone, fiindcă scii aşa de

bine secretele acestuia“.

-— „Nu-mi prea placă vopbele gólé“,

răspunse Turminoff liniştită, „însă deră Pillone ar fi sciută, că şi eu eram în

trenulă acesta derailată, atunol nu s’ar

fi întâmplată acéstá catastrofă teribilă, séu décá ar fi trebuită să se întâmple,

aşi fi căpătată de cu vreme ună sem)?a óre-oare să mă ferescă“.

Mă uitaiu la Turminoff cu ochi mari. Acesta insă continua liniştită în tonulă

său obicinuită.

„Ce vréi D-ta să fad aici ? Pănă

când linia telegrafică se află în neorân-

duâlă, linia ferată nu va fi de looă si­

gură, şi póte d-ta nu vei fi atâtă de fe­

ricită, ca mine. Şi apoi nici nu putemă

aştepta mai curendă de patru őre vre-ună

g) preţulft mai multoră esemplare din broşura „Graiulă ardelenescă în ra­

porta cu limba şi literatura de peste

CarpaţI“ oferită (în 480 esemplare) de autorulă ei, d-lă Dr. A. Şuluţă Cărpini-

şană, în folosulă şc61ei Asociaţiunii.

4. In legătură ne luămă voia a Vă

aminti, că în decursulă acestui ană co­

mitetulă D-vostre s’a vă4ută îndemnată a întemeia ună fonda nou „Intru amin­

tirea răposaţiloră“ cu destin aţiunea de a servi scopuri culturale. Acestă fonda e

a4l de 297 fl.

5. In legătură ou raţiociniulă pro

1890 ne luămă voia a Vă presenta pro-

iectulă de bugetă pro 1892 sub ./4(Va urma.)

Convocări.„R eun iunea ínvéfátorilo rií ro­

m ân i ort. rés. d in D is tric tu lü X (Braşov) a lu Archidiecesei trans il­vane^ îşi va ţinâ adunarea sa generală la 16, 17 şi 18 Septemvre a. c. st. v. în opidulă Codlea. La acestă adunare se învită toţi P. T. D-nii membri ai Re- uniunei, precum, şi alţi amici ai şc0lei.

P r o g r a m a :

Şedinţa 1. JLuni în 16 Sept. la 9 óre a. m . 1. Deschiderea şedinţei prin presidiu. 2. Apelulă nominala.3. Raportulü generală ală comitetului centrală despre activitatea sa în decur­sulă anului 1890/91. Şedinţa a I I . L u n i 16 Sept. la 3 6re p . vn. 4. Ra­portulü cassarului despre averea Reuni- unei. 5. Raportula bibliotecarului. 6. A legerea comisiuniloră revă4ătore şi de scontrare. 7. Prelegere din „Religiune“ predată de d-10 preşedinte Ioană Popea. Şedinţa a I I I . M a rţi, 17 Sept. la9 őre a. m . 8. Raportula speciala ală comitetului asupra temeloră pertractate în despărţăminte: „Care sistemă este mai de preferită în şcola elementară cu mai mulţi învăţători, cela ală rotaţiunei, seu stabilităţii învăţătorilor*! ?“ şi „Trac- tarea practică a N-riloră 10 şi 11“, pre­legere practică din Aritmetică, predată de ună membru, pe carele eventuală îlă va designa presidiul în adunare. Şedin­ţa a IV . M a rţi, 17 Sept. la 3 ore p . m . 9. „Cumă să se desvólte carac terulă în elevö ?“ temă lucrată de mem brul Z .. Budnariu. 10. „Comasarea şi folósele ei“, prelegere ţinută de d-nulă paroohă looalfi Iosifu Comanescu. Şe­d in ţa a V. M ercuri 18 Sept. la 9 őre a. m . 11. Rapórtele oomisiuniloră. Şedinţa a V I. M ercuri 18 Sept. la3 ore p . m . 12. Stabilirea budgetului pro 1891/92. 13. Propuneri de sine stă- tâtore.

La însărcinarea comitetului centrală ală Reuniunei.

Braşovu, 17 Augustă 1891 v.

loanű Popea, preşedinte N. Bârsan, secretarii I.

P. T. Domni societari a i consor­ţiului de întreprindere montană „ Orientului din ZernescI se convocă prin acesta la a V-a conferenţă de societate ţte lO Sep­temvrie a. c. la 2 ore după ame4i ît> Zer- nescî, ospătăria D lui societară TeodorQ Vulsian, pentru:

Pertractarea raportului comisiunei es-

trenă separată din Neapole, séu cu alte

cuvinte: d ta vei ajunge pe o nôpte cu oâţă în Neapole, unde abia vei găsi ună

hamală, apoi o birjă. Urmézâ sfatulă meu şi încrede-te în conducerea mea.

Intr’o 6ră putemă fi ir&şî în Ceprano

şi în două trei ôre vomă fi la Monte- Casino, pe oare nu trebue să-lă treci cu

vederea. Giamantanulă d-tale poţi să-lălaşl să mérgà mai departe la Neapole unde

vei ajunge şi d-ta mâne. Déoà ne vomă

odichni susă puţină şi vomă mânca în refectorulă celă nou şi vomă bea o bu-

teliă de vină bună, atunci îţi voiu puté

spune ceva despre amiculă meu Pillone“.

Propunerea era ademenitôre. Ceea ce mă atrăgea însă mai multă, era chi*

pulă, în oare pronunţase Turminoff cu­vintele „despre amioulă meu Pillone“.

Atâtă era de onestă, de bravă şi de

bună acestă Turminoâ! Cum a putută

elă conveni ou faimosulă căpitană de

bandiţi şi ce avea să-mi istoriséscâ des­

pre dânsulă? Curiositatea mea era la

culme. (Va urma.)

mise la 15 Martie a. o. şi eventuală alte propuneri.

Buciumtij în 30 Augustă 1891.Ales. Danciu, directorii.

Societatea „Concordia“ din Blaşiu, învită cu totă on6rea pe toţi membrii săi fundatori la a VII-a adunare gene> rală ordinară, ce se va ţinâ în 6 Sep­temvre n. o. la 2 6re p. m. în otelultt „Naţionalău din locă.

Obiectele: 1) Raportula preşedin­telui despre cursulă afaoeriloră. 2) Bi- lanţulă şi raportulă oomisiunei censură- tore şi darea absolutoriului. 3) E^miterea a 3 membri nefuncţionari pentru supra- veghiarea scrutinului şi verificarea pro­cesului verbală. 4) Votarea unui ajutorii la comune din cassă. 5) Alegerea de preşedinte, vice-preşedinte, oasteară şi contabila. 6) Alegerea comisiunei oen- surătore.

In fine se potă pertraota şi alte obieote aduse din partea d-loră membri.

Blaşiu 28 Septemvre 1891.

Pentru juriulă administrat.

Teodorii Onişorti,v.-p reşedinţe.

Literatură.Au apărută :

„Legende române“ culese şi adno­tate de V. A. Urechiâ. Bucuresoi. Edi­

tura librăriei Socecă & Comp. 21, Calea

Victoriei, 21. 1891. Formată 8° cu 247

pagini. Preţuia unui esemplară 3 lei.

Logodnă. Dra Victoria Vladii, fiica

d-nei Aurelia Vladă din Orăştiă, s’a fi-

danţată cu d-lă Corneliu Popoviciu, fiiulă

d-lui Bucură Popoviciu din Haţegă. —

Adresămă tinerei părechi felicitările n6s- tre cele mai sincere!

DIVERSE.Dansulü şi călătoria pedestră. Déc&

delicatele nóstre dame ar fi nevoite să

facă pe josă o călătoriă de câţiva chilo- metri, ar crede, că pentru ele a sunată

césula cela din urmă. Dér nu este aşa.

Ele ar puté suporta o călătoriă pedestră tocmai aşa de uşoră, ca şi ori care „că-

tană“, décá nu mai bine. Aoésta o do- vedesce ună statistică englesă, oare nu

şi-a pregetată a face socotela oă o damă, oare ia parte la tóté dansurile dintr’ună

bală, faoe pe vârfulă degeteloră ună

drumă celă mai puţină de 30 de chilo-

metri. împrejurarea, că delicatele nóstre

dame în timpă de nópte perourgă unü

drumă atâtă de lungă numai pe vírfulö degeteloră, încă n’ar fi nimică, dér ele

perourgă acestă drumă totă plecându-se şi legânându-se, câte odată sărindă şi

învîrtindu-se; mai adauge apoi, că în.

ungulă acestei călătorii, mijloculă loră e strînsă fără nici o milă între ósele de pesce ale corsetului, aşa că le este îm-

greunată chiar şi respiraţia. Aoesta este

ună drumă, 4ioe necomplesantulă statis­tică, care ar obosi chiar şi pe ună călii

de Meeklenburg. Pe lângă tóté astea,

în diminâţa de după bala damele nóstre 4ică, că şi-au petrecută minunată.

Clubulü duelanţilorii. La înoeputulă secuiului acestuia se afla în Londra unii

clubă, oare se compunea numai din due-

lanţl. Preşedintele clubului era ună omă, de care se fereau toţi, câţi îlă cunosceau,

deórece elă omorîse mai multă de 10 ómenl. Ceialalţl membri din clubă îşi

aveau rangulă după numărulă omeniloră, pe oari i-au ucisă. In localitate a clubu­

lui se afla o masă laterală, la oare aveau

. ocă membrii de aceia, cari numai au

vărsata sânge omenescă, dér de omorîtă,

n’au omorítü pe nimenea. Membrii a-

ceştia erau cu totulă esohişl din clubă,

decă într’ună timpă anumită nu se pu­

teau face vrednici de-a ocupa locă la

masa principală prin omorîrea cuiva.

Acestă clubă sângerosă a avută scurtă durată, deóreoe membrii lui parte au

oă4ută în dueluri, parte s’au spen4urată.

Proprietară :Dr. Aurel Mureşianu.

Redaotora responsabila interimalü:Gregoriu Maiorii.

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANi Bl. Nr. 184—1891.

C n rs n li i p ie ţe i I r a m ú «din 1 Septemvre st. n. Uî L

bancnote românesc! Cump. 28 Vênd. 8 32

Argint* românesc* - „ 9 22 n 9.27

Sapoleon-d’orI - - „ 9.28 n 9.32

Lire turcescl - * „ 10.46 « 1051

Imperiali - - - • „ 9.44 n 9,49SralbinI . . . . n 5 40 n 5.45

Scris. fonc. „Albina“ 6% 1C2.— n» n r> 6% n 99.50 n 100.—

Euble rusescl * « „ 116.— n 117.-

Mărci germane - » „ 57.10 M 57.50

Discontulü 6- 8°/0 pe anü.

Cnrsnlii la bursa din Viena.din 31 August* a. c. 18-H

i.<mta de aurii 4°/0 - * - - - 102 80

iftenta de hârtiă5°/0 • • - » 100 35 împrumutul* căilor* ferate ungare -

a u r i i .................... • ■ 116.10dto argintii - * - * S7.80

Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ungare [1-ma emisiune] - -

Amortisarea datoriei căilorii ferate de

ostii ungare [2-a emisiune]Amort isarea datoriei căilorii ferate de

ostii ungare (3-a emisiune) - - 112 70Bonuri rurale ungare . . . . . 60.60

Bonuri croato-slavone . . . . . . 104,70

Imprumutulii cu premiul* unguresc* 139.75

Despăgubirea pentru dijma de viniiunguresc* . . . . . . —.—

Losurile pentru regularea Tisei şi Se-

ghedinului 180 25

Eenta de argintii austriacă - - - - 90.75Renta de hârtiă austriacă - 90 55

Senta de aur* austriacă............... 10^40LosurI din 1860 - - • 106 75

Acţiunile bănceiaustro-ungare - ■« 1C08.

Acţiunile băncei de credit* ungar. 826.—Acţiunile băncei de credit* austr 276.75Galbeni împărătesei- - - - - 5.68

Napoleon-d'ori » . 9.32Mărci luO împ. germane - 67 65

Londra 10 Livres sterlinge 117 20

11

ABONAMENTEGAZETA T R A N SIL V A N IE I“

Preţulu abonamentului este:Pentru Austro-Ungaria:

Pe trei lun i......................................... 3 fl. —Pe şese luni. . . ........................... 6 fl. —Pe unu anu ......................................... 12 fl. —

Pentru România şi străinătate:Pe trei luni.............................................. 10 fr.

Pe şese l u n i ......................................... 20 ir.Pe unu anu..............................................40 fr.

x

Abonamente la numerele cu data de Dumineca.

Pentru Austro-Ungaria:Pe anu.......................................................2 fl. —Pe şese lun i.................. , . . . . 1 fl. —

Pe trei lu n i ......................................... 50 Cr,Pentru România şi străinătate:

Pe anii.................................................. 8 franci.Pe şese lu n i......................................... 4 franci.Pe trei l u n i ................................ . 2 franci.

Abonamentele se facu mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.

Domnii, cari se voru abona din nou, se binevoiesca a scrie adresa lămuritu şi a arăta şi poşta ultimă.

Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.“

«

K

o e e o o o o o o o e o o Q o p (j) $

jjj Pentru o mare între- 0 jjj prindere industrială din jjj 0 România, se caută §

Un contabil harnicicu eunoscinţă de limba jjj

0 română şi germană. $Ofertele, însoţite de câte 0

o copie după certificatele, jjj ce reflectanţii vorii fi po- $ sedându, suntii a se a-| dresa la : jjj

A dvn in istra ţiim ea„GAZETEI TRAHSILÎAM".

663,3—2

4-6 copiipotu afla îngrijire (cuartiru şi mân­care) dela 1 Septemvre n. c. la

A . S c lm ifd t . Strada negrâ de susu No. 3 nou, în apropierea şcoleloru.

Şupraveghiare conscienti6să şi mâncare bună pentru preţuri forte

moderate. 654,8 2

I b v £ e r s " u . l\ jL t r e n u L r i l o r i j L

pe liniile orientale ale căii ferate de stata r. u. valabilii din 20 Iulie 1891.

Budapesta—Predealu Predealu -Budape§ta SI.-Pesía-Aradii-TeíiisTeliis-Araitií-B.-Pesta Copşa-miea—Sifiliu

Trenăde

persón.

Viena

Budapesta Szclnok P. Ladâny

Oradea* mare

Mezo-TelegdR&v

Bratca

Baci aCiuoiaHuedinStana

AghirişGhirbăuNădSşel

Cluşiu

Âpabida G-hiriş Cucerdea Ui6raVinţul de sus Aiudă

Teiuşii

CrăoiunelGBlaşiuMicăsasa

Copşa mică

MediaştiElisabatopoleSighiş6raHaşfalSu

Homorodă

AugustinăApaţaFeldiora

Braşoyu

Timişii

Predealil Buouresoi

10.50

8.30

11.382.12

3.534.-

4.395.225.45

Trenűaooele-ratü

8.-

1.50

3.575.51

6.056.317.127.29

7.49 8.01 8.148.29 8.46

9.03 10.12 1037 10.56 11.04 11.28

11.45

12.13 12.44 12.591.35

1.512.12

2.313.04 3 464.04

5.26

6.10 6.41 7.17 8.

Trenűde

persón.

Trenăaccele­rată

Trenăaccele­ra tă

Trenăde

persón.

5.50

7.06 7.13

7.43 8.18

8.519.07 9.37

10.37 11.10 11.2812.38 1.14 1.21 1.29 1.54

2.13

Tren de persóne

12.201.41

2.26

9.2211.53

1.502.243.033.463.57

4.294.555.34551

6.126.25 6.39 6.56 8 20

8.4510.2111.0911.17 11.26 11.54

12.18

12.581.34 1.51 2.29

2.48 3.03

3.26 4.074.495.35

3.25

9.15

11.1912.57

2.122.19

2.493.26

4.214.55

5.47

6.—6.18

6.347.34 7.57

7.23

8.098.439.18

10.05

8.60

8.22

8.388.43

9.14

9 48 9.50

10.06 10.28 11.04 11.19

12.27

12.581.15 1.35 2.09

2.193.013.31

Bucur^scî PredealuTimişCi

Braşovu

Feldióra Apaţa

Augustinft Homorodü Haşfalâu Sighişora Elisabetopole Mediaşii

Copşa mică

MicăsasaBlaşiuCràciunelü

Teiuşii

AiudüVinţul deUióraCucerdeaGhirişiiApahida

Cluşiu

sus

9.30

Hureşii-Ludoşu-Bi§triţa

Nădăşelfi Ghîrbău Aghireşii StanaB. Huiedin Ciucia Buci a Bratca RévMező-Telegd

Oradea mare

P. Ladány Szolnok

Budapesta

Viena

7.351.121.42

2.182.48

3.193.40

3.564.295.345.54

4.205.075.42

6.21 6.42

6 55 6.57

7.31

8 .-8.078.24

8.549.23

10.4511.01

12.1712.47

1.26

1.52

2.182.25

3.46

5.267.301.40

6.09

6.558.238.53

9.31 10.09 10.31

10.47 11.06 11.42 11.57 12.281.081.35

2.052.132.31 3.18 4.455.14

Trenăaccele­rată

8.505.165.576.58

6.086.296.47

7.027.287.47 8.25 8.51 9.109.30

10.07

10.44 11.04

1.163.31

1.251.50

2.122.192.393.154.32

4.535.305.47

6.351.40

Trenăde

persón.

7.238.03 8.37

9.049.46

11.03

11.29 12.06 12.37 12.531.181.392.132.27

2.49

3.47

4.074.28 |2.34 4.52 5.26

6 11

6.437.12

7.51

8.178.428.47

10.09

11.511.55

7.20

6.346.52 7.40 8 .-

8.15 8.298.53 9.12 9.51

10.0610.2310.4211.1711.5112.092.24

4.47

Viena

Budapesta Szolnok

Aradii

GlogovaţCi Gyorok Paulişti RadnaLipova Conop

Bêrzava Soborşin0 Zamü Gurasada IliaBranicicaDevaSimeria (PisM)OrăştiaŞibotiiVinţ. de josű Alba Iulia Teiuşii

Trenăde

persón.

Trenăaccele­

rată

Trenăde

persón

10.50 8.- 3.258.15 1.50 9.50

11.14 3.57 1.053.45 6.52 5.244.30

T. d. per.

2.20 5.464.42 2.34 5.575.03 3.05 6.195.14 3.23 6.305.32 3.39 6.485.56 7.12

6.12 7.276.58 8.077.26 8.337.52 8.578.08 9.188.26 9.29:8.52 9.539.50 10 19

10.16 10.5010.36 11.1611.— 11.4411.26 12.0611.53 12.38

Trenăde

persón.

Teiuşii Alba IuliaVinţ. de josö Şibotii Orăştia Simeria (PÎSki) Deva

BranicicaIlia

Gurasada Zamft

Soborşinii Bêrzava Conopö RadnaLipova PaulişQ Gyorok Glogovaţă

Aradü

Szolnok

BudapestaViena

3.09 3.504.09 4.52 4.55 5.23 5.59

6.246.49

7.-7.28

8.038.549.109.449.58

10.1110.34

10.4611.184.15

7.20

6.05

Trenăaccele­ra tă

Trenăde

persón

5.14

6 01 6.20 6.49

8.2411.51

155

7.20

4.55517

5 53

7.02 7.17 7.46 7.57 8 08 8.30

8.40 9.05 2.21

1.40

Simeria (Pisfi) Petroşenî || 1® el r o seni - S îm éri a (Pisti

SimeriaStreiuHaţegiiPai

Cri va di aBaniţaPetroşenî

AradűVingaTimişora

8.40

6.05

Murăşii-Ludoştl

Ţagu-Budatelicii Bistriţa . . .

Nota t

4.-

6.489.59

Bistriţa --Muresu-OLudoşuţ 7

Bistriţa . . .Ţagu-BudcteliciiMurăşfi-Ludoştl

1.164.15

7.21

Numerii încuadraţl cu linii gróse ínsemnézá órele de nópte.

6.- 10.35 4.22 Petroşenî 6.- 10.506.35 11.26 4.58 Baniţa 6.41 11.407.21 12.23 5.42 Crivadia 7.19 12.198.06 12.— 6.36 Pui 7.57 1.058.47 2.23 7.24Haţegii 8.36 1.549.21 3.19 8.04 Streiu 9.18 2.499.45 4.- 8.36 Simeria 9.52 3.27

6.547.207.518.259.019.35

Aradit—1Timişora Timişora—Aradii

6.15 11.30 7.15 Timişora 6.20 1.117.32 12.47 8.04 Vinga 7.21 2.468.42 2.04 8.57 Aradü 8.03 3.50

J5.05

6.407.50

Oliirisu—Turda Turda—Gliirişu

GhirişuTurda

7.48 10.35 3.40 10.20| Turda 4.5o| 9.30 2.308.08 10.55 4.- 10.44| Giiirişu 5.10| 9.50 2.50

8509.10

Sigliisora—Odorlteiu || Odorlielu—Sig___________________5........................................... ............. ■■ --------

liisóra3._______

Sighişora. Odorheiu .

4.30|

7.2111.25 2.111

Odorheiu.Sighişora.

8 15 10.52j

3.15

6.10

Careii-marï—Zelău II Zelàu—Careil-marï

Careii-marï.

Zelău. . .

5.5o| Zelău !

11.—I Careii-marï

1.56

6.48

Copşa micăŞeica-mareLoamneşOcnajSibiiu

3.-3.314.154.465.10

10.47 11.27 12.08 12 38 1.-

7.107.438.278.599.23

Slbilii-|

-Copşa-mică

SibiiuOcna Loamneş Şeiea-mare

iCopşa mică

7.35 8 02 8.30 9 05 9.34

4.344.585255.55

6.2Ü

10.17 .10 43 11.09 11.40

12.05

Cucerdea-Oşorheiu - R.-săs.

CucerdeaLudoş

Oşorheiu |

Regh.-săs.

2.50 3 34 5.20 5.35

8.209.11

11.17

2.413.275.145.36

7.10 7.15

Regh.-săs. -Oşorh.- Cucerdea

Regh.-săs.

Oşorheiu |

LudoşCucerdea

5.21

8.-9.355.54

8.159.53

10.20

12.0612.50

6.587.47

7.418.25

Simeria (Piski)—Hunedóra

Simeria (Pisti)CernaHunedóra

10.5011.1311.48

4.405.035.38

9.169.349.58

Hunedóra—Simeria (Piski)

HunedóraCernaSimeria

4.46 511 5 28

2.32 3 - 3.20

7.227.508.10

Braşov— Zêrnescï

BraşovZêrnescï

5.45 4.557.26 6.36

Kémesei —Braşov

Zêrnescï

Braşov

8 .-

8.248.209.44

Tipografia A. MUREŞIANU, Br&şoru,