www.dacoromanica.ro

N. IORGA

PENTRU

INTREGIREA NEAMULUI- CUVINTARI DIN RAZBOIU -

1915-1917

g#,

Biblioteca EPOPEEA NEAMULUI"- 1925

.

s

rwww.dacoromanica.ro

In Biblioteca politica EPOPEEA NEAMULUI"a d-lui N. Baboeanu

Au aparut :

Pentru Romania Mare" de Take lonescu,(Cuvintari din RAzboiu).

ff Amintiri" de Take lonescu.

Pentru Romania Mare" de N. Filipescu.(Cuvintari din Razboiu).

Pentru Intregirea Neamului" de N. lorga,(Cuvintdri din RAzboiu).

Romania politica,socials i economics

Crimele Razb oiului

In preparafie :

Presa in vremea EpopeeiIcoane i figuri

din vremea Epopeei

de N. Baboeanu

1 de N. Baboeanu

ft

i

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cuvintare rostita la adunarea din Iasia Ligii Culturale", fn Martie 1915.

Ca secretar al Ligei, am de cetit o moti-une. N'am pretentia de a o talmaci fata desufletele d-voastra, cari sant i prea intelegatoare i prea curate ca sa aiba nevoie deaceasta, ci numai, cu toata ingrijorarea u-nui om cinstit ca nu cumva o judecata fala:sa-i scape, i ce teribila ar fi o judecatafalsa in momentul de fata, ce teribil ar fisa murim pentru ce nu trebuie I i ca odatorie deci fata de constiinta mea, ingri-jorata pentru efectele pe cari vorbele carise spun de un om cu autoritate in aceastatarn, multa, putina cata o are, voiu adaoglc&teva cuvinte.

Cate ceva poate s'o fi uitat intre multelelucruri bune spuse astazi. Un lucru s'a ui-tat, si trebue sa-1 spunem.

Este o zi de mare sarbatoare cresti-neasca, i ceia ce face maretia i binefa-cerea crestinismului este ca nu e una dinsarbatorile sale care sa nu poata fi pusa in

-

.

.-

www.dacoromanica.ro

6fiecare an in legatura cu toate durerile, cutoate bucuriile i toate sperantele noastre.Astazi este ziva Floriilor. Cu aproape 2000de ani in urma, Mantuitorul, intrupand ceamai stralucita ideie morales din omenire,intra in Ierusalim calcand pe stalparilecare i se atemeau in tale. Si not astaziavem de intins stalpari in caleanostru, care, bland i linitit, inainteazacu siguranta catre tints pe care neaparattrebuie sa o atinga. (Aplauze calduroase).

Sunt pagani i intre not : ii rugam sanu ne spurce sarbatorile. (Puternice a:-plauze).

Astazi e ziva in care Lo-ti trebuie sa nepregatim stalparile. In ceasul binecuvan-tarii raspandite asupra tuturora, al uniriidesavarsite prin tot ceia ce se zbateinima fiecaruia, prin tot ceiace lumineazain gandul fiecaruia, sa nu se amestece gla-sul pagan ! (Aplauze).

Va veni pe urma suferinta, va veni bataiacu vergile, ridicarea pe truce, dell nimeninu va putea aeza in mormant idealul rios-tru, data ce el a calcat pe stalparile pecare i le vom fi intins. (Aplauze). Daces vo-iesc, sa vie sa vie atunci! Cine are

"de impuns cu sulita, sa crute ceasul Flo-riilor; sa atepte Saptamana Patimilor, earedvom fi blestemati, loviti, dumaniti!

Noi sa avem macar aceasta mangaiere.:

idealului

.

.

'n

ceilaltti,

reV

www.dacoromanica.ro

pe acei can invoaca azi patriotismul ca saimpiedice poporul nostru in drumul saufiresc, sa-i vedem' atunci alaturi de straini.Nu poate fi pedeapsa mai mare decat a-ceasta. (Furtunoasie aplauze).

Si sa le fagaduim t;n lucru la toti oa-menilor cari au nevoie de bani pentru po-lite, oamenilor can au nevoie de bani pen-tru vicii, oamenilor cari au nevoie de banipentru ambitii, oamenilor cari se ridica dinmormintele lor, odioase fantasme, -infigandghiarele lor in tarana pentru a se infatisain lumina zilei de astazi scotand blestemepe can le infatiseaza ca binecuvantaA. Eibine, tuturor acestora le fagaduim talilucru. Cand va veni ceasul Invierii, nu-ivom pedepsi noi vom lash ca privelisteaunei bucurii, in care nu s'a amestecat avail=tul si munca lor, sa-i pedepseasca singura.(Inficicarate aplauze).

Nu voiu spune nicio vorba contra acestoroameinituuvoiu: aminti numele tor, ca sa:nuamintesc si binele legat candva de acestnume. Ii astept in vremea cand noi, cativom ramanea, ne vom intoarce plini depraful si de .sangele luptelor si vom Inge-nuchia multumind Jui Dumnezeu. Ii astep-tam tunci. Ne vom uita in ochii lor si levom spune : adu-ti aminte de ceasul acela ;

niciodata nu o sa-ti ai locul in .fericirea

7

r

sa

:

to

.

www.dacoromanica.ro

8pe care n'ai ajutat-o s5. se Intemeieze. (Pu-ternice aplauze).

Oare se gandesc oamenii acestia la cefac ? Imi aduc aminte ca in Iulie, cand u-ncle minti credeau ca e de ajuns puterea,si ce blestem este o astfel de ideiel, da, cae de ajuns puterea ca sa castige biruinta,Imi aduc aminte ca in Iulie, cand se credeaca unde sant cei mai multi, unde este teh-nica mai desavarsita, unde e pregatirea maiveche si mandria mai strasnica, unde e u-nitate si solidaritate nationals mai desavar-sari, acolo va fi si biruinta, Imi aduc aminteca in momentul acela, cand pared sa sepiece cumpana Inspre mersul nostruturi cu dusmanii nostri seculari, Ungurii,si cei ce se tardsc dupa dansii, Austriacil,si cei ce au nevoie de indrazneala unora siticalosia altora pentru a domina In Eu-ropa, Germanii,Imi aduc aminte ca la pra-gul usii mele a aparut un invatator si m'aIntrebat: D-ta poate stii mai multe decalmine ; adevarat este ca vom merge not cuUngurii laolalta, parasind in urma tot ceiace am pregatit si nadajduit pang acum ?Plecandu-mi capul, i-am spus : se poate samergem alaturi cu Ungurii. E ingrozitor,dar in momentul acela am avut impresiaca s'ar putea si aceasta. ySi, atunci, invAtii-torul a soptit : Un singur lucru it bles-tern : toata nadejdea pe care am avut-o o

-

:-

.

-

ala-

or. _

.

_

-

- .

`4-

-

--""

www.dacoromanica.ro

9viata intreaga In sufletul meu, toata nadej-dea pe care, in cariera mea de invatator,am sadit-o in sufletele care mi-au fost Incre-dintate. (Aplauze cNduroase).

Va ganditi d-v. ce s'ar intampla daca a-ceia ce s'a pregatit prin toata cultura sco-lilor, prin ceia ce aceasta cultures a coboritdin ce e mai adanc, mai tainic, mai sfant insufletele tuturora, ar trebul sa fie p.arasitNi se zice : granele noastre vor trece liberegurile Dunarii, si se va asigura comertulnostru. Basarabia va fi capatata, cu partileei bune si rele. De acum inainte insa, Ar-dealul sa-1 parasim... CAci nu e chestiunede amanare ; e o chestiune de parasire o-data pentru totdeauna. Cand natiunea ma-ghiara biruitoare se va infige acolo, hota-rita sa sfarame orice piedica interioara s'arimpune imperialismului sau, trebue sa fiecineva nebun sau stupid ca sa-si Inchipuieca vom scoate aceasta natiune, sigura ca esprijinita de toate puterile germane, catredominatie, din cuibul sau ardelean. (A-plauze). Daces s'ar face aceasta, ar trebuica si la not sa se is masura care s'a luatodata la Atena. In vechea Atena era o tri-buna la care se ridicau spune Plutarhoratorii rand pe rand ; unul vorbia maibine, altul mai slab ; dar o flacard se aprin-dea in inimile tuturor Atenienilor la cele

tai cuvinte spuse. I nd em nul cel mare

-.. t .... 01

,

..

.--

s

._

r_ -

-

www.dacoromanica.ro

10

venia insa de aiurea : de pe tribuna aceia sevedea Marea libera, si fiecare Atenian iiiamintia de toate biruintele .care se castiga-sera' pe intinderea aceia albastra a Marii.Cultura noastra este tribuna de pc care,oricine ,ar vorbi, nu se !poate sa nu se vadaintinderea stralucita a tuturor gloriilor Lre-cutului. Si, in Atena de odinioara, cand spi-rind public a decazut, cand constiinta aincetat, cand in .ticalosie politica si desor-ganizare morales s'au prabusit toate, unuldin cei treizeci- de tirani s'a mirat de unlucru : de ce totusi suet Inca suflete in carese pastreaza setea de lupta si iubirea decetate ? atunci un cetacean a dat mijloculca sa scape pentru totdeauna de ultimii re-prezentanti ai idealului. El le-a spus : cobo-riti tribuna in asa fel in cat sa nu se maivada de acum innainte Marea cu toate a-mintirile ! Ei bine, ar trebui, dupes clipeleacestea, data o nenorocire farce nume ne-qratinge, data interese subteranenesanatoase si cruda neintelegere a nevoi-lor politico de astazi ar bind, ar trebui a-,tunci sa se cufunde. sau sa se sfaranie in-susi altarul culturii noastre, pentruca ni-mic din gloria noastra cea veche sa nu semai poata vedea. (Aplauze ind.elung pre-lapgite).

Au indraznit sa va vorbeasca d-v. totiMoldovenii de pripas, toti Moldovenii cei

Si

ci

si ambitii

r.www.dacoromanica.ro

11

cu coroane litvane de uzurpatie, cari in-nainte se rusinau de a se intitula coboritoriai rdzesilor Moldovei, au indrAznit sa vavorbeasca d-voastra, noun Moldovenilor, deMoldova ! Sa exploateze un sentiment careprinde pe oricine cand priveste dunga Pru-tu.lui catre campiile, uncle s'au purtat ata-tea lupte stramosesti, ale Basarabiei... Poatefi ceva mai ticalos cleat sa utilizezi unsentiment slant pentru a impiedica pe* unom sau o natiune de a indeplini o datorieeel putin tot asa de sfantA ? Nu exist actmai mizerabil decal acela de a trezi in sit-fletele aioastre sentimente bune, pentru azdrobi alte sentimente bune si pe cele maislinte sentimente, pentru a impiedica inde-plinirea celei mai neaparate datorii. (A-plauze puternice). Ardealul, un. vis pentruMunteni ; Basarabia, un vis pentru Moldo-veni? 0 minte hi-Anita din cloud, trei carti,din amintirea catorva lectii la Paris, dinconversatiile dela Capsa si din cetirea uneiprese usoare, se incanta ! Au taiat geogra-fic pe meridian idealul romanesc si au Spus:-voi, Moldovenii, nu va ganditi la Ardealpentruch trebuie,s5. va ganditi la Basarabia!sS pun ramasag ca ar fi venit si ar fi spustot asa de usor, data allele ar fi fost impre-jurarile : Voi, Munteni, nu va ganditi laBasarabia, Wilda in calitate de Munteniaveti dreptul vostru cAtre Ardeal! Si nu

www.dacoromanica.ro

12

fiindca intr'un caz i-ar fi durut de Basara-bia si in cellalt de Ardeal, ci fiindca intre-buinteaza si ar fi gata oricand sa Intre-buinteze, o parte din dreptul nostru caarma pentru distrugerea celuilalt drept. (A-plauze).

Atunci mie, care sant un istoric stradui-tor in cunoasterea trecutului nostru, sa-midati voie sa va spun un lucru : nici ca deo-sebire geografica nu puteti d-voastra, Mol-dovenii, sa localizati drepturile noastre iatept5rile noastre in sens basarabean. Nu.Au spus tovarasii mei din Comitetul Centralal Ligei Culturale ca de acolo, din Ardeal,au venit intemeietorii unui principat ca 1ai celuilalt, ca din Ardeal a venit Radu Ne-gru, Intemeietorul Tarii-Romanesti, si dinMaramura( Drago i pe urma Bogdan casa descalece Moldova. Ei bine, sa ma iertedumnealor, dar nu e asa. Singura lard cares'a Intemeiat cu oameni veniti de-dincoloSi can au scapat regiunile acestea de pier-derea romanismului Inmassa navalitorilorruteni, singura tara care-si datoreste princi-piul de viata Romanilor din partite cele-lalte, este Moldova. (Aplauze). Radu Negrueste o legenda ; Dragon si mai ales Bogdansunt adevarati. Nu cu Romanii din Fdgaras'a Intemeiat Tara-Romaneasca ; Fagdrasul1-am Intemeiat ca o cetate a romanisniuluinoi, cei din Tara-RomaneascA ; dar Mol-

-

_

"1

'7=

--

www.dacoromanica.ro

13

dova s'a Intemeiat numai prin Voevozii ma-ramureseni, cu toate puterile for romanesti,cu toti mandril cnezi coboriti din muntiiacestia de de-asupra Ardealului. $i, dacaeste pamant romanesc care Innainle detoate datoreste recunostinta fratilor de din-colo, acest pamant romanesc este deci Mol-dova. (Aplauze prelungite). schimbetitlul onorabilii domni dela Aghentia che-saro-craiasca ; Aghentia, care-si are la dis-pozitie fonduri pentru toate stricaciunilei pentru toate ratacirile de minte, va avea

fara indoiala o ideie pentru acesti indi-genti, pentru acesti saraci de idei argu-mente, si Moldova" for se va numi cu unnume care sa se potriveasca mai bine cucuratia de cuget claritatea de idei a ace-lora cari au intemeiat-o o conduc. (A-plauze).

Dati-mi voie sa incheiu, amintind anumetraditiuni statornice ale istoriei. Moldova

Tara-Romaneasca au fost i inainte de1859 strans unite intre dansele. Din celemai vechi timpuri, ceiace a fost intr'unuldin aceste Tinuturi a fost in cellalt. Daro deosebire, cu toate acestea, a existat intrecaracterul politic al unui principat, al uneiregiuni, caracterul politic al celuilaltprincipat, al celeilalte regiuni.

Avem Inteadevar traditii moldovenesti,dar traditiile moldovenesti sunt cele cari

- g

r

-

si

,

si

i

si

Sa-si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

14

vi Se indica de aici, nu cele care vi se stre-coara de dincolo. Traditie moldoveneascaeste Ca, fata de Domn, sa nu se exploatezesentimente firesti la dansul pentru a le in-trelminta _impOtriva tarii sale, ci sa-1 ajutea se ridica (aplauze furtunoase. Bravo!)eroic, cu toate puterile infrangerii de sineinsu5i, catre datoria fulgeratoare, care-ipoate da nemurirea pentru toate timpurile(niari aplauze). Moldoveanul a fost totdea-una un supus credincios, si, dach in zilelegrele' as dorl ceva Hegelui Romanic', estesa fie inconjurat in ceallnai vajnica luipta dehotarirea si vitejia.moldovenea:c5.. (Aplauzeentaziaiste). Credinciosi au lost razesii deodinioara ai Moldovei. data sunt man-.dru, din trectitill alor mei, sunt mandru deacele picaturi de sange razasesc care curl;in_vinele celni care se coboara si din ilea-niul Gostea si Bucur. Credinciosi amlost; lingusitori niciOdatA, niciodata intri-ganti.

lar, in ceiace priveste datoria rata detarn, Moldova a stiut una : in clipa de pri-mejdie toti laolalta. Moldova a cunoscut-icisi colo cite un tradator; niciodata insatradatorul n'a Puha s:gaseasca in mijloculei oameni pe care sa-i adune arunceimpotriva steagului sau a idealului.(Infldecirate aplauze).

Cine indr5zne5te astazi a se adresa Mol-

_

Vii,

lui

tarii.

:,

si sa-i

www.dacoromanica.ro

15

dovei pentru a gasi aici pe dusmanii viito-rului nostru, acela savarseste un pacat fat&de romanismul intreg, dar saVarseste maiales cea mai grea gresala fata de toate a-mintirile Moldovei. (Mari aplauze).

Atingandu-se aceste amintiri, s'a luat indesert numele celui mai mare Moldovean;care a lost si cel mai .mare Roman din tre-cutul nostru, numele lui Stefan. Au indraz-,nit, in foile for clandestine si in foile formarturisite, sa ridice pe Stefan -cel -Mare in-susi ca- dusman al idealului romanesc. Deo parte Mihai Viteazul, cuceritorul Tran-silvaniei, stapanitorul muntilor ardeleni, alMoldovei si al Munteniei; de alts parte Ste-fan-cel-Cuminte, care a plans pentru Chi-lia si Cetatea-A112A, care a asigurat ca grinChilia Cetatea-Alba se poate recastigatot restul, ca fora cetatile acestea, sfinte lardindoiala, tot pamantul romanesc, tot nea-mul nostril ar perl.

Poate fi ceva mai infam decal aceastaincercare ca, in momentul cand avem ne-voie, nu nuinai de toate puterile noastre deastazi, dar de toate amintirile noastre dintoate timpurile, cand, precum avem nevoiede ultimul Oran, avem tot atat de multanevoie ca din adancul pAmantulni sa seridice, pans la eel din urma, toti eroii nos-tri, ocrotind steagurile romanesti ce vormerge catre biruinta, sa se infatiseze fata

u

si

www.dacoromanica.ro

16

In ca dusmani, Stefan deoparte, Mihaide alta parte, deschizandu-se mormantuldela Putna ca sa se arunce blestem oaselorrisipite ale aceluia care a cazut pe campiadela Turda ?

Ei bine, nu! Daca impietatea for scormo-neste mormintele, sa ni se dea voie noun saevocam umbrele cari dorm inteinsele. Si, a-tunci, din Putna s'ar ridica, purtand hla-inida lui regala, invesmantat in purpura luide Imparat, strabunul Stefan. Si nu dus-man, ci .prieten ar sta in fata aceluia caresi-ar aduna cenusa de pe tot cuprinsulmantului romanesc, care ar lipi sfantul saucap dela Dealul de osamintele ingropateIn campia ardeleana si care ar purta peumeri, in locul purpurii imparatesti, hainaalba stropita cu sange a martirului sau. Sinu si-ar aminti unul altuia idei politicedeosebite, ci Sfantul dela Putna ar amintlMucenicului dela .Turda ca, data unul amurit prin Austria, cellalt, Stefan, prin ve-chea Austrie ungureasca a putut sa fie in-vins. (Aplauze prelungite). Si n'ar fi ne-voie sa rascolim prea mutt in paginile tre-cutului nostru, ca sa gasim cuvintele insesipe care-Stefan le-ar indrepta catre Mihai.Cuvintele acestea cunt scrise in plangerilelui catre crestini, in acele memorabile cu-vinte grin care el, tradat in fiecare clipasi umilit in fiecare clipa de Matias Corvinul,

I

-11

rata

0,

-

_ 2 -

;

pa-

4._

_

.

, : ,

4

1

www.dacoromanica.ro

17

care nu i-a dat nici bani, nici oaste,care a tras profit viclean din orice sfortarebiruitoare a lui, striga lumii intregi : nimeninu m'a' ajulat si multi s'au bucurat de in-frangerile mete.

Acei cari s'au bucurat de infrangerile luiStefan, erau bunicii acelora.cari erau sa-siinfunde mainile in sangele lui Mihai Vitea-zul. Ii leaga dela un capat la altul aceiasipolitico : de tradare fata de Stefan, de crimafata de Mihai. (Mari aplauze).

Nu, cu siguranta ca nu vom fl singuri :rand orice suflet -curat, orice ,vointa hota-rita, orice intelepciune si orice vitejie sevor uni laolalta pentru triumful unei cauzedrepte, in jurul 'nostril stramosii toti vorsta. Si numai atunci cand steagul biruinteiromanesti va umbri ramasitele lor, numaiatunci va fi si bucurie deasupra pamantuluisi pace. in mormintele acestui ream. (Mari

enluziaste aplauze indelung prelungite).

N lorga : ,Pentru rntregirea Nearnului". 5 2

dar-

I -

I

www.dacoromanica.ro

Cuvintare rostita la adunarea din Galatia Ligii Culturale", la 19 Aprilie 1915.

In vestita povestire epica a Elenilor,veche de mai multe mii de ani, eroii, in-nainte de a lupta, tin discursurj. Discur-surile din Iliada lui Homer suet vestite,dar timpul Iliadei, farm indoiala, a trecutde mull pentru noi: inainte de a luptasi aceasta trebuie sa o facem: sa luptaminainte de a lupta Sn spornica lupta su-fleteasca a pacii si in biruitoarea lupta cubratul a razboiului, nu suntem datori satinem stralucitele cuvantari ale lui Acb.ile,Patrocle si Hector, cand se auzia intaiaoara zanganitul armelor. Noi avem dato-ria ca de trei primejdii sa ne ferim astazi,fiecare din noi, chiar acei cari, prin deprin-dere, prin insusirile temperamentului forar putea fi ispititi in alta directie sa neferim de demagogic, sa ne ferim de diplo-matic i sa ne ferim de retorica. (Aplauze).Prin urmare, dati-mi voie, in aceasta cu-vantare de cateva minute, sa fiu, cum

f- sr rs.!

.- '

;.11- 1:14744,ro.

1-

I F.

a _4

-,

:

www.dacoromanica.ro

19

stint rare on vorbitor dela o bucata devreme, sal fiu, zic, foarte scurt, foartefaptic si foarte rece.

Fiindca intre acuzatiile cari ni se arunca.dinteo anume- parte, in care pietrele por-nesc cu usurinta celor ce se gasesc in manacopiilor, in mana nebunilor sau in mAna a-celora cari s'au trecut cu yarsta,: intre acu-zatiile cari ne yin din,partea aceia, in careasa- de duios se intovaraseste nedesavarsi-,rea mintii, ratacirea mintii 41 departareain trecut a cugetarii, pentru minti chiar foar-le time, este si o puternica invinuire. Noua,acelora cari venim din locuri deosebitefara a ne confunda, ducem fata de impreju-raffle de astazi, o lupta dreapta pentruscopul pe care-1 spunem raspicat oricui :in partea aceasta si pe drumul acesta, iarnu in alta parte si pe alt drum, noua ni seaduce acuzarea ca suntem romantici, casuntem sentimentali, ca suntem caldurosi,ca suntem entuziasti. Entuziasmul nesincereste Vara indoiala un mare pacat ; entuzias-mul sinter este o mare forta. Dar tine estecapabil de cel mai sinter, prin urmare decel mai rodnic entuziasm, in anumemente trebuie sa biruiascli entuziasmul dinel, sa se sileasca sa fie numai omul ratiunii,pentru a nu deschide pe aceasta tale a cal-durii entuziasmului sau banuelii de calduraa unui .entuziasm care ar trece dincolo de

.

f.

i,

mo-

www.dacoromanica.ro

20

marginile posibilitAtii, o poarla adversaru-lui care pandeste pentru a spune despretine : de aceia crede, pentru CA nu e Instarea aceia plina de raspundere, in stareaaceia de constiinta perfecta a omului carespune numai lucrurile pe care in orice felde imprejurari ,le-ar fi spits".

SA vorbim prin urmare linistit, rece, lap-tic cu privire la lucrurile de astazi.

Domnilor, an trecut cateva zile de candbatranul conducator al celui mai viteaz din-

jpopoarele can se lupta astazi in Eu-ropa, de _cand batranul conducator al po-porului sarbesc, d-1 Pasici, care acum ca-tava vreme, soptia, intr'o convorbire par-ticulars cu privire la soarta Bosniei si Her-tegovinei, la soarta Ardealului nostru, cuivamai -lanai- decal dansul : zilele acestea osa le apuci, -fiindca 'esti tanar, si nu stia cava apnea si el zile de o asa de bogata vi-tejie pentru poporul sau, au trecut eftteva zile de cand d-1 Pasici spunea unmare adevar, pe care nisi asociatiunea tu-turor falsilor cugetatori politici din Roma-nia nu va fi in stare sa-1 rOstoarne, chiardace ar mai invata fiecare cel putin de zeceon cat i-a ingaduit viata lui politica sa in-vete liana astazi. Anume ca un popor, unSlat nu poate sa traiasca Intr'adevAr en

tre

,

-

_

Ig

Vittfir

www.dacoromanica.ro

21

izbanda decal potrivit cu principiul pc cares'a intemeiat viata lui.

Care este principiul pe care s'a intemeiatviata noastra ? De ce s'au infiintal,

inteun anume moment; acum atatea sute deani, (lona Domnii, care au luptat intro clan-sele en atata patima poate fiindca tindeaus se confunde prin biruinta uneia din ele,de cc s'a intemeiat Tara Romaneasca si dece Moldova ? S'au intemeiat ca s vanda

pe cutare tale, pc cutare drum ?S'au intemeiat ea sa castige fiecare bogatiimulte, sa creeze. prin prisosul de bogatiifinante de Stat infloritoare ? S'au intemeiat

poate, clasa dominantil a vrut sasupuie alte ? Na S'au intemeiatfiindca un numar de tarani viteji, respec-tuosi de euvantul dat, gala sa se inchine luiDumnezeu din cer ca sa le des biruinta,fiindca aceasta mans de tarani, stramosiicci mai adevarati ai partii celei mai ade-viirate din neamul nostru, au zis : in numeleacestui neam si pentru scopurile acestuineam, luptand impotriva oricui, trebuie satrilim! De aceia s'au intemeiat. (Mari a-plauze).

Si dati-mi voie ca pe adversarii acesleiconceptiuni, care explica intreaga noastrilviata, dati-mi voie ca pe acesti adversari,cari-i aduc prin atitudinea for 'cea mai

Mtelleg prin ei insisi. Da,

.

,

-

insasi

marfuri

Iiinda,

_

_

grava insults, ss -i

ti

'

www.dacoromanica.ro

22

fara indoiala, nepotul cutarui Grecusor pri-beag, pe care intamplarea 1-a ajutat s seridice in rangurile unei intelectualitati dedinstinctiune superficiala, sau urmasul cu-tarui cneaz litvan, urmas adevarat saupresupus, dar care zice ca se coboara deacolo urmasul cutarui cneaz litvan, caren'a stiut decat sabia lui ridicata, 'Agana luisable ridicata pentru a stapani neamuri,sau acela ,care -.slavizat numele pentrua ascunde cea d'intaiu potecla pe, care aupurtat-o sai, deit voe, sa-iinteleg de ce sunt impotriva _cinstitei con-ceptii fundamentale a vietii neamului nos-tru a scopurilor pe cari acest neam, po-trivit destinelor lui trebuiasle urmireasca.Noi insa ne aducem aminte de acei vitejirani, not stim pentrusce au lost intemeiatetarile noastre, stim prin. ce lupte au lostpastrate stim prin urmare ca astazi notnu ne putem asocia cu niciun pret la raz-boiul .pe care cea mai desavarsita organi-zatie omeneasca o recunosc 1-a in-ceput pentru a denega popoarelor -dreptulde a tral pe baza for nationala si pentru,scopurile for nationale. (Aplauze puternice,tndelung prelungite).

Sunt, domnilor, doua feluri de ,,non pos-sumus" in lume. Este un putem" atdiplomatiei, care tine de azi pe mane obiruinta in cutare loc on o infrangere, un

t!.

_

-

Inaitasii sa-rni

- -

si

-

mi

.si-a

si

:

7

www.dacoromanica.ro

23

[ratal incheiat, o soapta spusa la ureche,asigurarea unui diplomat, acel imens ma-halagism de note si rapoarte pe care leinatura in fiecare moment diplomatia lumii,acestea o pot face sa-si schimbe parereape care a avut-o pang atunci : dar este unnon possumus", un nu putem" national,moral, absolut, etern, acela pe care poporulnostru it opune azi poftelor de dominatieale rasei germane si maghiare asupra lumiiintregi. (Furtunoase aplauze, Indelung pre-lungite).

Domnilor, multe le poate scuza puterea,dar ceiace se petrece astazi in Belgia, inFranta, ceiace s'a petrecut ieri in Serbia,nici biruinta cea mai desavarsita a celei maisuperbe puteri n'o poate scuza. Si cei maimici au macar datoria sd fie moralistill. Cum, adeca, noi s mergem alaturi deAustrieci, pentru o bucata de .pamant a"-ruita, cucerita chiar de Austrieci, pentru ane fi aruncata noun, dincolo de Prut ? Noisa mergem impotriva ramasitelor eroice alepoporului sarbesc, sa ardem casele can auramas Inca in picioare, sa jertfim copiiican mai cau.ta o bucatA (le paine de stra-

eroism ? Sa ne ridicam, noi impotrivaFrantei, care cu ultimele sale puteri aparaeel mai Slant drept ? (Infleiceirate si zgu-duitoare aplauze indelung repelate. Cei dinsaki in picioare aclamd si protesteazei).

_

.

,

.

ti

cin'

lucit

st

www.dacoromanica.ro

24

Aplauzele d-voastra au raspunS. ori-nude in Romania s'ar piing aceasta intre-bare, si eel mai tictilosit de calculele intere-sului material, si eel mai incremenit in so-cotelile sale dintre barbati politici,ar shull rusinea suunlu -i -se in obraz. Ast-fel de teorii stint posibile numai atunci sandWilma radacina a moralitatii, caul ultimaputere de_manifestare a rusinii pentru faptarea ar disparea din sufletele oamenilor. Nu!Nu putem ! 0 fac altii pentru -domnianot nu yoim domnia N'avem macaraceasta seuzil pentru a indeplini ccl maidegradant act care se poate indeplini inyiata unui popor mandru_ de cinstea acelorcari 1-au alcaluit in tootle timpurile. (Ca Ida-rouse si preirtagile aplauze).

Amintesc acum pentru ultima oara acctpunct de vedere : este atat de scarbos, in-cat chiar eel care trebuie .s6-1 combata,simte un fel de revoltil a constiintei saleimpotriva unei teorii pc care altul a treatdar care prize buzele lui se rosteste.

Ni s'a spur : lilsali Ardealul sa piara infoame, sti piara in singe, in desnadejde :sa nu mai auzim toate-strigtitele femeilor 1 1-sate faro sprijin, ale color cari cersesc unbob de mat ailu din bogata Tara Romaine asc .pe care Tara Romp neaseti it smulge delaprimejdia viitorului still ca sa tie o yiata deirate nu-i ascultati in seama lui

(

Si__

lumii,

_

; !-Liisati-i

11.1111ii.

www.dacoromanica.ro

25

Tisza ; maine, duprt biruintA, imbAtat devinul triumfului, el va fi altfcl decal in-nainte. intoarceti-vA calve Basarabia!

Sc zice ca o comparatie nu e o ratiune :dati-mi vole sa fac una din acele comparatiicari merg drept la inima oricui. Suntem.un singur trup, tot acest neam. Mii de anine-au despArtit, da, d-le Take forrescu, darniciodatil ,aceastrt mile de ani nu ne-a pu-tut desparti dept inn. Granitele, da; pestecornea noastra, apasand-o faro a otail; dar granite insufletele noastre,da (InfIcicarate aplauze milt prelungite)..Suntem un trup, ne infkisem totica un mandru si roditor porn, care se in-nalta in mijlocul livezii omenirii. Ramuridin acest- pom Sc intind si in tarsAm lost generosi, am lAsat ca altii sr).

si culeg si aici, aproape de d-yoas-trA roads din pomul nOstru. Dar, oncat se culege in fiecare vara, se vede douncle puterea care le produce, careda -roadele din fiecare an : acea seva a tre-cutului nostru.unic,care accia da vista,si in puterea ci vom putea sa reclamamWale drepturile noastre In viitor, la mo-mentul potrivit, asupra tuturor roadelor.

.(Inflacorale aplauze mull prelangile).SA se hrrtneascrt si vecinii o clips, chiar

impotriva dreptAtii, din roada care pleacadin seva 'noastra nationals. Dar, sand ye-

t.

nicio-

laolalta,-

strain:1.cu-

leaga;

-

pleaca

www.dacoromanica.ro

28

child se va apropia cu securea de partea dinrildacina care se intinde pe pamantulcand in felul acesta va incerca sa dea lovi-tura ucigasa insesi vietii trunchiului comun,ei bine, domnilor, atunci si ma gandescla loviturile earl Ungaria le pregatesteasupra puternicilor noastre radacini intinsesupt solid ei, supt teritoriul ei atuncieste o singura solutie : sa mutam- gardulpang la ultima ramificatie a radacinii. (Mariaplauze, repetate mutt limp).

Si, d-lor, dati-mi voie sa inchei, eu, pesi-mistul, en, care o viata intreaga multe n'amcrezut, fiindca multe am vrut sa schimb,i m'a ajuta.t Dumnezeu, si toti laolalta, ca

multe sa se fi schimbat, si mai Multe o sa leschimbam in viitor, cu noi, acestia de aici,transformati, en cei de dincolo, proaspetipentru o noun viata morala, dati-mi volesa mantui cu cuvintele de mandril optimismale unui increzator in dreptatea imanenta,-eterna, pentru .care omenirea traieste:."

Este un cutremur astazi, este eel maistrasnic cutremur care a miscat vre-odatapAmantul. Cutremurele le vedem si aici lanoi, uncle scoarta primantului nostru. a fostde atatea on miscata de pornirile elemen-tare ale naturii. Ce se petrece atunci ? Lu-tul asternut peste stanch luneca la vale ; lu-neca la vale imperialismul pacatos al Aus-,tro-Ungariei, tarind cu dansul si dand pri-

lui,

=

-

www.dacoromanica.ro

27

pitstiei tot ceiace s'a prins pe nestabila sasuprafatii ; dar biruitoare dupa scurgereaacestor luturi, ramilne stanca-eterna a drep-tidal rlezigudait...Si din adancul acestei stancitasmesc izvoarele ,curate pe earl nimeni nule banuise papa atunci. Din cutremurul a-cesta al ,omenirii, din prilvillirea tuturorlucruriLor trecatoare, din inandrele-..ridi-cari ale muntilor, vor rasari izvoarele cre-dintei in ,idealul nou al moralitatii nalio-nale a oamenilor. Si datoria noastra este-aceia: ca peste .sangele luptelor de azi salacem sa ,treacil un cat mai carat, mai inviorator si mai sfant izvor, pornit din su-.fletul ;neamulai romanesc intreg! (Ova(innipretungite).

%

_

-

www.dacoromanica.ro

Conferinta tinuta la Ateneul Romin dinBucureti, la 3 Maiu 1915.

Conferinta aceasta, care trebuia sa fie u-o serbare muzicalii, cum e obiceiul

la noi, inlocueste obisnuita conferinta de3 Main a Ligei Culturale. Prin urmare,Baca Liga Culturala, din anume motive pecan le cuaioaste toata lumea, are aiureao intrunire in tovarasie cu altii, dacilLiga Culturala ;n'a piutut obisnuita ser-bare de 3 Maiu, aceasta serbare cautiim sao inlocuim, in cea mai bung intelegere,fireste, cu conduciltorii Ligei, dintre cariam cinstea sa fac parte, prin conferintaaceasta.

In deosebitele conferinte de 3 Maiu pccari le-ati .auzit d-voastril *Intl arum, s'auspits ,atatea lucruri, pe can de sigur fie-care dintre ascultiltorii acelor conferinte auajuns sa le. stie mai bike poate decal von-bitorul din anul acesta. Pentrucil vorbito-rul se pregateste data pentru confab-1[asa, pe .cilnd ascultiltorii au ascultat un in-

- ,

Mai si icu

-

tinea_

www.dacoromanica.ro

29

treg sir de ani conferinte despite acelassubiect. Si, asa fiind, nu poate sa asteptenimeni din .partea. mea sa vorbesc unuiauditoria atat de bine informal prin deasat'recventare a conferintelor de 3 Main, des-pre lucruri pe cari nu le-ar cunoaste. Vadapoi in said un mare numar din elevii sco-lilor, card evident nu invata numai numesi date, lei, inainte de bate, idei. si se pa-trund de sentimente data n'ar fi asa,gresesc eu caci li se da, inainte deCoate, acea educatie nationals farl- de careun popor, in momenta cand trebuie sa(lea. o lupta faca un sacrificiu, iue capabil decal de vorbe si de zgomot t'a-darnic.

Sunt convins ca n'o sa fie acesta cazulpentru noi, intro allele pentruca avem vre-opalm milioane de oameni cari n'au invatatnicio scoala, si in ace-stia ne e nadejdeacea mare. Acum, evident, omul Vara scoalanu e superior omului cu scoala, si, candvom avea scoli, evident ca acei cari vorfrecventa scolile, vor fi superiori aceloracari nu vor fi avut ocaziunea sa le free-venteze; deocamdata avem un invateirmanf;cand invatamantul -se va transforms in

fara indoiala ca lucrurile vor mergeboarte bine si vom avea intelectualitateavrednica a std in fruntea unui poporvrednic.

_

si sa

4corda,

www.dacoromanica.ro

,30

Prin urmare, eu presupuneam pe toricei de lap informati : oameni de o anumitavrasla pentru ca au asistat la alto confe-Flute, iar persoanele linere, Inca pe banCilescolii, pentruca au auzit necontenit delaprofesorii si profesoarele de istorie, an dean si aproape lectie de lectie, numai ideilecele mai mantuitoare si mai insufletitoareprivitoare la rosturile poporului romanesc.Asa Meat, cum vedeti, sarcina mea estefoarte mull usurata.

Imi ramfme deci sa pun in legaturaCaci acesta este scopul repetarii unei ser-bari ca aceasta, sa pun in legatura zivade 3 Main 1848 cu acel 3 Maiu pe care-1traim not astazi, pe care-1 traim in neli-niste, in nelinistea care asteapta o anumeneliniste ordonatil, constienta si sigura descopul pe care trebuie sa-1 atinga. Nelinis-tea aceia trebuie sa o avem : de aceia sun-tem asa de linistiti acuina, pentru ca aceaneliniste oranduita si biruitoare trebuie ne-aparat sa o avem cu told, chiar aceia cariorganizeaza bataile de Roil (Ilaritate, a-Plauze indelung prelungite).

. De altininteri, fiindca vad ca pasagiul.privitor la bataia de flori incalzit, insa spun ca, precuni lucruri foarte bune sepot intrebuinta la scopuri rele, un l'ucrufoarte rau, cum este o bataie de flori in im-prejurarile de acum, se poate intrebuinta

tr.

i

1_

9

www.dacoromanica.ro

31

in scopuri foarte ..bune, dupa cum a Postscopul de ieri, dar acum iip e scopul depeste cateva saptamani. (Aplauze). Dachpersoane din lume pot sa simta- inima forbatand dureros in piept in imprejurarileacestea, conducatorii opiniei publice, cansunt ziaristii, trebuie sa o simta. Prin urmare, un grup de doamne poate sa dea obataie de flori acum, cand mor mii dintreai nostri pentru o cauza streina, dar con-ducatorii sufletului romanesc, prin scrisulzilnic, n'au voie sa o dea. (Aplauze prelun-gite). Cu riscul de a va supara pe d-voas-tra toti mi-ar parea ran, caci si eu suntun fel de coleg, din nenorocire numai sap-tamanal (ilaritate) al d-voastra cu risculca d-voastra suparati pe mine, care sieu fac ,parte din breasla aceasta, asi daurmatoarea recomandatie persoanelor dinpublic: pentruca e bine sa fie cat mai multecare la o bataie cu flori, ar fi de dorit ca oparte din public, mai simtitor decal uniidin organizatorii bataii de flori de maine,sa trimeata la defilarea carelor si un car fu-.nebru, un car imbracat in negru, in caresa se simta miile de oameni cari mor do-rind dupa noi, cand noi nu slim sa plan-gem dupa dansii. (Puternice aplauze).

Dar sa ne intoarcem, d-lor, la ce v'amspus : avem de pus in legattrra 3 Main

.

sa fiti

,

www.dacoromanica.ro

32

1848 cu 3 Main 1915, dar nu en o parte dinlucrurile earl ,se pot spout la 3 Main 1915.

S5. 3m credeti minte, ca asiavea indrAzneala, nerezemata pe nimic, saulipsa de bun simt, de a va face aici, la A-tencu, la aceasta serbare de pietate si in-demn, un fel de ultim serviciu de informa-tiuni, de a va explica anume legatura din-tre 3 Main 1848 cum ar face 900/0 din-.Ire vorbilori si caderea lui Salandra,on de a -vA vorbi de pregatirea unui cabinetMarcora,de.acea fidelitate sau infidelitate aItaliei, care, inainte de toate, este fidela in-tereselor sale, cum si not totdeauna cramdatori sa fim, inainle de bate, fideli intere-selor noastre. Lucrurile acestea on nu lesat cu, on n'au rost aici. Prin urmare,sa ne suim dela informatiile acestea spuse,seplite, comunicate de until alluia, sa nesuim dela lucrurile acestea la lucruri maimaxi. asistam Main la ceiace s'a pe-trecul in acea minunata zi de 3 Main 1848prin oameni asa de multi si asa de putinC!unoseuti; asa de neorganizati, asa de ne-invtitati, meat ii prinde pe cercetatori mi-rarea cum au putut face lucruri asa marlo gloata de cateva mii de tarani, de cativabaieti abia plecati de pe bancile Scoalei.

ca -mi sta. prin

Si sa_

;de

Fr

-,

www.dacoromanica.ro

33

II

Veti zice : de ce ass de mari" ? Ca, auadunat oameni de pe o campie intinsa,avem i aici, laugh' Bucuresti campii foarteintinse, pentru toate jocurile, toate plim-baffle i toate defilarile. Ca s'au adunatpe un be intins cateva mii de tarani, daraceasta se poate face oricand in Romania,

n'are Ministerul de Interne decat sa desordin ca un numar de cateva mii de taranipatriotici sa vie in preajma Bucuretilorpentru a manifests in folosul idealului na-tional, si yin. Nu numai atat : chiar datanu li s'ar da de mancare se intorc acasamultumiti, ass suet de buni oamenii acestia.Eu tiu ce spun : am si vazut odata, la ri-dicarea unui monument pentru cei cazuti Inrazboiul din 1877, in apropierea Iaului,la Ciurea. Fiindca, dupa cate tiu, cei dinCiurea cazuti la 1877 n'aveau nici cilindru,nici manusi albe, nici carare la ceafa sauunde gaseste cu tale sa i-o faces cineva i,prin urmare, fiindca erau oameni foartesimpli cei cazuti la 1877 pentru neatarna-rea Romaniei, de aceia s'au chemat la ser-bare si taranii oficiali", cum e obiceiul lanoi, si au venit. au stat de dimineata, papaseara i au Inghitit un mare numar dediscursuri, din ,cari eu n'am inteles decat peN. Iorga : Pentru Intreglrea Neamului". 3

www.dacoromanica.ro

34

jumatate, evident din cauza superioritatiiacestor discursuri, i banuiesc ca ei anlute les i Mai putin ca mine (Ilaritate); laurma,oficialitatea s'a -,strans la o masa, pre-zidata de o Malta personalitate, i a bautampanie pentru cei inorti la 1877 (Hari-tate). Iar la cafe un colt de drum se ve-deau taranii cari intindeau mana pentru aavea cu ce sa-i cumpere sfertul de paincu care sa se poata intoarce inapoi Insatul lor, i unii erau tocmai din judetulVaslui, pentruca regimentul fusese i dinVaslui.

Prin urmare,- st strangi cateva mii deoameni aici la noi, este foarte posibil.

Ce a mai fost la 3 Maiu 1848 ? A tinutun discurs Barnut. Si, astazi, toate foile seImpodobesc cu chipul lui Barnut, alaturide chipul lui Cutare, persoana de actualitate

chip malt mai impozant i mai ingrijitdecat chipul lui Barnut.

Barnut a tinut un discurs lung. Ei i ?Numai de discursuri lungi nu se poate

plange cineva c'a fost vreodata lipsa in Ro-mania.

A tinut un discurs de inalta, filozofie.Noi avera Insa atatea icatedre de filozofieai caror profesori vorbesc cand i candIn public i despre idealul national une-ori i, contra ; dar, in sfarsit, i despreidealul national. Prin urmare nu e nimic

o

,

.

www.dacoromanica.ro

35

mai obisnuit la noi, decal sa se auda vor-bind un ;profesor de Alozofie sau de dreptel era profesor de filozofia dreptului, labatranetele lui, ca dascal respectat la Iasi,respectat pang ce an vent cei dela Juni-mea" i au spun ca BArnutin este pejumatate prost i pe jUmatate nebun.Atunci, ,la 1848. Barnutiu era Insa unbafat Canal: Baieti tineri, cari in discursuride doua ceasuri catre natiune, noi putemavea oricand : faci o cerere unei sdciet5tistudentesti si-ti deleaga imediat unul cuidei personale in materie de filosofie, de-tivorbeste cel putin un teas i jUmatate.

Prin urmare, cum vedeti, 3 Maiu 1848,ca infAtiare, nu e nimic. Noi putem facemai bine. Minunea este c5., asa cum eraulucrurile atunci, cu toate acestea s'a inde-plinit acel lucru mare pe care am sa-1 ex-pun .acum.

Astazi, se aplauda, se vorbeste de patrie,de natiune, de ideal, de trecerea Carpati7lor, de Intregirea neamului, de toate lucru-rile acestea asa de frumoase, canvi se pare ? dela o bucata de vreme,iesind din anume buze, sung putin cam falsla ureche. Ce are-a face ! La inceputul cres-tinismului, data ar fi iesit In calea aposto-lilor cel mai coltat dintre Farisei i ar fiInceput ia cante versete din Evanghelie i

nw

_ t

I '

www.dacoromanica.ro

36

psahni inaintea celor aducatori de vestebunk nu i-ar fi putut respinge, dar n'arfi avut o bucurie tot asa de mare ca atuncicand suflete nota ar fi venit cu toga cre-dinta lor, la dansii. Cand astazi deci serostesc cuvintele acestea, natural Ca toatalumea aplauda ; nu toti sent psihologi, ebine sa dam o iluzie macar de unitate abso-luta a convingerilor, sentimentelor hota-Arilor. Vai de acela care nu s'o Linea de cu-vant la urma ! Acum credem pe toti ; darvai, vai de acela a carui viata intreaga n'osa samene cu ce spune ce fagaduiesteacum ! (Aplauze puternice).

Prin urmare, acum e natural ca vorbeleacestea, spuse din orice gura, sa trezeascao foarte mare caldura, dar atunci ? Taranulde atunci, din Ardeal, n'avea nici macarscoala primary romaneasca a lui. ImparatulIosif al. II-lea, un Austriac filantrop ale ca-rui binefaceri curgeau din buzunare sparte,pe cari nu le cosec nimeni niciodata, ca latoti Habsburgii, tocmai ca sa eurga binefa-cerile pentru respectivii Unterthani",deciImparatul Iosif al II-lea crease scoli ca sainvete Badea Ion nemteste si ca sa stie da-toriile ce le are fata de Carmuire, de Im-parat de Dumnezeu. Fiindca Impa-ratul se inching la Dumnezeu, Dumnezeuavea dreptul la inchinaciune, Imparatul fa-cand si el truce; data Imparatul ar fi fost

_

..: ii

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

37

pagan, datoriile fata de Dumnezeu n'ar maifi fost inscrise in catehismul de Stat aus-triac. Cati insa dintre taranii roman dinArdeal credeti d-voastra ca au urmat macaraceasta biata scoala ? Eu va asigur ca nicimacar 50/s. Cati dintre acesti 50/a au sfar-sit scoala ? Si la noi sunt multi cari nu in-cep scoala o vor incepe; acum estefatalitate : o vom inlatura si la noi suntmulti cari incep scoala, dar n'o isPravesc ;dar la noi totusi nu e un satean dintresatenii celui mai indepartat colt de muntecare sa nu fi vazut fluturand steagul trico-lor si s nu tie ca este atunci una din zilelemagi ale' tarii sale, si chiar in ceasurilegrele ale vietii sale sa nu se fi miscat atunciceva in inima sa si sa nu fi zis: bine, facparte dintr'un neam care flamand ma tine,dar care poate ridica sus, din cand in cand,steagul acesta pe care, ages flamand cumsunt, o sa -1 apar pang la moarte. (Entu-ziaste si prelungite aplauze).

Credeti d-voastra ca scoala este numaibuchea cartii, catehismul, manualul ? Stu-pith", ingusta, nenorocita conceptia ca scoalaaceasta este. coala este tot ce vezi si totce auzi si adevarat popor este acela carese ingrijete ca in viata publics nimic sa!nu se vada si nimic sa nu se auda care sanu fac parte din invatamantul national alunui popor intreg. Noi, scoala de stat, de

; o

www.dacoromanica.ro

38

bine de rau, Inca o avein astazi. Dar ladansii ? Ce vedeau ? Pe omul care vine sastranga birul, si din cand in cand pe a-cela care-i chema la catanie in fundul Eu-ropei, ca sa moara pentru maica noastra"Maria Teresa, pentru feciorul maicii", Io-sif al II-lea, on pentru feciorul fecioruluimaicii" i asa mai departe. Aceasta li erakoala. Nu li se dadea invatatura roma-neasca ; nu trebuia sa li se dea invataturaIn sens romanesc. Inca data, invata-mantul e suflet, nu buche ; buchea aceiae mai rea decat invatatura, i, data -cesufletul lipsia din invatamantul austriac,era mai multa cazna, mai mult blestem,mai multa.' pierdere de vreme, furatura dela plug, dela coasa, dela munca a bietilorcopii, suparare pentru parinti Vara niciunfolos pentru ei. Iar viata publica nu lialta constiinta de sine decal ca cunt facutipe pamant pentruca Imparatul sa aiba baniin visteria lui i ostasi pe campiile ltuide lupta ; bani sa dea mai multi Romanulpentru ca e mai sarac ; sange mai multpentruca e mai nedreptatit decat ceilalti.Cumpana imparateasca din vremea aceianu stiu intru cat se deosebia de cumpa"naImparateasca din zilele noastre, care facesa se scoata steaguri la Pesta in proportiecu peirea nenorocitilor cari smulg o ultimavictorie pentru altii pe campiile acelea de-

Si,

dadea

,

www.dacoromanica.ro

39

partate ale Poloniei, cum au fost scoase a-cum cateva zile, spre bucuria catorva 7aa-ieri din Bucuresti, nu tiu earl sunt ide ce s'a suparat lumea pe danii...

Un 'cetafean: Slim' not ! (Ilaritate).D-1 N. lorga: Nu spune dumneata mai

milt deck spun eu, ca i asa e de ajuns!(Ilaritate, aplauze).

Acestia erau deci oamenii can au fost a-dusi acolo, la Blaj, in 1848. Constiinta fornationals zacea prin urmare cel maiIntunecat adanc al fiintei for morale. Feri-cit poporul acela care poate s fie lasatveacuri Intregi fara ea nimeni sa."-i vor-beasca de viitorul lui, de drepturile lui, debiruinta pe care o poate catiga, de localpe care Dumnezeu i 1-a lasat supt soaresi care, dupa veactirile acelea moarte, laun singur cuvant lash sa izbucneasca dinsufletul o constiinta populara, care amai scumpa si mai sfarita, mai rodnica de-ck mii i mii de. volume i nesfarsit demulte cuvantari !

Aceasta a fost minunea dela 3 Mai 1848.Ce a ramas mai bun din zilele stramoilorromani, din zilele de vitejie ale Dacilor,ce a ramas mai rodnic din acea pulings5manta a carturarilor care a rasbatut Insufletul popular, s'a trezit deodata instinc-tiv, tumultuos, In miile de tarani. atuncis'ar fi- mirat taranii de ce zic arturarii,

In

$i

www.dacoromanica.ro

40

dar s'au mirat mai mull caturarii ca dincat de putin au zis ei s'a pornit vitejia su-fletelor, care a aratat ca In Ardeal, exista ide drept, cum exista de fapt, exista pentruviitor, ca Si pentru prezent, o natie roma-neasca. (Aplauze hide lung prelungite).

Acesta a fost 3 Mai 1848.Si eu va fagaduesc un lucru :'oriunde o

fi poporul romanesc i oricine i-o vorbidespre aceste lucruri, oricat de rau, ori-cat de stangaciu, oricat de neinteles\, denecompetent, aceiasi minune se va intam-pla, atat de binecuvantat de Dumnezeu estepoporul acesta ! (Aplauze).

Sunt tarine arate ani de ani, ingrasatesi de pe can nu se ridica roade ; esteinsa o Carina, sufletul poporului nostru,care, parkinita de sute de mil de ani, arenevoie doar de grauntele ce cade din manasemanatorului pentruca sa produca insutitsi Inmiit decat ar produce acolo unde acelaar avea de gand sa-1 clued. Da, grauntelepierdut in Carina noastra, a poporului nos=tru, e mai roditor decat cel ingrijit In Ca-rina popoarelor maxi ale lumii. Aceasta ni.e puterea. (Aplauze indelung prelungite).

Si nu fagaduielile dela Rasarit sau delaApus, i nici Salandra in sus si Marcora injos, nici fratia" cu cutare sau cunici politele scontate la gazeta Ziva onalto lucruri de felul acesta, nimic nu ne va

cellalt;

www.dacoromanica.ro

41

mantul pe noi, cu toate greselile pe carisuntem in stare sa la facem, pie cari le-amfacut si pe cari le vom Mai face. Dar atatde puternica este energia fundamentals aneamului nostru, incat impotriva tuturora,si mai ales impotriva noastra, cari nu sun-tem cum s'ar cadea, vom birul cu. toateacestea, si ne vom birul si pe noi insinebiruind. (Aplauze indelung prelungite).

Domnilor, tine cunoaste putin viata po-porului nostru, stie ca insusirea cea marea lui este ca el- se infatiseaza unitar; estedintr'o bucata, cum se zice. Ce poate fimai irumos decal un stalp dintr'un singurbloc de plated, un imens copac a carui viataIntreaga se intinde neintrerupt din fundulradacinilor pang in varful unde se adunavulturii vazduhului ? Ei bine, poporul nos-tru ass este. Noi, suntem din bucati : ne-ainvatat cultura sa firn asa. Uite : *uite ora-torul vine si spune bine un lucru ; ziaristulface un articol foarte frumos, spunand de-sigur acelas lucru ; inteo adunare solemna,intr'un Parlament, stiu eu (ilaritate), se ex-prima aceleasi idei. Pe urma toti oameniiacestia se duc pe acasa, si sa nu to tiidupa (Ilaritate). Fiindca se poatesa ,ai deziltuzii. $i, acum, deziluziile intrenoi ni le iertam ; dar sa ne fereasca Dum-nezen de ceilalti, de necarturari, caroradata li-ai vorbit Intr'un fel, se tin dupa

danii....

www.dacoromanica.ro

42

d-ta sa vada cum( e si pe urmd. In bisericaIngrijeste clerul sa fie o perdea care setrage ca sa nu se vada toate cele ce se pe-tree In altar ; dar in lume,' nu este per-deaua care se trage intre altar si lumea cre-dinciosilor. apoi chiar cele mai mestesu-gite perdele sunt subtiri : se vede cum joacaumbrele in dos, si lumea isi da seama caaceia ce se face acolo nu e tocmai pregati-rea trupului Domnului pentru a-1 infatisacredinciosilor.

Ei bine, la natiunea noastra cea de josnu e aka. Multi zic : ce natiune grea deurnit ! Eu zic altfel : ce bine ca natiuneanoastra e grea de urnit ! In viata mea n'amvazut lucru bun facandu-se altfel decat cuurnirea grea a celui care, cand s'a urnitdata, si un lant intreg de munti se cutre-mura si se darama.

Acelie fire de nisi') cari se poarta in. ba-taia vantului, o, acelea se deslocuiesc usor;numai cat nu poti face nimic cu dansele.Pe cand cu ceilalti, cand, in pornirea forelementara, s'au cutremurat pana in stra-turile fundamentale ale pamantului, se faceceva! Un 3 Mai la o adunare de oral, a-ceasta Inseamna ca dupa intrunire unulse duce la berarie, altul la cofetarie, un altreilea la cinematograf, ba cutare chiar,merge sa cumpere un bilet pentru bataiade flori in contra careia a aplaudat in adu-

-

Si

www.dacoromanica.ro

43

narea unde s'a gasit. Viata noastra asa este :plina de contraziceri, pentru cari ni facemconcesiuni continue ; viata socials, legatu-rile de familie, lucrurile de toate zilele neimpun asemenea concesiuni : nu ne socotimangajati prin cuvantul nostru. La dansiiinsa, ,cuvantul este o indatorire vesnica, ,unjuramant, si prin urmare, cand la 3 Mai1848 ei au spas' lui Barnut al au infeles,era teribil cuvantul ce-1 rostiau. Era i ooficialitate acolo, mirata de cerea natia aceasta, care, dupla ce ascultasetotul, se ducea acaSa sa se apuce iaraside lucru, si ea socotia ca peste cateva luni,on de o fi Imparatul stapanitor in Ardeal,on de Ungurii vor fi castigat biruinta, to-tul o sa mearga ca si inainte. Nu-i cunos-teau.

Credeti ca furtuna in natura, in oriceparte a lumii se porneste ass : incepe unvantisor, creste din ce in ce zgomotul, semisca putin praf la suprafata, apoi se ras-coleste un vartej mai mare, norii se stre-coara ca o perdea Ora acopar- tot cerul,fulgerul se desfaSoara Intaiu ca o ingustadungy de foc pans ce pare ca va crapsuniversul intreg ? Nu : e liniste desavarsitiiIn atmosfera, dar lumina scade, vietatile seascund, pasarile nu mai cants, si deodata,bona icerului se frange de cele lo-vituri ale trasnetului. Ei bine, ass este in

lini tita pa--

LI

d'intai

www.dacoromanica.ro

44

micarea multimilor, la popoarele serioase,adanci in cuget, cum e poporul nostru.

linitea i-a inselat pe bietii domni streinidin Blaj, caci au trecut numai cateva Munide zile i tot muntele era aprins de cetelelor. Viata juruisera in momentul canddeclarasera ca sunt hotariti a Linea steagullor deosebit in fata celorlalte natii care-i a-pasasera. Si de acest juramant s'au tinutcele 40.000 de oameni can au peril. acolopentru Imparat, aparand dreptul de viataal poporului lor. (Mari aplauze).

Aceasta este iarasi un invatamant.

Dar zic unii : Doamne, naiva natie, si a-ceasta natie romaneasca : s'a avantat spremoarte pentru Imparat la 1848, contandpe memoria tanarului Suveran al Austriei !0 natie inteligenta n'ar fi crezut ca lucru-rile acestea sunt posibile; ai nostri, insa,tampiti de necaz, cu mintea inchisa pentruideile politice, au zis : sa mergem dupasteagul negru-galben, caci in cutele drape-lului schwarz-gelb o sa castigam dreptul laviata; o sa avem viata cea bunk pamantulcare sa fie numai al nostru, organizatiaeconomics, organizatia politics. $i pe urmaImparatul momit, i-a inselat, i s'augasit tot aa de apasati, tot aa de saraci,

Si

i-o

i-a

www.dacoromanica.ro

46

fara carte, fara drepturi, cum fusesera siInainte.

Credeti d-voastra, insa, ca in sufletul ori-carui taran care se ridica pentru Imparatputea fi ideia aceasta naiva pe care i-o atri-buim noi aici altii aiurea ? Ca el se luptapentru Imparat in Insusirea lui de Impa-rat ? Orice steag de pe lume este alcatuitdin culori, dintr'un semn viu care sta de-a-supra steagului dintr'un bat oarecare.Steagurile se tin cu betele. Daces Imparatula crezut, la 1848, ca multfiinta lui e maidecat un bat de steag, a fost mai naiv decum ne inchipuith noi ca erau Romanii a-tunci. Batul de steag, cand ai sa aperi stea-gul insult, cand 11 strangi la piept ca sacazi de moarte, insangerandu-1 cu cele dinurma picaturi vii din trupul tau, batul a-cela obisnuiesti a-1 frange de genunchizvarli ca un lemn netrebnic. Ei bine, lucrulacesta 11 vor face Romanii ardeleni, fara in-doiala. (Aplauze furtunoase).

Caci si a doua oars au aierul sa faca a-parenta gresala dela 1848. Evident, e multmai frumos sa lupti fatis numai pentrutine, dar este eroic, este Inaltator, este sem-nul celei mai Inane mucenicii sa ascunzi,sa ai puterea de a ascunde scopul eel a-devarat pentru care lupti i sa lupti totus,

si

,

si

i

si-1

www.dacoromanica.ro

46

In constiinta ta, pentru scopurile sigure aleneamului tau._

Credeti d-voastra, ca acei cari au muritpe campiile Galitiei si in Carpati au sfarsitcu un cuvant de comanda austriac sau ma-ghiar pe buze, on au murit cu cel din urmacuvant romanesc prin care-si chemau mamaon pe acei de aproape ai lor, satul lor, viatalor romaneasca ? Lupta lor are deci nu sen-sul steagului supt care s'au dus, ei al celuidin urma cuvant care a increment pe bu-zele celor cari muriau. Acesta-i intelesul.(Aplauze).

De aceia eu nu cred pe 3 Maiu 1915inferior lui 3 Maiu 1848. Deosebirea intreunul si altul este aceasta : atunci erau oa-meni care-si smulgeau din fiinta lor, nestrk-batuta de carturarie, cel strigat deconstiinta nationals. Sensul lui 3 Maiu 1915,pe care noi it amintim azi cu toata emotiadin inimile noastre, cu cele mai calde cu-vinte pe ,cari le putem trezi in fiinta noas-tra i pe care altii, ce nu se pot ve-dea, pomenesic, vuietul tunurilor dus-mane, langa to.varasii cu cari nu se pot in-telege in graiu si it sarbatoresc de mii deon mai intim si mai calduros de cum 11putem sarbatorl noi, acei pribegi ai nea-mului nostru cari acum trag pentru alta,sensul, zinc, e aceSta : 3 Main 1915 viasemna cea din urma jertfa de rdscumpd-

d'intaiu

morals11 In

In-

A

www.dacoromanica.ro

47

rare pe care neamul nostru din Ardealo va aduce pentru robia de 2000 de ani.(Furtunoase aplauze).

Mai departe decat atata, in lumea aceastapacatoaSa a oamenilor, putut merge.Inaintea Impearatutui lor, Inaintea luiDumnezeu din ,cer, inaintea lumii care o sase adune in curand ca sa 'judece pe invin-gatori si pe invini, ei vor putea sa spuie:Al nostru a fost pamantul acesta totdeauna,nicio munca n'a fost mai Indaratnia, .n'afost mai pagana decat munca a mii miide Romani ; n'a fost vre-odata munca maides rasplatita prin palme, prin sangerarideck munca noastra ; n'a fost muceniciemai indelungata a unei cauze mai dreptedeck cauza noastra. Mii au cazut casa apere Cara de dumanfri din afara si peIMparat de .du,Manii lui din Cara. Astazi, a-laturi de acesli dusmani ajunsi stapaniinotri, mergem i cat sange este in vineletineretului, tot l'au dat. Drepturi cteupranoastrA mai ai de acum inainte, Im-pirate ; (i-am scapat franturile tale aus-triace, fi am caftigat prin aceasta chiardreptul de libertate pe peimantul nostrustreanopsc. (Aplauze furtunoase).

$i cand istoricul va scrie ipovesteade astAzi, cu aceste euvinte va trebui saInchee ,amintirea 1ui 3 Maiu 1915. (Entu-zictote aplauze guilt prelungite).

riu s'a

mii

' I 'IP nii9I

1

i

zilelor

www.dacoromanica.ro

Serbia eroica i martira.Conferinta tinuta la Ateneul Roman in ziva

de 24 Octombrie 1914.

Eroismo sta sempre. (Eroismultotdeauna se menfine).

(Cuvintele unui hamal din Messina spuseunui cAlator inaintea statuii intregi a luiGaribaldi intre ruinele cutremurului).

I.

Sa-rai dati voie, fata de aplauzele acestea,sa amintesc o vorba pe care o spuneamacum cateva luni de zile i pe care i as-tAzi trebuie s'o spun : anume ca in TaraRomaneasca nu exista niciun om care samerite aplauze ; aplauzele sa le rezervatipentru eel d'intaiu general biruitor careva va aduce steagul romanesc incununat detriumf. (Aplauze Inflaedrate, mult prelun-gite).

Dupes raspunsul acesta dat unei manifes-tatiuni pe scare n'asi fi dorit-o la Inceputul

www.dacoromanica.ro

49

conferintei mete ;pentruca. aceasta va fi o con-ferinta trista, din care se vor putea culege

invataturi, .cari nu sunt triste, pentrucaInvataturile sunt bune si rele, iar triste sivesele neciodata, dupla aceasta sa-mi dativole sa ma scuz fata de aceia dintre asis-tenti cari n'au in inima for numai simpatiefata de un nobil popor care se lupta pentruo cauza dreapta, ce este putin si cauza vii-torului nostru, ci can apartin chiar popo-rului mucenic care intr'o a cincea luptapentru apararea drepturilor sale sangerala fiecare colt din pamantul stramosesc.Fata de dansii trebuie sa ma scuz : nu as-teapta Sarbii cari sunt aici, nici Sarbii cad,in Cara lor, stau in fata unui intreit dusman,nu asteapta o conferinta ; eu insa nu pot sadau decal o conferinta, ramanand ca altii,atunci cand imprejurarile o vor ingadul, sadea tot ceia ce se poate da. Si cred ca nueste indiferent orice va face Statul romanla ceasul sau, si spun Inca ()data : va faceneaparat la ceasul sau (furtunoase si inflei-carate aplauze, mull prelungite) nu esteindiferent sa se stie ca in dosul acestei ho-tariri este vointa unui popor Intreg, unuipopor linistit, cuminte, respectuos fata deacei can tin. in mainile for steagul natio-nal, dar hotarit sa faces a birui singurapolitica in care se unesc cele mai glorioaseamintiri ale trecutului cu cele mai indrepta-N. barge : Pentru Intregirea Neamului". 4

si

.

,

.

,

-

: I

www.dacoromanica.ro

50

Cite cereri ale viitorului. (Puternice aplauze).data este vorba sa va dau un sfat in

ceiace priveste lucrurile pe cari trebuie sale credeti cele pe cari ati putea sa nu lecredeti, voiu zice: sa credeti mai mult petine vorbeste mai plitin si mai rar, sa cre-deti mai mult pe acei in dosul vorbei ca-rora este o indelungata rabdare, este o re-tinere dureroasa si este o strasnica lupta cuei insist. (Aplauze prelungite).

De ice, \in, Romania aceasta, prima denerabdarea fireasca a asteptarii, de dure-rea pentru cei ce sufar, nu numai ceiale caror interest de Stat samara cu in-teresele Statului nostru si a caror luptA evrednica de admiratia tuturor, ci i aceiaale caror suferinte fratesti piing i in ini-mile noastre, de ce in Romania aceasta,torturata si de durerile celor de neamullnostru, dintre cari pe unii ii vom mai ve-dea poate, jar pe altii ii stint dusi fora sa-imai patent: veclea vre-odata, de ce in aceastaRomanie, A earn oprire nu este o fagaduialade nemiscare, a carii tacere nu este o mute-nie si a carii rezerva nu este o abdicare,trzu este o abdicare, sa o tie oricinede ce simtim cu totii nevoia, astazi, de aafirma noastre pentru poporulsirbesc?

Din mai multe puncte de vedere. SI in-cepem intai cu acel punt de vedere care

Si,

si

.

simpatiile

www.dacoromanica.ro

51

este mai putin egoist, in care nu se ame-steca nimic din dorintele noastre de viitor,nimic din ,alianta aceia fireasca, care, intreei si noi, va trebui sa fie, oricit ar gresi,in uncle ;privinte, unii dintre ai for si uniidintre al nostri. incepem intaiu cu da-toria elementary de umanitate, cu datoriaelementary de ,ideal, de a fi cu inimia 21.5-turi de neamul, putin slab, nenorocit, ca-re-si incordeaza ultimele puteri pentru a re-zista celei mai salbatice tendinte de asn-prire, celei mai nemiloase pofte de a do-mina. (Apilauze ,puternicq).

Asi intelege, ca o natiune pater-nica, o natiune pregatita cu toate mijloacelefortei materiale, o natiune care simte inea Insasi ,Iponnirea de a cotropi lumea, asiintelege ca o astfel de natiune s'a. zica:nu-mi pasa ,de suferinta, despretuiesc e-roismul, piara cei slabi; astazi biruieste 'eelmai tare; maine si eu, care sant tare, voiuajunge poate sa impun vointa mea impo-triva vointei,zdrobite a celor mai slabi. Daram putea noi, vreodata, sa spunem astfel?Noi, al caror trecut intreg nu Inseamnaaltceva decit eroismul celor Iputini, cari, palnala sfirsit au stat aparInd pamintul moste-nirii lor? De la un capat la altul al istorieineamului nostru nu se intilneste altcevadecat aceasta ,indaratnica iubire de ipamant,decat acest despret de forta, decal aceasta

8a

www.dacoromanica.ro

52

scirba de numar, decit aceasta cerere des-perate catre Dumnezeu ca sa uneasca tras-netul lui cu loviturile armelor omenestipentru a libera pamintul nostru stramosescde navalirile barbarilor de pe vremuri. Siputem noi, orice ni s'ar fagadui, oricitam admira ,organizatia navalitorilor si co-tropitorilor, orice perspective ni s'ar, des-chide si orice amenintare ni-ar rasari infate, putem vreodata, noi, urmasii acelortarani saraci .cari au pierit sub steagul luiStefan-eel-Mare, noi, urmasii acelor flamin-de si .nenorocite cete .cari au iesit inainteamiilor de mii ale Sultanilor de pe vremuri,putem noi sa spunem: uncle este biruinta,acolo este dreptatea lui Dumnezeu, atuncicind noi tocmai am chemat totdeauna drep-tatea lui Dumnezeu impotriva unei astfelde biruinte? Nu. Trecutul nostru intreg, cai interesul nostru actual, ni impune sa fim

cu inima astazi, sa fim cu fapta cit se vaputea mai curand, alaturi de aceia cari re-prezinta sublimul seroiSan n en o ro cit inain-tea obrasniciei cuceritoare a celui mai pu-ternic. (Furtunoalse aplauze preluagite).

Si, astfel, tundra sintem cu Serbia,tot/ sintem Cu' Serbia, toti, acei cari potvorbi, si acei cari Inca nu pot vorbi, dece sintem cu dinsa?

Pentru ca sintem cu tot trecutul nostrufiirld cu dinsii, pentru ca sintem cu tot ro-

,

,

.

)

.

if

-

I ,

I

gi

www.dacoromanica.ro

53

stul nostru de astazi stind alaturi de erois-mul lor, pentru ca vom fi pe calea viitoruluinostru, atunci,cand.vom face eel d'intai ;paspentru a veni in sprijinul sublimei for ne-norociri. De aceia! (Mari aplauze).

Si mai sintem cu dinii din doua altepuncte de vedere. Avem fra;i in lumea larga,cari ne-au_" uitat uneori, cari i-au adus alte-ori aminte de noi i cari astazi, din feri-cire, sant sufletete impreuna cu noi; pand,ce va veni, vremea de vom putea alipi, unul ,langa steagurile natiunilor latine. A-fara de fratii acetia prin grain i prin oparte din singele nostru, ,este o fratie 'desinge, o comunitate -de rasa 1 in locuriunde nu ne-am atepta. Cite generatii autrait in credinta ca aceia ce ne poate spri-jini pe noi, ca aceia ice noi putem i trebuiesa iubim se gasete numai in partite depar-tate ale Europei, unde traiesc Italienii, Fran-

Spaniolii i Portughezii, cu cari neinfratim in amintirea departatului Imps-rat roman care ne-a asezat pe malul acestadunarean si a fost Imparat i peste plaiu-rile for, acela al carui graiu it vorbim noi,aa icumi it vorbesc 1 ,ei. Cercetari mai nouiarata insa ca avem i aici, in apropiere,un sprijin firesc, care nu e numai sprijinul"intereselor politice, ci, in acelasi timp, datanu ceva asemenea cu iconstiinta clara a so-

/

.7

T`",

14-. 4

altul,,

cezii,

www.dacoromanica.ro

54

lidaritatii latine, cel putin instinctive a uineialte comunitati de rasa.

De sigur ne coborim din Romani, deli nuo mai strigani pe toate drumurile; de si-gur ca in strigele nostru picatura cea maiscumpa este .aceia care vine si dela inde-partatul stramos care ne-a stramutat aicila Dunare, venind din partite Italiei. Nu emai iputin ,adevarat rose, ca nu din Romanisinguri ne-am alcatuit noi, ca elementul derasa fundamental, eel mai puternic, eel maiinsemnat, cantitativ, data nu calitativcu toate ca indoi data trebue sa facaceasta distinctie intre cantitativ i calita-tiv , este elementul celuilalt stramos, carese intindea din departatele vai ale Asiei-Mici valid in Panonia, pang dincolo deCarpati prin urmare, uncle era odinioara,pretutindeni, o puternica natiune ce a datomenirii, .cele d'intai forme ale sale,forma tracica ilirica, vitejia mai muttdecit omeneasca, trecuta in legenda, hives-Mintata In stralucitele povesti orientate, alui Alexandru-cel-Mare insust Din Traci siIliri ne ,coboram. Precum batranul rage De-cebal din Sarmisagetuza, stramosul oesta-lalt, a stat in viata inaintea lui Traianprecum moartea lui in mijlocul flacarilorcare-i consumau cetatea nu e mai putinglorioasa decit triumful roman al lui Tra-ian invingatorul, tot astfel ar trebui sa stea

N

ere nl 11-

1. 1

m'asi

,

In'

si

r.

si

www.dacoromanica.ro

55

el alaturi de stramosul imperial roman si in,amintirea noastra. Dar acei cari lupta sisingera astazi, acei cari astazi pierd si cari,tocmai ca pierd astazi, maine vor bind,caci icineva mai puternic decit toate cuvin-tarile cancelarilor, decit toate strigatele derazboiu ale generalilor, decit toate urletelemultimilor pornite pe peire, a spus cindva,

glas din cer coborat asupra pamantulni:cei puternici se vor cobori si se vor ridicacei smeriti ei bine, acei can astazi fsiplatesc cu singe dreptatea si viitorul, slutcoboratori, inoi, din Traco-Ilirii deodinioara. ToatA Peninsula Balcanica, acea-sta peninsula srisiata de discordie, de ne-norociri in 'dauna intereselor ei fundamen-tale, se ,gaseste pe o baza etnica aceiasi casi baza ,etnica Barbara, veche, a ua-iunii Nu Ravi de o parte, Romani

de alta parte, Turanieni-Bulgari, Greci cu-rati, coboriti din Temistocle Pericle; cimai adinc decit Slavii veacului al VII-lea,mai adinc cleat Traian si mull mai adincdecit pojghita de Turanieni din Bulgariasta. baza ,aceasta comma, a inoastra a tu-turora.

Dada nu credeti, dada ati fi dispusi, primintreaga d-voastra crestere in scoli, sa nucredeti west lucru, in mindria romanitatiinoastre curate, ,deschideti ochii i priviti!Treceti Dunarea: ,vi se pare Cara atat

,

In

pa

mainoastre.

i

www.dacoromanica.ro

56

de deosebita in ceia ce priveste cladireacaselor, rinduiala satelor, in ceia ce pri-veste datinile din viata popular., in ceiace priveste .imbracamintea, in ceia ce .pri-veste cintecile, in ceia ce priveste pove-

danturile, toate manifestatiunile ma-teriale si sufletesti ale "omului; vi se pareasa de deosebita lumea de acolo de lu-mea noastra? Nu va simtiti putin acasapang si in cel mai departat colt din

pe cind un pas facut in lumea ger-manica va arata ices ati trecut peste li-mita traditiunii, pentru obiceiurile noa-stre? Dincolo de cucerirea romance, de na-valirea slava, dincolo de aparitiunea uneihalide turanice in Balcani, frati am Post,si frati ne cunoastem, nu numai prin in-fatisarea locuintelor si imbracamintii noa-stre, nu numai prin datinile poporului no-stru, ci prin felul nostru de a fi oricind,si prin felul cum intelegem not suferintelesi incercarile de astazi. Altii, Ungurii, in-teleg, infigand .mandru mainile in solduri,zornaind din pintenii trufiei, chemand ce-rul insusi ca sa vie sa admire biruinta raseimaghiare, altii inteleg razboiul succeselorde astazi ca pasul greoiu al puterniculuicare se lass nemilos asupra celui slab cu-fundat in praful insingerat al infringerii.Noi nu ,intelegem razboiul astfel! Razboiulnostru si al Sirbilor, acela pe care-1 poarta

Bal-cani,

:

-

)

. t.

r.

L.%

tile,

www.dacoromanica.ro

57

ei astazi, pe care-1 vain purta notsine maine, razboiul nostru este un rgzboide omenie, este un razboiu- de mils; raz-boiul nostru e.ste razboiu ruinan si crestin,razboiul nostru este ca al stramoOlOr Tracide odinioara, un razboiu de jertfa, dejertfa primita bucuros, i eel din urma stri-Wit al ranitului care ingenunche pe pa-mintul parintesc spre da sufletul nue un urlet de ura, ci vita numai sa mul-tameasca lui Dumnezeu ca i-a harazit a-ceasta suprema fericire: de a peri pentruneamul sau. (Mari aplauze).

Acesta este felul nostru de a fi, al tu-turora, si, data voiti s-1 vedeti infAtisiatin patria nemuritoare, priviti pe columnalui Traian, pe pe Tra-cul de pe vremuri, care, imbatat de feri-circa mortii, in mijlocul flacarilor acelora,isi inching voios sufletul sau zeilor parin-testi. In tragedia de acum atitea sate deani, ca si in tragedia de astazi, de din-colo, peste Dunare, nu vedeti d-voastra a-celas suflet? Litre tovarasii lui Decebal,sari, intrebati ceia ce priveste hotarireade luat, .Boat cupa de otrava si au baut-Opang la capat, nebuni de bucuria acesteisupreme hotarari, ,Si intre priniul- ministrusirb, batrinul Pasici, care, intrebat ce semai poate face pentru Serbia, care este a-cum datoria ei, a spus, lacramand in mij

-

.

.

Decebal bAtrinul,

.

Sin

A

a-i

5i in-

www.dacoromanica.ro

58

locul hohotelor de plins ale tuturora, aspas: Serbia ,mai are ceva de facut: samoara frumos", Intre acest raspuns al to-varasilor lui Decebal, strahunul nostru, siintre acest raspuns modern antic in fru-musetea sa al batranulni care reprezintain momentul acela eroismul sufletuluibesc, nu vedeti comunitatea frateasca, a-ceiasi dating! care, de veacuri, la ei si la noi,dainueste: datina de a nu cunoaste Idea,de a nu cunoaste Ingenuncherea si de amultami mortei, ca da voe ceva pe carenimeni tm-1 .poate invinge. (Mari aplauze).

Cind am cetit proclantatia regelui Pe-tru, care se plingea de povara anilor sainumai ayentru ca nu-i ingadue pang la ca-pat s fie In fruntea vitejilor, dar care af5gaduit ca ultimul ceas al tarii sale

acela inItt va fi! are fi si cel din urmAteas al vietii. sale chinuite, adus a-minte de stramosul nostru dacic de odi-nioara, rat'acind, fard tristeta, dar fArd su-punere, in fata soartei, pribegind prin vaileCarpatilor, hotarit sa incheie cu ultimaclipa a regatului sau dacic clipa cea de penrma a vietii sale. de aceia, fiindca avemacelasi suflet, transmis de str5mosi, pastratpans astazi, de aceia ne intelegem, ne corn-patimint si de aceia sintem datori sa neajutam. (Aplauze Intuit prelungite).

Si mai e ceva: un popor rule nu in-

.

Si

.

mi -anil

,

www.dacoromanica.ro

59

seamna um popor izolat. Un popor mic In-seamna numai acel care trebuie neaparatsa caute pe toyarasii firesti.ai suferintelorsale de astazi, ai aspiratiilor de manie. Ceimarl pot sa se izoleze, deli nu se izoleazanici ei, desi 'skit destul de cuminti pentrua nu se izola; celor mici traiul deo:sebit,razlet, nu le e ingaduit. Daca aceasta izo-lare se produce, rezultatul firesc este pri-velistea dureroasa de astazi. Dati-mi voiesa luminez mai bine printr'o comparatie.Cat de Malt e muntele, nesfarsit de Maltfata de mijloacele aceluia care Se hotara-ste sa se suie pang la varful sau eel maiapropiat de ceruri! Idealul este si el foarteMalt, asprul munte deasupra canna sebat furtunile nemiloase este in stare sa a-runce pe ,calatorul ratacit in adincul pra-pastiilor. Mici ei, Sirbii, noi,dar am trait, nu pentru imprejurarile defiecare zi," pentru niste sperante mai marldecit noi i sine, pentru sperantele aceleacan se transmiteau din generatie in ge-neratie, cari faceau rostul vietii de ieri sipot face stralucirea indelung asteptata azilei de maine. Vor fi traind altii din a-mintiri, vor fi popoare can traiesc din sta-pinirea for de astazi, noi am trait, departe a Dunarii si de alta, pentru maine,pentru ceia ce asteptam, pentru ceia cetrebuie sa fie, pentru acea unitate natio-

mid

a

si

www.dacoromanica.ro

60

nala si politica fara de care nu ne simtbnasigurati in fata natiunilor.

Cind calatorii vreau sa se suie in virfulmuntelui, biruind furtunile i evitind pea-pastille, ei 1i aleg un calauz bun, carecunoaste locurile, si se leaga apoi stransunii de altii. Daca se intampla ca unul

- mai slab sa alunece, greutatea celorlalti itrefine. Asa era datoria i a for si a noastrasa facem' in urmarirea idealului sublim, ca-tre care ne incordgm toate puterile. Dacalucrul acesta se intimpla, clack in be cafiecare sa cercam a sui muntele in deosebi,legatura aceia nebiruita ne-ar fi strins, dataaceiasi (c5.1auza ar fi stat in fruntea unorai altora, evident ca nu se Intimpla ceiace durere vedem ca. se intimpla astazi.Astazi, calatori razleti, unul dintre noi,Sirbli, se rostogoleste spre prapastie. Lip-seste legatura pe care, dupa tractatul dinBucureii, eram datori sa o fixam noi, fe-rindu-ne de superba libertate de _a peri se-parat. Daca tractatul acesta n'ar fi lost fru-moasa reprezintatie in palatul din capatulCaii ,Victoriei, ar fi fost ineeputul uneipolitici reale de solidaritate balcanica intretoti cei buni i impotriva celor rai, cari iei, supt presiune, ar fi lost siliti schim-be obiceiurile, atunci un sir intreg de as-censionisti ar urca azi muntele fara nicioteama de primejdia care ameninta.

. ,

cu

ci

sa-si

www.dacoromanica.ro

61

Si cind vedem pe unul dintre noi cu-fundat in prapastie, ce poate face cellalt?Cu ce sentimente se oprete linga eel cd-zut, aceasta o intelege oricine; nu e du-rere omeneasca mai mare decit aceia dea-ti vedea tovarasul firesc de inaltare co:borindu-se sub loviturile nenorocirii. Si to-tusi trebuie sa asteptam, sa cautAin o ca-rare, sa ne framintam pentru a puteaalergam inteajutor, ca s-i alinam suferin-tile, sa-1 ridicam, intr'o clipa prielnica, dinnou pentru a-1 indrepta pe calea care ducesus. Dar, daca legatura ar fi existat dela inceput, nimeni n'ar fi alunecat acolOjos in prapastie. 0 teribila Invatatura! Ane izola prin indiferenta sau prin trufie,prin egoism national, este fail indoialacea mai puternica lovitura pe care fiecaredin noi o poate da viitorului comun.

SA ne invatam, sa se invete ei din ceiace s'a intamplat astazi, ca alta data niciunnon avint catre ideal sA nu ne mai ,gasea-sea deosebiti. Cad, fara aceasta, trebuie sao spur em hotarit, idealul comun nu poatefi atins.

Se vorbeste de noroc, de imprejurari fe-ricite, de momente si de imprejurari,In 1912 i 1913, se face comparatia, foartetriviala, a trenului", care cuprinde sivagoane de bagaje. (Ilaritate). Comparatiatrenului e raspindita, dar nici trenul, nici

,

.

sA-i,

-

0.

cia

www.dacoromanica.ro

62

momentul, nici binefacerea dumnezeiasca,nithic din luicrurile acestea nu ne poateface sa ajungem uncle natia noastra tre-buie sa ajunga: nu, se ajunge acolo decitprin pregatire, prin munca i solidaritate,prin strangerea laolalta a acelor cari, a-

aceleai drepturi, num.ai pe aceiasicale pot ajunge la acelai ideal. (Aplauzemull prelungite).

II.

,acum, dupes ce am! aratat de ce tinemla Sarbi, de ce suferim de Infrangerea lor,de ce sintem siguri ca urmarea acestui raz-boiu nu ne va gasi decit alaturi, de ceavem convingerea profunda ca roadele pecan le putem capita i altii din,Imprejursarile de astazi nu pot vent decitprin actiunea solidara a noastra, sa lacer-cam a explica i aici dati vole sa a-para profesorul de istorie, dupes scormo'ni-torul partii eroice din sufletul fiecdruiaacest admirabil eroisni', atit de admirabil,Incest multi nu. 1-ar crede, dar trebuie s5.-1creada toti pentru ca-1 marturisesc Insiiinvingatorii In conditiuni asa de ieftine:doua marl imparatii plus candidatii la ceade a treia .(ilaritate) i trebuie pomenit siacel imperalisnl satiSfacut prin victorii carinu-i apariin lui, care se oglindeste, trium-

i u,nii

-I

,

J

'vInd

Si

www.dacoromanica.ro

63

fator", in undele Bosforului; prin urmarepatru Imparati" coalizati: Imparatul tur-cesc,, Imparatul bulgaresc, Imparatul au-stro-unguresc, i Imparatul german, patruImparati coalizati pentru a stnulge de peumerii batrinului, mosneagului Rege Petruacea purpura care samana astazi fara in-doiala mai mult cu tunica lui Nesus ce sesmulgea impreima cu carnea eroului dinvechea legenda. Cum sa intelegem de ceimpotriva a patru Imparatii" Serbia a In-draznit sa spuie nu: Imparatiilor adevaratei ,acelor cari au fost si acelor cari nu potfi niciodata; aceasta este definitiunea ceamai potrivita (ilaritate, aplauze), i, chiardin .acelea cari sant, este una care crede eaca este, dar noi, nu (ilaritate)... Cum sepoate explica eroica negatiune a Serbiei deastazi, faptul acesta Ica un popor care atrecut prin patru sfortari razboinice, In-dra.'zneste Inca sa Infrunte soarta? $i a-nume in Uifatisarea ei oea mai teribila, carioricine va recunoaste ca navalirea de a-stazi nu se poate asamana cu navalireaaustro-ungara singura, sau a cetelor alba-neze ale bretului" de Wied care si a-cela tot Imparat era ch*.ci bret" este Im-perator"-ul latin, aa 'Meat se poate zice caploua cu imparati in timpul de fata cuintreprinderea austro-ungara de ieri, deci,si nici cu luptele purtate impotriva Bulga-

s

'

www.dacoromanica.ro

64

rilor si Turcilor in trecut. Cum se face can'a reusit.nici -aceasta forma Mai Inspai-mintatoare a amenintarilor de nimicire u-nite cu fagaduelile a fel de fel de fericiripamantesti, cazul cand Serbia ar con -simti sa incheie celebra pace separata, carese ofera la toatai lumea si pe care nimeninu vrea s'o primeasca, si noua ni s'aoferit un fel de... pace separata, nu ea saIncetam razboiul, dar ca sa nu-1 facem;

cum se face prin urmare ca, aceastaincintatoare oferta a unei pad separate,plina de toate roadele pang la pacea de-

n'a izbutit, ca Serbia s'a indarat-nicit in rezistenta ei si ca ea rezista? Gadpatru saptamani intregi au trecut, si Serbiarezista. dusmane inainteaza urma-rind Pe Sirbi tot asa precum in alta parteurmaresc pe Rusi, intolcmai si sa mi seierte comparatia vulgard , ea anumite ro-zatoare, cari, cu mult curaj, urmaresc bu-cata de hrana ce se tot departeaza, pangtrod cade capacul. (Ilaritate). Evident caau acum hrana cunt sa aibra? siau tot ragazul de a o manca; dar este, laspate, ,capacul. Inaintarea aceasta este unprogres evident, dar ea nu ne emotioneazade loc. Saint armate cari pier prin propriafor greutate, pa."trunzind de sigur, dar e to-tusi adevarat ca necontenit in fata for ra-sar alte armate. $i eu Wept ostirea aceasta

, n'o

-

finitive,

0,ttile

www.dacoromanica.ro

65

a biruintei pie campia dela Cosovci; pe cam-pia traditionala a eroismului sirbesc.

Vremea noastra nu. mai crede in putereasupraumana a mortilor, care, Hind neva-zuta, se pare ca poate fi inlaturata chib-zuirea valorii luptatorilor; eu insa cred inaceasta misterioasa putere a acelora carinu mai slut, dar cari, cind erau, au facutceia ice urmasii for fac _in momentul a-testa. Puterea stramosilor n'o vei avea ni-ciodata ,cind vei merge pe alt drum decit'al lor; stramosul va rks'ari in icalea ta, tova opri. 5i eu cunosc unul pe care nu-1 pa-tem InMorminta. Da, mormintul i 1-am ga-tit, dar ramasitele lui nu se pot coboriinguntru. Hard am incerca sh' mergem pieun anume drum, el s'ar- infatisa inainteanoastra, incsingerat ca acum trei sute deani, si ni-ar aminti ca drumul biruintei noa-stre nu poate trece niciodata peste locul mu-.ceniciei sale, flea a-1 rasbuna. Cu el n'amispravit. Ori dusman al greselii noastre, onajutor al dreptului nostru, it vom avea. Ina-intea ochilor pe acela care, la 1601, s'acoborit trupeste in pamintul de acolo cas iea stapinire asupra lui si al earn" capodihneste la noi, pentru ca gandul care aPost inlauntru sa ramlie singurul grind Ca-pabil de a porni faptele noastre. (Infidca-rate aplauze). Si cum' pe dansul 1 -amp gasitotdeauna prieten sau dusman in calea noa-N. lorga: Pentru Intregirea Neamului". 5

In

www.dacoromanica.ro

66

stra, navalitorii de dincolo vor gasi pe ,cim-pul dela Cosovo ,altceva decal artilerie mo-dern- i si decal hotararea tAramilui sarb dea cljeltui pentru Cara sa cea din: urina pi-e:aura de singe; vor gasi pe luptatorii dela 1389, cari au mai dat :biruinte. Biruintade la 1912 este doar biruinta stramosilor.Ei stau acolo si vegheaza. Cum au infrun-tat puterea turceasca acum 500 de ani, sintgala sa infrunte i astazi alte puteri.'

SA asteptam deci cu incredere la Co-sovo. Cind a cazut Belgradul, anal trecut;in .alta conferinta ca aceasta incheiamspnind, ea acel ce Ultra in Belgrad nu in-seatnna acela care va rAminea in Belgrad,si cei cari intrasera n'au ramas. Simti.une-ori ceva care nu se desface din argumentelesi nici din ,cunostintele tale, ceva instinctiv,tainic, care-ti stapineste guileful, si aceastaputere ma face astazi sa zic: sa asteptanidupa zilele Belgradului, Pojarevatului,

dupa biruintele usoare de pe ma-lul Dunarii, sa asteptam ziva cind copiiiimbracati in uniforma ai Imparatului ger-man se vor infatisa la Cosovo. Se vor ridicaacolo puteri cari vor fi miloase pentru bie-tii nostri flacai ardeleni, manati, ei, muceni-cii libertatii natio:nale inculcate, pentru a'zugruma insii libertatea altui popor; vorfi milosi eroii dd la Cosovo pentru aceicari sint minati in lupta ca pedeapsa; vor

'N

c.

-

Sa-batului,

7

www.dacoromanica.ro

67

fi cruzi insa fain de aceia cari niciunul nuNada in sufletul situ altceva decit dorintade a distruge si pofta de stapinire.

Si data ma intrebati de uncle vine acesteroism, raspunsul este: din tot trecutul po-porului ,sarbe.sc, din toata infatisarea fazeimai Ilona a istoriei acestui popor.

Vorbini dese on de Sirbi de la o bucatade vreme. Cine se rataceste pe la vre-oUniVersitate poate sa auda. mai mult, dar-aceia sint putini, lacrul nefiind in obiceiulnatiei; cine citeste sant si oameni ,caricitesc la noi deli inu se Area simte, de chicscrie, poate sill mai mult din trecutulpoporului sarbesc, dar eu, in cartile de ci-tire, cari trebuie sa cuprinda altceva decalcopilarii pentru copii, ci sa fie un manualde umanitate si de eroism, de bunatate side holarire, de iubire fates de ,oamenii cari omerita si de sfinta ura impotriva aceloracari se riffled impotriva dreptatii, care esteelementul principal, din partea ideala a o-menirii, in Icartile de citire asi prune alaturide exempla de istoria veche, din trecutul ro-marl si grec de odinioard, toata povesteavietii Serbiei in epoca moderna.

Cum se intemeiaza o tara. moderna? Sintmulte cai. Bulgarii s'au intemeiat, cum setie, dupes numar de rascoale nenorocite,dupa ,sacrificarea catorva tineri entuziasti,prin interventia Rusiei in Balcani, prin raz-

=7' .'"

-

www.dacoromanica.ro

68

boiul dela 1877-78, prin tractatul din San-Stefano, care crea o Bulgarie mare, printractatul din Berlin, care a lost cea mai ne-dibace si mai pedants revizuire a. unui trac-tat absurd. Diplomatul nu e de obiceiu in-teligent nici nu e dator sa fie, si ciacaar fi, nu s'ar alege cu nimic; dar trebuie sarecunoastern ca diplomatii din Berlin s'auintrecut ei producand tractatul forcare este origina tuturor nenorocirilor,tuturor suferintelor i discordiilor bal-canice. Tractatul din. San-Stefano a in-selat pe Bulgari asupra drepturilor siputerilor lor; tractatul din Berlin a lasatintoate partile umilinte si dorinta de razbu-nare, de revansa. Oricum, tractatul din Ber-lin a treat Bulgaria moderns. Fara nicio su-parare. Nu-mi trece prin gind a tagadui vi-tejia taranului bulgar. Cum ,n'asi putea ni-ciodata sa afirm cumintenia barbatu-lui politic bulgar. (Ilaritate, aplauze).$i succesul nu trebuie s ne insele; na-tiunile. pier prin unele succese obtinute pealts tale decit pe calea intereselor for re-ale. Sant succese cari inseamna pentru

blind 'ceia ce inseamna cresterea ne-masurata a cancerului in organele sana-toase ale unui corp. Spun acestea, hick o-data, fara sa tagaduiesc insusirile funda-mentale ale ipoporulin bulgaresc, cari-I fac,rind Scapa de supt anume" indreptari ne-

in iii,

po-litica

www.dacoromanica.ro

69,

norocite, it lac vrednic, numai de a fiapretuit ca aliat, dar de fi stimat ca ,prie-

ten , sd zicem: chid scapa de supt inriu-rirea nefasta a unor oameni cari-1 due pealt drum decit drurnul firesc al intere-selor lor.

Vorbesc poate complicat, dar trebuie sase iea lucrurile asa cum le spun, in toatacomplicatia for justa. Vasazica, lard satagaduiesc lucrurile acestea, nicio natiunebalcanied nu s'a liberat mai ieftin decatBulgarii. Aceasta este de netagaduit. Multiau fdeut haz, in atitea timpuri, de trecu-tul, putin exagerat prim gazete i opere poe-lice, al poporului grecesc modern; n'audreptate. Am spus-o totdeauna i afirmastazi: a fost un eroism adevarat i o jertfaimensa la temeliile Statului grecese. El aintrat pe urma un infinite politicianilor,intr'un moment s'au gasit foarte greu, foartestramtorati, pand a vent un om cumintepe care pand acum 1-au trantit de cloud ori,dar omul rezista mai asteapta sa fietrintit de citeva ori, cad numai trintindu-seun om cum se cade, ajung i ceilalti sasamene cu dansul putintel. (Ilaritate,aplauzeprelungite). Doua lucruri shit sigure: niciomul cum se icade, trintit, nu moare, niciacei cari 1-au trintit nu scapa nemolipsitide dinsul. (Ilaritate).

Prin urmare, la Greci, la inceputut for-

nu

si

si

_

www.dacoromanica.ro

70

marii Statului grecesc, Eteria de la1821, luptele din Moreia, din Principatelenoastre, Dragasani, Sculeni a fost, intote silintele acestea, eroism autentic, fru-mos si glorios eroism, si au fost momenteCana se credea ca eroismul acesta nu vaproduce. nimic. Europa nu void sa auda deGrecia liberal foarfoca inteligenta a diplb-matiei creia harti cu fel de tel de intorto-cheri posibile penis a lua cat. mai muttdin drepturile unui popor de a fi stapin pepamintul salt. La urma urmei, tot s'a pututsi s'a facut o Grecie, intai mai mica, peurma transformata inlfuna mai mare, sitot .asa o sa se mareasca ,pang va ajunIgela stapinirea tuturor drepturilor sale na-tionale. Cad foarfecele diplOinatiei- au ovirtute minunata: uncle tale; create din nou

cu tale diplomatul mai inclaratnic casa nu fie, cu alit mai energic pornesteviata in partea aceia, ca sa fie. (Ilaritate).Cum e si lucru firesc, foarfecele Bind unlucru mort, iar dincoace o putere de viatacare galgaie, rascolind si biruind la sfarsit.

Ei bine, data Grecia a avut -eroismul,al tuturor claselor din cari se alcatuiestepopulatia ei, Sirbii an infatisat o forma':mai unitara, mai frumoasa in unitateamai Induios5.toare in spiritul ei naiv, a e-roismului. Serbia este o (aril create prin-tr'o revoltd de Ward. Nimeni uu i-a in-

r

-;

.

icit

-

.

ei,'

,

si,

www.dacoromanica.ro

71

demnat la -revolta. Va vorbiam odinioarade eroii de la Cosovo; ei bine, eroii de laCosovo singuri sint cei cari au treat Ser-bia moderna.

Cine avea interes sa creeze Serbia? Tur-cul, din stapinirea caruia ea se desfacea?Austriacul, dadea tarcoale la holar, o-ferind fel de fel de combinatii arhiducalesi vasale, specialitatea Casei (ilaritate)? Saupo ate interesul acesta, it aveau acei langiicaridorim a fi, c'aci imprejurarile ne vor facesa fim, vecinii nostri de la Rasarit, cari tri-meteau consulii for speciali5ti in a dadacitinerele natiuni in asa fel Melt niciodatasa nu poata umbla pe picioarele lor? Tre-buie sa spunem in aceasta privinta, oricatam recunoaste ca, data lucrurile nu s'auschimbat in: cancelariile rusesti, s'au schim-bat in constiinta de interese pe cari Rusiile au astazi trebuie sa recunoastem ehdiplomatii Rusiei din veacul al XVIII-lea auavut .totdeauna talentul de a creste natiu-nile ortodoxe, cum crest tigancile pe schi-,lozi. (Ilaritate). Asemanarea e perfecta, pen-tru ca aceste natiuni nu erau copiii Rusiei,ci copiii allora, ajunsi in mainile Rusiei casa ramand totdeauna cu picioarele moi.

Ei bine, evident ca n'avea interes niiciRusia sa creeze o Serbie. Atunci, va zicecineva: au lost carturarii: ei an facut carp