N. IORGA

* CE INSEAM *POPOARE BALCANICEConferinta :Omuta la Ateneul Romin in

ziva de 13 Decembre 1915.

IlL

VALENIT-DE-1MUNTE

Neamul Romnesc", Tipografie i Legatorie1916

Pretul : 50 de bani.

I. I. U.

IIIL 1

,,.1 f

v

1

1 i

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

* CE INSEAMNA *POPOARE BALCANICEConferinta, tinut la Ateneul Romln in

ziva de 13 Decembre 1915.

III

VALENII-DE-MUNTE

Neamul Romanese", Tipografie i Legittorie1916

eti.jat.1.6 ?"-'

.

11I

www.dacoromanica.ro

Onorat auditoria,SI-mt datr voie sd vA amintesc cg aceasta

este o conferint d. si nu un discurs, i prin ur-mare, fiind o conferintg, si nu un discurs, are oparte de invdtdturg, care, nu numar cd nu per-mite partea de retoricA, dar o inlgturd in ceamar mare parte.

Aceasta era bine de spus intr'un timp cindlumea este si de sigur nu gindesc s o criticpentru aceasta fireste mat setoasA de revela-tiunt si de accente de pasiune, care ail i elelocul lor unde trebuie, decit de ldmurirt. LAmu-ririle laid iardst ad aid, in sala de conferintd aAteneulut, locul bor. i, funded am fost rugat deComitetul Ateneuluf ca innainte de a intra indesvoltarea conterintd mele sd explic de ceAteneul nu serbdtoreste anul acesta citeva de-cenil de la intemeierea sa, imb indeplinesc da-toria pe care o uitasem la inceputul acestorciteva cuvinte de introducere. Nu e nevoie demar largi explicatiunr pentru aceasta, de oarece nu-r arde nimAnut in momentul de fail de

f,

-

www.dacoromanica.ro

4jubileil. Natural insa cd fiecare este dator sa.inlocuiasca toate jubileele pe care nu le faceprin tohtA munca pe care este dator sa o in-deplineasca. i, dacg aceasta se spune de toatalumea, patina lume indeplineste ceia ce se cu-prinde intr'un astfel de sfat.

Mg intorc la subiectul mie insul, dupl cemi-am indeplinit datoria fatal de institutiuneaunde vorbesc.

in ceia ce urmeaza o s caut a da inca oorientare pentru marea mulct pe care sintemdatorl s o desfasuram de acum innainte. Cdcinu de la o betie de frase la un succes usor asa trecem, pentru ca pe urmA s ne putem cu-funda, sail in indolenta noastra obisnuitg, sail inglorificarea cu pre intovArAsim, din nenorocire,

lucrurile pe care le-am ispravit i cele pe carenu le-am ispravit, ba chiar i pe cele pe carenu le-am ,facut.

Subiectul conferintel din seara acesta 11 stip :in ce sens se poate intrebuinta cuvintul de po-poare balcanice ?

Unit dintre d-voastra ar putea sa creaddnu e momentul sA se vorbeascA despre lucruriledin Balcani. Putem face, adecA, numal doug lucrurlastazI : sa se regrete cresterea violenta si ne-dreapta, prin mijloace care nu sint cele matvrednice de aprobare, a until popor ce arecalitatile sale, dar in momentul de fata niarata, cu vitejie, cu spirit de sacrificiu, cu ne-bunie, toate defectele sale. Si, pe de altA parte,

ca

www.dacoromanica.ro

5s'ar putea spune ca in Balcani este un loc deplins : pentru poporul acela a caruf glorioasa su-ferinta a fost de atitea orb proslavita de carenob, dupa cuviinta, i aid la Atene i aiurea.Cum am spus insa, aceasta este o conferinta deexplicatiuni, si nu o conferinta de regrete, care inorice cas nu trebute s fie prea des repetateramin totdeauna sterpe. Nu e o conferinta deura si de indemn la dusmanie impotriva nimanui,ci o conferinta de constatarl, la capatul carorase va propune neat:drat rectificarea paretilor gre-site pe care le vom analish in originea lor. Levom arata fn tot raul pe care 1-ad provocatvom arata i prin ce pot fi inlocuite izvoareleraului : printeun izvor de binefacere pentru toatepopoarele care se cuprind astazi supt numele depopoare balcanice.

Dar, innainte de toate, trebuie sa raspund laintrebarea aceia tacuta care poate sa fie in su-fletul unora din d-voastra, daca, adeca, in afarade nacazul pentru cresterea... neestetica sazicem macar atit a Bulgariei i pentru nestirsitde dureroasa situatie a Sirbilor, daca in afarde aceasta not, in momentul de fata, putem saavem un interes deosebit pentru lucrurile bal-canice ?

Unit zic ca da, altil zic ca. nu. Unit pling asupratratatulub din Bucuresti. Interesanta opera, dinnenorocire foarte putin fecunda, facuta rapedeca s dureze putin ; fAcutA in necunostinta aproapetotall de causa, pentru ca aceasta ignoranta saltproduca acele resultate re care orice fel de ig-

,

si

si

www.dacoromanica.ro

6noranta le-a produs totdeauna, operA improvi-satA la sfirsitul unlit noroc, care nu deschideniclodatA alt noroc. Sint unif insA cari pling tra-tatul si spun : pleat ca n'a durat ; oare nu 1-amputea face din nog ?

Un lucru e sigur : pe base ca acelea de la 1913 nuse va putea reface niclodatA tractatul redactatin Bucurestr, pentru cA anume lucruri din situa-tiunea de atunci sad schimbat esential, si anumepopoare din Peninsula BalcanicA fAcut multmai puternice decit atunci. Si alte popoare, prinstarea lor de astAzi, aratA o inferioritate menitAsA dureze, pentru cA, prin imprejurArl petrecutede la tratatul din Bucuresti incoace, ad iesit laivealA ca realitAti care se impun oricuf lucruride acelea pe care o usurAtate ignorantA le lAsae o parte la 1913. Anume probleme s'aa fixat

in liniile cele mari i sigure. De acuma innaintenu poate sA treacA cineva pe lingA aceste linif,fArA sA recunoascA toatA realitatea, plAcutA sadneplAcutA, care se gAseste in ele. Dar nu dinpunctul de vedere al tratatuhif din Bucuresti,nu indArAtnicindu-ne in rivnirea cAtre ceia cedisparut pentru totdeauna, nu in aceasta se poateconcentra de acum innainte interesul nostrupentru Peninsula BalcanicA.

Unii zic chiar cl interesul acesta sA-1 mafslAbim, cAci atentiunea noastrA este indreptatAaiurea. 0 ziceam si ea la 1912 si la 1913, dartoatA lumea, setoasA de Cadrilater, geometrisatIde o agitatiune care era foarte violeortA, dar care,ca multe agitatiuni violente, nu era tocmal asa

-

sad

a

www.dacoromanica.ro

7de curatA, spunea : Cadrilaterul, aceasta ne tre-buie nou astazi, Balcanii, pe cind alte lucruri,din sus, acelea O. le lasam cu totul de o parte,sail s le aminAm indefinit.

0 trista satistactiune a venit mai tarziCi pentruoamenii cari cugetail altfel. As fi preferat sa nuo am.

Si, astAzi, cind vorbele celor putini de atuncise adeveresc, impotriva opiniei celor multi, estenatural sa se produca o reactiune in spirit;sA se spuie: sA lAsAm odata Balcanii acestia deo parte ; e un pamint de minciuni, un pamint detrAdare, de crime si de deceptiuni, in care oricesamint s'ar arunca, nu incoltete. Si, de oare cetoate gindurile noastre sint indreptate aiurea,de oare ce cellalt pamint poate sa aiba alte nevageografice i sA creeze alte probleme, am in-cheiat epoca balcanicA a preocupatiunilor noa-stre pentru a ne gindi la vre-o epoca exclusivcarpatica.

Da, cine tine un atlas in mind i urmarestedoul linii de munti, poate sA zica : aid sintBalcanii, dincoace Carpatii, i sa studieze po-poarele din umbra lor numai supt infAtisarealor de astAzi. Aa este ; Carpatif, cu tot ce setine de dinsii c pamint i oamenT, sint deo-sebiti, in unele privintl, de tot ceia ce setine ca pamint i omen! de Balcanl. Dar pen-tru cine vede lucrurile cu mai multa pregAtire

consacra ceva mai multa atentiune pentrupatrunderea sensului lor, nu e tocmal aa. SA zicern

niment nu ma poate impiedeca de a o zice ca

y

,

.

i,www.dacoromanica.ro

8teorie, i, daca sintem oamenf, nimeni nu ne-arputea impiedeca de a o i faptui sa zicem cahotarele terii noastre, ar fi, inteun viitor maapropiat sad mai departat, altele. Oare aceastaschimbare a hotarelor terii noastre mai sus arschimba oare cu desavirsire legaturile noastrecu lumea baleanica? Cind se uita cineva super-ficial la o harta ar zice da, asa este : aid avemPrutul, Siretiul, Ialomita. Dimbovita, Oltul, jiiul,toate Hurl care curg de sus in jos i, intr'unfrumos curs serpuit, se indreapta care linia ceamare a DunariI. i, atita vreme cit leg-aura vafi numal cu Dunarea, legaura aceasta ar fi i olegatura cu Balcanii. Dar lucrul se schimba cudesavirsii-e cind trecem in alte term, care ail alte

cu alt curs, ce indic alt directiune.Am spus i ed odinioar ca regiunea de din-

col9 de Carpap are oarecare legatura, o neta-gaduita legatura cu Tinuturile de la Marea Adria-tica, deci ca pamintul acesta se indreapta carealta Mare. Este foarte adevarat. In istoria evuluimediu vedem orasele sasesti din Ardeal care adtoate legaturile lor apusene in partile acesteade care Marea Adriatica : negustorif Sibiiului,Brasovulul in veacul al XIV-lea calatoresc faraindoiala si la Braila, catind drumul catre MareaNeagra, dar aceiasf negustorf mergead si careViena si mat departe pe drumurile de uscat ceducead spre Adria. Cele d'intaid privilegil acor-date in veacul pomenit pentru acestl negustorTsaxonI, cari cattail locurf de trecere care Apuspentru marfurile lor sad cari veniad sa primeasca

taunt,

www.dacoromanica.ro

9la hotarele regatului Ungariel marfurile terilormai departate, cele privilegil pomenescde legaturile cu orasele dalmatine. Este sigurca stapinirea romaneasca in regiunile nordice aravea, pe linga alte avantagir, i marele avanta-giu de a ne pune in legatura cu acel Apus, dincare fail indoiala a parte esentiala din fiintanoastra nationald i o parte esentiala din sufletulnostru modern vine. A fost o descalecare deostasi ai lui Traian, venita dupa descalecareateranilor imigrati din Italia in timpuri mai in-departate ; dar a mai fost, dupa aceasta. desca-lecare de si nu se mai poate intrebuinta ter-menul in timpurile noastre , a fost ca o pogo-rire a Duhului Stint pornit, nu din regiunileRasaritului, ci din lumea Apusului, care "a for-mat un suflet nod. Prin urmare mai strins amfi legati de Apus, prin aceasta schimbare catreNord a hotarelor noastre.

Unii ar mai adaugi pe lin aceasta un fapt,absolut incontestabil : cursul riurilor din regiu-nea ardeleana merge in alta parte, de la Rasaritla Apus, iar nu de la Nord la Sud. Adevarat,dar sa nu uitam un lucru : ca aceste rime sestring toate in marele canal colector al Tisei,care curge in aceiasi directie de la Nord la Sud

confunda apele sale cu apele Dunarii. E in-diferent care e cursul afluentilor dada, astfel,cursul riului principal ne indreapta iarasi catreaceleasi nevoT dunarene. Tinind sama de acestfapt, aceiasi nevoie balcanica o intilnim ca i inceia ce priveste orinduirea riurilor din partile

d'intaid

,

.

si

www.dacoromanica.ro

10

noastre. Prin urmare, chiar admitind ceia ce do-rim, cu toate acestea, chiar i supt raportullegAturilor geografice, i regiunile acestea, fArdsA se !nature neapArata legAtura cu rosturiapusene mai pronuntate, Il ad legA turile lor pu-ternice cu Dun Area i, prin Dundre, cu Penin-sula BalcanicA. Deci si de acum innainte, oricear fi, oricit de mult ne-am occidentalisa din nod,oricit de mult am primi din nod inriuririle apu-sene pe care le iubim, pe care sufletul nostru lecere mai mult, cu toate acestea chiar i in formaaceasta, Balcanul va pAstra importantA pentrunoi.

0 va pAstra supt atitea alte raporturf. Bal-canul are nevoie de o culturA economic i su-fleteascd. Imi aduc aminte cd, acum citiva an! dezile, un miniStru bulgar, om foarte cuminte,nu still dacd e multAmit sad nu de ceia ce sepetrece astAzi d: *ismanov, a venit la Bum-rest!. Era atunci ministru al Instructiunil Publice

cAuta sal cunoascA institutiunile culturale dela nor. A venit i la Universitate si a ascultatlectiuni acolo, dorind sA vadd cum se infltiseazAinvatamintul superior la noi. II erad cunoscutereformele lui Haret, a apreciat partea practicadin ele, le-a imitat intorcindu-se in tara sa. D.$ismanov a spus atuncI o vorbA foarte cuminteNoi vA dorim din toatA inima sa progresati, sAprogresati mult i rapede. Dar a adus un aver-tisment : sal progresati mult i rdpede, fiindanoi sintem in urma d-voastra i ne grabim. Dar,zicea el, dorim sA innaintati, fiindcA sintem un

i

:-

www.dacoromanica.ro

11

popor econom avem nevoie de o multime delucrurf: decit sa le importam din departatu1Apus, dac le gasim in preajma noastra, sintemfoarte bucurosi. Nu ramine decit sa ne patrun-dem de intelesul cel adevarat i sa ne folosimsi de intelesul ironic al unor urari ca acestea,s ni dam sama ca, de sigur, cu populatia noas-tra, cu desimea populatief noastre, cu calitateapopulatiel noastr e, cu traditiile poporulur nostru, cuusurinta de comunicatie cu Vestul a terilor noa-stre, putem indeplini acel rol in Peninsula Bal-canica care, chiar in afara de consideratiuni dechilometri 'satrap, ni-ar asigura locul pe care1-am pretins totdeauna si numal foarte rare oilam cautat sa-1 learn in spinare i sA-1 mentinem.

fiindca a fost vorba de chilometri 'satrap,dati-mi voie s fac o observatie care cred caeste potrivita fata de obiceiurile mentalitatil pu-bliculuf nostru. Publicul nostru se Ilia cu multagrija, in schimbarile care se petrec pe harta Eu-rope, la mutarile de granita. Sint atitia ceta-tens romint cari in fiecare dimineat inseamnacu stegulete drumul ostilor i tremura ca nucumva numarul de chilometri capatatI de unitbe1igerant1 sa intreaca numarul de chilometri decare dispunem nol. Este o preocupare patrioticafoarte explicabila ; dati-ml voie inst s cred cachilometrul inseamna ce cuprinde : un chilometrude Belgie face altceva decit un chilometru deSiberie ; un chilometru de pamint roditor dinbinecuvintatele noastre locurf face altceva decitun chilometru din stinca de dincolo de Dunare

KITACABEMIEI

utign PIMA

P

si.

4 *4 !

vVwww.dacoromanica.ro

12

un chilometru cuprinzind traditia noastra ne-intrerupta de autonomie politica timp de secoleintregt face altceva decit un chilometru de im-provisatie politica pe alt teren. De aceia, fundedlumea, in momentul de fata, este foarte dispusas se cufunde intr'un fel de melancolie descu-rajanta, care ni slabeSte fortele, cred ca. erabine et adaug aceasta parentesa in ceia ceveste putinta noastra." de a face din chilornetritstrarnosilor nostri, pe cari nu i-ag furat de lanimeni, mat mult decit chilometri luatT cu hapcade altiL Luatt aceasta ca invatatura, si veilgasi intr'insa, in mite cas, un indemn spre munca

credinta. Cine nu vine ,,..stazt sa samene muncacredinta, acela este un railfacator. Melanco-

locif sal faca bine sa se inchida cu melancolialor intre eel patru parett ai easel proprit: oricineface un pas spre public este dator sa nu spuie4.-at singur cuvint care sa nu fie un indemnun element de speranta (aplause calduroase),care s nu fie o manifestare de optimism, opti-mism de buna voie sail cu sila, dar optimismdatator de vigoare until popor.

Dupa toate aceste consideratil preliminare, datf-mi voie sa intru in chiar miezul chestiunit.

Ce sint popoare balcanice, aceasta crede castie toata lumea. De atita vreme se intrebuin-teaza acest termen, care, de si de atita vreme, nue taus/ asa de vechi CI cum 41 inchipuie unit. Dacaar fi spus cineva unlit diplomat, until calator,unul om de stiinta, until scriitor din veacul al

pri-

si

www.dacoromanica.ro

13

XVIII-a vorba de popoare balcanice), n'ar fi in-teles nimic. Termenul acesta, de si foarte multintrebuintat in ultimele decenii, este de o o-rigine mai noug : anume interese i anume con-fusiuni ai determinat notiunea de popor bal-canic in sensul in care se intrebuinteazA cu-rent. Natural cg, atita vreme cit ImpArAtia tur-ceasca isT intindea hotarele sale 'Ana la MareaAdriaticA, de o parte, si pang la Marea NeagrA,de cealalta parte, panA la Arhipelag, la Sud,se sprijinia la Nord, nu pe DunAre, ci pe Car-pati, nu putea fi vorba de popoare balcanice}.Era vorba atunci de Turd, de rasa dominant,si de raiale, de popoarele supuse : intre raialeleacelea chiar deosebirea nu se fAcea tocmai clar ;deosebirile de rase, esentiale, permanente, nu eradbine vAzute. Cutare aseza, din interes politic saddin simplg ignorant, pe Romini alguri de r2)lavi.Era o categorie in ceia ce priveste pe Grecl, acgror descendent netAgaduitA i absolut dinstrAmosii epocei clasice era crezut de toatlumea intr'o vreme de culturd innainte de toatclasicA, prin scoala iesuit; Grecii trebuiad s fiepusi de o parte. Dar chiar in aceasta nu era ocunostinta adevAratA a poporului grecesc moderncare acea sg nu fie confundati cu SlaviY, cum eramnoi, confundati, ci eraii amintirile de odinioarg.. Prinurmare nu un alg.tor care strAbause pe acolo,nu acel cari intrad in contact cunu cu Grecii din Fanar, otomanisati in sufletullor, ci cu Grecii traind in vechea lor *traditie, dinMoreia, din Macedonia si alte part!, -- nu acestia

dinil,

.

si

www.dacoromanica.ro

14

,deosebiad pe Greet de celelalte population!, ci-fdeosebiad cel cari-1 aduceafi aminte de Temisto-cle i de Pericle i puneat pe urmai1 lor la oparte de represintanti! rasel slave sail de roma-nitatea dunareana.

Inca odata, in vremea aceasta nu eraii, evi-dent State balcanice ; era o singura Impara-tie : Imparatia romana trecut in stapinirea Tur-cid, in marea lume politica otomana. In a-ceasta mare lume politica otomana se despar-ties della stratur!: stratul stapinitor

stratul supus cretin, in care, cu deose-birea aceasta a Grecilor, determinata ma! multde motive clasice decit actuale, se confundail toatepopulatiunile dominate din aceasta peninsula.Exista o chestiune a Imperiulul otoman, dar nuexista o chestiune a populatifior din Imperiulotoman. Se vazu insa cA Tamil decad, biruit!de atitea ort, smulgindu-li-se provincil de la unrazboid la altul, i lumea a inceput sa se gindeascala taptul ca Imparatia aceasta nu va putea dura.

se credea cu multa naivitate, cu graba pecare o a cugetatorib politic! une or!, ca

turceasca o sa se ispraveasca rapede. Erasa mal dureze, chiar innainte de transformareael totala din momentul de fata, care inseamna nuo supravietuire, ci o substituire de viata. Turculde astaz! crede cA poart numa! uniforma straina ;nu : Turcul de astAzI ispravete sA se transforme,nu pe din afara, ci pe dinnauntru in altceva decitneia ce a fost odinioara. Aceasta nu inseamnaTurc, ci InseamnA a nu va putea fi niclodata Turc.

,

numa pa-gin i

$iimpa-

rAtia

www.dacoromanica.ro

15

Dar in secolul al XVIII-lea se credea caimparatia otomana se desface. in folosul cut ?Al Marilor Puteri vecine. Nu se gindia nimentla desfacerea Turciel in folosul nationalitatilorcare traiesc innauntru, in toate combinatiile deState viitoare care se facead prin acest secol alXVIII-lea. Clef popoarele erau atit de rad cu-noscute, fixate asa de putin in granitele lor, in-telese asa de putin in drepturile lor ! Secolul alXVIII-lea a cunoscut dreptul cuceririt, dar n'avrut sa recunoasca dreptul de opunere, in pu-terea principiulut national, la orIce fel de cuce-rire. Prin urmare toate lucrurile acestea ad facutsa. se presinte o problema a Orientulut otomanin care niment nu se gindia la popoarele caretraisera atita vreme, cum se zice, supt jugul tur-cesc not vom zice mat drept, fall de amin-tirea Imperiulub otoman, traisera in alcatuirea po-litica dominanta, in energia razboinica si incon-testabilul spirit de aspra i sigura administratie,de departata origine romana, al Turcilor, fiindcaTurcit all lost numat imitator! stingacl, groso-lant, in cea mat mare parte, at lumit romano-bizantine pe care o inlocuisera.

A venit pe urmA veacul al XIX-lea. S'a zis,cu o dreptate incontestabila, ca veacul al XIX-leaporneste cu recunoasterea dreptulut national. Re-volutia cea mare n'ar fi facut decit sa puie la guratrimbita care sa anunte tuturor popoarelor ca-pabile de a trai i celor ce nu s'aii dovedit ca-pabile de a se ridica la o viata proprie ca deacum innainte inceteaza orice apasare din partea

. -

www.dacoromanica.ro

16

strainatatil i cd fiecare natie are dreptul s tra-iasca deosebit, cu limba, cu traditiile, cu viitorul sail.Este o mare gresala. Pentru oratorii de circum-stanta, pentru retorii cu cintec in laringe, pen-tru specialistii in cabotinagiii oratoric, de cariavem destui, pentru dini Revolutia francesa acutreierat Europa de la un capat la altul, trezindnationalitatile la viata. Nu e,asa. Revolutia fran-cesd a vorbit de natiunea politica, n'a vorbit denatiuni etnice ; natiunea pentru Revolutia frau-cesd inseamna poporul asa cum 1-am cunoscut,in forma caricaturala care a dat vietil noastrepolitice multe emotiuni false i multe zguduiiide care ar fi putut fi crutatd foarte usor. Po-porub Bucurestilor care face demonstratiile depe stile, nu e insa poporul cel adevarat, careDumnezed stie cit rabd i cit de putin cap=in schimbul rabdarilor lui. Deosebirea e esentiala,

sa nu profanam terminul de popor confun-dind poporul vitejilor tAcuti, unde sint, cu tpo-porub zgomotosilor neviteji, unde sint. (Aplause

"puternice.) Revolutia francesa a dat tpoporubacela care trimitea la ghilotin i acela care,cind cadea capul cel maT binecuvintat de Dum-nezeil al natiunir pe esafod, aplauda scena singe-roasa, aplauda pierderea nationald a unel strluciteinteligente, a until talent gra pareche, a unef vir-tuti. Da, Revolutia francesa a cucerit unde a pututsi a stapinit unde a putut, si tot asa a facut siNapoleon Ia. Dac constiinta national s'a trezitpe urmd, a tost nu pentru ca a provocat-o Re-volutia francesa, ci pentru cd s'a ridicat indig-

-

11

www.dacoromanica.ro

17

nata impotriva incercdrii Revolutiei francese, carecontinua traditia monarhiei cuceritoare, de asupune popoarele mai slabe popoarelor mai taxi.

Astfel Spaniolif, de o parte, Germanii, de alta,Rusii, mai tirzid, anume populatiuni din partilenoastre, prin imitatiune, s'ad trezit in epoca Revo-lutiei francese, dar numal fiindca ad simtit da-toria de a apara individualitatea lor impotrivamarilor sivoaie cuceritoare. Cuceritorii prin gust

cari n'ad niciun ideal innaintea ochilor sint ceimai marl criminal! pe cari i.a putut produceomenirea. Cineva care cucereste pentru gloriasa personala sad vrajind prin formule minci-noase poporul sad, este un radfacator de ceamai miserabila spelt. Dar este ceva care-1 faceiertat, pentru binele care rasare, lard voia lui,din rAul pe care a cautat sa-1 thspindeascd : su-ferinta apasaril trezeste natiunile.

Iata, noi, istoricii, putem augura astazi, cindse savirsesc fapte ca ale cuceritorilor de atunci,c resultatul imediat va fi innaltarea pe ruineleactelor silnice de cucerire tocmai a popoarelorcare se credead ca au fost zdrobite pentru tot-deauna. (Aplause indelung prelungite.) Asa s'aintimplat i atuncl. Este invatAtura tuturor tim-purilor. Istoria se repeta, fiindca sint legile naturii,poruncile lui Dumnezed, care, oricari ar fi oamenif,oricare ar fi natiunile, se indeplinesc tot asa.Sint mai tail i decit modele, i decit norocul,si decit cel mai favorabil moment pe care soartaii daruieste individualitatilor i natiunilor.

* *

t---1 A

si

1

a/a /www.dacoromanica.ro

18

S'a inceput atunci a se vorbi si de popoareledin Peninsula BalcanicA, Frances!, ca CyprienRobert, ad vorbit de Slavii din Balcan! ;cugetatori poet! din Franta, Anglia, Germanias'ad inc1zit pentru miscarea greceasca de la1821 si vorbiad de tmarea natiune greaca ). Prinurmare iata ca in lumea balcanicg, confusa odatg,rasar in opinia publica a Europe!, rasar in pla-nurile de viitor ale Occidentului, care el do-mina viata politica aceste cloud marl grupe natio-nale.

In ceia ce ne priveste pe noT, iubitorif popo-rului romin ai rasarit in Apus ceva ma! tirzid,nu din vina noastra puma!, poate une ori chiarprea putin din vina noastra, ci din vina altora.Eram in drumul culturi!, aveam insusirile noastre;haina noastra cbizaral, plin g. de romantic si pi-toresc putea sa atraga pe cineva aid ; dar im-presia pe care o lasam era ca sintem un poporantipatic. Asa e i acum. Sal nu ni para rad. Po-poai ele care innainteazd incet i sigur sint celecare nu se bucurg de simpatia generals. Cel maimare rail pe care-1 poate da norocul este sa tealinte toata lumea pe brate. Nenorocirea popo-rului grecesc in secolul al XIX-lea a stat in aceiaca. de dragul lul Temistocle i Pericle toat lumeaa navalit cu sfaturile, a dat sperante, a fagaduit,dar numal cind dat sama poporul grecesc dezadarnicia tuturor complimentelor si a cautat inel insusi elementele sale de putere, s'a intimplatceva. Oamenil naivi cari umbla astaz! cu un felde termometru sentimental in mina, cersind sim-

altii,

si-a

www.dacoromanica.ro

19

patiile la dreapta sad la stinga, oamenif acestianu pot sA trezeasca decit un zimbet din parteaacelora cari-s1 dad sama ca nu cu acadele sen-timentale se hraneste un popor, ci cA popoarelese hranesc cu ceia ce prin munca bratelor lor,fie si in mijlocul antipatiel generale, stiii sa smulgape basa dreptulul bor. (Mari aplause.)1

Va sa zicA, d-lor, a rasarit de odata, prin fru-moasa carte a luf Cyprien Robert, prin lucrarileJul Ami Bou si ale altor represintanti ai studiu-Jul etnografief in Balcani, a rAsArit massa slave deo parte, masa greaca de alta parte. Ami Boua fost un distins cercetator al Balcanilor ; Cy-prien Robert a fost unul din cel mai bine in-zestrati printre romanticii stiintifici : sint i astAziscriltori politrci cari cauta argumente in CyprienRobert si Ami Bou. i poate pe Cyprien Robert1-as lasa mai bine de o parte, fiindcg ce poateculeaga cineva, in delicateta problemelor etno-grafice din Balcani, din paginile unul diletant,care judeca limita dintre natiuni dupa costumulpe care 1-a intrezgrit, dupa silabele care i-ad lu-necat la ureche i, innainte de toate, pe basaunet reale simpatil, dar uneT pregAtiri total in-suficiente ! Adaug insa el prin interesul acestadin partea Apusenilor can a venit in Balcantam avut una din cele mai interesante cart! despreBulgarf in cele d'intaid timpurl ale micArif lorcare libertate. Este cartea pe care un insemnatom politic din Franta, un innaintat, un radical,Blanqui, a scris-o aproape de anul 1840.

Prin urmare cercetarea Peninsulei Balcanice

sa

www.dacoromanica.ro

20

a pornit cu mult interes si cu multd cAldurd dela o bucatd de vreme, amestecindu-se pe lingdinteresul stiintific i interesul politic. AnumitePuteri ad trimis cercetAtori cari nu erad indrA-giti numal de etnografie, geografie si istorie, cierad indrAgiti si de anume scopuri particularepoliticei terilor lor. Au venit dou categorilfoarte distincte de cercetatorisail politico-stlintifici, din cari unit porniail dela Viena, ceilalti de la Petersburg. II trebuiaAustriel o Albanie ? Se gAsiail totdeauna cerce-tAtorl cari reducead toata viata din Apusul Pe-ninsulei Balcanice la rosturi albanese. Cunoastemlucrurile acestea si din timpurile din urmA. (Ila-ritate.) Umbla0 sA caute Albanesi in locurt incare n'ail fost niciodata sad sint numai din tim-puri foarte recente, in urma migratiunii sdvirsitela stirsitul veaculuf al XVIII-lea sad la inceputulsecolulut al XIX-lea. Pe de altA parte, Rusia tri-metea pe cite un Venelin, Slav originar din mo-naritia Habsburgilor, care se stabilise insA inRusia, in tovordsia armatelor rusesti, si el umbla intoate partile cdutind cit mai multi Bulgarl ca sd-Iopund Sirbilor pe cari Austria credea sA-I poatdintrebuinta. Pe lingA aceasta, Puterile liberale,Franta si Anglia, avead tot interesul de a dacit mai multe rosturi in Balcant Grecilor.

Acum, orice ar spune cineva astazi sad ar fispus ieri despre poporul german, despre poporulfrances sad engles, idei cit de exagerate, cit deputin corespunzAtoare realitAtii, in bine sad in

stiintifico-politici

www.dacoromanica.ro

21

oricit ar fi cautat sa scadd aceste popoareon le-ar fi crescut peste limitele adevarate, aceastan'are radian fel de influentd asupra vietif acestormarl natiuni, careli cunosc perfect trecutul, cu-nosc viata lor actuall supt toate raporturiledat sama de conditiunile in care se pot desvoltain viitor. Nu e tot asa atunci cind este vorbade popoare a caror pregatire abia incepe. malales in ceia ce priveste viitorul lor, in ceia cepriveste tendinta lor de expansiune, de complec-tare a hotarelor bor. Popoarele acestea se vorindrepta dupa cele ce se vor spune despre ele

-in dreapta sag in stinga. Miami nof stim citegreselT politice am fAcut pe basa cartilor in carese vorbia de noT si in care se cauta sa se in-drepte actiunea noastra in cutare sag in cutaredirectiunel: aparea o carte in Apus, cartea aceastaaproba cutare directie, noT ne simtiarn da-torl a aduce la indeplinire cele ce ni le impuneadaltil in legatura cu interesul lor. Asa s'a facut

cu popoarele balcanice. N'a fost unul care sanu poata gasi in anumite carp, pornite dintr'a-numit interes politic strdin, indemnuri catre omisiune pe care umerii lul era prea slab! cas'o poarte. Aft Jost crescute in megalomanie toatepopoarele balcanice. Confusia, care era natural sadomine in starea putin innaintata a studiiloristorice, geografice i etnografice, a contribuitea ca aceste indemnuri la megalomanie, careveniad din strainatate in legatura cu anumiteinterese, sa prospereze. inch' innainte de a seliber pe deplin din stdpirl.i.rea turceasca, inna-

si-s1

.

si

/111,

www.dacoromanica.ro

22

inte de a se constitui o Serbie cu totul desfa-cuta din relatiunile de vasalitate fata de Sultana/din Constantinopol, innainte de a se pune baseleunei Bulgaril, innainte ca Grecia sa capete macarhotarele restrinse pe care i le-a dat la 1830.conferinta de la Londra, innainte ca Muntene-grul sa treaca din situatiunea de cuib de muntela aceia de district cuprinzind i o bucata deMare i cimpii favorabile culturil, innainte de a sevorbi de o Albanie care sa se poata intemeia

sa poata trai, innainte de toate lucrurile a-cestea nationalitatile din Peninsula Balcanicaad format fiecare pentru dinsele un programbalcanic unitar.

Iata ce vread sa zic prin aceasta. Cind arasarit Grecil la 1821, ei nu impartiad terito-riul pe care-1 stapiniad prin autoritatea Sul-tanului in despartiri nationale bine trase. Etzicead : nol sintem urmasil Bizantinilor ; Bizan-tina sail stapinit toata Peninsula Balcanica,ajuns pana la Dunare, ad trecut Dunarea, i-ad,intins influenta pana. in Carpati ; intr'un anumemoment regatul Ungariel li-a fost vasal. Nu mer-gead aa de departe incit s cugete la o suzera-nitate asupra regatului Ungariei sail la stapinireaasupra terilor noastre, dar unitatea vietil viitoare aPeninsulel Balcanice pa basa nationala greceascao credead cu putinta.

La 1821, cind a inceput micarea greceascaea nu void sa intemeieze o Grecie noul ; raseu-latil din Morea, revoltatil din Constantinopol,

,

i

au

www.dacoromanica.ro

23

eteristiI din Sculeni i Dragdsani, din pArtilenoastre, ierolohitif lul Ipsilanti i cip tovarAsi deluptA pentru libertate ad fost, top voiad sa re-infiinteze Imperiul Bizantin de odinioard, cuprin-zind i pe toti Slavii, in calitatea lor de orto-does!, i poporul latin de aid de la Dundre, inmargenile acestul Imperiu Bizantin restabilit. Veilzice : mare nebunie ! Evident mare nebunie,care a fost plAtitA scump, cum se plAtesc toatenebuniile. Dar unul din cel mai cuminti repre-sintanti a! spiritulul elin. Capo d'Istria, un di-plomat care nu venia din fundul until sat alMoreil sad din Iasi si Bucuresti, ci fusese mi-nistrul de cdpetenie al Tarulut, Capo d'Istria apdstrat definitiunea aceia ct mice om fate partedin ImpArAtia Sultanului si este de religie orto-doxd, este si Grec. Vedeti nu saps. nimenf in Bal-cal-A' din inglobarea in viitor cu natiunea denied.

In acelasi timp cind Grecil ducead lupta lorpentru libertate, Sirbil purtati in alte conditiunpropria lor luptA pentru intemeierea until Statdeosebit.

Statul luT Caragheorghe si al luT Milos Obre-novici, cum am arAtat si aid acum citeva sapta-mini, avea o basA foarte solidA : se rAzima pevitejia unor tenant intre cari nu era unul care sanu simt rostul luT in Stat, se intemeia i peun bun simt rustic al celul care presida celed'intAid acte din viata acestul Stat Cu toateacestea n'a trecut multd vreme i teoreticianildin Belgrad ad formulat la rindul lor o teorieslava care trebuia sa cuprinda top Baleen% l-www.dacoromanica.ro

24

sind doar Grecilor oarecare teritoril la Sud. Acumin urmA, intr'o foaie dusmanA Sirbilor si esteevident ignobil sa fie cineva dusmanul unufpopor care a ,trecut prin ce ad trecut Sirbila trecut cum ail trecut Sirbil in suferintelelor de astAzi, dar sint oameni cari nu deosebesctocmai bine ce este nobil de ce este ignobilcred ca pot sd calce in picioare pe dusmanulbiruit , el bine, intr'o foaie dusmana Sirbilor,se cuprindea o ciudata prefata a unlit traducAtorsirb de prin anil f86o. Traducind o opera ita-lianA, fArd nicio legAtural cu acea opera italiandcu bunul simt. el spunea ca rasa sirbeasca este ase-zata tocmal in centrul Europe i c menirea ceamai mare in regiunea aceasta rAsAriteanA if re-vine. Sint Greet undeva, mai jos, de rostu-rile dunarene se preocupa foarte putin exista

un dialect sirb amestecat cu elemente strAinecare se intinde cAtre Marea Neagra, in regiu-nile care se numesc de obiceid bulgAresti. Si vaputetl'inchipui teoria aceasta absurda a Serbielintinzindu-se peste toti Balcanil i la'sind doarGrecilor peninsula Moreil !

Venim la al treilea popor din Peninsula Bal-untied. Cind Bulgaril a intemeiat Statul lor, inurma razboiului din 1877, si in epoca premer-gAtoare, cind enuntad teoril, teoriile acesteabulgaresti erad tot asa de exclusive in ceia cepriveste dominatiunea asupra Balcanului intregca i teoria greceascA sad teoria sirbeascA. EleZiceat : in veacul al VII-lea ad venit in Penin-sula Balcanicd Bulgaril. Bulgaril ad adus o ideie

si,

si

i -

si

www.dacoromanica.ro

de Stat superioard, am cetit e insumi ex-punerea istoriei Bulgariel facuta in telul acestade un distins profesor de la Universitatea dinSofia, care in lucrari de ambulate a dat resul-tate stiintifice de un incontestabil folos, dar care,cind e vorba de generalitdti privitoare la poporulsAti si la viata balcanica in genere, elaboreazdteor, I ca acestea Bulgaril all venit deci cu oideie noud, i toed. Peninsula Balcanicali-a apartinut intr'un moment ; afard de coltul undestrinseserd pe Bizantinil fugari in tasitatea lor, toatAPeninsula Balcanica apartinea, daca nu stapinirii,cel putin dreptului de stapinire al Bulgariel. Esteadevarat c cel d'intaiU Imperiu bulgar a peritsupt loviturile Bizantinilor, dar atunci indata s'aintemeiat altul. Pe cind tot ceia ce stim cu pri-vire la conditiunile etnice ale timpulul arata cdera atunci un Imperiu purtind numele de Bul-garie, dar sprijinit pe o populatie albanesavlahd pe populatia Pindului. Va s zica, indatadupa aceasta s'a intemeiat, dupa ei, al doileaImperiu, bulgar ca rassa, nu ca traditiune poli-tica, pe cind numai ca traditiune politica a lostbulgar Imperiul de Ohrida. Imperiul de Ohridaa ajuns intr'anume moment sa stapineascd pAndadinc catre Sud fiind distrus de Bizantiniel. Asanestil, al clam caracter vlah, arominesc,se neagd de si izvoarele contimporane i po-melnice numesc pe Asa n Cojoc-Alb AsAnestilacestia, cari ati fost, dupd aceasta teorie, Bulgaride rassa, intemeiazd un Imperiu national bulgd-reSc, cu citeva secole innainte de existenta insds1

politica

si.

11

25

www.dacoromanica.ro

26

a notiunii de natie. ca element intemeietordomnitor de Stat. Pacat a nu se spune c su-veranul acesta, autentic bulgar ca rasA, trdiacam cum trdieste un suveran constitutional intimpul nostru, cetind vre-un mesagiu, care sdvorbeascd de drepturi nationale, intr'un Parla-ment de la Tirnova i afirmind drepturl nationaleimprescriptibile, c presa de la 1200 i cevardspindia in articolele inflacarate doctrina natio-nald i tipdrituri anterioare cu cloud veacurtjumdtate lul Gutemberg rdspindiati in mir i mude exemplare aceste doctrine ; i, deed introducrcaricatura intr'un domeniu de ce n'ar caracte-risa astfel intreg domeniul i de ce n'ar intro-duce telegrafia, fonograful, aeroplanul si tot ceiace are in momentul de fatd viata economicd imilitard a omeniril pentru a da un tabloil in caresa nu se amestece in chip strigAtor caricaturacu adevArul ?

N31 tim cd era altfel Vlahil revoltati inte-melaza o tmparatie. Fiindca orIce revoltd impo-triva Bizantulul era dupa traditie bulgareasca,fiindca teritoriul asupra caruia se intindea Sta-tul acesta al Vlahilor cuprindea orase bulgarett,Statul lor a capatat caracterul pOlitic, nu et-nic bulgar. Fiindca Inteoria generala a orlcarilpa;atil in Peninsula Balcanic nu era nici bul-gAreasca, nici sirbeasca, nicl vlahl, ci era bizan-tina, adeca romana. Prin urmare nu era decit oIncercare de a se restabili hnperiul de Orient,sprijinit pe locuitoril bulgarl al oraelor din par-tea de Nord a Peninsulei Balcanice i pe energia

i

:

i

www.dacoromanica.ro

27

luptatoare a elementelor vlahe in plinA desvol-tare etnicA.

Aceasta o spunem nol. Teoria, care este a lulVenelin si care a trecut la Drinov si la toatA scoalaistoricilor bulgari din timpul nostru, zice altfel :Asdnestil ad cucerit cea ma! mare parte din Pe-ninsula BalcanicA. Aceasta este o cucerire natio-nal bulgareascd. Prin urmare ce poate cere po-porul bulgar in timpul nostru ? Poate sA ceardtot ceia ce a avut intAia ImpArAtie bulgAreascA,plus a doua, plus a treia ImpArAtie bulgAreascd,De oare ce una a fost la Dundre, tot ceia ce s'acucerit la Dundre se pune in sama drepturiloractuale ale natiel bulgare ; alta a fost in Mace-donia : tot ceia cc s'a cucerit acolo trece in samadrepturilor actuale ale natier bulgare ; dar Asa-nestil ad tins si mai departe, ad cucerit teritoriilesudice ale Peninsulei Balcanice pe care ceilaltlnu le avuserd in mind : dee! tot ceia ce a stl-pink la 1240 loan Asan, toate teritoriile acesteatree in harta drepturilor etnografice i politicebulgaresti din timpul nostru.

Astfel i dupd aceasta teorie tot Balcanul tre-buie sa revie unei singure natil. FalsA i neno-rocitA teorie ! De la aceasta teorie nespus de falsasi fatal de nenorocitA ad plecat toate zguduirilenefolositoare, toate vArsArile de singe criminale,toate desilusiile teribile, a doua zi dupa victorie,ale popoarelor" balcanice.

Popoarele balcanice insa niclunul dintredinsele dreptul de a se spriiini pe traditia istoricl

.

n'adwww.dacoromanica.ro

28

sa pe realitatea nat,ionald care sd ii dea drep-tul de a stapini asupra intregii acestel regiuni.

De altminteri, chiar i calificativul acesta depopoare balcanice este un calificativ gresit.

SA ne gindim la alte teritorif peninsulare carecuprind in mijlocul lor o linie de munti. IatA,Europa se termind prin trei peninsule : PeninsulaBalcanied, Peninsula Italica si Peninsula Ibericd:Ati auzit vre-odatA vorbindu-se de popoare ibe-rice sail de State iberice intr'un sens asAmanatorcu sensul in care trmenul de balcanic a fost a-plicat popoarelor care traiesc in aceasta Penin-sul i Statelor intemeiate de aceste popoare ?A crezut vre-odata Portughesul ca, fiind iberic,are dreptul sil restabileasca unitatea iberica inprofitul sAil ? A crezut vre-odata Spaniolul a, deoare ce Peninsula Ibericd este una i singurd, elare dreptul sa inlAture existenta until popcir cutraditii nationale deosebite, cu o limbS distinctd,a unt1 popor-frate care traieste linga dinsnl ?Ni-a infatisat epoca moderna o serie de luptefratricide tot asa de neintemeiate in originea lor,pe cit de triste in resultatele lor in alta din pe-ninsule sudice ale Europe ? Nu. In ceia "ce pri-veste peninsulele celelalte, oamenif dat samacurind de un lucru : ca nu muntele, nu us-catul, nu teritoriul hotArdste rosturile deosebite-lor popoare, ci ceia ce hotardste rosturile deose-bitelor popoare care traiesc pe un teritoriu, esteindreptarea catre Marea vie, spre care tinde unulsail altul din elementele nationale ce se gdsescsupt un munte sat in hotarele unei peninsule.www.dacoromanica.ro

29

Ace la care, gasindu-se intr'o peninsula, este in-demnat de traditiile sale istorice, de intereselesale economice atre o Mare, este dominat cumult mai mult de nevoile si legaturile acesteiMari decit de teritoriul pe care se sprijina si demuntele care se intinde de-asupra lui. Aceastaeste adevarat oriunde, i mai mult decit oriundein Peninsula Balcanica.

Vedep, chiar termenul de Peninsula Balca-nic este geograficete fals : Peninsula Balcanicanu este una, si este alatuita din doua unitatigeografice care, intimplator, prin comotiile de odi-nioara ale naturil, prin schimbari geologice alesolului, sail gasit reunite impreund. PeninsulaBalcanica nu cuprinde numai Balcanul, si se poatespune chiar c Balcanul nu este elementul esen-tial, ca munte, din aceasta peninsula ; Balcanulnu are o importanta mai mare decit Rodopele,sat linia de munti care formeaza la Vest legaturaintre Rodope si Balcani, ci muntele care patrundedrept de la un capat la altul corpul Peninsula. siraspinaril a Peninsulel Balcanice este Pindul. IntrePind i intre Balcani este fara indoiala o legatura,dar este imposibil sa nu deosebeasca cineva na-tura absolut distinct intre Balcan, pe de o parte,

intre Pind, pe de alta parte : Pindul trece dela Nord la Sud ; Balcanul este o tsiera) caretrece de la Apus la Rasarit. Apropiati putin Pe-ninsula Italica de Peninsula Iberia ; gindip-Va.c Marea care le desparte ar fi disparut cindva,ca aceste doua Peninsule ar fi lipite, n'ati avead-voastra din Peninsula Iberia lipita de Pe-

i

.

www.dacoromanica.ro

30

ninsula Italica ceva care ar corespunde perfectlegaturil intre lumea Pindului si lumea Balca-nulul in Peninsula zisa Balcanica ? PeninsulaBalcania este prin urmare dubla : dota sistemede munti absolut deosebite ca legaturg, ca orien-tare, ca rost de constituire. i astfel, odatace Peninsula are caracterul acesta dublu, chiarcind tine cineva sama de munti, nu poate snumeasc g. tot cu termenul de popoare balcanicenatiunile care se gasesc amestecate cu alt sistemde munte, supt umbra altor munti, decit popoa-rele din Balcanii propriu zi I.

' Peninsula Balcanica este scaldata insa pe coa-,

i stele sale de trel Mari. De o parte Marea Adria-/ tied, de alta parte Arhipelagul si, in al treileaI loc, intinderea de ape de la Marea de Marmara

I la Marea Neagra.Tind oare toate popoarele balcanice ceia

ce am spus despre basa de munti a Peninsuleiajunge ca sg. raspundem : nu, tind oare toatepartile Peninsulei Balcanice, toate popoarele carelocuiesc aceste part!, care aceiasi Mare ? Se poatezice ca. Grecul, care nu e Balcanic de loc in ceiace priveste muntele, are o comunitate de Marecare sd-1 apropie de Sirbi sad de Bulgari ; saildrepturile care Marl deosebite creiaz la natiileacestea balcanice si drepturl politice deosebite ?

Marea desparte si muntele dublu nu uneste.SA ne coborim la oarecare amanunte ca sa sevadeasc acest lucru.

Se zice : Sirbil sint un popor balcanic ; tara

.

.

--

,

:

,

'

-

www.dacoromanica.ro

31

bor este o tail balcanica. Serbia de la Dunarenu e balcanica, Serbia aceia dare sufere supt ochilnostri, decit intru cit stapineste o parte din re-giunea apuseana a Balcanului. Serbia de odi-nioara, care a inceput in evul mediu, nu s agasit in niciun Tel vecina cu Balcanii ; ea a pornitde la Marea Adriatica. Serbia aceasta a fost,inteo privinta, o continuare a mama carolin-giene din Panonia, care se intindea i asupraCroatia, Dalmatia Pe de alta parte, ea a fost oreproducere a imprejurarilor politice din Italia,

anume din partile venetiene. Supt influentavenetiana, croata, dalmatina, dar mai ales stapinitade traditiile carolingiene ale Apusul s'a intemeiato Serbie la Marea Adriatica. Serbia abeasta a fostSerbia principala o multime de vreme. Nu eranici macar o Serbie slavo-greaca influentata decultura bizantina', o Serbie de cultura orientala,ci o Serbie italiana in ceia ce priveste influenta ;era latind in ceia ce priveste, atit Biserica, pe citlimba care se intrebuinta inti in Stat. Si, dupace s'a ivit noua Serbie, in regiunea Sangeaculuide astazi, in Rascia, in jurul localitatii Ras, inNovibazar, Serbia aceasta a ramas dusmana Ser-biel de la Marea Adriatica. Asa incit se poatezice ea astazi, cind ramasitele eroice ale armatelregelul Petru se gasesc in Albania, nu se gasescpe teritoriu strain, ci se gasesc pe teritoriulcelor mai indepartati strums!, pe teritoriul acelape care intaia oara s'a intemeiat viata politicasirbeasca, i aceasta ii va da puterea morala pecare oricarul popor luptator i-o da faptul c supt

r

I.

si

www.dacoromanica.ro

32

picioarele sale se ggseste solul istoric asupracaruia stramosii afirmat drepturf intinscindva stapinirea. (Aplause calduroase.)

Prin urmare in legatura. cu Adriatica, mai tar-zi rnuntele, in legatura cu Pindul, a pornitSerbia. Serbia dungreana este ultimul adapostal Serbiel celeilalte, invinsa i izgonita de Turd.Deci se vede ca intreaga directie, pang la stir-sit, a rase! sirbesti nu este cake Marea Nea-gra, ci catre Marea Adriatic. Cind Sirbilreclama astazi Dalmatia, n'o reclama numal inputerea rosturilor etnografice, de netagaduit, n'oreclama numal fiindca sint mai multi locuitorisirbi decit de alta rasa in partile acestea ale li-toralului adriatic, ci o reclama in mare partefiindca traditia istorida II indreapta aco'o i ne-cesitatf de viata adevarata, nu cele scoase la iveala,in concurenta balcanica, de etnogratil, geografif

istoricif mai nof, fiindca cele mai naturale ten-dinte ale desvoltarif etnografice nationaleplaice if duc intr'acolo. Evident, nu vor aveapretentia de a inlocui rasa italiana in rostul saUadriatic : ace! cari calla s sperie lumea cuideia unef marl flote sirbesti care ar strica ros-turile Italie! in Marea Adriatica, sint sail inse-Mori sail naivf. 0 stapinire de litOral nu inseamnain acelasi timp o stapinire a Mari! de linga din-sul ; flotele englese stapinesc multe Mari care ailtermini unde alte natif isf perpetueaza de veacurirosturile lor ; dar, cum zic, in trecut ca i astazi,in unlit generale, esentiale, Serbia si poporul sir-besc sint in legatura cu Marea Apusuluf.

ad

cu

i si-aii

siSi

5

www.dacoromanica.ro

33

Grecil, popor balcanic ? De ce ? Cind, in cemoment rasa greceasca s'a intins in regiunileacestea din Balcani ? Grecia veche, cu cetatileel, se gasia in Moreia i pArtile vecine, in Pelo-pones si pgrtile vecine ale Continentului. Acolose intind ramificatiile Pindulul. Nu s'a ginditniclun istoric al anticitatii elenice, care sa fi cautatin configuratiunea solului secretul insusirilor su-perioare ale raser grecesti, s spuie ca muntilorde acolo li se datoresc calitatile marl ale acestelrase.

Muntil grecestl sint foarte interesanti i foarteputin locuiti, doar de turme de capre ; dar, clacanu ma insel, culturaveche a Grecilor n'au fcut-ocaprele de pe muntil sterpl al Eladel, ci culturaveche a Greciel a facut-o omul de pe term; omulMarii, nu capra muntelul. (Ilaritate.) Ca lotusicapra muntelui, in timpuri mai apropiate, a pututtransmite anumite insusiri sufletesti unor perso-nalitati exagerate care caricatureaza poporul lor,de si el nu merita aceasta soart, este altceva.(Ilaritate.)

Prin urmare, cum Sirbul este o creatiune aAdriaticel, Grecul este o creatiune a 'arilacesteia Mediterane, a Arhipelagulul, care s'amiscat totdeauna vie in jurul coastelor dintateale peninsula ca i in jurul insulelor ce alca-tuiesc patrimoniul etnic al poporulul crrecesc.Asa a fost, asa este si asa trebuie sA fie. Pecit de neintemeiata poate sa fie o intinderea Statului sirbesc intr'anume colt catre Vidin

***

.

si

www.dacoromanica.ro

Sofia Bulgarit zic cA ad gdsit acum in urmAo hartA etnograficA sirbeasca impArtitA intre sol-datiT sirbl., care cuprindea in limitele Serbiet ire-dente regiunea Sofiel si a Vidinulut prin ur-mare pe cit de neindreptAtita este pretentiarase sirbestI de a retinea toata Macedonia atuncicind i se pot deschide alte drumurt in alte di-rectii, potrivit traditiel istorice adevArate, tot asade absurd este din partea rase grecestl sA lasela o parte coastele Acid Mid pe Grecii dinTurcia pentru a se infunda in regiunt albanesesi macedonene care n'ail format nicIodatA parteacea mat pretioasA, supt niciun ra port, a expan-siuni1 poporulut grecesc. (Aplause.) Dacl unitsint prinsi de furia Balcanulut si lasA MareaAdriaticA pentru prApAstiile din apropiere de Sofia

Vidin, aceiast furie balcanicA face pe oamenitcan a innaintea lor Smirna, ruinele Troit, in-sulele nerlscumpArate Inca din stApinirea strAinA,if face salt intrebuinteze toatA energia diplo-ruaticA i, la intimplare, i militarA, pentru stA-pinirea unor teritorit care, chiar dacl in unelepant sint in legAturA actuall cu rasa greceascl,nu constituie partea esentialA, partea a aril des-robire s se impuna grabnic pentru poporulgrecesc.

In ceia ce priveste pe Bulgur!, cunoastett hAr-tile pe care le-atb vAzut de atitea orl. Nu stiIdacA trenuie sA te necAjestl cind tiT citA sufe-rintA, cite sfortirl zadarnice, citA pierdere detimp si de oamenl o s iasA din miserabileleaceste petece de hirtie ! Sint hart! mat radfacI7

:!4

i

si

www.dacoromanica.ro

35

toare decit multiml intregi de salbatect, carorali-ai da drumul intr'o tara. Sint harp care ucidmai multi oamenl cu centimetrul lor patrat dehirtie colorata decit cum se distrug cu cele maiinviersunate mijloace perfectionate de nimiciretehnica din zilele noastre, fiindca din peteculacesta de hirtie innebuneste omul i, daca ainnebunit omul, pe urma, cu mijloacele cele are la indemina, face toate ticalosiile de pelume.

Prin urmare am vazut harp bulgare aratindBulgaria pe vremea cutarui stapinitor din veaculal X-lea, orl pe vremea cutaror alti stapinitoridin veacul al XI-lea si al XII-lea ; toata PeninsulaBalcanica se minjeste de verde dupa capriciulacestor istorici i etnografi improvisati i intere-sap din timpul nostru. Asa judeca Bulgaria dinanul 1915, incalzita de succesul colaboratiei... Stiffinsa ca e cintec de cor i cintec de solist, darsolistul acela e pentru el insusl lucrul decapetenie. Un succes de cor am cis,tigat i noila 1913 : fiecare in cor 41 inchipuie c lumea Iiaude numal pe el, pe cind lumea, nu stie care epartea ui si care e partea celullalt. Prin urmareBulgarii, imbatati de succesele acestea corale,care sint foarte importante, dar in care deosebi-tele elemente nici nu trebuie s se distinga, 41inchipuie ca a venit vremea sa se scalde in trelMarl (ilaritate).

Ca figura, e foarte frumos (ilaritate). Eti gin-desc insa a nu poate fi ideie mal nenorocita,ecit ideie care a adus pe Bulgari la aceasta

-

, .www.dacoromanica.ro

36

conceptie, pe cind avead nevoie numai, cum avernnol si oricine, de un drum, asigurat prin tratate

de comert sad aliante politice, cAtre cutare Mare.Ca s mergi de la BucurestI la Virciorova aceasta,nu inseamnA ca. trebuie sa cumperi toate mosiilede la Bucuresti la Virciorova pentru a trece doarpe pAmintul tAti, ci ajunge sA iel un bilet ca sApop merge de la un oras la cellalt. i intre popoaree acelasI lucru : nu mergi numai pe locul d-tale,ci si pe loc strain, cu biletul pe care ti 1-a dattratatul : Germanil a mers la Triest si mergde decenil, fled ca Triestul sa facA parte dinStatele germane. Ar fi fost o nebunie, cind anumetratate de comert 41 dAdead toate garantiile si toatAputinta de a ajunge unde voial, sA te apuci decuceriri, impotriva prietenilor sail dusmanilor,pentru un drum. Este cea mai imbecilA ideie carea putut sa intre in mintea unor rudimentarl cu-getAtorl politic!, cari pared yin din alte secole,tirind dup dinii cenusa eine stie caror sfari-matori de hotare din veacuri absurde de barbarl.Trebuie sA aibA cineva bunul simt de a cruta iputerile sale nationale. DacA le vor raspindi intoate partile, v...r avea succese extraordinare, darcatA a doua zi s vez! unde sint ? Fiecare dinnoi poate sA risipeascA nite energil atuncl cinde hotarit sA nu mai apuce ziva de mine ; darenergie extraordinara nu cheltuiete acel caremai are nadejde de trait.

Sistemul acesta trilateral in ceia ce privetedrumurile poate fi gAsit foarte absurd, dar eexplicabil ; nu e vina until om, ci a educatief

.

i

www.dacoromanica.ro

37

politice a tuturora ; sint vinovate ideile false cesta5 la basa acestel educatir politice.

La not exist oamenT foarte cum se cade. cari-slInchipuia cindva c i nor avem nevoie de dougMarl : de un petec de litoral la Marea NeagrA,cit mai mare, de o bucgtica. de Arhipelag infund (ilaritate), si, dacA s'ar putea i un peticutde Mare Adriaticg, n'ar strica. Cind e noroc mult,cind e berechet, incaltea sg. fie ! (Ilaritate.)

El bine, Bulgarii, prin toatA desvoltarea Statululcare doar li-a apartinut inteadevAr, a celui

Stat bulggresc, iar nu a celui de al doileasi al treilea, ail ca i noi nevoie de o singurAMare. Si spun : de o singurA Mare, fiindcg., detapt, al nevoie de ceia ce pop sa capep. Lucrulpe care nu pop sg-1 capetI este doar o suferintA ;e o perpetu g. suferinta aceasta tendintg cgtre lu-crurl imposibile, care sint astgzi pentru ca minesg n'al nici ceia ce al avut ierl. i aceasta sepoate!

Bulgaril ad, de fapt, un vechid rol : rolulacela de a tinea pe cit se poate Iiber. MareaNeagrg pentru necesitAtile elementare ale uneldesvoltgri de Stat. Dar aceasta n'o pot facesingurl ; trebuie cel putin dol, fata de covir-sitoarea putere a until al treilea, care este aid,care are si el drepturile i nevoile lul, care e malmare decit nol amindol, pentru ca fata de dinsulsg. se capete atita libertate in Marea Neagrg, citgni ajunge fgrg A ne facem mostenitoriI Impara-tilor bizantini. Haina imparatilor bizantini e foartemare ; ea este o plapomg pentru top balcanicil la-

.

d'in-tail

www.dacoromanica.ro

38

o lead si evident cd. e foarte absurd ca, atundcind mai mult copif impart o plapomd, unul din-

sd se gindeascd a o preface in manta pro-prie. Da, noi impreund, intelegind cd. nu ne puteminlocui i inlAtura, cd nici Rominii nu pot luatoate cadrilaterele pe care le-ar tdia in PeninsulaBalcanic i nici Bulgaril nu ni pot lua notamalul nostru de Mare Neagrd, care a fost malulstrmosilor nostri. (Frenetice aplause.) FiindcScitia Minord, Dobrogea, cum ni wield i cerce-tdrile d luf Pirvan, din tirnpul din urmd, este inlegaturd, nu cu lumea balcanicd, ci cu toate de-buseele firesti ale lumil acesteia de pe malul stingal Dun Aril, i, cum este pentru noi o pretentieabsurdd a merge pAnd la Varna, tot asa pentrudinsil este o absurdd pretentie s incerce aridica malul lor pang la gurile Dundrii : nicinol strimtorindu-i pe diniI asa, n'am avea unmoment de liniste i al ne-am putea gindi laaltce-..a in viitor, i, tot asa nici el n'ar avea unmoment de liniste dac si-ar aseza brutal minapeste mijlocul nostru de a respira in lume, careeste Dobrogea. (Puternice aplause.)

Atund, d-lor, vedeti ea se poate pune cevain locul furiei balcanice exclusive de care tot!a fost apucati pe rind, ucigindu-se intro dinsilin profitul maririi monarhiilor vecine. Daca seschimbd ideia aceasta fals a balcanismulul, pecare a adus-o calatorii i diletantil geograff, dacse inlocuieste aceasta notiune moartd si rail-facatoare prin notiunea vie, binefacatoare, duel

teinsif

,

-

,

www.dacoromanica.ro

39

se suplineste notiunea de confusiune a munteluiprin notiunea de deosebire a Mgrilor, atuncifiecare II vede de rostul lui : Grecul de Arhi-pelag, de Marea de Marmara, Sirbul de litoralulbalcanic al MAril Adriatice, cu toate drepturilecare se cuprind intr'insul ; Bulgarul si noi impartind fiecare, potrivit cu expansiunea sa eco-nomic i cultural i cu nevoile care pleacg dinaceastd expansiune economicg, i culturala sth-pinirea asupra apelor Mgrii Negre, pe care, inceia ce priveste strimtorile cu care se terming,

unul si altul a interesul de a le pgstra libere,dar nu urindu-se i dusmgnindu-se, ci intelegin-du-se, fie i, pentru acel care a gresit mai mult,printr'o total refacere a fiintel sale morale si ototald preschimbare a politicei sale, intelegin-du-se, zic, impreung pentru a asigura schimbulfiresc de produse ale unui Stat si ale celuilalt

libertatea apelor care scaldg coastele amin-durora.

Dar yeti zice : Cum d-ta, unul dintre inte-meietorii Institutului Sud-Ost European, d-ta careacolo vorbestf de interesele Balcanilor, inmor-mintezi balcanismul cu desgvirsire in seara a-ceasta ! Ter, de o parte, pe Bulgari asezi inMarea Neagra', pe altii II pul la Arhipelag si laMarea de Marmara, pe altil la Marea Adriatica ?Decl unde mai e Balcanul ?

Este undeva Balcanul i acesta este ultimaparte a conferintel , in alt domeniu decit alambitiilor ingrijitoare. Balcanul exista in alt do-

i

i-i

www.dacoromanica.ro

40

meniu decit al rivalitatilor nesanatoase, Balcanulexista in alta lume decit a luptelor de nimicire,a carnagiilor fratricide care se perpetueaza dedecenii intregi i contituie nenorocirea tuturorpopoarelor balcanice : el exist in toata amin-tirea trecutulul, in fundamentalele nevoi ale pre-sentulut si in necesitatile inexorabile ale viito-rului.

Ma explic. Romini, Slav! unit Sirbi, altOBulgari ; Muntenegrenii nu sint decit tot SirbiAlbanesi, intru cit vor putea trai, i ii uramsa traiasc i ei cit mai mult, fiindca. sint legattprintr'o milenara ereditate cu propri a noastra rasa. :el Ilirient, not innainte de toate Traci Greet,de Turd nu voThim fiindca viitorul lor nationalse presinta astazi, multamita propriet lor vo-inte, in conditiuni de acelea incit nici profetulMohammed n'ar putea spune ce o sa li se in-timple mine, dupa atitea succese toate na-tiunile acestea sint in aparenta asa de deosebite,in alcatuirea lor etnica, dar in fond nu sint asade deosebite cum par. Si acum in urma a matrasdrit o teorie de deosebire pe ling toate cele-lalte i gazetele noastre ad facut zgomot maredespre un articol al vecinilor de la Pesta, carevorbia despre cturanismul Bulgarilor>. Turanis-mul bulgar dateaza, de fapt, de la 1913, cindunit dintre Bulgarl, in nacazul lor pe Rust, aspus : fiindca d-voastra ajutati pe Romini, peSirbi i pe Greet contra noastra, de acum in-nainte nu mat voim sa fim Slav!, ci o sa fitn.

1,

.

www.dacoromanica.ro

41

Mongoll ! (Mare ilaritate.) i in articole din presabulgard teoria aceasta a mongolisthulur Bulga-riel el zic : turanismul a tost apdratd. Nimicma fals ! Turanienil lul Asparuc, cari ad venitin secolul al VII-lea, erad in adevdr Turd curatl.E incontestabil : cu tuiurl, cu graid uralo-altaic,cu pdgindtatea speciald stepel europene i asia-tice. Dar acestia erad citeva mil de oamenlatit ; erad o bandd rdzboinict i o dinastie. Autrecut citeva secole, i n'a rdmas nimic din ca-racterele deosebitoare etnice ale easel acesteadominante ; s'ad confundat absolut in mUltimeaslav care se gdsia. acolo. Cind am fost in Bel-grad acum citiva anl, un om, nu numal foartecuminte, dar si foarte invdtat, a inceput sd-miardte fotografii luate in rdzboiul din urind casd- mit dovedeascd cit de mult trdieste rasa tura-nick in Bulgaril de astdzi. Tema era foarteward : a ales pe cel mat uritl dintre Bulgarli i-a presintat ca tipurl turanice incontestabile(ilaritate). Dar cu sistemul acesta gdsesti Turantcurati si in Franta, si in Belgia si in Germaniasi in America-de-Sud i oriunde, funded uriciu-nea este ceva inestetic, dar nu etnografic (ilari-tate). Nu, d-lor, acestea pot fi bune pentru ser-virea unul scop de actualitate din partea unuldiletant pretentios, dar nu cuprind nimic adevdrat.Bulgarul e Slav ca i Sirbul, intru cit Sirbul e slav.

Minded, vedetT, este o lege care domind toatetoate schimbrile etnografice : tapa trece,

pietrele rdmin) e un dicton fundamental si inetnografie. Rasa veche e rasa principald. Cre-

si

.1egile,

'

14 it aogrlf;1ErPt-mitAat

www.dacoromanica.ro

deti d-voastrA ca rasa slava era asa de bo-gatA, incit a fost in stare sa inlocuiascA populatifintregi, raminind cu toate acestea si in Ru-sia si in Po Ionia, i In provinciile supuse as-Uzi monarhiei habsburgice i dindu-ni i noulanume elemente ,slave ? CA ea a cucerit substi-tuindu-se in intreg Balcanul, pentru ca pretutin-den! sA fie Slav! curati? Elementul cel vechnitraco-iliric a subsistat pretutindeni. N'a venitInca vremea antropologie serioase. Antropologiisint in cea mai mare parte incA oameni cariumblA cu o sforicicA in buzunar ca sd fixezeindicele cefalic la oameni intrebindu-I ce limbAvorbesc, dar fArd a intreba de trecutul familiellor, care, acesta, este lucrul de cApetenie. Dacaintilnesti pe cineva care vorbeste romAneste, nue de ajuns pentru a determina nationalitateachiar cind asigurd cd e de origine curat roma-neased ; trebuie sA cunosti perfect tot rostulunel :ocalitAti i, intru cit e posibil, chiar rostu-rile tamiliilor de acolo ca sa-ti serveascA pentruesafodarea unel teoril. N'a venit Inca vremeacercetArilor antropologice serioase ; cind va veni,garantez cA in Peninsula BalcanicA se va gAsi,indiferent de natiuni, o potrivire asa de perfectAin ceia ce priveste caracterele esentiale ale ra-se! de la un popor la altul, incit nimeni sA nupoatA tagadui importanta vechiului element iliric-tracic peste elementul slay suprapus.

Si ginditi-va Inca la un lucru. Sirbii : Slav! ;noI : Romani curati. Dar toata lurnea stie cd ro-manismul Romanilor, innainte de a se intinde

42 .

luT,

www.dacoromanica.ro

43

pe malul sting al Dundrii, s'a intins pe maluldrept, cd dominatia aceasta a fost foarte puter-nica i ca infiltratie de element rural teranesccare a precedat cucerirea lul Traian in terile-noastre, c. elementele ,venite la nof din Italia,pfin infiltratia aceasta al trebuit sd treacd pe ladInii ca s ajungd la noi, cd aU ddinuit prin re-giunile iliro-trace pe care le tine azl poporulsirbesc. Credeti ch. Sirbii a putine elementeromanice curate, italice, in alatuirea Mpturit loretnice ? N'are decit sa mearga cineva sd pri-veascd, s mdsoare indicele cefalic al fiecdruiasi interpreteze cu ochii lui, can i ei folo-sesc la ceva ; ochif acestia if v or ardta i singuricd, oriunde noi astepthm Slav!, gdsim basa iliro-tracd spot o pdturd romand foarte importantd sinumai asupra tuturor acestora s'a asternut pa-tura ultimd a navAlirii slave. Avem prin urmareelemente comune de rasa, care nu sint secun-dare, ci elemente principale in deplinul inteles alacestuf cuvint principal Orlcit am vrea, nune putem despdrti de aceasta comunitate mile-nard, care, in tot ceia ce alatuieste viata popu-lard, domind pand astazi. Am spus de atitea onsi nu pierd ocasia s o repet : locuinta, felul deingrijire al ogoarelor, elementele primitive dearta, superstitiile populare de la un cal:at laaltul al Peninsulef Balcanice, cu schimbrl toarteslabe, le vom intilni. Este insd imposibil ca ocomunitate de rasa unit cu vecindtate perpetuds nu constituie un element fundamental de le-gatura intre popoare. Cind este numai: unitate

ss

si-1 .

www.dacoromanica.ro

44

de rasa, dar vecinatatea lipseste, aceasta se poateintimpla, dar, cind, pe linga unitatea de rasa,vine si aceasta vecinatate neintrerupta, legaturilesint de acelea pe care nicio nebunie trecatoare auntil om politic, nicio arnbitie a unul general do-ritor de cariera nu le poate sfarima. Peste toatesuferintele pe care ni le dam unit altora, acesteasint elemente care ramin.

Al doilea : viata noastra romana a fost co-mung, viata noastra bizantina, viata noastra tur-ceased ne-a strins impreurA. Acelasl popor ne-aridicat catre o cultura mai innalta : poporul ro-man ; acelasi Stat ne-a tinut intr'o organisarepoliticg. unitara : Statul bizantin aceiast nouaras dominanta ni-a dat, pe lingd multa garantie,i multa suferinta : rasa turceascd. Secole intregiam stat unit linga alum, impartasind clipa de clipatoate vicisitudinile aceleiast viei. Acestea sintlueruri care nu se pot inlatura. In locul balca-nismulpi de ura, ih locul balcanismulul de rivali-tate, in locul balcanismulul de deslocuire reciproca,punem balcanismul de comune amintiri istorice.

am spus ca, nu numai in trecut, dar i inpresent i in viitor, sint i vor fi elemente realecare pot inlocui banditismul pe care vom fi cautatsg-1 inlaturam. Iatd aceste elemente : lumea fArgindoiald ca se va preface. Nirrignui dintre not nu-Iplac marile monarhif in sensul acela de a faceca popoarele mid s robeasca popoarelor marl,ca munca i singele celor putini sa ajute la gloriai prosperitatea celor multi. Ar fi o nedreptate pe

$i

www.dacoromanica.ro

45

care popoarele n'ar tolera-o. Cutare poate biruiintr'un moment, fie si intr'o generatie, dar vinealt moment i altA generatie, i se adunA la unloc eel putini, cel slab! i apAsati i rAstoarnA,cum s'ail rAsturnat toate monarhiile universale,orice incercare de distrugere a liberei manifestArii desvoltAri a vietil lor etnice. Acesta este unadevAr istoric nerAsturnabil. SA nu mai plinglcei mici in pumni, descurajatl pentru ceia ce sevede astAzi; sA se gindeascA la lucrul mare careneapArat va veni mine. pin toate lacrAmile isuspinele femeiustelor masculine nu iese niciodatAnimic folositor pentru niciun popor de pe lume.

Prin urmare monarhie de dominatie, de ex-ploatare a unora prin altif nu se poate ; nevoileinsA ale vietii economice i culturale vor grupaneapArat, dup5. rzboiii, aceste popoare in formemai marl decit formele pe care le-au avut as-tAzi : hotarele de Stat vor exista, steagurile vorflutura libere, fiecare se va putea bucura de pri-velitea armatei sale apArind scopurile sale ; seva vorbi cu drag s,i mai departe in limba fie-cAruia. insA in anumite forme, pe care le putemprevedea numal neindestulAtor, pe care le putemabia intrezAri astAzi, se vor face marile comunitAtieconomice, cArora ii vor corespunde anume le-gAturi politice : nu Sfinte Aliante, de suveranl,nicl stApinirl de otiri perfecte asupra natiilorcare nu sint in stare sA ridice aa de sus mijloa-cele lor de apArare militarA, ci in conditil dequasi-egalitate, intru cit desvoltarea unora sail

.

www.dacoromanica.ro

46

altora, care nu e aceiasi, va permite-o, se vorstabili aceste legaturi.

0 legaturA va cuprinde Europa centrala ; po-poarele din Europa apuseana care ail luptat astAziimpreund se vor simti multa vreme legate prinamintirea acestor lupte de astAzi : nimeni nu vaputea sfarima aceasta legatura. Si in Oriental no-stru, acoperit de stapinirea sail de amenintatoareaumbra imperiall a Rusiei, se va face o noua le-gatura a popoarelor, in care se va amesteca dince in ce mai mult dreptatea, mai multa ome-nie, mai multa umanitate ; va fi o vreme a Sta-telor-Unite i pentru acele popoare din Rusia caren'an traditii de viata nationald proprieamintiri istorice pe care sk nu le imparta cualtii. N'o sa se vada niciodatd Ucraina aceia pecare o asteapta unif, Ucraina ce are, ca deose-bire fatA de Rusia cea mare, un indice cefalicde natura mai mult diplomatic si deosebirl delimbk. care sint mai mult vicif dialectale decitadevarate deosebirl de la un graiti la altul. Prinurmare multe din popoarele unite astAzi in Rusiavor fi unite pe altA bask i cu un alt viitor inRusia liberA; pe care o vor vedea-o veacurilede diva noi.

Popoarele acestea din Balcani, Ptatele pe carele-am intemeiat Dumnezeii stie cu cite ostenelf,in care am inchis Dumnezeil stie cita iubirecita jertfa, Statele acestea nu vor putea traideose bit, ca elemente razlete, fata de aceste marlcreatiun1 economico-politice ale viitorulul. Unclewit! s le asezam ? De ce volt! sa le legam ? SI

si n'ati

i

www.dacoromanica.ro

47

le legAm de Rusia, cu care, in ceia ce privesterasa de leapt , in ceia ce priveste amintirile

interesele de viitor, este asa de putinA comu-nitate ? SA le legAm de monarhiile Europe! cen-trale, care le privesc cu cea mai putin simpaticAdin cele dou fete ? SA le legam de depArtatulOccident, care ni e drag, dar n'are mina destulde lungA pentru a le putea apara in fiecaremoment ?

poate, sil ne separAm pentru ca fiecare, dui:aanumite afinitati de rasa sag afinitAti culturale,sA se confunde cu unul sad altul din Statele a-cestea mar! ale viitoruluI? AdecA Bulgaria sAformeze, cum s'a zis, podul spre Asia Mica alrase! germano-maghiare ? Frumos rol ! No! s netrans formAm in cine stie ce alt pod pentru einestie ce alta. innaintare ? Grecia, in lumea el medi-teranA, sA-sf asigure si ea doar rostul until inelde legAturA intre anume interese economicepolitice, de o parte, i alte interese economice

politice, de altA parte ?N'ar fi o decAdere i o injosire pentru fiecare

din nol? Nu ni cer interesele cele mai esentialeale fiintei nationale a fiecAruia dintre nol sAcream, allturf de marile formatil economico-po-litice ale viitorului, pe basa unitAtii romano-bi-zantine si grecesti din trecut, o lume balcanicA,sa-I zicem asa fiindca nu gAsim alt termen (a-plause),capabill de a se apAra impotriva orient,cu milioane de soldatf, garantind desfasurarea ininteres propriii a unef unhurt si a unel vieti eco-nomice care peste trecere de un veac ar fi in

.si

Sag,

.

1

ai

www.dacoromanica.ro

48

stare sA dea noua elemente de originalitateviatA culturii viitorului european ? Cine poate saspuie c dincolo este adevArul, si aid rAtAcirea ?

dincolo sint interesele adevarate i aid fan-tasiile unul visitor ? Fara' indoiala ca aid stAdreptatea ; i o sa ajungem aid. Cu cit mai rA-pede, cu atit mai bine, fiindca acei cari se indl-ratnicesc s pastreze relele trecutului nu vor fdlosi.prin toate relele trecutului in lumea cea nouA carese ridicA astAzi. De sigur crimele rAzboiuluicare se petrece supt Cubit nostri sint tocmal me-nite sa, inlature una din suferintele fundamentaleale omenirii. Se pregateste o lume mai bunA. Cineva veni in aceastA lume mai bunA aducind ceiace e mai bun in sufletul sad, acela va birui ; iarcine va aduce din indelungata noapte morala aomenirii toate stafiile de urA care ail strAbAtut-osi aii stapinit-o, acela este condamnat prin InsrAutatea sa, prin insasi insociabilitatea sa inter-natioAala, la peire. (Aplause indelung prelun-gite, cAlduroase ovatii.)

Stenografiat de H. STAHL.

CA

r

i

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro