Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat - ocrotitorul României (30 noiembrie)

8/3/2019 Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat - ocrotitorul României (30 noiembrie)

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-apostol-andrei-cel-intai-chemat-ocrotitorul-romaniei-30-noiembrie 1/289

Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat - ocrotitorul României(30 noiembrie)

Sfântul Apostol Andrei - creştinătorul neamului românesc

Sfântul Apostol Andrei a fost fratele Sfântului Petru, şi împreună au fost primii ucenici ai lHristos După Pogorârea Sfântului Duh, prin tragere la sorţi, Apostolii au primit teritoriile unde predice. Astfel, Sfântul Apostol Andrei !a predica în Sc"tia şi Asia mică Sfântul Apostol Andrefost martirizat la Patras, în Grecia. Nu se cunoate cu e!actitate anul morţii sale, se presupune că fi fost în timpul uneia dintre persecuţiile lui Nero "#$%&'( sau Diocleţian "')%*&(. Potri!it tradi#ieifost răsti$nit pe o cruce în formă de %&' +n anul )**#, Sfântul Sinod al isericii -rtodoomâne a hotărât ca ziua Sfântului Andrei să fie însemnată în calendarul /isericesc cu cruce roiar în )**0, Sfântul Andrei a fost proclamat 1ocrotitorul omâniei2.



Index

Evanghelia şi Apostolul zilei!"anon de rug#ciune c#tre $reasfânta %#sc#toare de &umnezeu şi pururea 'ecioar# (aria S#r)#toarea Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României *"anon de rug#ciune c#tre Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României +!

"anon de rug#ciune c#tre Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României +./

Acatistul Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat/0Rug#ciune c#tre Sfântul Apostol Andrei!!

$araclisul Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat!0Imnografie123ie4ile Sfin4ilor - Sfântul Apostol Andrei, cel întîi chemat1Sinaxar - $omenirea Sfântului, sl#vitului şi întru tot l#udatului Apostol Andrei, cel întchemat55$r $rof &r (ircea $#curariu - Sfântul Apostol Andrei, propov#duitorul Evangheliei

Sc6thia (inor +&o)rogea7Sfântul Apostol Andrei 8 Sfinte (oaşte75Scrisoarea Sfântului Andrei c#tre români27$redici şi editoriale despre Sfântul Apostol Andrei!

$#rintele Ilie "leopa - $redic# la Sfântul Andrei0$#rintele "leopa - &reapta credin4# a neamului românesc5

Sfântul %icolae 3elimirovici 8 $roloagele de la 9hrida - $omenirea Sfântului ApostAndrei, cel întâi chemat.2

"ântare de laud# la Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat..(itropolitul Augustin de 'lorina - $redic# la Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, primsa întâlnire cu :ristos.0Sfântul Atanasie cel mare - "uvânt de laud# la Sfântul Apostol Andrei.7$rotosinghel 3asile 3asilache - $redic# la Sfântul Apostol Andrei//Sfântul Andrei, apostolul românilor; <=ncotro se îndreapt# 4ara aceasta ocrotit# de SfântAndrei>? "um ne-am întristat apostolul>/*

$#rintele "iprian %egreanu - $redic# - @ucuria de a r#spunde chem#rii şi de a chema :ristos +.2/*$#rintele :risostom R#d#şanu - $redic# la @iserica Sfin4ii rei Ierarhi, Iaşi +.225riste4ea cea mare a Sfântului Andrei/7

$#rintele (ihai Andrei Aldea - $redic# - <Sus s# avem inimileB? +.227 !Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor şi Ciua na4ional# ca zi a unirii în Durul lui :risto$redici audio; $ierderea omeniei şi ruşinarea de a fi român <o4i tre)uie s# parcurgecumva drumul Sfântului Apostol Andrei?!0

$#rintele "iprian %egreanu +"luD-%apoca - $redic# la praznicul Sfântului Apostol Andr+.2/; &rumul Sfântului Apostol Andrei şi drumul rela4iei noastre cu &umnezeu !$#rintele eofan $opescu +(#n $utna - $redic# la s#r)#toarea Sfântului Apostol Andrcel întâi chemat +.2/;!5$#rintele :risostom " +(#n $utna - fragment din $redica de la decem)rie .2/ +

&uminica a 3-a dup# Rusalii, a dreg#torului )ogat şi a p#zirii poruncilor; 02



Sfântul Apostol Andrei, p#rintele creştinismului românesc şi Sfântul Andrei Fagunapostolul tare al Ardealului 8 chem#ri la asumarea condi4iei de creştin în vremurile zeific#p#catului0/

Arhim Andrei "oroian - Sfântul Apostol Andrei, $#rintele creştinismului românesc 03incen4iu &asc#lu - Faguna, nemuritorul0*

$r Ion "ârciuleanu - $redic# la S#r)#toarea Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemocrotitorul României12

$r &r &orin 9ctavian $icioruş - $redic# la pomenirea Sfântului Apostol Andrei +noiem)rie .2.1!$r &r &orin $icioruş 8 $redic# la Sfântul Andrei +.21*$r &r &orin $icioruş 8 $redic# la $omenirea Sfântului Andrei, cel dintâi chemat apostolat +.22*/

$elerin orthodox 8 $redic# la pomenirea Sfântului Apostol Andrei 5.Adrian "ocoşil# - Sfântul Andrei - Apostolul românilor7"onstantin "iofu - GSfântul Andrei ne-a vestit cuvântul Evangheliei cu mult# Dertf#G 7$r Eugen #n#sescu - Hrmând Apostolului sau cedând p#catului>7*"ele patru c#l#torii ale Sfântului Apostol Andrei.2

R#zvan Ionescu - a intâlnire de peste veac ale pescarilor de oameni.2/Hn miracol al Sfântului Apostol Andrei s#vârşit în 7. în "ipru.25Ion Jhinoiu 8 Sântandrei.2ADunul Sfântului Andrei - 9)iceiuri şi tradi4ii.1

Sfânta (#n#stire ? $eştera Sfântului Apostol Andrei?.5$eştera Sfântului Andrei - prima )iseric# creştin# de la noi./

@iserica Sfântul Apostol Andrei 8 $atras.!5Silviu "luci - Schitul athonit Sfântul Andrei +Serai.1*Semnifica4ia numelui.*

Icoane.*/



Evanghelia şi Apostolul zilei

Evanghelia



Ev Ioan , /0-03 A doua i iarăşi stătea *oan şi doi dintre ucenicii lui3+ i pri!ind pe *isus, are trecea, a is. *ată /ielul lui umneeu132 i cei doi ucenici l-au auit când a spus aceasta şi au mers după *isus3 *ar *isus, întorcându-Se şi !ăându-i că mer$ după 4l, le-a is. e căuta#i5 *ar ei *-au i6abi (care se tâlcuieşte. 7n!ă#ătorule), unde locuieşti538 4l le-a is. 9eni#i şi !e#i !edea Au mers deci şi au !ăut unde locuia: şi au rămas la 4l în iuaceea 4ra ca la ceasul al ecelea;0 <nul dintre cei doi care auiseră de la *oan şi !eniseră după *isus era Andrei, fratele lu

Simon Petru;= Acesta a $ăsit întâi pe Simon, fratele său şi i-a is. am $ăsit pe /esia (care se tâlcuieştHristos);> i l-a adus la *isus *isus, pri!ind la el, i-a is. ?u eşti Simon, fiul lui *ona: tu te !ei num@ifa (ce se tâlcuieşte. Petru);3 A doua i !oia să plece în alileea şi a $ăsit pe Bilip i i-a is *isus. <rmeaă-/i;; *ar Bilip era din Cetsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui Petru; Bilip a $ăsit pe Datanael şi i-a is. Am aflat pe Acela despre are au scris /oise în Ee$e proorocii, pe *isus, fiul lui *osif din Daaret

;+ i i-a is Datanael. in Daaret poate fi ce!a bun5 Bilip i-a is. 9ino şi !ei;2 *isus a !ăut pe Datanael !enind către 4l şi a is despre el. *ată, cu ade!ărat, israelit în carnu este !icleşu$; Datanael *-a is. e unde mă cunoşti5 A răspuns *isus şi i-a is. /ai înainte de a te c@emBilip, te-am !ăut când erai sub smoc@in;8 6ăspunsu-*-a Datanael. 6abi, ?u eşti Biul lui umneeu, ?u eşti re$ele lui *srael0 6ăspuns-a *isus şi i-a is. Pentru că #i-am spus că te-am !ăut sub smoc@in, crei5 /ai madecât acestea !ei !edea= i i-a is. Ade!ărat, ade!ărat ic !ouă, de acum !e#i !edea cerul desc@iându-se şi pe în$erlui umneeu suindu-se şi coborându-se peste Biul Fmului



Apostol

Epistola c#tre "orinteni a Sfântului Apostol $avel

I "orinteni !, 7-1

Bra#ilor,8 ăci mi se pare că umneeu, pe noi, apostolii, ne-a arătat ca pe cei din urmă oameni, ca pnişte osândi#i la moarte, fiindcă ne-am făcut pri!elişte lumii şi în$erilor şi oamenilor=0 Doi suntem nebuni pentru Hristos: !oi însă în#elep#i întru Hristos Doi suntem slabi: !oi înssunte#i tari 9oi sunte#i întru sla!ă, iar noi suntem întru necinste1== Până în ceasul de acum flămânim şi însetăm: suntem $oi şi suntem pălmui#i şi pribe$im,=>i ne ostenim, lucrând cu mâinile noastre Fcărâ#i fiind, binecu!ântăm Pri$oni#i fiinrăbdăm=3 Huli#i fiind, ne ru$ăm Am aGuns ca $unoiul lumii, ca măturătura tuturor, până astăi=; Du ca să !ă ruşine !ă scriu acestea, ci ca să !ă doGenesc, ca pe nişte copii ai mei iubi#i=ăci de a#i a!ea eci de mii de în!ă#ători în Hristos, totuşi nu a!e#i mul#i părin#i ăci eu !-anăscut prin 4!an$@elie în *isus Hristos=+eci, !ă ro$, să-mi fi#i mie următori, precum şi eu lui Hristos



"anon de rug#ciune c#tre $reasfânta %#sc#toare de &umnezeu şi pururea 'ecioar# (aria lS#r)#toarea Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României

"ântarea

Irmosul; 3ântare de /iruinţă să cântăm toţi lui Dumnezeu, 3elui ce a făcut semne minunate cu /rînalt i a mântuit pe 4srael, că S%a prea mărit.

Stih; Preasfântă Dăscătoare de umneeu, miluieşte-ne pe noi

3eea ce singură ai născut +ntrupat su/ ani pe Dumnezeul 3el fără de ani, Preasfântă 3urată, 5inde

toate patimile prea ticălosului meu suflet, cele de mulţi ani.


ănile sufletului meu, Preacurată, înfocarea inimii i schim/ările minţii, pierde%le ca o /ună rugăciunile tale.


3eea ce ai născut 6umina, pe 7ântuitorul meu, iz/ă5ete%mă de întuneric i de chinurile 5enice

acolo, Preacurată, ca mântuindu%mă să laud milosti5irea ta.


3ântare de umilinţă Născătoarei de Dumnezeu cu ardoare să%i aducem, o, suflete al meu ticălos, cate%ai întinat rău, ca să ne iz/ă5im din focul cel 5enic."ântarea a /-a

Irmosul; Să se întărească inima mea întru 5oia 8a, 9ristoase Dumnezeule, 3are peste ape ai întă

cerul al doilea i ai întemeiat pământul peste ape, Atotputernice.




8oată nerodirea minţii mele celei sterpe o pierde i roditor de 5irtuţi sufletul meu arată%l, întru tSfântă Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eti a:utătoare credincioilor.


4z/ă5ete%mă de toată prime:dia i de multe sminteli ale arpelui, de flacăra cea 5enică i dîntuneric, 3eea ce eti cu totul fără prihană, care ne%ai născut nouă 6umina cea Neînserată.


De :udecata cea de neocolit, ;ecioară i de focul cel nestins i de hotărârea cea cumplită cu totul mtem, 3urată. Sârguiete%te i mântuiete mai înainte de sfârit pe ro/ul tău, ceea ce eti /ună.


Născătoare de Dumnezeu neispitită de nuntă, rugăciunile noastre du%le ;ăcătorului tău i Dumneze3elui ce S%a născut din pântecele tău, ca să aflăm desă5ârit mântuire de cele cumplite.

"ântarea a !-a

Irmosul; +n Duh 5ăzând mai înainte, proorocule A5acum, +ntruparea 3u5ântului, ai propo5ădustrigând< când se 5or apropia anii 8e 5ei cunoate, când 5a 5eni 5remea 8e 5ei arăta= Sla5ă Pute8ale, Doamne.


;ecioară Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eti cort neîntinat, pe mine cel întinat cu greecurăţete%mă acum cu prea curatele picături ale îndurărilor tale. >i%mi dă mână de a:utor ca să striSla5ă ţie 3urată, de Dumnezeu slă5ită.Stih; Preasfântă Dăscătoare de umneeu, miluieşte-ne pe noi

iserică Sfinţită a lui Dumnezeu, 3elui ce S%a Sălăluit întru tine mai presus de minte, te%ai arăta;ecioară. Pe Dânsul roagă%6 să ne curăţească pe noi de întinăciunea păcatelor, ca să ne cunoate

case i locauri ale Duhului Sfânt.


7iluiete%mă, ceea ce una ai născut, Născătoare de Dumnezeu, pe 4z5orul milei. >i%mi dezleacumplita /oală a sufletului meu i împietrirea inimii, curgeri de lacrimi i umilinţă mai înainte sfârit dându%mi i scăpare de cele cumplite.




Spăimântatu%s%au -tile îngerilor, 5ăzând cum 3el Ne5ăzut în chipul nostru din tine S%a 5ăzu;ecioară de Dumnezeu Născătoare. Pe 3are roagă%6 să în5re%dnicească de mântuire pe toţi cei ce credinţă te măresc pe tine.

"ântarea a 0-a

Irmosul; Pacea 8a o dă nouă, ;iule al lui Dumnezeu. 3ă fără de 8ine alt dumne%zeu nu cunoatem

numele 8ău numim. 3ă Dumnezeu al celor 5ii i al celor morţi 8u eti.Stih; Preasfântă Dăscătoare de umneeu, miluieşte-ne pe noi

7ort m%a făcut pe mine gustarea cea rea oarecând în ?den. 4ar tu, 3urată, care ai născut @iaţa, 3el ce a murit pe 6emn de demult, în5iază%mă i pace dăruiete%mi.


7iluiete%mă, Preacurată, de prime:dii cumplite. idică din gunoiul patimilor i scapă de ro/ire

de răutatea răilor demoni pe netre/nicul ro/ul tău.


-chii sufletului meu deschide%i 3urată, ca să 5ăd eu luminat, dumnezeiasca Strălucire i Sla5a ceea ce eti cu totul fără prihană, ca să do/ândesc mila i mărirea cea 5enică.Stih; Preasfântă Dăscătoare de umneeu, miluieşte-ne pe noi

+mpărăteasă i ;ecioară te 5estete Da5id pe tine cea 3urată, ceea ce eti neîntinată, pentru aceea

rog< fă%mă pe mine motenitor al +mpărăţiei celei 3ereti, ca să te fericesc pe tine."ântarea a 1-a

Irmosul; Proorocului 4ona urmând, strig< scapă din stricăciune 5iaţa mea, unule i mă mântuie7ântuitorul lumii, pe mine cel ce strig< Sla5ă ie.


Pe mine, cel întinat la suflet cu multe păcate, te rog spre înduplecare pe tine, cortul cel neîntina

spală%mă de tot felul de întinăciune cu mi:locirea ta.


3ârmuitoare te fă mie, 3urată, celui ce înot în noianul cel cumplit al ispitelor 5ieţii. >i îndrepteazmă către calea mântuirii i mă miluiete.




7arie, ceea ce te%ai arătat 3ort al Sfinţeniei, pe ticălosul meu suflet cel întinat cu desfătărisfinţete%l i fă%l părta al dumnezeietii măriri.


Pe tine, 7aica lui Dumnezeu i cea /ună între femei, stăruitor te rog, să nu mă treci cu 5edere3urată, ci, milosti5ete%te i întreg păzete%mă de toată 5ătămarea.

"ântarea a *-a

Irmosul; De tinerii 8ăi, cei din cuptor, 7ântuitorule, nu s%a atins, nici i%a supărat pe dânii focAtunci acei trei ca i cu o gură cântau i /inecu5ântau grăind< inecu5ântat este Dumnezepărinţilor notri.


Sufletul meu cel întinat cu patimile sfinţete%l, 3urată Stăpână, ceea ce eti cu totul neîntinată

cumplitele ro/iri ale minţii i or/irea inimii i pornirile demonilor degra/ pierde%le.


7intea mea cea omorâtă de patimile trupului, 3eea ce eti cu totul fără prihană, în5iaz%o i ceplăcute lui Dumnezeu a le să5âri întărete%mă, ca să te măresc pe tine i să laud de%a pururmilosti5irea ta.


4z/ă5ete de gheenă, Stăpână 3urată, pe ro/ul tău= scapă%mă de osânda cea înfricoată a ;iului tăiz/ă5ete%mă de tot chinul pe mine cel osândit, rugând pe Dumnezeul cel Prea/un.


-moară%mi degra/, Stăpână 3urată, patimile trupului i ale smeritului meu suflet= spală%mîntinăciunea cea cumplită, ;ecioară i de pâra demonilor celor răi iz/ă5ete%mă i mă miluiete.

"ântarea a 5-a

Irmosul; De 3are se înfricoează îngerii i toate -tile, ca de ;ăcătorul i Domnul, lăudaţi%preoţi, prea măriţi%6, tineri, /inecu5ântaţi%6, popoare i%6 prea înălţaţi întru toţi 5ecii.


3el fără de trup Se +ntrupează din tine cu dumnezeiască cu5iinţă. Pe 3are roagă%6, întru tot 3urasă omoare patimile trupului meu i să în5ieze sufletul meu cel omorât cu păcatele.




@indecat%ai zdro/irea lui Adam celui de ţărână, născând pe Dumnezeu, 7ântuitorul nostru, 3eea eti cu totul neîntinată. Pe Dânsul roagă%6 să tămăduiască rănile sufletului meu, cel ce ne5indec/olete.


Scoală%mă pe mine cel ce zac în adâncul relelor, fă răz/oi 5ră:mailor celor ce se luptă cu minsufletul meu cel rănit cu plăceri necu5enite, 3urată, să nu%l treci cu 5ederea, ci îndură%te miluiete.


9indecă, Preacurată, patimile inimii mele, eea ce ai născut pe octorul tuturor şi păr#ii celdrep#i părtaş arată-mă, Becioară, pe Hristos ru$ându-E

"ântarea a 7-a

Irmosul; Pe norul cel purtător de 6umină, întru care Stăpânul tuturor din cer ca ploaia pe lână Spogorât i S%a +ntrupat pentru noi, făcându%Se -m cel fără de început, să%6 mărim toţi, ca pe7aică 3urată a Dumnezeului nostru.


4u/itor de păcate fiind, întru lene5ire petrec i de :udecata cea nemitarnică mă cutremur, întru capăzete%mă cu sfintele tale rugăciuni ne5ino5at i neosândit, ca să te fericesc pe tine de%a pururea,

pe o ocrotitoare.Stih; Preasfântă Dăscătoare de umneeu, miluieşte-ne pe noi

/ă înfricoşe de Gudecată, Becioară şi de oc@iul cel neamă$it al Biului tău, căci am să!ârşit fapurâte pe pământ: pentru aceasta stri$ #ie. Preamilosti!ă Stăpână, aGută-mi şi din ne!oia cea datunci scoate-mă şi mă miluieşte, urată


3ât de înfricoătoare este ziua cercetării, ;ecioarăB 3ât de înfricoată este hotărâreaB 3ât cumplită ruineaB 3ine 5a suferi de aceea, Stăpână cu totul neîntinatăC 7iluiete ticălosul meu sufi mai înainte de sfârit, dă%mi iertare greelilor 3urată.


3eea ce ai Născut 6umina cea dumnezeiască, pe mine cel întunecat cu toate nă5ălirile 5ră:mauluicare cu trândă5ire 5ieţuiesc i întărât pe Dumnezeu, 3eea ce eti cu totul fără prihană, lumineazmă, po5ăţuiete%mă către lucrările cele /une, ca 3eea ce eti pricina tuturor celor /une.



Sedelna Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al '%lea. $odo)ie; Pe +nţelepciunea i 3u5ânîn pântecele tău zămislind fără ardere, 7aica lui Dumnezeu, în chip de negrăit ai născut pe 3el cefăcut toate i în /raţele tale ai a5ut pe 3el ce ţine toate i la sân ai hrănit pe 3el ce hrănete lumePentru aceasta, te rog pe tine, Preasfântă ;ecioară, să mă iz/ă5eti de greeli, când 5a fi să staînaintea feţei iditorului meu, Stăpână ;ecioară 3urată, atunci să%mi dăruieti a:utorul tău, că tine te am năde:de eu, ro/ul tău.

ucură%te, Scaunul lui Dumnezeu cel în chipul focului. ucură%te, ;ecioară, :ilţul +mpăratului, pacel cu porfiră aternut, cămara cea cu aur împestriţată, hlamida cea cu rou 5opsită, altar prea cinstcăruţă purtătoare de fulger, sfenic mult luminat. ucură%te, de Dumnezeu Născătoare, cetatea ccu douăsprezece ziduri i ua cea cu aur ferecată i camera de săr/ătoare, cea cu chip frumos, macea strălucită cu aurul, cortul cel împodo/it lui Dumnezeu. ucură%te, mărită 7ireasă, din caSoarele a iz5orât. ucură%te, 3eea ce una eti cu5iinţa sufletului meu.

"anon de rug#ciune c#tre Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României +



roparul Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul omâniei, glasul al $%lea< 3a cdecât Apostolii mai întâi chemat i 5erho5nicului frate ade5ărat, Stăpânului tuturor Andrei, roagăpace lumii să dăruiască i sufletelor noastre mare milă.

roparul Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul omâniei, glasul )< ;iu al Galilei frate al lui Petru, dintre pescari în so/orul Apostolilor întâi ai fost chemat, Andrei cel minunat, ide la mormântul tău din Patra chemi popoarele la Dumnezeu i atunci ne%ai umplut de /ucurie cânîn omânia iarăi ai 5enit, unde pe 9ristos Domnul 6%ai propo5ăduit.

"ântarea

Irmos; Dreapta ta cea purtătoare de /iruinţă, cu dumnezeiască cu5iinţă, întru tărie s%a prea mărit. aceasta nemuritoare, ca o puternică a toate, pe potri5nici a zdro/it, israelitenilor prin adânc canouă făcându%le.

Stih; Sfinte Apostole Andrei, roa$ă-te lui umneeu pentru noi

Sufletul meu cel tulburat de $ânduri şi de cu!inte, cură#eşte-l cu dumneeiescul @ar, care ssălăşluit întru tine, propo!ăduitorul lui Hristos, Apostole Andrei a #ie curat să i!orăsc cânta

!rednică


Prea cinstită căpetenia ucenicilor săi, 7ergătorul înainte al lui 9ristos, cel ce a odrăslit din cstearpă, lui 9ristos 3elui Preaslă5it, 3are S%a născut din ;ecioară, pe Sfântul Andrei, /ucurându%sl%a adus.




3u dragoste, cu dorinţă neschim/ată, treptele 5irtuţii începând i la suiuri pururea gândind, dputere sla/ă la prea înaltă putere, Sfinte Andrei, ai a:uns.


ucură%te, 4z5orul harului= ucură%te, scară i uă cerească= ucură%te, sfenic i năstrapă de aur munte netăiat, 3eea ce pe Dătătorul de 5iaţă 9ristos, lumii 6%ai născut.

"ântarea a /-a

Irmos; +nsuţi 3el ce tii neputinţa firii omeneti i după milosti5ire 8e%ai închipuit într%însîncinge%mă cu putere de sus, ca să strig ie< Sfântă este iserica cea +nsufleţită a Sla5ei 8ale celnepo5estite, 4u/itorule de oameni.


Alergat%ai cu sete, nu chemat fiind, Sfinte Andrei, ci de /ună5oie la 4z5orul 5ieţii ca un cer/ i

Acesta aflându%6, tuturor 6%ai propo5ăduit. >i /ând, ai adăpat cu apele nestricăciunii marginile cetopite de sete.


3unoscut%ai aezămintele firii, Sfinte Andrei, 5rednicule de minuni i părta pe fratele tău l%primit, strigând< aflat%am pe 3el Dorit i celui ce a făcut calea naterii celei trupeti i%ai arăcunotinţa Duhului.

Stih; Sfinte Apostole Andrei, roa$ă-te lui umneeu pentru noi3u mrea:a cu5ântului, din adâncul înelăciunii, ai prins peti cu5ântători, Apostole i la masa l9ristos mâncare curată i%ai adus, luminaţi cu harul 3elui ce S%a arătat întru asemănarea trupului.


Pe Dumnezeu zămislindu%6 în pântece, ;ecioară, prin Duhul 3el Preasfânt, ai rămas nearsă, pentcă rugul cel aprins care n%a ars mai înainte lămurit te%a însemnat lui 7oise, dătătorului de 6ege, ptine 3eea ce ai primit ;ocul 3el Nesuferit.

"ântarea a !-a

Irmos; 7unte um/rit cu harul cel dumnezeiesc, pri5indu%te A5acum, cu ochii cei de depar5ăzători, mai înainte a 5estit pe Sfântul lui 4srael, ce 5rea să iasă din tine, spre mântuirea i înnoirnoastră.




Dumnezeiasca Putere a Atotfăcătorului i de lumină Strălucitorului Duh, pierzătoarea celui rău, înttine, Sfinte Andrei, sălăluindu%se cu dumnezeiască cu5iinţă, în chipul lim/ii de foc, te%a arătpropo5ăduitor celor negrăite.


Nu arme trupeti spre mântuire a luat, spre surparea celor tari ale 5ră:maului, Sfântul Andrei pr

cinstitul, ci cu 9ristos întărindu%se, ro/ind pe păgâni, i%a adus spre ascultare.Stih; Sfinte Apostole Andrei, roa$ă-te lui umneeu pentru noi

Pe cei ce să5âresc cu dragoste pomenirea ta întru cântări, din harul cel de prisosit al +n5ăţătorultău 9ristos, Sfinte Andrei prea fericite, cu apele duho5nicetii 5eselii umple%i neîncetat, rugăciunile tale.


6ăudăm marea i înfricoata 8aină a ta. 3ă de căpeteniile cetelor celor mai presus de lumtăinuindu%se, Acela ce este de%a pururea la tine S%a Pogorât ca ploaia pe lână, Prealăudată, spmântuirea i înnoirea noastră."ântarea a 0-a

Irmos; 3el ce ai luminat cu luminarea 5enirii 8ale, 9ristoase i ai făcut să strălucească cu 3rucea marginile lumii, luminează cu lumina cunotinţei Dumnezeirii 8ale inimile tuturor celor ce 8e laucu dreaptă credinţă.

Stih; Sfinte Apostole Andrei, roa$ă-te lui umneeu pentru noi6uat%ai pe Acela de care ai dorit, Sfinte Andrei Apostole, întru 6ocaurile cele nestricăcioase cDânsul locuind i snopii ostenelilor tale secerând după 5rednicie. Pentru aceasta cu cântări te mărim


4u/it%ai pe Stăpânul i după Dânsul ai mers, pe urmele 6ui la 5iaţă fiind po5ăţuit i Patimilor 6fără minciună, prea cinstite Andrei, până la moarte urmând.


+ncordându%te pe tine ca pe o săgeată puternică, fericite, te%a trimis în toată lumea Domnul, răninpe demoni i pe oamenii cei răniţi de păgânătate 5indecând.


Se 5eselesc Puterile cereti 5ăzându%te. Se /ucură împreună cu dânsele i adunările oamenilor. 3prin 3el Născut al tău s%au împreunat, ;ecioară de Dumnezeu Născătoare, pe tine după 5rednic

slă5indu%te.



"ântarea a 1-a

Irmos; +ncon:uratu%ne%a pe noi adâncul cel de dedesu/t i nu a5em scăpare= socotitu%ne%am ca oide :unghiere= mântuiete pe poporul 8ău, Dumnezeul nostru, că 8u eti celor neputincioi 8ărie +ndreptare.

Stih; Sfinte Apostole Andrei, roa$ă-te lui umneeu pentru noi7area 5ieţii trecând în luntrea trupului, pe 9ristos, 3el ce toate le îndreptează, ai aflat 3ârmaci, prfericite i de Dânsul fericite Andrei, /ucurându%te, te%ai alipit.

Stih; Sfinte Apostole Andrei, roa$ă-te lui umneeu pentru noiDuhurile se alungă cu cu5ântul, /olile fug, mulţimea patimilor sufleteti departe de la cei /olna5i duce cu harul cel dat ţie de la Dumnezeu, Sfinte Andrei.


3a un 5ăl plin de duh /lând fiind micat, fericite, ai uscat mările cele 5iclene ale mulţimii zeilor dumnezeietile curgeri i râurile cunotinţei de Dumnezeu tuturor le%ai iz5orât.


Se 5eselesc de tine, ;ecioară 3urată, strămoii neamului nostru, ?denul luându%l prin tine, pe capentru neascultare l%au pierdut. 3ă tu 3urată i mai înainte de natere ai fost i după natere.

3ondac, glasul al E%lea. $odo)ie; Pe cea întru rugăciuni...Pe grăitorul de Dumnezeu cel cu numele de /ăr/ăţie numit i cel mai întâi chemat dintre uceni7ântuitorului, pe fratele lui Petru să%l lăudăm. 3ă precum de demult acestuia i nouă acum a strig5eniţi, aflat%am pe 3el Dorit.

"ântarea a *-a

Irmos; Pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cuptor înţelegător te cunoatem credincioii= că precummântuit pe cei trei tineri 3el Preaînalt i pe mine tot omul, în pântecele tău m%a înnoit Dumneze

părinţilor, 3el 6ăudat i Preaslă5it.


;ăgăduinţa 8a cea nemincinoasă arătat s%a împlinit, 9ristoase. 3ă dumnezeiescul 8ău ucenic, 5iforcu cu5ântul oprind, întru linite cu5ioasă l%a mutat, cântând< Dumnezeule al părinţilor, 3el 6ăudatPreaslă5it.




6a muntele Sionului cel înţelegător, a te sui, Apostole, poruncindu%ţi%se i paharul mântuirii luân/ucurându%te l%ai /ăut, trecând prin moarte la dumnezeiasca 5iaţă, unde este 9ristos Dumnezepărinţilor, 3el Preaslă5it.

Stih; Sfinte Apostole Andrei, roa$ă-te lui umneeu pentru noi8u pământean fiind, Apostole, mai presus de fire faci minuni. 3ă prin dragoste unindu%te, ai urmlui 9ristos, 3elui ce te%a iu/it, cântând< 6ăudat este Dumnezeu i Preaslă5it.


ucură%te, 3urată, din care a ieit Păstorul, cu ade5ărat 3el Preaînalt, 3el ce S%a îm/răcat în piellui Adam i pe mine tot omul în pântecele tău iarăi m%a zidit Dumnezeul părinţilor, 3el 6ăudatPreaslă5it.

"ântarea a 5-a

Irmos; +n cuptor tinerii lui 4srael, ca într%o topitoare, cu podoa/a dreptei credinţe mai curat dec

aurul au strălucit, grăind< inecu5ântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul, lăudaţi%6 i%6 prînălţaţi întru toţi 5ecii.


Dumnezeiască pomenirea ta, cea de lumină purtătoare i de 5eselie făcătoare, Sfinte AndrApostole al lui 9ristos, raze de tămăduiri ne strălucete nouă, celor ce strigăm< toate lucruriDomnului pe Domnul lăudaţi%6 i%6 prea înălţaţi întru toţi 5ecii.

Stih; Sfinte Apostole Andrei, roa$ă-te lui umneeu pentru noi;iind părta la firea omenească, ai depăit 6egile ei i la locuinţa îngerilor ai trecut, Sfinte AndrApostole i strigi< toate lucrurile Domnului pe Domnul lăudaţi%6 i%6 prea înălţaţi întru toţi 5ecii.


Suflarea cea de sus a Duhului lui Dumnezeu mai înainte aprinzându%te, ritor de Dumnezeu grăitte%a arătat pe tine, Apostole, cel ce strigi 9ristosului tău< toate lucrurile Domnului pe Domnlăudaţi%6 i%6 prea înălţaţi întru toţi 5ecii.


Strălucit ca un fulger spre lumină păgânilor ai ieit, întunericul necunotinţei alungând i luminânpe credincioii cei ce strigă< inecu5ântaţi toate lucrurile Domnului, pe Domnul, lăudaţi%6 i%6 prînălţaţi întru toţi 5ecii.Stih; Preasfântă Dăscătoare de umneeu, miluieşte-ne pe noi



Pe 3eea ce fără sămânţă i mai presus de fire, din dumnezeiescul fulger a născut pe 9risto7ărgăritarul cel de mult preţ, să o lăudăm toţi strigând< toate lucrurile Domnului, pe Domnlăudaţi%6 i%6 prea înălţaţi întru toţi 5ecii.

"ântarea a 7-a

Irmos; 3hipul naterii tale celei 3urate, l%a arătat rugul cel ce ardea nears. >i acum te rugăm ca

stingi cuptorul ispitelor, cel săl/ăticit asupra noastră, ca să te mărim pe tine, Născătoare Dumnezeu, fără încetare.


3a un ucenic prea ales al 3elui ce S%a pironit de /ună5oie pe 3ruce, Stăpânului 8ău până la moarurmând, te%ai suit /ucurându%te la înălţimea 3rucii, mergere făcând la ceruri, fericite Apostole.


Fa ?denului ţie ţi s%a deschis i ţi s%a pus înainte Scară 3erească i te%au primit 3eretile 6ocaui ai stat /ucurându%te, Apostole, înaintea lui 9ristos, Dătătorul de 5iaţă, pentru lume rugător pr/un.


u patimi asemănătoare cu ale 7n!ă#ătorului tău, te-ai prea mărit, fericite Andrei prea în#eleptă prin ruce sfârşit sfânt ai luat şi te-ai sfin#it prin le$ătură cu umneeu Pentru aceasta ru$ăm. pentru noi roa$ă-te pururea


ucură%te pereche prea aleasă, ceea ce acum cetăţenie ai motenit în ceruri i conduci aplecarcântăreţilor, întrecând puterea acelora i luminezi cu Strălucirile dumnezeietilor haruri.


Din rădăcina proorocească a lui Da5id, dumnezeiescul părinte, ai odrăslit, ;ecioară, dar i pe Da5cu ade5ărat tu l%ai slă5it, ca 3eea ce ai născut pe Domnul Sla5ei 3el proorocit. Pe 3are dup

5rednicie +l mărim.

Sedelna, glasul al '%lea. $odo)ie; Pe +nţelepciunea i 3u5ântul în pântecele tău zămislind făardere, 7aica lui Dumnezeu, în chip de negrăit ai născut pe 3el ce a făcut toate i în /raţele tale a5ut pe 3el ce ţine toate i la sân ai hrănit pe 3el ce hrănete lumea. Pentru aceasta, te rog pe tinPreasfântă ;ecioară, să mă iz/ă5eti de greeli, când 5a fi să stau înaintea feţei iditorului meStăpână ;ecioară 3urată, atunci să%mi dăruieti a:utorul tău, că pe tine te am năde:de eu, ro/ul tău.

3a pe cel chemat mai întâi decât toţi ucenicii i însuţi 5ăzătorul 3u5ântului i slu:itorul, Sfin

Andrei Apostole, după datorie te cinstim pe tine. 3ă 7ielului 3elui ce a ridicat păcatele lumii,



neîndoielnică credinţă, fier/inte ai urmat. +ncă i Patimilor părtai te%ai arătat, ale 3elui ce a ră/dmoarte cu 8rupul de /ună5oie. Pentru aceasta strigăm către tine< roagă%te lui 9ristos Dumnezeiertare de greeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

Sedelna, glasul al '%lea. $odo)ie; Pe +nţelepciunea i 3u5ântul în pântecele tău zămislind făardere, 7aica lui Dumnezeu, în chip de negrăit ai născut pe 3el ce a făcut toate i în /raţele tale a5ut pe 3el ce ţine toate i la sân ai hrănit pe 3el ce hrănete lumea. Pentru aceasta, te rog pe tin

Preasfântă ;ecioară, să mă iz/ă5eti de greeli, când 5a fi să stau înaintea feţei iditorului meStăpână ;ecioară 3urată, atunci să%mi dăruieti a:utorul tău, că pe tine te am năde:de eu, ro/ul tău.

Semeţiile idolilor surpându%le i de Patimile 7ântuitorului dorind, Sfinte Andrei fericite, te%ai arăApostol, din cer tuturor iz5orând minuni i păgânilor te%ai făcut în5ăţător, prea fericite. Pentaceasta, a ta pomenire după 5rednicie cinstind, întru cântări o mărim i cu credinţă o lăudămApostole al Domnului< roagă%te lui 9ristos Dumnezeu, iertare de greeli să dăruiască celor prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

Sedelna Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al '%lea. $odo)ie; Pe +nţelepciunea i 3u5ân

în pântecele tău zămislind fără ardere, 7aica lui Dumnezeu, în chip de negrăit ai născut pe 3el cefăcut toate i în /raţele tale ai a5ut pe 3el ce ţine toate i la sân ai hrănit pe 3el ce hrănete lumePentru aceasta, te rog pe tine, Preasfântă ;ecioară, să mă iz/ă5eti de greeli, când 5a fi să staînaintea feţei iditorului meu, Stăpână ;ecioară 3urată, atunci să%mi dăruieti a:utorul tău, că tine te am năde:de eu, ro/ul tău.ucură%te, Scaunul lui Dumnezeu cel în chipul focului. ucură%te, ;ecioară, :ilţul +mpăratului, pacel cu porfiră aternut, cămara cea cu aur împestriţată, hlamida cea cu rou 5opsită, altar prea cinstcăruţă purtătoare de fulger, sfenic mult luminat. ucură%te, de Dumnezeu Născătoare, cetatea ccu douăsprezece ziduri i ua cea cu aur ferecată i camera de săr/ătoare, cea cu chip frumos, ma

cea strălucită cu aurul, cortul cel împodo/it lui Dumnezeu. ucură%te, mărită 7ireasă, din caSoarele a iz5orât. ucură%te, 3eea ce una eti cu5iinţa sufletului meu.



"anon de rug#ciune c#tre Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României +.

roparul Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul omâniei, glasul al $%lea< 3a cdecât Apostolii mai întâi chemat i 5erho5nicului frate ade5ărat, Stăpânului tuturor Andrei, roagăpace lumii să dăruiască i sufletelor noastre mare milă.

roparul Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul omâniei, glasul )< ;iu al Galilei frate al lui Petru, dintre pescari în so/orul Apostolilor întâi ai fost chemat, Andrei cel minunat, ide la mormântul tău din Patra chemi popoarele la Dumnezeu i atunci ne%ai umplut de /ucurie cânîn omânia iarăi ai 5enit, unde pe 9ristos Domnul 6%ai propo5ăduit.

"ântarea

Irmos; 3ântare de /iruinţă să cântăm toţi lui Dumnezeu, 3el ce a făcut minuni fără de seamă /raţ înalt i a mântuit pe 4srail, că S%a proslă5it.




3u trestia ?5angheliei din adâncul rătăcirii scoţând, Sfinte Andrei prea lăudate, tu ai prins popoaprecum ţi%a făgăduit 9ristos, 3el ce te%a în5ăţat a prinde pe oameni ca pe nite peti.


3el ce este stâlp al credinţei, scaunul în5ăţăturilor celor ade5ărate ale lui 9ristos, Sfântul Andrei cde Dumnezeu insuflat, toate marginile pământului astăzi le cheamă, să facă prăznuirea de fiecare aDeci să ne adunăm toţi credincioii.


Pe chitul mării cu mre:ele cercându%l, cel ce ai fost cu meteugul pescar, în nă5odul Duhuluneamurile i popoarele le%ai pescuit cu Duhul i adâncul cel de sus, mult minunate, lămurit l%descoperit nouă.


3el ce eti cetăţean de taină, însui 5ăzătorule i ritor al cunotinţei lui 9ristos celei negrăite, careluat de sus Duhul Sfânt, 3el ce grăiete în lim/i i ade pe foc împărţind darurile, roagă%6 să nmântuiască pe noi.

Sla!ă ?atălui şi Biului şi Sfântului u@ (a Preasfintei ?reimi)

Fnimii 3elei mai presus de fire, 8reimei 3elei fără de început, cu credinţă mă închin neîmpărţi

Dumnezeirea. 3ă este Fn 3hip Singură prin Sine, Nedespărţită= i - +mpreunez în ;iinPersoanelor i în ;eţe cu credinţă - despart.

i acum şi pururea şi în !ecii !ecilor Amin (a Dăscătoarei)

Prunc S%a făcut din ;ecioară Dumnezeu i a înnoit pe cei stricaţi din Adam i a stricat zidul cel dmi:loc i peretele 5ră:măiei cu trupul Său, /lestemul strămoaei l%a /inecu5ântat, din Preacura7aică ieind.

"atavasie; 9ristos Se nate, slă5iţi%6, 9ristos din ceruri, întâmpinaţi%6, 9ristos pe pământ, înălţa

5ă. 3ântaţi Domnului tot pământul i cu 5eselie lăudaţi%6, popoare, că S%a prea slă5it.

"ântarea a /-a

Irmos; Să se întărească inima mea, întru 5oia ta, 9ristoase Dumnezeule, 3are peste ape ai întăcerul i ai întemeiat pământul, Atotputernice.




3elui ce a chemat cu cu5ântul 15ino după 7ine, lui 9ristos îndată i a urmat cu Apostolii Andrei3hefa, pe tatăl lor lăsând i luntrea i mre:ele, ca nite apărători ai credinţei.


3apitile prefăcându%le în /iserici lui Dumnezeu, prea cinstite, ai sfinţit într%însele pe fiii /otezulupe care harul i%a înnoit prin apă cu Duhul.


7ărgăritarul cel de mult preţ, cel ascuns în ţarina inimii tale, în taină lumii l%ai pus înainApostole, pe care cu credinţă păgânii aflându%l, comoară l%au făcut.


3a o 5istierie ?5anghelia în mâini luând mult lăudate, tot pământul ai îm/ogăţit de dumnezeiasîn5ăţătură. Pentru aceasta i pomenirea ta cinstete, împreună cu luptele tale.


- 8reime, o Putere cu dreaptă credinţă toţi să lăudăm= pe Dumnezeu, 3el fără de început, 3Nezidit, 3el de o ;iinţă, 3el de un Scaun, 3el în8rei 4postasuri, +ntreit 6uminător, pe Acesta săprea mărim.


;iecare maică după ce nate prunc, nu poate să mai fie fecioară. 4ar tu, după ce ai născut pe 9risto7aică ;ecioară ai rămas, cu lapte hrănind pe @iaţa noastră i 3urată rămânând.

"atavasie; ;iului, 3elui Născut fără stricăciune din 8atăl mai înainte de 5eci i mai pe urmă d;ecioară +ntrupat mai presus de fire, lui 9ristos Dumnezeu să%4 strigăm< 3el ce ai înălţat fruntnoastră, Sfânt eti Doamne."ântarea a !-a

Irmos; 3u duhul mai înainte 5ăzând întruparea 3u5ântului, proorocule A5acum, ai propo5ădustrigând< 3ând se 5or apropia anii, 8e 5ei cunoate= când 5a 5eni 5remea, 8e 5ei arăta= sla5ă pute

8ale, Doamne.


7re:ele tale lepădând i luând 3rucea, pe cale ai urmat lui 9ristos, 3elui ce te%a chemat i mreaDuhului întinzând, în loc de peti pe oameni ai 5ânat. Sla5ă Duhului 3elui ce ţi S%a dat ţie.




@ăpaia Duhului pe lim/ă luând, te%ai făcut, Apostole, /ăr/at de Dumnezeu primitor, frumuseţicelor cereti încon:urând i podoa/ele cele înţelegătoare dintr%însele cunoscând i nodescoperindu%le pe acelea.


Pustia cea însetată ai adăpat%o, înţelepte, cu dumnezeietile tale cu5inte i ai arătat%o foarte mu

roditoare, fiii isericii rodind sămânţa propo5ăduirii. Sla5ă Duhului 3elui ce ţi S%a dat ţie.Stih; Sfinte Apostole Andrei, roa$ă-te lui umneeu pentru noi

;rumuseţea 8a 3ea Negrăită, Sfântul Andrei mai înainte 5ăzând%o, 4isuse, pe fratele său luminat lchemat< Sfinte Petre, cel ce eti de un sânge cu mine, aflat%am pe 7esia 3el Propo5ăduit în 6ege în Prooroci. @ino să ne alipim cu ade5ărat de @iaţă.


8reimea întru Fnime să o lăudăm credincioii, întru o Dumnezeire, pe 8atăl, pe ;iul i pe Duhul 3Dumnezeiesc, o ;iinţă i o ;ire, în 3hip Nedespărţit, Neose/it, Neîmpărţit. 3ă Fnul este Dumnezîn 8reimea ;eţelor.


Pe Fnul din 8reime Negrăit în pântece zămislindu%6, 6%ai născut fără stricăciune ca pe un ;iu. 8reimea adăogire nicicum n%a a5ut i 3urăţia precum a fost i mai înainte de natere +ntreagărămas, 7aică a lui Dumnezeu.

"atavasie; 8oiag din rădăcina lui 4esei i ;loare dintr%însul, 9ristoase, din ;ecioară ai odrăslit, 83el 6ăudat, din 7untele cel cu um/ra deasă. @enit%ai +ntrupându%8e din cea neispitită de /ăr/at, 3fără de trup i Dumnezeu, Sla5ă Puterii 8ale, DoamneB

"ântarea a 0-a

Irmos; 6umina 8a cea neapusă strălucete%o, 9ristoase, în inimile celor ce cu credinţă 8e laudă p8ine= pacea 8a cea mai presus de minte dându%ne%o nouă. Pentru aceea din noaptea netiinţei cătziua luminii 8ale, prin lumina 8a alergând, 8e slă5im pe 8ine, 4u/itorule de oameni.


Dorind de 3ruce, ucenice al lui 9ristos, ai do/ândit cu 3rucea ta nestricată +mpărăţie. 6a care pe ttăinuitorii lui Dumnezeu trăgându%i cu 3rucea, motenire ne%ai dat nouă, celor cu5ântători Dumnezeirea 6ui.




3ăutat%ai pe 9ristos, @iaţa cea Ade5ărată i căutându%6, tu întâi 6%ai aflat. >i aflându%6, cu 8aină ai primit i ai luat pe Aceea, în 3el ce ţi%a dat%o i te%ai făcut 5istierie de 5iaţă nestricată.


3u5intele dumnezeietilor tale tunete s%au 5ărsat în lume i de la margini până la marginipământului au trecut. 3ă au încon:urat ca o roată i au luminat fulgerele tale lumii, precum zi

Da5id.Stih; Sfinte Apostole Andrei, roa$ă-te lui umneeu pentru noi

Pomenete%ne, ucenice al lui 9ristos, pe noi, cei ce să5ârim pomenirea ta i cinstim moatele taoagă%te pururea stăruitor pentru turma căreia ai fost dintru început i păzitor i mântuire.


Pe 8atăl i pe ;iul i pe Duhul Dumnezeu, pe 8reimea cea Nedespărţită, +mpărăţie în 8rei ;eţe, să

slă5im cu un glas credincioii, cu neîncetate teologhisiri, pe Dânsa întru credinţă cu cântări lăudân-.


Născut%ai 6umina netiind în ce chip, prea luminate sfenice, care ai purtat Soarele i te%ai făcloca nou 6uminii 3elei fără de materie, care iz5orăte în tot pământul razele cunotinţei Dumnezeu.

"atavasie; Dumnezeul păcii fiind i 8ată al îndurărilor, pe +ngerul Sfatului 8ău celui 7adăruindu%ni%6, Pace 6%ai trimis nouă. Deci, po5ăţuiţi fiind la lumina cunotinţei de Dumnezeu, dnoapte mânecând, 8e slă5im, 4u/itorule de oameni.

"ântarea a 1-a

Irmos; Proorocului 4ona urmând, strig< Slo/ozete 5iaţa mea din stricăciune, unule i mântuietmă, 7ântuitorul lumii, pe mine cel ce strig< Sla5ă ie.


3el ce din etsaida a ieit, ne cheamă pe noi să să5ârim prăznuirea sa, punându%ne nouă înainte 5ite:iile luptelor sale.


3el cu meteugul pescar i cu credinţa ucenic, ca un adânc cercetând inimile credincioilor, arunundiţa 3u5ântului i ne pescuiete pe noi.




;ocul dragostei lui 9ristos în inima ta purtând, ucenice, ai strigat împotri5a păgânilor< 5ăpa5oastră s%a stins cu ade5ărat, arătându%Se 9ristos.


3u sarea lui 9ristos mintea sărându%5ă, mâncărurile 5oastre dulci s%au făcut nouă, adică în5ăţături

ceretii i nestricatei desfătări.Sla!ă ?atălui şi Biului şi Sfântului u@ (a Preasfintei ?reimi)

8atălui i ;iului i Duhului celui Drept să ne închinăm credincioii, ;irii 3elei în 8rei 4postasu3elei Nedespărţite, strigând< Sla5ă lui Dumnezeu în 8reime.


3u /ună5oirea 8atălui S%a +ntrupat ;iul în pântecele tău, 3urată, prin Duhul lui Dumnezeu imântuit chipul cel dintâi, cu ade5ărat Născătoare de Dumnezeu.

"atavasie; Din pântece pe 4ona ca pe un prunc l%a lepădat fiara mării, precum l%a primit i ;ecioară sălăluindu%Se 3u5ântul i 8rup luând, a ieit, păzind%o nestricată. 3ă 3el ce nu a pătimstricăciune, pe 3eea ce 6%a născut, a păzit%o ne5ătămată.

3ondac, glasul al E%lea. $odo)ie; Pe cea întru rugăciuni...

Pe grăitorul de Dumnezeu cel cu numele de /ăr/ăţie numit i cel mai întâi chemat dintre uceni7ântuitorului, pe fratele lui Petru să%l lăudăm. 3ă precum de demult acestuia i nouă acum a strig

5eniţi, aflat%am pe 3el Dorit."ântarea a *-a

Irmos; De tinerii 8ăi cei din cuptor, 7ântuitorule, focul nu s%a atins i nici nu i%a 5ătămat. Atuncei trei, ca dintr%o gură, cântau i /inecu5ântau, grăind< ine este cu5ântat Dumnezeul părinţilnotri.


;ocul Preasfântului Duh, 3el ce S%a Pogorât de sus, Apostole al lui 9ristos, în lim/i noi, cu caniciodată n%ai grăit, ţi%a poruncit ţie să grăieti marginilor lumii 7ăririle 6ui.


Prea înspăimântează tot cugetul în5ăţătura pe care au răspândit%o în tot pământul tăinuitorii l9ristos i 5ăzătorii celor de susB 3ă singuri, 5oi doisprezece fiind, mulţimile pământului aţi lumina




7inunat s%a făcut harul 8ău, Stăpâne 9ristoase, întru ucenicii cei de Dumnezeu înţelepţiţi. 3ă mi simpli fiind, tot pământul au încon:urat, de la marginile lui până la toate marginile.


3ine te%a în5ăţat a grăi, ApostoleC 3ine ţi%a luminat mintea ta, ca să 5ezi limpede aza Sla5ei ceNeapropiate, care a strălucit lumina ade5ărului în inimile noa%streC


+n Sfânta 8reime să lăudăm credincioii slă5ind pe 8atăl 3el fără de început i pe ;iul i pe Duh3el Drept, o ;iinţă Singură, pe 3are +ntreit să o lăudăm< Sfânt, Sfânt, Sfânt eti în 5eci.


3a pe 3el ce Fnul eti din 8reime, pe 8ine 9ristoase 8e slă5im, că din ;ecioară +ntrupându%8e făschim/are, cele omeneti toate le%ai purtat, nedespărţindu%8e de firea pământească, 4isuse, măcar

8e%ai i unit cu noi.

"atavasie; 8inerii în dreaptă credinţă fiind crescuţi, păgâneasca poruncă ne/ăgând%o în seamă, groaza focului nu s%au înspăimântat, ci, în mi:locul 5ăpăii stând, au cântat< Dumnezeul părinţilnotri, /ine eti cu5ântat.

"ântarea a 5-a

Irmos; ugul cel aprins în Sinai...


3u meteugul pescăriei, din mare ai 5ânat peti, prea înţelepte= iar acum cu credinţa pe oame5ânezi lui 9ristos, din rătăcirea 5ră:maului. 3ă adâncă era oarecând rătăcirea care cufunda păgâni în 5iforul necunotinţei.


Adâncul 5ieţii cel înţelegător, fără 5aluri l%ai trecut, Apostole, întinzând pânza Duhului, pr

credinţa lui 9ristos. Pentru aceasta i la limanul 5ieţii ai a:uns, /ucurându%te întru toţi 5ecii.


+mpreună cu Soarele 3el +nţelegător, 3are a apus pe 6emn de a Sa /ună5oie, luminătorul soarelucăutând a se dezlega i a apune întru 9ristos, pe 6emnul 3rucii a fost spânzurat marele ApostAndrei, luminătorul isericii.




-, ucenice i prietene al lui 9ristos, Sfinte Apostole Andrei, cel împreună numărat cu Apostolii 6când 5a edea pe scaun Hudecătorul, împreună cu 5oi cei doisprezece să :udece, precum făgăduingrăiete, fiţi atunci nouă zid al iu/irii de oameni.

Cinecu!ântăm pe ?atăl, pe Biul şi pe Sfântul u@, umneeu

Fnimea 3ea +ntreit 6uminată i 8reimea 3ea +mpreună >ezătoare, să - slă5im nedespărţind%-,

împreunând%- pe ?a după ;ire, ca pe o ;iinţă cu ade5ărat Fnită, în 8rei ;eţe Neamestecată.i acum şi pururea şi în !ecii !ecilor Amin (a Dăscătoarei)

Pe Fnul din 8reime zămislindu%6, 6%ai născut +ntrupat din tine, pe 3el ce a înnoit 6egile firii cnaterea ta, 3urată. Pe Acesta, ca pe Dumnezeu, pururea pentru noi rugându%6 nu înceta, Dumnezeu Născătoare.

"atavasie;

Să lăudăm, să /inecu5ântăm i să ne închinăm Domnului, cântându%4 i prea înălţându%6 pe Dânsîntru toţi 5ecii.

3uptorul cel răcorit a închipuit chipul minunii celei mai presus de fire, că nu a ars pe tinerii pe cai%a primit, precum nici ;ocul Dumnezeirii nu a ars pântecele ;ecioarei în care a intrat. Pentaceasta, cântând să strigăm< să /inecu5ânteze toată făptura pe Domnul i să%6 prea înalţe pe Dânsîntru toţi 5ecii.

"ântarea a 7-a

Irmos; Pe norul cel purtător de lumină, întru care Stăpânul tuturor, 3el fără de început, S%a pogordin cer ca ploaia peste lână i S%a întrupat, pentru noi făcându%se -m, o mărim toţi, ca pe o 7aic3urată a Dumnezeului nostru.


el ce mreaGa $ândirii celei de ?aină ai întins şi ca nişte peşti în ea ai prins frumuse#ile cereştilîn#elesuri, roa$ă-te, Sfinte Apostole, Sfintei ?reimi, să ne i!orască şi nouă ispăşire


7ulţumim neamurilor celor prin tine luminate i de pe pământ la ceruri de tine ridicate. 3ă de slu:irea 5ră:maului depărtându%ne, ne%am făcut împreună locuitori cu sfinţii îngeri i părtai Sla5ei Domnului.


@ăzătorilor de cele negrăite i slu:itori ai 3u5ântului i tăinuitorilor i pri5itorilor la cele fără urmrugaţi%5ă, Sfinţilor Apostoli, ca i noi următori să fim +mpărăţiei lui 9ristos i părtai ai Dumnezei

6ui.




3ei ce aţi luat putere de la 9ristos de a lega i a dezlega, să dezlegaţi pe toţi de legăturile multgreeli când 5a 5eni 9ristos i 5oi toţi cei doisprezece 5eţi edea pe tot atâtea scaune, să :udecatoate seminţiile lui 4srael.

Sla!ă ?atălui şi Biului şi Sfântului u@ (a Preasfintei ?reimi);irea 3ea în 8rei 4postasuri i Sla5a 3ea Nedespărţită, care se laudă întru o Dumnezeire, neîncetatcer i pe pământ, 8reimea 3ea Nedespărţită să - slă5im, ;iului, împreună i 8atălui i Duhuluînchinându%ne cu dreaptă credinţă.


Pe cei ce scapă su/ milosti5irea ta cu credinţă i se închină cu e5la5ie ;iului tău, ;ecioară, dDumnezeu Născătoare, pe Acela, ca pe Dumnezeul i Domnul lumii, roagă%6 să ne iz/ă5ească

stricăciune i de prime:dii i de toate încercările.

"atavasie; 8aină străină 5ăd i prea slă5ită, cer fiind petera, scaun de 9eru5imi ;ecioara, ieslsălăluire, întru care s%a culcat 3el Neîncăput, 9ristos Dumnezeu, pe 3are lăudându%6 +l mărim.

Sedelna, glasul al '%lea. $odo)ie; Pe +nţelepciunea i 3u5ântul în pântecele tău zămislind făardere, 7aica lui Dumnezeu, în chip de negrăit ai născut pe 3el ce a făcut toate i în /raţele tale a5ut pe 3el ce ţine toate i la sân ai hrănit pe 3el ce hrănete lumea. Pentru aceasta, te rog pe tinPreasfântă ;ecioară, să mă iz/ă5eti de greeli, când 5a fi să stau înaintea feţei iditorului me

Stăpână ;ecioară 3urată, atunci să%mi dăruieti a:utorul tău, că pe tine te am năde:de eu, ro/ul tău.3a pe cel chemat mai întâi decât toţi ucenicii i însuţi 5ăzătorul 3u5ântului i slu:itorul, SfinAndrei Apostole, după datorie te cinstim pe tine. 3ă 7ielului 3elui ce a ridicat păcatele lumii, neîndoielnică credinţă, fier/inte ai urmat. +ncă i Patimilor părtai te%ai arătat, ale 3elui ce a ră/dmoarte cu 8rupul de /ună5oie. Pentru aceasta strigăm către tine< roagă%te lui 9ristos Dumnezeiertare de greeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

Sedelna, glasul al '%lea. $odo)ie; Pe +nţelepciunea i 3u5ântul în pântecele tău zămislind făardere, 7aica lui Dumnezeu, în chip de negrăit ai născut pe 3el ce a făcut toate i în /raţele tale

a5ut pe 3el ce ţine toate i la sân ai hrănit pe 3el ce hrănete lumea. Pentru aceasta, te rog pe tinPreasfântă ;ecioară, să mă iz/ă5eti de greeli, când 5a fi să stau înaintea feţei iditorului meStăpână ;ecioară 3urată, atunci să%mi dăruieti a:utorul tău, că pe tine te am năde:de eu, ro/ul tău.

Semeţiile idolilor surpându%le i de Patimile 7ântuitorului dorind, Sfinte Andrei fericite, te%ai arăApostol, din cer tuturor iz5orând minuni i păgânilor te%ai făcut în5ăţător, prea fericite. Pentaceasta, a ta pomenire după 5rednicie cinstind, întru cântări o mărim i cu credinţă o lăudămApostole al Domnului< roagă%te lui 9ristos Dumnezeu, iertare de greeli să dăruiască celor prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.



Sedelna Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al '%lea. $odo)ie; Pe +nţelepciunea i 3u5ânîn pântecele tău zămislind fără ardere, 7aica lui Dumnezeu, în chip de negrăit ai născut pe 3el cefăcut toate i în /raţele tale ai a5ut pe 3el ce ţine toate i la sân ai hrănit pe 3el ce hrănete lumePentru aceasta, te rog pe tine, Preasfântă ;ecioară, să mă iz/ă5eti de greeli, când 5a fi să staînaintea feţei iditorului meu, Stăpână ;ecioară 3urată, atunci să%mi dăruieti a:utorul tău, că tine te am năde:de eu, ro/ul tău.

ucură%te, Scaunul lui Dumnezeu cel în chipul focului. ucură%te, ;ecioară, :ilţul +mpăratului, pacel cu porfiră aternut, cămara cea cu aur împestriţată, hlamida cea cu rou 5opsită, altar prea cinstcăruţă purtătoare de fulger, sfenic mult luminat. ucură%te, de Dumnezeu Născătoare, cetatea ccu douăsprezece ziduri i ua cea cu aur ferecată i camera de săr/ătoare, cea cu chip frumos, macea strălucită cu aurul, cortul cel împodo/it lui Dumnezeu. ucură%te, mărită 7ireasă, din caSoarele a iz5orât. ucură%te, 3eea ce una eti cu5iinţa sufletului meu.



Acatistul Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat

Rug#ciunile încep#toare

7n numele ?atălui, şi al Biului şi al Sfântului u@ Amin

Sla!ă ie, umneeul nostru, Sla!ă ie 1Sla!ă ie, umneeul nostru, Sla!ă ie 1Sla!ă ie, umneeul nostru, Sla!ă ie 1

7mpărate ceresc, /ân$âietorule, u@ul Ade!ărului, care pretutindenea eşti, şi toate le implineş9istierul bunătă#ilor şi ătătorule de !ia#ă, !ino şi te sălăşluieşte întru noi, şi ne cură#eşte pe nde toată intinăciunea, şi mântuieşte, Cunule, sufletele noastre

Sfinte umneeule, Sfinte ?are, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi Sfinte umneeule, Sfinte ?are, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi Sfinte umneeule, Sfinte ?are, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi

Sla!ă ?atălui şi Biului şi Sfântului u@ i acum şi pururea şi în !ecii !ecilor Amin

Preasfântă ?reime, miluieşte-ne pe noi:oamne, cură#eşte păcatele noastre:Stăpâne, iartă fărădele$ile noastre:Sfinte, cerceteaă şi !indecă neputin#ele noastre, pentru numele ?ău

oamne, miluieşte 1 oamne, miluieşte 1 oamne, miluieşte 1




?atăl nostru, are eşti în ceruri, sfin#ească-se numele ?ău, !ie împără#ia ?a, facă-se !oia ?precum în cer aşa şi pe pământ Pâinea noastră cea spre fiin#ă dă-ne-o nouă astăi i ne iarnouă $reşalele noastre, precum şi noi iertăm $reşi#ilor noştri i nu ne duce pe noi în ispită, ci nibă!eşte de cel rău ă a ?a este 7mpără#ia şi puterea şi sla!a, a ?atălui şi a Biului şi a Sfântul

u@, acum şi pururea şi în !ecii !ecilor Amin/iluieşte-ne pe noi, oamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspunaceastă ru$ăciune aducem ie, ca unui Stăpân, noi, păcătoşii robii ?ăi, miluieşte-ne pe noi

Sla!ă ?atălui şi Biului şi Sfântului u@

oamne, miluieşte-ne pe noi, că întru ?ine am nădăGduit: nu ?e mânia pe noi foarte, nici pomefărădele$ile noastre, ci caută şi acum ca un /ilosti! şi ne ibă!eşte pe noi de !răGmaşii noştri, c?u eşti umneeul nostru şi noi suntem poporul ?ău, to#i lucrul mâinilor ?ale şi numele ?ă

c@emăm

i acum şi pururea şi în !ecii !ecilor Amin

<şa milosti!irii desc@ide-o nouă,binecu!ântată Dăscătoare de umneeu, ca să nu pierim cei nădăGduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din ne!oi, că tu eşti mântuirea neamulcreştinesc

reul

red 7ntr-<nul umneeu, ?atăl Ato#iitorul, Băcătorul cerului şi al pământului, al tuturor cel!ăute şi ne!ăutei întru <nul omn *isus Hristos, Biul lui umneeu, <nul-Dăscut, are din ?atăl S-a născumai înainte de to#i !ecii Eumină din Eumină, umneeu ade!ărat din umneeu ade!ăraDăscut, nu făcut, el de o fiin#ă cu ?atăl, prin are toate s-au făcutare pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuireS-a po$orât din ceruri i S-a întrupat de u@ul Sfânt şi din /aria Becioara i S-a făcut omi S-a răsti$nit pentru noi în ilele lui Pilat din Pont, i a pătimit şi S-a în$ropat i a în!iattreia i după Scripturi i S-a suit la ceruri şi ade de-a dreapta ?atălui i iarăşi !a să !ină cu sla!ă, să Gudece !iii

mor#ii, A cărui 7mpără#ie nu !a a!ea sfârşiti întru u@ul Sfânt, omnul de !ia#ă Băcătorul, are din ?atăl purcede,ela ce împreună cu ?atăl şi cu Biul este înc@inat şi slă!it, are a $răit prin prooroci7ntru-una Sfântă Sobornicească şi apostolească Ciserică,/ărturisesc un bote întru iertarea păcatelor,Aştept în!ierea mor#ilor şi !ia#a !eacului ce !a să fie Amin 1

"ondacul



Pe ucenicul cel întâi chemat i următorul Pătimirilor lui 9ristos, pe Andrei apostolul, fratele lPetru, să%l lăudăm credincioii, ca pe cel ce pe păgâni din înelăciune i%a întors la /otez. Pentaceasta îi cântăm< Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

Icosul Sufletul meu cel tul/urat de gânduri i de cu5inte rele curăţete%l cu dumnezeiescul tău dar, care ssălăluit întru tine, propo5ăduitorul lui 9ristos Andrei, ca, fiind curat, cântare 5rednică să iz5oras

aa<ucură%te, cel ce din pescar ai de5enit apostol=ucură%te, că mai întâi ai a5ut pe Sfântul 4oan otezătorul ca dascăl=ucură%te, că din ceata ucenicilor de 7ântuitorul mai întâi ai fost chemat la darul apostolesc=ucură%te, că te%ai făcut cu multă credinţă ucenic al lui 9ristos=ucură%te, că i pe fratele tău Petru l%ai adus la 9ristos=ucură%te, că împreună cu toţi apostolii ai urmat Domnului=ucură%te, că eti dintre cei dintâi apostoli ai lui 9ristos=ucură%te, că ai păstrat dragoste încu5iinţată către Domnul=ucură%te, că pentru dragostea 6ui, prin multe ţări 6%ai propo5ăduit Dumnezeu dătător de 5iaţă=

ucură%te, că propo5ăduind la păgâni credinţa cea în 4isus 9ristos, multe necazuri ai ră/dat=ucură%te, că ai fost /ătut cu lemne i cu pietre=ucură%te, că săl/aticii aceia te mucau=Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

"ondacul al .-lea3u cu5ântul ?5angheliei, Andrei prea lăudate, din adâncul înelăciunii ai 5ânat popoarele precute%ai făgăduit Domnului 4isus 9ristos, 3el ce te%a în5ăţat a 5âna pe oameni la credinţa 6ui. Pentaceasta cântăm lui Dumnezeu< Aliluia1

Icosul al .-lea3el ce eti cetăţean de taină, însuţi 5ăzătorule i ritor al cunotinţei lui 9ristos cel de negrăit, care luat de sus Duhul cel Sfânt, grăieti în lim/i i împarţi darurile. Pentru aceasta lăudăm darul luat îţi cântăm acestea<ucură%te, primitorule al Duhului Sfânt în lim/i de foc=ucură%te, că prin multe ţări ai mers din loc în loc=ucură%te, că fiind sfâiat de păgâni, Domnul 4isus te%a făcut sănătos=ucură%te, că pe mulţi dintre cei mai /uni cretini i%ai hirotonit episcopi i preoţi=ucură%te, că prin orae i sate um/lând i propo5ăduind, pe mulţi i%ai făcut cretini=

ucură%te, că, după mulţi ani de propo5ăduire, la sfârit ai a:uns la mucenicie=ucură%te, că păgânii necredincioi, chinuindu%te, pe cruce te%au pironit cu capul în :os=ucură%te, că dumnezeiescul tău suflet la cer s%a dus=ucură%te, că Domnul 9ristos a pus scumpă cunună pe capul tău=ucură%te, că toate cetele cereti pentru încununare cântări prea frumoase au cântat=ucură%te, că îngerii i sfinţii cu /ucurie în palatul tău ose/it te%au aezat=Cucură-te, al Preasfintei ?reimi smerit înc@inător:Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

"ondacul al /-lea



Alergat%ai cu sete la chemarea 7ântuitorului, Apostole Andrei i de /ună5oie te%ai dat spascultarea în5ăţăturii 6ui, ca un cer/ la iz5oarele apelor i tuturor le%ai propo5ăduit pe Dumnezade5ărat= pentru aceasta cântăm< Aliluia1

Icosul al /-lea

7ărgăritarul cel de mult preţ, cel ascuns în taina inimii tale, în lume l%ai pus înainte, Aposto

Andrei= pe acela cu credinţă păgânii primindu%l, comoară l%au făcut. Pentru aceasta aducem ţlaudă<ucură%te, al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu lăudător=ucură%te, cel împreună cu îngerii i cu toţi sfinţii cântător=ucură%te, al nostru păzitor=ucură%te, al nostru mi:locitor înaintea Preacinstitei 7aicii lui Dumnezeu=ucură%te, al nostru rugător către Domnul Dumnezeu=ucură%te, al tainelor lui 9ristos slu:itor=ucură%te, temelia prea întemeiată a mărturisirii lui 9ristos=ucură%te, că tu ai propo5ăduit credinţa cea dată de Domnul 4isus 9ristos=

ucură%te, luminătorul ceretii cunotinţe=ucură%te, în5ăţătorul dreptei credinţe=ucură%te, prin care Domnul 9ristos Se sălăluiete=ucură%te, prin care satana se nimicete=Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

"ondacul al !-lea3a o 5estire ?5anghelia în mâini luând, mult%lăudate Andrei, tot pământul ai îm/ogăţit dumnezeiască propo5ăduire. Pentru aceasta cinstim pomenirea ta, împreună cu chinurile ta

cântând lui Dumnezeu< Aliluia1Icosul al !-lea3apitile prefăcându%le în /iserici ale lui Dumnezeu, prea cinstite Apostole Andrei, ai sfinţit în epe fiii /otezului, pe care darul i%a înnoit prin apă i prin Duh. Pentru aceasta cântăm ţie laudeacestea<ucură%te, al cântărilor îngereti ascultător=ucură%te, că ai răstignit cele lumeti i întru tine 5ieţuiete 4isus 9ristos=ucură%te, prin care întunericul s%a risipit=ucură%te, prin care lumea s%a luminat=

ucură%te, îndumnezeitule cu Dumnezeu unitule=ucură%te, cerule mai înalt decât cerul=ucură%te, că te%ai arătat părta al firii dumnezeieti=ucură%te, că pe fiii oamenilor i%ai adus lui Dumnezeu=ucură%te, al isericii de tre/uinţă folositor=Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

"ondacul al 0-lea



3unoscut%ai aezămintele firii, mărite Andrei, 5rednicule de minune i părta pe fratele tău Petru l%primit grăind< 1Aflat%am pe 3el doritB >i i%ai arătat cunotinţa Duhului. Pentru aceasta cântăm lDumnezeu< Aliluia1

Icosul al 0-lea3u mrea:a cu5ântului, dintru adâncul înelăciunii, ai 5ânat peti cu5ântători, fericite Apostol Andi la masa lui 9ristos, mâncare curată i%ai adus luminaţi= pentru aceasta îţi cântăm<

ucură%te, Andrei, îndulcire a minţilor=ucură%te, dumnezeiască desfătare a oamenilor=ucură%te, prin care credinţa s%a lăţit=ucură%te, prin care rătăcirea s%a zădărnicit=ucură%te, că pentru 9ristos pe toate cele lumeti gunoaie le%ai socotit=ucură%te, că tuturor toate te%ai făcut, ca pe mulţi să%i mântuieti=ucură%te, al înţelepciunii lui Dumnezeu 5as mult%încăpător=ucură%te, al lui 9ristos dulce cugetător=ucură%te, pentru cei or/i dumnezeiască alifie=ucură%te, pentru cei /olna5i minunată doctorie=

ucură%te, adâncimea cu5intelor celor insuflate de Dumnezeu=ucură%te, noianul înţelegerilor celor înţelepte de Dumnezeu=Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

"ondacul al 1-leaDumnezeiască punte, Atotfăcătorul i de lumină strălucitorul Duh, întru tine, mărite ApostoAndrei, sălăluindu%Se cu dumnezeiască cu5iinţă în chipul lim/ii de foc, te%a arătat propo5ăduitorcelor de negrăit. Pentru aceasta cântăm lui Dumnezeu< Aliluia1

Icosul al 1-lea6epădând mre:ele cele pescăreti i luând crucea, ai urmat lui 9ristos, 3elui ce te%a chemat mrea:a Duhului aruncând, în loc de pete, pe oameni ai 5ânat. Sla5ă Duhului ce ţi s%a dat ţieB Pentaceasta aducem laudele acestea<ucură%te, al dumnezeietii întrupări înalt tâlcuitor=ucură%te, carte de Dumnezeu închipuită, foarte folositoare minţii=ucură%te, comoară dumnezeiască a ceretilor comori=ucură%te, cel ce eti în5ăţătură de tre/uinţă celor în5ăţători=ucură%te, cel ce la împărţirea muncii de propo5ăduitori ai ales neamurile=ucură%te, că între cei neputincioi minuni alese ai făcut=

ucură%te, al um/rei legii surpător=ucură%te, al ade5ărului stâlp întăritor=ucură%te, cel ce în cu5inte prea înţelepte te%ai îm/ogăţit=ucură%te, cel ce pe credincioi cu ră/dare i%ai mântuit=ucură%te, casă prea cinstită a Sfintei 8reimi=ucură%te, iserică a fiilor duho5niceti=Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1"ondacul al *-lea



Do/ândit%ai pe 3el pe 3are 6%ai dorit, fericite Apostole Andrei. 4ar acum în lăcaurile cenestricăcioase cu Dânsul locuind, seceri snopii ostenelilor tale după 5rednicie= pentru aceasta cântări slă5im pe Dumnezeu, zicând< Aliluia1

Icosul al *-lea4u/it%ai pe Stăpânul i după Dânsul ai mers pe urmele 6ui, în 5iaţă /ine po5ăţuit i Pătimirilor 6fără înelăciune, prea cinstite Andrei, până la moarte urmând= pentru aceasta îţi cântăm<

ucură%te, a necu5ântării de Dumnezeu neapropiată înălţime=ucură%te, iconomia lui Dumnezeu necunoscută în adâncime=ucură%te, a 7ângâietorului gură cinstită=ucură%te, gura de foc îngrădită=ucură%te, do/orârea înţelepciunii celor înţelepţi=ucură%te, lepădarea priceperii celor pricepuţi=ucură%te, al +mpărăţiei 3erurilor celei de 5eselie primitorule=ucură%te, al tainelor lui 9ristos 5estitorule=ucură%te, pri5ighetoarea cerului cea dulce grăitoare=ucură%te, lim/ă de foc suflătoare care grăieti cele dumnezeieti=

ucură%te, îndulcire a urechilor noastre=ucură%te, cel prin care 9ristos mântuiete sufletele noastre=Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

"ondacul 5-lea3u darul cel dat ţie de la Dumnezeu, întru tot lăudate Andrei, duhurile demonice cu cu5ântul izgonesc, /olile fug, mulţimea patimilor sufleteti se îndepărtează de la cei /olna5i= pentru aceascântăm lui Dumnezeu< Aliluia1

Icosul al 5-lea3el ce din etsaida ai ieit, pe noi ne chemi a prânzi prăznuirea ta, punându%ne%o nouă înainastăzi= cu 5ite:iile luptelor tale i cu sarea lui 9ristos mintea noastră sărând%o, mâncărurile tale dus%au făcut nouă, adică< în5ăţăturile de sfaturi cereti= pentru aceasta cântăm ţie unele ca acestea<ucură%te, lumina celor întunecaţi cu păgânătatea=ucură%te, calea cea ade5ărată a celor rătăciţi=ucură%te, al luminilor lui 9ristos 5ăzător i propo5ăduitor=ucură%te, al pătimirilor lui 9ristos prea ales mărturisitor=ucură%te, al minunilor Domnului /un lucrător=ucură%te, iconomia frumuseţii celei întâi închipuite=

ucură%te, stăpânirea dogmelor lui Dumnezeu=ucură%te, al luminii celei gândite luminoasă descoperire=ucură%te, dreaptă arătare a chinurilor ce%i ateaptă pe cei păcătoi=ucură%te, gură care 5esteti pe 9ristos Dumnezeu=ucură%te, pri5itorule al pri5elitilor lui Dumnezeu=ucură%te, cel ce auzi cele de oameni neauzite=Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

"ondacul al 7-lea



Poruncindu%ţi%se a te sui la 7untele Sionului cel înţelegător, Apostole Andrei i paharul mântuiluând, /ucurându%te l%ai /ăut, trecând prin moarte la 5iaţa cea dumnezeiască, unde este 9ristDumnezeu, cântând< Aliluia1

Icosul al 7-lea;ocul Preasfântului Duh ce s%a co/orât de sus peste tine, întru tot lăudate Apostole Andrei al l9ristos, ţi%a poruncit ţie cu lim/ă nouă, cu care niciodată nu ai grăit, să 5esteti până la margini

lumii măririle 6ui. Pentru aceasta aducem ţie laudele acestea<ucură%te, că tu ai /ine5estit Pătimirile i +n5ierea lui 9ristos=ucură%te, că tu singur lămureti pogorârea în iad a demonilor=ucură%te, cel ce eti plin de roadele Preasfântului Duh=ucură%te, de darurile 6ui îndestulătorule=ucură%te, prin care Sfânta 8reime S%a propo5ăduit=ucură%te, prin care Fnimea 8reimii s%a slă5it=ucură%te, sănătate prea minunată împărţită credincioilor=ucură%te, cel ce eti rană de mult plâns demonilor=ucură%te, lumină mai strălucitoare decât soarele=

ucură%te, po5ăţuitorul i lumina or/ilor=ucură%te, luminătorul tuturor=ucură%te, al 5ră:mailor puternic /iruitor=Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

"ondacul al 2-lea3ine te%a în5ăţat a grăi aa, Sfinte Apostole AndreiC 3ine ţi%a luminat mintea ca să 5ezi limpede rasla5ei celei neapropiate, care a strălucit lumina Ade5ărului în inimile noastre, fără numai 4is9ristos DumnezeuC Pentru aceasta cântăm 6ui< Aliluia1

Icosul al 2-leaSe înspăimântează tot cugetul de propo5ăduirea ta, pe care ai trâm/iţat%o în tot pământtăinuitorule al lui 9ristos i 5ăzătorule al celor de sus, cel ce eti cinstit de Domnul între cdoisprezece apostoli= pentru aceasta cântăm ţie<ucură%te, rugătorule pentru noi către Domnul=ucură%te, că prin sfintele tale rugăciuni Domnul ne trimite milele Sale /ogate=ucură%te, că, prin a:utorul tău, tiranul satana se izgonete de la noi=ucură%te, că gândurile cele rele i /olile le îndepărtezi de la noi=ucură%te, mărgăritarul cel luminos al lui 9ristos=

ucură%te, mângâierea sufletească a pământenilor celor necă:iţi=ucură%te, sănătatea trupească a oamenilor îm/olnă5iţi=ucură%te, cârmaci prea minunat al celor ce înoată pe ape=ucură%te, împreună călător cu cei ce călătoresc pe uscat=ucură%te, a:utorul celor ce te cheamă când z/oară în aer=ucură%te, hrănitorul nostru al celor flămânzi de fapte /une=ucură%te, cel ce a:uţi rugăciunilor noastre spre mântuire=Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

"ondacul al -lea



3u suflarea cea de sus a Duhului, Dumnezeu mai înainte aprinzându%te cu râ5nă de credinţă, oratde Dumnezeu grăitor te%a arătat pe tine, mărite Apostole Andrei, cel ce cânţi 7ântuitorului nostrAliluia1

Icosul al -lea3el de lumină purtător i de 5eselie făcător, fericite Andrei, apostole al lui 9ristos, dumnezeiaspomenirea ta rază de tămăduire strălucete nouă, celor ce cântăm ţie unele ca acestea<

ucură%te, stea mai luminoasă decât soarele=ucură%te, sfenic care străluceti cu raza de aur=ucură%te, dătător de daruri al cretinilor drept%credincioi=ucură%te, al călugărilor celor mâhniţi a:utător în necazuri=ucură%te, cel ce eti izgonitor înfricoător al demonilor=ucură%te, frumuseţea cea prea luminată a isericii lui 9ristos=ucură%te, cămară prea cinstită cu /un miros a lui 9ristos=ucură%te, podoa/a cea prea cinstită a apostolilor=ucură%te, luminătorul cel prea mărit al mucenicilor=ucură%te, 5eselia cea de /ucurie făcătoare a cu5ioilor=

ucură%te, lauda cea fericită a tuturor sfinţilor=ucură%te, rugătorule, mi:locitorule i folositorule al tuturor ortodocilor=Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

"ondacul al .-lea3a un ucenic prea ales al 3elui ce S%a pironit de /ună5oie pe 3ruce, Stăpânului tău până la moarurmând, /ucuros te%ai suit la înălţimea crucii, mergere făcându%ţi la ceruri, de trei ori fericiApostole Andrei. Pentru aceasta cântăm cântarea cea îngerească lui Dumnezeu, zicând< Aliluia1

Icosul al .-lea7ulţumim ţie, mărite Apostole Andrei, noi, neamurile cele de tine luminate i de pe pământ la cerude tine ridicate, că de la slu:irea 5ră:maului depărtându%ne, ne%am făcut împreună locuitori cSfinţii îngeri i părtai ai sla5ei Domnului. Pentru aceasta aducem ţie după 5rednicie acestea<ucură%te, Apostole Andrei, nume prea scump i dulce nouă, drept%credincioilor=ucură%te, izgonitorul tuturor eresurilor=ucură%te, păzitorule cu dinadinsul al fecioriei=ucură%te, floarea cea prea frumoasă i /inemirositoare a aiului=ucură%te, că rugăciunile tale sunt ca o scară, care ne urcă pe noi la ceruri=ucură%te, arma cea ne/iruită a /inecredinciosului popor=

ucură%te, cel ce /iruieti în răz/oi ta/ăra potri5nicilor=ucură%te, cel ce ne dai nouă ploi potri5ite=ucură%te, cel ce ne iz/ă5eti pe noi din tot felul de ne5oi=ucură%te, cel ce aperi sfânt lăcaul acesta de foc=ucură%te, cel ce ne iz/ă5eti pe noi de 5icleugul 5ră:maului=ucură%te, cel ce la sfâritul 5ieţii noastre ne a:uţi ca prin pocăinţă să ne mântuim=Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

"ondacul al /-lea "de trei ori(



-, prea minunate Sfinte i mărite Apostole Andrei, cu plângere alergăm la spri:inul tău, ca să iz/ă5eti pe noi cu rugăciunile tale de chinul cel de 5eci, prea lăudate, i să ne în5redniceti /ucuria aiului= ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu< Aliluia1

Apoi se zice iarăi<

Icosul

Sufletul meu cel tul/urat de gânduri i de cu5inte rele curăţete%l cu dumnezeiescul tău dar, care ssălăluit întru tine, propo5ăduitorul lui 9ristos Andrei, ca, fiind curat, cântare 5rednică să iz5orasaa<ucură%te, cel ce din pescar ai de5enit apostol=ucură%te, că mai întâi ai a5ut pe Sfântul 4oan otezătorul ca dascăl=ucură%te, că din ceata ucenicilor de 7ântuitorul mai întâi ai fost chemat la darul apostolesc=ucură%te, că te%ai făcut cu multă credinţă ucenic al lui 9ristos=ucură%te, că i pe fratele tău Petru l%ai adus la 9ristos=ucură%te, că împreună cu toţi apostolii ai urmat Domnului=ucură%te, că eti dintre cei dintâi apostoli ai lui 9ristos=

ucură%te, că ai păstrat dragoste încu5iinţată către Domnul=ucură%te, că pentru dragostea 6ui, prin multe ţări 6%ai propo5ăduit Dumnezeu dătător de 5iaţă=ucură%te, că propo5ăduind la păgâni credinţa cea în 4isus 9ristos, multe necazuri ai ră/dat=ucură%te, că ai fost /ătut cu lemne i cu pietre=ucură%te, că săl/aticii aceia te mucau=Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

"ondacul Pe ucenicul cel întâi chemat i următorul Pătimirilor lui 9ristos, pe Andrei apostolul, fratele l

Petru, să%l lăudăm credincioii, ca pe cel ce pe păgâni din înelăciune i%a întors la /otez. Pentaceasta îi cântăm< Cucură-te, Sfinte Andrei, Apostole1

i această<



Rug#ciune c#tre Sfântul Apostol Andrei

Doamne Dumnezeul nostru, 8u, 3el ce ai zis i s%a făcut făptura, nu întoarce dumnezeiasca 8a fade la noi cei păcătoi, ca să nu 5ină asupră%ne mânia cea groaznică i înfricoătoare a durerilor, caeste rodul păcatelor noastre pe care în toată ziua, cu nesocotinţă, în chip nenumărat le să5ârim. Nsuntem păcătoi i pătimai, netre/nici i plini de răutate, iar 8u eti iz5orul 5ieţii i al milosti5irnu ne lăsa, Doamne= nu trece rugăciunea noastră, a păcătoilor, nici nu răsplăti nouă dunelegiuirile noastre, ci, pentru că nu suntem 5rednici a câtiga prin sârguinţa cea de toate zile

milosti5irea 8a, dăruiete%ne%o 8u, Doamne, ca un prea milosti5. Pentru rugăciunile Apostolului 8Andrei, dăruiete%ne nouă sănătate i 5iaţă ferită de toată răutatea. Pentru pomenirea lui cea de ane întărete cu darul 8ău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor noastre, cu /ucurie să lăudăprăznuirea lui i să slă5im prea sfânt numele 8ău, în 5ecii 5ecilor. Amin.

>i se face otpustul.

$araclisul Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat



[Preotul: face obişnuitul început, zicând: Binecuvântat este Dumnezeul nostru.]

3iteţul< Amin. Sla5ă ie, Dumnezeul nostru, sla5ă ieB

6u$ăciunile începătoare.

7mpărate ceresc, /ân$âietorule, u@ul Ade!ărului, care pretutindenea eşti, şi toate le implineş9istierul bunătă#ilor şi ătătorule de !ia#ă, !ino şi te sălăşluieşte întru noi, şi ne cură#eşte pe nde toată intinăciunea, şi mântuieşte, Cunule, sufletele noastre

Sfinte umneeule, Sfinte ?are, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi Sfinte umneeule, Sfinte ?are, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi Sfinte umneeule, Sfinte ?are, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi


Preasfântă ?reime, miluieşte-ne pe noi:oamne, cură#eşte păcatele noastre:Stăpâne, iartă fărădele$ile noastre:

Sfinte, cerceteaă şi !indecă neputin#ele noastre, pentru numele ?ău

oamne, miluieşte 1 oamne, miluieşte 1 oamne, miluieşte 1


?atăl nostru, are eşti în ceruri, sfin#ească-se numele ?ău, !ie împără#ia ?a, facă-se !oia ?precum în cer aşa şi pe pământ Pâinea noastră cea spre fiin#ă dă-ne-o nouă astăi i ne iar



nouă $reşalele noastre, precum şi noi iertăm $reşi#ilor noştri i nu ne duce pe noi în ispită, ci nibă!eşte de cel rău ă a ?a este 7mpără#ia şi puterea şi sla!a, a ?atălui şi a Biului şi a Sfântulu@, acum şi pururea şi în !ecii !ecilor Amin

oamne, miluieşte 1 "de )E ori(


9eni#i să ne înc@inăm, şi să cădem la 7mpăratul nostru umneeu9eni#i să ne înc@inăm, şi să cădem la Hristos 7mpăratul nostru umneeu9eni#i să ne înc@inăm, şi să cădem la însuşi Hristos 7mpăratul şi umneeul nostru

Apoi.

$salmul !.;oamne, aui ru$ăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia ?a, aui-mă, întdreptatea ?a Să nu intri la Gudecată cu robul ?ău, că nimeni din cei !ii nu-i drept înaint

?a 9răGmaşul pri$oneşte sufletul meu şi !ia#a mea o calcă în picioare: făcutu-m-a să locuiesc întuneric ca mor#ii cei din !eacuri /â@nit e du@ul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrmeu Adusu-mi-am aminte de ilele cele de demult: cu$etat-am la toate lucrurile ?ale, la faptemâinilor ?ale m-am $ândit 7ntins-am către ?ine mâinile mele, sufletul meu ca un pămâînsetoşat e$rab aui-mă, oamne, că a slăbit du@ul meu Du-#i întoarce fa#a ?a de la mine, csă nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt Bă să aud diminea#a mila ?a, că la ?ine îmeste nădeGdea Arată-mi calea pe care !oi mer$e, că la ?ine am ridicat sufletul meu Scapă-mă !răGmaşii mei, că la ?ine aler$, oamne 7n!a#ă-mă să fac !oia ?a, că ?u eşti umneeul meu@ul ?ău cel bun să mă po!ă#uiască la pământul dreptă#ii Pentru numele ?ău, oamn

dăruieşte-mi !ia#ă 7ntru dreptatea ?a scoate din neca sufletul meu Bă bunătate de stârpeşte p!răGmaşii mei şi pierde pe to#i cei ce necăGesc sufletul meu, că eu sunt robul ?ău

umneeu este omnul şi S-a arătat nouă Cine este cu!ântat el ce !ine întru numeomnului (de 3 ori), apoi:

Apoi troparele acestea, glas I3, podo)ie<

3el ce 8e%ai înălţat pe 3ruce de /ună5oie, poporului 8ău celui nou, numit cu numele 8ău, îndurăr8ale dăruiete%i, 9ristoase Dumnezeule. @eselete cu puterea 8a pe credinciosul nostru popo

dăruindu%i lui /iruinţă asupra potri5nicilor, a5ând a:utorul 8ău armă de pace, ne/iruită /iruinţă.

3ătre /iserica celui întâi chemat 5enind noi i închinându%ne icoanei lui celei cinstite dintru adâncsufletului să%l rugăm< Sfinte, îi auzi pe fii tăi, ce te cheamă pe tine, de Dumnezeu grăitorule Andrei le trimite gra/nic har de la 9ristos ca să fie ei păziţi de toată prime:dia. "de E ori(


Nu 5om tăcea nicicând, de Dumnezeu Născătoare, a spune pururea puterea ta noi, ne5rednicii,

dacă nu ai fi stat tu înainte rugându%te, cine ne%ar fi scăpat pe noi de atâtea prime:dii, sau cine ne%



fi păzit pe noi până acum slo/ozi C Noi de la tine, Stăpână, nu ne 5om depărta, că tu mântuieti ro/ii tăi pururea din toate ne5oile.

Psalmul 0/iluieşte-mă, umneeule, după mare mila ?a, şi după mul#imea îndurărilor ?ale, şter$fărădele$ea mea /ai !ârtos mă spală de fărădele$ea mea, şi de păcatul meu mă cură#eşte fărădele$ea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea ie <nuia am $reşit,

rău înaintea ?a am făcut, aşa încât drept eşti ?u întru cu!intele ?ale şi biruitor când !ei Gudec?u ă iată întru fărădele$i m-am ămislit şi în păcate m-a născut maica mea ă iată ade!ăruai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale în#elepciunii ?ale mi-ai arătat mie Stropi-mă-!ei cisop şi mă !oi cură#i, spăla-mă-!ei şi mai !ârtos decât ăpada mă !oi albi Auului meu !ei dbucurie şi !eselie: bucura-se-!or oasele mele cele smerite 7ntoarce fa#a ?a de către păcatemele, şi toate fărădele$ile mele şter$e-le *nimă curată ideşte întru mine, umneeule, şi udrept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele Du mă lepăda de la fa#a ?a, şi u@ul ?au cel Sfânu-E lua de la mine ă-mi mie bucuria măntuirii ?ale, şi cu u@ stăpânitor mă întăreşt7n!ă#a-!oi pe cei fără de le$e căile ?ale, şi cei necredincioşi la ?ine se !or întoarce *bă!eşte-mde !ărsarea de sân$e umneeule, umneeul mântuirii mele: bucura-se-!a limba mea d

dreptatea ?a oamne, buele mele !ei desc@ide şi $ura mea !a !esti lauda ?a ă de-ai fi !oGertfă, i-aş fi dat: arderile de tot nu le !ei bine!oi Iertfa lui umneeu, du@ul umilit: inimînfrântă şi smerită umneeu nu o !a ur$isi Bă bine, oamne, întru bună!oirea ?a, Sionului, să se idească idurile *erusalimului Atunci !ei bine!oi Gertfa dreptă#ii, prinosul şi arderile dtot: atunci !or pune pe altarul ?ău !i#ei

"anonul de rug#ciune c#tre Sfântul Apostol Andrei

"ântarea I



Irmosul; Apa trecând%o ca pe uscat i din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul strig4z/ă5itorului i Dumnezeului nostru să%4 cântăm.

Stih; Sfinte Apostole Andrei, roag#-te lui &umnezeu pentru noiB

Andreie, Apostolul lui 9ristos, primete%ne ruga i o du către Dumnezeu, că ai către ?l îndrăznire

mi:loceti pentru noi, cei ce te chemăm.


3institul i sfântul loca al tău adună mulţimea celor ce te cinstesc cu dor, iar tu, auzindu%strigarea, îi ocrotete i%i apără pururea.

Stih< Sla!ă ?atălui şi Biului şi Sfântului u@

@ăzând, o, Andreie, pe cei ce plâng i 5in către tine, mi:locete la 3el Prea/un ca să%i iz/ă5ească

prime:dii cu harul Său, Sfinte fiu al lui 4ona.

Stih< i acum şi pururea şi în !ecii !ecilor Amin

De /oli, de dureri i de întristări, Stăpâne 9ristoase, 8e rugăm să ne iz/ă5eti pentru mi:locir7aicii 8ale i a întâiului 8ău ucenic Andrei.

"ântarea III

Irmos; Doamne, 3el ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc i ai zidit iserica, 8u pe mine mîntărete întru dragostea 8a= că 8u eti marginea doririlor i credincioilor întărire, IFnuiu/itorule de oameniJ.

Stih< Sfinte Apostole Andreie, roa$ă-te lui umneeu pentru noi1

6%ai aflat pe 7esia, chemând pe Petru, fratele tău, i ai stră/ătut cetăţi i sate, multe minuni făcâni 6%ai 5estit pe 9ristos, pe 3are roagă%6, Andreie, pentru noi, cei ce suntem plini de patimi dureri.

Stih< Sfinte Apostole Andreie, roa$ă-te lui umneeu pentru noi 1

Arătatu%te%ai, Sfinte, al etsaidei 5lăstar ales, pe 9ristos aflându%6, Andreie, pe 3el ce te%a chema3ăruia roagă%te să iz/ă5ească de patimi pe cei ce la tine 5in, o, întâiule chemat.


De la otezătorul ai primit /une în5ăţături, dar, urmând apoi pe 7esia, ai primit har de sus ?5anghelia să o 5esteti pretutindeni i tămăduiri să dai celor ce le tre/uie.




De ne5oi iz/ă5ete i de prime:dii acoperă, Sfinte, fericite Andreie, pe cei ce te cinstesc i cu e5la5a ta icoană sărută, că tu pentru noi te rogi cu 7aica lui Dumnezeu.

Apoi aceste stihiri<

4z/ă5ete de prime:dii, +ntâiule chemat, pe cei ce se roagă ţie, 5enind adesea la /iserica ta, căzânînaintea sfintelor tale moate i închinându%se cinstitei 3rucii tale.

3aută cu milosti5ire, prealăudată, de Dumnezeu Născătoare, spre necazul cel cumplit al trupulmeu i 5indecă durerea sufletului meu.

[Apoi preotul rosteşte ectenia la care pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul, iar dupecfonis cântm:]

Sedealna, glas ., podo)ie; 3eea ce eti rugătoare caldă i zid ne/iruit, iz5or de milă i lum

scăpare, cu deadinsul strigăm către tine, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână< @ino degra/ i iz/ă5ete pe noi din ne5oi, ceea ce eti singură gra/nic folositoare.

3erem, Apostole, a ta fier/inte solire către 9ristos Dumnezeu, strigându%ţi cu stăruinţă< o, prlăudate Andreie, întâiule chemat, sârguiete degra/ să ne iz/ă5eti din prime:dii pe noi, cei ce cunoatem a:utător i ocrotitor.

"ântarea I3

Irmos; Am auzit, Doamne, taina rânduielii 8ale, am înţeles lucrurile 8ale i am preaslăDumnezeirea 8a.


?5anghelia 9arului ai /ine5estit%o, mergând din loc în loc, i cu paii tăi cei preafrumoi ai ad5estirea păcii 5enice.Stih; Sfinte Apostole Andrei, roag#-te lui &umnezeu pentru noiB

Prin minuni i prin semne mari ai adus la Domnul poporul cel păgân, luminând cu ?5anghelia

strămoii notri, o, Apostole.


6a mormântul tău 5in cu dor cei ce cu e5la5ie cheamă pururea folosinţa ta, Apostole, i primedegra/ă mila Domnului.




@isterie a harului, capul tău, Andreie, îl tiu cretinii toţi, că de%a pururi pentru noi te rogi ;ecioara, 7aică a lui Dumnezeu.

"ântarea 3

Irmos; 6uminează%ne pe noi, Doamne, cu poruncile 8ale i cu /raţul 8ău cel înalt= pacea 8a dă%nenouă, lu/itorule de oameni.


Să ne luminezi cu lumina Duhului Preasfânt, 3are%n chip de lim/i de foc te%a adum/rit, ca i noi ai luminii de acum să fim.


8oţi ne închinăm 3rucii pe care ai pătimit, căci te tim că te%ai :ertfit pentru 9ristos, o, Andremucenic al Ade5ărului.


7ult ai suferit, primind chinuri de la răi tirani, iar pe noi, cei ce acum ne închinăm 3rucii tale, păzete de dureri i /oli.


Noi, cei luminaţi prin cu5ântul tău, Apostole, te rugăm să ne păzeti cu mila ta, împreună

;ecioara, 7aica Domnului."ântarea 3I

Irmos; ugăciunea mea 5oi înălţa către Domnul i 6ui 5oi spune scâr/ele mele= că s%a umpsufletul meu de răutăţi i 5iaţa mea s%a apropiat de iad, i ca 4ona mă rog< Dumnezeule, dstricăciune scoate%mă.


Frma al tău ai ales pe Stratocleu, 5estitorul lui 9ristos în Ahaia, cel ce%a 5enit către tine, Andreimai înainte să fii răstignit pe lemn. Deci /inecu5intează%ne i pe noi ca pe nite fii iu/iţi ai tăi.


3ercat%ai pe ucenicii tăi, Sfinte, pe strămoii notri cei întru credinţă, care 5oiau să te scape dchinuri, pe tine, cel ce pri5eai spre cununi cereti. Deci i pe noi să ne opreti când um/lăm pcărarea păcatului.

Stih< Slav# at#lui şi 'iului şi Sfântului &uh



6a 3ina +mpărăţiei 5enice ai gătit i fiilor tăi masă. Deci i de noi poartă gri:ă, Andreie, ca să fi5rednici de 3ina Stăpânului i toţi să fim găsiţi alei i nu numai chemaţi i nepregătiţi.


3u nume de /ăr/ăţie aleasă eti numit, Apostole Andreie, că 5ite:ete ră/dând în prime:dii, în mu

locuri iserici ai aezat= a:ută%ne, dar, i pe noi, împreună cu 7aica lui Dumnezeu.Apoi aceste stihiri<

4z/ă5ete de prime:dii, +ntâiule chemat, pe cei ce se roagă ţie, 5enind adesea la /iserica ta, căzânînaintea sfintelor tale moate i închinându%se cinstitei 3rucii tale.

Preacurată, care, prin cu5ânt, negrăit ai născut pe 3u5ântul în zilele cele mai de apoi, roagă%te 6uca una ce ai îndrăznire de 7aică.

[Preotul rosteşte ectenia, aşa cum s!a artat dup cântarea a """!a, apoi cântm:]"ondacul, glasul al 1-lea, podo)ie; 3eea ce eti folositoare neamăgitoare cretinilor, mi:locitoaneschim/ată către ;ăcătorul, nu trece cu 5ederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoilor, aleargă ca o /ună, spre a:utorul nostru, care cu credinţă strigăm către tine< Gră/ete spre rugăciuni sârguiete spre mântuire, apărând pururea, Născătoare de Dumnezeu, pe cei ce te cinstesc pe tine

-crotirea ta o căutăm noi, Apostole, ca să fim iz/ă5iţi de ne5oi cu solirea ta= rugăciunea celor ce 5la tine nu o depărta, ci sârguiete ca un milosti5 spre al nostru a:utor i de prime:dii ne apără, că cdintâi ai dus tu pe elini la 9ristos Domnul, pe 3are i pentru noi să%6 rogi, Andreie, 3el înt

chemat.$rochimenul, glas $< 7ai înainte am 5ăzut pe Domnul înaintea mea pururea, că de%a dreapta meste, ca să nu mă clatin.

Stih; unoscute mi-ai făcut mie căile !ie#ii, umpleamă-!ei de !eselie cu fa#a ?a

>i se citete Sfânta Evanghelie de la Ioan "K44, EL M E#(<

7n !remea aceea erau nişte elini din cei ce se suiseră să se înc@ine la pranic eci aceştia a!enit la Bilip, cel ce era din Cetsaida alileei, şi l-au ru$at icând. oamne, !oim să !edem p*isus Bilip a !enit şi i-a spus lui Andrei, şi Andrei şi Bilip au !enit şi *-au spus lui *isus *ar *isle-a răspuns, icând. A !enit ceasul ca să fie preaslă!it Biul Fmului Ade!ărat, ade!ărat ic !oucă, dacă $răuntele de $râu, când cade în pământ, nu !a muri, rămâne sin$ur: iar dacă !a muaduce multă roadă el ce îşi iubeşte !ia#a o !a pierde, iar cel ce îşi urăste !ia#a în lumea aceasto !a păstra pentru !ia#a !eşnică

Sla!ă ?atălui şi Biului şi Sfântului u@ glas E<



Pentru ru$ăciunile Apostolului ?ău, /ilosti!e, cură#eşte mul#imea $reşalelor noastre

i acum şi pururea şi în !ecii !ecilor Amin

Pentru ru$ăciunile Dăscătoarei de umneeu, /ilosti!e, cură#eşte mul#imea $reşalelor noastre

Apoi stihira glas & "forma glasului E(,

podo)ie; 28oată năde:dea mea spre tine o pun, 7aica lui Dumnezeu, păzete%mă su/ acoperământtău.

Stih; /iluieşte-ne, umneeule, după mare mila ?a şi după mul#imea îndurărilor ?ale cură#eşfărădele$ile noastre

Andreie Apostole, cel mai întâi cu chemarea, ucenic al Domnului, rugăciunea ro/ilor tăi primete%de prime:dii scapă%ne, 5indecă%ne /olile i din toate încercările scoate%i pe cei ce 5in, Sfinte, latău acoperământ= că tu ai putere i /ună5oinţă, ca un prea/un, i cu îndrăznire acum stai lângă tronlui 9ristos, 3ăruia roagă%te pururea să ne mântuim i noi.

[Diaconul #iar în lipsa lui, preotul $ rosteşte ru%ciunea: &ântuieşte, Dumnezeule, poporul 'u binecuvinteaz moştenirea 'a, cerceteaz lumea 'a cu mil şi cu îndurri, înal( fruntea creştinilortodocşi şi trimite peste noi milele 'ale cele bo%ate) pentru ru%ciunile Preacuratei *tpânnoastre +sctoarei de Dumnezeu şi pururea ecioarei &aria) cu puterea cinstitei şi de viafctoarei -ruci) cu ocrotirile cinstitelor, cereştilor netrupeşti Puteri) pentru ru%ciunile cinstitulumritului Prooroc, naintemer%torului şi Boteztorului "oan) ale *fin(ilor, mri(ilor şi întru tluda(ilor Apostoli) ale tuturor sfin(ilor sfin(i(ilor ierar/i) ale sfin(ilor, mri(ilor şi bunilor biruitomucenici) ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purttorilor Prin(ilor noştri, ale *fin(ilor #+$, a cr

pomenire o svârşim, ale *fântului, slvitului, întru tot ludatului Apostol Andrei, -el întâi c/emaocrotitorul 0omâniei, ale sfin(ilor şi drep(ilor dumnezeieşti Prin(i "oac/im şi Ana şi pentru atuturor sfin(ilor) ru%mu!ne, &ult!milostive Doamne, auzi!ne pe noi pctoşii, care ne ru%m 1işi ne miluieşte pe noi.]

[*trana: Doamne, miluieşte #de 23 ori$, cântat alternativ de cele dou strane.]

[Preotul rosteşte ecfonisul:-u mila şi cu îndurrile şi cu iubirea de oameni ale 4nuia!+scut iul'u, cu -are eşti binecuvântat, împreun cu Preasfântul şi bunul şi de via( fctorul 'u Duacum şi pururea şi în vecii vecilor.]

[*trana : Amin.]

"ântarea 3II

Irmos; 8inerii cei ce au mers din 4udeea în a/ilon oarecând, cu credinţa 8reimii, 5ăpaia cuptoruau călcat%o, cântând< IDumnezeul părinţilor notri /ine eti cu5ântatJ.Stih; Sfinte Apostole Andrei, roag#-te lui &umnezeu pentru noiB



3a o :ertfă sfinţită, ai ră/dat răstignire, precum Stăpânul tău, Apostole Andreie, a5ând i îndrăznirne acoperă ca un /un pe noi, cei ce preamărim pe Domnul totdeauna.


3âtigându%te, Sfinte, preafier/inte părinte i /un ocrotitor, îţi cerem cu credinţă să aperi totdeauţara noastră în care tu pe 4isus 6%ai 5estit prin grai i prin 5iaţă.


ugăciunile fiilor tăi, Andreie, degra/ primete%le i îi în5rednicete de har i îndurare de Domnul, pe 3are tu 6%ai ascultat ca un fiu i 6%ai 5estit în lume.


Pe ai 8ăi ro/i, Stăpâne, de prime:dii îi scapă ca un Păstor prea/lând, primind i mi:locirea 3urat7aicii 8ale i solirile lui Andrei, al tău ales ucenic i /un pescar de oameni.

"ântarea 3III

Irmos; Pe +mpăratul ceresc, pe 3are îl laudă otile îngereti, lăudaţi%6 i%6 preaînălţaţi întru to5ecii.


+ntru toţi 5ecii 8e lăudăm, 4isuse, că ceretile puteri 8e preaînalţă i Andrei pe 8ine 8e%a cunosc

7esia.Stih; Sfinte Apostole Andrei, roag#-te lui &umnezeu pentru noiB

De a:utorul cel de la tine, Andreie, tre/uinţă a5em toţi, dorind fier/inte să fim găsiţi 5rednici dreapta :udecată.

Stih< Cinecu!ântăm pe ?atăl şi pe Biul şi pe Sfântul u@, umneeu

+n5ăţătură întru credinţă primind noi de la cel întâi chemat, Andrei sfinţitul, lăudăm pe 8atăl, pe ;i

i pe Duhul.


Noi te cunoatem de Dumnezeu Născătoare i ;ecioară totodată, 7arie, pe 9ristos, al tău ;iu, depururi preaslă5indu%6.

"ântarea I



Irmos; 3u ade5ărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, ;ecioară curată, noi, cmântuiţi prin tine, cu cetele celor fără de trupuri slă5indu%te.


Plăcut cu frumuseţea aflând pe 9ristos Domnul, ai lăsat mre:ele tale i 6%ai urmat, pe 3are noi

credinţă, Andreie, +l slă5im.


Frmat%ai de îndată lui 9ristos, Andreie, ca i 4oan, ucenicul iu/it al Său i lucrători 5%a pus Domn+mpărăţiei 6ui.


3el ce din /unătate gri:eti toată făptura, 7ântuitorule, 5rednici ne fă pe noi purtării 8ale de gri

celei dumnezeieti.


3u /lânda 8a pri5ire, Stăpâne, cercetează poporul 8ău i%l păzete de orice rău, cu rugăciunile cece 8e%a născut.

Apoi îndată<u!ine-se cu ade!ărat să te fericim pe tine Dăscătoare de umneeu, cea pururea fericită şi pre

ne!ino!ată şi /aica umneeului nostru eea ce eşti mai cinstită decât Heru!imii şi mai slă!ifără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe umneeu u!ântul ai născut, ptine, cea cu ade!ărat Dăscătoare de umneeu, te mărim

[Apoi aceste sti/iri #me%alinarii$, %lasul al 5 6 lea, podobie: 7-eea ce eşti mai cinstit89, timpul crora preotul cdeşte altarul şi poporul:]

Pe cel mai întâi de 9ristos chemat, pe cel ce pe Domnul ca 7esia 6%a cunoscut, pe luminătorAhaiei i al Patrei să%l lăudăm din inimi cu multă dragoste.

Frmător făcându%te lui 9ristos, pironit pe cruce ai ră/dat multe încercări= tu, dar, o, Andreie, dîncercări ne scoate, când te chemăm pe tine, întâiule chemat. ucură%te, sfânt întemeietor al 7aiserici a 3etăţii împărătetiB Cucură-te, bunul ocrotitor al Patrei, Andreie fericite, al nostblând păstor 1

Alte megalinarii, care nu sunt în iz5odul grecesc<

Pe stră/unii notri 4%ai luminat cu în5ăţătura ?5angheliei lui 9ristos i ai uns prin Duhul păstoacestei turme, pe care o păzete su/ ocrotirea ta.



3el ce eti numit după ade5ăr cu al /ăr/ăţiei 5irtuos nume, o, Andrei, pe toţi cei ce poartă, mărite,tău nume, fă%4 5rednici de locaurile cele cereti.

Propo5ăduind tu până la sciţi, i în miazănoapte ai adus raza lui 9ristos, căci i 7area Neagîncon:urând%o toată, alcanii i ?lada te tiu luminător.

F, Sfinte Andreie, cel întâi c@emat, bunule Apostol, ocroteşte cu @arul tău toată 6omânia, pe ca

ai chemat%o să fie următoare lui 4isus 9ristos.Nu lăsa, Apostole, turma ta să fie răpită de făţarnicii lupi cumpliţi, ci de toţi 5ră:maii păzefericite, poporul care poartă numirea lui 9ristos.

7n$erii şi cetele Sfin#ilor, cu Coteătorul, cu Apostolii lui Hristos şi cu Dăscătoarea de umnee/aria, face#i ru$ăciune ca să ne mântuim

Sfinte umneeule, Sfinte ?are, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi Sfinte umneeule, Sfinte ?are, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi

Sfinte umneeule, Sfinte ?are, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi


Preasfântă ?reime, miluieşte-ne pe noi:oamne, cură#eşte păcatele noastre:Stăpâne, iartă fărădele$ile noastre:Sfinte, cerceteaă şi !indecă neputin#ele noastre, pentru numele ?ău

oamne, miluieşte 1

oamne, miluieşte 1 oamne, miluieşte 1


?atăl nostru, are eşti în ceruri, sfin#ească-se numele ?ău, !ie împără#ia ?a, facă-se !oia ?precum în cer aşa şi pe pământ Pâinea noastră cea spre fiin#ă dă-ne-o nouă astăi i ne iarnouă $reşalele noastre, precum şi noi iertăm $reşi#ilor noştri i nu ne duce pe noi în ispită, ci nibă!eşte de cel rău ă a ?a este 7mpără#ia şi puterea şi sla!a, a ?atălui şi a Biului şi a Sfântul

u@, acum şi pururea şi în !ecii !ecilor Amini după ecfonis cântăm roparul, glasul ) <



;iu al Galileei i frate al lui Petru, dintre pescari în so/orul Apostolilor întâi ai fost chemat, Andrcel minunat, iar de la mormântul tău din Patra chemi popoarele la Dumnezeu i atunci ne%ai umplde /ucurie când în omânia iarăi ai 5enit, unde pe 9ristos Domnul 6%ai propo5ăduit.

[Preotul rosteşte ectenia, pomenind pe cei pentru care se face paraclisul şi tpustul mic.]Apoi cântăm această stihiră glas E, podo/ie< 23ând de pe lemn, 5reme în care ne închinăicoanei sfântului<

3ătre Domnul îndrăznire a5ând tu, cu /ună5oinţă, Andreie, înainte 4%ai adus pe ?linii ce doreau a5or/i i a%6 5edea, iar cu ei ai auzit i tu< Sosit este ceasul ca să fie preaslă5it 9ristos, ;iul -muluDeci acum i pe noi ne ascultă, pe 9ristos rugându%6 să scoată din toată prime:dia pe ro/ii Săi.

Stăpână, primeşte ru$ăciunile robilor tăi şi ne ibă!eşte pe noi de toată ne!oia şi necaul

?oată nădeGdea mea spre tine o pun, /aica lui umneeu, păeşte-mă sub acoperământul tău

(?raducere din limba $reacă de protos @iril Eo!i



Imnografie

roparul Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul omâniei< ;iu al Galileei i fratelui Petru, dintre pescari în so/orul Apostolilor întâi ai fost chemat, Andrei cel minunat, iar de mormântul tău din Patra chemi popoarele la Dumnezeu i atunci ne%ai umplut de /ucurie când omânia iarăi ai 5enit, unde pe 9ristos Domnul 6%ai propo5ăduit.

roparul Sfântului Apostol Andrei, întâi chemat, ocrotitorul omâniei< 3a cel decât Apostolii mîntâi chemat i 5erho5nicului frate ade5ărat, Stăpânului tuturor Andrei, roagă%te pace lumii dăruiască i sufletelor noastre mare milă.

"ondacul Sfântului Apostol Andrei, întâi chemat, ocrotitorul omâniei< Pe grăitorul de Dumnezcel cu numele de /ăr/ăţie numit i cel mai întâi chemat dintre ucenicii 7ântuitorului, pe fratele lPetru să%l lăudăm. 3ă precum de demult acestuia i nouă acum a strigat< 5eniţi, aflat%am pe 3Dorit.



3ie4ile Sfin4ilor - Sfântul Apostol Andrei, cel întîi chemat

atori suntem noi creştinii a aduce sla!ă, cinste şi înc@inăciune către to#i sfin#ii, de !reme ce ebine !ie#uind şi toate poruncile lui umneeu păindu-le, s-au făcut prieteni de aproape ai Euăci, în!rednicindu-se de 7mpără#ia erurilor şi fiind aproape de ânsul, acum se roa$ă de

pururea pentru mântuirea şi ocrotirea noastrăDar mai ales Sfinţilor Apostoli, toată omenirea cea de su/ soare le este datoare, în toată 5remea i toate zilele, ca i în tot ceasul, a le mulţumi, a%i slă5i, a%i lăuda i a să5âri pomenirea lor cu /ucurcu osârdie i cu e5la5ie= iar zilele lor de pomenire se cu5ine a le prăznui cu tot poporul, cu psalmcu cântări de laude i de mulţumire i a le cinsti duho5nicete. Pentru că ei, de toată lumlepădându-se şi de Hristos umneeul nostru lipindu-se, sluGindu-* Eui cu toată osârdia şi cu tsufletul, s-au făcut următori ai sfintei şi dumneeieştii !ie#i, cum şi petrecerii lui Hristos ppământ şi fiind !ăători ai minunilor celor de 4l făcute, au urmat şi patimilor, răsti$nirii, mor#în!ierii şi înăl#ării Eui la cer

Apoi i cu putere de sus s%au îm/răcat i cu lim/i de foc s%au îm/ogăţit, făcându%se din pescarapostoli i din 5ânători de peti, 5ânători de oameni, după cum însui Domnul le%a făgăduit, zicân9eni#i după /ine şi !ă !oi face pe !oi !ânători de oameni Apoi ca nite cai, după cum zicproorocul A5acum, prin toată lumea pe care o 5ede soarele au alergat i pe neamuri le%a întors drătăcire i de la închinarea de idoli la cunotinţa ade5ăratului Dumnezeu le%a adus, prin fiecare ţarcetate, sat i loc, ră/dând /ătăi, chinuri, 5ărsări de sânge i moarte în fiecare zi.

Despre aceasta ascultă pe $avel, zicând< < 7ntru osteneli multe, întru bătăi cu co!ârşire, în temni

cu prisosin#ă, în primeGdii de moarte de multe ori: de la iudei de cinci ori câte patrueci d



lo!ituri fără una am luat e trei ori cu toie$e am fost bătut, o dată cu pietre am fost împroşcade trei ori s-a spart corabia cu mine, o noapte şi o i am fost întru adânc: în călătorii de mulori, în primeGdii în râuri, în primeGdii de la tâl@ari, în primeGdii de la cei de un neam, în primeGdde la neamuri, în primeGdii prin cetă#i, în primeGdii prin pustietă#i, în primeGdii pe mare, primeGdii între fra#ii cei mincinoşi 7ntru osteneală şi în trudă, în pri!e$@eri de multe ori, foame şi în sete: în postiri de multe ori, în fri$ şi fără @aineJ

>i acestea pentru ceC Pentru ca să întoarcă pe oameni de la înelăciune la ade5ăr i de la întunericînchinăciunii la idoli, la lumina cunotinţei de Dumnezeu. Astfel, au fost i ei ca i dascălul lor, 4is9ristos, 7ântuitorul nostru, 3are >i%a 5ărsat sângele Său pe 3ruce pentru mântuirea noastră.

eci, pentru aceasta suntem datori a le mul#umi Sfin#ilor Apostoli, a-i cinsti şi a-i lăudneîncetat, după putere, căci după !rednicie numai lui umneeu 7i este cu putin#ă săcinstească >i încă îi 5a cinsti mai ales când 5a edea la :udecată pe scaunul sla5ei Sale. Atunci i5or edea împreună cu 9ristos pe douăsprezece scaune, :udecând cele douăsprezece seminţii ale l4srael.

Fnul dintre acetia, i decât toţi mai întâi chemat, este Sfântul, slă5itul i prea lăudatul ApostAndrei, a cărui 5iaţă i petrecere 5oim a o istorisi după putere i după 5rednicie, lăsându%o spfolos celor puternici i desă5âriţi întru cu5inte i fapte /une.

Slă!itul Apostul Andrei, cel întâi c@emat, s-a născut în cetatea ce se numeşte Cetsaida, care eslân$ă /area alileii, în @otarul Kabulonului, din care semin#ie i se tră$ea şi neamul etatea emică şi neînsemnată mai înainte, iar după răsărirea acestuia, a fratelui său, !er@o!nicul Petru a lui Bilip, s-a făcut renumită şi slă!ită >i se numea e5reiete etsaida, ce se tâlcuiete Oca5ânătorilorO. După cu5iinţă se numea aa, căci astfel era patria Sfinţilor Apostoli Petru, Andrei

;ilip, care au 5ânat pete până au aflat ade5ărul, 3are este 9ristos.Deci dintr%o patrie neslă5ită ca aceasta au răsărit apostolii amândoi, a5ând un tată sărac, anum4ona, care, fiind sărac, a în5ăţat pe fiii săi meteugul său. 3ăci 4ona era pescar i prindea peti 7area Galileii i prin alte iezere ce se aflau prin Galileea. Apoi Apostolul Petru a în5ăţat meteugtatălui său i după aceasta i%a luat de femeie pe fiica lui Aristo/ul, fratele Apostolului @arna5a. *dumne-eiescul Andrei, lepădând toată tulburarea lumească, şi-a ales să petreacă întru feciorine!oind să se însoare

Auind că *oan, 7naintemer$ătorul omnului, umblă prin locurile de pe lân$ă *ordan propo!ăduieşte credin#a şi pocăin#a, Andrei s-a dus la dânsul şi i s-a făcut ucenic, că dorea a

sui cu mintea sa la în#ele$eri mai înalte e aceea n-a !oit, precum ceilal#i, să petreacă tulburările şi $riGile lumii ăci auind cu!intele prooroceşti şi a!ând sufletul său cură#it dpăcate, a cunoscut îndată că în!ă#ătura Coteătorului este din porunca lui umneeu şi că espricinuitoare de mântuire Pentru aceasta i-a şi urmat cu toată inima şi cu totul şi-a afierosmintea sa în!ă#ăturii lui *oan

Deci, dumnezeiescul +naintemergător, 5rând să înalţe gândul ucenicilor lui întru mai multe cugetăi să nu creadă că el este 9ristos, ci ro/ slu:itor, +nainte%mergător i propo5ăduitor al lui 9ristos,luat cu sine pe doi din ucenicii săi, pe Apostolul Andrei i pe un altul, care zic unii că ar



cu5ântătorul de Dumnezeu 4oan, i a mers cu dânii acolo unde se afla atunci 9ristos. >i 5ăzândupe ?l, a zis< *ată mielul lui umneeu, el ce ridică păcatele lumii

Auind aceşti doi ucenici mărturia lui *oan pentru Hristos, au lăsat pe *oan şi au urmat pHristos *ar *isus Hristos, întorcându-se şi !ăându-i pe dânşii urmându-l, a is către dânşii. căuta#i5 *ar ei au răspuns către ânsul. 6a!i - care se tălmăceşte în!ă#ătorule - unde petreci5 **isus le-a is lor. 9eni#i şi !ede#i eci au !enit şi au !ăut unde petrecea şi au rămas în acea

acolo, căci era ceasul al ecelea 7nsă !ede#i buna !oire a Sfântului Apostol Andrei5 ăci dupce a aflat el comoara, n-a !oit să o aibă numai el sin$ur, ci a c@emat şi pe fratele său, Petru, spcâşti$area acesteia

După aceasta a aflat pe fratele său Petru, care se numea atunci Simon i a zis către dânsul< Am aflpe /esia, are se tălmăceşte Hristos N%a zis< OAm aflat un mesia, ci pe 7esiaO. e !a să iaceasta5 A arătat Sfântul Andrei că a cunoscut pe 3el pe 3are 6%au propo5ăduit proorocii. JAceeste *isusJ Pentru aceasta n%a zis că Oam aflat un mesiaO, adică pe un oarecare 9ristos, căci Omesii OhristoiO se numeau i împăraţii iudeilor, pentru că se ungeau cu mir, care era amestecat cu me"untdelemn(. Dar i%a zis< Am aflat pe 7esia, adică pe 9ristosul acela, pe care mai înainte l%au 5es

proorocii.

Andrei, după ce a is acest cu!ânt către Apostolul Petru, fratele său, l-a luat cu sine şi l-a dus Hristos *ar Hristos, !ăând pe Petru, a is către dânsul. ?u eşti Simon, fiul lui *ona: tu te !numi @ifa, care se tălmăceşte Petru Acestea aşa s-au să!ârşit atunci şi în acest c@ip au !orbcu Hristos amândoi aceşti fra#i, apoi s-au dus iarăşi la Sfântul *oan Coteătorul 4ar în zileacelea 4rod împăratul a prins pe 4oan otezătorul i l%a închis în temniţă pentru că îl mustrase, căluat cu fărădelege de soţie pe 4rodiada, femeia fratelui său, ;ilip. Acolo unde era el înc@is ca uprooroc şi mai mult decât prooroc, a cunoscut că !a fi omorât de *rod, iar ucenicii lui !or rămân

iarăşi întru întunericul Ee$ii !ec@ieci, pentru ca să nu se întâmple ca ucenicii lui să rămână fără să cunoască desă!ârşit Hristos este umneeu, Sfântul *oan Coteătorul a ales pe doi din ucenicii săi, care erau mînal#i cu în#elepciunea Adică pe slă!itul şi cinstitul Andrei şi pe altul pe care l-am pomenit mînainte şi i-a trimis la Hristos să-E întrebe. ?u eşti Acela pentru are au scris proorocii că are !ie sau pe altul !om aştepta5

ar *isus Hristos, are cunoştea cele ascunse ale oamenilor, nici nu a ascuns cu totul cepentru Sine, nici nu le-a descoperit dumneeirea Sa, ci a !oit să le arate ade!ărul prin lucruri, i

nu prin cu!inte, ca sin$uri ei din lucruri să în!e#e şi să în#elea$ă că 4l, are face minuniacestea, este Acela care !a să !ie, spre mântuirea oamenilor

eci le-a răspuns lor Hristos. /er$e#i şi spune#i lui *oan că orbii !ăd, surii aud, mor#ii în!iaşc@iopii umblă, săracilor bine li se !esteşte um5 Adică aud cu!inte bune. Berici#i cei săraci cu@ul, că a lor este 7mpără#ia erurilor şi fericit este cel ce nu se !a sminti întru /ine ar caeste în#ele$erea cu!ântului5 -are nici 4oan nu tia că ?l era 9ristos, pe 3are proorocii mai înain6%au proorocit i 6%au propo5ăduitC -are pentru aceasta a trimis pe ucenicii săi să între/e pe 9ristcine esteC 3um era cu putinţă să nu fi cunoscut el pe 9ristos cine este, când însui 4oa

+naintemergătorul, fiind încă în pântecele maicii sale, ?lisa/eta, 6%a cunoscutC Dar nici 9ristos,



răspunsul 6ui, nu 5oia să ade5erească pe 4oan despre Sine că este 9ristos, căci îl cunotea 9ristocu mult mai mult decât el +l cunotea pe 9ristos.

i, pentru aceasta le-a răspuns lor aşa şi a făcut minuni înaintea lor, ca să cunoască amânducenicii, adică Andrei şi *oan cu!ântătorul de umneeu, că mare este deosebirea dintre Hristoşi *oan 3ăci 4oan nu a făcut nicidecum minuni, iar 9ristos a făcut nenumărate. A5ea i dreptate atunci aceia socoteau pe 4oan otezătorul mai mare, căci era din neam arhieresc i născut din ta

prooroc, din aharia i însui el era prooroc i că din maică stearpă, prin făgăduinţă, era născut. 49ristos se arăta ca un sărac i fiu de săraci i nici ucenici nu a5ea până atunci.

;iind 4oan închis în temniţă, 9ristos a plecat din 4erusalim i S%a dus la lacul Ghenizaretului. Acoa aflat pe Andrei i pe Petru în cora/ie, cârpindu%i mre:ele. Deci, 9ristos nici nu le%a imputat ce5nici nu le%a grăit 5reun cu5ânt aspru, fiindcă 6%au lăsat i pe ?l i pe dascălul lor, 4oan, închis temniţă % căci Dumnezeu fiind, cunotea că sărăcia i%a silit pe dânii să lucreze % ci le%a zis< 9endupă /ine şi 4u !ă !oi face pe !oi pescari de oameni *ar ei, lăsându-şi mreGele, au urmat lHristos >i, cum zice e5anghelistul 7atei, îndată au urmat lui *isus= adică nu au ateptat, nici nu întârziat, nici nu au zis< OSă cârpim mre:ele noastre i apoi 5om 5eni după 8ineO. N%au zis aa.

îndată, lăsându-şi mreGele, corabia, casa, neamul, prietenii, rudele şi cunoscu#ii, au urmat lHristos i încă a!eau proaspătă mărturia Coteătorului, care le spusese despre Hristos şi #ineaminte şi minunile pe care le-au !ăut, făcându-se de 4l

eci Apostolul Andrei lăsând toate, cu tot sufletul a urmat lui Hristos, mai înaintea celorlaapostoli, fiind c@emat la în!ă#ătura lui Hristos, pentru care s-a şi numit Jîntâi c@ematJ 3ăAndrei a înţeles mai înainte din cărţile cele prooroceti că, cu ade5ărat, ?l este 3el 3are 5a să 57ai ales, după ce a 5ăzut /oli ne5indecate tămăduindu%se, pe or/i 5ăzând, pe chiopi um/lândracii izgonindu%se, pe morţi sculându%se din groapă, mai cu înlesnire decât din somn, numai porunca i cu5ântul lui 9ristos= asemenea i celelalte minuni ale lui 9ristos, pe care este de prisosle po5esti cu de%amănuntul.



După ce%a 5ăzut apostolul acestea, cu mult mai mult s%a încredinţat i s%a întărit în cugetarea c/ună pe care o a5ea pentru 9ristos. 3ăci ca un înţelept i priceput, Apostolul Andrei socotea că, deproorocii cei de demult au făcut câte5a minuni, nu le%au făcut cu stăpânire ca 9ristos, ci rugăciune i cerere către Dumnezeu. 4ar 9ristos cu cu5intele ţie îţi zic i cu alte cu5inte ca aceststăpânitoare, făcea minunile Sale.

@ăzând apostolul că 9ristos +i punea mâna Sa pe ochiul or/ului i 5edea, poruncea dracilor i

nite fum piereau, furtunile mărilor le domolea= apoi um/la pe mare ca pe uscat i alte minuni prslă5ite făcea, a cunoscut i a crezut negreit că 9ristos este Dumnezeu ade5ărat. Acestea socotindle slă5itul Apostol Andrei, era ucenic nedespărţit al lui 9ristos. A5ea încă i osârdie multă i râ5înfocată, încât dorea să i moară pentru numele 6ui.

După ce 9ristos a lăsat cetăţile i s%a dus în pustie, nici acolo nu l%au lăsat mulţimea oamenilorucenicii 6ui, ci 6%au urmat ca să%4 asculte în5ăţătura. >i fiind pustiu locul i nea5ând hrană mănânce atâţia oameni, s%a dus dumnezeiescul Andrei i i%a zis lui 9ristos % că a5eau doar cinpâini de orz la dânii i puţini peti % cum să a:ungă acestea la atâta mulţimeC Atunci 9ristos/inecu5ântat cele cinci pâini i le%a mâncat tot poporul acela, ca la cinci mii, afară de femei i

copii i s%au săturat i au prisosit încă douăsprezece couri de fărimituri.

Despre minunea aceasta se poate încredinţa cine5a din dumnezeiasca i Sfânta ?5anghelieSfântului 4oan, cu5ântătorul de Dumnezeu, în capitolul al aselea. >i din altă po5estire a Sfint?5anghelii poate să înţeleagă cine5a prietenia i îndrăzneala Apostolului Andrei către 9ristodascălul său. 3ăci po5estete însui 4oan cu5ântătorul de Dumnezeu în capitolul )E, că în 5remsăr/ătorii Patelui iudeilor au mers la praznic i nite elini, ca să 5adă /iserica i să%i facă o/inurugăciune, fiindcă erau i ei de credinţa i din neamul e5reiesc, dar născuţi i crescuţi prin alneamuri, a căror lim/ă o în5ăţaseră.

Pe acetia i%a înspăimântat 5estea lui 9ristos, căci făcuse atunci, de curând, minunea în5ierii l6azăr i +l întâmpinase pe ?l poporul cu stâlpări i făcuse mai înainte i multe alte semne. Pentaceea 5eniseră ei întru cugetare de Dumnezeu i a5ând dorinţă ca să%6 5adă, au 5enit la ;ilirugându%l i zicându%i< oamne, !rem să !edem pe Hristos 4ar el, nea5ând atâta îndrăzneală căt9ristos i dându%i lui Andrei cinstea ca unui întâi chemat, s%a dus la dânsul i i%a spus pricina. 4Andrei, luând cu sine pe ;ilip, s%a dus la 9ristos i 4%au spus amândoi cu5intele elinilor, de unputem cunoate dragostea i îndrăzneala ce o a5ea el către 9ristos.

Deci, lăsând pe celelalte câte le%a lucrat împreună cu 9ristos, până a 5enit la patima Sa cea d

/ună5oie, să scurtăm cu5ântul nostru.

4ar după ce a pătimit pentru noi Domnul, S%a răstignit, a murit, S%a îngropat i a în5iat din mormâcu puterea dumnezeirii Sale, a adunat iarăi la Sine pe ucenicii i prietenii Săi, S%a arătat lor muntele Galileii i le%a zis< /er$ând, în!ă#a#i toate neamurile i după ce le-a trimis lPreasfântul u@ şi i-a luminat să $răiască în toate limbile neamurilor câte se aflau sub ceatunci Apostolii, adunându-se, au aruncat sor#i între dânşii, ca să se ştie ce parte de pămâurma să ia fiecare dintre dânşii, spre propo!ăduire



Deci, celorlalţi apostoli le%a căzut sorţul spre propo5ăduire pentru alte părţi de pământ. *Sfântului Apostol Andrei i-a căut sor#ul să propo!ăduiască în toată Citinia - şi se numeşCitinia tot locul cât este în miGloc, de la Scutari care este peste canalul onstantinopolului sprăsărit, ce se numea mai înainte Hrisopoli, până la Dicomidia şi până la Diceea i nu numai îCitinia, ci şi în partea /ării De$re, spre partea răsăritului, cu toate locurile şi amândouă păr#icele de pe lân$ă /area Dea$ră, până la amupolin Pe lân$ă acestea se număra şi alcedonulCian#ul, care este cetatea lui onstantin şi toată partea ?raciei, de la onstantinopol până

a!ala, care, în Baptele Apostolilor, se numeşte Deapolis, iar la al#ii se numeşte Hristupolis 7sor#ul său era şi ?esalonicul şi ?esalia, până la Barsala şi 4lada şi până la Kitunion şi A@aiaapoi de la Kitunion până la Paleapatra

8oate cetăţile acestea, ce se cuprind în hotarele acestor ţări amintite, au căzut în sorţul ApostolulAndrei, ca să meargă să le în5eţe cunotinţa lui Dumnezeu. i nu numai acestea, ci încă şi alneamuri câte se află între ?racia şi /acedonia, până la râul cel mare *strul, care acum snumeşte unărea şi acestea tot în sor#ul Sfântului Apostol Andrei au căut ?oate neamuriacestea erau #arina pusă înaintea lui, în care !oia să semene sămân#a cu!ântului lui umneeu

Deci, Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat n%a căutat la mulţimea oamenilor, a locurilor, a ţărili a cetăţilor, nici n%a slă/it cu sufletul, nici n%a pregetat la lungimea i mulţimea călătoriilor, nici s%a îngreunat cu ne5oinţele ce%i stăteau înainte, nici nu s%a temut de /ar/aria, săl/ăticia i cruzimtiranilor i a închinătorilor de idoli. 3i a5ea în mintea sa porunca lui 9ristos, 3are a zis< *ată 4u trimit pe !oi, ca pe nişte oi în miGlocul lupilor, să nu !ă teme#i de cei ce ucid trupul, căci sufletnu-l pot ucide

A5ând în sine mare dragoste către 9ristos, dascălul său, fiind plin de credinţă i tare nădă:duind puterea 6ui cea ne/iruită, cu sârguinţă s%a apucat de călătorie, pornind de la 4erusalim, ca să mear

la fiecare din locurile pe care le%am zis. A luat cu sine i pe nite ucenici din cei aptezeci apostoli, pe care i%a socotit îndemânatici la propo5ăduire.

Deci, multe sunt călătoriile i drumurile acestui apostol, dar mai multe cele prin cetăţi i prin sate, care, semănând cu5ântul cunotinţei de Dumnezeu, a secerat spicele /unei credinţe. +nsă neputinţă este a descrie cu amănuntul toate călătoriile, prime:diile i necazurile pe care le pătimea fiecare cetate i sat. Dar ca să nu lipsim pe ascultători de po5estirile folositoare, despre SfântAndrei, 5om po5esti pe cele mai 5estite i mai mari, pentru dragostea lor.

<mblând apostolul lui Hristos din loc în loc, a mers într-o cetate care este în partea dreaptă

/ării De$re, când, plutim spre afa, care se numeşte Amisonul şi este departe de Sinopi, ca lasută douăeci şi opt de mile şi Gumătate Acolo a aflat Sfântul Andrei mul#i oameni rătăci#i necredincioşi <nii, cuprinşi de rătăcirea elinească, iar al#ii, de cea iudaică 7nsă între acesdeosebite rătăciri şi pă$ânătă#i aflându-se amisinenii, a!eau şi o bunătate, iubirea de străinadică să primească pe oamenii străini şi să ospătee pe drume#i

eci, mer$ând sfântul la dânşii, a $ăduit la casa unui iudeu şi socotea cum şi în ce c@ip atra$ă atâta mul#ime de oameni rătăci#i şi să-i prindă în nă!odul în!ă#ăturii şi propo!ăduiri salAşa socotind sfântul, s-a sculat într-o diminea#ă şi a mers la sina$o$a iudeilor, unde era



aduna#i ei după obiceiul lor Acolo l-au întrebat iudeii cine este, de unde este şi ce fel espropo!ăduirea lui

Sfântul, începând propo!ăduirea lui despre Hristos, i-a în!ă#at şi din căr#ile lui /oise, dar iîn!ă#at şi din cele prooroceşti in toate acestea a do!edit că Hristos este acelaşi pe are E-a!estit mai înainte proorocii: are, pentru mântuirea oamenilor a !enit în lume, aducând spdo!edire martori şi pe însuşi /er$ătorul înainte şi câte a în!ă#at el Acestea şi altele asemene

după ce le-a is către dânşii şi după ce a scris ade!ărata credin#ă în sufletele lor şi după ce iadus pe dânşii în mreGele sale, în acest c@ip s-a arătat !ânător de oameni, după cu!ântuascălului său, pe care l-a is când i-a c@emat la ucenicie. 9eni#i după /ine şi 4u !ă !oi face p!oi !ânători de oameni

Auind iudeii cu!ântul Apostolului, îndată s-au întors la omnul şi pocăindu-se, s-au boteat s-au făcut creştini, în loc de iudei: robi ai lui Hristos, în loc de ai pierării upă aceasta, pe câbolna!i a!eau îi aduceau înaintea apostolului şi fiecare îşi lua tămăduire de orice boală ar fi focuprins i s-a făcut apostolul acolo, nu numai doctor al sufletelor, ci s-a arătat tămăduitor multor feluri de boli Apoi a idit biserici şi le-a @irotonit preo#i din iudeii care creuseră

Ducându%se de acolo, a mers în 8rapezunda i acolo, asemenea, în5ăţând i /otezând pe mulţi, îni preoţi hirotonind= după aceasta s%a dus în 6azichia. 4ar 8rapezunda i 6azichia sunt cetăţi neamuri din partea de răsărit a 7ării Negre i câţi au um/lat în părţile acelea, tiu cetăţile aceste3i i acolo iarăi asemenea făcând apostolul i mulţime nenumărată de iudei i de elini aducând 9ristos, a pus în gând să se ducă la 4erusalim. Pe de o parte, ca să ser/eze acolo praznicul Patelce se apropia, iar pe de altă parte, ca să se întâlnească cu fratele său Petru. >i mai ales dorea să 5adi pe Apostolul Pa5el, de care auzise că s%a întors de la legea e5reiască i a 5enit la propo5ăduirapostolilor i cum că este i el apostol i dascăl al neamurilor.

Deci s%a dus i i%a împlinit dorinţa lui cea după Dumnezeu. După aceasta s%a întors împreună cSfântul 4oan 3u5ântătorul de Dumnezeu la cetatea ?fesului, care era în soarta "gri:a( lui 4oan.

7nsă acolo aflându-se apostolul a !ăut o descoperire de la umneeu ca să mear$ă în Citinia, în!e#e pe oamenii cei din soarta lui Pentru aceasta s-a pornit şi s-a dus în cetatea Diceei, care numea atunci 4licori şi era neidită împreGur /ai pe urmă earul ?raian a idit-o pe dânsa turnuri are întru ea, şi pentru ca să biruiască, a numit-o Diceea

ar nici ieerul ce este în iua de astăi aproape de dânsa şi se numeşte Ascania, nu era atun

atât de limpede şi cură#it precum se !ede astăi ă după cum scriu @rono$rafii, mai pe urmă dcutremure s-a umplut de apă şi ca /area Pontului s-a făcut şi s-a limpeit precum este acum

7n această cetate mer$ând Sfântul Apostol Andrei şi !ăând mul#ime nenumărată de oameniudei şi elini, a cu$etat să facă mai întâi minuni, ca să-i înduplece să se întoarcă de la rătăcirelor Pentru că oamenii cei simpli, mai lesne se încredin#eaă când !ăd minuni, decât numai ccu!ântul Pentru aceasta şi apostolul de multe ori pe cei mu#i îi făcea să !orbească, iar alteotămăduia pe cei bolna!i 7ncă şi alte minuni de multe feluri făcând, s-a făcut doctor fără de placelor bolna!i 7ncă şi balauri, fiare mari şi înfricoşătoare, care se încuibaseră în locul acel



numai cu toia$ul cel de fier pe care îl purta, al cărui !ârf a!ea cruce înfiptă, îi i$onea şiomora

i capiştile eilor celor cu nume mincinoase, ale elinilor, ale Afroditei şi ale Artemidei, pe toadin temelii le-a sfărâmat *ar câ#i din elini nu au creut în în!ă#ătura apostolului, umplându-de du@ rău, săreau şi săltau, cărnurile îşi mâncau şi alte nenumărate rele pătimeau, primin!rednică muncă pentru necredin#a lor *ar ucenicul lui Hristos, Andrei, care a !enit

mântuiască pe cei păcătoşi, nu i-a lăsat până în sfârşit să piară aşa întru întunericul rătăcirii, ibă!indu-i pe dânşii de lucrarea cea dia!olească, a tămăduit şi sufletele lor şi le-a luminat clumina credin#ei în umneeu

Deci, doi ani după ce a ză/o5it acolo în cetatea Niceei i le%a hirotonit preoţi din oamenii cei crezuse, s%a dus în Nicomidia în care era un mare număr de oameni, dar care erau cu totul întunecde înelăciunea elinească. Apostolul lui 9ristos i acolo a făcut tot asemenea. Apoi /otezând mulţi din elini, de acolo s%a dus la 3alcedon i de la 3alcedon a um/lat prin toată Propontida, adiprin tot locul de la scutarul 3onstantinopolului până la Neocastra. De acolo s%a dus la Pontoiracliade aici s%a dus la cetatea Amastrida, care era foarte mare i se afla în partea de răsărit a 7ării Negr

ar în cetă#ile acestea nu umbla Sfântul Apostol Andrei aşa precum noi po!estim pe scurt i fiecare cetate unde umbla, multe ispite şi multe împotri!iri a!ea, dar cu aGutorul lui Hristos, ptoate le biruia, fiindcă Hristos era apărătorul lui şi pe toate cele potri!nice le făcea lesnicioas3ăci i cu ne/unia cea 5ăzută a propo5ăduirii, /iruia pe înţelepţii elinilor.

După acestea, ieşind din Amastrida, s-a dus în altă cetate care se numeşte Sinopi, unde po!esteşte în nişte cu!ântări !ec@i, cum că ar fi !enit şi Sfântul Apostol Petru să !adă pe fratesău @iar şi creştinii din Sinopi arată până în iua de astăi două scaune de marmură, pe care

au în mare cinste şi e!la!ie, şi ic că acolo şedeau dumneeieştii Apostoli, Petru şi Andrei, în!ă#au poporul

+ncă i o icoană din acea 5reme se află acolo la Sinopi, a5ând închipuirea Apostolului Andrei, caface minuni nenumărate i până în ziua de astăzi întru sla5a lui 9ristos i întru cinstea apostoluluca să 5adă cretinii că nu numai în 5remea cât au trăit apostolii au făcut minuni, ci i după moarpot să facă asemenea minuni cu puterea lui 9ristos, dascălul lor.

ar şi altă !este ne po!esteşte că Apostolul /atia, unul din cei doispreece apostoli, caîmpreună s-a numărat cu cei unspreece apostoli, în locul !ânătorului *uda şi el se întâmplase

!eni mai înainte în Sinopi, !rând să mear$ă la afa să propo!ăduiască: iar sinopienii l-au prinşi l-au înc@is în temni#ă

eci mer$ând Apostolul Andrei acolo şi auind că Apostolul /atia este înc@is în temni#ă, a făcru$ăciune şi cu semnul Sfintei ruci, îndată s-au drobit le$ăturile, temni#a s-a desc@is şi a ieşApostolul /atia din înc@isoare, iar împreună cu dânsul şi ceilal#i le$a#i *ar sinopienii iuda!eau credin#ă, dar erau crui şi sălbatici cu sufletele încât numai cu c@ipul şi cu fa#a se !edeacă nu sunt fiare



eci auind că Apostolul a drobit le$ăturile şi a desc@is temni#a, adunându-se to#i, !oiau să !acasa în care $ăduia el <nii, pri!indu-l cu cruime şi cu nemilosti!ire, îl târau de picioare, al#iitră$eau de mâini şi-l tă!ăleau prin #ărână Al#ii, cu din#ii ca nişte fiare sălbatice îl muşcau, clemne îl băteau, cu pietre îl lo!eau şi fiecare dădea cu orice apuca /ai pe urmă socotind cămurit din c@inuirea cea multă, l-au aruncat afară din cetate la $unoi Apostolul a pătimit acesteurmând lui Hristos, dascălul său

ar Hristos nu a trecut cu !ederea pe apostolul Său, ci în noaptea aceea arătându-i-se lui dându-i îndrăneală, l-a sculat sănătos i nu numai aceasta, ci şi un de$et al lui pe care muşcase unul din mâncătorii aceia, i l-a făcut sănătos upă aceea, binecu!ântându-l pe dânsuîn!ă#ându-l şi îndemnându-l să nu se lene!ească de propo!ăduirea Eui, s-a înăl#at la cer *apostolul diminea#a s-a sculat şi s-a dus sănătos în Sinopii nea!ând nici măcar un semn de rănîncât ar fi putut ice că !ine de la !reun pranic, bucurându-se

Această minune după ce au !ăut-o sinopenii, minunându-se de răbdarea sfântului, cea mpresus de om şi pe de alta de facerea de minuni a lui Hristos, cum într-o noapte E-a făcut pe sănătos: căindu-se, s-au întors de la rătăcirea lor şi pocăindu-se, au căut la picioarele Sfântul

Apostol, cerând iertare

upă aceea, sfântul, în!ă#ându-i pe dânşii cu!ântul ade!ărului şi boteându-i în numele ?atălual Biului şi al Sfântului u@, i-a făcut pe dânşii robi ai lui Hristos în loc de robi ai dia!olulu7ncă şi alte nenumărate minuni a făcut sfântul apostol în cetatea aceea, în numele lui Hristodintre care asculta#i o prea slă!ită minune spre încredin#area celorlalte

F femeie oarecare a!ea un fiu, unul născut, pe care un om duşman l-a ucis apoi s-a făcune!ăut şi nu s-a aflat, iar mortul ăcea aruncat în drum e acest lucru înştiin#ându-s

apostolul, s-a dus acolo l-a locul unde era mortul i făcându-i-se milă de mama celui ucis, ap!rând să atra$ă şi pe popor spre mai multă credin#ă, prin ru$ăciune l-a în!iat şi l-a dat pe el !imamei sale Această minune după ce au !ăut-o sinopenii, cu to#ii, împreună cu femeile şi ccopiii, au creut în Hristos Atunci apostolul le%a hirotonit acolo preoţi, pe cei mai iscusiţi din cei crezuse i aa după ce a luminat pe cei mai mulţi din sinopeni cu Sfântul otez i i%a făcut popsfinţit al lui 9ristos i 5rednic cu ade5ărat de turma lui, s%a dus a doua oară în cetatea Amisonuluide acolo s%a dus iarăi la 8rapezunda.

Deci, /otezând i pe ceilalţi oameni care mai rămăseseră necredincioi din întâia propo5ăduire acolo, s%a dus la cetatea Neocezareea i acolo, asemenea, cu5ântul /unei credinţe semănându%l i p

mulţi la cunotinţa ade5ăratului Dumnezeu întorcându%i i cu Sfântul otez luminându%i, s%a dus la Neocezareea în altă cetate ce se numete Samosata. *ar în această cetate lucuiau în acea !remoameni cufunda#i în deşertăciune elinească, iar întru înşelăciunea cea din afară a lumii, erafoarte pricopsi#i i din pricina înşelăciunii erau neîntorşi către credin#a lui Hristos, fiindpentru meşteşu$ul filosofiei lor, fiecare se ferea să !orbească cu dânşii

*ar dumneeiescul Apostol Andrei prin râ!na propo!ăduirii, ca pe o #esătură de păianGen a ruîmpletiturile ritorilor şi le-a arătat lor că în#elepciunea pe care o a!eau este deşartă şi n-acunoştin#ă nici cât un copil mic Aşa, în pu#ine ile, cu cu!intele şi cu minunile, pescar

înfruntând în!ă#ătura filosofilor şi cu lucrările semnelor plecând sufletele acestora, şi către bun



credin#ă întorcându-i, s-a dus la *erusalim şi s-a întâlnit cu ceilal#i apostoli, pentru ca să facă usobor, cum să se serbee pranicul Paştelui

4ar cum că apostolii se adunau în 4erusalim i făceau so/or pentru pricinile ce se întâmplase 5remurile acelea, poate cine5a să cunoască din ;aptele Apostolilor, pe care le%a scris dumnezeiesc6uca ?5anghelistul. 3ăci scrie el acolo în ;apte, capitolul )#, i zice< >i apostolii i preoţii s%aadunat ca să cerceteze despre acest cu5ânt i celelalte. 4ar după ce s%a sfârit praznicul, luând cu si

pe apostolul 7atia i pe 8adeu, care se aflau la 4erusalim pentru aceeai pricină, s%au întors cetatea ?desa, care în ziua de azi se numete 9orasan i este spre părţile răsăritului în hotare7esopotamiei.Deci, acolo puţine zile petrecând apostolul Andrei, pe 7atia i pe 8adeu i%a lăsat să propo5ăduiasîn părţile acelea, iar el s%a întors în părţile 7ării Negre cele dinspre răsărit. 7ntâi s-a dus în #aAlanilor, unde, propo!ăduind 4!an$@elia arului şi pe mul#i întorcând către credin#a cea întHristos, s-a mutat la A!a$i şi intrând în Se!astopole, cetatea de acolo, îi în!ă#a şi propo!ădutaina lui Hristos şi nenumărate mul#imi de oameni a întors la cunoştin#a de umneeu

7nsă nici de mântuirea Kac@enilor şi a 9osporanilor nu s-a lene!it, ci şi la aceştia a mers şi

!reme ce pe ac@eni i-a aflat cu totul nesupuşi, urând nesupunerea cu sălbăticia acestora, a !oa se duce de la dânşii, căci erau neprimitori de dumneeiasca sămân#ă a cu!ântului lumneeu şi ne!rednici de Sfânta credin#ă, iar buna supunere a !osporanilor lăudând-o, s-a dla dânşii 9osporanii se numesc to#i aceia care locuiesc în strâmtoarea afa , căci afa aceasta care auim nu este cetate, ci este un loc în c@ipul şi asemănarea /oreii

6a @osporani a petrecut Sfântul Apostol Andrei multă 5reme, căci i%a aflat foarte supui i lesnprimitori de în5ăţătură a apostolului, în care se po5estea că s%au aflat i nite icoane de sfinînchipuiţi cu ceară i că do5edeau un meteug prea iscusit, cu ane5oie de urmat i cu mul

înţelepciune de mâini făcute, care întrec tot meteugul.Deci, petrecând la @osporani multă 5reme, de acolo Sfântul Andrei s%a dus la 3afa, care se nume9erson, ţară strălucită i cu mulţi oameni, dei întru credinţă sănătoasă, nu lesne înfiptă, ci către aîn5ăţături lesne primitoare aflându%se. Acolo intrând cu înţelepciune i propo5ăduind cu5ântdreptei credinţe i făcând minuni, i%a întors la cunotinţa de Dumnezeu.

+n acest chip 5ânând apostolul pe ersoneni i ca pe nite peti cu5ântători, aducându%i dar l9ristos, după pronia lui umneeu s-a mutat de aici şi în păr#ile cele mai dinăuntru ale 6usiei a aGuns până la râul Diprului: şi în /un#ii Lie!ului a poposit, unde a rămas într-o noapte

doua i, sculându-se din somn, a is către ucenicii care erau cu dânsul. J9ede#i aceşti mun#rede#i-mă că peste aceştia o să strălucească darul lui umneeu şi o să se facă cetate mare aişi multe biserici o să se ridice lui umneeu şi o să se luminee cu Sfântul Cote tot pământ6usieiJ

>i suindu%se pe munţii aceia, i%a /inecu5ântat i a înfipt o cruce, mai înainte 5estind încredinţarpoporului aceluia de la scaunul său cel apostolesc, care s%a întemeiat în izanţ i a mers i prpărţile cele mai dinăuntru ale usiei, până unde este acum marea cetate a No5gorodului.



De acolo s%a întors pe mare iarăi la cetatea Sinopi. >i în5ăţând iarăi acolo cu5ântul Domnului, mai întorcând i pe ceilalţi oameni, câţi au rămas ne/otezaţi din propo5ăduirea cea dintâi i pe ccredincioi întărindu%i în credinţă, le%a hirotonit episcop al acelui loc pe un apostol din cei aptezecu numele ;ilolog.

De acolo a 5enit în izanţ, care în acea 5reme nu era în starea în care se 5ede în ziua de astăzi, cuprindea numai o părticică % cât este palatul împărătesc % ci mai pe urmă, 3onstantin a strălucit%o

a adus%o în starea în care se 5ede acum i după numele său, a numit%o O3etatea lui 3onstantinO.+n această cetate mergând acest mare apostol, a făcut i acolo asemenea. 3ăci cu cu5intele sale i minunile în5ăţându%i i cu Sfântul otez luminându%i, a întors i pe /izantini la lumina cunotinţde Dumnezeu, făcându%i fii ai luminii prin primirea credinţei. 7ncă şi o biserică minunată a ridicîn numele Preasfintei Dăscătoare de umneeu în miGlocul cetă#ii, aşeând-o păitoare apărătoare a dreptei credin#e de acei împăra#i din !remurile cele mai de pe urmă Aphirotonisindu%le i episcop pe Sfântul Stahie, unul din cei aptezeci de apostoli, de acolo s%a dus 4raclia 8raciei, care este departe de 3onstantinopol, spre apus, cale de două zile.

Deci întru această cetate asemenea în5ăţând i propo5ăduind cu5ântul lui Dumnezeu i pe muîntorcându%i la cunotinţa Darului, le%a hirotonit episcop în locul acela pe Apelin. De acolo a ieitcetăţile i satele de primpre:ur, asemenea, în5ăţând, /otezând i întorcând pe popoare la credinţa 9ristos, ade5ăratul Dumnezeu i /iserici zidind în numele 6ui, a făcut din sufletele lor /iseriînsufleţite ale Sfântului Duh. Aşa a făcut prin toată ?racia, prin /acedonia şi prin toată ?esalprin cea dintâi şi prin cea de-a doua şi de la ?esalonic până la Eicostom şi până la Barsala

După ce a trecut 8esalia i ?lada, s%a dus în 5estitul ostro5 al Peloponezului, care acum se nume7oreia. >i în acest loc este cetatea care în ziua de astăzi se numete Paleapatra. 7n această cetate

intrat Sfântul Apostol Andrei şi ducându-se pedestru, a $ăduit în casa unui om, care se numeSosie şi care ăcea în pat, fiind bolna! de o $rea boală Acesta a aflat doctor pe sfântul, căci, cua intrat în casa lui şi a pus sfânta lui mână pe dânsul, îndată s-a sculat Sosie sănătos, nea!ânnici urmă de boală

ar nu numai acesta, ci şi un rob al femeii /aMimila, so#ia antipatului Patrelor, se afla în ileacelea aruncat într-un $unoi al cetă#ii, cu totul topit de boală şi nu mai a!ea acum nici o nădeGdde !ia#ă Sfântul Andrei, fiind ucenic al lui Hristos, la are nici rob, nici slobod nu se socoteşprost, ci pe to#i întocmai îi are, n-a trecut cu !ederea pe robul acela, ca să se bântuie cu totul cumplita boală, ci numai cu cu!ântul icând. J7n numele omnului nostru *isus Hristos, p

are eu 7l propo!ăduiesc, scoală-te1J i îndată, o, minunile ?ale, Hristoase 7mpărate1 s-a sculcu totul sănătos 6obul acela, mer$ând la stăpâna sa, i-a po!estit ei toate cele ce i s-au întâmpla

D-au trecut multe ile la miGloc şi femeia aceea, /aMimila, stăpâna robului celui tămăduit,căut într-o boală $rea, în aşa fel încât nici meşteşu$urile doctorilor nu puteau să-i foloseascnici bo$ă#ia bărbatului ei nu-i aGun$ea să o dea pentru doctori, căci bărbatul ei era, precum ais, domn al locului aceluia şi se numea 4$@eat

7ntr-o boală ca aceasta aflându-se, şi-a adus aminte de străinul, de săracul, de defăimatul apost

şi numai decât, l-a c@emat, şi după ce a !enit, a căut la picioarele lui i ce a făcut apostolul5 4



şi-a pus sfânta sa mână pe femeia cea bolna!ă şi numai decât s-a făcut cu totul sănătoasAceastă minune !ăând-o 4$@eat, a luat multă a!u#ie şi a aruncat-o la picioarele apostoluluru$ându-l să o ia pentru doctorie

Dar scopul Sfântului Apostol nu era să strângă /ogăţia cea 5remelnică, ci /ogăţia cea 5enicpentru mântuirea poporului i pentru pocăinţa i întoarcerea antipatului ?gheat. Pentru aceassfântul nicidecum nu a primit, ci mai 5ârtos a zis< Jascălul nostru Hristos aşa ne-a porunc

nouă. 7n dar a#i luat, în dar să da#iJ Acestea zicându%le sfântul i în5ăţându%i pe dânii cu5ântade5ărului, s%a dus de la dânii.

<mblând prin cetate, a !ăut ăcând într-un cerdac pe un om slăbăno$, care era de multă !rembolna!, neputând să umble nicidecum, nici să se mişte şi nu a!ea nici un om care săîn$riGească *ar sfântul şi pe acesta numai cu numele lui Hristos l-a făcut sănătos i nu numminunile acestea le-a făcut Sfântul Apostol Andrei acolo, ci şi oc@ii multor orbi i-a desc@is Pun om lepros, care ăcea afară din cetate pe $unoi, ca *o! cel de demult şi pe acela l-a tămădunumai cât l-a boteat în mare în numele Sfintei ?reimi: şi acela, după ce s-a boteat şi s-însănătoşit, s-a făcut următor al apostolului şi propo!ăduia cu mare $las tuturor, prin puterea l

Hristos

Astfel, apostolul cu cu5intele sale, cu minunile i cu semnele întorcând la cunotinţa de Dumnezpe tot poporul care era în toată Ahaia, făcându%i turmă a lui 9ristos i popor sfânt, se /ucura i 5eselea cu duhul, slă5ind pe Dumnezeu. După aceasta, singură mulţimea cretinilor care crezuserăsurpat capitile idoleti, a zdro/it pe idoli i a ars cărţile cele elineti ca pe nite pricini ale rătăcioamenilor, dând cu aceasta o pildă de ade5erire a credinţei lor celei ade5ărate. Apoi, adunândua5uţia lor, au aruncat%o la picioarele Apostolului.

4ar el a lăudat osârdia lor i socoteala cea /ună a primit%o, iar a5uţia nu a primit%o. 3i le%a poruncpe unele să le împartă la cei lipsiţi i săraci, iar pe altele să le cheltuiască la zidirea /isericii, care puţine zile s%a să5ârit. >i se adunau acolo cretini, unde se slu:ea Sfânta 6iturghie i se sfinţeau episcopii i de preoţii cei hirotoniţi de Sfântul Apostol Andrei, ascultând i în5ăţătura cea de mieiz5orâtoare a sfântului. ;iindcă, totdeauna îi în5ăţa din cărţile lui 7oise i din ale proorocilor do5edea cum că unul i acelai purtător de lege este i al Aezământului celui 5echi i al celui Nocare la sfâritul 5eacului S%a pogorât din cer i S%a întrupat din Sfânta Născătoare de Dumnezeupururea ;ecioara 7aria, pentru mântuirea neamului omenesc.

ar în timp ce s-au făcut acestea, antipatul 4$@eat - despre care mai înainte am is că a!

femeie pe /aMimila, pe care a tămăduit-o apostolul - s-a dus la 6oma, la earul, ca să-şi dseama pentru sluGba împărătească pe care o a!ea şi să se sâr$uiască ca să-şi ia iarăşi stăpâniresa *ar fratele său, Stratoclis cu numele, care era în#elept şi în!ă#at şi care abia !enise atunci dcurând de la Atena, unde fusese pentru în!ă#ăturile filosofice, a rămas epitrop în locul lui a!ea un rob credincios şi prea în#elept, pe care îl iubea foarte mult Pe acesta, în acele ile, lapucat un drac înfricoşat şi era !edere pricinuitoare de multă Gale Acestea !ăându-le Stratocliplân$ea, se supăra, se amăra şi căuta doctor spre tămăduirea acestei boli 7nsă, să !ediconomia lui umneeu, cum aduce pe om la cunoştin#a ade!ărului



Auind /aMimila, femeia antipatului, pricina aceasta, l-a !estit aşa. JPentru ce tu fratebărbatului meu şi cumnate, a!ând în mâinile tale doctor fără de plată te întristei şi te necăGeştAici este un om străin şi sărac cu numele de Andrei, pe acela dacă îl !ei c@ema, fără plată într-uceas poate şi pe robul tău cel credincios să-l tămăduiască şi pe tine de supărarea aceasta să mân$âie şi să te !eselească ăci şi eu, precum ai auit, cât de cumplită boală a!eam încât şi d!ia#ă mă denădăGduisem şi numai cu un cu!ânt al lui sunt acum sănătoasăJ

Acestea auind Stratoclis, îndată a c@emat pe sfântul i numai cum a intrat apostolul lHristos, îndată a ieşit dracul şi s-a dus din locul acela i s-a făcut sănătos şi în#eleptul rob, cmai înainte le$at cu lan#uri de fier Această minune dacă a !ăut-o Stratoclis şi /aMimila îndaau anatematiat înşelăciunea elinească şi s-au făcut creştini, boteându-i apostolul e atunerau nedespăr#i#i de sfântul şi în toate ilele în!ă#au de la dânsul cunoştin#a cea mai desă!ârşitătainei Sfintei credin#e creştineşti

Acestea astfel făcându%se, s%a întors i ?gheat, antipatul, de la oma. >i după câte5a zile a 5rut săcunoască femeia sa. 4ar ea, fiind /otezată i ne5rând să se împărtăească cu /ăr/atul ei cnecredincios i ne/otezat, întâi s%a prefăcut că este /olna5ă. 4ar după câte5a zile, pentru că a 5ăz

că nu se poate ascunde până la sfârit, s%a arătat. 3ăci famenii au arătat /ăr/atului ei i au zis< O?de când tu te%ai dus la oma, nici /ucatele de mai înainte nu le mai mănâncă, nici marilor zei nu închină, ci cu totul s%a pironit cu socoteală i cu scopul ei, de un oarecare om /ătrân i străin caeste aici.

Acestea dacă le%a auzit ?gheat, cu totul s%a îndrăcit de mânie i cu totul i%a ieit din minţi. -căra înfricoa i numai un scop a5ea< cum să omoare pe Apostolul Andrei. Deci, câtă5a 5reme l%a pus temniţă, până când 5a socoti cu ce moarte îl 5a omorî. 4ar la miezul nopţii, Stratoclis, luând pcumnata sa 7a!imila i pe alţii, care erau mai sârguitori în credinţă dintre cei ce crezuseră, s%au d

în temniţa care era pecetluită cu pecetea lui ?gheat i pe care ostaii cu gri:ă o stră:uiau.Deci acolo ducându%se, încetior au /ătut la uă încât să audă sfântul. Auzindu%i sfântul, rugăciunea a deschis ua temniţei i au intrat înăuntru. Atunci Stratoclis i 7a!imila au căzut picioarele sfântului, rugându%se i cerând ca să%i întărească i să%i împuternicească în credinţa l9ristos. 4ar sfântul multe zicând, i%a în5ăţat cele cu5iincioase i i%a sfătuit, iar pe Stratochirotonindu%l episcop al Paleopatrelor, i%a trimis pe dânii cu pace. Ducându%se ei, Sfântul Andriarăi cu rugăciunea închizând uile temniţei, precum erau i mai înainte pecetluite, edea înăuntateptând hotărârea păgânului ?gheat.

eci, antipatul, !ăând că femeia lui /aMimila, cu totul s-a lepădat de dânsul, aprinându-se dmânie, a @otărât asupra Sfântului Apostol moarte de cruce 4l socotea căci cu aceasta !a supărpe Sfântul Andrei, dar nu ştia că o moarte ca aceasta era bucurie, !eselie şi !ia#ă !eşnicăsfântului, căci !rea să se facă împreună părtaş al patimilor lui Hristos, dascălul lui

Pentru aceasta, ducându-l ostaşii ca să-l răsti$nească, !ăând crucea a lăudat-o pe dânsa, ca puna ce a!ea să se facă pricină a suirii lui la cer Apoi pe creştinii cei ce s-au aflat acolîn!ă#ându-i şi întărindu-i, s-a suit pe cruce bucurându-se, iar ostaşii lui 4$@eat, făcând !odomnului lor, au pironit pe cruce mâinile şi picioarele apostolului, pentru care lucru preo#ii

diaconii din A@aia au scris aşa.



JPătimirea Sfântului Apostol Andrei, pe care noi am !ăut-o cu oc@ii noştri, to#i preo#ii diaconii bisericilor A@aiei, scriem tuturor Cisericilor, care sunt la 6ăsărit şi la Apus, la /iaăila /iaănoapte, care sunt alcătuite şi idite în numele lui Hristos, pace !ouă şi tuturor celor cred întru <nul desă!ârşit umneeu în ?reime, întru ade!ăratul Părintele el nenăscut, întrade!ăratul Biul el născut, întru ade!ăratul Sfântul u@, are din ?atăl purcede şi întru Biul odi@neşte ăci această credin#ă am în!ă#at de la Sfântul Andrei, apostolul lui Hristos, a căr

pătimire noi !ăând-o, am biruit şi după cât am putut o istorisimJAntipatul ?gheat, întorcându%se de la oma cu stăpânire înnoită i intrând în cetatea Patrelor,început a sili pe cei ce credeau în 9ristos să aducă :ertfe idolilor.

Acestuia, ieindu%i înainte Sfântul Andrei, i%a zis< Ji se cade #ie, Gudecător fiind al poporului,cunoaşte pe Iudecătorul tău, care este în cer şi cunoscându-E pe 4l, să te înc@ini Eui înc@inându-te ade!ăratului umneeu, să te întorci de la aceia care nu sunt dumneeiJ

4ar ?gheat a zis către dânsul< ;Au tu eşti Andrei care risipeşti locaşurile zeilor şi sftuieşti pe pop

s primeasc credin(a cea vr<itoreasc, care de curând s!a artat şi pe care împra(ii 0omei aporuncit s o piard=;

Sfântul Andrei a zis< J7mpăra#ii 6omei încă nu au cunoscut aceasta, că Biul lui umnee!enind pe pământ pentru mântuirea oamenilor întru ade!ăr a arătat cum că idolii aceia, nnumai că nu sunt dumneei, ci draci necura#i şi !răGmaşi ai neamului omenesc, care îi în!a#ă poameni şi îi îndeamnă spre toată necură#ia ăci mâniind pe umneeu să se întoarcă de dânşii şi să nu-i asculte *ar când se !a mânia umneeu asupra lor şi se !a întoarce de oameni, atunci dia!olii îi iau pe ei sub a lor stăpânire şi până întru atât îi amă$esc pe dânşii înc

îi scot $oi cu totul de faptele bune, nimic altce!a a!ând, decât păcatele lor pe care le duc cu eiJ?gheat a zis< ;Aceste cuvinte bbeşti şi deşarte, când le propovduia "isus al vostru, iudeii l!apironit pe cruce;.

Sfântul Andrei a răspuns< JF, de ai fi !oit a cunoaşte taina rucii , cum Kiditorul neamulomenesc, pentru dra$ostea Sa către noi, a răbdat rucea, nu fără de !oie, ci de bună!oie, pentrcare eu însumi sunt martor, cum că şi !remea patimilor Sale o ştia mai dinainte şi mai dinainne-a spus despre 7n!ierea Sa, cea de a treia i şi la cina cea mai de pe urmă împreună cu nşeând, ne-a spus despre !ânătorul Său, ne-a spus şi despre cele ce a!eau să fie asupra Sa

ştiind locul acela, în care era să fie dat iudeilor, de bună!oie a !enitJ

4ar ?gheat a zis< ;& minunez de tine, cci om în(elept fiind tu, urmezi Aceluia pe care în oricc/ip, cu voie, ori fr voie, îl mrturiseşti c a fost rsti%nit pe cruce;.

Apostolul a răspuns< J/are este taina Sfintei ruci şi dacă !ei !oii să ascul#i, eu î#i !oi po!es#ieJ

4ar el a răspuns< ;+u este aceea tain, ci pedeaps a fctorilor de rele;.



Sfântul Andrei a răspuns< JAcea pedeapsă este taina înnoirii oamenilor, numai să !oieşti a masculta cu îndelun$ă răbdareJ

?gheat a zis< ;"at, te ascult pe tine cu îndelun% rbdare, îns şi tu, de nu vei face ceea ce eu poruncesc, aceeaşi tain a -rucii, asupr!(i vei purta;.

4ar apostolul a zis<O e m-aş fi temut eu de pedeapsa rucii nu aş fi lăudat rucea niciodatăJ

?gheat a zis< ;Precum din nebunia ta lauzi -rucea, aşa dintru îndrzneala ta nu te temi de moarte

Apostolul a răspuns< JDu din îndrăneală, ci din credin#ă nu mă tem de moarte ăci moartedrep#ilor este cinstită, iar a păcătoşilor este cumplită eci, eu !oiesc ca să ascul#i taina rucii cunoscând ade!ărul să crei şi creând, să-#i afli sufletul tăuJ

?gheat a zis< ;Acel lucru se afl care a pierit= Au doar a pierit sufletul meu c îmi porunceşti aafla pe el printr!o credin( pe care nu o ştiu în ce fel este=;

Sfântul Andrei a răspuns< JAceasta este care o !ei în!ă#a de la mine, căci eu î#i !oi arăta #pierderea sufletelor omeneşti, ca să cunoşti mântuirea lor, care prin cruce s-a lucrat Fmul cdintâi prin călcarea poruncii, adică prin lemn a adus moartea în lume şi se cădea neamulomenesc ca prin pătimirea cea de pe lemn, să se ibă!ească de moarte i precum din pământcel curat era idit omul cel dintâi, care a adus moartea prin lemnul încălcării de poruncă, aşa cădea a se naşte Hristos din Becioara cea curată, om desă!ârşit, are este Biul lui umneeel ce a idit pe omul cel dintâi şi a înnoit !ia#a cea !eşnică, pe care to#i oamenii o pierduseră prin lemnul rucii să se întoarcă de la lemnul poftei, spre care omul cel dintâi, întinându-mâinile, a $reşit, aşa se cădea ca Biul lui umneeu să-şi întindă pe ruce mâinile Sale ce

ne!ino!ate, pentru neînfrânarea mâinilor omeneşti Pentru @rana cea dulce a lemnului celoprit, să $uste fierea amară şi luând asupra Sa moartea noastră, să ne dea nemurirea SaJ

După acestea ?gheat a zis< ;Aceste cuvinte povesteşte!le acelora care te ascult, iar tu de nu vasculta porunca mea şi de nu vei aduce <ertf zeilor, apoi btându!te cu toie%e, te voi rsti%ni p-rucea pe care tu o lauzi;.

Sfântul Andrei a răspuns< J4u <nuia, Ade!ăratului şi Atotputernicului umneeu, în toate ileîi aduc, nu fum de tămâie, nici carne de boi, nici sân$e de #api, ci pe /ielul cel fără de pri@anăcare S-a Gertfit pe altarul rucii, cu al ărui preacinstit ?rup se împărtăşeşte tot poporul c

credincios şi bea Sân$ele Eui, pe când /ielul acesta rămâne între$ şi !iu eşi cu ade!ărat înGun$@ie şi cu ade!ărat ?rupul Eui de to#i se mănâncă şi Sân$ele Eui de to#i se bea, însprecum ic, totdeauna petrece între$, fără de pri@ană şi !iuJ

?gheat a zis< ;-um poate fi aceasta=;

Sfântul Andrei a răspuns< Jacă !oieşti să ştii, fă-te ucenic, ca să în!e#i aceea pentru caîntrebiJ

?gheat a zis< ;>u acea înv(tur de la tine cu c/inuri o voi cerca;.



Apostolul a răspuns< J/ă mir de tine, că tu, om în#elept fiind, $răieşti cele nebune ar oare !putea, ispitindu-mă cu munci, să cunoşti de la mine ?ainele lui umneeu5 Ai auit taina rucai auit şi taina Iertfei1 e !ei crede că umneeu el răsti$nit de iudei este umneeade!ărat, atunci î#i !oi arăta cum, omorât fiind trăieşte şi cum Gertfit fiind şi mâncat, petreîntre$ întru 7mpără#ia SaJ ?gheat a zis< ;Dac este omorât şi de oameni este mâncat, precum zici, apoi cum poate fi viu între%=;

Apostolul a răspuns< Jacă !ei crede cu toată inima ta, !ei putea cunoaşte această ?aină: iar dnu !ei crede, nu !ei cunoaşte niciodată această tainăJ

Atunci ?gheat, mâniindu%se, a poruncit să arunce pe apostol în temniţă. >i aruncat fiind sfântul temniţă, s%a adunat la dânsul mult popor din toată latura aceea i 5oia să%l ucidă pe ?gheat, iar pSfântul Andrei să%l scoată din temniţă.

4ar Sfântul Apostol i%a oprit pe dânii, în5ăţându%i i grăind< J Du preface#i pacea omnului nostr

*isus Hristos întru tulburare dia!olească, că omnul nostru *isus Hristos, dându-se pe Sine spmoarte, a arătat toată răbdarea şi împotri!ă n-a $răit, nici n-a stri$at, nici nu s-a auit $lasul Eîn uli#e eci şi !oi, tăce#i şi fi#i în pace

i nu numai să nu face#i împiedicarea muceniciei mele, ci şi !oi sin$uri să !ă $ăti#i ca nişte bune!oitori şi ostaşi ai lui Hristos, a nu !ă teme de în$roirile tiranului, ci a purta cu răbdare ptrupurile !oastre rănile ce !i se !or aduce asupra !oastră de c@inuitori ă de este ne!oie a teme cine!a de frică, apoi se cu!ine a se teme de frica aceea care nu are sfârşit Pentru că frica în$roirile de la oameni sunt asemenea fumului, că arătându-se îndată se stin$ i de dureri dac

!oim a ne teme, apoi se cu!ine a ne teme de acelea ce nu au sfârşit niciodatăăci durerile acestea !remelnice, deşi sunt mici, cu înlesnire se rabdă, iar dacă sunt mari, apde$rabă ieşind sufletul din trup, sin$ure se sfârşesc urerile acelea sunt cumplite, care suacolo !eşnice, unde este plân$erea cea neîncetată, stri$are, tân$uire şi munci fără de sfârşit, spcare 4$@eat nu se teme a mer$e eci fi#i $ata spre aceasta mai !ârtos, ca prin supărările aceste!remelnice să trece#i spre bucuria cea !eşnică, unde !ă !e#i !eseli totdeauna cu Hristos şi !eîmpără#i cu 4lJ

Astfel Sfântul Andrei, toată noaptea a petrecut%o în5ăţând pe popor. 4ar a doua zi antipatul ?ghea

ezut la :udecată i a adus înaintea sa pe Sfântul Andrei i a zis către dânsul< ;are socotit!ai slaşi nebunia ta şi s nu mai propovduieşti pe ?ristos, ca s po(i a te veseli cu noi în aceast via(-ci mare nebunie este de a se duce cineva de bunvoie spre c/inuri şi spre foc;.

Sfântul Andrei a răspuns< JA mă !eseli împreună cu tine, !oi putea numai când tu !ei crede Hristos şi te !ei lepăda de idoli: căci pe mine Hristos m-a trimis în partea aceasta în care mupopor am câşti$at EuiJ

?gheat a zis< ;Deci pentru aceasta te silesc spre <ertfe, ca cei am%i(i de tine s lase deşertciune

înv(turii tale şi s aduc <ertfele cele plcute zeilor. -ci nu este cetate în A/aia în care s nu



pustiit lcaşurile zeilor. Deci acum se cuvine ca iarşi prin tine s se înoiasc cinstea lor, ca cmânia(i prin tine, tot prin tine s fie îmblânzi(i şi tu s petreci întru dra%ostea noastr ceprieteneasc. "ar dac nu, apoi multe feluri de c/inuri vei lua, pentru necinstea care prin tine sfcut lor şi vei fi spânzurat pe -rucea pe care tu o lauzi;.

6a acestea Sfântul Andrei a răspuns< JAscultă, fiule al pierării, paiule $ătit pentru focul c!eşnic, ascultă-mă pe mine slu$a omnului şi apostolul lui *isus Hristos, că până acum a

!orbit cu tine cu blânde#e !rând a te în!ă#a Sfânta credin#ă, că doar după cum ai în#ele$ere, scunoşti ade!ărul lepădându-te de idoli, să te înc@ini umneeului elui ce locuieşte în cerurar de !reme ce tu petreci în întuneric şi socoteşti că eu mă tem de c@inurile tale, apoi $ăteşasupra mea c@inuri de acelea ce ştii tu că sunt mai $rele, căci cu atât !oi fi mai bine prim7mpăratului meu cu cât mai $rele c@inuri !oi răbda pentru 4lJ

Atunci a poruncit ?gheat, ca, întinzându%l pe pământ, să%l /ată. >i după ce s%au schim/at de apori câte trei cei ce%l /ăteau, l%au ridicat pe Sfântul Andrei i l%au dus la :udecător, care a zis cătdânsul< ;Andreie, ascult!m pe mine, nu!(i vrsa sân%ele în deşert, c de nu m vei asculta, appe cruce te voi rsti%ni;.

Sfântul Andrei a răspuns< J4u sunt rob rucii lui Hristos şi mai mult doresc moartea rucdecât să mă ibă!esc de c@inuri, de care nicidecum nu mă tem: iar tu !ei putea scăpa dc@inurile cele !eşnice care te aşteaptă, dacă ispitind răbdarea mea, !ei crede în Hristos, căci emai mult pentru pierarea ta mă mâ@nesc, decât tu pentru pătimirea mea e !reme ce pătimirimele !or fi numai într-o i sau cel mult două şi !or sfârşi, iar patimile tale nici după o mie de annu !or a!ea sfârşit e aceea nu-#i mai înmul#i patimile, nici î#i mai aprinde focul cel !eşnicJ

Deci, mâniindu%se ?gheat, a poruncit să%l răstignească pe Sfântul Andrei pe cruce, legându%i mâin

i picioarele, că nu 5oia să%l pironească cu piroane, ca să nu moară degra/ă, ci să%l spânzure alegat ca mai mult chin să pătimească i să sufere.

Deci, slugile ighemonului, ducând pe sfântul la răstignire, alerga poporul, strigând< O3e a greomul acesta drept i prietenul lui DumnezeuC Pentru ce îl duc la răstignireCO

4ar Sfântul Andrei ruga poporul, ca să nu facă împiedicare pătimirii lui. 3ăci mergea cu 5eselieneîncetat în5ăţa pe popor. 4ar după ce a 5enit la locul lui, în care era să%l răstignească, 5ăzând departe crucea gătită pentru dânsul, a strigat cu glas mare<

JCucură-te, ruce sfin#ită cu trupul lui Hristos şi cu mădularele Eui ca nişte măr$ăritaîmpodobite, căci mai înainte de a se răsti$ni omnul pe tine, erai înfricoşată oamenilor, iar acueşti iubită şi cu dorire primită ăci cunosc credincioşii câtă bucurie ai în tine şi ce fel drăsplătire li se pre$ăteşte pentru tine 4u cu îndrăneală şi cu bucurie !in către tine: deci tu c!eselie primeşte-mă pe mine, că sunt ucenic al Aceluia are a fost spânurat pe tine Primeştmă, că totdeauna te-am dorit şi am poftit a te îmbră#işa

F, prea bună ruce, care #i-ai câşti$at frumuse#ea şi bunacu!iin#a din mădularele omnulmeu eea ce eşti de mult dorită şi cu osârdie iubită, pe care neîncetat te-am căutat şi abia acu



te-am aflat $ătită după dorirea inimii mele eci ia-mă pe mine dintre popor şi mă d7n!ă#ătorului meu, ca prin tine să mă primească el ce prin tine m-a răscumpărat pe mineJ

Acestea zicând i%a dez/răcat de pe sine hainele i le%a dat chinuitorilor, iar ei l%au înălţat pe 3ruclegându%i mâinile i picioarele cu frânghii, l%au răstignit i l%au spânzurat. >i stătea împre:urul lmulţime de popor, ca la douăzeci de mii, întru care era i Stratoclis, fratele lui ?gheat, care striîmpreună cu poporul< O3u nedreptate pătimete acest /ăr/at sfântO.

*ar Sfântul Andrei întărea pe cei ce credeau în Hristos, îi îmbărbăta spre răbdarea muncil!remelnice, în!ă#ându-i că nu este !rednică nici o muncă a !remii de acum, pe lân$ă răsplătirebunătă#ilor celor ce !or să fie

Apoi a alergat tot poporul la curtea lui ?gheat strigând i zicând< ONu se cu5ine a pătimi acesteacest om sfânt, cinstit i în5ăţător /un, cu /un i /lând o/icei i înţelept, ci se cade a fi co/orât de cruce, căci iată este a doua zi de când este spânzurat pe cruce i nu încetează în5ăţând dreptateaO.

Atunci ?gheat, temându%se de popor, a alergat împreună cu dânii ca să co/oare pe Sfântul Andr

de pe cruce.4ar Sfântul Andrei, 5ăzând pe ?gheat, a zis către dânsul< J4$@eat, pentru ce ai !enit5 acă !oieşsă crei în Hristos, apoi, precum #i-am fă$ăduit, #i se !a desc@ide uşa darului *ar dacă numpentru aceasta ai !enit, ca să mă dele$i de pe cruce, apoi să ştii că eu, până !oi fi !iu, nu !oiesă fiu coborât de pe cruce, căci acum !ăd pe 7mpăratul meu, acum mă înc@in lui, acum staînaintea lui şi mă bucur: iar pentru tine mă mâ@nesc şi-mi pare rău, că te aşteaptă pierarea ce!eşnică, care este $ătită şi te aşteaptă pe tine eci, în$riGeşte pentru tine, până când este puterea ta, ca nu în !remea aceea să începi, când nu-#i !a fi #ie cu putin#ăJ

>i 5rând slugile să%l dezlege, nu puteau a se atinge de dânsul, apoi i cealaltă mulţime a oamenilcare 5eniseră acolo, se sârguiau unii după alţii ca să%l dezlege, cu toate acestea n%au putut, căpăreau mâinile lor ca moarte.

După acestea, Sfântul Andrei a strigat cu glas mare< Joamne *isuse Hristoase, nu mă lăsa să fdele$at de pe crucea pe care sunt spânurat pentru numele ?ău, ci primeşte-mă 7n!ă#ătormeu, care ?e-am iubit, care ?e-am cunoscut şi care ?e-am mărturisit în toată !ia#a mea şi acuîncă ?e mărturisesc, care doresc a ?e !edea şi prin care sunt ceea ce sunt: primeşte oamn*isuse Hristoase în pace sufletul meu, căci acum este !remea a !eni şi a ?e !edea pe ?ine cdorit Primeşte-mă bunule 7n!ă#ător şi nu porunci a fi po$orât de pe cruce, mai înainte până n

!ei lua sufletul meuJ

Kicând el acestea, iată o lumină mare din cer l-a strălucit ca un ful$er, pe care to#i o !edeau şi Gur împreGur l-a strălucit pe el, încât nu era cu putin#ă oc@iului omenesc, celui de tină, a prispre dânsa i a petrecut acea lumină cerească strălucindu-l ca la o Gumătate de ceas şi cânlumina a dispărut, atunci şi Sfântul Apostol şi-a dat sufletul său cel sfânt şi împreună cu dânsa a dus ca să stea înaintea omnului



i aşa s-a sfârşit sfântul bătrân, fiind plin de ile, că a trăit ca la opteci de ani ă aşa se cădeca ade!ăratul ucenic a lui Hristos, apostol fiind, cu sfârşit mucenicesc să-şi să!ârşească drumpropo!ăduirii

4ar urâtul de Dumnezeu ?gheat, de îndrăcire fiind cuprins, de demonii cei slu:iţi i cinstiţi de dânsu5rednice răsplătiri a luat, că s%a suit într%un deal înalt i de acolo căzând :os păgânul, s%a zdro/it după cum a zis dumnezeiescul Da5id % s%au risipit oasele lui lângă iad.

4ar Stratoclis i 7a!imila, care era de /un neam i fată a unui senator, care crezuse în 9ristopogorând cinstitul i sfântul trup al apostolului de pe cruce i cu miruri ungându%l, l%au pus în lînsemnat. Deci, Stratoclis împărţind la săraci toată a5uţia fratelui său ?gheat i zidind episcopie da5uţia sa, pe locul în care au pus trupul sfântului, acolo i%a petrecut cealaltă parte din 5iaţa sa, /inpăscând turma încredinţată lui. Asemenea i 7a!imila, împărţind cea mai mare parte din /ogăţia săracilor, i%a oprit o parte cu care a zidit două mânăstiri< una de călugări i alta de călugăriţe.

>i astfel cu plăcere de Dumnezeu 5ieţuind ea, s%a dus la 5enicele locauri, în locul lucrurilor celpământeti i stricăcioase do/ândind frumuseţile cele cereti i nestricăcioase.

*ar moaştele Sfântului Apostol Andrei au rămas în episcopia din Paleapatra mul#i ani, făcânneîncetat minuni şi tămăduind toată boala şi toată neputin#a, până în ilele marelui onstantiîntâiul creştin între împăra#i, care a a!ut trei fii. onstantie, onstantin şi onsta oi din fii săau luat fiecare câte o parte din împără#ia sa onsta a luat 6oma, onstantin Portu$alia, iaonstantie, al treilea fiu, a luat onstantinopolul, adică scaunul tatălui său

Deci, acest onstantie, a primit în inima sa o dorire bună şi de suflet folositoare A dorit să aduîn onstantinopol moaştele Sfin#ilor Apostoli, ale lui Andrei, Euca şi ?imotei şi să le aşee

biserica Sfin#ilor Apostoli, pe care o idise tatăl său, marele onstantin +n acea 5reme Sfântul Artemie, care a mărturisit credinţa mai pe urmă, în 5remea lui 4uliapara5atul, era domn i augustalie în Ale!andria, i pe dânsul l%a socotit 5rednic de o slu:/ă aceasta. Deci l%a chemat la sine i i%a poruncit ca unui 5rednic, să%i slu:ească în această lăudaslu:/ă.

Apoi s-a dus Sfântul Artemie şi a luat de la 4fes moaştele Sfântului Apostol ?imotei, pe aSfântului Apostol Euca , de la ?i!ele Ceo#iei, iar de la Paleapatra a luat cinstitele şi sfintemoaşte ale Sfântului Apostol Andrei

>i aa le%a adus cu mare cinste la împăratul 3onstantie în 3onstantinopol. 4ar împăratul primindu%i cu multă e5la5ie închinându%se lor, apoi cu dragoste sărutându%le, le%a aezat în prea 5estitaluminata /iserică a Sfinţilor Apostoli, în partea cea de%a dreapta Sfântului Altar i acolo au foînchinate i cinstite de cei /inecredincioi, cât timp au a5ut cretinii împărăţie. 4ar când a fost prăd3onstantinopolul, s%au împărţit sfintele moate în mâinile /inecredincioilor cretini.

Aceasta este 5iaţa i petrecerea Sfântului Apostol Andrei, acestea sunt po5estirile cele după puterinoastre, despre ucenicul lui 9ristos, cel întâi chemat. Aa a petrecut sfântul, aa s%a ne5oit, aa

schim/at 5ânarea de peti pe 5ânarea de oameni, aa a do/ândit +mpărăţia cerului i acum



odihnete i se 5eselete întru împărăţia cea rânduită de +n5ăţătorul său, după cum singur 4 sfăgăduit zicând< şi 4u !ă fă$ăduiesc !ouă, precum mi-a fă$ăduit /ie ?atăl /eu, împără#ie

Acum ade la masa cea gătită lui, după făgăduinţa cea nemincinoasă, ca să mâncaţi i să /eţi la ma7ea, întru +mpărăţia 7ea. >i se roagă neîncetat pentru noi, cei luminaţi prin propo5ăduirea lui, de păcate pocăindu%ne i curăţindu%ne să ne în5rednicim i noi aceleiai +mpărăţii, cu darDomnului nostru 4isus 9ristos, căruia 4 se cu5ine toată sla5a i închinăciunea, împreună i Părinte

Său, 3elui fără de început, i Preasfântului, unului i de 5iaţă făcătorului Său Duh, acum i pururi în 5ecii 5ecilor. Amin.

Sinaxar - $omenirea Sfântului, sl#vitului şi întru tot l#udatului Apostol Andrei, cel întâichemat



+n această lună "noiem/rie(, în ziua a treizecea, pomenirea Sfântului, slă5itului i întru tot lăudatul

Apostol Andrei, cel întâi chemat.

Acesta era din oraul etsaida, fecior al unui oarecare 4ona e5reul, fratele lui Petru, cel dintâi dintucenicii lui 9ristos. Acesta a fost mai întâi ucenic al lui *oan înaintemer$ătorul şi CoteătoruApoi dacă a auzit pe dascălul său arătând cu degetul i zicând< O *ată /ielul lui umneeu cel ridică păcatul lumii O, lăsându%l pe el a urmat după 9ristos. >i zicând lui Petru< O Aflat-am pe *iscel din Daaret O, l%a atras spre dragostea lui 9ristos. Se află i altele multe în Sfânta Scriptudespre dânsul. Acestuia, după ce a urmat lui Hristos, când a fost după înăl#area Eui de au lusor#i apostolul, şi au mers care într-o #ară, care într-alta, atunci acestui întâi-c@emat i-a căsoarta şi a luat Citinia şi /area Dea$ră şi păr#ile Propontidei şi alcedonul, Cian#ul, ?raci/acedonia şi păr#ile cele ce aGun$ până la flu!iul unărea, ?esalia, recia şi păr#ile A@aiasemenea şi Aminsos, ?rapeunta, *raclia şi Amastris +nsă acestea le%a um/lat nu aa degra/cum le trecem cu cu5ântul, ci în fiecare ţară ră/dând multe împotri5ă i multe lucruri cu ne5oi, le/iruit pe toate cu îndemnul i cu a:utorul lui 9ristos. Dintre care cetăţi aducând una la mi:loc, 5lăsa pe celelalte celor ce le tiu. -ci mer%ând acesta la *inope şi propovduind cuvântul lDumnezeu, a suferit multe necazuri şi torturi de la cei ce locuiau acolo, pentru c acei slbatioameni l!au trântit <os şi, apucându!l de mâini şi de picioare, l!au tras %rpiş, şi cu din(ii l!ascuturat, şi l!au btut cu lemne şi cu pietre, şi l!au lepdat departe de cetate, dar el iarşi s!a artcu totul între% şi sntos de rni, cu /arul nv(torului şi &ântuitorului su.



Deci, sculându%se de acolo a trecut multe cetăţi i orae, precum< Neocezareea, Samosata, la alani,a/asgi, zichii, /osforiţi i hersoniţi, apoi s%a întors la izanţ i acolo hirotonind episcop pe Stahie,colindând celelalte ţări, a 5enit la luminatul -stro5 al Peloponesului i în Paleapatra, primit fiind gazdă de un om anume Sosie, care /olea greu, l%a tămăduit i îndată toată cetatea Patrelor, a 5enit9ristos. >i 7a!imila, femeia proconsulului, fiind 5indecată de cumplită /oală i do/ândind gra/nitămăduire, a crezut în 9ristos, împreună cu preaînţeleptul Stratoclis, fratele proconsulului ?gheat,

alţii mulţi ce a5eau multe feluri de /oli s%au tămăduit prin punerea mâinilor apostolului. Pentaceasta mâniindu%se ?gheat, i prinzând pe apostolul Domnului i răstignindu%l cu capul în :os pecruce, l%a scos din 5iaţa aceasta.

*con of t@e /art"rdom of St AndreN in Patras

Pentru aceasta i el, nedreptul, dreaptă răsplătire a luat de la Dumnezeu, căci căzând într%o râpînaltă, s%a risipit. 4ar moatele apostolului după aceea peste multă 5reme au fost mutate 3onstantinopol, în zilele împăratului 3onstantiu, fiul mai%marelui 3onstantin, prin porunca lui, 7ucenicul Artemie. >i au fost aezate cu ale lui 6uca ?5anghelistul i cu ale lui 8imotei în lumina/iserică a Sfinţilor Apostoli.



$r $rof &r (ircea $#curariu - Sfântul Apostol Andrei, propov#duitorul Evangheliei înSc6thia (inor +&o)rogea



irul Jsfin#ilor na#ionaliJ ar putea începe cu unul din apostolii /ântuitorului *isus Hristos, anume cu Sfântul Andrei Acesta, deşi era iudeu de neam, a propo!ăduit într-o parte pământului românesc, la strămoşii noştri $eto-daci, şi anume în teritoriile situate pe #ărapusean al /ării De$re ( Pontul 4uMin)

ine era Sfântul Andrei, Jcel întâi c@ematJ la apostolie5 ?ra frate al lui Simon Petru, care snumărat, de asemenea, printre cei )E apostoli ai Domnului, fiind amândoi fiii pescarului 4ona. ?r

originari din ersaida, localitate situată pe ţărmul 6acului Ghenizaret "7area Galileii(, din pro5incGalileea, în nordul ării Sfinte. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor. Amândoi s%au numărprintre OuceniciiO Sfântului 4oan otezătorul, ascultând timp îndelungat predicile acestuia în pust4ordanului, cu îndemnuri la pocăinţă i proorocia despre 5enirea lui 7esia. De la acesta a auzAndrei cu5intele J*ată /ielul lui umneeu, el ce ridică păcatul lumiiJ (*oan =, >8) A fost şimartor, alături de al#i ucenici, la boteul omnului şi la cunoscuta con!orbire dintre *isus *oan, întărindu-se în con!in$erea că Acesta era /esia cel preis de prooroci A doua zi du/otezul Domnului în 4ordan, 4oan otezătorul stătea pe ţărmul acestui râu cu doi dintre ucenicii lAndrei i 4oan "5iitorul apostol i e5anghelist(, cărora le spune din nou< J*ată /ielul lumneeuJ (*oan =, 3+) Auzind această mărturisire, cei doi ucenici au pornit după 4isus, în dorin

de a%6 cunoate. 4isus 4%a o/ser5at i 4%a între/at< Je căuta#i5J 6a care ei au zis< J7n!ă#ătoruunde locuieşti5J ?l le%a zis< J9eni#i şi !e#i !edeaJ Au mers deci şi au !ăut unde locuia şi arămas la 4l în iua aceea (*oan =, 32-38) Andrei a anunţat apoi i pe fratele său Simon Petru că$ăsit pe /esiaJ (*oan =, ;=)

@emarea lui Andrei la Apostolie

3hemarea lui Andrei la apostolie s%a petrecut ce5a mai târziu. ?ste relatată de Sfântul Apostol ?5anghelist 7atei prin cu5intele< O$e când +Iisus um)la pe lâng# (area Jalileii, a v#zut dfra4i, pe Simon ce se numeşte $etru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaDa în mare, c#erau pescari Fi le-a zis; KK3eni4i dup# (ine şi v# voi face pescari de oameniLL Iar ei, îndal#sând mreDele, au mers dup# ElG +(atei !, 5-.2 şi (arcu , 1-5

Sfintele 4!an$@elii mai pomenesc pe Sfântul Andrei doar de două ori.



la înmul(irea pâinilor, dincolo de &area @alileii, când el a înştiin(at pe &ântuitorul c acolîn mul(ime, era un băiat care a!ea cinci pâini de or şi doi peşti (*oan +, -8), iar a doua oar, dup învierea lui azr când, împreun cu ilip, au înştiin#at pe omnul nişte elini ($reci), !eni#i în *erusalim cu prileGul sărbătoririi Paştelui iudaic, !oiau să-!adă (*oan =>, >0->>)

Alături de ceilalţi ucenici, a fost trimis i Andrei de către /ântuitorul la propo!ăduire (/atei =0

urm). E-a înso#it pe /ântuitorul pe drumurile ării Sfinte, a fost martor la minunile pe care lesă!ârşit, a ascultat cu!intele Sale de în!ă#ătură şi parabolele pe care le-a rostit în fa#a mul#imiloa suferit alături de ceilal#i apostoli, atunci când omnul a fost prins, Gudecat, c@inuit şi aprăsti$nit pe cruce: s-a bucurat alături de ei când a aflat de minunea în!ierii din mor#i şi E-a !ăpe omnul în!iat în prima i, şi după opt ile, apoi la arătarea din alileea, când au primporunca predicării 4!an$@eliei la toate neamurile (/atei >, =8)

+n urma poruncii Domnului, de a 5esti ?5anghelia la toate neamurile, după pogorârea Duhului Sfâi întemeierea isericii cretine la 4erusalim, în ziua cincizecimii din anul QL, Sfinţii Apostoli i apucenicii lor, au început să predice noua în5ăţătură adusă în lume de 7ântuitorul 4isus 9ristoPotri5it tradiţiei i celor scrise de unii istorici i teologi din primele 5eacuri cretine, SfântApostol Andrei a fost primul propo!ăduitor al 4!an$@eliei la $eto-daci, în teritoriul dintunăre şi /area Dea$ră - cunoscut pe atunci sub numele de Sc"t@ia (Sci#ia), dar şi în teritoriide dincolo de Prut, în nordul /ării De$re ar până a aGun$e aici, el a predicat în Asia /ică, unde s-a îndreptat spre teritoriile amintite de la unăre şi /area Dea$ră 8re/uie să notăm căaceste teritorii, locuite de geto%daci, prin secolele @44%@4 i.9r. s%au aezat coloniti greci, care întemeiat cunoscutele cetăţi de pe ţărmul apusean al 7ării Negre<8Rras "3etatea Al/ă(, 9istr"4stria(, 8omis "3onstanţa(, 3allatis "7angalia(, i altele. Spre sfâritul secolului al 4@%lea i. 9r. s%aezat aici tri/uri de sciţi, populaţie nomadă de origine iraniană, care au fost asimilaţi cu timpul

autohtoni= ei au dat însă teritoriului respecti5 numele de OSciţiaO "ScRthia(. 7ai târziu, teritoriile pe ţărmul apusean al 7ării Negre, până înspre gurile ugului, au făcut parte din statul geto%dcondus de regele ure/ista "sec. 4, i.9r.(, dar în anul E' cetăţile greceti de aici au acceptprotectoratul statului român. +n anul $& d. 9r., întreg teritoriul dintre Dunăre i 7area Neagră a focucerit de romani i ane!at la pro5incia 7oesia 4nferior "ulgaria răsăriteană de azi(, iar în anE*0, în timpul împăratului roman Diocleţian, a de5enit pro5incie aparte, su/ numele de ScRth7inor "Sciţia 7ică(.

Ane!area acestui teritoriu % inclusi5 a cetăţilor greceti pomenite mai sus %, în cultura i formele 5iaţă greceti i apoi romane, a oferit condiţii prielnice pentru predica Sfântului Apostol Andrei. Acum arătăm mai sus, tradi#ia despre predica sa în Sci#ia apare în câte!a lucrări scrise în prime!eacuri creştine

De pildă, în lucrarea espre apostoli a lui Hipolit 6omanul , mort în timpul persecuţîmpăratului Decius "E$*%E#)(,iar în secolui 4@ în *storia bisericească a episcopului 4usebiu din eareea Palestinei QQ*TQ$L( care o preluase de la un alt mare teolog, -rigen din Ale!andria " E#$(. 4ată ce scr?use/iu< JSfin#ii Apostoli ai /ântuitorului, precum şi ucenicii lor, s-au împrăştiat în toa



lumea locuită pe atunci upă tradi#ie, lui ?oma i-au căut sor#ii să mear$ă în Partia, l Andrei în Sci#ia, lui *oan în AsiaJ

De altfel, din epistola Sfântului Apostol Pa5el către 3oloseni "Q, ))(, reiese că i OsciţiiO au putauzi cu5ântul lui Dumnezeu.

8radiţia că Sfântul Apostol Andrei a predicat la sciţi a fost reluată mai târziu i de alţi scriito/isericeti.

De pildă, călu$ărul 4pifanie, în secolui 9***, în 9ia#a Sfântului Apostol Andrei, scria cîntre popoarele e!an$@eliate de el se numărau şi sci#ii

7n aşa numitul SinaMar al Cisericii constantinopolitane se precia că acest apostol predicat în Pont, ?racia şi ScitaJ +n acelai Sina!ar se află o altă tire, potri5it căreSfântul Andrei ar fi hirotonit ca episcop de -dRssos sau -dessos "@arna de azi, în ulgaria

pe un ucenic al său cu numele Amplias "Ampliat(, pe care iserica -rtodo!ă îl prăznuiete fiecare an la Q) octom/rie.7ult mai târziu, scriitorul biantin Dic@ifor alist (secolul al &*9-lea) scria că Sfânt

Apostol Andrei a trecut din pro!inciile Asiei /ici (apadocia, alatia şi Citinia) J pustiurile sciticeJ, care puteau fi situate fie ca în Sci#ia /are (sudul fostei <niu So!ietice), fie Sci#ia /ică sau acia Pontică, locuită de $reci, romani şi $eto-daci altfel, istoricii bisericeşti ruşi socotesc că Sfântul Apostol Andrei a predicat şi în nordu

/ării De$re

7n!ă#atul mitropolit osoftei al /oldo!ei, în cartea sa 9ia#a şi petrecerea sfin#ilor, scria JApostolului Andrei i-a re!enit (prin sor#i) Citinia şi /area Dea$ră şi păr#ile Propontulu

Halcedonul şi 9iantea, unde e acum ari$radul (onstantinopolul nn), ?racia /acedonia, ?esalia, şi sosind la unăre, ce-i ic obro$ea şi altele ce sunt pe unăre, acestea toate le-a umblatJ

7n spriGinul e!an$@eliării teritoriilor de pe #ărmul apusean al /ării De$re de către SfântAndrei !in şi unele colinde, le$ende şi obiceiuri din obro$ea şi din stân$a Prutului, adică dCasarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri <na din aceste colinde pomeneşte Jsc@itulJ sau JmănăstireaJ lui Andrei, la care !eneau ecebal şi ?raian, cel din urmă ascultânşi sluGba să!ârşită acolo 4Mistă apoi câte!a numiri de ape şi locuri ca JPârâiaşul SfântulAndreiJ, JApa SfântuluiJ sau JPeştera Sfântului AndreiJ, care se !ede şi ai în @otarul comun*on or!in, în apropiere de $rani#a româno-bul$ară

;ără îndoială că Sfântul Apostol Andrei nu s%a mărginit numai la predicarea ?5angheliei i /otezul celor pe care i%a adus la 9ristos dintre grecii i geto%dacii din teritoriile amintite, ci elhirotonit pe unii dintre ei ca episcopi i preoţi, aa cum făcea i Sfântul Apostol Pa5el în călătoriisale misionare. Numai aa se poate e!plica faptul că cea mai 5eche episcopie cunoscută pe teritoriţării noastre este cea de la 8omis "3onstanţa de azi(. ?piscopul "sau episcopii( peste care Oi%a pmâinileO Sfântul Apostol Andrei au hirotonit, la rândul lor, alţi episcopi, preoţi sau diaconi pentnoile comunităţi cretine de la Pontul ?u!in, ca să se asigure OsuccesiuneaO neîntreruptă a preoţii care au de5enit propo5ăduitori ai noii credinţe, % prin predică i /otez % în rândul autohtonilgeto%daci, iar mai târziu daco%romani.



A5ând în 5edere caracterul misionar al cretinismului din primele 5eacuri, se poate susţine că undintre cei încretinaţi de Sfântul Apostol Pa5el i ucenicii săi în peninsula alcanică, dar i dincei încretinaţi de Sfântul Apostol Andrei în zona apuseană a 7ării Negre, au dus O5estea cea /undespre 4isus 9ristos cel +n5iat i în nordul Dunării, deci în Dacia propriu%zisă, cunoscute fiinlegăturile care e!istau între locuitorii de pe am/ele maluri ale Dunării. Prin episcopii, preoţii misionarii 5eniţi din sudul Dunării i din -rientul Apropiat, ca i prin cei din rândul localniciloîn5ăţătura cretină i%a câtigat noi adepţi, încât din secolul al *9-lea se poate !orbi de

$eneraliare a în!ă#ăturii creştine, nu numai în pro!incia Sci#ia /ică, ci şi în teritoriile nordunărene, locuite acum de daco-romani 7n pro!incia Sci#ia /ică, !i$oarea creştinismului esdo!edită de numărul mare de martiri de la sfârşitul secolui *** şi începutul celui următor, ca şi or$aniarea bisericească temeinică ce eMistă aici în secolui *9, cu o episcopie la ?omis - de!eniapoi Ar@iepiscopie-, de teolo$ii de presti$iu care au acti!at aici, de numărul mare de bailici cas-au construit în marile cetă#i de pe #ărmul apusean al /ării De$re în secolele *9-9*, de multeobiecte cu caracter creştin din aceeaşi perioadă, descoperite aici

Scriitorul bisericesc Dic@ifor alist, pe care l-am mai pomenit, pe baa unor ştiri istorice m!ec@i, scrie că Sfântul Apostol Andrei a plecat de la noi spre sud, trecând prin ?racia, a aGuns

Cian# (!iitorul onstantinopol), iar de aici a trecut prin /acedonia şi ?esalia, aGun$ând până oraşul Patras din A@aia, deci în recia de ai Acolo a suferit moarte martirică, fiind răsti$nit po cruce în formă de & (numită până ai Jrucea Sfântului AndreiJ)

Ciserica primară a stabilit, încă de pe la sfârşitul secolui **, că data de prănuire a pătimirii saiua de 30 noiembrie Du se cunoaşte anul martiriului său: unii istorici îl fiMeaă în timppersecu#iei împăratului Dero, prin anii +;-+2, al#ii mult mai târiu, pe la sfârşitul !eacul

JapostolicJ, în cursul persecu#iei împăratului omi#ian

/oaştele sale au fost mutate din Patras la onstantinopol, noua capitală a imperiului roman d6ăsărit, prin anii 3+-32, cu prileGul sfin#irii bisericii JSfin#ii ApostoliJ /ai târiu, SfântAmbroie, episcopul /ilanului (c 338-382), scria că, în a doua Gumătate a secolului al *9-lepărticele din sfintele sale moaşte au fost oferite bisericilor din /ilano, Dola şi Crescia din *talia

6a câţi5a ani după 3ruciada a patra, din )EL$, când 3onstantinopolul a fost cucerit de ca5aleapuseni i s%a creat aici o OPatriarhie latinăO în locul celei ortodo!e, cardinalul Petru din apua

dispus ca moaştele Sfântului Andrei să fie duse în *talia şi aşeate în catedrala din Amalfi 7



aprilie =;+>, în timpul papei Pius **, capul său a fost aşeat într-o biserică din 6oma e aici, pbaa unei @otărâri a 9aticanului, în semn de fră#ietate creştină, capul său a fost restituit CisericFrtodoMe a reciei, fiind aşeat - în cadrul unor festi!ită#i reli$ioase - în biserica cu @ramSfântul Andrei din oraşul Patras

Sfântul Apostol Andrei se /ucură de o cinstire deose/ită în isericile rusă, greacă i romândatorită faptului că a predicat în teritorii care aparţin azi usiei, Greciei i omâniei. Patriarh

ecumenică din 3onstantinopol îl socotete chiar ca OîntemeietorO al acestui Oscaun apostolicO.Se cu!ine ca Ciserica FrtodoMă 6omână să-l cinstească şi mai mult şi să-l considere nu numai Jcel dintâi c@emat la apostolieJ, ci şi ca pe cel dintâi propo!ăduitor al 4!an$@eliei la strămoşnoştri, ca pe un JapostolJ al neamului nostru, al FrtodoMiei româneşti1 *ar creştinismromânesc trebuie să fie considerat ca fiind de ori$ine apostolică

3a atare, socotim că se impune ca ziua de QL noiem/rie să fie trecută în calendarele /isericeortodo!e cu literă roie, ca o ade5ărată săr/ătoare a cretinismului românesc. ?a ar premerge zilei ) decem/rie, ziua naţională sau a unităţii românilor de pretutindeni. S%ar împreuna astfel săr/ătoar

isericii cu săr/ătoarea neamului, după cum iserica i neamul au fost una în tot decursul istornoastreB

Să ne rugăm dar Sfântului Andrei, încretinătorul daco%romanilor, zicând< JPe propo!ăduitorcredin#ei la $eto-daci şi sluGitor al u!ântului, pe Andrei cel dintâi c@emat să-l lăudăm, că pstrămoşii noştri i-a adus la cunoştin#a lui Hristos, crucea în mâini #inând şi ibă!ind dînşelăciunea !răGmaşului

sufletele lor, pe care le-a adus la umneeu ca dar bine primit Pacesta, to#i românii să-l lăudăm şi să-l cinstim, ca să se roa$e neîncetat lui Hristos umneeu, csă ne ferească de toată răutatea şi să mântuiască sufletele noastreJ "Stihira glasului & la Ftren

din QL noiem/rie cu unele adaptări(.(Pr Prof r /ircea Păcurariu,JSfin#i daco-romani şi romaniJ, *aşi, =88;, pa$ =8->; )

Sfântul Apostol Andrei 8 Sfinte (oaşte



/oaştele Sfântului Apostol Andrei aflate în Patras, recia

Sfântul Andrei a fost fratele Sfântului Apostol Petru i ucenic al Sfântului 4oan otezătorul. SfântApostol Andrei a fost prima persoană c@emată la sluGirea apostolească şi primul dintre Apostocare a !estit că Hristos este /esia

Sfântul Andrei a murit ca martir în Patras. Dei nouă ne este cunoscută tradiţia care afirmă Apostolul Andrei a murit pe o cruce în formă de K, se susţine că această tradiţie datează din secolal K4@%lea.

7oatele Sfântului Andrei au fost prezente în Patras până în Q#0, când împăratul 3onstantiu al 44%lle%a luat i le%a aezat în iserica Sfinţilor Apostoli din 3onstantinopol. Sfintele 7oate s%au păstrîntregi până în '#L, când împăratul @asile 4, macedoneanul le%a trimis locuitorilor din Patras capSfântului Andrei. 8oma paleologul, fratele ultimului împărat /izantin "3onstantin 4K(, refugiat oma din cauza turcilor, a luat cu el în anul )$#Q capul i un deget al Sfântului Andrei i le%a ofe

papei Pius al 44%lea.

?!istă i tradiţia că în anul )EL', cardinalul Petru din 3apua a luat moatele Sfântului Andrei d3onstantinopol i le%a dus în catedrala din Amalfi, de unde au fost luate în :urul anului )$&L de paPius al 44%lea i duse în catedrala San Pietro din oma, lăsând în Amalfi câte5a părticele.

3apul Sfântului Andrei a:unge în Patras în anul )*&$, în 3atedrala San Pietro păstrându%se numapărticică din moatele Sfântului Andrei.



7enţionăm că fruntea Sfântului Apostol Andrei este prezentă în Schitul Sfântul Andrei din 7unteAthos, de lângă 7ănăstirea @atoped.

A piece of t@e Hol" SOull of St AndreN t@e first called Apostle, Oept at t@e Hol" SOete of St AndreN, Laries, /ount At@os

?@e Hol" ri$@t arm of St AndreN t@e first called Apostle, Oept at t@e Hol" /onaster" of 9atopediou, /ount At@os

Părticele din moatele Sfântului Apostol Andrei se păstrează în mai multe locuri<

- în afara 4#rii noastre;

3atedrala rusă din 3elia/ins, iserica din Ga/ro5o "ulgaria(, iserica OSfântul AndreiUOdin 7esa Geitonia "6imassol % 3ipru(, 8/ilisi "Georgia(, 3atedrala ortodo!ă din Astana "Vazahstan(= 8rier "Germania(, 7ănăstirea Santa 3hiara din Napoli, 3atedrala St. 7arR din ?din/urgh "Scoţia(, iserica din 3asino di 3icco SantUApollinare "între oma i Napoli(, iserica OSfântul AndreiO din @aro5ia i cea din SzaflarR "lângă 3raco5ia(,

iserica din Saint 6upicin "în 7unţii Hura, ;ranţa(,



ate to St AndreNs SOete



AMion 4stin J*t is ?rul" /eetJ /iracle NorOin$ *con of t@e /ot@er of od



6elics of t@e Apostle AndreN in Lar"es, /ount At@os, reece- în 4ara noastr#;

Petera Sfântului Andrei "situată la #* m de 3onstanţa, în pădurea de lângă localitatea 43or5in(,



/oaştele Sfântului Apostol Andrei de la /ănăstirea Sfântului Andrei, obro$ea

iserica OAdormirea 7aicii DomnuluiO din 8ârgul Neamţ, 3atedrala arhiepiscopală din Galaţi, iserica OSfântul Apostol AndreiO din -radea, 7ănăstirile Neamţ, Secu, 9urezi, 3atedrala episcopală din Giurgiu i la Paraclisul cu hramurile O+n5ierea DomnuluiO, O4coana 7aicii Domnului % ProdromiţaO

OSfântul 4oan Gură de AurO din apropierea antierului 3atedralei 7ântuirii Neamului. iserica usă, ucureti

/oaştele Sfântului Apostol Andrei de la Ciserica 6usă, Cucureşti

iserica 7ihai @odă, ucureti



/oaştele Sfântului Apostol Andrei de la Ciserica /i@ai 9odă, Cucureşti Scrisoarea Sfântului Andrei c#tre români

mpr(ia lui Dumnezeu, C noiembrie 3C

Popor român, îţi scriu cu drag. Scriu pentru fiii mei, pe care i%am născut prin ?5anghelie. Scriu un tată fiilor săi, cărora le%am lăsat toată motenireaB 3u ochii umezi, îmi amintesc cum am păit pământul 5ostru. Da, la 8omis m%a lăsat cora/ia, parcă era ieri +n port, în5ălmăeală, iar eu cunoteam pe nimeni. ?ram doar un /ătrân străin i zdrenţuit. 1Doamne, de ce m%ai adus aiciC ?u cunosc pe nimeni în aceste ţinuturiB De unde să încep, cui să 5estesc că 8u ai în5iatC 7ă simt



mi:locul lupilor, DoamneB 8u tii sunt /ătrân i /olna5. +n momentul descumpănirii, pe malmării am plânsB

3u toiagul în mână i desaga în spate am început să cutreier ţara necunoscută. Atunci am descopefrumuseţile pământului dintre Dunăre i mare< păduri nesfârite, munţi i râuri, câmpii mănoase lunci roditoare. Am găsit pâraiaul i petera în care, după cum tiţi, am locuit la 5oiB ugăciudupă rugăciune, lacrimă după lacrimă, am început să zidesc iserica Neamului omânescB Să t

că nu mi%a fost uorB A tre/uit mai întâi să în5ăţ lim/a i o/iceiurile. Atunci, am 5ăzut că acepopor are o inimă /ună i un suflet mare. Niciodată, nimeni nu mi%a închis ua M în realitate, nu mci lui 9ristos pe care 6%am 5estit în pământul 5ostruB De la zi la zi, poporul lui Dumnezeu a începsă crească. Petera de5enea neîncăpătoare, iar eu nu mai făceam faţă noilor fraţiB Atunci ahirotonit primii episcopi i preoţi, /ăr/aţi din neamul 5ostru. Atunci am tiut că aici o să se nască popor de sfinţi.

Am plâns din nou, când a tre/uit să mă despart cu trupul de 5oiB 9ristos a5ea ne5oie de mine în alocuri. 1Doamne, sunt /ătrân, de acum mă pregătesc să 5in la 8ineB 6asă%mă să îmi trăiesc ultimeclipe cu poporul acesta pe care îl iu/esc i care mă iu/ete, am insistat, dar Domnul a5ea al

planuri cu mine.

Din nou, la 8omis mă atepta cora/ia. ;raţii au umplut portul. 1Doamne, minunat eti 8uB 3ând a5enit eram singur, iar acum suntem o ade5ărată isericăB. Am păit în cora/ie dar, de fapt, nu mam despărţit niciodată de 5oi. Gândul i rugăciunea la 5oi mi%au fost. 7ă simt tată i apostol neamului 5ostruB -rice tată are /ucurii i tristeţi de la fiii săi.

ucurii au fost multe, de fapt, cele mai multeB 3ând am 5ăzut că nu 5%aţi lepădat credinţa în fapopoarelor migratoare, care au fost cu sutele, că nu 5%aţi pierdut în marea islamică, mare care 5

încon:urat timp $LL de ani, că aţi păzit întreaga ?uropă, că aţi ţinut credinţa aa cum eu 5%am lăsao, curată i sinceră, dei au fost mulţi care au 5rut să o fure, că aţi a5ut domnitori sfinţi< Ale!andcel /un, >tefan cel 7are, Neagoe asara/, 7ihai @iteazu, 7iron arno5schi i 3onstanrânco5eanu, m%am /ucurat că eu am fost ales să fiu apostolul 5ostruB

3ând am 5ăzut că sămânţa semănată de mine, la /ătrâneţe i cu multe lacrimi, rodete, a înflorit mine năde:dea că neamul meu românesc o să se mântuiascăB Sămânţa udată de mine în pământromânesc a rodit i a umplut aiul cu sfinţi, deloc puţini<

− *fântul Bretanion, episcopul 'omisului,− *fântul "erar/ "ac/int de Eicina,− *fin(ii &ucenici -laudiu, -astor, *empronian şi +icostrat,− *fin(ii &ucenici >pictet şi Astion din ?almFris,− *fântul &ucenic >milian de la Durostor,− *fin(ii &ucenici Goticos, Attalos, Hamasis şi ilippos din +oviodunum,− *fin(ii &ucenici +ic/ita şi *ava şi al(i creştini martiriza(i de %o(i,− *fânta &uceni( ilofteia,− *fântul &ucenic &ontanus, preotul, şi so(ia sa, &aIima,



− *fântul "erar/ Andrei Ja%una al 'ransilvaniei,− *fântul "erar/ &artir Antim "vireanul,− *fântul "erar/ -alinic de la -ernica,− *fântul "erar/ @/elasie de la 0âme(,− *fântul "erar/ "lie "orest,− *fântul "osif mrturisitorul din &aramureş,− *fântul "erar/ "osif cel nou de la Partoş,− *fântul "erar/ Pa/omie de la @ledin,− *fântul "erar/ *ava Brancovici,− *fântul +iceta de 0emesiana,− *fântul "erar/ eontie de la 0du(i,− preotul mrturisitor &oise &cinic din *ibiel,− *fântul "erar/ +ifon, patriar/ul -onstantinopolului,− *fântul "erar/ Petru &ovil, mitropolitul Hievului,− *fântul "erar/ *imion Jtefan al 'ransilvaniei,

− *fântul "erar/ Earlaam al &oldovei,− -uviosul Antipa de la -alapodeşti,− -uviosul Antonie de la "ezeru!Eâlcea,− *fântul -uvios @/eor%/e de la -ernica,− *fântul "erar/ @ri%orie Dasclul,− -uviosul Daniil *i/astrul,− -uviosul Dimitrie cel nou din Basarabi,− -uviosul Dionisie cel smerit,−

*fântul "erar/ Dosoftei,− *fântul -uvios @ri%orie Decapolitul,− -uviosul @/erman din Dobro%ea,− *fântul -uvios "oan "acob ?ozevitul,− -uviosul "oan -asian 0omanul,− *fântul -uvios "oan de la Prislop,− *fântul -uvios "rodion de la ainici,− -uviosul +icodim de la 'ismana,− *fântul -uvios nufrie de la Eorona,− *fânta -uvioas Parasc/eva de la "aşi,− *fântul -uvios Paisie de la +eam(,− -uviosul mrturisitor *ofronie de la -ioara,− *fânta -uvioas 'eodora de la *i/la,− *fântul -uvios Easile de la Poiana &rului,− -uviosul Eisarion mrturisitorul,− *fântul &ucenic "oan Eala/ul,− *fântul &are &ucenic "oan cel nou de la *uceava,



+icolae Pintil

$redici şi editoriale despre Sfântul Apostol Andrei



$#rintele Ilie "leopa - $redic# la Sfântul Andrei



Biul al alileei şi frate al lui Petru, dintre pescari în soborul Apostolilor întâi ai fost c@emaAndrei cel minunat *ar de la mormântul tău din Patras c@emi popoarele la umneeu şi acune-ai umplut de bucurie că în 6omânia iarăşi ai !enit, unde pe Hristos omnul l-ai propo!ădu(ondacul)

*ubi#i credincioşi, astăi, la 30 noiembrie, prănuim cu multă bucurie pe Sfântul Apostol Andrecel întâi c@emat, Apostolul românilor, care a !estit 4!an$@elia lui Hristos pe pământul #ărnoastre acum aproape >000 de ani, în obro$ea şi la urile unării

Sfântul Apostol Andrei era frate după trup cu Sfântul Apostol Petru, fiii lui 4ona, din cetat

etsaida Galileei i se îndeletniceau cu pescuitul.

Ea început, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului *oan Coteătorul Apoi, auzind de întrupar7ântuitorului nostru 4isus 9ristos, s%a dus în 3apernaum, unde locuia Domnul i 6%a între/a7n!ă#ătorule, unde locuieşti5 *ar omnul i-a răspuns. 9ino şi !ei1 (*oan =, 3-38) >i a rămas ?l în ziua aceea. Astfel, Sfântul Apostol Andrei a fost cel dintâi c@emat la !estirea 4!an$@eliei lHristos

Nu după multe zile, Andrei i Simon%Petru se aflau într%o cora/ie cu tatăl lor, 4ona= 5oiau să plece

mare la pescuit peste. Atunci ;iul lui Dumnezeu i%a chemat pe amândoi la apostolie, zicându%9eni#i după /ine şi !ă !oi face pescari de oameni1 (/atei ;, =8)

Din clipa aceea au lăsat toate i au urmat lui 9ristos până la moarte i în5iere, fiind martori minunilor i +n5ierii 6ui. 4ar după înălţarea Sa la cer, tră$ând sor#i unde să plece fiecare la !estir4!an$@eliei, Sfântului Apostol Andrei i-a căut sor#ul să increştinee mai ales #ările din Gur/ării De$re

eci, mai întâi a creştinat Armenia, *!iria şi Sci#ia mare, adică <craina de astăi, înfi$ânSfânta ruce pe locul unde este Lie!ul Apoi a creştinat rimeea, sudul Casarabiei şi trecând p



la urile unării, a ăbo!it mai mult la ?omis, unde a boteat pe mul#i din Sci#ia mică, adicobro$ea de ai

4l a stat cu ucenicii săi într-o peşteră din apropiere, unde făcea Sfânta Eitur$@ie, de teampă$ânilor înc@inători la idoli Peştera poartă numele Sfântului Apostol Andrei până astăi şi afla în comuna *on or!in din sud-!estul Gude#ului onstan#a Astăi s-a construit acolomânăstire mare cu @ramul JSfântul Apostol AndreiJ

upă ce a @irotonit episcopi şi preo#i la ?omis - onstan#a de ai - Sfântul Apostol Andreitrecut prin ?racia - Cul$aria de ai - prin /acedonia, prin recia şi a aGuns în Pelopone undeăbo!it doi ani în oraşul Patras Aici a creştinat pe mul#i înc@inători la idoli, a făcut nenumăraminuni, a dărâmat capiştile idolilor şi a mărturisit pe Hristos cu multă putere

9ăând aceasta i$@emonul cetă#ii ce se c@ema 4$@eat, l-a prins, l-a bătut tare şi l-a aruncat temni#ă cu unii din ucenicii săi Apoi, !ăând că mul#i credeau în Hristos prin Sfântul ApostAndrei, l-a condamnat la moarte prin răsti$nire pe cruce în formă de &, dându-şi sufletul mâinile omnului nostru *isus Hristos la 30 noiembrie, pe timpul împăratului Dero

4u/iţi credincioi, aceasta este 5iaţa i pătimirea, pe scurt, a Sfântului Apostol Andrei. ?l a urmat toate lui 9ristos, 7ântuitorul lumii. A 5estit ?5anghelia în multe ţări, a dărâmat capitile idoleti/otezat nenumăraţi cretini, a întemeiat /iserici, a hirotonit diaconi, preoţi i episcopi i a adus credinţa în 9ristos mai multe ţări, printre care i ţara noastră.

eci noi românii a!em Ciserică de ori$ine apostolică, întemeiată în primul secol, după înăl#areomnului la cer Doi nu suntem creştina#i ca popoarele sla!e către sfârşitul primului milenipentru că noi suntem din început aici în arpa#i şi la urile unării, pe când un$urii au !enit

4uropa în secolul *9, din /on$olia şi s-au creştinat în anul 80 de tefan cel sfânt: iar sla!ii a!enit şi ei prin secolele 9** - 9*** din nord-estul Asiei şi s-au creştinat mai târiu - bul$arii, anul +;, sârbii, în anul + şi ruşii în anul 8

Aşa a rânduit pronia di!ină ca să primim credin#ă creştină direct de la ucenicii lui Hristopentru care se cade să fim permanent recunoscători

*ubi#i credincioşi, să dăm sla!ă lui umneeu că ne-a rânduit pe Sfântul Apostol Andrei să ncreştinee şi să ne unească cu Hristos prin Cote şi pocăin#ă Suntem o #ară creştină de ori$inapostolică Să ne facem !rednici de această #ară Să păstrăm cu sfin#enie poruncile omnul

scrise în Sfânta 4!an$@elie şi propo!ăduite de Apostoli Bără po!ă#uitori nu ne putem mântui fără preo#i buni rătăcim calea pocăin#ei ar dacă ascultăm de omnul, ascultăm şi de Ciserică

Sfântul Apostol Andrei ne-a creştinat şi a să!ârşit prima Sfânta Eitur$@ie pe pământ6omâniei 4l ne-a eliberat de demoni şi de patimi şi ne-a unit cu Hristos prin Gertfă şi Eitur$@i4l ne-a în!ă#at cum să ne mântuim prin smerenie, prin ru$ăciune şi prin iubire

Să ascultăm de Sfinţii Apostoli ca de +nsui 9ristos. Să ascultăm de episcopi i de preoţi ca dApostoli, că ei 5or da seama pentru sufletele noastre. Să nu lipsim de la /iserică în săr/ători, că a



este 9ristos cu toţi sfinţii. Aici este mântuirea noastră, /ucuria noastră, 5iaţa noastră. Să nu ascultăpe trimiii lui antihrist, care se leapădă de iserică, de 3ruce i de toate cele sfinte.

Apoi sunteţi datori să în5ăţaţi copiii frica Domnului. Să faceţi misiune i apostolat prin coli, prspitale, prin casele cretinilor, prin milostenii i cărţi sfinte ortodo!e. Dar mai ales în casedumnea5oastră.

Să trăim cu Hristos, să aGutăm la mântuirea copiilor noştri şi a celor din Gur şi nimic să nu facefără episcop, fără preot, fără du@o!nic 4i sunt apostolii noştri pe pământ e !om face aşa, !odobândi mântuirea sufletelor noastre, cu ru$ăciunile /aicii omnului şi ale Sfântului ApostAndrei Amin

$#rintele "leopa - &reapta credin4# a neamului românesc

Părintele 3leopa primea pe toţi cei care 5eneau la sfinţia sa, fie ortodoci, fie de altă religie, fromâni, fie de alt neam, dar ţinea cu tărie la dreapta credinţă ortodo!ă i nu se sfia să mărturisească aceasta.

2Să tiţi că rădăcina i 5iaţa poporului nostru, înaintea lui Dumnezeu, este credinţa cea dreaptă

9ristos, adică -rtodo!ia. Noi ne%am încretinat aproape de două mii de ani, din timpul SfântulApostol Andrei. 3olonitii romani, cărora le%au predicat Sfinţii Apostoli Petru i Pa5el la omacei din Grecia, când au 5enit aici cu legiunile romane, au adus credinţa ortodo!ă. ?ram daci patunci= strămoii notri sunt dacii i romanii, de la care am rămas noi, românii. De atunci, de cânam primit i dreapta credinţă în Dumnezeu, poporul nostru a a5ut 5iaţă. Până atunci a fost monumai cu trupul era 5iu, iar cu sufletul era mort. @iaţa poporului român este dreapta credinţă în 4is9ristos. ăgaţi de seamăB 3a popor cretin de două mii de ani de când suntem noi, am a5ut toaadministraţia noastră i toată tradiţia noastră sfântă. Să ţinem cu tărie la credinţa ortodo!ă.



Aţi 5ăzut dumnea5oastră, de la primii 5oie5ozi cretini ai românilor, de când sunt cele trei ăomâne, 7oldo5a, 7untenia i Ardealul, toţi au fost cretini ortodoci.

Aţi 5ăzut pe 7ihai @iteazulC 7ama lui a fost călugăriţă. Du%te la 7ănăstirea 3ozia i 5ei afla lân7ircea cel /ătrân, care a întemeiat această mănăstire i%i înmormântat acolo, o lespede de piatră care scrie< IAici odihnete monahia 8eofana, mama lui 7ihai @iteazulJ % ai auzitC ?l, domn pestrei principate i mama lui, călugăriţă.

Apoi i >tefan cel mare. Du%te la 7ănăstirea Pro/ota, unde este îngropat Petru are, făcută de e@ei 5edea lângă dânsul scris< IAici odihnete roa/a lui Dumnezeu, monahia 7aria -ltea, mama l>tefan cel mareJ.

?i domni i mamele lor, călugăriţeB @edeţi 5oi câtă unire era atunci între credinţă i conducereC Atre/uie să murimB

(7n memoria Părintelui leopa, Q/ânca-!-ar 6aiul1R, 4di#ia a ***-a, >00>, pp ;8-0)

Sfântul %icolae 3elimirovici 8 $roloagele de la 9hrida - $omenirea Sfântului Apostol Andrecel întâi chemat



?l a fost fiul lui 4ona i fratele marelui Petru, născut la etsaida, iar de meserie pescar. Ea începuta fost ucenicul Sfântului loan Coteătorul, dar arătând Coteătorul *oan către /ântuitorHristos şi icând. *ată /ielul lui umneeu1 (*oan l.3+), Sfântul Andrei =-a lăsat pe *oan şiurmat lui Hristos Apoi, Sfântul Andrei =-a adus la Hristos şi pe fratele lui, marele Petru

upă Po$orârea u@ului Sfânt, Sfântului Andrei i-au căut sor#ii să propo!ăduiască u!ântlui umneeu în Cian# şi în ?racia, apoi în #inuturile de pe cursul unării şi în 6usia de #ărmul /ării De$re, apoi în toată ?racia, în 4pir, în recia şi în Peloponnes, unde a admul#imi mari de oameni la credin#ă, sfin#indu-le apoi episcopi şi preo#i

+n cetatea Patras el a lucrat multe minuni mari întru Numele lui 9ristos i a câtigat pe mulţi pentDomnul. Printre noii credincioi s%a numărat i fratele i soţia proconsulului Aegeates. ;urioAegeates )%a supus pe Sfântul Andrei unor torturi /estiale, apoi a ordonat răstignirea lui pe cruce.

Biind încă !iu Sfântul pe cruce, el i-a po!ă#uit pe credincioşii strânşi în Gurul ei Poporul acela!oit să urce şi să îl dea Gos de pe cruce pe Sfântul Andrei cu orice de pre#, dar Sfântul nu i-a lăsaAtunci el s-a ru$at cu dinadinsul lui umneeu pentru ei, iar trupul lui s-a înconGurat delumină ne mai !ăută Acea strălucire a stat !reme ca la Gumătate de ceas, iar când ea s-a duSfântul şi-a dat fericitul lui suflet în mâna lui umneeu Aa i%a încheiat alergarea

pământească cel mai întâi chemat Apostol, primul dintre cei doisprezece Apostoli care 6%a cunoscpersonal pe 7ântuitorul 9ristos i 4%a urmat 6ui.

Sfântul Andrei a luat mucenicia pentru 9ristos Domnul la anul &E de la întrupare. Sfintele lmoate au fost duse la 3onstantinopol= capul lui a fost mai pe urmă dus la oma, iar o sfântă mânla 7osco5a.



Sfântul 4oan Gură de Aur a zis< O8oate le sunt date Apostolilor.O Adică, toate darurile, toate puteritoată plinătatea harului pe care îl dă Dumnezeu credincioilor.

Noi 5edem aceasta în 5iaţa marelui apostol, a Sfântului Andrei cel întâi chemat< 4l a fost aposte!an$@elist, prooroc, păstor şi în!ă#ător (4feseni ;. ==)

-a evan%/elist, el a dus vestea bun a >van%/eliei în cele patru col(uri ale pmântului)ca prooroc, el a prorocit botezul poporului rus şi mre(ia Hievului ca centru de iradierecreştinismului)ca pstor, el a întemeiat şi a or%anizat mul(ime de biserici)ca înv(tor, el a înv(at neobosit ziua şi noaptea pân şi de pe crucea pe care a forsti%nit, pân la ultima lui suflare,în afar de acestea, el a fost mare mucenic, fapt care a fost de asemenea dup darul *fântul

Du/ şi care nu este dat tuturor.

Astfel, !edem în acest sfânt Apostol, ca şi în al#i sfin#i apostoli, plinătatea @arului u@ului Sfâni fiecare faptă mărea#ă pe care o lucreaă omul următor lui Hristos trebuie atribuită acest@ar

Sfântul Brumentie ne demonstreaă cu putere că acesta este ade!ărul lucrurilor, întorcându-de la AleMandria în Abisinia ca episcop sfin#it, el a început să lucree mari minuni, aducând credin#ă mul#ime de popor

6e$ele Abisiniei, uimit, =-a întrebat. JAi trăit atâ#ia ani printre noi şi niciodată nu te-am !ălucrând asemenea minuni e unde ai tu acum această putere5J

Bericitul Brumentie i-a răspuns şi i-a is. JAceasta nu este lucrarea mea, ci este lucrarea @arulpreo#iei care se află întru mineJ

Sfântul apoi i-a eMplicat re$elui cum şi-a lăsat părin#i şi căsătorie şi lumea toată pentrdra$ostea lui Hristos şi cum a primit, prin punerea mâinilor Sfântului Atanasie, @arul preo#icelei mai înalte şi al facerii de minuni



(itropolitul Augustin de 'lorina - $redic# la Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, primsa întâlnire cu :ristos

Astăzi, iu/iţii mei, Sfânta noastră iserică săr/ătorete pomenirea Sfântului Apostol Andrei.

Andrei este unul dintre cei => ucenici ai lui Hristos 8radiţia spune că după +nălţarea lui 9ristos3er i după 3incizecime a propo5ăduit ?5anghelia în Sciţia sau în Volhida. ?!istă i mărturii scrică a predicat în itinia i Pontul ?u!in, în Propontida, în 3alcedon i în izanţ, în 7acedonia, 8racia, în 8esalia i în Grecia până la 9erson. De la 9erson s%a întors în izanţ i după ce lhirotonit acolo episcop pe Stahie, a 5enit în Peloponez. +n Patras a fost arestat de către antipat?gheat care l%a răstignit cu capul în :os.

Acesta a fost sfâritul Sfântului. Dar care a fost începutulC Astăzi se citete acea pericoe5anghelică care 5or/ete despre prima întâlnire a Apostolului cu 9ristos "5ezi 4oan ), Q#%#E(.

MMMAndrei era originar din etsaida. Aparţinea unei familii sărace de pescari. 3ap al familiei era 4onAndrei i fratele său, Simon, împreună cu tatăl lor a5eau o /arcă pescărească i pescuiau în lacGalileii. 8răiau o 5iaţă smerită i linitită. Pentru multă lume erau nite necunoscuţi.

3ei doi fraţi, Andrei i Petru M aa s%a numit mai târziu Simon M erau nite fiinţe no/ile. 4ntereselor nu se limitau doar la meseria lor. Du se în$riGeau doar de cum !or pescui, ce !or mânca, cu!or trăi A!eau şi preocupări mai înalte 3a iudei, în religia pe care o a5eau, credeau în ade5ăratDumnezeu. redeau în toate câte le în!ă#au /oise şi profe#ii 7ergeau regulat la sinagogă i prtoate câte auzeau sau citeau, în inima lor înflorea o năde:de 5ie că se apropie momentul 5enirii l9ristos%7esia, care 5a mântui pe 4srael i întreaga lume. u această nădeGde trăiau aceşti sărapescari din alileea



De aceea, când au auzit că la râul 4ordan s%a arătat 4oan proorocul, care profeţea că 5ine 7esia chema lumea la pocăinţă, Andrei i Petru au alergat i s%au dus la 4ordan, de5enind ucenicii lui 4oa+naintemergătorul. ât de mult#umi#i erau că-l ascultă şi că-l !ăd1

Dar când într%o zi, 9ristos, ca un necunoscut, păea pe ţărm, 4oan, care 6%a cunoscut, plin de /ucuri de 5eselie +l arată lui Andrei i lui 4oan, e5anghelistul i zice< %*ată /ielul lui umneeu(*oan =, 3+) sau precum a zis în altă împre:urare< %/ielul lui umneeu care ridică păcatul lum

(*oan =, >8)+n aceste puţine cu5inte se cuprinde taina dumnezeietii iconomii. Să fim atenţi. upă cum obserSfântul *oan ură de Aur, *oan nu spune simplu %/iel', nu 7l numeşte simplu %/iel', %/ielul' Acest articol @otărât %l' înseamnă că Hristos nu este unul dintre mul#ii miei pe cae!reii îi înGun$@iau în fiecare an de Paşti, ci este <nicul /iel 7ielul în comparaţie cu care mie5reilor erau doar nite icoane i nite um/re. 4l este *bă!itorul şi /ântuitorul lumii Sfânt*oan ură de Aur, tâlcuind şi cu!ântul %el ce ridică', obser!ă că Gertfa Sa de pe ol$ota a founică 4ar prin mi:locirea acestei :ertfe unice se iartă păcatele întregii lumi. +ntotdeauna 9ristridică, ia asupra Sa, iartă păcatele lumii, prin mi:locirea credinţei i a să5âririi 8ainei Dumnezeie

?uharistii.

Andrei şi *oan, când au auit aceste cu!inte ale 7naintemer$ătorului *oan, cu!inte carepreentau pe Hristos ca *bă!itor al lumii, au @otărât să se apropie de Hristos şi să-E cunoascde aproape 4oan +naintemergătorul nu a5ea să se întristeze că 5or pleca de lângă el i 5or merdupă 9ristos. A!ea să se bucure Pentru că a5eau să%6 cunoască pe Acela căruia el +i e+naintemergător, precum el însui spusese, că nu este 5rednic să dezlege %cureaua încăl#ăminteloEui (/arcu =, 2) +n felul acesta ucenicii a5eau să progreseze spre o în5ăţătură i spre o cunoateneasemănat mai înaltă. Pentru că 9ristos este %Alfa şi Fme$a, el dintâi şi el de pe urm

7nceputul şi Sfârşitul' (Apocalipsa >>, =3) Andrei i 4oan se apropie de 9ristos. Hristos îi !ede că !in după 4l, se întoarce şi îi întreabă. %căuta#i5' 4i răspund. %7n!ă#ătorule, unde locuieşti5' *ar Hristos le spune. %9eni#i şi !ede#i(*oan =, 38) Fcenicii a:ung acolo unde locuia 9ristos. A5ea casa 6uiC Nu. 6ocuia pro5izoriu casa 5reunui străin. 7n acea casă săracă Hristos i-a primit pe Andrei şi pe *oan şi a desc@isdiscu#ie cu ei, care a #inut ore între$i ât am !rea să ştim şi noi ce au discutat1 ?5anghelia nu zice ce au discutat. Dar nu e!istă nici o îndoială că su/iectul dez/aterii a fost +mpărăţia 3erurilocare 5enea în lume. 4ar ei, peste puţin, 5or fi chemaţi ca primi predicatori i în5ăţători ai acest+mpărăţii. 7naintea oc@ilor ucenicilor se desc@idea o nouă lume Pentru prima dată, asculta

lucruri care le luminau cu$etul, le încăleau inima şi care pe om îl $uduie, îl îndeamnă sprac#iune

Aceasta a fost prima întâlnire a celor doi ucenici cu 9ristos. Atât de impresionaţi au fost Andrei 4oan de această întâlnire, încât unul dintre ei, 4oan, care a scris mai apoi ?5anghelia, a consemnatora întâlnirii, că era %ca la ceasul al ecelea' (*oan =, ;0) 3easul al zecelea după ceasul e/racorespunde cu ora $ după%amiază conform ceasului nostru. *ar că impresia pe care le-a făcutaceastă întâlnire a fost uriaşă se !ede şi din faptul că Andrei, plin de entuiasm, a aler$at şi laflat pe fratele său Petru şi i-a spus . %E-am aflat pe /esia1' (*oan =, ;+)



Pentru că Hristos este i!orul cristalin, %apa cea !ie' (*oan ;,=0), copacul cel nemuritor, %pâin!ie#ii' (*oan +,3) lumina, soarele care lumineaă, încăleşte şi !iaă, măr$ăritarul cel de mupre# -rice imagine am folosi este inferioară realităţii. Acesta este 7esia i 4z/ă5itorul lumii.

Pentru Andrei, cel mai important moment din !ia#ă a fost momentul în care E-a cunoscut pHristos S-a întipărit atât de !iu în sufletul său, încât a!ea să-l #ină minte până în celălamoment <ltimul moment din !ia#ă, în care şi el, răsti$nit, dar mai mult, răsti$nit cu capul în Go

după cum am spus, şi-a dat sufletul său pe cruceYYY3el mai important momentB >i acum 5ă între/< are este cel mai important moment din !ia!oastră5 -amenii acestui 5eac ne 5or răspunde la această între/are potri5it importanţei pe caredau anumitor persoane sau lucruri.

Pentru cel care este dator sume uriaşe, cel mai important moment este cel în care datoria i şter%e. Pentru cel întemni(at, cel mai important este momentul în care înc/isoarea se desc/ide şi iese afar.

Pentru cel captiv, momentul eliberrii, pentru cel bolnav, care se prime<duieşte s moar, cel mai important este momentul în ca sntatea i se restabileşte şi iese din spital. Pentru un student, momentul în care îşi ia diploma. Pentru altul, momentul în care îşi face nunta. Pentru altul, momentul în care i se naşte un copil. "ar pentru altul, momentul în care lozul su a câşti%at milioane8

ar din toate aceste momente, neasemănat mai important este momentul în care omul se treeşdin somnul păcatului şi ăreşte lumina cea dulce a credin#ei în Hristos F, momentul în ca

cine!a 7l cunoaşte pe Hristos, nu formal, ci du@o!niceşte, şi 7l simte de acum ca pe /ântuitorşi *bă!itorul lui personal Acest moment este cel mai important eoarece nicăieri în altă partda, nicăieri în altă parte, omul nu poate să-şi $ăsească bucuria, pacea, iubirea, ibă!irea mântuirea

4u/iţii mei, îngăduiţi%mi să 5ă între/ pe fiecare dintre 5oi< 4Mistă în !ia#a !oastră un astfel moment5 6ăspunde#i-!ă sin$uri1

(Fmilia /itropolitului de Blorina, părintele Au$ustin Landiotul, luată din prima edi#ie a căr

%Picături din apa cea !ie', Atena, =8>,cu o mică re!iuire în 30-==->00> )(traducere din elină. mona@ul Eeonti



Sfântul Atanasie cel mare - "uvânt de laud# la Sfântul Apostol Andrei

). @ăzând această strălucită turmă a Duhului i aruncându%mi undiţa apostolească în marea

ade5ărat senină i fără 5aluri, îmi amintesc de glasul stăpânesc care strigă< %9eni#i după /ine şi !oi face pescari de oameni' /t ;, =8T -, cu5ânt cu putere multăB -, cu5inte ade5erite prin fapt-, făgăduinţă ade5ărată, ce crete pe zi ce treceB 3ăci a cui este pescuirea această minunatăC 3ineste cel ce a adunat acum 5estitul acesta praznic, cine altul decât, e5ident, 5estitul între apostoAndreiB 3el ce a desfăurat mre:ele lim/ii i ale amintirii, ca să umple această sfântă coră/ioară ccârmele apostoliei, îndreptând această arcă spre cer.

>i care sunt primele 5ânaturiC 3are sunt prăzile ostenelilorC 3ei ce îi strălucesc haina sfinţenprin 5irtuţi. 3ei dintâi i%au întins aceste /raţe apostoleti i pe cei de afară rătăciţi i%au 5ânat mântuire. Dar dei săr/ătorii de faţă acest mare Andrei ne%a dat prile:urile, totui întregul so/or



apostolilor se cinstete împreună cu el. 3ăci pe acetia harul i%a unit, iar spaţiul nu%i desparte. dacă cine5a ar 5rea să laude o cunună cu flori împodo/ită din pietre de mult preţ, din oricare pari%ar începe laudele, odată cu părţile 5a admira i întregul. Sau aa cum cine5a ar 5edea un lanţ aur i ar atinge o 5erigă i întregul lanţ s%ar mica, la fel i cu5ântul mergând către un singur apostoprin el îi cuprinde pe toţi potri5it cu5ântului inspirat de Dumnezeu al Sfântului Pa5el< %acă umădular se bucură, toate mădularele se bucură împreună cu el' = or =>, >+T 3e armoniemădularelor a mai arătat firea, aa cum harul Duhului Sfânt a unit în armonie dănţuirea apostolilo

3u ade5ărat un singur har, cel care a adunat pe apostoli oaste Stăpânului.E. @ino, aadar, la toţi i prin toţi pe fiecare să%l admirăm. Andrei, numele /ăr/ăţiei apostoleti, cdintâi care 6%a arătat în5ăţător pe Stăpânul, începutul dănţuirii apostoleti, cel ce iute a 5ăz5enirea stăpânească, cel ce a schim/at ucenicia lui 4oan otezătorul cu în5ăţătura lui 9ristopecetea cu5intelor otezătorului. 3ăci era cel mai încercat dintre ucenicii lui 4oan. 6a rasfenicului a căutat ade5ărul 6uminii, precum cine5a care, în lumini o/scure fiind, încearcă să o/inuiască cu iz/ucnirile de lumină ale lui 9ristos. Dar 4oan, stând în repe:unile 4ordanului /oteturme, pregătind în ape pocăinţa drept antidot pentru poruncile lui 7oise i cu repe:unile 4ordanultăia ascuţiul sa/iei lui 7oise. 3ăci pe cei cărora călcarea poruncii moarte le%a născut, pe ace

otezătorul, răpindu%i, i%a trimis înainte prin pocăinţă. ;iindcă încă nu era prezent 3el ce dezlemoartea, prin punerile /otezului, moartea se îm/lânzea, fără de 5oie în5ăţând iu/irea de oameni prpocăinţă. Dar când a fost de faţă Stăpânul, ascuns fiind de înţelepciunea iconomiei i ascunzându%fulgerarea 5redniciei în 5emântul de muritor, cunoscându%6 4oan, îndată s%a schim/at din ucenic purtător de scut i trăgându%i mâna, propo5ăduitor al 3elui de faţă s%a făcut. %*ată, mielul lumneeu, el ce ridică păcatul lumii' Acesta, zice, este 4z/ă5itorul morţii. Acesta enimicitorul păcatului. ?u sunt trimis 5estitor al 7irelui, iar nu mire. Purtător de scut, nu Stăpân, a5enit.

Q. 6a aceste cu5inte, cel mai 5estit dintre Apostoli, Andrei, străpuns fiind, părăsind pe ucenicalergat spre 3el propo5ăduit. >i primind legământul cu5ântului, de5ine mai ascuţit la lim/ă dec4oan i apropiindu%se de Stăpânul, i%a arătat dorul de chip, părta drumului luându%l ?5anghelistul 4oan. >i amândoi împreună, lăsând sfenicul, s%au dus la Soare. Andrei cel dintâi răsal apostolilor. ?l a deschis uile ucenicilor lui 9ristos. ?l a fost cel dintâi care a cules roadearăturii profetice, care a întrecut năde:dile tuturor. Primul care a îm/răţiat pe 3el ateptat mpresus de toţi. 3el dintâi a arătat poruncile legii date la 5reme. 3el dintâi care a oprit lim/a l7oise nesuferind%o să mai 5or/ească după 9ristos, nu insultându%l pe în5ăţătorul iudeilor, preferând în locul celui trimis pe 3el ce trimite. Sau mai degra/ă el, cel dintâi, s%a arătat cinstindupe 7oise, fiindcă el, cel dintâi, 6%a cunoscut pe 3el profeţit de 7oise. %Profet !ă !a ridica !ou

omnul umneeul nostru dintre fra#ii !oştri ca mine, de 4l să asculta#i' Se ridică deasuplegii, ascultând legea. 6%a auzit pe 7oise zicând< 1De ?l să ascultaţi. 6%a auzit pe 4oan strigân14ată, 7ielul lui Dumnezeu. >i pentru do5edirea legii s%a făcut dezertor al legii. ecunoscând profetul profeţit, îl conduce de mână pe fratele său la marea descoperire. 6ui Petru care nu tiaarată comoara 16%am aflat pe 7esia după 3are tân:im. Pe 3el a 3ărui 5enire am nădă:duit%o, pAcela să%6 răpim acum în contemplare. 6%am aflat pe 3el pe care profeticetile trâm/iţe ne%poruncit să%6 ateptăm. A 5enit 5remea pe care harul a propo5ăduit%o, pe care dorul nădă:duia să5adă cu ochii. 3ăci, zice, a găsit Andrei pe fratele lui, pe Simon i împarte cu el comoara 5ederii.duce de mână pe Petru la Stăpânul. - străină minuneB Astfel Andrei se face ucenic i în5ăţător

oamenilor. >i%a început ucenicia în5ăţând pe alţii. ăpete 5rednicia apostoliei. 6%am aflat pe 7es



-, câte nopţi fără somn au petrecut lângă repe:unile 4ordanului, iar acum pe 3el dorit 6%am aflatB Na o5ăit după cu5ânt Petru, căci era fratele lui Andrei i cu 5oinţă fier/inte s%a gră/it să%i deschiurechile.

$. 6uându%l pe Petru, Andrei l%a adus pe cel părta neamului lui la Stăpânul, părta făcânduuceniciei. Aceasta a fost prima ispra5ă a lui Andrei. A mărit numărul apostolilor, l%a adus pe Petrca 9ristos să%l afle pe corifeul ucenicilor. Astfel încât Petru, întru mărturisirea prin care s%a aflat m

târziu /ineplăcând Domnului, de la Andrei a rodit seminţele acestei /uneplăceri. Dar schim/laudelor între ei este în /alanţă din am/ele părţi. 3ăci /unătăţile aparţin amândurora i am/ii laudă cu aceleai /unătăţi. 3âtă /ucurie a adus tuturor Petru care a răspuns iute la între/ăriStăpânului i el a rupt tăcerea ucenicilor< %ine ic oamenii că sunt 4u5' /t =+,=3T >i ca i câel ar fi fost lim/a celor între/aţi sau ca i cum ar fi grăit prin el toţi laolaltă, el singur, mai presus dtoţi a 5or/it< %?u eşti Hristos, Biul umneeului celui !iu', printr%un singur cu5ânt mărturisindiconomia, i pe 3el ce iconomiseste. -, potri5ire a cu5intelorB 3ăci la cu5intele la care Andrei ladus pe Petru, la aceleai cu5inte Părintele cel de sus l%a făcut pe Petru să su/scrie, răsunându%le cun ecou. 3ăci Andrei zicea< 16%am aflat pe 7esia. 4ar Părintele ceresc i%a sugerat lui Petru să zic18u eti ;iul lui Dumnezeu 3elui 5iu, dar acestea le%a poruncit să le zică nu numai lui Petr

Spune, o, Petre, între/at fiind, cu5intele lui Andrei. Arată%te gata să răspunzi +n5ăţătorului. 3ăci nminţit Andrei, zicându%ţi< 1Pe 7esia 6%am aflat. Dar tu cu5ântul e5reiesc, mutându%l în ?lladstrigă< 18u eti 9ristos, ;iul lui Dumnezeu celui @iu. @ezi cu câte daruri se împodo/ete Andrchiar de la începutul uceniciei luiC

#. Dar când 7ântuitorul, lăsând cetăţile, um/la prin pustie, mulţimile oamenilor 5eneau după ?neputând suferi despărţirea nici măcar pentru puţin. Dar era în pustie lipsă de hrană i pântecele nsuferea. 4ar 7ântuitorul, co5ârind pustiul, reînnoiete minunea 5eche i face iarăi pustiul martorminunilor să5ârite oarecând în pustiu i făcându%i pe ucenici ospătari, le%a poruncit ca din gustar

lor să hrănească mulţimile. Dar so/orul ucenicilor îndată s%a tul/urat de lipsă i pri5ind unii cătalţii i neînţelegând ceea ce a5ea să se petreacă, cu cugete omeneti s%au 5ătămat. Aadar, ucenic5or/eau altce5a unii către alţii, 5estindu%4 lipsa. Dar Andrei, fiind între cei prezenţi, mustrându%necredinţa, i%a trecut cu 5ederea, dând 7ântuitorului prile:urile minunii. 3ăci ce ziceC 1Nu sudecât cinci pâini i puţini peti. 3e face, aadar, 7ântuitorulC Aduceţi%le pe acestea aici. mărturisirea lipsei s%a făcut /elug de /unătăţi.

&. 3ăci 7ântuitorul, să5ârind de:a alte minuni în petrecerea 6ui pe pământ i cu ucenicii petrecândestulă 5reme, S%a dus la ceruri. Dar apostolii, stră/ătând lumea, împrătiindu%se fiecare în alparte, au împărtăit lumii u5oaiele harului. Aici, aadar, acest fericit Andrei, umplând de har ?lla

i totodată ţinutul /ar/ar, i prin minuni înduplecând neamurile spre credinţă a fost trimis la cel mmare luptător al necredinţei, mă refer la Ahaia. De unde, pe mulţi scriindu%i în ceruri, a fost predcrucii pentru credinţă. >i a imitat prin felul morţii pe Stăpânul, pentru ca, prin comuniunea patimsă arate mărimea dorului. 3rucea a fost înfiptă în mi:locul ?lladei i Andrei a fost spânzurat pe eprin răstignirea lui propo5ăduind pe 3el răstignit i prin cuie, crezând cuielor i prin patimmărturisind patimă.

Aflându%se dincolo de 5iaţa această muritoare, prin patima lui, a arătat i mai lucrătoare puterîn5ăţăturii lui. 4ar pe cei pe care nu i%a con5ins 5or/ind în pu/lic, pe acetia i%a înduplecat ucis fiin

>i pe care nu i%a tras la credinţă 5or/ind, pe acetia i%a pescuit pătimind. +mpărţit fiind între cer



pământ, a5ând adică pământul pentru trup, iar de cer fiind motenit cu sufletul, 5eghează de sturmele oamenilor prin tămăduiri i minuni, făcându%i de%a dreapta pe cei de pe pământ. 3ăci cei faţă au odrăslit spicele acelei arături i din acea în5ăţătură au înflorit strugurii credinţei. >i 5dascăli ai dreptei credinţe 5%aţi făcut, neguţători ai +mpărăţiei 3erurilor aţi 5enit împreună la 3el 3are se minunează cerul. 3ăci al lui 9ristos este cu5ântul, prin fericitul Pa5el, %dacă rămâneîntru 4l, !om şi împără#i împreună cu 4l' > ?im >, =>T 6ui fie sla5ă în 5ecii 5ecilor. Amin.

u!ânt de laudă la Sfântul Apostol Andrei (P, >, ==0=sau C4P4S, !ol 3+, p 303-30+)T

traducere şi adaptare: aura >nac

sursa: /ttp:MMNNN.mFriobiblos.%rMteItsM%reeOMat/anasiose%omion./t

$rotosinghel 3asile 3asilache - $redic# la Sfântul Apostol Andrei

;raţi cretini, totdeauna de chemarea cea dintâi se /ucură cei ce din 5reme au pornit către ea. 3ăpe cine îl găseti pe calea către ideal, pe acela îl i iei mai întâi la rosturile cele mari ale 5ieţii.

apoi 5ine rândul i celor din depărtări i din întuneric, să fie chemaţi la cinste i lumină...

*ată, de ne-am opri pri!irile la cei => Apostoli ai /ântuitorului, pentru a !edea cine sîn!rednicit de marea cinste de a fi cel întâi c@emat la apostolat de către 7nsuşi umneeu, a!edea că !rednicia s-a dat aceluia ce însuşi el pornise pe calea sfin#eniei 4 Sfântul Andrei carea bucurat de această dumneeiască sla!ă, pentru care i se ice pentru totdeauna, Ucel întc@emat dintre apostoli'

+ntr%ade5ăr, fraţilor, pentru a se în5rednici de această sla5ă cerească de a fi primul ales dintapostoli, Sfântul Andrei încă din tinereţe i%a ales el mai întâi o chemare sfântă. 3ăci dei era fi



săracului pescar 4ona din etsaida, el nu s%a căsătorit ca fratele său Petru, ci dorind o 5iaţă de aleatrăire, alerga să fie ucenic aceluia care propo5eduia în pustie.

?ânărul Andrei, auind că în !remea lui este cine!a care e profetul lui umneeu ce predicpocăin#a, s-a şi dus la el cu @otărârea de a fi următor al sfatului sfânt i aşa a aGuns el cel dintucenic al Sfântului *oan Coteătorul

De la acest 5estitor al lui Dumnezeu, Andrei, cel înflăcărat de râ5nă sfântă, a aflat multe taine aînţelepciunii lui Dumnezeu i ce5a mai mult, pe +nsui Domnul 9ristos, căci Sfântul 4oan, U!ăânpe *isus trecând, i-a spus lui şi celălalt ucenic al lui. *ată mielul lui umneeu1'

i cei doi ucenici % ne spune Sfanta ?5anghelie, auind aceasta s-au şi dus după *isus *ar *isuîntorcându-se şi !ăându-i !enind după ânsul, le-a is. Ue căuta#i5' i ei au răspuns. U6a!iadică 7n!ă#ătorule V unde locuieşti5' i el le-a is.' 9eni#i şi !ede#i1' i ei s-au dus şi au !ăunde şedea şi au rămas cu ânsul în iua aceea' i nu mult după aceea, Andrei, $ăsind mîntâi pe Simon, fratele său, i-a is. UAm aflat pe /esia, adică pe Hristos i l-a dus la *isus(*oan =, 3+-;3)

;raţilor, iată cum Sfântul Andrei e acela care i%a ales el mai întâi calea cea sfântă, iar după aceea a /ucurat de cinstea de a fi cel întâi chemat între apostoli. 3ăci i în 5remea lui, i astăzi i depururea, Dumnezeu iu/ete mai mult pe acei oameni care de /una lor 5oie îi arată dragostea cătDumnezeu. Pentru că se spune la 3artea Sfântă< UPe dătătorul de bună !oie iubeşte umneeu(** or 8, 2)

;raţi cretini, Sfantul 4oan otezătorul, cunoscând sufletele alese ale ucenicilor săi, Andrei i 4oai apoi tiind i sfâritul lui apropiat, i%a trimis pe dânii la 7ântuitorul mai apoi, ca să 5adă tot ce

ce face ?l i să%i urmeze 6ui. >i iată, 5enind i 5ăzând ei toate câte făcea Domnul nostru 4is9ristos, care prin puterea Sa să5ârea minuni mari, căci Uorbii !ăd şi olo$ii umblă, leproşii cură#ă şi surii aud, mor#ii în!ie şi săracii bine!estesc' (/atei **, ), au rămas deplin încredinţcă Acela, care le%a zis pentru prima dată< U9eni#i să !ede#i', e +nsui Dumnezeu. De aceea câ7ântuitorul a început Dumnezeiasca mântuire a oamenilor i i%a chemat i pe ei ca ucenici, ei au5enit, după cum ne spune Sfânta ?5anghelie< U*ar pe când umbla omnul *isus Hristos pe lân$/area alileii a !ăut doi fra#i, pe Simon care se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele luaruncând mreGele în mare căci erau pescari şi le-a is. U9eni#i după /ine şi !ă !oi face pescuitode oameni' *ar ei lăsându-şi îndată mreGele s-au dus după ânsul' (/atei ;, =->0)

+ntr%ade5ăr că i de aici se poate 5edea dragostea cea neţărmurită pe care au a5ut%o aceti ucenfaţă de 7ântuitorul, încât la cu5ântul de chemare al 6ui, ei toate au părăsit< pe părinţi i casa locora/ia i pescuitul lor, pe prieteni i mre:ele lor, urmând lui Dumnezeu. >i cât de greu 5ine astăchiar multora dintre noi, să ne despărţim de a5uţii i de sla5a lumii acesteia precum i de prieteni de plăceri 5ino5ate, pentru a urma pe căile DomnuluiB...

De multe ori pe noi ne supără sfatul părintesc al lui Dumnezeu, dacă e 5or/a să ne oprească de pră5ălirea noastră în spuze de păcate i fărădelegiB... >i aa nu numai că nu ascultăm de glasul cceresc, dar de multe ori pri5im la el chiar cu urăB...



;raţilor, după ce +nsui Domnul 4isus 9ristos împlini opera mântuirii, înainte de a se înălţa la ceruchemând pe Sfinţii Apostoli le%a spus< U/er$e#i în toată lumea şi propo!edui#i 4!an$@elia la toafăptura' (/arc =+, =) *ar după ce şi u@ul Sfânt se po$ori asupra lor, tradi#iunea ne spune Sfântul Apostol Andrei i-au căut sor#ii să predice e!an$@elia în Sci#ia, în Gurul /arii De$re aşa Sfântul Andrei a şi plecat la propo!eduire Uîn deşertul sci#ilor, ce se numeşte antropofa$ilor, deoparte şi de alta a /ării De$re şi în păr#ile ei dinspre nord şi apus' ( Dic@ifalist, *st Cis **, 38)

>i în mulţi ani de trudnic apostolat, Sfântul Andrei a predicat în5ăţătura 7ântuitorului în itinPropont, 9alchedon, izanţ, 8racia, 7acedonia până la gurile Dunării, apoi a trecut pr8ransnistria de astăzi până la 3herson i tot tradiţiunea ne spune că a aGuns şi la Lie! şi Do!$oropri!ind cu oc@ii înlăcrima#i de durere de pe culmile oraşului de pe Dipru, în ce nea$pă$ânătate trăiesc popoarele acelor #inuturi

i Sfântul Andrei nu putea !edea decât o sin$ură cale a ibă!irii lor. lumina lui Hristos, ade!ărEui şi dreptatea Eui care să-i delăn#uie din adâncurile iadului celui sufletesc e aceealăcrimat pri!ind la acele culmi de răutate de pe !ăile cele pâcloase ale Diprului, !ăând cu

$eme balaurul că nu poate să în$@ită lumina1 i cum se $uduie !ădu@ul de duşmănie, isprâncenele dealurilor lăcrămeaă de durere1 i pe dată, în ările pri!irilor Sfântul Andreîncepu a ful$ui din ceruri lumină şi ne!ino!ă#ie i astfel birui credin#a, iar şi peste acea noapde !răGmăşie răsări din ceruri, lumina ade!ărului şi căldura dra$ostei, precum şi dreptatea ce sdat fiecărui ucenic al omnului1

După ani de misionarism apostolic al Sfântului Andrei în părţile de nord ale 7ării Negre, co/orânla 5ale către noi prin Do/rogea de astăzi, ca i un soare ne /inecu5ânta i slo/ozi chemarapostolică i către strămoii notri. Apoi în izanţ, în 3onstantinopolul de astăzi, întemein

/iserica, Sfântul Andrei alese episcop pe Stahie, unul din cei 0L de ucenici ai Domnului, care esteprimul episcop al izanţului. După aceea trecu în 8esalia, în ?lada i apoi în Ahaia. -, multe suoraele i popoarele la care a predicat dumnezeiescul apostol Andrei< în Neocezareea, în Sinope, 4eracleia, în 8rapezunt, în 3herson, în Patara i încă în multe altele. >i ce popoare n%a cuprins el crâ5na sa apostolică, în /raţele de lumină ale credinţei< pe greci, pe turci, sciţi, alari, alasci, sla5i alte multe mărunte neamuri. >i precum se spune, pe toate acestea Unu le-a urmat aşa de$rabprecum le trecem cu cu!ântul Du, ci în fieştecare #ară răbdând multe împotri!iri şi multe lucrăcu ane!oie, însă le-a biruit pe toate cu darul şi aGutorul lui *isus' (Prolo$ Eunii Do! 30 ile)

+ntr%ade5ăr de ar fi să pomenim numai chinurile ce le%a îndurat în Sinope i încă ar fi groza5 d

multB at:ocură, /ătăi, schingiuiri de moarte i alungări... 3ăci oriunde se ducea, pătrundea întuneric de necredinţă, de ură i de groza5ă săl/ăticie sufleteascăB Dar să ne oprim la cele ceîndurat în 5echea Patra a Ahaiei M în Grecia de astăziB

Aicea după ce să5âri multe minuni, 5indecând pe mulţi /olna5i de suferinţe groza5e, dintre caţinem să pomenim chiar pe 7a!imilia, soţia lui ?geat, conducătorul cetăţii Patra, care suferea de/oală pe care nimeni nu o putea tămădui, primi de la acesta drept plată, pedeapsa cu moartea pentcă încretinase pe soţia sa i pe fratele său, Stratoclea. 4ar pentru că Sfântul Andrei 5or/ise cu atâcăldură de :ertfă de pe cruce a 7ântuitorului, păgânul ?geat dădu porunca să fie i el răstignit

capul în :os. i în clipa în care Sfântul Andrei pri!i la crucea Gertfei sale, într-o i de 3



noiembrie, $răi unele ca acestea. UF, cruce atât de mult dorită, eu !in la tine plin de bucuriePrimeşte-mă cu uşurin#ă pe mine, ucenicul Aceluia care a fost răsti$nit pe bra#ele tale, căci şi etotdeauna te-am iubit şi am dorit să te îmbră#işe'

i aşa într-o dra$oste sfântă şi prin moarte, Sfântul Andrei se înfră#i cu fratele său Petru, caa!u acelaşi sfârşit, fiind şi el răsti$nit pe cruce tot cu capul în Gos ar ce!a mai mult, amândprin aceasta se în!redniciră să primească cununa c@inurilor Gertfei /ântuitorului1 i aşa c

cinste mare şi prin moarte, ei au păşit în sla!a cea dumneeiască ce acum şi în !eci nu arsfârşit

*ar noi românii, de-a pururea !om mul#umi omnului că ne-a în!rednicit prin strămoşii noşsă auim $lasul apostolic ce a răsunat în casa sufletului nostruăci şi noi, ca şi Sfântul Petru, am auit de la Sfântul Andrei cel întâi c@emat, c@emareapostolică. U9eni#i, aflat-am pe el dorit1'

9eni#i la credin#a cea cerească, căci aflat-am pe Hristos 7mpăratul luminii, al mântuirii, al păcşi al sla!ei celei !eşnice Amin

(Protosin$@el 9asile 9asilac@e, predicatorul Sfintei Patriar@ii (=8;0-=8;;) (predica rostită 6adio 6omânia în 30 noiembrie =8;3))

Sfântul Andrei, apostolul românilor; <=ncotro se îndreapt# 4ara aceasta ocrotit# de SfântulAndrei>? "um ne-am întristat apostolul>

2Ar tre/ui să ne trăim credinţa i chemarea noastră de popor cretin cu mai multă seriozitateresponsa/ilitate. Andrei înseamnă 2/ăr/ătosul, 2cura:osul, cel căruia nu%i este ruine să spună este în conformitate cu Ade5ărul, iar Ade5ărul este 9ristos. 3el căruia nu%i este ruine de ace9ristos. 3el care +l iu/ete pe acest 9ristos i poate să dea oricând mărturie prin 5iaţă i prcu5ântul sau despre acest 9ristos. Asta 5rea să ne spună Sfântul Apostol Andrei. Fn pic mai mul



seriozitate, chiar dacă nu ne ascultă nimeni i toată lumea ne ia în râs, chiar dacă toată lumea ne peste picior2.

YYY23hiar dacă lumea din :urul nostru se pră5ălete în iad, este trea/a ei, noi nu a5em dreptul să npră5ălim cu ea în iadB

$#rintele "iprian %egreanu - $redic# - @ucuria de a r#spunde chem#rii şi de a chema la

:ristos +.2Primul lucru care se spune în ?5anghelie despre Sfântul Apostol Andrei, este ceea ce mărturiseSfântul 4oan ?5anghelistul< Atunci când 7ântuitorul a co/orât la 4ordan, doi dintre ucenicii cei mapropiaţi ai Sfântului 4oan otezătorul, Andrei i încă cine5a al cărui nume nu ni se spune M accine5a s%ar putea să fie chiar 4oan % l%au auzit pe acesta spunând< 24ată 7ielul lui Dumnezeu, 3el ridică păcatele lumii.

>i imediat, acetia doi au a5ut râ5nă i dragostea i ascultarea să%6 urmeze pe 7ântuitorul, cu toacă ?l era un necunoscut pentru ei în momentul acela +nsă ei tiau de la Sfântul 4oan otezător

că 5a 5eni 3el ce 5a /oteza cu Duh Sfânt i astfel, 6%au urmat fără ezitare, au crezut desă5ârit cu5ântul Sfântul 4oan, au crezut că acesta este 7esia.

% Sfântul Andrei a a5ut ascultare desă5ârită, dar înainte de ascultare a spune că este căutarAde5ărului, căutarea lui Dumnezeu, nemulţumirea cu cele ale 5eacului acestuia. Sfântul ApostAndrei a părăsit casa sa i s%a dus ca să caute Ade5ărul. ?l a înţeles i a cunoscut Sfânta Scriptură duh i astfel, atunci când Sfântul 4oan otezătorul 6%a arătat pe 9ristos, a plecat cu /ucurie i 6urmat a5ând i îndrăzneala cea /ună de a%6 între/a pe 7ântuitorul< 2Fnde locuietiC 7ântuitorul i%a dus în casa 6ui, din 3apernaum.

% 3âţi oameni nu 6%au 5ăzut pe 7ântuitorulC >i au rămas la fel, nu s%au schim/at Dar 2pământinimii lui Andrei era /un, pentru că a primit desă5ârit cu5ântul 7ântuitorului, a crezut desă5ârîn cu5ântul Sfântului 4oan că Acesta este 7esia, nu s%a smintit, dei 5enea de la cel mai mare asceSfântul 4oan otezătorul, iar el urma ne5oinţelor grele ale acestuia. 7ântuitorul trăia o/inuit, aparenţă, într%o casă de om, 2mâncând i /ând2, de aceea unii se sminteau i +l numeau 2omâncăcios i /ăutor de 5in, faţă de 4oan otezătorul care trăia în pustie i se ne5oia în moe!cepţional. Andrei a5ea gând curat, nu a5ea preconcepţii, a trecut peste toate părerile celorlalţi, ns%a îndoit de cu5ântul 2duho5nicului lui, care i%a spus că 2?l este. 6%a ascultat desă5ârit, a a5încredere i 6%a urmat.

% Dacă nu putem posti, să ne rugăm Sfântului Andrei, care era, cu siguranţă, un mare postitor. 6a f6ui să ne rugăm dacă nu a5em îndrăzneala către 9ristos sau dacă ne smintim cu uurinţă. >i atuncând tre/uie să%i chemăm la credinţă pe cei apropiaţi nouă, fiindcă cel mai greu este să%i aduci 9ristos pe cei din casa ta, mai ales cei de aproape ai tăi nu te 5or asculta< 2@ră:maii omului sucasnicii lui. Pentru că el s%a dus la Petru, fratele său, i i%a spus< 26%am găsit pe 7esia, iar dupacea el a continuat să%i cheme pe toţi spre 9ristos, aceasta a rămas o/inuinţa lui.

% ucuria neîncetată a descoperirii lui 9ristos, de a%6 cunoate i /ucuria de a aduce pe alţii

9ristos, nu o/osea, nu se plicitisea, cauta să aducă această /ucurie a prezenţei lui Dumnezeu



altora, nu se mulţumea ca numai el să se împărtăească de aceasta. @oia pe toţi să%i cheme să /ucure de Dumnezeu.

$#rintele :risostom R#d#şanu - $redic# la @iserica Sfin4ii rei Ierarhi, Iaşi +.225 8riste4ecea mare a Sfântului Andrei

% Sfântul Apostol Andrei este i ocrotitorul 3onstantinopolului. 7ultă 5reme 3onstantinopolul a fo

o cetate cretină, iar primul apostol care a trecut pe acolo a fost Sfântul Andrei i primul episcrânduit acolo a fost rânduit de el.

% Din nefericire, de 5reo #LL de ani, 3onstantinopolul nu mai este o cetate cretină, cu toate Sfântul Apostol Andrei a fost i este ocrotitorul acestei cetăţi. Ne uităm în istoria 3onstantinopolui 5edem multe chipuri de sfinţi, de oameni care efecti5 au sfidat legile acestea pământesituându%se încă din timpul 5ieţii lor în această pregustare a +mpărăţiei lui Dumnezeu i, astfel, nam fi ateptat ca această cetate care /eneficiază de atâtea mi:lociri, să rămână totui o cetacretină.

isericile s%au transformat însă în muzee, moschee, ruine. +nchipuiţi%5ă o /iserică pe :umătate, caaa arată 5estita /iserică a Sfântului 4oan ?5anghelistul i în mi:loc o piatră de mormânt la care ddouă ori pe an Patriarhul ecumenic merge i face 6iturghie. Dar tiţi cum o faceC Plângân+mpreună cu 5reo #L de credincioi care se ascund după coloane pentru că nu este permis în cetat?fesului să se tragă clopotul sau să se /ată toaca, totul se face pe fugă pentru că cetatea lui 4oan nmai este o cetate cretină.

7ergeţi în 3ezareea 3apadociei, acolo unde a acti5at slă5itul între sfinţi, @asile cel mare i 5eţi găe!act aceeai situaţie. Nu este nimeni care să facă o 6iturghie în cetatea celui care ne%a lă



6iturghia. Anul acesta s%au împlinit ELLL de ani de când s%a născut Sfântul Apostol Pa5el i cetatea lui, în 8ars, îi puneau pro/lema să facă măcar un monument dar pe care să nu se afcrucea. Fn monument care să marcheze ca un om deose/it, pe numele lui Pa5el, a plecat de acolo să cretineze lumea.

% 7ă între/ dacă la porţile 4aiului ar /ate la un moment dat un cuceritor, oare Dumnezeu, crugăciunile atâtor sfinţi care se află aici printre noi, oare Dumnezeu i%ar găsi plăcerea în cin

oameniC% Ne /ucurăm că Sfântul Andrei este ocrotitorul nostru, al românilor, însă ce înseamnă aceasprotecţie a Sfântului Apostol Andrei pentru noiC Pentru 3onstantinopol se pare că n%a însemnat malucru pentru că oamenii s%au arătat la un moment dat ne5rednici de toată această protecţie.N%au fosuficiente rugăciunile atâtor sfinţi în cetatea ocrotită de Sfântul Apostol Andrei. Dumnezeu iîntors faţa chiar i de la prietenii săi în faţa acelei teri/ile realităţi care este păcatul.

% Sfântul Apostol Andrei ocrotete cretinii români, oameni cuminţi i credincioi i se întristeapentru cei care nu împlinesc 5oia lui Dumnezeu, dar mai mult de atât nu poate face M i nu pentru

nu 5rea, ci pentru că noi nu%i dăm 5oie să facă.

% -are încotro se îndreaptă ţara aceasta ocrotită de Sfântul Apostol AndreiC 7ergem la 5ot i nimăcar o cruce nu ne facem înainte de a 5ota 5iitorul copiilor notri.

% +n ţara ocrotită de Sfântul Apostol Andrei se fac milioane de a5orturi cu /inecu5ântare statală, fac crime, se fac nelegiuiri i alte lucruri de care Sfântul Apostol nu este /ucuros. Nu tiu dacă duce Sfântul Andrei cu noi înaintea lui Dumnezeu i este mândru de noi. Spune 24atăB 4ată rodostenelilor meleB 4ată rodul călătoriilor meleB

% Sfântul Andrei a stră/ătut QLLL m pe :os iar rodul călătoriei sale suntem noi. A predicat 3u5ântpentru ca noi astăzi să întoarcem spatele 3u5ântului, să întoarcem spatele lui Dumnezeu. Să spunecă acei pai ne%au fost număraţi i că au fost în zadar. Au fost pai care nu au contat, care nu ne%sensi/ilizat, care nu ne%au spus nouă nimic. Ne%au spus alţii i i%am crezut, i%am primit cu /raţedeschise, ne%au fost dragi.

% Sfântul Apostol Andrei s%ar putea să fie trist astăzi i asta pentru că noi l%am întristat.

% Ar tre/ui să ne trăim credinţa i chemarea noastră de popor cretin cu mai multă seriozitate

responsa/ilitate. Andrei înseamnă 2/ăr/ătosul, 2cura:osul, cel căruia nu%i este ruine să spună este în conformitate cu Ade5ărul, iar Ade5ărul este 9ristos. 3el căruia nu%i este ruine de ace9ristos. 3el care +l iu/ete pe acest 9ristos i poate să dea oricând mărturie prin 5iaţa i prcu5ântul său despre acest 9ristos. Asta 5rea să ne spună Sfântul Apostol Andrei.

% Fn pic mai multă seriozitate, chiar dacă nu ne ascultă nimeni i toată lumea ne ia în râs, chiar datoată lumea ne ia peste picior. Să tiţi că ultimul cu5ânt în istoria acestei umanităţi nu%l 5a a5erăutatea i nelegiuirea, ci Dumnezeu, care 5a spune cu5ânt de mântuire aa cum l%a 5estit prapostolii Săi.



% 3hiar dacă în :urul nostru lumea se pră/uete, noi nu a5em dreptul să ne pră/uim. 3hiar dalumea din :urul nostru se pră5ălete în iad, este trea/a ei, noi nu a5em dreptul să ne pră5ălim cu în iad. >i dacă nu putem să facem ce%a făcut Sfântul Apostol Andrei pentru noi, măcar să%l rugăm ne dea un pic de seriozitate în felul cum ne trăim credinţa i puţină /ucurie în toată această trăire, ne dea puţină responsa/ilitate i un pic mai mult cura:.

$#rintele (ihai Andrei Aldea - $redic# - <Sus s# avem inimileB? +.227

2Apostolul lupilor i uurătatea noastră

% 3hiar i în gândirea lor omenească, Sfinţii apostoli "înainte de primirea Duhului Sfânt( se arătafi, de multe ori, mult mai presus decât noi. 3hiar când nu înţelegeau ade5ărul duho5nicesc M i na5eau cum % cu toate acestea, în hotarele gândirii i priceperii lor omeneti, ei căutau cele înalte, se mulţumeau cu puţin, ci căutau cele de Sus, pri5eau către lucruri mai presus de poftele, plăcerileorgoliile care îi măcinau pe cei mai mulţi din 5remea lor, ateptau +mpărăţia 3erurilor, luptau săfacă datoria faţă de Dumnezeu i faţă de neamul lor.

% De aceea s%au i aflat la locul potri5it la 5remea potri5ită, acolo pe unde a trecut 9ristos să%i chem% Sfântul Andrei se afla lângă 4oan otezătorul.

% +ncercând să a:ungă la cele înalte la măsurile date lor, omeneti, au a:uns să fie ridicaţi la ceînalte duho5niceti. >i aceasta tre/uie să fie o lecţie pentru noi. ;iindcă de multe ori ne gândim 2suntem oameni i a5em tot felul de ne5oi i neputinţe omeneti, lăsându%ne copleiţi de ele.

% Dar aceti oameni care cunoscuseră Duhul Sfânt, a5eau o grămadă de gri:i, nu a5eau confortnostru i lu!ul de acum, de care suntem dependenţi "nu a5eau maini de spălat, apă la chiu5etă,mergeau distanţe mari numai ca să aducă apă= după ce pescuiau noaptea întreagă, dimineamunceau încă să%i spele mre:ele(, dar cea mai mare comoară a lor era ascultarea cu5ântului lDumnezeu. 3hiar i în cele omeneti, ei căutau spre cele /une i înalte, pri5eau mai sus. >i%pregătit prin aceasta sufletul pentru primirea Duhului Sfânt. 8re/uie să ne dăm seama că acest har5enit pe un pământ roditor, pe un pământ pregătit, muncit înainte. ăsplata cea mai înaltă primitau de5enit prietenii lui Dumnezeu întrupat.

% 3ând ne gândim la lucrarea Sfinţilor apostoli, de o/icei nu înţelegem /ine lucrurile. 7ai ales aiîn omânia, unde suntem de atâta 5reme cretinaţi, am a:uns să ne o/inuim cu iserica, cu lucrar



lui Dumnezeu, chiar i cu minunile lui Dumnezeu M ceea ce e foarte rău. Nu ne dăm seama cât mari sunt i nu ne /ucurăm de ele cu ade5ărat.

% 3um a:ung să preţuiască -rtodo!ia cei care trăiesc într%o ţară străină, cu simţire străină, în care duce lipsa isericii.

% După ce facem e!perienţa acestei lipse, atunci când intrăm într%o /iserică i stăm la slu:/ă,

cutremurăm i înţelegem ce minune este că se să5ârete fie i o singură slu:/ă, că pe Sfânta masă prefac darurile, că poţi să iei aghiazmă, că acolo e un preot noi uităm i luăm aceste lucruri prea mare uurinţă, le pri5im ca fiind cu totul fireti. De prea multe ori intrăm în iserică ca i cuar fi casa noastră, iar nu casa lui Dumnezeu. De prea multe primim harul lui Dumnezeu ca i cum s%ar cu5eni să%l primim, iar nu ca pe o minune a milosti5irii lui Dumnezeu.

% Gândiţi%5ă că atunci când Sfinţii apostoli au pornit la propo5ăduire nu a5eau nicăieri în lume nic/iserică, toţi oamenii se închinau la anumiţi draci, idoli M 2zeii, le aduceau :ertfe, făceau nelegiupeste nelegiuiri, erau străini de Dumnezeu. >i printre aceti oameni au 5estit ?5anghelia sfinapostoli M gândiţi%5ă cât de greu le putea fi. 3hiar dacă erau luaţi în râs, nu deznădă:duiau, mergea

mai departe, /ucurându%se dacă găseau măcar unul care să%i asculte.

% Gândiţi%5ă cât de greu ne este să ne mărturisim credinţa aici, în omânia, printre colegii notri mpuţin credincioi de la ser5iciu sau de la coală.

% 3âtă osteneală, câtă :ertfă, câtă smerenie tre/uia ca apostolii să poată să întemeieze o /iserică întun loc străin. Dar nu ar fi a5ut de unde să le ai/ă, dacă nu ar fi luptat ca i în cele o/inuite, cemici ale lor să fie tot cu gândul către înalte. ?ste o gândire pe care i noi tre/uie să o câtigăm.

% Să ne dăm seama că, dincolo de imaginea noastră romantică pe care o a5em despre strămonotri, daci i romani, ei erau, de fapt, păgâni con5iniB >i în secolul al @%lea, pe aceste meleaguîncă mai erau daci păgâni. Nici 5or/ă să fi primit ?5anghelia cu uurinţăB 7ulţi dintre eiprigoneau pe cretini pe faţă, i în primul rând pe cei care pro5eneau din neamul lor i lepădasepagânismul. Despre traci se spunea că 2au inimă mai rece decât gheaţa i mai tăioasă decât sa/iaerau nite răz/oinici înfiorători, de temut, mai ales cei de la Nord de Dunăre erau săl/atici, erau derăutate înfricoătoare, atât de crânceni încât a5eau ca model lupul M care sfâie i prada, care ucide plăcere, care nu pleacă până nu ucide toată turma.

% Aici a propo5ăduit Sfântul Apostol Andrei, a cretinat pe daci, a reuit să întemeieze /iserici

inima Daciei. De aceea a fost supranumit 2Apostolul lupilor.

% Din acetia ne tragem noi. >i noi ar tre/ui să păstrăm puterea aceasta firească a strămoilor nopentru a o pune în slu:/a lui Dumnezeu, fără a ne lăsa momiţi de moliciunea i de plăcerile 5eacuacestuia. Atunci când un neam se lăsă cucerit de plăceri, după o 5reme se pră/uete.

% Să ne dăm seama că i în lucrurile noastre pământeti tre/uie să ne purtăm tot ca nite slu:itori lui 9ristos, să căutăm cele de sus i să nu ne lăsăm su/:ugaţi de mărunţiuri, să nu de5enim nioameni ai lucrurilor mărunte i neînsemnate, ci în tot ceea ce facem i în tot ceea suntem, inim

noastră să fie la Dumnezeu.



% Aa facem cinste lucrării pline de :ertfă a apostolilor i în special, a Sfântului Apostol Andrfăcute pentru noi. Să ducem la capăt lucrul cel /un început de Dumnezeu prin strămoii notri.

% 2Sus să a5em inimileB A5em către DomnulB.

Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor şi Ciua na4ional# ca zi a unirii în Durul lui :ristos$redici audio; $ierderea omeniei şi ruşinarea de a fi român <o4i tre)uie s# parcurgem

cumva drumul Sfântului Apostol Andrei?



$#rintele "iprian %egreanu +"luD-%apoca - $redic# la praznicul Sfântului Apostol Andrei+.2/; &rumul Sfântului Apostol Andrei şi drumul rela4iei noastre cu &umnezeu

2+n numele 8atălui i al ;iului i al Sfântului Duh. Amin.ș

+n ziua Sfântului Andrei, un scurt cu5ânt din partea noastră, un cu5ânt care se leagă /ine de 5ianoastră. 3um începe întâlnirea dintre Sfântul Apostol Andrei i 7ântuitorulC +ntr%un loc pu/lic, întoameni o/inuiţi, la malul 4ordanului, între mii i mii de oameni care se /otezau de către 4oan, caș

îi punea mâinile peste ei i le cerea să%i schim/e 5iaţa i să%i transforme inima din inimă de piatîn inimă de carne. Printre acetia, 4oan otezătorul a zis< 4ată 7ielul lui Dumnezeu, 3el ce ridi

păcatele lumiiB i 6%a /otezat pe Domnul nostru 4isus 9ristos. Andrei era printre ucenicii lui 4oaera cum5a, dinainte pregătit de către Sfântul Prooroc 4oan pentru întâlnirea aceasta cu 7ântuitoru+l întâlnete ca pe un om o/inuit, se ia după ?l, merge o 5reme în urma 6ui. Pasul 7ântuitorulnici nu era diferit de al altor oameni, nici nu plutea deasupra pământului, nici hainele 6ui nu erdiferite, dacă nu 6%ar fi arătat cu degetul 4oan i nu 6%ar fi /otezat i n%ar fi zis cu5intele acelea, n%ș

fi tiut nimeni în nici un fel că ?l este 7ântuitorul. Pro/a/il că au mers pe străzile din 3apernaumurma 6ui, încât la un moment dat 7ântuitorul S%a întors spre ei i le%a zis< 3e 5reţiC, pentru că mergeau aproape de ?l, +l urmăreau, printre care primul i în primul rând Andrei. >i de aceea, nîntâmplător, Andrei are îndrăzneala să spună< @rem să tim unde locuieti. >i ?l le%a zis< ine, 5en

i 5edeţi.

i i%a dus într%o casă o/inuită, cu siguranţă nu era o casă ieită din comun, nici ca mărime, nici Ș

micime, nici ca /ogăţie, nici ca sărăcie. Au stat cât au stat, nu tim cât, nici ce au 5or/it, dar, oricunu le%a spus lucruri prea mari, era prea de5reme, nici ei n%ar fi putut duce. Acesta e începutul lucrăi urmării lui 9ristos a Sfântului Apostol Andrei.

4ar sfâr iţul este +n5ierea, /ucuria cutremurătoare a +n5ierii 7ântuitorului, Pogorârea Duhului Sfânș

5or/irea în lim/i, mergerea până la marginile pămân%tului, până în Dacia noastră, în Sci ia, 3rimeeț

-dessa de astăzi, i în alte i alte părţi ale lumii, să propo5ăduiască cu5ântul lui Dumnezeu ș



putere i cu tărie i cu credinţă i cu năde:de i cu minuni nenumărate. 3e diferenţă între un oș ș

o/inuit care +l găsete pe Dumnezeu între ale Sale, prin străzile oraului, într%o casă o/inuităomul Andrei de la sfârit, care a lăsat totul, i casă i părinţi i fraţi i surori i 3apernaum i 4udeș ș ș

i 4srael i 4erusalim i ţară i toate de dragul lui Dumnezeu, i nu le%a lăsat, că, de fapt, le%a câtigdeparte fiind, era mai aproape de ele i departe fiind, se ruga pentru toţi i îi acoperea pe toţi rugăciunea sa i era departe de puţinătăţile omeneti. Acest drum tre/uie cum5a să îl parcurgem toţii.

8oţi 6%am cunoscut pe Dumnezeu 2domestic, firesc, între ale noastre, în necazurile noastre iș

cunoatem pe Dumnezeu aa, a5ând o lipsă, o durere, o neputinţă, o stare de ateptare, nu tiu cu6%am cunoscut, fiecare în felul nostru, i 6%am găsit firesc, a:utător nouă, în casele noastre, 5eniaa cum a 5enit în atâtea case, a:utând i tămăduind, i%6 urmăm pe străzile noastre i ne adăpostș

în casa 6ui. 2Domestic +l găsim pe Dumnezeu, adică într%ale noastre, în casele noastre, apropierea noastră. Dar cu cât Dumnezeu ne crete i ne împărtăete cu 3institul Său 8rup i dăruiete 3institul Său Sânge, pentru că celor care li se dă mult, mult li se cere % iar părinteNicolae Steinhardt spunea că nouă ni s%a dat 8rupul 7ântuitorului nostru 4isus 9ristos, adică cel mmult % i ni se cere mult nu pentru că Dumnezeu cere de la noi, ci pentru că de:a în noi i în cei carș

6 urmează pe 9ristos începe să strige inima noastră, sufletul nostru, începe să%6 mărturisească altpe Dumnezeu, încearcă să%6 caute altfel pe Dumnezeu, să urce sufletul nostru o altă treaptă căutarea 6ui, nu se mai simte sufletul nostru mulţumit cu puţin, nu mai 5rea să se mulţumească puţin. >i zice Sfântul Apostol Pa5el că de nu 5oi propo5ădui, 5ai mieB >i tot mai mult parcă strigănoi cu5ântul acesta, că dacă nu%6 5oi propo5ădui pe Dumnezeu întâi în inima mea, în sufletul meapoi prin faptele mele manifestate, arătate, fără ruine, dacă 5a fi ne5oie i prin cu5intele mele, daș

5a fi ne5oie, i prin :ertfa mea, dacă nu 5oi propo5ădui aa, 5ai mieB @ai mie, nu pentru Dumnezeu mă :udecă sau mă pedepsete sau mă scoate din lume, ci sufletul meu cere de:a altce5pentru că inima mea nu se mai mulţumete cu puţin, cu domesticul, cu o/inuitul.

>i, într%un fel, toţi tre/uie să facem acest drum al Sfântului Apostol Andrei. Aa cum drumSfântului Apostol Andrei a fost într%o urcare i într%o luminare, aa tre/uie să fie i drumul nostrNu neapărat mergând i propo5ăduind în depărtări sau cine tie unde, nu suntem chemaţi ș

apostolatul acesta, în felul acesta, dar, oricum, treptele tre/uie să le urcăm. +l cunoatem pDumnezeu în cele domestice ale 5ieţii noastre, în necazurile noastre, în ispitele noastre, dar nu acestea tre/uie să rămânem. +l 5om chema totdeauna în necazurile noastre, 5om striga totdeaucând 5om a5ea /oli, dar ?l ne cheamă la ce5a mai mult. Dacă noi 5om rămâne tot timpul tot acăutându%6 i chemându%6 numai atunci când a5em necazuri sau ispite i dacă relaţia noastră cu nu de5ine 5ie în orice clipă, în orice zi, că a5em sau nu necazuri, că ne merge /ine sau nu, că sunte

sau nu pe cale sau acasă, dacă relaţia noastră cu Dumnezeu nu de5ine tot mai importantă, tot munică, tot mai 5aloroasă, atunci cred că nu suntem pe calea cea /ună.

Dumnezeu ne cheamă din lumea asta, dar nu ca să ieim din ea, ci inima noastră se pecetluiete tmai mult faţă de răutăţile lumii acesteia, nu le mai primete, aa ar tre/ui să se întâmple, i tot mmult se aleg prietenii i apropiaţii notri, nu Zîn sensul că[ de5enim nite mofturoi i niș

:udecători ai celorlalţi, ci îi iu/im i îi primim pe toţi, însă oamenii cu care te însoţeti, locurile care se odihnete inima ta să de5ină tot mai clare, să te fereti de ceea ce tre/uie să te fereti, să hrăneti cu ceea ce tre/uie să te hrăneti, să nu :udeci când ai putea să :udeci, să faci cele la care n



cheamă Dumnezeu i să iu/eti când tre/uie să iu/eti % i întotdeauna tre/uie să iu/eti, cum ziSfântul Apostol Pa5el< 4ar 5oi să nu fiţi datori cu nimic nimănui decât unii altora cu dragostea.

Deci unii altora cu dragostea suntem datori totdeauna, nu e!istă că \7i%am făcut datoria, am iu/destul], nu, n%am iu/it destul, am datorie 5enică să%6 iu/esc pe Dumnezeu i pe aproapele mi nu%i destul, oricât l%a iu/i.

3red că acest drum, pe care ni%l înfăţiează 5iaţa Sfântului Apostol Andrei i a tuturor apostolilodar în mod special azi, când îl prăznuim pe el, această urcare de la 5iaţa domestică, o/inuitsimplă, la care de multe ori ne trage sufletul să tot rămânem spre Dumnezeu, spre Fnicul necesaspre Singurul necesar, Ade5ăratul i Singurul Dumnezeu, pe 3are tre/uie să%6 căutăm i să%6 doriș

Sfântul Andrei a continuat să mănânce i după ce a de5enit Apostolul lui Dumnezeu i a plecat propo5ăduiască, a continuat să se îm/race, a continuat să se spele, a continuat să ai/ă ne5oie doarmă noaptea, numai că era altce5a mai important decât acestea. +nainte poate că acestea erimportante, acestea erau dorinţele, acestea erau ateptările, acestea erau rugăminţile i rugăciunidar acum Dumnezeu de5enise Primul, relaţia cu Dumnezeu era pe primul loc i ca această relaţie ș

nu cadă se punea totul în /alanţă, toate treceau pe planul doi, dei se făceau i ele i nu era nici u

păcat că se făceau, nici că mânca, nici că dormea, nici că se spăla, nici că se schim/a, nu erpăcate.

Aa i pentru noi, nimic din ceea ce este omenesc şi necesar nu e păcat, numai că, încetul cîncetul, umneeu cere de la noi ca rela#ia cu 4l să treacă pe primul loc şi osteneala de a #inrela#ia cu 4l şi strădania în multe c@ipuri de a nu o pierde: iar celelalte ale noastre, ale lumii, dla ser!iciu până la orice altce!a, să fie, totuşi, pe planul doi red că asta aşteaptă umneeu Se bucură de aceştia +ntr%un fel sau în altul, acetia îi urmează i Apostolului Andrei. Amin.

$#rintele eofan $opescu +(#n $utna - $redic# la s#r)#toarea Sfântului Apostol Andrei, c întâi chemat +.2/;



#rezumat par(ial, de la min. 2

2"( Poporul a legat încă din 5echime pe Sfântul Andrei de meleagurile noastre. ;aptul că a5em cretinism apostolic ne o/ligă foarte mult. Pământul ţării noastre este, într%un fel, sacralizat sângele mărturisitorilor i sfinţilor care au apărut de%a lungul timpului, de aceea, din punct de 5edecretin, pământul acesta, al unei ţări ortodo!e, nu se 5inde străinilor, păgânilor, ereticilor. ?ste foatrist că acum, în omânia, se pune pro/lema să se 5ândă pământul străinilor fără nici o restricţ

"(De ce se întâmplă aceste lucruri gra5eC ? foarte uor să arătăm cu degetul pe politicieni, însă, da5enim la iserică, tre/uie să fim sinceri i să ne dăm seama că la mi:loc e o îngăduinţă a lDumnezeu pentru păcatele noastre. >i 5or/esc despre acest lucru pentru a contientiza neputinţenoastre i a le îndrepta, nu într%un sens fatalist, pesimist. Pentru a lua în serios credinţa, tre/uie arătăm clar i unde greim, pentru a ne putea schim/a.

>i a 5rea să insist, în acest sens, asupra unui aspect. Se spunea despre români un cu5ânt foarfrumos % omenia. Se spunea că la noi este o anumită omenie iz5orâtă din credinţa ortodo!ă. Par

această omenie nu o mai găsim astăzi. Noi nu prea mai suntem în continuitatea strămoilor nodin acest punct de 5edere.

>tiţi când 5ine omul inuman, ca o fiarăC Atunci când un om ucide i nu are pocăinţă, atunci de5ine ca un demonizat, ca o fiară. 4u/iţi credincioi, în omânia s%au făcut )#%EL milioaa5orturi, au fost omorâţi o grămadă de copiii, i oricâte e!plicaţii am căuta, tot aici o să a:ungemAici este principala pro/lemă care tre/uie rezol5ată dacă 5rem să ne re5enim. >i, cum spunea upărinte la un moment dat, fiecare dintre noi, dacă mergem la iserică, tre/uie să ne asumăpăcatele poporului ca i păcatele noastre personale.

Dar mai e!istă i un alt mod de a%l ucide pe aproapele. A%l ucide prin /ârfă, prin cle5etire. 4ată un aspect< foarte mult /ârfesc i cle5etesc românii, chiar i cei care merg la iserică. >i nu îi dseama acetia că, făcând astfel, se dau de gol că nu sunt cretini cu ade5ărat. 3ăci omul care a gustcâtui de puţin din rugăciune se ferete ca de foc de cle5etire, pentru că tie ce efecte are.

3a să ne merităm titulatura de cretini apostolici, tre/uie să contientizăm aceste lucruri. Atuncând ne 5om re5eni la omenia aceasta tipic românească, adică atunci când o să fim cretini autentio să 5edem cum o să ai/ă gri:ă Dumnezeu de noi. "(-rice cruce am a5ea de dus, tre/uie să o ducem pentru 9ristos. Dacă pri5im crucea prin och

credinţei, atunci ne 5om echili/ra i ne 5om da seama că această cruce este foarte folositoare pentdo/ândirea 5ieţii 5enice.

>i am să citesc o rugăciune atri/uită Sfântul Andrei legată de asumarea crucii< 2Doamne 4isu9ristoase, nu mă lasa să fiu dezlegat de pe 3rucea pe care sunt spânzurat pentru Numele 8ăuT pomenete%mă +n5ăţătorul meu, care 8e%am iu/it, care 8e%am mărturisit în toată 5iaţa meaT i%acuîncă te mărturisescT 3are doresc a 8e 5edea i prin care sunt ceea ce suntT Primete Doamne 4isu9ristoase, în pace, sufletul meu, căci acum este 5remea a 5eni i a 8e 5edea pe 8ine, cel dorPrimete%mă, unule +n5ăţător, i nu porunci a fi co/orât de pe 3ruce, mai înainte până a nu l

sufletul meu.



$#rintele :risostom " +(#n $utna - fragment din $redica de la decem)rie .2/ +în&uminica a 3-a dup# Rusalii, a dreg#torului )ogat şi a p#zirii poruncilor;

#de la min.2

2 >i 9ristos a fost pus, după cu5ântul Apostolului, 2întâi%născut între mai mulţi fraţi. ?l a 5enca ;rate al nostru să ne conducă spre Dumnezeu. ;rate al nostru 3are a 5enit să ne unească. 3redecă este spus numai aa, întâmplător, ca a doua poruncă, adică 2să%l iu/eti pe aproapele tău ca p

tine însuţi este 2la fel cu aceea de a%6 iu/i pe Dumnezeu 2din toată inima ta i din tot sufletul ti din toată puterea ta i din tot cugetul tăuC Dacă stăm să ne gândim mai mult, ne dăm seama cde înfricoătoare i de înaltă este această poruncă. 4ar dacă noi împlinim această poruncă, înseamcă nimic nu 5a putea sta între noi i dragostea lui Dumnezeu.

Suntem păcătoi. 8oţi. 8oţi s%au a/ătut, împreună netre/nici s%au făcut., spune Sfânta Scriptur8oţi suntem păcătoi. >i mincinos este întreg omul, spune aceeai Scriptură. +nsă pentru acepăcătoi Dumnezeu S%a răstignit. Pentru aceti păcătoi, Dumnezeu a 5enit. Acestor păcătoDumnezeu 5ine astăzi i le spune că este un lucru care se ridică înaintea lui Dumnezeu mai pres

decât păcatele< iu/irea. *ubirea care uneşte Pentru că Uîn unire' se !ede Ubinecu!ântarea şi !iaîn !eacU Suntem păcătoşi, însă împreună dacă rămânem, ne arătăm a fi fiii lui umneeu 7această unire se !ede c@ipul lui umneeu7n această unire c@ipul lui Hristos străluceşte îinimile fiecăruia dintre noi 9rem sau nu !rem, suntem conştien#i sau nu, a!em ne!oie unii dceilal#i Păcatul meu poate fi acoperit de dragostea fratelui, păcatul fratelui poate fi curăţat pr:ertfa lui faţă de mine, păcatele tuturor 5or fi topite în această iu/ire care unete. Nu este altce5a mputernic i mai de folos nouă, oamenilor, decât unirea. Dar unirea în :urul lui 9ristos. Fnirea în :urcredinţei pe care ?l, ;iul lui Dumnezeu, a 5enit să ne%o arate. 4u/irea noastră faţă de fraţii notcare se 5a arăta ade5ărata iu/ire de fii faţă de Dumnezeu, 3are 6%a trimis pe Fnul Născut ;iul Săca ;rate mai mare al nostru.



Sfântul Apostol Andrei, p#rintele creştinismului românesc şi Sfântul Andrei Faguna, apostoltare al Ardealului 8 chem#ri la asumarea condi4iei de creştin în vremurile zeific#rii p#catulu

Arhim Andrei "oroian - Sfântul Apostol Andrei, $#rintele creştinismului românesc

Fltima zi a lunii noiem/rie, a treizecea, este pentru iserica -rtodo!ă omână o zi de masăr/ătoare, zi de /ucurie, a plinătăţii credinţei, năde:dii i dragostei. ?ste ziua în care ea % iseric

prăznuiete pe cel ce a născut%o în 9ristos, pe părintele ei duho5nicesc Sfântul Apostol Andrei.

Născut în familia pescarului 4ona din etsaida Galileii, frate cu Sfântul Apostol Petru, Andrei escel dintâi chemat în so/orul sfinţilor apostoli i cel care, între alte popoare ale ăsăritului, a 5ese5anghelia Domnului 9ristos i strămoilor notri din Sciţia mică sau Do/rogea de astăzi.

7are cinstire pentru noi ca neam i fapt înduioător al Părintelui ceresc că dăruiete noului născupoporul român, credinţa ade5ărată în 7esia%7ântuitorul 4isus 9ristos, ;iul Său de5enit Dumneze-m i ca părinte duho5nicesc pe unul din cei doisprezece, pe Andrei cel întâi chemat. Poporul,

rându%i, s%a arătat primitor i odihnitor, iar mai târziu mulţumitor i roditor. Dacă în alte ţinutuunde a propo5ăduit apostolul "între care izanţul, care a5ea să de5ină scaunul Apostolic al isericăsăritului(, Sfântul Andrei a suferit multe împotri5iri i prigoane, aici, în ara 7ioriţei, a foprimit cu dragoste i prietenie, găsindu%i loc de odihnă.

După tradiţie el a stat, douăzeci de ani într%o peteră, din localitatea 4on 3or5in de astăzi, unde sridicat în ultimii douăzeci de ani o prea frumoasă mânăstire în cinstea i su/ protecţia sa. Daceastă peteră, care i%a folosit ca /iserică i mânăstire "loc de retragere(, în care slu:ea zilnic Sfân6iturghie împreună cu ucenicii săi, mergea prin împre:urimi propo5ăduind localnicilor, strămoilnotri, linitiţii păstori de oi 5estea cea /ună a Sfintei credinţe.



3ât de emoţionantă 5a fi fost întâlnirea dintre Sfântul Apostol Andrei i locuitorii acestor ţinutustrămoii notri, cio/ănai de prin codrii, de prin munţi i de prin 5ăi= 4%a găsit asemenea unor prunne5ino5aţi cu sufletul curat i deschis în această grădină a 7aicii Domnului, cum este numită anoastră.

6e 5a fi spus Apostolul, 1pruncilor, curaţi la suflet i luminaţi la minte< Dac crede(i cuvintelmele) de!acum şi pân în veşnicie, 'atl vostru va fi Dumnezeu, ctorul tuturor celor vzute nevzute. Domnul, Dumnezeul mpratul şi &ântuitorul vostru, va fi "isus ?ristos 6 iul lDumnezeu, cel nscut din ecioara &aria, -are pe -ruce murind, a dezle%at blestemul pcatelvoastre şi prin nvierea *a, v!a druit via( veşnic şi fericit. Ee(i primi în sufletul vostru pe Du/*fânt!&ân%âietorul, -are v va înv(a şi v va pov(ui s deosebi(i binele de ru, şi v va îndemns ale%e(i întotdeauna binele. Ee(i avea ca &aic adevrat 6 Biserica cea 4na *fânt *oborniceasc, întemeiat de Domnul ?ristos prin noi, apostolii *i. "ar mireasa sufletului vostrdulcea(a, bucuria şi mân%âierea voastr, comoara cea scump şi lumina oc/ilor voştri, pe acepmânt vremelnic, va fi credin(a dreapt 6 rtodoIia, prin care ve(i %usta via(a cea cereasc. n ve(i rmâne veşnic vii, aşteptând artarea Domnului "isus ?ristos întru slav şi putere mult, cân

va veni s!i <udece pe cei ri, şi s uneasc cerul şi pmântul într!o sin%ur mpr(ie fr sfârşit8.

Ascultându%l, ei au crezut, primind în sufletele lor curate, cu5intele Sfintei credinţe. 17ândricio/ănai au alergat la sfântul Apostol, iar el i%a /otezat în apa limpede a iz5oarelor. Au 5enit apoipustnicii geto%daci, cinstitorii lui amol!is, co/orând de prin păduri i peteri, ca să asculte primească i ei noua credinţă. Pustnicul cel sfânt, Andrei apostolul, 5ăzându%le râ5na, priceperea5rednicia a ales dintre ei, hirotonidu%i, episcopi i preoţi, ca să fie în5ăţători i dascăli ai poporuluiapărători ai credinţei. 4nima sa curată i simplă de pescar, de5enit acum apostol, se /ucura nesp

când smeriţii i /lânzii păstori de oi, primeau cu5intele dulci i dătătoare de 5iaţă ale e5angheliei l9ristos.

Ascultându%l 15ră:iţi, ei credeau că petera din etleem nu este departe, în Palestina, ci cum spuncolindul, aici în :osul ării, la malul mării, unde sălăluia apostolul. +n Sfântul Apostol Andrei, 5edeau ca într%o icoană, chipurile celorlalţi apostoli, ale profeţilor i drepţilor din 5echime, 5edepe însui Domnul 4isus i pe Preacurata Sa 7aică, care acoperea cu acoperământul ?i, casele pământurile lor. 3u /ucurie sfântă se socoteau părtai la sfânta Natere din Peteră, ducând un mprinos, dulcelui Prunc 4isus. 7amele, soţiile i fetele lor, alergau i ele 1cu hăinuţa de%m/răcapentru +mpărătescul Prunc, cu inimă /ună i 5or/e mângâietoare pentru sfânta Sa 7aică, ca

plângea. 8oţi s%au în5ăţat, ca în noaptea sfântă, a săr/ătorii Naterii Domnului, să pri5egheze stâpe prispele caselor i coli/elor, pândind apariţia stelei celei cu 8aină 7are care arăta 5enircerescului Soare al dreptăţii 4isus 9ristos.

+i cretea inima de /ucurie Sfântului Apostol Andrei, 5ăzând dragostea noului popor pentru 9ristocare cu o genială simplitate, dar adâncă teologie, cântă 8aina întrupării 3elui @enic, în colindesale. Prin aceasta întărind încă o dată cu5ântul Scripturii, care zice 1înţelepciunea se descopepruncilor "4 3or ), E)(. 3u gri:ă părintească, Sfântul Andrei a rămas lângă fiul său duho5nicescPoporul român care de%a lungul z/uciumatei sale istorii, nu a părăsit credinţa i în5ăţăturile sale. S

rugat neîncetat lui 9ristos%Dumnezeu, să fie milosti5 poporului, aici pe pământ 1i%n ziua :udecăţi



cum se cântă la sla5a 6itiei. Să%l întărească, să%l păzească până în ziua cea mare a răsplătirilor.

De la mormântul său din Patras "Grecia(, unde odihnesc moatele sale i de unde cheamă merpopoarele la Dumnezeu, apostolul a 5enit cu mare dor în două rânduri în omânia ")**& i ELL)( praznicul Sfintei Parasche5a. >i%a potolit dorul sufletului 5ăzând locurile unde a propo5ăduit 9ristos % Domnul i mai ales s%a /ucurat 5ăzând pe fiii săi duho5niceti. +ntregul so/or al Sfinţilromâni< ierarhi, preoţi, mărturisitori, cu5ioi, 5oie5ozi dreptcredincioi, poeţi, scriitori, artiti ca

au mărturisit credinţa prin opera i scrierile lor, precum i /unii cretini, care prin fapta i cu5ântlor, au mărturisit credinţa în 4isus 9ristos. 4nima i s%a /ucurat iar duhul i%a tresăltat cu mulţuminespusă 5ăzându%i apostolul, roadele ostenelilor sale.

7n fiecare an la prănuirea muceniciei sale, to#i creştinii ortodocşi români, îi aducem mul#umircântându-i laude şi împreună lăudăm pe umneeu cel are, ni l-a dat ca ocrotitor al ărnoastre

7i cerem să se roa$e pentru noi /ântuitorului Hristos, ca să sporească în noi credin#a, nădeGdeşi iubirea sfântă, să ne aGute să trăim în ascultare fa#ă de umneeu, în armonie şi iubir

fră#ească Să ne dea râ!nă pentru sluGire, pentru ru$ăciune, pentru post şi pentru orice lucradu@o!nicească Să ne aGute să culti!ăm în noi !irtu#ile sfin#ilor şi ale strămoşilor noştrstatornicia în credin#ă, lucrarea faptelor bune, răbdare în ispite, în lipsuri şi în nedreptă#ire Sne ibă!ească de orice rău, de debinare şi alte păcate şi patimi Să ne în!e#e să căutăm mai întâ7mpără#ia lui umneeu (/atei +, 33), lăsând pe planul al doilea realiările materiale din lumeaceasta Să ne în!e#e să pri!im mereu în Sus, la Hristos, cu bucurie şi cu nădeGde, trăind în paceşi bună plăcerea lui umneeu

Să nu uităm de marele har i pri5ilegiu de a fi cretini numiţi cu numele 9ristos, meniţi a fi sar

pământului i lumină a lumii, luptând cu toate armele pe care ni le%a dat Dumnezeu împotripăcatului propus nouă su/ multiple forme de duhurile satanei.

-dată /otezaţi, precum înaintaii notri i noi, cei de astăzi, suntem datori să luptăm lupta cea /una duho5niciei, într%o lume în care materialitatea îi arogă drepturi spirituale. Dacă patimi i păcaucigătoare îi pretind nu doar drept la e!istenţă, ci zeificare, cult i sacrificiu, este datorie sfâne!istenţială pentru noi ostaii lui 9ristos, să luptăm pentru drepturile lui Dumnezeu pe pământ. este ade5ăratul Stăpân al aceste lumi care ar tre/ui în toate aspectele i formele ei de trăire să conducă după 6egile 6ui. +n lupta noastră, Dumnezeu ne acoperă cu aripile /unătăţii Sale i ne 5răsplăti însutit i înmiit orice nedreptate suferită pentru numele 6ui în această lume. 4ar sfinţii

sunt înaintemergători cu pilda 5ieţii lor i cu rugăciunea fier/inte.

Ne rugăm Sfântului Apostol Andrei, care a găsit în persoana Domnului 4isus 9ristos răspunscăutărilor sale duho5niceti. Din ?5anghelie nu reiese, o/ser5ă Sfântul Nicolae @elimiro5ici, 7ântuitorul l%ar fi chemat pe Sfântul Apostol Andrei, ci că acesta, când a 5ăzut pe Sfântul 4ootezătorul /otezându%6 pe 4isus, arătându%6 ca 7iel al lui Dumnezeu, care ridică păcatele lum"4oan ),E*( s%a alipit pentru 5ecie de ?l, iu/indu%6 i mărturisindu%6 cu /ucurie în toată lumea, chcu preţul 5ieţii sale. Acum, dimpreună cu fratele său de sânge Petru, se roagă fier/inte pentru pacemângâierea i mântuirea noastră i a întregii lumi aflate încă în dezarmonie i suferinţă.



2 -f. Eie(ile *fin(ilor, luna noiembrie, >d. 0omanului, 2QQ

3incen4iu &asc#lu - Faguna, nemuritorul

Pe )Q fe/ruarie )'$*, mitropolitul ortodo! transil5ănean Andrei >aguna prezenţa împăratului ;ra4oseph Petiţiunea, prin care se cerea recunoaterea naţiunii române. +n acelai an, SorVieregaard pu/lica 7aladia mortală, iar 3harles Dicens scria Da5id 3opperefield.

+n )'$*, se săr/ătoreau a/ia * ani de când doctorul Pra5az in5entase seringa. 3a să înţelege

conte!tul< în acelai an "prin luna lui Prier( Fngaria îi declarase independenţa faţă de Austria. usia, Dostoie5si este deportat. +n 4talia, Gari/aldi apăra oma de francezi. ?uropa z/uciumatăDanemarca de5ine monarhie. +n ara românească 5a domni ar/u >tir/ei "din iunie(. >i cineAustriaC 3ea care înă/uă re/eliunea maghiară "cu a:utor rusesc( i cea care asediază $ luni în5inge( @eneţia.

>aguna merge la @iena, ca i cum azi mitropolitul s%ar duce la erlin, la ^ashington sau 6ondra 7erge cura:os, necerând nimic pentru sine. ? foarte 5ie legenda conform căreia >agunafost pus la un dineu nu în prim%plan, ci unde5a în spate, iar sfântul a replicat ironiilor< 1;runc

mesii e unde stau io "3ând ridică el masa, toţi pleacă, chiar dacă nu fusese pus la maprincipală(. >aguna este figura cruciatului e5la5ios, care se roagă trei ore pe zi în fiecare dimineacare postete aspru, care dă mărturie despre ade5ăr. >i mi%i tare drag 5lădica Andrei >aguna, pentca model i%a fost i mitropolitului artolomeu "care a urmărit principiile lui misionare(.

>aguna este omul care stă drept în faţa istoriei, alături de 4gnatie riancianino5, Nicol@elimiro5ici sau 4oan de Vronstandt, 4oan 7a!imo5ici de Shanghai, 8ihon de 7osco5a sau 8ihode adons. +n galeria sfinţilor se /ucură împreună cu un 7eletie antioheanul, 9ristea al/anezu?ulalia catalana sau Ale!ie, făcătorul de minuni. Sfântul Andrei >aguna scoate Ardealul din criză.redă demnitatea. +i reamintete credinţa. Anul )'$* este i perioada în care holera decimea



?uropa, 8imioara este asediată $ luni de către re5oluţionarii maghiari. +n acest an se nătea Pa5lodar mureau Strauss, 3hopin i ?dgar Allan Poe.

+ncă de când era diacon "precum odinioară Atanasie ale!andrinul(, >aguna declară<1Pe românii transil5ăneni, din adâncul lor somn 5reau să%i trezesc i cu 5oia către tot ce e ade5ărplăcut i drept să%i îndrum.

;in strateg, îl 5a chema la un congres /isericesc "ţinut la Si/iu( i pe A5ram 4ancu. Nu a :ucat du/lu, nu a făcut compromisuri, ci a rămas arhiereu al lui 9ristos.

7itropolitul Antonie Plămădeala l%a cinstit enorm< 1>aguna a fost un dangăt de clopot care a tredin amorţire contiinţe i destine, a redat speranţe i 5igoare, a pus plugul în /razdă i a dezţelenceea ce ameninţa să de5ină pârloagă.

Z...[ Prin credinţă, năde:dea i dragostea lui, rămâne nemuritor.

eînfiinţarea 7itropoliei 8ransil5aniei, prezentă la la:, în fruntea adunării din mai )'$' alături d

episcopul greco%catolic 4oan 6emeni i prezentarea la @iena a Petiţiei naţionale, înfiinţarea de coeditarea de cărţi, deschiderea tipografiei arhidiecezane de la Si/iu, urmărirea, cu gri:ă stranicătipăririi i/liei de la Si/iu i polemica aprigă cu 4on 9eliade ădulescu, cu5ântul său, cel d/iserică, din Parlamentul de la Pesta i din Senatul imperial, din cadrul audientelor la ;ranz 4odar, mai cu seamă, cel din materialele 8elegrafului român, corespondenţa cu elita intelectualăomâniei, întemeierea i conducerea Astrei sunt urme ale asumării credinţei i a deplinei iu/irisemenilor.

Aa se face că truda sa, pentru drepturile celor de un neam cu el, nu s%a încheiat i nici nu reprezin

suita de episoade ale unei /iografii ci, cum ar fi spus Dimitrie 3antemir, felduinţa. De aceeprăznuirea sa este mai mult decât praznic între zidurile 8ransil5aniei. 3onstituie prile: de înţelepţide a ne reaminti că sfinţii sunt mai mult decât chipuri i a! de pelerina:, mai mult decât miezul unhram. +n ultimă instanţă, mai mult decât modele. Sunt mărturii ale unei de5eniri la care fiecadintre noi este chemat.

4ar cel pe care +PS Nicolae Popea, episcop al 3aranse/eului, secretar, o 5reme, al Sfântului 4eraAndrei >aguna, îl considera 1un /ăr/at aproape e!traordinar, trimis de Pro5idenţa di5ină pentfericirea poporului său, ne este, prin cu5ântul i fapta sa, una dintre cele mai /une încura:ări sptrăirea fără de ezitare a calităţii de cretini.

(in re!ista UEumea credin#ei', nr =>;W noiembrie >0=



$r Ion "ârciuleanu - $redic# la S#r)#toarea Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat,ocrotitorul României

Sfântul Apostol Andrei era originar din etsaida, un orăel aezat pe malul lacului Ghenizaret, Galileea. ?l era frate cu Simon, cel ce a5ea să fie mai apoi marele Apostol Petru, fiind amândoi fpescarului 4ona.



Andrei era /ăr/at e5la5ios i râ5nitor întru împlinirea 5oii lui Dumnezeu. Pentru aceea, când aflade propo5ăduirea Sfântului 4oan otezătorul, cel ce chema pe oameni la pocăinţă, 5estindu%apropiata 5enire a 7ântuitorului 3elui făgăduit de Dumnezeu, Andrei merse la 4oan i se făucenic al acestuia.

+nceputul misiunii Sfântului Andrei este de o impresionantă frumuseţe< a doua zi după otezDomnului, Sfântul 4oan otezătorul sta de 5eghe pe ţărmul 4ordanului cu doi ucenici ai săi, print

care i Andrei. 7ântuitorul trece pe lângă ei. 4oan otezătorul îl zărete i îl identifică< 14ată 7iellui Dumnezeu care ridică păcatele lumii "4oan ), E*(. 3ei doi ucenici, fără să spună 5reun cu5ânau pornit după 4isus. 3ând a prins de 5este 4isus că ei se ţin după ?l i%a între/at< 13e căutaţiC 35reţiC. 4ar ei 4%au răspuns printr%o altă între/are< 1+n5ăţătorule, unde locuietiC. 1@eniţi să 5edeţile%a răspuns 9ristos. ?i s%au dus i au rămas cu Domnul până la al zecelea ceas.

+ntâlnindu%se cu fratele său, Simon, Andrei i%a împărtăit /ucuria de a fi 5ăzut pe 7esia i l%a dus pe el la 4isus. De aceea iserica îl numete pe Sfântul Andrei 1cel dintâi chemat sau 1primchemat la apostolat.

După această întâmplare, însă ei s%au întors la ocupaţiile lor o/inuite de pescari. 7âinile laruncau mre:ele în mare pentru a prinde pete, însă inima lor era statornic la împărăţia lDumnezeu.

+ntr%una din zile, 7ântuitorul se i5i i pe ţărmul 8i/eriadei, cum apăruse mai înainte pe ţărm4ordanului. Prima dată, ei doriseră să meargă cu 9ristos. Acum 9ristos le poruncea să 5ină după ?1@eniţi după 7ine i 5ă 5oi face pescari de oameni.

Auzind această chemare Andrei i fratele său Simon lasă totul % până 1i pe tatăl lor, spre a urma

Domnul. A te supune, nu înseamnă, oare, a părăsi, a ti ce părăseti, când i mai ales, pentru ce părăsetiC

Sfântul Andrei ne arată cât de simpă i în acelai timp cât de puternică este chemarea lui 9ristos, di cât de prompt este răspunsul la această chemare sfântă. Sfântul Andrei urmează pe 9ristos făcondiţii i fără întârziere, fără calcul i fără dorinţa de câtig, ci doar pentru că a simţit în chemarlui 4isus +nsui cu5ântul @ieţii. Din ziua aceea, Andrei % ca i ceilalţi apostoli % a urmat 7ântuitorul, însoţindu%6 pe drumurile 4udeii i adăpându%se din iz5orul cel nesecat al dumnezeieîn5ăţături, pe care o răspândea 7ântuitorul.

A fost mereu aproape de 7ântuitorul 9ristos. Sfintele ?5anghelii ne mai 5or/esc despre ?l prile:ul înmulţirii pâinilor, când el a dat de tire 7ântuitorului că în mulţime este un copil care acinci pâini i doi peti.

?l a însoţit pe ;ilip la Domnul ca să%i 5estească dorinţa grecilor de a%6 5edea i împreună cu cei trapostoli, a însoţit pe Domnul pe 7untele 7ăslinilor, marţi în săptămâna Patimilor. A fost martorminunilor să5ârite de Domnul= s%a împărtăit din cu5ântul dumnezeiesc i dătător de 5iaţă credinţei celei noi, întemeiată de 9ristos= a 5ăzut Patimile Domnului, a plâns moartea 6ui pe 3rui s%a /ucurat în ziua +n5ierii.



A primit plinătatea harului în Duminica Pogorârii Sfântului Duh i sorţii i%au rânduit propo5ăduir?5angheliei în ţinuturile situate pe coastele 7ării Negre, în itinia, 8racia i Grecia "7acedoni8esalonic i Ahaia(.

Potri5it unor 5echi mărturii ale tradiţiei istorice, Sfântul Andrei a predicat i în sud%estul omânde azi, în Do/rogea numită în 5echime Sciţia 7inor. După ce a predicat în cetăţile din Sciţia 7inolocuite de greci, romani, geto%daci, s%a îndreptat spre Sud, a:ungând în ţinuturile greceti, unde

mulţi păgâni i închinători la idoli i%a adus la dreapta credinţă i la cunoaterea lui 9ristos, 3răstignit pentru mântuirea noastră= i a:ungând în oraul Patras, a murit ca martir, fiind răstignit pecruce în formă de K.

3ine dintre noi ar putea uita 5reodată mucenicia Sfântului Apostol AndreiC 3rucea lui, care a fonumai a luiC ucuria lui de a muri răstignit pe ea, ca Domnul, dar pe una pe care ne5rednicia luidorea să nu fie la fel cu a Domnului, căci a cerut să fie răstignit pe o cruce în formă de K.

6a 5ederea ei, tradiţia ne spune că Sfântul Andrei se adresează cu aceste cu5inte< 17ă închînaintea ta, cruce sfântă, care ai fost sfinţită de trupul Domnului i cu mădularele 6ui, ca i cum

nite pietre de preţ ai fost împodo/ită. 7ai înainte ca Domnul să fi fost atârnat de lemnul tău, eu mîngrozeam când te 5edeam, dar prin suferinţa Domnului meu, tu ţi%ai agonisit cereasca i negrăidragoste i tu eti râ5nită azi de inima mea ca o /inecu5ântare. 4ată, eu mă apropii de tine cu /ucuri fără nici o sfialăB De când te dorescB -, cruce, prea /ună, cea prea înfrumuseţată i cu 5rednicprea împodo/ităB 8u, cea pe care te%am dorit, te%am ateptat i te%am căutat atât de mult, smulge%mdin 5ălmăagul oamenilor i du%mă la Stăpânul meuB ?l m%a răscumpărat prin tine, din /raţele tasă mă primească.

Sfântul Apostol Andrei, după cu5ântul Sfântului Apostol Pa5el a propo5ăduit 1pe 4isus cel răstign

5iaţa lui începe cu răstignirea Domnului i se încheie cu propria sa răstignire. 3rucea a fost am5onlui.

Prin tot ceea ce a crezut i prin tot ce a să5ârit Sfântul Apostol Andrei, în trudita sa 5iaţă de apostal ?5angheliei, se poate pildui în chip strălucit pentru orice om de /ună 5oinţă, ce înseamnă a creîntr%un ade5ăr i ce nu înseamnă a crede într%un ade5ăr.

?!istenţa întregii sale 5ieţi i acti5ităţi pare să fi fost< prin cruce la sla5ă, prin suferinţă la /iruinPornind din laturile etsaidei i 3apernaumului, trecând prin 4erusalim, a atins către miazănoaphotarele Sciţiei, iar către miazăzi hotarele Ahaiei, dorind să miluiască din grânarele Pământul

ceresc pe toţi săracii cu duhul i cu trupul.

Dacă iserica lui 9ristos s%a înălţat prin chinuri, iar în5ăţătura ei a strălucit prin tăgăduiri, la aceasînălţare i strălucire i%a adus i Sfântul Apostol Andrei partea lui de luptă i de suferinţă.

Pentru el lumea nu e!ista decât ca s%o umple de lumina lui 9ristos i de triumfătoarele puteri asfinţeniei. Domnul ne este i nouă călăuzitor azi prin iserica Sa. 8re/uie să tim să%6 căutăm i aducem i pe ceilalţi fraţi ai notri. 9ristos ne poate face i pe noi, din 1doritori de interese egoistedearte, 1pescari de suflete pentru a ne pune în slu:/a ade5ărului i dreptăţii lui Dumnezeu.



4u/iţii mei, din păcate, cei mai mulţi dintre români 1tiu despre Sfântul Andrei că de ziua lui pune grâu la încolţitiar oferii că e!istă un semn, la trecerea de linie de cale ferată, care numete 3rucea Sfântului Andrei.

Puţini tiu câte ce5a despre 5iaţa luisau despre Sfintele lui 7oate.

7ai recenttot mai mulţi au aflat că el este e5anghelizatorul nostru, al românilori că e!islocuri, în Do/rogea, care amintesc de propo5ăduirea lui.

+nsă cunoaterea Sfântului Andrei prin 5iaţa luidar, mai ales, prin rugăciunea către el e ceea ce na5em ne5oie să facem.

Pentru că datele despre Sfinţi tre/uie să ne a:ute în rugăciunea noastră faţă de ei.

>i e foarte important de reţinut că Sfântul Apostol Andrei, ca i Sfântul 4oan ?5anghelistul, au fofeciorelnici. Nu s%au căsătorit niciodată

Au iu/it fecioriai fecioria i%a umplut de multă curăţie, seninătate, /ucurie dumnezeiască

Născut în etsaida Galileii i fiind fratele Sfântului Apostol Petru, Sfântul Andrei se ocupa i el pescuitul.

A locuit în 3apernaum potri5it 7c. ), E*i e numit 1cel dintâi chemat la apostolat tocmai pentcă a fost chemat primul de Domnul, potri5it +n. ), $L.

Asta după ce, mai înainte, fusese ucenicul Sfântului 4oan otezătorul>i după 3incizecime, Sfântul Andrei a 5enit i în părţile Do/rogei i a propo5ăduit strămoilnotri.

Plecând în Greciaa fost martirizat pe o 3ruce în formă de K , la Patras, în data de QL noiem/rie d. 9r.

>i cu toate că tim puţine lucruri despre Sfântul Andreipe /aza acestora putem să ne rugăm luica să ne în5eţe să%4 slu:im Domnului.

3ăci de acest lucru a5em noi ne5oie< de /ăr/ăţie duho5nicească, de năde:de frumoasă,5iguroasă, a:utorul lui Dumnezeu.

>i o/ser5aţi ce înseamnă predică marcantădar i recepti5itate a auditoriului.

Pentru că predica lui, a Sfântului Andrei, a dăinuit peste timptocmai pentru că a găsit sol /uinimi credincioase în strămoii notri.



$r &r &orin $icioruş 8 $redic# la Sfântul Andrei +.2

4u/iţi fraţi i surori întru Domnul, nici acum E.LLL de anioamenii secularizaţi, îm/âcsiţi de telurnu credeau că propo5ăduirea a o mână de oameni, toţi ucenici ai lui 9ristos, o să ai/ă un astfel impact uni5ersal i o să dăinuieB

Nici atunci nu i%au creditat cu prea multă încredere pe Sfinţii lui Dumnezeuiar ei nu s%au uitat imensa populaţie ostilă sau indiferentă din :urul lor.

3ăci dacă ar fi pactizat interior cu torpoarea din :ur, dacă s%ar fi gândit că o să 5ină o ceată de +ngeca să le facă slu:/a, aa, în locul lor, Sfinţii Apostoli n%ar mai fi /ătut pământul în lung i%n lpentru 5estirea ade5ărului i a mântuirii care 5ine din ?5anghelie.

Ade5ărul e contiguu cu mântuireapentru că el nate sfinţenia, care e sălăluire a sla5ei lDumnezeu în cei care 4 se închină i +l slu:esc pe ?l în mod dreptT cu ade5ărat pe Dumnezeu pentcă sunt plini de tot ade5ărul Său.

3ăci cum ai crede ade5ărul lui Dumnezeu doar parţialC 3um să te /ucuri doar pe sfertC 3um să crecă eti întregdacă nu ai toate mem/releT mădularele care te fac să fii om deplinC

Ade5ărul @echiului 8estament se face i mai e5ident în Noul 8estament iar 3el care grăise prProfeţi ne 5or/ete, în ?5anghelie, în trup, ca Dumnezeu întrupat.

Dumnezeu ade5ărat i om ade5ărat, am/ele firi ale lui Dumnezeu 3u5ântul întrupat fiind unite aceeai persoană a Sa, pree!istentă, 5enică.



>i am/ele 8estamente, împreună cu 8radiţia i slu:irea continuă a isericii, sunt ochii prin care n+l 5edem pe Dumnezeu, cunoatem ade5ărul 6ui i ne îm/ogăţim de imensitatea sla5ei 6ui.

Predică, iu/iţii mei, este o introducere în relaţia cu Dumnezeudar ea, această relaţie cu ?l,sacramentală, e liturgică, e duho5nicească, e teologică, e imnică, e confesi5ă, e iconică,e!istenţială, e clipă de clipă.

Predica te îm/ie să guti din tăcerea i pacea lui Dumnezeu i să te /ucuri de ?l, 3el euharistic, d4coanele 6ui, de ade5ărul 6ui, de cântările adresate 6ui, de faptele care ne unesc cu ?l i ne fac ne dezicem de rău, de ad5ersitatea faţă de inele personal.A încerca doar una dintre unirile cu ?l înseamnă a ne pri5a, fără discernământ, de totalitatfrumuseţii /isericeti a lui Dumnezeu.

;rumuseţea lui Dumnezeu ne inundă din Sfânta ?uharistie dar i din Sfânta Scriptură. 4coanele 6ne străluminează cu frumuseţea Sa, dogmele 6ui ne umplu de curăţia i dreptatea Sa, iar creaţia 6uca o icoană înţelegătoare, contemplati5ă, ne unifică mintea ca să ne unim cu ?l, cu Fnicul i Primu

Da, nici Sfântul Apostol Andrei, e5anghelizatorul, Părintele nostru, Apostolul nostru,nu a fost crezde mulţi i a fost minimalizat/at:ocoritizgonit famatB

+nsă el nu a luat aminte la 5or/ele lumii fără Dumnezeuci la glasul 6ui, al 3elui care le%a spus îndrăznească, pentru că ?l le%a dat lor, Apostolilor, putere prea dumnezeiască, puterea harului Săca să calce peste prostia, satanizarea, idolatria, nesimţirea i nesfinţirea lumii.

>i anul trecut am 5or/it despre 5iaţa lui i despre locurile pe unde a propo5ăduitiar anul aces

după cum /ine 5ă amintiţi, pe E$ octom/rie EL)), prin prea cinstitul său cap, Sfântul Andrei a fostucuretii credincioii români au 5enit cu mult entuziasm ca să i se închine.+n 5iaţăi după moarte, ca unul mereu 5iuSfântul Andrei e5anghelizează, e5anghelizează aceeai îndrăzneală dumnezeiască i e primit cu aceeai reticenţă, indiferenţă de către mulţidarcu multă iu/ire i frumuseţe de către cei credincioi.

Adică< la fel ca atuncie i acumB

3ei care simt mirosul spre 5iaţă al sla5ei lui 9ristos se schim/ă, se înnoiesc în simţuri+nţelrostul 5ieţiiînţeleg decadenţa lor, stricăciunea din ei înii, pe care patimile, pe care le%au culti5

au adus%oi de aceea au foame de înnoirea 5ieţii.

Sufletul se înnoiete continuui are ne5oie de spălare pe faţă continuăB

-rice ne spurcă, ne întineazătre/uie spălat

Sufletul i trupul se spală cu har dacă se înnămolesc cu păcate.

>i în 3asa sla5ei Sale, în iserica Sa, împodo/ită de Dumnezeu cu sfinţenie prea minunată, oamen

se spală ca într%un la5oar imens, ca într%o /aie imensăi curăţia lui Dumnezeu este frumuseţ



noastră, e haina care ne ţine de cald i care ne întărete, ne dă cura: în faţa /olilor, a dezamăgirilortristeţilor, a îndoielilor i a nesocotirii noastre în chip i fel.

-, nu, nu sunt doar metaforeB 3i poezia acestei sfinţenii care ne inundă ne dă să 5or/im frumodelicat despre îm/răţiarea pe care ne%o face Dumnezeu prin Sfintele Sale slu:/e, pentru că eareală, e co5âritoare, e netrecătoare în noi, pentru că e mireasma 5ieţii 6ui spre o tot mai mare 5iaduho5nicească.

Fnul o simte, o gustă, o înţelege tot mai multpe când altul nu o simte, nu o credeîn5ârtoează tot mai multneagă cu ardoare

+nsă negarea harului lui Dumnezeu e un chin, e o plăcere dureroasă, sfâietoare, care ne face tot murâţi sufletete, tot mai dezagrea/ili la ni5el moral.

Pe de o parte, te crezi zeu, nu 5rei să dai nici o întâietate cui5a, 5reunei alte fiinţe în 5iaţa ta, te creal tău, profiţi de tine, încerci să uiţi că eti trecător ca i o gâzăiar, pe de altă parte, încerci să fadin 5iciile tale un mod de a%ţi suporta 5iaţa.

+nsă cur5ia, /eţia, drogul, 5iolenţa, 5anităţile de tot felul nu te scapă de frică, de neîmplinire, teamă, de insucces, de urât, de suferinţă, de moartede iad

- frică cocoantă i o neîmplinire delirantă sunt tot /aga:ul tău de ateism, de solipsism prozaiPentru că tu te crezi singurul important i singurul 5iu numai în mintea taîn timp ce realitateamult mai pragmatică cu tine.

ealitatea Sfântului Andrei era de un pragmatism al îndumnezeirii cuceritor.

3u5intele predicilor lui te in5itau la un nou mod de 5iaţă, la un mod de 5iaţă teologiccare aducea nu doar împlinirea interioară momentanăci sanctificareaT îndumnezeirea trupului isufletului tău.

De aceea, predicile nu sunt 5or/e frumoaseci, în primul rândade5ăruri care te transfigureazcare te înnoiesc ontologic, care te fac să +l îm/răţiezi pe Dumnezeu cu toată fiinţa ta.

>i online%ul este spaţiul în care predica transfiguratoare îi găsete o casă perpetuă, o /i/lioteporta/ilăcare ne face să o auzimsă o reauzimpentru ca să ne lămurim nu numai crezurile d

i sentimentele i 5oinţaîntreaga 5iaţă, întreaga determinareînsufleţirea pentru a fi 5iupentru a fi frumos împreună cu Dumnezeu i cu oamenii i cu toţi +ngerii 6ui.

3ăci după cum o/ser5aţi nu e de a:uns să tii ce tre/uieci e ne5oie să i faci ce tre/uie. >i ca să omul lui Dumnezeu tre/uie să te z/aţi să fii frumos în gândurile, în sentimentele, în toate faptetale.

Da, nu reuim clipă de clipă să fim frumoiB



Secretul însă al rezisti/ilităţii în duho5nicie e acela de a nu te lăsa con5ins că urâţenia e ade5ăranoastră frumuseţe.

Nu, urâţenia spirituală, adică păcatul, nu e frumuseţe, oricum s%ar chema păcatul acelaB

>i oricum l%am masca noi, oricum l%am schim/a ca să sune mai puţin contondentel, păcatul, ndesfigurează faţa precum lo5iturile unei /âte de oină.

+nsă frumuseţea tre/uie să se împânzeascăB Ade5ărurile 6ui tre/uie mărturisite, pentru că eînfrumuseţează lumea.De aproape # ani de zile, 8eologie pentru azi încearcă să înfrumuseţeze oamenii, să%i umanizeze prcultură i să%i spiritualizeze prin teologie.

Nu suntem singuri la ni5el onlinedar nici prea mulţi nu suntemB

+nsă modul nostru, al celor care creăm online în -rtodo!ie, mai mult sau mai puţin profesionist, mmult sau mai puţin înţelept, schim/ă mentalităţile. 6e schim/ă în /ine

Pentru că una e să nu 5ezi nimic despre credinţa, despre Sfinţi, despre frumosi alta e să descopei să pri5eti oaze de /ucurie, de cura: frumos, de dedicare la ni5el onlineunde se cresc altfel 5alori decât cele plezirist%consumiste.

+n cinci ani s%au schim/at enorm de multe la ni5el online.

Aici, în directeţea curentănu trăim 15irtual, nu trăim 1ipoteticci cu toată fiinţa i în mimediat.

4ar cei care se uită astăzi la onlineaa cum se uitau /unicii notri la aparatul de radioînceput5or înţelege cu timpul că cei care 5or/esc la radio, cât i cei care 5or/esc cu ei telefoncât i cei care scriu pentru ei în online sau editează imagine la 8@ au mâini i picioare, suflet i 5iaţă, că sunt realii nu fantasmagorici.

A5em ne5oie de respectul, a:utorul i prezenţa dumnea5oastră pentru ca să ne îm/ogăţim reciproc

A da cu pietreîn mâna care 5ă întinde masa zi de zi, 5ă dă mâncare pentru sufletînseamnă a ucide proprii părinţi duho5niceti, care 5ă hrănesc cu idei, cu 5iaţa, cu chintesenţa interiorităţii lor

>i când a 5enit Sfântul Andrei la noi, în ucureti, când a re5enit în omâniaprin prea cinstitsău capcei care ne%am atins cu trupul i cu sufletul nostru de iradierea prezenţei saduho5nicetiam constatat identitatea dintre ade5ăr, /ucurie i comuniune.

Ade5ărul ne unete, el ne /ucură, ne entuziasmează i el creează comuniunea duho5nicească întmii, milioane de persoane.

3u5intele mele pot a:unge la milioane de persoane fiind onlinei eu mă împărtăesc de cu5intealtora, a mii de oameni, din care cresc i mă dez5olt intelectual, moral, sentimental, 5oliţion

caracterologic.



8oţi cei pe care îi citesc, îi 5ăd, îi simt, îi cunosc mă a:ută să fiu altulsemn că am ne5oie de toţi să fiu mereu altul.

>i prietenul, i dumanul, i necunoscutul meu mă fondează într%un fel anume, mai gentil sau mdureros

?u sunt în comuniune cu toţichiar i atunci când eu nu mai 5reau să accept această comuniuneaceastă legătură a mea cu toţi ceilalţiprin aceea că toţi suntem creaţia lui Dumnezeu.

>i demonii i oamenii potri5nici lui Dumnezeu au aceeai e!istenţă i 5iaţă primite ca dar, ca i nonumai că ne diferenţiază ce facem cu 5iaţa noastră.

>i Sfântul Andrei ne spune ce a făcut el din 5iaţa lui< o frumuseţe unică i iluminatoare pentîntreaga istorie a umanităţii.

4ar dacă alegem să fim scla5ii unor principii utilitariste suntem o marfă i unelte de lucrupe cân

dacă alegem să ne sfinţim 5iaţa, cu toate eforturile i traumele pe care le implică acest demeeclesial, a:ungem frumuseţi ontologice, făclii 5ii ale +mpărăţiei netrecătoare a lui Dumnezeu.

>i /inecu5ântată este +mpărăţia 6ui, cea prea 5enică i netrecătoare, a 8atălui i a ;iului iSfântului Duh, acum i pururea i în 5ecii 5ecilor. AminB

$r &r &orin $icioruş 8 $redic# la $omenirea Sfântului Andrei, cel dintâi chemat la apostol

+.22



4u/iţii mei, cât de /ăr/aţi ZAndrei 5ine de la gr. anir, andros _ /ăr/at[ la minte suntem, cât /ăr/ătoi la suflet, i /ăr/aţii i femeile, i înrădăcinaţi în iu/irea noastră de credinţă i de neam,

comparaţie cu /ăr/atul acesta prea minunat, cu Sfântul Apostol Andrei, care acum ELLL de ani, dporunca Domnului nostru, ca Apostol al Său, a iniţiat o predicare a credinţei cretine pentrudezrădăcina idolatria neamurilori a a:uns până la strămoii notriC 3um ar tre/ui să fim noi, iserică i ca naţie, cei de ELLL de ani ortodoci pe aceste meleaguriC

>i nu sunt deloc între/ări retoriceB Pentru că înrădăcinarea de milenii a credinţei ortodo!e la noi face i mai responsa/ili faţă de cei care, nici până astăzi nu au cunoscut -rtodo!ia credinţei, datorcredinţei lor eretice sau nu au trăit nici un fel de cretinism, oricât de deformat ar fi el, ci sunt tpăgâni, ca i cei de acum ELLL de ani.

4ar păgânismul nu înseamnă altce5a decât ateism. Pentru că a nu te închina, cu ade5ărat, lDumnezeu i a desconsidera iserica Sa i orânduiala tradiţională, de la 9ristos până astăziSfintelor slu:/e i a întregului mod de a fi al isericii, înseamnă a face nelucrătoare mântuir5enită prin 9ristos, a nega ?5anghelia 3elui născut în ieslea etleemului.

8ocmai această incompati/ilitate fundamentală dintre păgânism i cretinism i%a determinat dumnezeietii Apostoli să sufere toate pentru a 5edea idolatria sfărâmată. >i ca să îi faci pe cei, pâmai ieri, păgâni, să îi dărâme idolii, tre/uie să îi con5ingi să pri5ească mai sus, spre 8reimea cea o fiintă i nedespărţită, spre 8atăl, spre ;iul i spre Sfântul Duh, Dumnezeul nostru treimic, înt

3are i prin 3are sunt toate i fiinţează toate.

3el dintâi chemat la apostolatconform +n. ), $L, fratele Sfântului Apostol Petru.

Născut în etsaida Galileii, etsaida care înseamnă casa petelui, ca indicare a faptului că acesta eun ora al pescarilor dar, mai întâi de toate, într%o semnificaţie mistică, aici e casa Petelui, a l9ristos, 3are >i%a atras spre Sine de aici, pe Andrei, pe Petru i pe ;ilip, pentru ca să de5in5ânători de oameni, cum spun 5echile traduceri liturgice româneti.



@ânătorii mai întâi au fost 5ânaţi de 9ristos Dumnezeu, pentru ca, mai apoi, cu aceeai dragosprea dumnezeiască să 5âneze i ei inimile oamenilor. >i 9ristos Dumnezeu i%a 5ânat cu plăcerea cele dumnezeieti i cu harul prea curat al sfinţeniei pe Apostolii Săi i nu cu /ani, haine, demnităsau a5ansări ierarhice ci, dimpotri5ă, cu atenţionarea că 5or suferi multe, ca i ?l, dar că lucrător5a fi încununat de către ?l cu sla5ă 5enică.

Dacă dumnezeiescul Petru era un pescar căsătorit, ca i tatăl său, dumnezeiescul Andrei, Apostol

al românilor "pentru că nu e numaial nostru(, trăia în feciorie, ca ucenic al Sfântului 4ootezătorul. Aceasta era starea sa socială la întâlnirea cu Domnul.

3el care îl orientează spre 9ristos pe Andrei e tocmai Sfântul 4oan otezătorul, care mărturisedespre Domnul că e 17ielul lui Dumnezeu Zo Amnos tu 8eu, +n. ), Q&,cf. GN8[, o referinţă direcla +s. #Q, 0< 1ca un miel înaintea celui care îl tunde pe el Zos amnos enantion tu chirontos afton, c6KK[, tot capitolul acesta profetico%hristologic fiind o su/liniere constantă a faptului că 7ântuitornostru 5a suferi imens pentru noi, pentru mântuirea noastră.

3urăţia i :ertfa sunt la un loc în fiinţa mielului, miel care era adus spre :ertfă i care tre/uia să n

ai/ă meteahnăT5ătămareT/oală, pentru că era o imagine sim/olică i o 5or/ire profetică desp7ielul lui Dumnezeu, 3are atotcurat fiind, fără să fie contaminat de mor/ulTde /oala păcatuluputea să Se aducă pe Sine :ertfă curată întru /una mireasmă 8atălui, ca împăcare a lui Dumnezeu oamenii.

>i cel feciorelnic, auzindu%l pe 4oan cel plin de feciorie i de asceză i de har dumnezeiesc, 5or/indespre 7ielul lui Dumnezeu, 3el care ridică păcatul lumiiîmpreună cu un alt ucenic al lui 4oan mers după Domnul Z+n. ), Q0[. >i Andrei s%a con5ins imediat de faptul că 4isus e 7essias, că e 3despre care 5or/esc Prorocii, fapt pentru care astfel i 6%a i 5estit lui Petru Z+n. ), $)[. >i pr

aceasta s%a făcut călăuză fratelui său Petru spre 9ristos, după cum, fiecare dintre noi, suntechemaţi spre a fi prid5orul de intrare în iserică pentru alţii.

Pentru că prid5orul nu e încă pronaosul, locul unde se ţine 5asul pentru otez i unde se spu7olit5ele de e!orcizare pentru catehumeni i unde cei /otezaţi, direct sau prin naii săi, se leapăde satana i se unesc cu 9ristos i mărturisesc 3rezul isericii. 3i prid5orul e înaintea pronaosuluo mică sală, la intrare în iserică sau locul în careintri pe ua isericii.

8ocmai de aceea, după cum Andrei i%a 5estit lui Petru pe 9ristos, i i%a arătat calea, adică ua intrare în iserică, fiecare dintre noi, din gri:ă pentru mântuirea oamenilor, adică pentru 5iitorul l

eshatologic, pentru starea lor în 5enicie, tre/uie să mărturisim direct i indirect pe 9ristDumnezeu altora, pentru ca ei să înţeleagă că tre/uie să intre pe ua isericii, pentru ca să fie cu 3pe care inima lor +l caută.

>i când e!istă căutări ade5ărate, reale, profunde, tre/uie să le indicăm oamenilor, cu delicateţe /ucurie, pe Dumnezeu, adică ucuria, 6initea i ;ericirea lor. 4ar a nu face aceasta înseamnă anite criminali, care îi lăsăm pe oameni în tristeţe i nu le dăm să ai/ă /ucuria cea 5enică. Pentru Părintele nostru cel prea frumos, Andrei, Apostolul, nu a ţinut /ucuria mântuirii doar pentru sine,a împărtăit /ucuria ade5ărului i a descoperirii primite prin 4oan, apoi, confirmată deplin de căt

Domnul, spunând că 7esia eacolo, lângă ei i lui Petru, fratelui săuB



Nu, nu tre/uie să ne imaginăm că toţi tre/uie să facem ce5aaidoma Apostolilor, mergând propriu, din localitate în localitate i din ţară în ţară, ci mulţi dintre noi tre/uie să facem în locnostru, acolo unde suntem sau prin cărţile noastre sau la ni5el online lucruri gândite a fi penttoţii nu doar cu amprentă regională, parohială, doar pentru români

Numai când 5om înţelege că putem a5ea o acti5itate glo/alăTuni5ersalăTcatolică, indiferent de cece facem noi, care să îi înglo/eze pe toţi în ea, 5om a:unge să îi folosim i pe alţii cu deschider

noastră spre uni5ersalitate.>i 5ă dau câte5a e!emple, diferite dar con5ingătoare despre ce înseamnă să lucrezi la ni5el omânia pentru întreaga lume. Stăniloae al nostru, ?liade al nostru, 4orga al nostru, râncui nostru, ?nescu al nostru, mulţi oameni ai culturii, ai tiinţei, in5entatori i promotori ai unomânii uni5ersale, adică de ale cărei calităţi i performanţe să /eneficieze toţi, au de5enit repeuni5ersale, mulţi dintre ei fără ca să plece din omânia sau creând românete lucruri pentru toţi.

6a fel, trecând de la oameni la o/iecte i lucruri, ţuică de prună sau gemul sau /rânza sau laptele ntiu care sau maină nu tiu care sau ta/lourile, sculpturile, uneltele făcute de români, aici,

omânia, pot de5eni uni5ersale, uni5ersal cunoscute i apreciate, dacă românii crează în paramete!celenţei i nu se autominimalizează.

De ce nu pot să fac eu, românul, o ţuică /ună, pe care să o placă i chinezul i francezulC

Sau o platformă teologică, pe care să o citească o lume întreagă, acum cu a:utorul unor motoare dtranslare mai puţin performanţe, dar mâine, adică în doi%trei ani, să mă poată citi orice om al acestplanete, în lim/a lui, cu a:utorul unor motoare de traducere instantă i mai performante, fidele dedreptul, eu scriind în româna mea iar ei citindu%mă, printr%un singur clic con5ertor de lim/ă,

engleză, ara/ă, :aponeză sau spaniolăCDe ce nu pot fi eu, românul, la fel de /un scriitor sau orator sau inginer sau sa5ant în modul de 5iaal petilor sau al struţilor, ca oricare altul din întreaga lume, dacă acum pot să călătoresc oriunde, studiez oriunde i să pot să a:ung la orice informaţie dorescC

De ce să nu fac lucrurile dura/ile i pentru o lume întreagăC

De ce să mă cred cu handicap, impropriu 5alorilor, fără rele5anţă pentru un pu/lic planetar dacă psă fac anumite lucruritocmai pentru că am o iniţiere, o e!perienţă, o cunoatere aprofundată a lo

3ine nu mă lasăC A da, în afară de lenenimeni nu îmi stă împotri5ă, în mod principial.

Pentru că i Sfântul Andrei putea să facă mai puţin decât a făcutdacă nu a5ea o contiinţă atât iu/itoare faţă de 9ristos Dumnezeu. +nsă contiinţa lui întru harul lui Dumnezeu l%a îndemnat meargă peste tot, în toate aceste locuri i teritorii, pentru că a crezut într%o schim/are radicalălumii, schim/are care continuă i după ELLL de ani, lucru care atestă faptul că propo5ăduirea sa nufost în zadar i mai mult decât atât, că ea a întrecut mentalitatea i ateptările lumii lui.



6%au /ătut în 0 schim/uri, Andrei fiind întins la pământ.

6%au legat pe cruce i nu l%au pironit, dar nu din milă faţă de el, ci pentru ca să stea cât mai muspânzurat i să sufere i mai mult.

>i mergând spre 3rucelăuda 3rucea Domnului.

4ar când poporul a 5rut să îl dea pe Andrei :os de pe 3ruce, el s%a rugat Domnului ca să nu +l dea :de pe crucei o lumină cerească l%a acoperit o :umătate de oră. >i când lumina nu s%a mai 5ăzutatunci Apostolul a fost găsit adormit, a5ând aproape 'L de ani.

3âtă muncă dumnezeiascăîn nici 'L de aniB

De aceea 5ă între/ i mă între/, ca la început< cât de /ăr/aţi suntem noi, cu toţii, ce min/ăr/ătească a5em noi în comparaţie cu acestaC

Pentru că ziua de astăzi, ziua duho5nicească a românilor ortodoci i ziua de mâine, ziua naţională

tuturor românilor 5or/esc despre câte o idee pe termen nelimitat.

Dumnezeiescul Andrei ne 5or/ete despre -rtodo!ia fără sfârit iar ziua naţională a omândespre o omânie fără sfârit. >i pentru ca nici una să nu ai/ă un sfârit rău, cei care sunteortodoci i români, tre/uie să ne cunoatem, să ne iu/im i să ne apărăm atât -rtodo!ia cât românitatea, în mod creator, cu deschidere uni5ersală i nu re5anard, nu idealist, nu utopic.

Să facem zilnic ce5a pentru -rtodo!ie i pentru omânia, ca să fim ortodoci româniB

Să facem ce5a frumos, admira/il, care să fie dorit de către toţi.Să nu ne dăm doar cu pumnul în piept, să nu ne credem singurii mărturisitori ai lui 9ristos i luptăm pentru o supremaţie utopică, care nu are nici o rele5anţă pentru prezent i 5iitorB

3i să ne luptăm pentru ca noi, noi înine, să fim alţii, oameni ai sfinţeniei i oameni 5alorici, în cacu5intele să ai/ă sens curat, înalt i în care faptele să nască 5or/e i 5or/ele să se susţină în 5ianoastră. AminB



$elerin orthodox 8 $redic# la pomenirea Sfântului Apostol Andrei

7n numele ?atălui şi al Biului şi al Sfântului u@

4u/iţi credincioi, prăznuim pe Sfântul Apostol Andrei cel +ntâi%chemat, Apostolul i 6uminătorDaciei stră/une.

Apostolul Andrei este cinstit, fraţi cretini, nu numai la noi, adică nu%l re5endică doar românii Apostol 6uminător, 6uminător cu lumina ?5angheliei lui 9ristos.

• Pe Apostolul Andrei îl revendic şi Patriar/ia >cumenic a -onstantinopolului, Primul 'ral Bisericii rtodoIe, acolo unde a predicat în primul veac *fântul Apostol Andrei, şi anumîn localitatea numit pe atunci BFzantion, pentru c înc nu eIista oraşul lui -onstantin-onstantinopolul. *fântul Andrei a aşezat acolo episcop pe unul din ucenicii si, pe *fânt

Apostol *ta/ie, unul din cei şaptezeci de ucenici ai Domnului.•

Pe *fântul Andrei îl revenic şi ruşii pravoslavnici, pentru c el a predicat în -rimeea dastzi.• A a<uns şi la Hiev, iar mona/ii din &nstirea Ealaam, din +ordul îndeprtat, din At/os

+ordic, pstreaz şi mrturisesc o tradi(ie evlavioas local cum c *fântul Apostol Andrei predicat şi acolo.

>i chiar dacă seminţele ?5angheliei, semănate de Sfântul Apostol Andrei în pământul rusesc, n%dat rod imediat M aa cum s%a întâmplat în alte locuri, adică în ţinuturile sud i nord%dunărene i Rzantion M seminţele ?5angheliei au dat rod însutit i înmiit mult mai târziu, peste nouă sute ani, în anul *'', când Prinţul @ladimir împreună cu întregul popor s%au /otezat în apele Niprului,



astăzi usia se închină Dumnezeului 8reimic.

+n5ăţăm de aici, fraţi cretini, că niciodată cu5ântul lui Dumnezeu nu se întoarce la Dumnezeu făroadă. 3hiar dacă noi oamenii, :udecând limitat i de multe ori greit, spunem că 5or/im în deesau că am 5or/i cui5a degea/a despre Dumnezeu. Niciodată n%ai mărturisit pe 9ristos degea/a.

i se pare ţie, că pe moment respecti5ul te%a repezit, te%a /at:ocorit, a râs de tine, te%a ironizat, că

a hulit i pe Dumnezeu i%mi spui< 13e să fac părinte, să mai 5or/escC u!ântul lui umneeu nse întoarce niciodată fără roadă /ai de!reme sau mai târiu, el rodeşte De aceea, niciodată tre/uie să renunţăm la lucrarea misionară, la apostolatul social. 8oţi cretinii /otezaţi tre/uie să fmici apostoli, mici Andrei= fiecare tre/uie să fie un mic Andrei, măcar de ziua Sfântului Andrei.

Pentru că Sfântul Andrei, şti#i cine este5 otezătorul românilor. Dacă astăzi sunteţi ortodoci i sunteţi păgâni, schismatici sau eretici, sunteţi datorită otezătorului Andrei. Nu e!istă doar Sfânt4oan otezătorulB ?!istă i Sfântul Andrei, otezătorul românilorB >i faţă de Sfântul nostotezător noi tre/uie să arătăm mare atenţie, mare recunotinţă, mare e5la5ie= să nutrim nesfârdragoste. 4l este cel dintâi c@emat ucenic al omnului, cel dintâi care E-a întâlnit pe Hrist

dintre cei doispreece şi cel dintâi care ne-a c@emat pe noi la Hristos. %9eni#i, aflat-am pe dorit, pe mântuirea şi luminarea !oastră, a celor dintru întunericul necunoştin#ei şi din umbrmor#ii1'

el dintâi, pentru că a eMistat şi un al doilea, care a predicat pe pământul #ării noastre V anume Sfântul Apostol Bilip ar cel dintâi Coteător al nostru este Sfântul Andrei

Sfânta 8radiţie ne spune că după +nălţarea Domnului la cer i după Pogorârea Duhului Sfânt întemeierea isericii, când s%au aruncat sorţii care apostol încotro s%o apuce i să propo5ăduias

@estea cea ună a mântuirii, a apropierii +mpărăţiei lui Dumnezeu, sor#ii lui Andrei au căut pteritoriile din Gurul /ării De$re, întrea$a Sci#ie V Sci#ia /ică şi Sci#ia /are, ?racia, Citiniadică nordul Asiei /ici, Propontida V insulele princiare, alcedonul, Cian#ul, adică !iitoareetate a lui onstantin, întrea$a /acedonie şi ?esalie, recia şi Hersonul >i, să nu credeţi prin toate aceste cetăţi Apostolul Andrei a trecut aa, ca într%un pelerina:, ca într%o călătorie, e!cursau plim/are odihnitoare, ci în multe locuri, sămânţa ?5angheliei pe care o predica a stârnostilitatea, ura, răutatea, mânia, săl/ăticia popoarelor /ar/are i închinătoare la idoli, încât, atuncând predica, de multe ori era lo5it cu pietre i toiege, de multe ori era târât prin locuri cu pietcolţuroase, era /ătut de moarte i aruncat în afara cetăţilor respecti5e, pentru că păgânii credeau de:a murise. Dar 3el ăstignit i +n5iat, pe ucenicul i Apostolul Său cel întâi%chemat l%a păz

ne5ătămat până i%a împlinit misiunea de e5anghelizare a părţilor încredinţate lui de Duhul Sfâprin sorţi. 3hinuri de moarte a suferit în cetatea Sinope, de unde s%a dus în Noua 3ezaree, apoi Samosata= de la 9erson s%a întors în izanţ, unde l%a aezat episcop pe Stahie M aa cum am amintDupă aceea a trecut în Peloponez, iar în Patra Ahaiei, predica sa a mărturisit%o i a pecetluit%o sângele său, fiind răstignit de păgânul ?gheat pe o cruce în formă de K cu capul în :os.

Acesta a fost mi:locul i sfâritul misiunii lui. Dar care a fost începutul misiunii Sfântului ApostAndreiC ?5anghelia de mâine ne 5or/ete despre începutul misiunii lui, despre chemarea lui apostolat.



Andrei se tră$ea din Cetsaida, un sat de pescari de pe lân$ă /area alileii, în partea de nordării Sfinte ?atăl lui era e!reul *ona, iar fratele lui era Simon, !iitorul Apostol Petru 4rapescari, dar nu erau le$a#i cu inima de îndeletnicirea lor pescărească, aa cum mulţi dintre nsuntem legaţi trup i suflet de ser5iciul nostru, i am făcut din ser5iciu un idol.

Fnii îi negli:ează familia până la destrămare, alţii îi negli:ează copiii până la săl/ăticire, pentru se duc i departe de casă i, nu atât ne5oia îi duce departe, cât nemulţumirea cu strictul necesa

Doresc mai mult, mai /ine, mai frumos. Dacă are omul tele5izor al/%negru zice că%i sărăcie i căanacronic, că%i întârziat i înapoiat i mândria nu%l lasă, 5rea tele5izor color. Dacă are color, 5rea plasmă, dacă îl are de )m E, 5rea unul cât un perete. Alt e!emplu< Dacă are telefon fi!, 5rea unmo/il= dacă are un telefon mo/il simplu i ieftin, 5rea unul cu mai multe opţiuni, polifonic, cu radinternet, cu displaR color etc.= dacă are calculator, 5rea laptop= dacă prinde postul naţional tele5iziune, 5rea i ca/lu. >i toate acestea costă. Deci omul nu întotdeauna e mânat în munca lui în ataamentul lui faţă de ser5iciu, de dorinţa de a a5ea strictul necesar M 5rea mai mult, mai /inmai comod, mai conforta/il, mai 5ariat, mai distracti5 M i se minte zicând că el 5rea doar o 5iadecentă, aa i se pare lui. Dar el 5rea palate= 5rea 5ilă, nu o căsuţă sau un apartament, 5rea 5ilmaină i piscină i nu numai. Nu doar o Dacie, 5rea cele mai /une maini, cele mai scumpe M ca

5adă lumea cine e elB

Dar Andrei i Petru, pescarii Galileii, erau nite muncitori cumpătaţi M în sensul că ei a5eau timsâm/ăta i de sinagogă M nu cum fac cretinii de astăzi care zic că nu mai au timp duminica d/iserică. Nu spuneau ca mulţi cretini din zilele noastre că n%au a5ut timp să 5ină la /iserică. Fn5in doar la 3răciun i la Pati. >i%i între/< ine, când te%ai spo5edit ultima datăC 6a Pati. >i cumacum la 3răciun 5ii să te spo5edeti a două oarăC M Păi, n%am a5ut timp i alte moti5e. M Păi eti cretin doar de Pati i de 3răciun, eti cretin doar de două ori pe anC

Andrei şi Petru, fratele său, încă nu-E cunoşteau pe Hristos, a!eau doar Ee$ea lui /oise totuşi, erau e!la!ioşi, erau credincioşi în cele pe care umneeu le-a încredin#at lui /oise pentrpoporul e!reu iteau şi ascultau Ee$ea şi pe Prooroci, Ee$e şi Prooroci care le !orbeau despHristos iteau euteronomul, care în două rânduri men#ioneaă. %Prooroc ca şi mine V spun/oise, !ă !a ridica omnul umneeul !ostru, pe Acela să-E asculta#i1' 7l aşteptau pe /esia Snelinişteau du@o!niceşte pentru neamul lor, dar mai ales pentru mântuirea sufletelor lor Aşadaerau două fiin#e nobile, nu erau doar meseriaşi, erau oameni credincioşi A!eau preocupăînalte

8răiau cu năde:dea 5enirii lui 7esia i, atunci când Dumnezeu%8atăl l%a trimis pe Sfântul 4o

otezătorul să predice la 4ordan /otezul pocăinţei, sufletele lor sensi/ile au părăsit Galileea, z/urat i s%au dus într%un suflet la Proorocul 4oan la 4ordan să se /oteze, crezând că el este 7esia. 4oan le spunea< %Du sunt eu Hristosul, nu sunt eu /esia el care !ine după mine este mai madecât mine: Aceluia eu nu sunt !rednic să-* dele$ cureaua încăl#ămintelor' , cum am spune nastăzi< 1Nu sunt 5rednic să%i duc sau să%i fac pantofii. 1Acela ţine lopata în mâna 6ui ca să treiearia Sa i neghina s%o ardă cu foc nestins.

Aadar, Andrei şi cu Petru au de!enit la un moment dat ucenici ai lui *oan Coteătorul Se !ecă doar Andrei a rămas mai mult lân$ă *oan Coteătorul Petru s-a înapoiat în casa sa >i la

moment dat, într%o /ună zi, după otezul Domnului 9ristos, 5ăzând 4oan otezătorul pe 9rist



trecând, arătându%6 cu mâna a zis< %*ată, /ielul lui umneeu care ridică păcatele lumii' >i ccătre care zicea acestea erau Andrei i 4oan M ucenicul cel iu/it, rezemătorul pe piept de la 3ina cde 8aină i iu/itorul de feciorie, e5anghelistul, teologul, de Dumnezeu cu5ântătorul. 14ată 7ielul lDumnezeu, cel ce ridică păcatele lumiiB

Sfântul *oan ură de Aur spune că Hristos este /ielul prin eMcelen#ă, nu unul din mieoarecare, mieii pascali, care erau doar tipuri, preînc@ipuiri, prefi$urări la Paştele e!reiesc a

omnului Hristos, ale lui /esia cel aşteptat Hristos este /ielul, /ielul scris cu %m' mare orice Sfântă Proscomidie, preotul :unghiind, tăind în semnul crucii sfânta pâine care se 5a preface 8rupul lui 9ristos, zice< %Iun$@ie-se /ielul lui umneeu, el ce ridică păcatele lumii, pent!ia#a şi pentru mântuirea lumii' @edeţiC +n fiecare Sfântă 6iturghie, noi putem fi mici Andrei mici 4oani, care ascultăm glasul +naintemergătorului< 14ată 7ielul lui Dumnezeu, care ridipăcatele lumiiB. 14ată 7ielulB pe Sfântul Disc al Proscomidiei. 14ată 7ielulB la 1Să luăaminte, Sfintele SfinţilorB. 1Se sfărâmă i se împarte 7ielul lui Dumnezeu M Sfânta Pâin17ielul lui Dumnezeu, 3el ce se sfărâmă i nu se desparte, 3el ce se mânâncă pururi, dar niciodanu se sfârete, ci pe cei ce se împărtăesc îi sfinţete. Se :unghie i se împarte spre iertarpăcatelor i spre 5iaţa de 5eci, spre sfinţirea i mântuirea noastră. A5em urechi de auzit i ochi ca

să înţeleagă pe preotul care ţine locul +naintemergătorului, arătându%ne nouă M micilor andrei M p17ielul lui DumnezeuC Ea fiecare Sfântă Eitur$@ie. %u frică de umneeu, cu credin#ă şi dra$oste apropia#i-!ă1' % de /ielul lui umneeu, de Pâinea cea erească şi de Pa@arul 9ie#usta#i şi !ede#i că bun este /ielul1 usta#i şi !ede#i că bun este omnul1

Aadar în fiecare Sfântă 6iturghie, 7ielul lui Dumnezeu ni se oferă i nouă. Andrei i 4oan pleadupă 9ristos. +l părăsesc pe în5ăţătorul lor 4oan. Au terminat 1coala primară lângă 4ootezătorul i au promo5at în 1coala gimnazială a lui 9ristos. De acum a5eau să urmeze 1liceul, i 1facultatea, i 1studiile postuni5ersitare la marea coală a lui 9ristos. Până a%l cunoa

pe 4oan otezătorul, au fost la grădiniţa 6egii sau a Sinagogii. 3ând au ucenicit la picioarele 4oan otezătorul, au în5ăţat a/ecedarul. Au în5ăţat să citească altfel Scripturile i să%6 întrezăreaspe 9ristos, 6umina lumii, să%6 atepte mai cu ardoare pe 7esia. Din momentul în care ucenicescmarea coală a lui 9ristos, începe ade5ărata i integrala lor luminare duho5nicească, iar prluminarea lor, marea operă de luminare i de mântuire a întregii lumi. otezătorul nu se supără pecă pleacă. ?l tocmai pentru aceasta li 6%a arătat pe 9ristos i le%a zis ,,4ată 7ielulB= ca ei să pledupă 9ristos. 4oan considera că i%a îndeplinit misiunea. A spus< - 4u trebuie să scad, să mmicşore: Acela, /ielul, 4l trebuie să crească, pentru că Hristos este totul Hristos este 7nceputşi Sfârşitul, Alfa şi Fme$a, el ce a fost şi este şi !a fi

9ristos se întoarce i%i întrea/ă< - Pe cine căuta#i54ar ei răspund la între/area lui 9ristos cu o altă între/are< - 7n!ă#ătorule, unde locuieşti5

@edeţi, s%au lepădat de în5ăţătorul cel dintâi, de 4oan otezătorul i 6%au recunoscut drept +n5ăţătpe 3el pe care 4oan +l arătase ca 7iel.

>i Domnul ce le răspundeC - 9eni#i şi !e#i !edea1

Dar 7ântuitorul a5ea o casă a 6uiC Nu spunea ?l că 5ulpile au 5izuini i păsările cerului au cui/u

dar ;iul -mului nu are unde să%>i plece capulC Domnul nu a5ea o casă a Sa. Fm/la din casă



casă. Găzduia la acela care%4 deschidea ua ospitalităţii. N%a5ea o casă a 6ui, n%a5ea unde să%plece capul. +n cele din urmă, >i l%a plecat pe cruce, în 5ăzduh. Pentru că oamenii asta 4%au rezer53reatorului i inefăcătorului i 7ântuitorului lor. N%a5ea casă 9ristos. Atunci de ce le-a spus.9eni#i şi !e#i !edea15

4%a dus în casa unde era găzduit, unde locuia pro5izoriu, în trecere. Astăzi, noi am 5rea să tim ce a spus 9ristos celor doi= pentru că acea întâlnire a fost una deose/ită, care le%a marcat întreaga 5ia

Nu putem însă decât să ne imaginăm, să intuim M pentru că ?5angheliile nu consemnează nimreferitor la asta M că Domnul 9ristos a 5or/it cu ei despre pocăinţă, despre +mpărăţia lui Dumnezedespre proorociile @echiului 8estament, care a5eau să se împlinească în persoana Sa. >i că a fofoarte importantă această întâlnire a lor cu 9ristos, dă mărturie 4oan, însoţitorul lui Andrei, cel cane%a lăsat în scris a patra ?5anghelie, cele trei ?pistole so/orniceti i Apocalipsa. ?l scrie ?5angelia Sa< U4ra atunci ca la ceasul al ecelea' , adică orele )&.

3ând ţi se întâmplă în 5iaţă ce5a important, ţii minte ora. ii minte ziua sau scrii unde5a, îţi notezDacă ai i un :urnal, scrii acolo, pomeneti ziua în care ţi s%a întâmplat 5reo /inefacere, 5reun lucminunat, important, ca să dai sla5oslo5ie i mulţumire lui Dumnezeu, ca să spui un ,,mulţumes

/inefăcătorilor tăi, chiar dacă a trecut un an, sau doi, sau zece, sau douăzeci, sau treizeci. >tirecunoştin#a e o floare rară i e o floare rară ar tocmai pentru că recunoştin#a e o floare rartocmai de aceea trebuie culti!ată foarte des, trebuie semănată foarte des, tocmai pentru ca să nfie o floare pe cale de dispari#ie

Andrei l%a chemat i pe Petru la 9ristos. % Am aflat pe /esia1 Am aflat pe 7esia, 3are este 3aleAde5ărul,@iaţa, 4z5orul cel fără de moarte, Soarele dreptăţii, 6umina cea ade5ărată care lumineape tot omul ce 5ine în lume, Pâinea care s%a co/orât din cer, din care dacă mănâncă cine5a, nu mmoare, 7ielul lui Dumnezeu, 3are ridică păcatele lumii, 7ărgăritarul cel de mult preţ i 3omoar

pe 3el 5estit de 7oise i de prooroci.Aadar, pentru Andrei i pentru 4oan, cel mai important moment din 5iaţa lor a fost acela al întâlnilor cu 9ristos. Andrei l%a ţinut minte până la celălalt ultim moment important din 5iaţa lui.

are este ultimul moment important din !ia#a fiecărui om5 Fltimul. Atunci când omul îi dă duhîn mâinile 3reatorului său. Acesta este cel mai important moment= moment care marchează martrecere, cel mai mare e!amen din 5iaţa noastră. i acest moment V pentru Andrei V a fost acela crucificării lui pe o cruce în formă de U&' cu capul în Gos +n acele momente 6%a contemplat Duhul Sfânt pe 27ielul lui Dumnezeu, 3el care ridică păcatele lumii i în acelai timp pe 7a

marele păstorilor, a cărui pildă i ca 7iel, i ca Păstor, a urmat%o în toată 5iaţa lui, dar i în moartcu care 6%a slă5it pe 7ielul i Păstorul= pentru că 9ristos Domnul, aa cum se spune în rugăciun9eru5icului, este Uel ce aduce şi el ce se aduce, el ce primeşte şi el ce se împarte' ca :ert?l este Hertfitorul M prin preot, Hertfa sau 7ielul, dar i 3el ce primete :ertfa sau Primitorul. Dnecuprins pentru mintea noastră limitată este taina aceasta, dar nu mai pre:os de măreţiile lDumnezeu i de Dumnezeul nostru, 3are este Dumnezeul minunilorB

acă !-aş întreba pe fră#iile !oastre, care a fost până în momentul de fa#ă cel mai importamoment din !ia#a !oastră, ce a#i răspunde5

Pro/a/il că fiecare ar răspunde a5ând în 5edere anumite e5enimente, lucruri sau persoane. Pent



unul, cel mai important moment din 5iaţă e când i%a luat cea mai scumpă maină. Pentru altul, cmai important moment din 5iaţă e când s%a logodit sau s%a căsătorit. Pentru altul, cel mai importamoment din 5iaţă e când a intrat în casă nouă. Pentru un datornic, când a scăpat de datorii, cândscăpat de /ănci. Pentru un întemniţat sau un capti5, momentul eli/erării lui din închisoare. Pentru /olna5 internat la spital sau /olna5 la pat acasă, momentul când se ridică sănătos din pasuferinţei. Pentru cel care%i alege să se căsătorească, aa cum am spus, momentul nunţii. Pentru ccare nu se opune planurilor lui Dumnezeu, momentul în care aduce pe lume un copil, i nu num

unul sau doi i apoi să zică< 2Gata, a:unge, stopBB 3u ce%o să%i cresc, doar n%o să%i fac, ca să%i omosau să%i chinuiB Pentru că uită cretinii notri cu5ântul lui Dumnezeu despre purtarea de gri:ă a lDumnezeu. Fită că fiecare copil 5ine pe lume cu /ucata lui de pâine i cu ce5a în traistă pentru tincel necredincios i îndoielnic, egoist i criminal. ineţi minte< ;iecare copil 5ine pe lume cu /ucalui de pâine i cu multe alte ne/ănuite /inecu5ântăriB

Pentru altul însă, cel mai important moment din 5iaţă poate fi atunci când lozul lui sau ruletaaduce milioane. Sau când merge la /lestematele aparate, iar aparatele îi întorc /anii înmulţiţi.Dar, iu/iţi credincioi, nu acestea tre/uie să fie cele mai importante momente din 5iaţa noastră. Pcât de superior este sufletul fa#ă de trup, pe atât de superioare trebuie să fie momentele din !ia

noastră sufletească sau du@o!nicească fa#ă de realiările pământeşti, stricăcioase, lumeşmateriale

e ia omul când pleacă din lumea aceasta5 Nu ia mare lucru. 3el mult un rând de haine i /i:uterii, pentru că unii, fără de minte, în loc să 5ândă /i:uteriile, iar preţul lor să%l dea la săraîmpodo/esc cada5rul. >i asta o fac din prostie i întunecarea minţii, pentru că ar putea să%i a:usufletul prin milosteniile care s%ar face cu /anii de pe /i:uterii.

el mai important moment din !ia#a noastră ar trebui să fie treirea noastră din somn

păcatului şi întreărirea luminii lui Hristos3el mai important moment din 5iaţa noastră este M i dacă nu este, să faceţi în aa fel încât să fieîn primul rând, ziua otezului nostru.

â#i din fră#iile !oastre ştiu iua în care s-au boteat5 iua în care s%au /otezat. Nu ziua în careau născut pentru lumea aceasta, ci iua în care s-au născut pentru er 7ă îndoiesc că ar ti cindin toţi câţi sunteţi de faţă. 3inci, ar fi o performanţă duho5nicească. 3inci persoane din /iseriaceasta, care să tie ziua în care s%au /otezatB Dar i dacă e!istă aceti cinci, oare cinstesc ziuaceasta, îi amintesc de ea măcar atât cât îi amintesc de ziua de natere i de cea onomasticăC 7îndoiesc. +n astfel de zile, dar mai ales în iua de ani!ersare a Coteului, creştinul trebuie să-

aducă aminte cu sim#ăminte de recunoştin#ă fa#ă de umneeu, fa#ă de părin#ii care i-au născufa#ă de naşii care i-au boteat, fa#ă de preotul boteător V că nu-i un nimeni nici acela care tebă$at în scăldătoarea, în cristelni#a Coteului: iar dacă e mort şi aşa să-l pomeneşti, să adupentru el coli!ă la biserică şi să se facă un trisa$@ion pentru el

Aadar, cel mai important moment din 5iaţa noastră tre/uie să fie în primul rând acela al otezuluapoi acela al reînnoirii otezului, al re%întâlnirii noastre cu 9ristos M după ce 6%am părăsit prpăcate M în 8aina Spo5edaniei, care%i al doilea otez, apoi întâlnirea cu 9ristosul cel euharistic, 17ielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii în Sfânta 8aină a +mpărtăaniei= dar nu o întâlni

formală i e!terioară, ci o întâlnire personală, care să marcheze momentul schim/ării 5ieţii noast



cu dumnezeiască schim/are= pentru că nicăieri omul nu%i găsete /ucuria, pacea, împlinireodihna, iz/ă5irea, mântuirea, decât în 9ristos Domnul 3el ăstignit i +n5iat, 3are este 1 lauApostolilor şi bucuria /ucenicilor , 3ăruia se cu5ine toată sla5a, cinstea i închinăciuneîmpreună cu 8atăl i cu Duhul Sfânt, în 5ecii nesfâriţi. Amin.(/ul#umim Părintelui care a rostit această predică V şi care !rea să rămână anonim V pentrbună!oin#a de a ne acorda dreptul publicării ei pe acest blo$ V Pelerin ortodoM )

Adrian "ocoşil# - Sfântul Andrei - Apostolul românilor



Sfântul Apostol Andrei este săr/ătorit pe data de QL noiem/rie. S%a născut în etsaida Galileilocalitate situată pe ţărmul 6acului Ghenizaret, în nordul ării Sfinte. Din Sfânta Scriptură aflăm era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor. A5ând în 5edere că Andrera e5reu, nu tim cu certitudine dacă numele Andrei era numele său real "acesta fiind de origigrecească(. Potri5it cercetătorilor, numele Andrei era destul de prezent printre e5rei, încă dperioada sec. 44%444 d.9r.

Pentru romani, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se susţine că acest nume % Aposto6upilor % deri5ă din 5echea denumire a dacilor, daoi, "lupi(, dar i de la sim/olul lor % lupul. 6upera chiar un sim/ol al sanctuarelor Daciei. 6egendele spun că acest animal a fost alături de daci căderea Sarmizegetusei i că cel care era căpetenia lupilor, l%ar fi 5egheat pe Apostolul Andrei prpustia Do/rogei spre Peteră care i s%a oferit ca adăpost.

Sfântul Andrei - ucenic al Sfântului *oan Coteătorul

Sfântul Andrei, înainte de a de5eni ucenic al lui 9ristos, a fost ucenic al Sfântului 4oan otezătoruDorinţa de a%6 urma pe 9ristos se nate în el, în momentul în care Sfântul 4oan rostete cu5inteJ*ată /ielul lui umneeu, el ce ridică păcatul lumiiJ "4oan ), E*(. +nsă, chemarea sa apostolie se face mai târziu i este relatată de Sfântul ?5anghelist 7atei < JPe când *isus umblă plân$ă /area alileii, a !ăut doi fra#i, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lucare aruncau mreaGa în mare, căci erau pescari i le-a is. J9eni#i după /ine şi !ă !oi facpescari de oameni *ar ei, îndată lăsând mreGele, au mers după 4lJ "7atei $, )'%EL(.



ând mai este Andrei men#ionat în Scriptură5

Scriptura îl descoperă pe Andrei la înmulţirea pâinilor i a petilor "4oan &, '%*( i după în5ierea l6azăr când, împreună cu ;ilip, îi spune lui 9ristos că nite elini, 5eniţi în 4erusalim cu prile:săr/ătoririi Patelui iudaic, doresc să%6 5adă "4oan )E, EL % EE(.

@emarea la Apostolie a Sfântului Andrei

<nde a !estit Sfântul Andrei în!ă#ătura lui Hristos5Potri5it tradiţiei, teologilor i istoricilor, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propo5ăduitor?5angheliei la geto%daci.

+n 4storia /isericească, ?use/iu de 3ezareea "` QQ*TQ$L( afirmă< OSfinţii Apostoli ai 7ântuitoruluprecum i ucenicii lor, s%au împrătiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiţie, lui 8oma i%căzut sorţii să meargă în Partia, lui Andrei în Sciţia, lui 4oan în AsiaO. 3alendarul gotic "sec. al 4@

lea( i 7artirologiile istorice occidentale "sec. @444%4K( susţin i ele ipoteza misiunii Sf. Andrei Sciţia.

8radiţia că Sfântul Apostol Andrei a predicat la sciţi a fost reluată i de scriitori /isericeti. De!emplu, călugărul ?pifanie "sec. @444(, în O@iaţa Sfântului Apostol AndreiO, afirmă că întpopoarele e5anghelizate de el se numărau i sciţii. Sina!arul isericii constantinopolitamenţionează că Andrei Oa predicat în Pont, 8racia i SciţiaO. După un alt iz5or, păstrat în acelaSina!ar, Sfântul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la -dRssos sau -dessos "@arna de azi(, ucenicul său Amplias, pe care iserica -rtodo!ă îl prăznuiete în fiecare an la QL octom/riPro/a/il este Amplias cel amintit de Sfântul Apostol Pa5el în epistola către omani ")&, '

Prezenţa colindelor, legendelor, o/iceiurilor din Do/rogea, închinate Sfântului Andrei, întărecredinţa că acesta a 5estit ?5anghelia lui 9ristos în ţara noastră.

/oaştele din Patras

Sfântul Andrei a murit ca martir la Patras. Dei nouă ne este cunoscută tradiţia care afirmă Apostolul Andrei a murit pe o cruce în formă de K, se susţine că această tradiţie datează din secolal K4@%lea. Nu se cunoate data martirizării. Fnii istorici îl fi!ează în timpul persecuţiei împăratulNero, prin anii &$%&0, alţii în 5remea persecuţiilor iniţiate de Domiţian "')%*&(.



7n anul 32, moaştele Sfântului Andrei au fost aşeate în Ciserica Sfin#ilor Apostoli donstantinopol, cu prileGul sfin#irii acestei biserici ardinalul Petru de apua !a duce moaşteSfântului Andrei în *talia, în catedrala din Amalfi, în timpul ruciadei a *9-a 7n anul =;+>, !remea papei Pius al **-lea, capul Sfântului Andrei aGun$e la 6oma, iar de aici a fost dus atedrala din Patras, în biserica cu @ramul Sfântul Andrei

rucea Sfântului Andrei V Patras

Peştera Sfântului Andrei

Petera în care se crede că a 5ieţuit Sfântul Apostol Andrei, cât timp a propo5ăduit pe teritoriromânesc, se află la apro!imati5 $ m sud%est de localitatea 4on 3or5in, :udeţul 3onstanţa. actuala /iserică din peteră, în pronaos, într%o niă, se află un fel de pat, sco/it iniţial în piatrdespre care tradiţia spune că pe el se odihnea apostolul Andrei. +n 5ara anului )*$$, Petetransformată în /iserică a fost sfinţită de către ?piscopul 8omisului, 3hesarie Păunescu. 6a scutimp după aceasta, trupele ruseti in5adatoare au distrus%o. A/ia după )**L, prin râ5na cu5iosulmonah Nicodim Dincă, /iserica a fost refăcută i redată cultului. Astăzi, mii de credincioi 5in aipentru a se ruga pe locul unde a trăit Apostolul Andrei.

Sfântul Andrei - Fcrotitorul 6omâniei

Sfântul Sinod al iserici -rtodo!e omâne a hotărât în anul )**# ca săr/ătoarea Sfântului Andrsă fie însemnată cu cruce roie în calendarul /isericesc, iar în anul )**0 Sfântul Andrei a foproclamat O-crotitorul omânieiO. iua de QL noiem/rie a fost declarată săr/ătoare /isericeasnaţională.

6a mulţi ani celor ce poartă numele Sfântului Apostol Andrei B



"onstantin "iofu - GSfântul Andrei ne-a vestit cuvântul Evangheliei cu mult# Dertf#G

+n ziua pomenirii Sfântului Apostol Andrei, 4PS Arhiepiscop Pimen a oficiat Sfânta 6iturghie paraclisul Aezământului de asistenţă socială 1Sfântul Andrei2 din ;ălticeni. 6a această săr/ătoaau participat peste &LL de credincioi care s%au rugat alături de ierarhul lor în cadrul slu:/ei.

Arhipăstorul ?parhiei Suce5ei i ădăuţilor a adresat un cu5ânt de în5ăţătură în care a 5or/it desp5iaţa Sfântului Apostol Andrei, -crotitorul românilor. 1Sfântul Andrei ne%a 5estit cu5ân?5angheliei cu multă :ertfă i râ5nă. Acest cu5ânt a fost păstrat de strămoii notri în minte i males în inimă. Noi tre/uie să credem potri5it ade5ărului de credinţă i poruncilor lui Dumneze

3redinţa ade5ărată este cea care unete pe oameni. Noi am păstrat cu5ântul ?5angheliei datorifelului în care am mărturisit i am trăit credinţa. -mul credincios sporete duho5nicete în măsuracare păete pragul /isericii i întinde o mână de a:utor celor din :ur. Despre faptele de milosten5om fi între/aţi la :udecata lui Dumnezeu. 3redinţa noastră este temeluită pe cu5intele Sfint?5anghelii i propo5ăduită nouă de Sfântul Apostol Andrei. Să păstrăm credinţa noastră i sîn5ăţaţi pe copii să se roage, să fie /uni. Pentru a da o /ună educaţie copiilor, părinţii tre/uie ofere e!emplul personal2, a e!plicat 4PS Arhiepiscop Pimen.

+n prezent, la Aezământul de asistenţă socială 1Sfântul Andrei2 din ;ălticeni s%au demarat lucrări

pentru ridicarea unui comple! social cu spaţii de îngri:ire i adăpost pentru oamenii străzii.De asemenea, 5or fi amena:ate camere pentru pelerini, două ca/inete medicale, o sală de mes/ucătărie, o cameră mortuară i alte spaţii necesare acti5ităţii de asistenţă socială i religioasă.



$r Eugen #n#sescu - Hrmând Apostolului sau cedând p#catului>



+n realitate, cretinii români de astăzi îi duc 5iaţa între 3er i pământ, fiecare după pricepereadragostea pe care o are. 3eea ce, în termeni practici, înseamnă tot atâtea situaţii, câte suflete su3hiar i în i/lie găsim minimum trei poziţionări sufleteti< rece, fier/inte i căldicel. Dacă primedouă sunt foarte clare, a treia este pro/lematică i din păcate, cred, caracteristică multora. ?stezonă de gri, unde lucrurile sunt în parte lămurite, în parte nu, iar îndoiala, nehotărârea i slă/iciunproprii de5in stăpâni peste sufletele noastre, producând nelinite i dezamăgire. 3eea ce, recunoatem, generează i starea actuală a societăţii româneti. De sus până :os 5om găsi hao

nemulţumire, frământare i depresii.Din fericire, e!istă soluţii de redresare, doar să dorim aplicarea lor. De pildă, mi%a dori ca toromânii ce se simt cretini "i oricine i%ar dori( să poată urma Sfântului Apostol Andrei în /ăr/ăţidragoste i înţelepciune. @iaţa lui, ca i numele, sunt modele pentru fiecare dintre cei ce doredesă5ârirea, mai ales pentru cei aproape 0LL.LLL de purtători ai numelui "prile: cu care le urăm spoarte pe Sfânt cu dragoste i demnitate în inimile lor, tot aa cum i el l%a purtat pe 9ristos(. spicuim câte ce5a dintre 5irtuţile sale.

). Preocuparea de cele spirituale. 4niţial, Sfântul Andrei apare în ?5anghelii ca ucenic al Sfântu

4oan otezătorul. Dei se ocupa cu pescuitul, Andrei era preocupat i de cele religioase. 7concret, cum Sfântul 4oan era cel care urma să arate lumii pe 7esia, alăturarea lui Andrei pafirească. >i chiar aa se 5a i întâmpla< Andrei +l 5a găsi pe 7esia, datorită Sfântului 4oan, dar icăutării proprii.

A doua i iarăşi stătea *oan şi doi dintre ucenicii luii pri!ind pe *isus, are trecea, a is. *a/ielul lui umneeu1 i cei doi ucenici l-au auit când a spus aceasta şi au mers după *isus *a*isus, întorcându-Se şi !ăându-i că mer$ după 4l, le-a is. e căuta#i5 *ar ei *-au is. 6abi (case tâlcuieşte. 7n!ă#ătorule), unde locuieşti5 4l le-a is. 9eni#i şi !e#i !edea Au mers deci şi a

!ăut unde locuia: şi au rămas la 4l în iua aceea 4ra ca la ceasul al ecelea <nul dintre cei dcare auiseră de la *oan şi !eniseră după *isus era Andrei, fratele lui Simon Petru Acesta a $ăsîntâi pe Simon, fratele său, şi i-a is. am $ăsit pe /esia (care se tâlcuieşte. Hristos)

Acesta este momentul relatat în ?5anghelia după 4oan, în care Andrei decide să urmeze lui 9ristoDe aceea, este i supranumit 3el întâi chemat.

Spre deose/ire de acele 5remuri, astăzi, preocuparea de cele spirituale este pusă la grea încercafie prin e!acer/area materialismului, fie printr%o spiritualitate infestată de 5alori îndoielni"relati5ism, scientism, spiritism, ocultism, la!ism etc.( care nu fac decât să ne încurce în găsirea

urmarea lui 7esia.

E. Dragostea de a împărtăi celorlalţi calea fericirii 5enice. ?ste caracteristica specialăApostolatului. Pe ea se /azează toată forţa misionară a celor ce de5in propo5ăduitori cretinismului. Aceasta a determinat pe toţi Apostolii i misionarii cretini să lase preocupărilumeti i să%i închine toată 5iaţa pentru misiune. ?ste suficient să ne uităm la drumul ApostolulAndrei prin lume i 5om înţelege mai /ine< propo5ăduiete în itinia, 8racia, 7acedonia i Sciţ7inor "Dacia Pontică, Do/rogea de astăzi, în cetăţile 8omis, 3allatis, 9istria(, apoi izanţ i Grecunde este martirizat, la Patras, pe o cruce în formă de K "crucea Sfântului Andrei(.



Pentru cei care se îndoiesc de prezenţa Apostolului prin părţile Do/rogei, le recomand următoareiz5oare documentare<

− +oul 'estament 6 -oloseni , 22: 4nde nu mai este elin şi iudeu, tiere împre<ur şi netieîmpre<ur, barbar, scit, rob ori liber, ci toate şi întru to(i ?ristos. &en(ionarea sci(ilor es

fcut în conteItul în care ei cunoscuser de<a cuvântul >van%/eliei.− *criitorii "polit al 0omei,ri%en şi >usebiu de -ezareea #în "storia Bisericeasc$ #sec "E$− -alendarul %otic #sec "E$

− &artirolo%iile istorice occidentale #sec S"""!"S$− *inaIarul Bisericii din -onstantinopol men(ioneaz c Andrei a predicat în Pont, 'racia

*ci(ia.− Dup un alt izvor, pstrat în acelaşi *inaIar, *fântul Apostol Andrei ar fi /irotonit ca episco

la dFssos sau dessos #Earna de azi$, pe ucenicul su Ampliat, pe care Biserica rtodoI prznuieşte în fiecare an la C octombrie. Probabil este cel amintit de *fântul Apostol Pavîn epistola ctre 0omani #2R, 5$

− -lu%rul >pifanie #sec 5$ scrie Eia(a *fântului Andrei

Desigur, astăzi poate că nu mai sunt multe teritorii misionare, ca pe 5remea Apostolilor, însă csiguranţă a5em ne5oie de o re%e5anghelizare a lumii, care tinde să de5ină din ce în ce mai corupmoral. 4ar asta necesită multă forţă misionară. ;ără această dragoste de misiune, răul 5a a:unge triumfe, prin nepăsarea i indiferenţa celor ce pot 5esti /inele.@or/a lui ?dmund ure< Pentru ca răul să triumfe pe pământ, este suficient ca cei /uni să nu fanimic. Acest pericol al indiferentismului este prezent mai ales în sânul nostru, al clericilor, caa5em misiunea de a propo5ădui cu timp i fără de timp, adică oricând i necondiţionat. Altfel, 5ode5eni din misionari, :alnici funcţionari. +nsă pericolul pândete i printre laici. Degea/a fac preomisiune, dacă nimeni nu îi urmează. @or/ele lor de5in ca ploaia pe ta/lă< produc doar zgomotrugină.

Q.Păstrarea comuniunii cu Dumnezeu i aproapele. Fn aspect important al Apostolatului îl constitunealterarea mesa:ului di5in. +nsăi termenul de apostol înseamnă trimis. Prin urmare, Apostolii n%făcut decât să poarte mesa:ul lui 9ristos către întreaga lume, la care s%a adăugat i calitatea lor 7artori "ade5eritori( ai +n5ierii. ?i nu au adăugat ce5a de la ei peste în5ăţătura Domnului, ci doar e!plicat%o pe înţelesul tuturor i au aplicat%o în realităţile concrete ale 5ieţii comunităţilor pe care întemeiau i păstoreau. +n fond, acesta este rostul esenţial al isericii, să aducă în concretul 5ieharul sfinţitor al Sfintei 8reimi. 3âtă 5reme 9ristos este cap al isericii, nimeni nu poate fi stăpânea.

Din păcate, actualmente, iserica lui 9ristos se află în suferinţă din cauza schismelor i a sectelorodul mândriei, intereselor omeneti sau a in5enţiilor teologice, infiltrate în sufletele unor clerici. 3să nu mai 5or/esc de /isericuţele din sânul /isericilor locale, care sunt rodul indi5idualismului i dez/inării sociale. ?ste, pro/a/il, moti5ul pentru care nici nu se prea reuete reîntregirea cămălui 9ristos "cum este uneori numită iserica cea Fna, Sfântă, So/ornicească i Apostolească(. Dosmerenia 5a reui reîntregirea isericii, căci, cum spunea i Părintele Arsenie Papacioc, în iserinu este mai mare preotul, episcopul sau Patriarhul, ci smerenia este mai mare.



$. Hertfa supremă< martira:ul. +n afară de Sfântul 4oan ?5anghelistul, care a murit în e!il, toţi ceilaApostoli i%au sfârit 5iaţa prin martira:. +ntr%un fel, este firesc. 3ând mărturiseti ade5ărul i iu/irîntr%o lume stăpânită de minciună, corupţie i ură, nu faci decât să deran:ezi, iar eliminarea fizieste preţul de sânge prin care cei deran:aţi îi cumpără i preţuiesc neputinţa de a îndrepta lucrurilPierderea 5ieţii trupeti poate părea pagu/a supremă a e!istenţei umane, dar în lumina +n5ierii pare o nimica toată, întrucât nimeni nu dispare, ci doar adoarme un timp. Aadar, ucigaii de trup pot ucide sufletul i nici 5alorile lui.

Parafrazând cântarea de la Pati< Apostolii, urmând Domnului, au călcat cu moartea pe moar+nsui 9ristos 5a spune< Nu 5ă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să%l ucidă.Din păcate, astăzi asistăm la o răsturnare de situaţie. Gri:a de 5alorile sufleteti este înlocuită preocupări lumeti i trupeti, iar frica de a nu muri sufletete s%a transformat în teamă de a nu mutrupete. ;ericirea sufletească este surpată constant de chinul căutării imposi/ilului< nemurirtrupului. 4ar firescul stăpânirii de sine se transformă, prin trufia 5ieţii, în dorinţă de stăpânire a5uţii sau până la a te crede centrul infaili/il al Fni5ersului sau dumnezeul celorlalţi.

Prin urmare, a5em de ales "încă(< ori suntem cretini cu demnitate apostolică, purtând inerente

lupte i necazuri ale desă5âririi, ori cedăm i nu mai suntem deloc i nimic, părăsind roadefericirii. 3ăci fericirea este cretinism pur, iu/ire, sfinţenie. +n fond, cele mai /une definiţii afericirii le găsim la 9ristos.

Aceasta%i între/area esenţială a 5ieţii noastre< A fi sau a nu fi sfântC

"ele patru c#l#torii ale Sfântului Apostol Andrei



3onform cercetărilor intreprinse de George Ale!androu, Apostolul Andrei ar fi realizat patcălătorii misionare impresionante, desfăurate într%un teritoriu 5ast întins pe trei continente< As?uropa i Africa. 4ată, în sinteză, posi/ilul traseu stră/ătut de neo/ositul propo5ăduitor<

$rima c#l#torie; Gaza M 6idda, în Palestina M Antiohia M Ancara%?dessa M Frfa "8urcia, în anul Qd.9r.( M Rthinia M 3apadocia M Galatia M Pontul grecesc M Armenia M 3aucaz M 4erusalim=

A doua c#l#torie; 4erusalim MAntiohia M3ipru "cu 5aporul( M ?phes "unde s%a întâlnit cu Apostol4oan( M Antiohia M Niceea M Pont M Georgia M Parthia "Persia( M prin Vurdistan M 3Rnocefaloi "aalachistan, la graniţa dintre Paistan i 4ran M Sogdiana "azi Samarand i ohara în Fz/eistan

prin Paistan i Afganistan, pe Drumul 7ătăsii( M 7assagetae "3hina( M Altai M 7area 3aspicaVurdistan M 4erusalim=

A treia c#l#torie; 4erusalim "anul $*, imediat după primul sinod apostolic( M pro/a/il ?gipt?tiopia M 7arile 6acuri "graniţa din 8anzania, Fganda, Wana i 3ongo( M im/a/We M ?tiopia7eroe "în sudul Nilului( M 4erusalim= Aceasta misiune a fost una specială, pentru că ea a 5izat, primul rând, sal5area Sfântului 7atei, capturat de tri/uri antropofage din zona actualei im/a/We

A patra c#l#torie; 4erusalim "după Adormirea 7aicii Domnului( M Pont M Georgia M 3aucaz7area Azo5 M Doneţ "3rimeea( M Vie5 M sciţii din Fcraina M posi/il No5gorod M 6acul 6ado"@alaam( M posi/il Solo5i M posi/il 7area altica M Scoţia M posi/il 7area altica M prin Poloni Slo5acia M Dacia M Se5astopol M Sinopae M Patras=

Se o/ser5ă că Pontul grecesc a fost 5izat în mod special de Andrei. Adică acele orae porturi de 7area Neagră infiinţate de greci. +n acest conte!t, se poate afirma că apostolul ar fi putut a:unge ScRthia 7inor încă din prima sa călătorie, unde ar fi putut lua contact i cu populaţia autohtonadică cu strămoii notri daci. +n decursul anilor, a re5enit cel puţin de trei ori în zonă, de unde, ultima călătorie, a pornit spre locul martiriului< Patras.



R#zvan Ionescu - a intâlnire de peste veac ale pescarilor de oameni

2Au prezentul nu ni%i mareC "7. ?minescu, Scrisoarea a 444%a(



8ânărul pescar de odinioară, prins în mrea:a 8ainei lui 9ristos la apa 4ordanului, a:uns el însui duo 5reme pescar de oameni în ţinuturi de legendă, 5a trece Dunărea în aceste zile ale sfâritului de ELL', ca să%i afle răgaz la tâmpla celui ce i%a purtat numele îngeresc prin 5remi, adăugându%l însui :ertfă pe scaunul 5echii 7itropolii de 8ransil5ania< Andrei >aguna.

Pornind aadar din cel mai cunoscut săla al său, Petera Sfântului Apostol Andrei de lânlocalitatea do/rogeană 4on 3or5in, purtat de preoţi i monahi, în fruntea cărora se 5a af

Arhiepiscopul 8omisului, 8eodosie, Andrei Apostolul 5a lua calea tocmai dincolo de munţi, ţinutul 8ransil5aniei spre a se întâlni cu Andrei 7itropolitul, la două 5eacuri de la naterea acestuca semn al unităţii de credinţă i de neam, întru neuitarea idealului de unitate naţională împlinit înun ) decem/rie )*)'. Pe calea ce leagă ţinuturile dintre marea cea mare i munţii ce ne%au foodată amară piatră de hotar, Andrei Apostolul 5a fi însoţit de osemintele nestricăcioase a doi macretini, Sfinţii 7ucenici ?pictet Preotul i Astion 7onahul, descoperite la începutul acestui 5eac antierul arheologic al 3etăţii 9almRris, între 7urighiol i Duna5ăţ.

+n acele părţi ale Do/rogei, unde5a pe la anii E*'%QLQ, ori poate mai curând, în 5remea persecuţiilîmpăratului Diocleţian, cei doi au pătimit i în cele din urmă au primit moarte martirică. 3ea m5eche colecţie de acte martirice, 1Acta Sanctorum, iniţiată de un iezuit olandez "Hean ollanddescrie suferinţele lor în amănunt. Aadar, începătorul cretinismului autohton însoţit de începătomartiriului cretin din ţinuturile de la margine de mare ale Do/rogei, 5in în aceste zile în zidiricretine de dincolo de munţi ce poartă în 5ecie pecetea 7itropolitului Andrei, la rându%i uîncepător.



1+ncepător a toate, aa i s%a spus lui Andrei >aguna. Ani după ani, secole de%a rândul, ca într%ucomar ce părea că nu are sfârit, 8ransil5ania a rezistat tuturor prigonirilor i încercărilor care i%apus în cumpănă lim/a i credinţa. >i%atunci când totul era pierdut, când sfâritul părea să se apropine!ora/il, atunci s%a i5it >aguna. 7itropolitul Andrei un om la răscruce de 5remi, asemeni celui cărui nume sfânt i%a fost dat la călugărie, Andrei Apostolul, 5enit i el la răscrucea timpului, câ@echea 6ege se sfârea în începutul 6egii 3elei Noi. 7itropolitul a tiut să reaprindă flacă

năde:dii în sufletul celor care la ei acasă erau trataţi asemeni unor străini lipsiţi de drepturi. 3ânardelenii l%au a5ut pe 9orea i ai săi, li s%a înă/uit iz5orul, iar dacă l%au a5ut pe 4ancu l%au silitani îndelungaţi de însingurare, cântând pri/eag din fluier. Până aproape de pierderea minţilor. Pâla ne/unie. Până la dispariţie. Dar a 5enit >aguna. +n urma sa a5eau să răsară coli, gimnazfacultăţi, tipografii, pu/licaţii, cărţi în lim/a română, a/ecedare, manuale de teologie, o nocatedrală la Si/iu. iserica însăi a5ea să se organizează după un statut alcătuit de el, statut ce%a5să intre în istorie. 1Fnde locuietiC, poate că%l 5a între/a 7itropolitul pe Apostolul sosit acum ddepărtări. 1Peste tot acolo unde 9ristos rămâne 5iu în inimile celor care n%au ostenit să creadă+n5iere, îi 5a răspunde cel dintâi chemat a fi pescar de oameni. 14ar 8aina mre:ei începuturilor află acolo, în adâncimile de necuprins, iz5odite de 3el al cărui Duh i%a%ntins odinioară aripile

păzitor deasupra apelor....

>i totui, la întâlnirile de peste 5eac ale pescarilor de oameni, astăzi, când Andrei Apostolul Andrei 7itropolitul se 5or lăsa cuprini de îm/răţiarea liturgică a 5enicului acum în cetatcretină de la poalele 8âmpei, loc de ctitorie al primei coli în lim/a română i locul unde, dacălai pleoapele să cadă, mai poţi încă afla, cu ochii minţii, urmele pailor lui Anton Pann, cântăreţ5enic sărac i îndrăgostit de la /iserica Sfântul Nicolae din >chei, astăzi aadar, pri5ind cu sfiaprintre genele a/ia întredeschise temător, înspre lumea pe care laolaltă o alcătuim, nu se poate să nsimţi ne5oia să scrâneti, dureros, oricât ai 5rea să uiţi, laolaltă cu ?minescu, cel ce%a 5ăz

odinioară în >aguna, omul politic până%n tălpi<1De%aa 5remi se%n5redniciră cronicarii i rapsozii=@eacul nostru ni%l umplură saltim/ancii i irozii...



Ciserica Sfântului Dicolae din c@eii Craşo!ului



Hn miracol al Sfântului Apostol Andrei s#vârşit în 7. în "ipru

Sfânta mănăstire a Sfântului Apostol Andrei din Varpasia M 3ipru are o istorie necunoscu3onform tradiţiei, însă, acolo a fost cora/ia Sfântului Andrei în pericol timp de trei zile. 8ot acoSfântul Apostol a lo5it o stâncă, făcând să ţânească un iz5or, care curge de la 5echea /iserică pânla mare. Această apă sfinţită l%a tămăduit pe fiul or/ al căpitanului cora/iei, iar acesta, mai târziuînălţat prima /iserică consacrată întâiului%chemat între ucenicii lui 9ristos, Sfântul Andrei. Dar cece a făcut cunoscută această mănăstire tuturor ciprioţilor a fost următorul miracol<

7n !remea stăre#iei 4conomului @ristop@orou L"OOotis s-a petrecut o întâmplare minunatcare i-a impresionat pe locuitorii iprului şi a sporit dra$ostea lor pentru Sfântul Andrei pentru mănăstirea sa Prin =8+, nişte turci din cetatea Alla$ia, din Asia mică, l-au răpit psin$urul fiu al unei sărmane $recoaice numite /aria 7n ciuda încercărilor ei de a-şi recuperfiul de =3 ani, n-a reuşit nimic /icu#ul Pantelis Ha$i$@eor$@e a fost dat de răpitorii lui şcoala militară ca să ser!ească în batalioanele islamice şi după absol!ire, să sluGească sultanul

şi profetului /a@omed

/ama copilului şi pus nădeGdea în umneeu şi se ru$a în fiecare i ca să se milosti!ească şi săînapoiee copilul Au trecut mul#i ani, era prin =8=>, când /aria a !ăut în !is pe un om cnumele Andrei care a !estit-o că în curând îşi !a !edea fiul /aria a creut fără îndoială că i sarătat în !is nimeni altul decât Sfântul Andrei, cel întâi-c@emat de Hristos Atunci imediat ea sîmbarcat pe !aporul care mer$ea de la Sm"rna la EarnaOa, ca să se înc@ine Sfântului Andrei mănăstirea lui din ipru Pe acest !as erau mul#i ciprio#i, bărba#i şi femei, care lucrau î/ersina şi Adana pentru o companie $ermană Ea bord mai era şi un $rup mic de der!işi ca!iitau iprul /aria, stând de !orbă cu o femeie de pe !apor, şi-a mărturisit credin#a că îşi re$ăsi fiul cu aGutorul Sfântului Andrei

<nul dintre der!işi a auit ce spunea /aria şi asculta cu mare interes, studiind-o Apoi s-apropiat de ea şi a întrebat-o cum îşi !a recunoaşte fiul pierdut, iar ea i-a de!ăluit semnele dinaştere pe care copilul le purta pe umăr şi pe piept

Atunci tânărul şi-a smuls @aina şi i-a arătat acele semne pe trupul său, apoi a căut în $enuncîn fa#a mamei lui 7n ciuda atâtor ani de despăr#ire şi a educa#iei turceşti, Pentelis îşi aminte



copilăria sa ?ânărul şi-a scos pălăria de pe cap, s-a îmbrăcat în @aine $receşti şi a mărturiscredin#a creştină ortodoMă

Cucuria mamei şi a fiului, dimpreună cu a celorlal#i călători, a fost mare, copleşitoare *medice !asul a aGuns în EarnaOa, mama şi fiul au aler$at la biserica Sfântului Eaăr, unde s-au ru$fierbinte şi i-au mul#umit Sfântului Apostol Andrei ucându-se la preotul bisericii, Părinte*oan /aOoulis, fiul şi-a mărturisit din nou credin#a în Sfânta ?reime Atunci Părintele *oan l

boteat pentru a se întoarce definiti! la credin#a ortodoMă4i au !iitat după aceea mănăstirea Sfântului Andrei, unde i s-au înc@inat încă o dată SfântulAndrei şi i-au mul#umit pentru eliberarea lui Pantelis şi pentru că a răspuns ru$ăciunilor /ariee acolo au plecat la /ănăstirea L"OOos, unde au stat câte!a ile

+n câte5a luni de la această întâmplare minunată, în /iserica mănăstirii au început să curgă pelerincare s%au înmulţit rapid, în urma minunilor făcute de Sfântul Andrei printre grecii i turcii ca5eniseră în pelerina:, atât printre atenienii rafinaţi, cât i printre simplii ţărani.

Ion Jhinoiu 8 Sântandrei



Sântandrei este o mare di5initate geto%dacă peste care cretinii au suprapus pe Sfântul ApostAndrei cel +ntâi chemat, ocrotitorul omâniei.

Sântandrei a preluat numele i data de cele/rare ale Apostolului Andrei "QL noiem/rie(.

?l tre/uie să se fi /ucurat de mare respect de 5reme ce ziua lui de cele/rare a înlocuit o importan

di5initate precretină, personificare a lupului. Numele zeului uzurpat s%a pierdut. Noaptea Sântandrei "E* % QL noiem/rie( i ciclul de înnoire a timpului, care se suprapun peste perioacalendaristică a Dionisiacelor 3âmpeneti i cu fermentarea 5inului în /utoaie la popoarele tracicpăstrează numeroase urme precretine.

Până la începutul secolului al KK%lea se organizau în 3olinele 8uto5ei, în noaptea de Sântandrepetreceri de pomină ale tinerilor, asemănătoare cu e5elionul. Pentru a fi feriţi de acţiunea malefia moroilor i strigoilor, tinerii camuflau i ungeau cu mu:dei de usturoi ferestrele i uile casei unse desfăura petrecerea înainte de lăsatul serii. De altfel, petrecerea se numea, local, Noapt

Strigoilor, timp nefast, când strigoii 5ii "oamenii care se nasc cu căiţă, cu coadă % o 5erte/ră în pludin legături incestuoase etc.( îi părăsesc trupurile fără tirea lor, iar strigoii morţi ies din sicrmorminte i cimitire pentru a pro5oca suferinţe oamenilor, pocesc i sug sângele celor 5ii, leagă siau puterea /ăr/aţilor, strică taurii, fură sporul 5itelor, se :oacă cu lupii i urii etc.

+n acest timp, petrecerea tinerilor în 5atra satului, numită i Păzitul Fsturoiului, era în toi. ;eteaduceau câte trei căpăţâni de usturoi, le puneau laolaltă într%o co5ată pentru a fi păzite de o /ătrânla lumina lumânării. 3omplet izolaţi de lumea din afară, stăpânită de forţele malefice, tinerii distrau, cântau, :ucau, /eau, adesea peste măsură, mâncau, glumeau, ca la un ade5ărat re5elioAmintim că această iz/ucnire de /ucurie se desfăura în chiar postul Naterii Domnului "Post

3răciunului(. Dimineaţa, pe lumina zilei, tinerii ieeau în curtea casei unde co5ata cu usturoi e:ucată în mi:locul horei de un flăcău. Se împărţea usturoiul i, în mare 5eselie, se întorceau pe casele lor. +ncepea un nou an. Fsturoiul pri5egheat se păstra ca ce5a sfânt, la icoană, i se folospeste an ca leac pentru 5indecarea /olilor, pentru prinderea farmecelor i descântecelor etc.

Cocetul Andreiului

6a cei 5echi, moartea i renaterea di5inităţii adorate i deci a timpului anual cu care aceasta confunda, era su/stituită de un sacrificiu sacru "pom, animal, pasăre, om i chiar a unui o/ie

însufleţit sim/olic(. Fn o/icei care atestă suprapunerea săr/ătorii cretine a Apostolului Andrpeste Anul Nou dacic este o/iceiul atestat la românii din 8ransnistria numit ocetul Andreiul;etele, după confecţionarea unei păpui din cârpe, numită Andreiu, su/stitut al anului 5echi,aezau pe la5iţă "pat( ca pe un mort i o :eleau. 6ipsete marele sacrificiu, :ertfa rituală a animalulcare personifica di5initatea, specifică oricărui început de an. ?ste posi/il ca una din tradiţiile caremigrat din toamnă, de la Anul Nou dacic la Anul Nou contemporan, cele/rat la solstiţiul de iarnă, fi fost sacrificiul porcului. De altfel, unul din numele purtate de lup în zilele lui de cele/rargadinet, în special la ;ilipi când începe împerecherea pentru înmulţire, este purtat i de porcul tânnumit popular i godin, godinet.



Doaptea stri$oilor

Apariţia celor doi sfinţi%moi, 7o Andrei i 7o Nicolae, începutul iernii i punerea în micarehaitelor de lupi sunt semne e5idente de îm/ătrânire i degradare a timpului calendaristic. -rdinea deteriorează neîncetat, a:ungând în noaptea de E* spre QL noiem/rie, în Noaptea Strigoilor, la starsim/olică de haos, cea de dinaintea creaţiei. ?ste o noapte de spaimă, întrucât spiritele morţilor idin morminte i, împreună cu strigoii 5ii, Ocare în această noapte îi părăsesc culcuurile lor, fără

ai/ă 5reo tiinţă despre aceastaO "Pamfile, )*)$, p. )E0(, se iau la /ătaie pe la hotare, răspântii drumuri i prin alte locuri necurate. Duelurile sângeroase cu lim/ile de la melite i coasele furate dgospodăriile oamenilor se prelungesc până la cântatul cocoilor, când spaţiul se purifică, duhurmorţilor se întorc în morminte, iar sufletele strigoilor re5in în trupurile i paturile părăsite fătiinţa lor. +n anumite situaţii, strigoii se manifestau 5iolent faţă de oamenii care nu%i luau anummăsuri de protecţie< O3ând strigoii morţi nu au cu cine să se răz/oiască, se duc pe la caseoamenilor unde încearcă să sugă sângele celor ce au nenorocul să le cadă în mâini. Pentru ca să nse poată apropia de case, oamenii, % e gri:a gospodinelor mai ales %, mănâncă usturoi în aceasseară, se ung pe corp tot cu usturoi, sau numai pe frunte, în piept, pe spate i pe la încheieturitrupului. 6a casă se ung cerce5elele ferestrelor, pe unde strigoii ar putea să intre sau să se uite

casă, făcându%se semnul crucii i tot astfel urmează i la uă i horn, pe unde de asemenea ea crecă strigoii pot intra i iei din casăO "Pamfile, )*)$, p. )E'(. Se credea că sunt i strigoi care ndoreau să facă rău. Acetia Ofac hori pe la răspântiile drumurilor, unde :oacă cu strănicie pânăcântatul cocoilorO "Pamfile, )*)$, p. )E'(. Strigoii sunt de două categorii< 5ii i morţi. Strigoii 5sunt spirite ale oamenilor, femei sau /ăr/aţi, care îi părăsesc trupurile noaptea, mai ales Sântandrei "Noaptea Strigoilor(, Sangiorz i în alte împre:urări. 3auzele pentru care numai o pardin oameni de5in strigoi în 5iaţă sunt di5erse< copiii născuţi cu coadă "o 5erte/ră în plus(, cu tichdintr%o legătură incestuoasă, al treilea copil din flori născut de o femeie etc.

Acti5itatea lor cea mai intensă este în Noaptea Strigoilor "E*TQL noiem/rie( când îi părăsesc somn corpul, ies din casă pe horn sau pe uă, se rostogolesc de trei ori pentru a se întrupă într%uanimal "lup, câine, pisică, porc, /er/ec, găină, /roască(, încalecă pe meliţe, /utoaie, cozi de matupentru a merge în locuri numai de ei tiute "între hotare, răspântii de drumuri, poieni din păduunde se întâlnesc cu strigoii morţi. Acolo rede5in oameni, se /at cu lim/ile de meliţă, se zgârie, rănesc până iese în5ingător unul din ei, care le 5a fi conducător un an de zile. Se /ocesc unii pe alţîi 5indecă pe loc rănile, se întrupează din nou în animale i pornesc spre case înainte de primcântat al cocoilor. +n a:unul Sângiorzului, la 7ânecătoare "noaptea de EETEQ aprilie(, îi părăsedin nou trupurile pentru a merge să fure mana holdelor, laptele 5itelor % să strice taurii, să lege sau ia puterea /ăr/aţilor etc. +n cele două nopţi oamenii se ungeau cu mu:dei de usturoi, ascundea

meliţele, întorceau 5asele cu gura în :os, produceau zgomote, îi strigau pe nume, aprindeau focupăzeau cu atenţie 5itele i păunile etc. +n 7oldo5a, noaptea se numea Păzitul Fsturoiului i cele/ra ca un re5elion. Sunt argumente etnofolclorice care spri:ină ipoteza că în această perioadăanului dacii cele/rau Anul Nou. 8inerii satului, fete i /ăieţi, se adunau în cete de )L %)E persoaneo casă mai mare, căreia îi ungeau, la lumina zilei, uile i ferestrele cu usturoi. Participanţii, care npărăseau până dimineaţă casa, petreceau ca la un re5elion< mâncau, se cinsteau, adesea pemăsură, :ucau, glumeau. Dimineaţa ieeau cu lăutarii în curte unde :ucau co5ata cu căpăţâni dusturoi adus de fete i păzit noaptea de o /ătrână. Petrecerea se încheia cu împărţitul usturoiulîntre participante care îl păstrau la icoană, pentru a%l folosi la 5indecarea /olilor, pentru farmecele

dragoste etc.



Strigoii morţi sunt spirite ale morţilor care nu a:ung în 6umea de dincolo din anumite moti5e< afost Strigoi în 5iaţă, au fost oameni o/inuiţi, dar li s%a greit sau nu li s%au făcut rosturile înmormântare. ?i se întorc printre cei 5ii, în special printre rudele apropiate, pentru a le pro5omari suferinţe< aduc moarte, /oală, molime în animale, grindină. După locul unde apar i relele cale aduc, strigoii morţi pot fi, după locul unde acţionează, de apă i de uscat, de 5ite i de stupi, dploi i de foc. +n cazul în care prezenţa strigoiului se consideră e5identă prin efectele produse

acesta "era auzit, 5isat, apăreau anumite semne pe mormânt(, se proceda la descoperirea i anihilarlui prin diferite practici de dres sau de destrigoire. Atmosfera de5enea i mai apăsătoare datorunei importante zile a lupului fi!ată de tradiţie pe data de QL noiem/rie, la Sântandrei. +n această lupul îi poate îndoi gâtu4 ţeapăn, de5ine i mai sprinten, astfel că prada, indiferent că este animdomestic sau om, nu mai are scăpare "Pamfile, )*)$, p. )Q#%)Q0(. 3a urmare, acum tre/uia să se măsuri suplimentare de pază a 5itelor i să se efectueze di5erse practici magice de apărare împotrilupilor. Se consideră că nici un alt moment al anului nu era atât de prielnic pentru transformaroamenilor în pricolici, oameni cu înfăţiare de lupi sau câini, ca în a:unul i în ziua de Sântandrei.

Pricolicii sunt suflete ale oamenilor care îi părăsesc trupul în timpul nopţii, se rostogolesc de tr

ori i capătă înfăţiare de lup sau de altă 5ietate "câine, porc, cal, /i5ol, pisică, arpe, /roască(. Spdeose/ire de 5ârcolaci care călătoresc prin 5ăzduh, pricolicii se deplasează pe pământ. ?i nu întrupează în 5ietăţi sfinte "arici, oaie, cer/, porum/el, rândunică, al/ină(. Adesea, sunt oameni dsat recunoscuţi după înfăţiarea i comportamentul animalului pricolici. 8răiesc puţin, cât lupul sanimalul în care se metamorfozează. +ntr%una din legende pricoliciul este un tânăr căsătorit carmergând pe drum cu soţia, se face ne5ăzut, re5ine su/ formă de câine i se repede s%o mutNe5asta sa se apără cu /râul i îl alungă lo5indu%l cu secera. +n final, pricoliciul este recunoscdupă scamele catrinţei rămase între dinţi. +n alte legende pricoliciul este fratele cel mic care pleade acasă i este recunoscut tot după scamele hainelor rămase printre dinţi. - dată pe an, în Noapt

Strigoilor "E* % QL noiem/rie(, s%ar întâlni cu strigoii morţi, care îi părăsesc i ei mormintele, penta%i alege, prin luptă, stăpânul. Pe timp de iarnă ar intra în haita lupilor, ia conducerea i ataoamenii i turmele de 5ite.

Pentru pericolul închipuit ce l%ar fi adus strigoii, pricolicii i lupii la Sântandrei, practicile pre5enire i apărare erau asemănătoare cu cele efectuate la Sângiorz. 4nformaţiile etnografice atestă însă la Sântandrei aprinderea focurilor, fumigaţiile, stropitul i scăldatul cu apă, strigăteleproducerea zgomotelor, pomenile pentru îm/unarea morţilor ieiţi din morminte i altele. 6ipsesc,general, practicile acti5e de alungare a spiritelor malefice= alimentele rituale i ungerea cu usturoascunderea coaselor i a lim/ilor de meliţă sunt mai mult acţiuni de apărare pasi5ă. ;orţel

malefice nu li se declară răz/oi deschis, ca la o/otează, Sângiorz, Hoimari, Sânziene, întrucât ande iz/ândă era minimă în condiţiile în care puterea aliaţilor, întunericul i frigul, cretea neîncetpână la solstiţiul de iarnă.

Aflarea ursitei

3a la orice început de an, prisoseau practicile magice de aflare a ursitei, adică a 5iitorului soţ. ;ade măritat prepara o O8urtucă de AndreiO, turtiţă su/ţire din faină de grâu, foarte sărată, coaptă plita so/ei i o mânca înainte de culcare. ăiatul care 5enea în 5is să%i aducă apă ca să%i potoleas

setea urma să o ceară de ne5astă în cursul anului. Alte fete, după ce soseau acasă de la Păzit



Fsturoiului, semănau câte un căţel de usturoi pri5egheat într%un cocolo de aluat. După modul cuîncolţea i cretea usturoiul semănat, se făceau anumite pronosticuri matrimoniale. 8impul era înfa5ora/il i pentru o/ser5aţii meteorologice i astronomice. Fnii /ătrâni, netiutori de carte dOcititoriO în stele, o/ser5au cerul în noaptea de -5idenie sau de Sântandrei i noroceau anupre5estind dacă 5a fi /ogat sau sărac, ploios sau secetos, dacă 5a fi pace sau răz/oi etc. -/iceiul a semăna în noaptea de Sântandrei grâu într%o oală de pământ pentru a interpreta rodnicia ogoarelîn noul an este practicat i astăzi.

Acte de di!ina#ie

Spiritele morţilor care miunau pretutindeni la Sântandrei, fa5orizau actele de di5inaţie. Asemănătaltor săr/ători sezoniere de peste an, cele mai preocupate să 5alorifice ocazia oferită de NoaptStrigoilor păreau tot fetele, cu nelipsita lor gri:ă, căsătoria. Practicile de di5inaţie efectuate fântână, la coteţul porcului, la gardul i poarta gospodăriei, la masa încărcată cu usturoi etc. a5eunul i acelai scop< aflarea ursitului, a calităţilor lui "tânăr, /ătrân, frumos % urât, /ogat % săracAceste acte magice erau să5ârite în taină, de fiecare fată în parte, sau Ope faţăO, cu participarea mmultor fete.

?lemente de ritual specifice reno5ării timpului apar, mai ales în 7oldo5a, la -5idenie. Acum, cala Anul Nou, Sângiorz, Pate se credea că cerul se deschide i 5or/esc animalele= se făcepre5iziuni i pronosticuri meteorologice, se începeau 5ră:ile i farmecele al căror punct culminaera atins în noaptea de Sântandrei.

o!aşa Căutura rituală

Prin 3olinele 8uto5ei, la -5idenie sau la Sântandrei, se prepară din mălai i făină, uneori numai d

mălai de porum/ sau de mei, o /ăutură fermentată numită co5aă. 6iteratura etnografică descrdouă tehnici de preparare a co5aei< din mălai i făină sau numai din mălai. +n primul caz se lumălai i făină, în părţi egale, se amestecau i se opăreau cu apă clocotită până se o/ţinea un fel terci. După două ore, amestecul acesta se punea într%o putină i se turna apă călduţă până se o/ţinun lichid 5âscos ce putea trece prin ciurul cu care se cernea mălaiul. 3onţinutul se amestecă foar/ine i se lasă apoi să fermenteze, la loc călduţ, până a doua zi când se fier/ea, la foc potri5it, înun ceaun, până se mai îngroa. Gustul /ăuturii era dulce%acrior, asemănător cu cel al /răgii. 3o5ase punea prin străchini sau oale i se împărţea prin 5ecini Opentru ca 5acile să fie lăptoase, iar laptesă fie smântânosO "Pamfile, )*)$, p. )$#(. +n alte sate co5aa se numea /ragă i se prepară numdin mălai, care se opărea i se făceau patru turte= două turte se coceau, două rămâne au crude. Du

ce turtele coapte se răceau, erau frământate într%o putină, se amestecau cu mălaiul rămas necopt i turna apă clocotită. 3onţinutul se amesteca, se puneau câte5a felii de lămâie i se lăsa să fermentepână a doua zi, când era /un de /ăut. +n zona 3o5urluiului din 7oldo5a 3entrală se spunea fiecare om Oeste dator să mănânce co5aă, în această zi, pentru ca să fie ferit de strigoiO "Pamfil)*)$, p. )$&(.



ADunul Sfântului Andrei - 9)iceiuri şi tradi4ii

omânii îi săr/ătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, la QL noiem/rie. Noaptea din a:unSfântului Andrei este destinată unor o/iceiuri care să asigure protecţie oamenilor, animalelor

gospodăriilor, pe care ţăranii români le%au pus su/ o/lăduirea acestui sfânt.A:unul Sfântului Andrei este considerat unul dintre acele momente în care /ariera dintre 5ăzutne5ăzut se ridică. OAndreiuU cap de iarnăO cum îi spun /uco5inenii, permite interferenţa planurilmalefice cu cele /enefice, lucrurile importante din e!istenţa oamenilor putând fi întoarse de matca lor firească. Se crede că în această noapte Oum/lă strigoiiO să fure Omana 5acilorO, OminţoamenilorO i Orodul li5ezilorO.

+mpotri5a acestor prime:dii, ţăranul român folosete usturoiul. +n egală măsură, casa, gra:dul, uii ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit să alunge pătrunderea duhurilor rele la oame

i animale. +n această noapte se desfăoară cea mai importantă acţiune< Opăzitul usturoiuluiO. ;eteflăcăi, 5eghează i petrec, tocmai pentru a înzestra usturoiul cu calităţile necesare îndepărtăprime:diilor. De asemenea usturoiul 5a ser5i drept remediu terapeutic, 5a aduce peţitori % purtat /râu.8ot în această noapte, pentru a testa rodnicia li5ezilor i câmpurilor se aduc crenguţe de 5iin în ca"care 5or înflori până la 3răciun( sau se seamănă /oa/e de grâu în mici recipiente.

;etele încearcă semnele propriului destin< caută chipul 5iitorului soţ în forma pe care o ia plum/sau cositorul topit i apoi /rusc solidificat prin turnarea în apă= stau peste noapte în faţa unei oglin



/ănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei este mărturia toponimică a apostolatului SfântulApostol Andrei în #inuturile obro$ei +n acest loc se găsete petera în care se pare că a sălălapostolul Ocel întâi chematO. 6a apro!imati5 )#L m de peteră se află nouă iz5oare.

?radi#ia spune că sfântul propo!ăduitor botea în pârâul format din apele acestor i!oare



+n primă5ara anului )*$Q, petera i cele nouă iz5oare 5or fi redescoperite de preot3onstantin 6em/rau, împreună cu Hean Dinu, teolog i :urist cu studii la Sor/ona, începândse, în acel an, amena:area peterii.6a QL iulie )*$$, episcopul 3hesarie Păunescu a sfinţit locul de închinare i rugăciune.Frmările răz/oiului au dus la ruinarea peterii. A/ia în anii )*'&%)*'*, prin gri:a PS 6uciaepiscop 5icar al Arhiepiscopiei 8omisului i Dunării de Hos, au fost curăţate intrareainteriorul peterii.

+n 5ara anului )**L, doi 5ieţuitori de la 7ănăstirea Sihăstria, ierom. @ictor Ghindaoanumonahul Nicodim Dinca, au sosit în Do/rogea, cu gândul de a reface 5echea 5atră monaha3u /inecu5ântarea ierarhului locului, s%a trecut la ridicarea unui nou aezământ. S%au ridic

pentru început un corp de chilii i un paraclis, iar pe data de )0 octom/rie )**Q s%a pus piade temelie a /isericii mici, cu hramul Acoperământul 7aicii Domnului, sfinţită peoctom/rie )**#. iserica mare % ale cărei lucrări au început în )**' i s%au încheiat în ELLEeste astăzi o ade5ărată catedrală, împodo/ită la e!terior cu mozaicuri impresionante.

9ram< Sfântul Apostol Andrei "/iserica din peteră i /iserica mare(, Acoperământul 7aiDomnului "/iserică mică(

7oate< părticele de la Sfântul Apostol Andrei, Sfinţii otic, Atal, 3amasie, ;ilip, ?pictet i Astion

(#n#stirea $eştera Sfântului Apostol Andrei

Plecând de la 3erna5odă spre sud în direcţia -stro5, pe drumul care erpuiete printre colinaproape de cursul Dunării, a:ungi după mai multe localităţi cu specific pescăresc în comuna 4o3or5in.

Fn indicator, la ieirea din sat, te îndrumă să mergi mai departe pe un drum lateral pentru a a:ung

după Q%$ ilometri la 7ănăstirea OPetera Sfântului Apostol AndreiO. 6a capătul drumului ce treprin pădure se află mănăstirea cu cele trei /iserici i corpul de chilii, situate într%un frumos cadnatural.



Peştera Sfântului Andrei - prima biserică creştină de la noi

Primul loc care se !iiteaă în mănăstire este peştera Sfântului Apostol Andrei, o biseriade!ărată săpată în stâncă, amplasată la baa unui mic munte împădurit Pe pere#ii bisericii dpeşteră sunt multe icoane ce pot fi admirate la lumina candelelor şi a lumânărilor 7n localtarului se află acum o icoană mare a Sfântului Apostol Andrei la care se înc@ină tocredincioşii care !in aici la peşteră

Despre cum a fost descoperită petera nu se tiu prea multe, deoarece Do/rogea a fost timp de $Lde ani, până la ăz/oiul de 4ndependenţă din anul )'00, su/ stăpânire otomană.



eea ce se ştie si$ur însă, este următoarea întâmplare petrecută în anul =8=, an în care un maa!ocat din onstan#a, pe nume Iean inu, în timp ce era în călătorie prin această onă, în urmunui !is care s-a repetat, a descoperit Peştera Sfântului Apostol Andrei într-o stare deteriorată

Petera era încon:urată de pădure, copacii a:ungeau până aproape de intrarea în peteră, intrarea emult mai mică iar înăuntru crescuseră /uruieni, nu locuia nimeni aici în peteră. După ce a curăţpetera a construit un mic corp de chilii.

-dată cu primele chilii ridicate s%au adunat i primii călugări. Acetia slu:eau sfintele slu:/e peteră. Au construit mai apoi turla de deasupra peterii care la anul )*Q&, după cum spun unepersoane a5ea $L de metri i se 5edea de la drumul mare. Alţii spun că a5ea doar )' metri.

+n anul )*$Q ?piscopul 3hesarie Păunescu a sfinţit pentru prima dată petera. A 5enit al doil

răz/oi mondial i apoi a fost perioada comunistă, perioadă foarte grea pentru /iserica ortodo!ă icomunitii, mai precis ruii, /ole5icii, au distrus totul aici. Petera a de5enit staul pentru oi. ărandin această zonă îi adăposteau aici oile când era 5reme urâtă.



Perioada mai senină pentru peteră a 5enit a/ia după )**L atunci când părintele Nicodim Dincctitorul acestei Sfintei 7ănăstiri, monah fiind de la mănăstirea Sihăstria din :udeţul Neamîmpreună cu părintele ieromonah @ictorin Ghindaoanu, un preot tot de acolo, cu /inecu5ântarea 4P6ucian au început din nou lucrările de reamena:are a peterii i construirea sfintei mănăstiri. 5edeţi i d5s. unde s%a a:uns până în acest moment.

Peştera are forma unei biserici 7n fa#ă a fost altarul până la @ram anul trecut A fost adu

icoana mare a Sfântului Andrei care a fost plasată în locul catapetesmei A!em apoi naosulpronaosul ?otul este în stâncă

Preo#ii cultului local, numi#i în balada Peştera Sfântului Andrei Jsfin#iJ, l-au primit cu dra$osîn miGlocul lor pe Sfântul Apostol Andrei, primul ucenic al lui *isus, care aGunsese pe aces

melea$uri propo!ăduind cu!ântul 4!an$@eliei /ântuitorului 4i i-au oferit $ăduire în $ro!enerată astăi de creştini

7n actuala biserică din peşteră, în pronaos, într-o nişă, se afla un fel de pat, scobit ini#ial piatră, despre care tradi#ia spune că pe el se odi@nea apostolul Andrei Astăzi, cei aflaţi suferinţe 5in aici pentru a%i redo/ândi sănătatea, petrecând câte5a zile i nopţi pe acest Opat Sfântului AndreiO.



3a semn al cinstirii locului pe care a ezut însui Ocel dintâi chematO al Domnului, în decursanilor, acesta a fost folosit i ca loc de ardere a lumânărilor sau a tămâiei. 3u siguranţă, aceasta es

OcasaO despre care se 5or/ete în /alada Petera Sfântului Andrei.Petera nu a suferit modificări decât la intrare unde s%a construit acel zid, după modelul celui d)*)' iar aici deasupra locului în care ne aflăm s%a construit această turlă care are doar $ metînălţime.

Prin strădania micii obşti de călu$ări, păstorite până acum de trei stare#i - Sa!a, Deofit *oac@im - şi spriGinite de doi înal#i ierar@i, *PS Eucian şi *PS ?eodosie, Ar@iepiscopul ?omisuluca şi cu aGutorul substan#ial al unor creştini e!la!ioşi, la Peştera Sfântului Andrei au fost ridicadouă biserici



7ănăstirea are acum i o /iserică mică situată la câţi5a zeci de metri de peteră. 3onstruirea eiînceput în )**$ în luna martie i s%a terminat în luna septem/rie )**#, a durat deci un an :umătate. 8ot în =88, pe data de = octombrie a fost sfin#ită cu @ramul Acoperământul /aicomnului Pictura /isericii mici a fost finalizată în )***.

A treia /iserică este /iserica mare a cărei construcţie a început în )**', s%a terminat în ELLE. Pictua fost începută în ELL$.

7n biserica mică se păstreaă o sfântă lacră cu moaştele Sfântului Andrei 4ste o cruce în formde &, în fa#a Sfântului Altar, în partea stân$ă 7n centrul crucii se află o părticică din de$etSfântului Apostol Andrei, adusă acum doi ani de la /itropolia ?rifiliei din recia iar în cepatru laturi ale crucii sunt părticele de sfinte moaşte ale sfin#ilor dobro$eni. Koticos, AttaloLamasis şi Bilippos sfin#ii martiri de la Diculi#el, 4pictet preotul şi Astion mona@ul



+n apropiere se mai găsete i 4z5orul Sfântului Apostol Andrei. ?radi#ia spune că atunci cânSfântul Apostol Andrei a aGuns aici, în această onă nu eMista apă Atunci a lo!it cu toia$ul stâncă şi a i!orât apă şi se păstreaă *!orul Sfântului Apostol Andrei ca mărturie până în ilenoastre, nesecând niciodată

7ii de credincioi din toate colţurile ţării, dar i din afara ei, 5in aici pentru a se ruga pe locul unda trăit dumnezeiescul apostol. 7n acest loc plin de @ar se să!ârşesc ilnic cele şapte ceasuri, SfânEitur$@ie, se citesc ru$ăciuni pentru cei bolna!i şi, de asemenea, /olitfele Sfântului 9asile c/are

Sute de acatiste, iconiţe, cruciuliţe i alte o/iecte religioase sunt depuse de credincioi în sco/ituridin pereţii peterii, semne ale profundei credinţe i ale legăturii dintre oameni i Dumnezeu.



Aici, în decursul anilor, s%au să5ârit numeroase minuni, 5indecări miraculoase, iar putersfinţitoare a peterii, calitatea curati5ă a apelor i slu:/ele pline de har ale cu5ioilor părinţi au făcdin această zonă unul dintre cele mai 5enerate locuri cretine din ţara noastră. 6a fiecare hram,Petera Sfântului Andrei 5in zeci de mii de pelerini, ca la un ade5ărat ethleem al românilor.

Sfântul Apostol Andrei - scurtă bio$rafie

Sfântul Apostol Andrei era fiul lui 4ona pescarul din cetatea etsaidei de pe malul lacuGhenizaret. ?ra fratele Sfântului Apostol Petru i era din aceeai cetate cu Sfântul Apostol ;iliSfântul Apostol Andrei a fost mai întâi ucenic al Sfântului *oan Coteătorul împreună cu SfântApostol şi 4!an$@elist *oan



După patimile 7ântuitorului, după ăstignire, după +n5iere, +nălţare i Pogorârea Sfântului DuSfinţii Apostoli au tras la sorţi fiecare în ce zonă să propo5ăduiască credinţa. Astfel SfântulApostol Andrei i%au căzut sorţi să propo5ăduiască în general în ţările din :urul 7ării Negre, aincluzând i ScRthia 7inor din acea 5reme sau Do/rogea de astăzi.

Sfântul Apostol Andrei a a:uns în cetatea 8omisului, cum se numea atunci 3onstanţa de astăzi, înt

anii &L i &Q. 3etatea fiind foarte aglomerată i am putea spune, într%o oarecare măsură, de friromanilor care pe atunci îi prigoneau pe cretini, ei de:a făcându%i prezenţa în 8omis, SfântApostol Andrei împreună cu doi ucenici pe care i%a ales din cetate i care cunoteau foarte /ine zoDo/rogei s%a retras aici la această peteră.

După ce i%a /otezat pe primii cretini, pe primii martiri, dacă 5reţi, ai Do/rogei, de aici împreună cei doi ucenici a plecat i a propo5ăduit credinţa în toată Do/rogea, petera fiind folosită am putspune noi ca OsediuO.

De aici Sfântul Apostol Andrei a plecat spre regiunile Fcrainei i Vie5ului de astăzi. Dar acolo, spdeose/ire de poporul dac, a întâmpinat foarte mari greutăţi deoarece a întâlnit un popor săl/atic, m

/ine zis tri/uri care l%au ţinut închis i care l%au /ătut atât de tare pe Sfântul Apostol încât erstru:ite sau erau sfărâmate toate mădularele trupului. ar noaptea, !enind /ântuitorul !indecându-l, sco#ându-l din temni#ă, a doua i Sfântul Apostol Andrei era din nou sănătos cetate @ăzând toate acestea, numai aa, acei săl/atici au crezut în cu5ântul spus de Sfântul ApostAndrei.

+ntorcându%se din zona Vie5ului iarăi în Do/rogea i 5ăzând că aici toate lucrurile sunt /unSfântul Apostol Andrei a plecat de%aici spre sudul peninsulei /alcanice, mai precis a a:uns la Patraîn Grecia unde a fost răstignit pe o cruce în formă de K.



$eştera Sfântului Andrei - prima )iseric# creştin# de la noi



Patul Sfântului Andrei Preoţii cultului local, numiţi în /alada Petera Sfântului Andrei OsfinţiO, l%au primit cu dragoste în

mi:locul lor pe Sfântul Apostol Andrei, primul ucenic al lui 4isus, care a:unsese pe aceste meleagupropo5ăduind cu5ântul ?5angheliei 7ântuitorului. ?i i%au oferit găzduire în grota 5enerată astăzi

cretini.

7n actuala biserică din peşteră, în pronaos, într-o nişă, se află un fel de pat, scobit ini#ial piatră, despre care tradi#ia spune că pe el se odi@nea apostolul Andrei Astăzi, cei aflaţi suferinţe 5in aici pentru a%i redo/ândi sănătatea, petrecând câte5a zile i nopţi pe acest Opat



Sfântului AndreiO. 3a semn al cinstirii locului pe care a ezut însui Ocel dintâi chematO Domnului, în decursul anilor, acesta a fost folosit i ca loc de ardere a lumânărilor sau a tămâiei. 3siguranţă, aceasta este OcasaO despre care se 5or/ete în /alada Petera Sfântului Andrei.

Eoc de odi@nă sfântului călător +n al doilea deceniu al secolului trecut, dr Ion &inu descria astfel prezenţa apostolului la petece%i poartă numele< Ji s-a oprit măritul Andreiu în plaiul dre$ătorilor utusone şi ura, uneste acum satul *oan or!in şi pădurea cu peştera sfin#itoare, care a fost sc@it de odi@nsfântului călător şi loc de înc@inare pentru el şi pentru sfin#ii care au fost cu el, în călătoria dpropo!ăduire /ul#imea de trudnici şi de daci şi de $e#i şi alani şi $reci şi romani de pe tot plaiau aler$at la Sfântul Apostol, iar Andreiu îi în!ă#a şi îi botea în apele celor nouă i!oa

sfin#itoare şi tămăduitoare, pe lân$ă sc@itul său sfânt, care i!oare se mai !ăd şi până acumo$lindind sfin#itul sc@it şi dând tămăduire şi alinare celor bolna!i şi sănătoşilor i precum s!ede şi acum, sunt acele i!oare mai mari. 4nu!n deal, spre rsrit,- acolo!i loc sfin(it,4nu!n <os, ctre apus,- acolo!i loc ascuns;.



u$un, pârâul primului bote

6a apro!imati5 ELL de metri de peteră, pe un alt 5ersant al muntelui, se o/ser5ă i astăzi urme5echilor chilii săpate în stâncă, unde tradiţia spune că ar fi locuit ucenicii apostolului. +n afară

aceste do5ezi ale prezenţei Sfântului Andrei aici, nu departe de peteră, se mai 5ăd i astăzi urmecelor nouă iz5oare despre care 5or/ea 4on Dinu, ale căror ape formau pârâul 3uzgun "OPorum/eîn turca 5eche, o e5identă aluzie la primul /otez să5ârit aici(, în care au fost /otezaţi primii cretide pe aceste meleaguri< 4nnul, immul, Pimmul, care i%au căzut în genunchi apostolului, dupăpredică, i care ;s!au mirat foarte, şi dând toate sracilor, au rmas cu apostolul, care i!a /irotonpreo(i şi au trit mul(i ani în peşterile lor;. +n imediata lor apropiere se mai află un iz5or, numO?minescuO, amena:at în amintirea poetului naţional.



După lungi perioade de pustiire, în urma unei descoperiri dumnezeieti, petera sfântă s%a arătat

5is a5ocatului Han Dinu, un om al locului. Aa a fost regăsit primul altar cretin de la noi.Pe la )*Q#, preotul >tefan @asilescu păstra o istorioară referitoare la acest loc, pe care o auzise de/ătrânii satului, care i ei o tiau de la alţi /ătrânii. ?i 5or/eau despre e!istenţa a două peteri caau ser5it ca /iserici primilor cretini.

SluGbe, ru$ăciuni, minuni, !indecări miraculoase

+n 5ara anului )*$$, Petera transformată în /iserică a fost sfinţită de către ?piscopul 8omisulu3hesarie Păunescu. 6a scurt timp după aceasta, trupele ruseti in5adatoare au distrus%o. A/ia dup

)**L, prin râ5na cu5iosului monah Nicodim Dincă, /iserica a fost refăcută i redată cultului. AstăPeştera Sfântului Andrei a de!enit un reper important pe @arta creştină a obro$ei /ii credincioşi din toate col#urile #ării, dar şi din afara ei, !in aici pentru a se ru$a pe locul undetrăit dumneeiescul apostol 7n acest loc plin de @ar se să!ârşesc ilnic cele şapte ceasuri, SfânEitur$@ie, se citesc ru$ăciuni pentru cei bolna!i şi, de asemenea, /olitfele Sfântului 9asile c/are Sute de acatiste, iconi#e, cruciuli#e şi alte obiecte reli$ioase sunt depuse de credincioşi scobiturile din pere#ii peşterii, semne ale profundei credin#e şi ale le$ăturii dintre oameni umneeu



Peştera Sfântului Andrei

*ntrarea în Peştera Sfântului Andrei



*coana de lemn din interiorul Peşterii Sfântului Andrei



@iserica Sfântul Apostol Andrei 8 $atras



iserica Sfântul Apostol Andrei este o măreaţă /iserică din oraul grecesc Patras. -raul Patras esal treilea ora ca mărime din Grecia i este capitala :udeţului Ahaia, ce se află în nordul peninsulPeloponez, la E)# de ilometri 5est de Atena. -raul se află la poalele muntelui Panchaion, cdeschidere la Golful Patras.

4storia oraului Patras se întinde pe o perioadă de patru milenii, su/ dominaţia 4mperiului oman,de5enind unul dintre marile centre cosmopolite din estul /azinului mediteranean.

Patras este numit Opoarta occidentală a GrecieiO datorită faptului că el este un centru comercinternaţional, în timp ce portul său foarte animat reprezintă punctul ce comunică cu 4talia i întade5ăr, cu restul ?uropei -ccidentale.



onform tradi#iei creştine, oraşul Patras a fost locul martiriului Sfântului Apostol Andrei Acesfânt apostol a şi propo!ăduit în acest loc în!ă#ătura creştină încredin#ată lui direct de căt

/ântuitorul Hristos

+n oraul Patras sunt două mari /iserici legate de Sfântul Apostol Andrei< /iserica cea 5eche, ridicape locul martiriului său, i /iserica cea nouă, despre care 5om 5or/i în cele ce urmează.

Sfântul Apostol Andrei - 30 noiembrieSfântul Apostol Andrei este ocrotitorul oraului Patras. ?l s%a născut în etsaida, un orăel de pmalul lacului Ghenizaret, fiind fiul lui 4ona, din Galileea, i fratele lui Petru, primul dintre uceniDomnului 9ristos. +nainte de a fi Apostol al Domnului, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântul4oan otezătorul.



Auzind, a doua zi după otezul lui 4isus în 4ordan, pe Sfântul 4oan, arătând cu degetul către 4isuszicând< O *ată /ielul lui umneeu, el ce ridică păcatul lumii O "4oan, ), E*(, Sfântul Andrei llăsat pe 4oan i a urmat lui 9ristos, zicând fratelui său Petru< JAm $ăsit pe /esia, care se tâlcuieş

HristosJ "4oan, ), $)(. Drept aceea, Sfântului Andrei i se mai spune i OApostolul cel dintâi chemal DomnuluiO.



Această sfântă /iserică are o arhitectură impresionantă. 6ucrările de construcţie au fosupra5egheate de către arhitectul Anastasioa 7eta!as, iar după moartea acestuia ")*Q0( de cătarhitectul Georgios Nomios.

Domul central al /isericii se află la o înălţime de $& de metri. Asupra acestuia se înalţă o cruce cinci metri, în întregime placată cu aur. Alături de aceasta, /iserica mai este presărată cu încă cruci mai mici. Acestea, dimpreună cu cea mare, au un frumos sim/olism< 9ristos i cei doisprezeApostoli.



4nteriorul /isericii este îm/răcat cu minunate picturi /izantine i icoane. ?ot în interiorul biseric

pelerinii se pot înc@ina Sfintelor /oaşte ale Sfântului Andrei (capul sfântului), cât şi unei bucădin crucea în formă de &, pe care acesta a fost răsti$nit



Silviu "luci - Schitul athonit Sfântul Andrei +Serai

3el mai de preţ odor al schitului îl reprezintă o parte din moatele Sfântului Apostol Andrei.



Schitul athonit al Sfântului Andrei i al Sfântului Antonie cel mare este situat la o distanţă de #LL metri de capitala administrati5ă a Sfântului 7unte, Varies. Aezământul este cunoscut su/ numede 1Serai, care în lim/a rusă înseamnă 1acest ai.

Primul 8ipic al Athosului, *0) d. 9r., alcătuit în Varies, pomenete aezământul monahal 1KistrSchitul deţine manuscrise ce dau mărturie cu pri5ire la continuitatea 5ieţii monahale de aici până secolul al K@%lea, când a fost distrus de piraţi.

+n )&)$, în locul micului aezământ este menţionată e!istenţa unei chilii închinate Sfântului Antoncel mare. +n anul )&$Q, patriarhul de 3onstantinopol, Atanasie Patelarie, originar din 3reta,cumpărat 5echiul aezământ i l%a transformat într%o chilie mai mare, pe care o 5a închina SfântuAntonie cel mare. 7ai târziu fost chemat arhiereu în ările omâne, iar apoi în usia i în FcrainA trecut la Domnul în localitatea 9aro5o, în Fcraina de azi, dată de # aprilie )&#$. Sfintele samoate sunt păstrate aici până azi. Atunci când patriarhul Serafim s%a retras în usia în anul )00chilia a rămas monahilor greci.

+n anul )0&', un alt patriarh de 3onstantinopol, Serafim al 44%lea, în urma demisiei se retrage această chilie, însă se hotărăte să construiască un nou aezământ, mai mare, afierosit SfântulApostol Andrei.

+ntre ani )000%)00*, 7acarios Notăra din 3orint i monahul Nicodim "Sfântul Nicodim Aghioritude la 7ănăstirea Dionisiu au lucrat la pregătirea pentru tipar a primei ediţii a ;ilocaliei.

+n anul )'$), monahii rui @isarion i @arsănufie cumpără 3hilia. +n )'$*, în urma presiunilfăcute de am/asada rusească de la 3onstantinopol, chilia a fost recunoscută ca schit cu 5iaţă



o/te printr%un sigiliu al patriarhului de 3onstantinopol, Antim al @4%lea. Din acel moment Schituînceput să se dez5olte repede, atât în pri5inţa numărului de monahi, cât i a construcţiilor.

+n )'&0, după planurile profesorului Serghei Surupo5 i cu arhitectul grec 9ristodulos dreconstructor, este pusă temelia unui catedrale închinate Sfântului Apostol Andrei. iserica a foconstruită în formă de /azilică romană i este una din cele mai mari /iserici din alcani "lungime m, lăţime QQ m, înălţime E* m(. 3atapeteasma din lemn este foarte înaltă i acoperită în întregime

aur. +n anul )*LL, are loc târnosirea strălucitorului lăca de către patriarhul 4oachim al 444%lea, starfiind ieromonahul 4osif. 6a acel moment în schit 5ieţuiau opt sute monahi.

6a începutul secolului al KK%lea în schit 5ieţuiau opt sute monahi. După e5oluţia din octom/rieînceput decăderea treptată a schitului, precum i a tuturor aezămintelor monahale ruseti dSfântul 7unte.

Din anul )*QL una din clădirile schitului, din partea de sud%est, adăpostete Athoniada "Seminar8eologic(.

+n )*#', un incendiu puternic a transformat în cenuă partea de apus a comple!ului de clădiri. anul )*0), trece la Domnul ultimul monah rus, stareţul cu 5iaţă sfântă Samson, începând astfelperioadă de EL de ani de părăsire.

;iind proprietatea 7ănăstirii @atoped, sina!a părinţilor de aici hotărăte, în )**E, re5igorarea 5iemonahale a Schitului i începerea lucrărilor de restaurare. +n ELL), s%au instalat aici )$ monahi aflsu/ îndrumarea duho5nicească a părintelui ?frem, fost stareţ al mănăstirii ;ilotheu i ucenic părintelui ?frem din Arizona.



3el mai de preţ odor al schitului este o parte din moatele "fruntea( Sfântului Apostol Andrei.



Semnifica4ia numelui

Andrei, Andre"e(a % nume cu semnificaţie augurală, reproduce grecescul Andras, e!plicat prsu/stanti5ul andreia, 1/ăr/ăţie, cura:. Andreas este considerat un hipocoristic în %as al unui numpersonal, compus cu anr, andrbs,, 1/ăr/at.

Nume calendaristic cretin.

Numele a pătruns la noi înaintea de 5enirea sla5ilor, fiind preluat de populaţia daco%romană dlatina /alcanizată, unde circula printre cretini. Din această perioadă au rămas formele +ndreaFndrea. Numele este reluat mai târziu prin intermediul greco%sla5 i formează pe teren românesc u



mare număr de hipocoristice i deri5ate< Andrei, Andrii, Andrie, Andrica, Andriţă, Andru "Andora, Andreca, Anderca, etc. Su/ influenţa occidentală apar formele fem< Andreea,Andreina.

&e ce iconografia îl red# întotdeauna )#trân pe Andrei

+n tradiţia iconografică, Sfântul Apostol Andrei este redat la fel de /ătrân ca i fratele său Petrdei, potri5it Scripturilor, Sfântul Andrei era mai tânăr decât Petru. 3hiar i 6eonardo Da @inci, cele/ra pictura 23ina cea de taină, l%a înfăţiat tot în 5ârstă, după modelul icoanelor 5echi e!istenla 5remea lui. +n Sinai, la 7ănăstirea Sfânta ?caterina, unde e!istă unele dintre cele mai 5ec

icoane cretine, Sfântul Andrei este pictat tot /ătrân. Acest lucru se eMplică prin faptul că icono$rafie este redat c@ipul persoanei aşa cum a fost !ăut ultima oară Numai Sfântul 4oan este pictat ca un om /ătrân, deoarece a fost /inecu5ântat de Dumnezeu să 2sălăluiască până câ5oi 5eni. ?o#i ceilal#i apostoli sunt mereu portretia#i la !ârsta mor#ii, întocmai ca şi omnul

Icoane



Ciserica /ănăstirii Eainici - Gud orG



//



Brescă - /ănăstirea Sfântul Dectarie, 4$@ina



*coană din biserica /ănăstirii Sfânta /c Anastasia !indecătoarea, ?esalonic



Pe cruce scrie.J Cucură-te cruce sfin#ită cu trupul lui Hristos şi primeşte-mă pe mine care sunt ucenic Aceluia

care a fost spânurat pe tineJ



?@e /aster of 6oussillon - 6etable Nit@ Scenes from t@e Eife of Saint AndreN



Bederico Carocci - ?@e allin$ of St AndreN



omenico @irlandaio - ?@e allin$ of St Peter and St AndreN

Iacob de Xet - ?@e allin$ of St Peter and St AndreN



4l reco - Sfântul Apostol Andrei



Simone /artini - St AndreN



uccio di Cuonisen"a V St AndreN



ian Eoreno Cernini - St AndreN and St ?@omast (Dational aller" din Eondra)



Brancisco de Kurbaran =+3>



Andrei 6ublio!, =;0



4l reco =8 , /useo del Prado, /adrid



IosY 6ibera, =+30



IosY de 6ibera, =+>



ara!a$$io Jrucificarea Sf AndreiJ, =+02



CartolomY 4steban /urillo ca=+=2-=+> - 4l martirio de San AndrYs /useo Dacional del Prado, /adrid

St AndreN t@e Birst-alled Plants t@e ross on a Hill in Lie! (DiOolai Eomte!, =;)



/attia Preti, rucifiMion of St AndreN, =+0-= Fil on can!as, SantZAndrea della 9alle, 6ome



arlo oci, c =+3= - St AndreN salutes t@e cross before bein$ crucified



Statue of St AndreN at t@e Casilica of San io!anni Eaterano, 6oma



Brancois u[uesno", =+3 - St AndreN Statue



Sfinte Apostol Andrei trimite binecu!ântarea ta cea sfântă asupra !ie#ii, sufletului, trupului,min#ii şi cu$etului nostru1 Amin



Propo!ăduitorule a lui Hristos, Sfinte Andreie, sufletul meu cel tulburat de $ânduri şi de cu!inrele, cură#eşte-l cu dumneeiescul tău dar, care s-a sălăşluit întru tineAmin

Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat - ocrotitorul României (30 noiembrie)

Documents

Transcript of Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat - ocrotitorul României (30 noiembrie)