SOMNUL (NOTE DE CURS)

x Somnul – este o stare fiziologică periodică, reversibilă, caracterizată prin inactivitate

somatică şi abolirea relativă şi temporară a conştiinţei, consecinţă atât a unei diferenţieri

nervoase, cât mai ales a intervenţiei active a unor mecanisme neuro-umorale complexe.

x Somnul se caracterizează printr-o serie de modificări fiziologice cu o netă predominanţă

parasimpatică, deosebindu-se astfel net de starea vigilă, căreia îi este caracteristică

predominanţa simpatică.

x Determinismul bioritmurilor circadiene veghe-somn para a fi reglat printr-un „ceas

intern”, având o componentă ereditară şi una elaborată în cursul dezvoltării ontogenetice,

în funcţie de condiţiile concrete ale mediului fizic, familial şi social.

x Somnul este considerat un fenomen activ – o inhibiţie activă (nu e un proces pasiv, nu

este o privaţie ce veghe) indusă de centrii somnului activaţi la rândul lor prin mecanisme

biochimice complexe, la care iau parte neurotransmiţători, neurohormoni şi

neuromodulatori.

¾ Activitatea neuronală a creierului în timpul somnului nu încetează ci are aceeaşi

complexitate ca în starea de veghe.

x S-au descris 2 laturi fundamentale ale somnului: (1) somnul lent; (2) somnul paradoxal.

STRUCTURILE NERVOASE IMPLICATE ÎN STAREA DE SOMN

x Se numesc – structuri sincronizatoare ale somnului

¾ Formaţiunea reticulată din trunchiul cerebral;

¾ Sistemul talamic difuz (nespecific);

¾ Structuri din hipotalamus;

¾ Sistemul limbic;

¾ Cortexul cerebral.

� Structurile implicate în somn sunt strâns legate între ele.

SOMNUL LENT

x Somnul lent – este o stare fiziologică caracterizată prin suprimarea atenţiei şi a gândirii,

prin întreruperea relaţiilor cu mediu înconjurător şi scăderea activităţii majorităţii

sistemelor funcţionale, singurele care îşi sporesc activitatea fiind cele responsabile de

inducerea şi controlul desfăşurării somnului.

x Somnul lent e responsabil de odihna propriuzisă a creierului.

x Se caracterizează prin unde lente (frecvenţă mică) de mare voltaj (amplitudine mare) şi

sincrone – unde delta.

x Structuri nervoase implicate

¾ Nucleii rafeului (cea mai importantă structură pentru somnul lent)

– sunt constituiţi de neuroni serotoninergici;

– este alcătuit din 9 nuclei, notaţi cu B1 la B9.

– nucleii B1-B4 sunt localizaţi în bulb, B5-B7 în punte, B8-B9 în mezencefal.

– pentru mecanismul somnului lent cei mai importanţi sunt B3 şi B7.

¾ Unele structuri limbice;

¾ Unele structuri hipotalamice şi talamice;

¾ Cortexul cerebral;

¾ Nucleii caudaţi;

� Nucleii rafeului trimit eferenţe în sens ascendent – prin fasciculul median

prozencefalic – la formaţiunea reticulată mezencefalică, la aria preoptică a

hipotalamusului, la neocortex şi sistemul limbic; eferenţe în sens descendent –

acestea ajung la măduva spinării.

� Inducerea şi derularea somnului lent este determinată în special de activitatea

neuronilor serotoninergici din nucleii rafeului.

x Nucleii caudaţi exercită influenţe inhibitoare asupra motoneuronilor α din măduva

spinării – determină hipotonia musculară din somnul lent.

x Somnul lent se instalează în 4 etape:

1. Etapa adormirii – somn superficial – ritmul alfa scade până la dispariţie; apare şi

se extinde ritmul teta; are o durată de aproximativ 10 minute.

2. Etapa somnului confirmat – persistă undele teta, acestea sunt întrerupte de apariţia

sub formă de salve scurte a unor desincronizări (bufeuri scurte şi neregulate)

numite fusuri de somn; de asemenea apar şi unde în formă de K; are o durată de

aproximativ 15 minute.

3. Etapa a III-a – se recunoaşte prin prezenţa a fusurilor de somn intercalate cu unde

mari şi lente delta în proporţie de 20-30% .

4. Etapa a IV-a – se caracterizează prin prezenţa undelor delta în proporţie de peste

50%.

� Etapizarea este relativă deoarece aceste etape se interferează; aceste etape durează

aproximativ 90 minute.

x Caracteristicile somnului lent:

1. Predomină undele lente, de mare voltaj şi sincrone, grupate sub formă de fusuri.

2. Tonusul muscular este diminuat dar nu este abolit.

3. Pragul de trezire este foarte ridicat.

4. Reflexele somatice sunt reduse.

5. Visele sunt rare şi confuze.

SOMNUL PARADOXAL

x Se instalează la aproximativ 1 oră sau 1.5 ore după adormire – după 1 fază de somn lent;

durează aproximativ 15-20 minute; se repetă de 4-6 ori pe noapte.

x Se distinge de somnul lent prin criterii comportamentale (activitatea somatică şi

vegetativă) şi electrofiziologice.

x Structuri nervoase implicate

¾ Locus coeruleus (cea mai importantă structură pentru somnul paradoxal)

– formaţiune din trunchiul cerebral ce conţine nuclei catecolaminergici;

– alţi nuclei catecolaminergici (mai mici) implicaţi în SP: grupul A1-A4 localizaţi

în bulb, A5-A7 în punte, A8-A10 în mezencefal.

¾ Nucleii reticulaţi pontini;

¾ Nucleii vestibulari bulbari;

¾ Diverşi nuclei din sistemul limbic;

x Între locus coeruleus şi sistemul rafeului există legături reciproce. Legături mutuale

asemănătoare există şi între cortexul cerebral şi nucleii rafeului. Prin intermediul acestor

conexiuni, cortexul cerebral controlează şi este controlat de rafeu, iar acesta din urmă

reglează şi este reglat de locus coeruleus.

x SP apare numai după o fază de somn lent → prin activitatea neuronilor serotoninergici

din nucleul rafeului sunt pregătite condiţiile pentru declanşarea somnului paradoxal.

– Se consideră că şi acetilcolina este implicată în mecanismele de declanşare ale SP.

B Mecanismele serotoninergice şi colinergice pregătesc condiţiile pentru intrarea în

funcţiune a mecanismelor catecolaminergice, care sunt responsabile de desfăşurarea

fazei executive a somnului paradoxal.

x În regiunea caudală din locus coerulaeus îşi au originea fibre descendente adrenergice

care se proiectează în măduva spinării pe motoneuronii α din coarnele anterioare,

exercitând asupra lor puternice influenţe inhibitoare, blocând astfel, activitatea motorie la

nivelul căii motorii finale.

x Caracteristicile somnului paradoxal

1. Desincronizare a EEG-ului şi apariţia undelor teta (mai ales la nivelul

hipocampului) – undele sunt de voltaj redus şi asincrone.

2. Are o componentă tonică de lungă durată caracterizată printr-o activitate corticală

şi subcorticală asemănătoare cu starea de veghe.

3. Are o componentă fazică caracterizată prin descărcări fazice de unde care coincid

cu apariţia mişcărilor rapide ale globilor oculari – REM.

4. Producerea unor descărcări puternice la nivelul punţii, corpilor geniculaţi din

metatalamus – aceste descărcări ajung la scoarţa cerebrală şi intensifică activitatea

neuronilor piramidali.

5. Abolirea totală a tonusului muscular în muşchii scheletici – se datorează activităţii

crescute a sistemului inhibitor descendent a formaţiunii reticulate bulbare.

6. Se produc mişcări lente ale urechilor, a musculaturii feţei, scrâşnirea dinţilor şi

contracţii a musculaturii spatelui.

7. Apar modificări ale funcţiilor vegetative – apar oscilaţii mari ale: ritmului

respirator; ritmului cardiac; tensiunii arteriale.

8. Apar vise bogate coerente; – se consideră că în timpul viselor se produc procese

de reorganizare funcţională a scoarţei cerebrale – se produce o consolidare a

informaţilor formate recent; – nevoia fiziologică de somn paradoxal e legată de

vise.

9. Pragul de trezire este ridicat pentru stimulii indiferenţi şi scăzut pentru stimulii cu

semnificaţie.

x În concluzie, somnul lent se caracterizează printr-o activitate cerebrală scăzută într-un

corp foarte relaxat, în timp ce somnul profund este caracterizat printr-un creier în mare

parte treaz într-un corp realmente imobilizat.

x Privarea de somn are consecinţe clinice nefaste – apar:

¾ Manifestări nevrotice, chiar epileptice;

¾ Tulburări neurovegetative;

¾ Lipsă de concentrare şi de atenţie, scăderea performanţelor.

BIBLIOGRAFIE:

x Carlson, N. R. (2005). Foundations of Physiological Psychology (6th Edition). Ed. Allyn

& Bacon. Boston.

x Kolb, B. & Whishaw, I. Q. (2003). Fundamentals of Human Neuropsychology (5th

Edition). Ed. Worth Publishers Incorporated. New York.

x Kolb, B. & Whishaw, I. Q. (2005). An Introduction to Brain and Behavior (2nd edition).

Ed. Worth Publishers. New York.

http://healthysleep.med.harvard.edu/_i/200.jpg

Nucleii suprachiasmatici

http://slideplayer.com/slide/6617555/23/images/56/Reticular+Formation+Sends+impulses+to+the+cerebral+cortex+to+keep+it+conscious+and+alert..jpg

http://healthysleep.med.harvard.edu/_i/198.jpg

Aria preoptică ventro-medială

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Acetylcholine_Pathway.png/1200px-Acetylcholine_Pathway.png

Calea acetilcolinergică

Calea dopaminergică

https://i.pinimg.com/736x/15/79/18/157918ad58d566f4f15c6663b99af6f0--ap-psychology-the-brain.jpg

Calea serotoninergică

http://slideplayer.com/slide/9431541/29/images/16/Serotonergic+Pathways+in+the+Brain.jpg