m 70- Braşov, Joi 2 (15) Aprilie n. 1915.

abonamentul

:'F* eb an . . . 2 4 { 'á t

?* o jnm. dé na 1Ş w ?u irai hsai. . . 0 „

Péníru România ş! »SrftînăiaSa :

H on z'& . , , 40 tel. ?e o Jaja, de »a 80. ,,

CI&1F3X X". 228 ZIAR POLITIC N A Ţ IO N A L .

N S D AO T I A ÎM AÖWMNI9TRAT«*

Str. Prundu|uLNr,t5

INiSJSKAÜJCLS ,*• tîţimaac la adulai«* SŢafi«. Pseţolf dajpA ţarii

fi Í27QÍJ&Í&«

iáRauscríö.el# nu *• Jjb- aapofeifc.

IftUI 35

Patruzeci de ani de Arhierie.Un jabileu.

In Dumineca Tomii, ziua când s’au deschis sinoadele bisericei gr. or. române dift arhidieceza Srbiiului şi dieceza Aradului, s’au împlinit patru decenii, decând I. P. S. Sa Ioan Me{ianu, veneratul arhiepiscop al Transilvaniei şi mitropolit al bi­sericei gr. or. române din Ungaria şi Transilvania, a fost întronat ca episcop în scaunul episcopiei Ara- dane.

Acest moment atât de rar în via{a unui arhiereu al bisericei noastre a fost un binevenit şi fericit rilej pentru deputaţii sinoadelor din ibiiu şi Arad, ca să prezinte oma­

giile lor. I. P. S. Sale Mitropoli­tului Ioan. La urările de bine şi fericire, cari s’au adus de toţi ve­neratului Mitropolit al bisericei gr. or. române, care poate privi cu deplină satisfacţie la un şir de fapte frumoase săvârşite spre mări­rea bisericei sale, ne alăturăm şi noi din toată inima.

„La mulţi ani Stăpâne“!Sibiiu, 13 Aprilie n.

Vă trimit frumoasa vorbire, cu care domnul A ndreia B ârseana , presi- dentul »Asocia fiuniu, a felicitat Dumi­necă, din încredinţarea şl în numele domnilor deputaţi sinodali, pe Exce- lenţa Sa, Inaltpreasfiaţltui Domn Arhie­piscop şl Mitropolit al nostru Ioan M e- ţianu, din prilejui împlinirii anului al patruzecilea de Arhierie. D-I A. Bâr- sennu a spus urm ătoarele:

Vorbirea d-lui A. Bârseanu.Excelenţa Voastră, Înalt prea­

sfinţie Părinte Arhiepiscop şi Mi­tropolit!

Dela introducerea vieţii noas­tre constituţionale bisericeşti s’a -fă- cut obiceiul, ca, de câte ori se în­trunesc eorporaţiunile legiuitoare ale bisericei, membrii lor să se înfăţi­şeze înaintea cârmuitorilor duhovni­ceşti, ă Arhiereilor, ca de o parte să arate încrederea, stima şi vene- raţiunea, ce le au ţaţă de dânşii iară de altă parte să dea expresiune Si ntimentelor lor de alipire faţă de biserica noastră strămoşească.

Urmând acestui frumos obicei«, am îndrăznit şi noi, membrii ai Si­nodului arhidiecezau abia întrunit, precum şi ai Consistorului arhidie- cezei Transilvaniei, să venim înain-

! tea Excelenţiei Voastre, în tocmai* cum fiii cei buni se adună în jurul ! părintelui lor mult iubit, ca în chi- ; pul acesta să aducem prinosul sen­

timentelor noastre de iubire şi de­votament atât faţă de instituţiunea sfântă a bisericei, cât şi faţă de per­soana Excelenţei Voastre, ca condu­cător vremelnic al acestei sfinte in- stituţiuni.

Cu* deosebire în împrejurările grele de astăzi, când tronuri şi sta turi se clatină, când sângele ome­nesc curge şiroaie, când nu ştim, ce ne va aduce ziua de mâne, sim­ţim o trebuinţă imperativă a ne grupa In jurul bisericei noas re strămoşeşti şi a conducătorilor ei, în tocmai cum puii de potârniche se adună sub aripile ocrotitoare ale mamei lor în vreme de primejdie.

Da, la sânul mângâietor al bisericei noastre naţionale aler­găm cu toţii, la sânul acelei bi­serici, care ne-a ocrotit de atâtea ori în vremuri grele şi care ne-a mântuit tot ce avem m ai scump în această lume: limbă, tradiţie şi obiceiuri, cu un cuvânt, întreagă fiinţa noastrî etnică, -• căci cine altul, decât ea, va putea alina atâta suferinţe, va putea svânta

; atâtea lacrimi, va da mână de ajutor atâtor mame nemângâiate,

: atâtor văduve şi atâtor orfani, ră- : moşi fără nici u n spH jin ; cine ! altul, decât dânsa, ne va întări şi ! ne va îmbărbăta, ca să trecem ; peste aceste clipite de greu cum- ; pănă ?..,

In adevăr, dacă credinţa reli- : gioasă este o necesitate şi un bine i nepreţuit pentru om, v rioara ei se cunoaşte, se simte mai bine în astfel

i de clipite.Când întreagă lumea ne pă­

răseşte, când întreg pământul pare- că se sguduie din vechile i te­melii, Dumnezeu este mai aproape de noi.

La el deci vom alerga, în sânul bisericei lui vom căuta scă-

i pare, la sânul acelei mame bune, care ne mângâie şi ne povăţueşte

. pe calea cea dreaptă delà leagăn* până la sicriu. Şi faţă de această* bună mamă ne vom simţi cu atât ' mai legaţi, cu atât mai alipiţi, cu ; cât ne vom da seamă mai bine

— Urmare şi Fine. —— Te rog să’mi dai pace, căci pe

firmă.. . .— Pe urmă?— Pe urmă’ţi dau drumul peacl’n-

coto.Gând se convinse că în cazul când

nu-şi va schimba tactica, şi’n general felul lui de a fl - nu 'şi va afla ie" ricirea dorită ; deci, vocea aproape im­perativă şl ascuţită ca cari îi pusese în­trebările, pe-un ton sarcastic şi ironic — îi devenise repentin o voce moale, răguşită chiar ce abea se putea auzii.

— Dşoară Fiorico, eu nu te mai Înţeleg! V’a trebui să înebunesc.. E insu­portabil. A s ă vară erai încă aşa dră­guţă cu mine; mă lăsai să’ţi strâng Uneori mâna să-fi şoptesc cuvinte dulci şi pline de farmec — ş’aeum nici nu­mi dai cei puţin atenţia ce se cuvine ; zău, mă mir cum de nu înebunesc odată....

— Nu se rentează — de altfel cum crezi...

— Purtarea dtale faţă de mine se schimbă deodată cu anotimpurile, astă vară erai încă caldă, toamna răco­roasă ş’acum îngheţată...

— Nuvrem ea’mi schimbă firea, poţi fi sigur.

— De-odată cu căderea frunzelor Vin toate,

— Nici cu căderea frunzelor...— Natural — zise el c’o vădită

ironie nu cu căderea frunzelor, ci cu sosirea poştalelor din.tabără sigur...

— ŢKaşi recomanda să laşi vi- i ţurile nesărate la o parte; nu se po<- i trivesc în vreme de război. Da, îţi măr- i turisesc, astă-vară încă’mi plăceai mi~ai ■ impus prin cinismul şi blazarea Dtale,

dar acum toate s’au sfârşit. Toţi pleca, ad io .. . . păcat de orice vorbă.

Tăceau amândoi. Li viu privia în * tăcere faţa înroşită de ciudă a Flo- i richi şi pare-că o nesfârşită amărăcune îi îneca respiraţi». Apoi numai ca s’o necăjească, începu să fredoneze în cet: »Mai am un singur dor..

— Ce ’nseamesză asta? — întrebă ea ca muşcată de şarpe.

— Aceasta însemueaza, că şi eu i sunt prietin cu Ionel, care mi-a poves­tit ultima dorinţă a iui Traian, că în

: cazul când va calea, să-ţi cânte sub fereastră un taraf de lăutari, romanţa favorită. Intr’adevăr e foarte romantic. Sublim chiar!

-----Te rog slăbeşte-mă cu obser­vările Dtale răutăcioase, dacă voeşti să te mai pot suferi pe lângă mine.

Tninta lui Liviu îi bătea cu putere

de bunătăţile e i ; iară faţă de slujitorii ei vrednici vom avea cu atât mai multă stimă şi dragoste.

Intre aceşti slujitori ne-am de­prins a Te socoti şi pe Exce­lenţa Ta.

De .patruzeci de ani, de când Ţi-a fost dat a purta cârja arhie­rească, ai dovedit că nutreşti în inimă credinţă în Dumnezeu şi alipire ne- clătită faţă cu biserica strămoşească.

Trăind în tinereţă şi în vârsta primă a bărbăţiei în apropierea şi în tovărăşia bărbaţilor mari, cari au pus temelii nouă şi trainice bisericii noastre naţionale, Excelenţa Ta ai avut prilej a le cunoaşte gândurile şi vrerile, şi ajuns mai târziu în lo­curile din fruntea ei, Te-ai hotărât a urma mai departe lucrările lor în­tărind şi apărând fără preget Sionul nostru românesc.

Mai întâiu în de Dumnezeu pă­zită dieceză a Aradului, timp de 24 de ani, ai desvollat o activitate ne­întreruptă, contribuind la reorgani­zarea, acestei dieceze şi la înzestrarea ei cu toate întocmirile mai de lipsă.

Când apoi Pronia dumnezeiască, prin voinţa poporului nostru cre­dincios, Te a ridicat în fruntea în- tregei noastre provincii metropolitane şi totodată în fruntea arhidiecezei noastre transilvane, cercul de acti­vitate al Excelenţei Tale s’a lărgit, crescându-Ţi deodată cu rangul şi răspunderea aihierească.

Excelenţa Ta însă Te ai arătat vrednic şi de această nouă treaptă, cea mai înaltă în organismul bisericii noastre naţionale.

Nu este dat nouă, contimpo­ranilor, a judeca şi a preţui după merit lucrările Excelenţei Tale, de când Provedinţa dumnezeească Te-a adus în mijlocul nostru, încredin- ţându-Ţi cea mai înaltă vrednicie în sânul bisericii, şi până in ziua de astăzi, când, pe lângă mitra sfinţită, pletele venerabile arginţii împodo­besc creştetul Excelenţei Tale; ar ceasta o va face mai târziu istoria nepărtinitoare.

Cu toate acestea, nu cred să fie vreunul dintre noi sau din în­treagă provincia metropolitană, care să nu recunoască că activitatea neo­bosită a Excelenţei Tale nu Te-a pă­răsit nici chiar până la această etate înaintată şi care ne poate servi ca pildă vie nouă, celor mai tineri, — devotamentul pentru biserica noastră strămoşească şi priceperea şi iscu­sinţa, cu care ai condus naia acestei

biserici prin atâtea valuri şi printre atâtea stânci primejdioase.

De asemenea cu toţii trebue să recunoaştem, că activităţii, priceperii şi energiei Excelenţei Tale avem să mulţărnim înfăptuirea câtorva insti- tuţiuni plănuite şi în parte iniţiate de vrednicii antecesori ai Excelenţei Tale. Amintesc în prima linie cate­drala, care va vesti în toate timpu­rile devotamentul şi zelul pentru bi­serică al Excelenţei Tale, precum şi seminarul renovat, care va adăposti până la împrejurări mai bune, în condiţiuni cu mult mai favorabile ca până acum, tinerimea noastră stu­dioasă în ogorul bisericii şi şcoalei noastre naţionale.

Astăzi deci, când, cu vrerea lui Dumnezeu, se împlinesc 40 de ani, de când Te-ai învrednicit a primi darul arhieriei, venim cu toţii, preoţi şi mireni, membri ai sinodului şi ai Consistorului arhidiecezan, şi-Ţi aducem, Inaltpreasfinţite Părinte, omagiile noastre de recunoştinţă pentru tot binele făcut poporului nostru In cadrele bisericii noastre naţionale.

Facă Cerul, care Te-a ţinut până la această frumoasă vârstă de pa­triarh „întreg, cinstit, sănătos“, ca firul vieţii Inaltpreasfinţiei Tale să se lungească până la limitele ex­treme date nouă muritorilor pe acest pământ, spre binele şi fala bisericii noastre naţionale şi a credincio­şilor ei.

Trăiască Excelenţa Sa încă mulţi şi fericiţi a n i!

Omagiile diecezei Aradului.A ra d 12 Apiilie

Eri s’a deschis sinodul diecezei Aradului In dfscjrsui său de deschi­dere P. S. Sa episcopul Ioan /. P a p a a ţinut să releveze marele eveniment în viaţa bisericii gr. or. române — jub ileu l de pa truzeci ani de arhierie a P. S . S a le M itropolitului Ioan Meţianu — prin următoarele călduroase cuvinte

, subliniate de aplauzele deputaţilor si­nodali aradani:

...înainte de încheiere^ acestui cuvânt de deschidere, folosesc pri­lejul de a vă pune în vedere şi alt eveniment, care tocmai acum este de actualitate şi anume acela, că în Dumineca de astăzi, se împlinesc patru decenii, de când Excelenţa Sa, Inaltpreasfinţitul D. Ioan Me­ţianu, actualul arhiepiscop al Tran­silvaniei şi metropolit al bisericei noastre din Ungaria şi Transilvania,

a foât întronizat ca episcop în sca­unul episcopiei noastre ara dane.

Acest fapt împlinit, este demn de deosebita noastră atenţiune, şi s’ar fi cuvenit să-l sărbătorim în cadre atât de largi, pe cât de iar este In biserica noastră însuş eveni­mentul acesta.

Era şi de dorit o atare sărbă­torire, când am fi folosit prilejul binevenit spre a depune în persoană omagiile bisericei noastre vii, a cle- rului şi a poporului din această die­ceză, şi a da expresiune cu graiu viu devotamentului nostru curat, şi când spre semnul vădit ai recunoş­tinţei şi mulţumitei noastre de pă­rintească păstorire în decursul de un pătrar de veac, i-am fi prezentat cu solemnitatea cuvenită şi icoana sadurilor, ce ni a lăsat moştenire ; saduri, cari având timbrul monu­mentelor „aere perenius{<, vor fi şi pentru veacuri îndepărtate precum sunt şi astăzi, tot atâtea mărturii

• grăitoare despre zelul şi activitatea rară, desvoltată în cursul arhipăsto* rirei Sale, pe toate terenele vieţii noastre bisericeşti, şcolare şi eco­nomice.

Considerând însă, că vremiJe nu au fost prielnice pentru o atare sărbătorire, rămâne, ca Ven. Sinod să afle modalitatea de a participa în altă formă potrivită la acest

; jubileu al capului bisericei din me- tropolia noastră ortodoxă română din Ungaria şi Transilvania.. “

*înainte de constituirea sinodului

părintele protopop G h ţrasim S ârba a făcut următoarea propunere, care a fost primită între manifestaţii vii la adresa I. P. S. Sale Mitropolitului Ioan Meţianu :

„Sinodul eparhial al Aradului, întrunit astăzi în prima şedinţă a sesiunei sale din anul 1915, a luat la cunoştinţă, cu multă bucurie, că azi se împlinesc 40 de ani, de rând Exceienţia Voastră aţi fost introdus în scaunul episcopesc al a cos-ci eparhii.

Darul deosebit al marekfi D-zeu, care V’a învrednicit să purtai îi.ap de atâtea decenii toiagul arhieresc şi până la adânci bătrâneţe să câr­muiţi cu adevărată chemare şi rară înţelepciune biserica strămoşească naţională a Românilor din Ungaria şi Transilvania, ne dâ doritul prilej a Vă prezenta omagiul nostru şi mulţumită noastră sinceră şi adânc simţită pentru ocrotirea aproape un

)a gândul ce i se strecură prin minte. O Doamne, se gândea, că dacă a’ar în­tâmpla ca omul acela să cadă în r§s- boij atunci... atunci toate-ar merge de minune C’o siguranţă şi-o vădită «rău­tate diabolică, lăsă să i se întrezărească în colţul gurei Cjîui raclate, acel obiş­nuit râs sarcastic ce-i caracteriza faţa,

;şi zise numai atât:— Sărmanul b ă ia t. ..Iarăşi trecu un interval de tăceie,

«căci,amândoi se gâadcau la acelaşi lucru, fle-care însă In felul lu i : Florica c’o nespusă durere’n suflet, care-i făcea

: să? sim tă o adâncă aversiune pentru aeest om vanitos şi egoist, pe rând Liyiu ca o hienă ce’?i pândeşte prada de care’j sigură câh v’a pica în mână.

Afiirâ, sub ferestrif, între viţa uscată, un foşnet neobişnuit de pi-

«cioare l«d făcu să se trezească din re­veria în care căzuseră. Ferestriie erau inapte şi nu se putea vedea în parcea de unde venea mişcarea. La un moment dat, coardele a cinci-şase violinî vibrau melodios, plângător în tăcerea misteri­oasă în care părea înecat întreg caste­lul. Era ultima dorinţă, executată de taraful lăutarilor, prin care’şi lua adio pentru totdeauna, nefericitul T raian: »Mai am un singur dor«.

Admirabilă scenă pentru o piesă

de teatru, tabloul înfăţişat. Afară sub L restrii, ultima serenadă a eroului iubit, înlăontru durerea nemărginită a fetei şi privirile fulgerătoare ale egoistului, ce c’o privire scrutătoare învăluia în­treg corpul fetei, înmărmurită cu spaima şi durerea ne-aşteptată; cal iub t în­fruntând nenumăratele ne-ajunsuri ale războiului, fugind şi fermdu-se dinaintea gioiBţfeior, luptând cu moartea cea necruţătoare; cel cu care astâ-vară jucau pârtiile de »Te«»nyis< şi ţeseau atâtea visuri ce ie credeau realizate; apoi mobilizarea, care a spulberat ori ce vis legat de-o speranţă; a răsfirat muzica dumnezeiască, melodioasă a sufletu'ui îndrăgostit. Florica — ca o floare, ce nu mai are nkn un razim în bătaia vântului ingrat, asculta nedu­merită, cu capul sus, aţlntindu şi privi­rile spre fereastra de uncie veneau ari­ile muzicei, ceb rupeau pare că la fie> care strofă câte-o coardă dm inima ei sensibilă. Doamne, câte simţăminte, câte ii' zii nitcic'te, câtă desperare pu­teai ceti din felul cum SB’nfâţişează a- ceastă dureroasă scenă. înaintea mesei

i sta Liviu, pe a cărui faţă era întipărită i întreaga iui viaţă amară ce pare a fl sdrobită cu totul într’un pumn de mo-

«ta), încleştat sâ nu se mai deschidă; cum priveşte ia fata cu speranţa omu-

. lui, C2 simte o vădită bucurie ia des­

perarea fetei, pe care o iubea, o adora. . .

Muzica încetă şi*o tăcere mor­tală învălui din nou, odaia îndoliată. Liviu, însufleţit, cu faţa radioasă, î-i puse mâna pe umărul fetei, şi c’o voce,

:ce trădează vădit siguranţa triumfului,, î-i zise :

— Seu im pa m ea ! , . .Un strigăt de desperare e răspun­

sul acestei agrăiri, o uitătură despre- ţuitoare din OihiLîmpăinjeaiţi de ia* crimi — ş’apoi un plâns cu sughiţi ri dese, ce’i înecau respiraţia — poten­ţează esasperarea ei.

Liviu surpr ns da acest adânc doliu, venit pe neaşfepfete, Ja care nu era da ioc pregătit, căci nu ştia câ acest cadet ar fl putut sădi atâta iubire în

i inima aceste fata gingaşe, se oonvin>e <leC', câ toate’s îezadar, nu v’a mai

,putea b ite ia porţile acestei inimi, cari 's’au închis pentru ori-ce altă iub re pământească. Fără a zice vr’un cuvânt,

,eşi încet,,ne-auzit sau simţit de cipşva.Ferdelele se lăsau încetişor la fe*

,raatrile turnuleţelor, , ce păreau şi ele îndoliate de tristul eveniment ai z ile i.

Cassiana,

Pagina 2. G A L E T A T R A N S I L V A N I E I * Nr. 70— 1915.

sfert de veac a acestei eparhii, prin | păstorirea Excelentei Voastre. j

Sadurile nobile, ce cu adevărat zel apostolic a-ţi semănat aici, au crescut, s’au întărit şi fructele lor dulci şi mângâietoare de-o parte asigură şi fortifică cultura noastră naţională, de altă parte prin ocroti­rea materiala a statului preoţesc, dau adevăraţilor păstori ai acestei eparhii îndemnul îndoit, de a-şi îm­plini cu sfinţenie misiunea întru în­grijirea sfintei biserici.

Istoria nepreocupată va aşeza faptele Excelenţei Voastre la locul cuvenit măsurei lor, iar noi, cei de acum, cari în mare parte am fost martori fiărr ântărilor din epoca bi­necuvântatei cârmuiri a Excelenţei Voistre, privim cu mulţuaoire şi recunoşt Mâ bunătăţile, de cari ne a împâr ărjit » âstorire* Excelenţei Voas tre în această eparhie şi dio întregul sufleiuiui uos’ru rugăm pe Atotpu­ternicul Dumnezeu, să Vă dăruiască mulţ< mirea atletului şi încă mulţi ani de mecuvăntată păstorire cu sănătate“.

Cor.

Sinodul arhidiecezan.Sibiiu, 12 Aprilie n.

Şedinţa a doua.S’a ţinut Luni, în 12 Aprilie n.

President I. P. S. Sa, Arhiepiscopul şi Mitropolitul loan Meţianu, rotar de şe ­dinţă Dr. George Proca.

Notarul Mateiu Voileanu ceteşte procesul verbal ai şedinţei prune, care se autentică.

Urmează rapoartele sefţiueei în­credinţate cu verificarea deputaţilor si nodali, la numele secţiunei IV. p on n e raportorul Dr, loan Şench^a ver ficarea tuturor deputaţilor sinod*«», du* cier şt mirens, aleşi în cercurile electoral» I-V, cu escepţia deputatului din cier, ales In cercul Deva, Romul Aibu, » <âr* i alegere es*e atacată prin protest. Se verifică toţi, iar actele d'pui;t«>«ui din cler Rouaul Aibu.Be preda« c misiunii verificatoare, care se va a ege

In numele secţ unei prune propun« deputatul şi raportorul Io n 1. Lâperfatu verificarea tuturor deputaţilor al« -i lo certurile eiecio ale Vi-X, u escepţiun* man< at< lor aia ate p> «o pr t, ano*oe ai üt pui ai ului mir''au Dr. Turn* leuci u ales in *« r« iu H * i uu-u $• ai t -i- tuiu« Ur. bun K< du, nes î > o ic u i Z* rai U u . Ac ©ie r* 1 -i «luare i» ungerea dej.ui& fior ae«stu«a, cu mandate ata­cate prin protest, se voi pre *a corni hui i ver̂ ficat oare, iar < e depuraţi an*?» in cercurue Vi-A, se demară ve­n i c ţi.

In numele sec iunei a doua pro­pune iauortorul Lr. George Proca verifi­cai ta tuturor deputaţii«»« »iuodftp, aleşi îu «.ercur le electoral« XKXV. Protestat nu e nici un mandat. Se declara veri ficaţi toţi deputaţii din aceste cercuri.

In fine în numele secţiunei a treia propune raportorul Dr. Augustin Bodea verificarea tuturor deputaţilor sinodal, aleşt în cercurile electorale XVi XX. Proteste n’au intrat. Se declară toţi verificaţi.

Sunt deci verificaţi 57 deputaţi, iar trei mandate sunt atacate prin protest.

Urmând alegerea comisiunilor, şe ­dinţa se suspmde pe zece minute, pentru consultare, iar după redeschidere, de­putatul Lazar Triteaau propune şi si nodul alege biroul şi comisiuniie astfel:

B iroul se compune din domnii deputaţi : Mateiu Voiieanu şi Lazar Trl- teaou din cier, şi din mirenii Dr George Proca, Dr. Pavel Roşea, Dr. Silviu Dragomir şi Dr. loan Mateiu.

In comisiunea verificatoare se aleg următorii : Romul Furduiu, Vasile Gan şi loan Hamsea, din cler, şi mirenii Dr. Vaier Moldovan, Dr. loan Papp, Dr. loan Şenchca, Victor Tordăşian, Dr. Zosim Chiri op şi Dr. Lucian Borcia..

In comifeiunea organ iză to a re se aleg următorii : P. C. Sa, Arhimandritul Dr. Ilarioij Puşcariu, P. C. Sa, Proto- sincelul Dr. Euseblu R, Roşea, Nlcoiae Ivan, din cler, şi mirenii Parteniu Coa­ma, Vasile Almâşan, Dr. Nicoiae Comşa, Nicolae Garni u, Dr. Vasile Preda şi Or. loan Popeţjcu.

In eemiisiuuea bisericească se aleg urină tor ii : S rgiu Medeao, u r . Vastle Saftu, Teodor H rmann, din cler şi mi renii r. Ni-olau Bălan, Dr. Augustin Bodea, «r Eugen Meţianu, Iosd Puş- eariu, iosit P<pescu şi Gavrii Buzura.

In comisiunea şco lară se aleg ur­mătorii; Dr. loan Stroia, Dr. loan Lu- paş, Grigorie Pietosu, din cler, şi dintre mireni Nicolau Bogdan, Victor Păcală, Virgil Oui ţiu, Nicoiae Sulică, Dr. loan Radu şi Andrei Bârseanu.

In comisiunea financiară se aleg următorii: Nicoiae Borzea, W sPe Da-

T I P

mîan si Demetr'u Moldovan, din cler, şi mirenii loadrm Fulea, Arseniu Via»- cu, Dr. Aurel Vlad, loan de Preda, loanI. Lăpedatu şi Dr. Pîe Beu.

In fire comisiunea petiţionară se compune a -tfe l: Constantin Dianán, Dr. loan Dobre şi Romul Albu, din cler, apoi mirenii Dr. loan Pop, Dr. Toma lenciu, Dr. loan Marghita şl Dr. Oct a vian Vasu.

Fiind alese comisiuniie, din partea biroului se prezintă toate actele însPn- *ate sinodului din partea consistorului arhidiecezan. Se împart între diferitele comis; uni spre studiare şi raportare.

Biroul prezintă rugările următori­lor deputaţi sinodali pentru acordarea de concediu: Vasile Almăşan, pe tre* zoe, G^Ariil Buzura, Virgil Oniüu, Dr. Va<« r Moldovan, Nicoiae Sulică, Dr. Oc- t.avUn Vasu şi Dr. Iancu Meţianu pei,.tre».ga durată a ses»uuii sinodale.

Cv>ncediul se acordă.Ordinea de zi fiind eshauriată

Excelenta Sa, Inaltpreasfinţ’tul Dome A.hiej iscop şi Mstropol t loan Meţianu decUrft şedinţa îrcehe a*ă la oarele U şi jumătate, anunţând şedinţa proximă pe Marti, 13 Aprilie n. ia oarele 10 fiúi ineaţa.

Şedinţa a treia.S’a ţinut M a*ţt, î * 13 Aprilie nou.

President I. P. S. Sa, A«h episcopul ş* Mitropolitul loan M eţianu , »«ofcar de şe­dinţă D r. P a ve l R eşca . ş d ina se des­chide ia orale 10 dimineaţa, cetindu-se procesul verbal.

Deputaţii sinodali Arseniu Vlaicu şi Dr. Nicoiae Bălan cer concediu pe câte trei zile. Se acordă. O petiţiune în trată la sinod se predă comisiunei petiţionare.

înirându-se în ordinea de z», co­misiunea verificâ toare , constituită sub presidenţia deputatului Hornul Furduiu, raportează prin referentul Dr. loan Şeacbea, cumcâ deputatul sinodal Dr. loan Marghita şi-a prezentat ulterior credenţionaiul. Comisiunea verificatoare aflânrîu-1 întru toate în regi lâ, propune verificarea. Sinodul declară verificat pe deputatul Dr. loan Marghita.

Alegerea deputatu i din cler al cercului electoral D eva , R«»mul Albu, a fost atacată psin protest. Raportorul comisiunei verifl'âtoare constată însă, că protestul a intrat cu întârziere ia oonsistorul arhidiecezan şi a tfei nici din acest motiv uu poate fi luat în considerare. Dar mai ales nu poate fi *uat în considerare, fiind cu totul ne bazat. Motivul, că o parte din preoţi au luat angajamentul înainte, într’o confe­rinţă, d-sore un«*dui cum au sâ voteze şi apoi motivu», că fiind vremea rea, s ’au prezentat prea puţ ni preoţi la ale­gere, nu p *t fi Ujote în con^derare, fiind lipsite >.e tem nu 1 gal. Propune deci verifl-area nepătatului din cl»«r Romul A*bu Sinod d îl declară verificat.

Aceiaş raportor comunică, cumcă mandat««! deputatului mirean, al s ir» cercul eleata ra l o l Haţiegutui, Dr. Tom« lenciu, ademenea a <ost atacat prm protest, pe motivul, că s’au făcut iro- gularitâţ' ia scrutin iu. Comisiunea ve riUrătoare a constatat din acte, că < u adevărat, câteva protocoale au fost res­pinse voturile din e>e nu au fost luate în considerare, dar cu dreptate, p^n- trucu protocoalele erau defectuoase. Pro­pune deci verificarea deputatului Dr. Toma lenciu, iar în contra pre ţ*lor, cari au c« mpus în mod defectuos te ­tele de alegere, propune introducerea cercetării disciplinare şi pedepsire a lor.

Se naşte discuţie. Vorbeşte D r. Aurel Vlad , car^b&sat pe statutul orga­nic, nu «fU defect în protocoalele respinge per trocâ maneităţile din ele le stabi leşte regulamentul, care însă, stând în contrazicere cu statutul organic, e nul, nu poate fi respectat, Propune să fie declarat de ales candidatul Nicoiae Ma- crea, care a întrunit majoritatea votu­rilor, socotindu-se şi cele respinsa.

Deputatul Rom ul Furduiu răspunde, că regulamentul e o întregire, o expli­care a statutului organic, cu care nu s*ă în contrazicere. Ptedeazâ deci pentru propunerea comisiei.

Deputatul Vasile D ăm ian face pro- pu ere mijlocitoare: să se ţină verifi­carea în buspens şi să se ordoneze in­troducerea cercetării, pentru stabilirea adevăratelor stări de lucruri.

Deputatul N icoiae Q aroiu combat^ părerile deputatului Dr. Aurel Vlad ş* pledează pentru acceptarea propunere! comisiunii.

P. G. Sa Protosincelui D r. Euseblu R R aşca e pentru acceptarea propune- rti deputatului Vasile Dâmian.

Deputatul Victor lo rd ă ş ia n u e pentru întroducer* a un i c rcetări se ­vere, In toată priv nţa, în toate di­recţiunile.

Deputatul loan de P reda e pentru acceptarea propunerei deput»*ulm Va- sUe Dămian. Mai vorbeşte D r. Lucian B orcia , apoi raportorul D r. loan Şen- chea% care cere respingerea propuneri- I lor făcute şl acceptarea propunerii co- |

misiunii, şi D r. A urel V lad , care îşi apără punctul său de vedere.

Excelenţa Sa, Inaîtpref pfinBtul Ar­hiepiscop şi Mitropolit loan M eţianu , constată cu adâncă durere, că se vor­beşte în felul cum s’a vorbit despre regulamentul, care e întru toate con- sunător cu regulamentul*votat din par tea congresului, suprema noastră cor- poraţiune legiuitoare. Regulamentul are deci putere de lege, şi fiecare e dator sâ-1 respectez© şi să se supună dispo­ziţiilor cuprinse in el, căci altcum s’ar introduce anarhia în biser că.

In chestie personală vorbeşte Dr. Aurel Vlad, apoi vorbeşte raportorul Dc. loan Şenchea, iar p ru d en tu l pune la vot propunerea deputatului Dr. Au­rel Vlad, care cade. N’a votat ni me pentru ea. Se pune apoi la vot p ro p u ­nerea depu tatu lu i Vasile D ăm ian , care se prim eşte. In chestia alegerii de al do lea deputat sinodal mirean în cer­cul electoral al Haţegului se ordonează t ercetarea.

(Va urma'«.

SITUAŢIApe câmpul de răsbotu.

Azi dimineaţă am primit delà bi­roul de presă a( prîro-mmistrulo* ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice;

Situaţia în nordul monarhiei.

B udapesta 13 April. — Din mareie cartier general ai nostru se comun că oficial cu data de azi :

Ofensiva Ruşilor în C a r p ă ţ i , care ţine cam de ia 20 Martie, s’a oprit pe întreagă linia. După ce în luptele îndârjite delà Paşti am za- dârnicit încercările forţelor mari duş­mane de a ne sparge rândurile în valea O n d a v e i şi a L a b o r ţe i , duş­manul a încercat din nou sâ îna­inteze în C a r p aţii p ă d u r o ş i , pre­cum şi pe ambele laturi aie pasului U zsok. Şi aici însă am respins în zilele din urmă toate atacurile ru­seşti cauzând duşmanului mari perderi.

Dealtcum situaţia e neschimbată.Generai de divizie H ôfer , 1« c- ţfitorul şefului de Rtat major.

Pe frontul anglo-franco- ruso-german

Berlin 13 Apnl. — Buletinul ofi- c!al al marelui cartier general german e pentru azi următoru :

P e c â m p u l d e o p e r a ţ i i d e là v e s t . Francezii afirmă, că au aruncat asupra oraşelor O sten de şi B r ü g g e 150 de bombe. Adeoărul e, că cu totul 9 bombe au căzut în regiunea Ostendei, precum şi asupra oraşului Brügge, fără de a ne cauza ceva pagube.

Drept răspuns noi am aruncat apoi bombe din belşug asupre loca­lităţilor ocupate de Englezi: O p e r in g t B o u s e b r o u g h şi Ç assel.

La B e r r y -a u -B a c Francezii au pătruns azi noapte într’unul din tranşeiele noastre, dar i-am respins imediat. Spre ost delà R h e im s am zădărnicit uu atac al aviatorilor duş' mani. Spre nordost delà S u ip p e s duş­manul a întrebuinţat iarăş bombe cari produc gazuri ameţitoare. InPe M a a s şi M osele Francezii şi-au con­tinuat atacurile pe unele Jocuri cu violenţă, dar fără succes. La M a i- s e r e y , spre ost delà V e r d u n , am zădărnicit azi dimineaţă prin focul nostru trei atacuri duşmane. De o asem nea soarte s’au împărtăşit şi atacurile, pe cari Francezii le-au în­dreptat azi la amiazi şi seara în contra noastră la M a rch ev ille spre sudvest delà Maiserey, unde duş­manul a băgat în foc forţe mari. Am respins iarăş ofensiva franceză pe frontul M a r c k e v ille -M a is e r e y cau­zând duşmanului perderi foarte greie. La B o is d e - P iè t r e sedau ziua noaptea lupte îndârjite, in cari câştigăm teren cu încetul. Spre sud delà H a r t - m a n n s w e i le r k o p f am respins asea/â un atac francez.

P e c â m p u l d e o p e r a ţ i i d e là o s t: La ost situaţia a rămas nes­chimbată.

Pastile răniţilor români din spitalele Braşovului.— Dare de samă. —

— Fine. —

Colecta doamnelor V. Micula, Octavia Stinghe şi a d şoarei A- ron făcută în Cernat *

B ani dăruiţi N. N. 10 cor., Octa- vian tíimtion 5 cor., P. L. Munteanu 2 cor., M. Ardelean 40 fii., N. Giuglea 1 cor., N. Rosculeţi 20 fii., G. Stoian 2 cor. P. P. Proca 2 cor., G. Vineş 10 fii., I. Moroianu 40 f ii , M. Solomon 30 fii., E Carabelea 40 fii., Vasil e Pascu 2 cor., G. Visoiu 1 cor., R. Nistor 30 fii., R. Stoian 20 fii., M. Costorcea 10 fii.. P. Tanase 20 fii., N. Oancea 1 cor., Lao­laltă 2 8 cor. 6 0 f i i .

Ouă s’au dăiu't de cătră: M Cos­t a 10 P» Tomoşoiu 10 M. Filip 10 G. Radu 6 N. Puiu 4 S. Ghilinţă 6 T. Fi- ' lip 12 N. N. 4 N. Rosculeţi 6 I. Jalea 6 G. Vme$ 2 M. Sosomon 2 V Pascu 6 i. sareseu 2 I. Vi«soiu 4 Radu Nistor 20 Maneiu 2 M Cost«*rcea 2 M. Polea 8 P. Tânase 2 I. Munteanu 2 C. Vâsioiu 2 M Munt*ao 2 I. Ourea Pasvu 8 S. Urangă 4 Laolaltă 126

Colecta aceloraşi dame fă­cută in Satulung :

B an ii: Petru L;ii«â preot 5 cor., M. Radu Butu 2 cor., 8 . Luca 2 cor., Victoria Moldovan 2 cor., E. bu,u 1 cor., G. Aidea 1 cor., M Popa 40 tü., I. Bo• e icu 4 cor, N. Pă«*ănia 2 cor., M. Munt» anu 20 fii., S. Per oiu 30 fii., G. Oragos 1 cor., On. M. Omta 60 fiu, G. So u 50 fii., M. Fârcas 1 cor., G. M»n - dai 16 fii., Z. Popoviciu preot 4 cor , N# Boda&nu 40 Iii. Laolaltă 27 cor. 56 fii.

Ouă s’au dăruit de cătră; E. Ruţu 4 E. Nistor 2 1. Aidea 6 I Budeanu i4 M, Simuon 5 I. Ptrsoiu 4 I. Oragoş 2 Ó na M. Ciuta i0 A. Gira 2 Mandai 4 La oi ai ta 53.

I Ţite u V2 kig. făină, M. Ţiţei u1 klg. faină, N. Pascu 1 kig. íámá, S Vadea 1 k«g. fa nă.

Au mai contribuit;-ra P»iuiescu 30 cor. d-na Si-

donia Posro/ici 3 cor. d-ua Maria Gr. Popt.scu 2 cor. d-oa Burea 30 ouă ro­şite şt 17 portocale d-a» MicuL 50 por-* ocale d na Maria Bâdiţosu 2 cor. d*na Pre*cure 70 ouă d*ua Cioriea 500 ţiga-

n-nii Scbütz 1000 ţigarete. D-l preot muitar Virgil Nistor 20 cor. bani trimişi şi priurţ dela administraţia ziaiu ui »Gazeta Transilvaniei,« D-l Di. A. Tib. B eiioom u 3 cor.

D-na P. Saftu, mama părintelui protopop Dr. V. Saftu, a binevoit să pregătească Paştile, cari s’au împăr­ţit soldaţilor români răniţi, iar d na şi d-l Fritz Kotzbacher brutar a pre­gătit şi copt din făina dăruită în mod gratuit 120 cozonaci, cari s’au împărţit intre soldaţii răniţi din spi­talul de rezervă Nr. 1.

Tuturor marinimoşilor donatori precum şi tuturor ştim. persoane, mai sus înşirate, cari au contribuit la bucuria răniţilor noştri de sf. Paşti le esprim în numele răniţilor cele mai profunde mulţumiri.

Braşov 12 Aprilie n. 1915. Virgilia Branisce

soră de caritate în spitalul de rez. Nr. 1.

— 14 Aprilie n. 1915.

Dîstincţiuni. Cu lauda prea înaltă („bignum laudis) pentru ţi­nută vitejeasă în faţa duşmanului au fost distinşi căpitanul B asiliu Popescu din reg. de inf. 97, căpi­tanul N ic o h e Susu din reg. 62 şi sublocotenentul î. r. Alexandru de Mocsonyi din reg. 6 de dragonî.

M edalia de argin t pentru vitejie cl. II. s’a coaferiţ sergentului Nicoiae Che- ţiao si caporalului Nicoiae Grama din reg. 50, infanteriştilor Simon Mudure h loan Păcurar din reg. ă l caporalului loan PMaghi din reg. 62, stegarului M hail Carp, caporalului Longiu Pioscar şi infanteristului loan iov din reg. 63, s-rgeutului major Nicoiae Cojereu şi mf. Nicoiae Marcu dsn reg. 64.

Pentru masa studenţilor romani din Braşov a binevoit se contribu!a«câ d-l D um lfiu N . C ăoăti 'ă ş i so ţia fru­moasa sumă de 100 cor.

Primească marinimoşii donatori sincere mulţumite.

Direcţiunea şcoalelor m edii g r ,-o r . rom .

Avis medical D-l medic de spital D r. A urel D obresc'l ne avizează că plea­că pen ru câteva zile la Pesta în ches­tii militare Rîntoarcerea se va anunţa I prin fo*ie. |

0 conferinţă a preşedintelui Wilson asupra războiului. Din Viena se anunţă: Ziarul »Daily Telegraph» află din New York ce preşedintele Wilson a făcut într’o biserică din Maryland o confe­rinţă asupra războiului, în care a zis între eltele:

Se pare că nişte puteri materiale oarbe de mult reţinute, au fost deslăn- ţuite; totuşi, printre ele se poate dis­tinge impulsul puternicelor idealuri, fără de care ar fi imposibil oamenilor să facă ceea ce se desfăşoară pe câm ­purile de războiu din Europa.

ştiri din România. A pele D unărei sunt fo a r te m ari ş i în creştere continuă. Oraşul Olteniţa este înconjurat de apele revărsate cari s’au urcat până aproape de vârfurile digului. La Turîucaia, Du­nărea s’a revărsat şi a inundat partea de jos a oraşului şi a pătruns în pimniţeie caselor.

— Direcţiunea generală a poştelor, aduce la cunoştinţa publicului, că ad­ministraţia poştelor române s’a însăr­cinat sâ înlesnească schim bul corespon ­denţei te legrafice între p n so i ier ii de r ă z ­boiu ş i crucea roşie dintre A u s tro -U n ­g a r ia de o parte şi k i sia Serbia şi Munte negru d< altă parte. Traficul a- pficabil acestui fel de corespondenţă va fi cei obişuuit pentru telegramele pri­vate.

—Stocul de aur al Bâncei N a­ţionale a crescut în ultimele 10 zile cu aproape 55 milioane lei în aur.

Lucrătorii americani zoresc să se inchee pacea. Din Rotterdam se anunţă: Z a« ui »Times« se re că societăţile de lucrători din New York au luat în ul­timul congres hotărârea să someze sta­tele Europei să sfârşească repede răs* boiul, căci altfel vor iua toate măsurile pentru proclamarea grevei mondiale.

Lucrătorii industriei textile au de­clarat că de când Anglia a oprit expor­tul do produse chimice din Germania în America, numărul celor fără de lu­cru creşte mereu; dacă va mai dura starea aceasta 2 luni, în America vor rămâne numai în branşa textilă 400.000 fie oameni fără pâine. In celelalte bran­şe este aceiaşi situaţiune.

împărţire de pomi pădureţi Sub­scrisul comitet central împarte în mod gratuit 10.000 pădureţi o: eri, 5000 peri, 1000 gutui, 1000 pruni miraboian, 1000 ebeşi şi 800 caişi, sau în total 18.800 pădureţi. Pomfi se impare şi respec'ive se iau în primire, sub îngrijirea dlui profesor tfe economie a seminarului loan O ţoiu cu începere de Vineri 16 Aprilie ou, în grădina şcoalei economici.' a semina­rului »Andreian« din Stra a Hoitz Nr. 5. La împărţire au întâietate membrii Reuniunii noastre şi şcoaleie (ie pomi comunale. Din ace«;- prilej atragem atenţiunea asupra broşurei instructive »D’aie pomărituiui«, sfaturi întocmite de A. Hodoş, ce se vinde cu 25 b «ni s-xemp!aiui. Sibiiu , 9 Apr lie n. 1915. Comitetul central ai »Reuniunii ro* mâne de agricultură«. P ant. Lucuţa preşedinte. Vie. Tordâşianu secretar.

ApOlO-B O. Program pentru Joi şi V ineri: »Femeia goală« dramă din din viaţa artiştilor în 4 acte. In rolul prmcipal artista italiană Lyda Borelli. Mari a Zaii şi împrejurimi (Vederi). Ac­tualităţi de pe câmpul de îuptâ austro- ungar. Cinessino ca ffantomas (Umor.) Frumseţea cu ochi negri. (Umor).

„Pentru sărmanii soldaţi români cărora îi-s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut

lumina ochilor“.In urma apelului nostru din nu­

na eri i trecuţi ai ziarului am mai primit ur­mătoarele contribuiri marinimoase:

Transport din n-rui trecut 1581 c. 66 f.

A dăruit din nou d-nu!Dum. N. şi Elena Câpăţmă . 20 »

La olaită 1601 c. 66 f.

Proprietar :

Tip. Á. Mureşianu : Branisce & Comp.Redactor responsabil : loan Lacea

Concurs.Pe baza articolului de lege LX

din 1913 § 8 se caută un practican t de notar în cancelăria comunei Kisapold (Apoldul de jos). Reflectanţii sunt ru­gaţi a-şi înainta ofertele în scris sau a se prezenta în persoană la subscrisul notar pănă în 25 1. c.

Kisapold la 10 April 1915.(Comitatul Szeben).

Vasile M aşoiu. notar. corn.

O G R A F I A A. M U R E Ş I A N U B K A N I d C E & O O MP . B R A Ş O V ,