Hotărâre 311 2013-

05-29Guvernul României

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Ştei“, judeţul Bihor

Monitorul Oficial al României nr 327 din 2013-06-05

N O T Ă D E F U N D A M E N T A R Ela Hotărârea Guvernului nr. 311 /2013

pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenţi obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Ştei”, judeţul Bihor

Secţiunea 1Titlul prezentului act normativ

Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenţi obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Ştei”, judeţul Bihor

Secţiunea a 2-aMotivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situaţiei actuale

Drumurile publice din România reprezintă o componentă principală a sistemului naţional de transport şi constituie obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Prin Hotărârea Guvernului nr. 947/1990 privind modernizarea reţelei de drumuri existente şi construcţia de autostrăzi în România s-a aprobat Programul naţional de modernizare a drumurilor existente şi construcţia de centuri ocolitoare şi autostrăzi în România. Cadrul general al politicii Guvernului constă în asigurarea şi susţinerea unei infrastructuri adecvate dezvoltării obiectivelor socio-economice prin modernizarea, dezvoltarea şi administrarea eficientă a sectorului rutier, cu accent pe extinderea numărului de autostrăzi, modernizarea şi lărgirea drumurilor existente, construirea de centuri ocolitoare şi a facilităţilor aferente. Impactul social dorit a se obţine prin implementarea proiectului este îmbunătăţirea accesului la resursele şi serviciile comunităţii. Indicatorii folosiţi pentru estimarea abilităţii proiectului de a realiza aceste obiective sunt:

o Îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie;o Reducerea costurilor operaţionale;o Reducerea timpului consumat în trafic.

11. În cazul proiectelor de acte normative care transpun legislaţie

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

1

comunitară sau creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia.2. Schimbări preconizate

Situaţia actuală Înaintea demarării construcţiei de autostrăzi, drumuri naţionale, centuri ocolitoare, poduri şi pasaje în România, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. este obligată să aprobe proiectele de investiţii publice, în conformitate cu art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările și completările ulterioare, şi să stabilească necesarul de fonduri pentru investiţiile care se cuprind în programele de investiţii anuale. Descrierea investiţiei Traseul viitoarei variante de ocolire Ştei – Beiuş se desfăşoară aproximativ paralel cu Crişul Negru – până la km 21 + 420, pe malul drept al acestuia, după care ocoleşte pe la vest localitatea Beiuş, până la joncţiunea cu DN 79, pe teritoriul depresiunii Beiuşului. Suprafaţa estimată a terenului ocupat permanent / temporar Varianta de ocolire Ştei

Suprafeţe de expropriat

pe categorii de folosinţă

NR

DR

UM

CO

MU

NA

JUD

ET

AR

AB

IL

FAN

EATA

LIV

AD

A

PASU

NE

PAD

UR

E

CU

RTI

ALT

E C

ATE

GO

RII

TOTA

L G

ENER

AL

 [mp]  [mp] [mp] [mp]  [mp]

[mp] [mp] [mp]

1 VOSLUNCA

BIHOR 73861

115115 0 82197

26957 0 1029

299159

2 VOS STEIBIHOR 0 0 0 1178

8 18728 0 12075

148701

3 VOS RIENIBIHOR 56562 4131 0

154256 0 0 995

215944

4 VOS

BUNTESTI

BIHOR 0 0 0 6423 0 0 0 6423

5 VOS

DRAGANESTI

BIHOR

335439 0 0 39288 0 0 14040

388767

6 VOSTARCAIA

BIHOR 79814 2213 0 0 0 0 4034 86061

7 VOS FINISBIHOR 41664 1557 0 0 0 0 388 43609

8 VOSBEIUS

BIHOR 91782 0 0 0 0 0 1236 93018

Total [sqm]679122

123016 0 0 33797

1281682

Total [ha]67.9122

12.3016 0

40.0062

4.5685 0 3.3797

128.1682

2

Situaţia juridică privind proprietatea asupra terenului care urmează a fi ocupat

Terenurile ce urmează a fi expropriate se află în proprietate privată (94,78%) şi în administrarea consiliilor locale (5,22%). Profilul longitudinal Pe întregul proiect situaţia declivităţilor este următoarea:

Declivităţi0 – 3 3 – 4 4 – 5 > 5

Lungime (km) 18.758 1.707 4.151 2.614Procente (%) 68.89 6.27 15.24 9.60 Razele de racordare în plan vertical au valori cuprinse în plaja:- racordări concave, între 2200 m şi 17000 m;- racordări convexe, între 4500 m şi 20000 m. Profil transversal tip Platformă de 10,00 m; Parte carosabilă de 7,00 m; 2 acostamente de 1,50 m din care 0,75 m banda de încadrare (cu un sistem rutier echivalent cu cel din partea carosabilă). Acest profil este corespunzător drumurilor naţionale europene. Ţinând cont de caracteristicile locale ale drumului marginile platformei au fost amenajate în diferite soluţii care să permită prevederea dispozitivelor de colectare şi evacuare a apelor, a dispozitivelor de siguranţă. În plan vertical, deverele au valori între 2.50% (profil acoperiş) şi 6.00% (profil supraînălţat). Pe sectoarele de amenajare a bretelelor de acces lanoduri deverul maxim este de 7%, corelat cu viteza de proiectare. Structura rutieră Dimensionarea sistemului rutier s-a efectuat utilizând metoda analitică pentru dimensionarea sistemelor suple şi semirigide, ind PD 177 – 2001. 4 cm Beton asfaltic MASF16m în strat de uzură; 6 cm Beton asfaltic BAD25m în strat de legătură; 8 cm Mixtură asfaltică AB2 în strat de bază; 25 cm Balast stabilizat cu ciment; 30 cm Fundație din balast;

3

15 cm Strat de forma din balast. Sistemul rutier propus a fost verificat la îngheț – dezgheț. Terasamente Lucrările de terasamente se referă la completarea taluzelor cu pământ vegetal. Ca surse de materiale de construcţie pentru realizarea terasamentelor au fost identificate mai multe cariere de agregate naturale de balastieră şi de agregate de piatră spartă situate la distanţe cuprinse între 5 km şi 80 km de amplasament, în cazul în care nu vor putea fi valorificate resursele naturale, aflate chiar în amplasamentul viitoarei variante ocolitoare. Lucrări de colectarea şi evacuarea apelor Evacuarea apelor în lungul drumului a fost prevăzută să se facă prin rigole sau şanţuri pereate. Evacuarea apelor din patul drumului a fost prevăzută a se realiza prin drenuri transversale continue, prin scoaterea stratului de balast în taluzele de rambleu create (care au pantele 1:3, 1:2, 2:3). Acolo unde nu a fost posibilă evacuarea transversală a apelor s-au prevăzut rigole. În ceea ce priveşte evacuarea apelor de pe o parte pe alta a drumului, aceasta se va realiza prin poduri şi podeţe. Pe întreg traseul au fost localizate un număr de 37 podeţe. Lucrări de consolidari versanti, terasamente Au fost proiectate următoarele tipuri de lucrări după cum urmează: descărcători pe taluze; rigole din beton monolit pe banchetele de rambleu; saltele din balast armate cu geosintetice; drenuri longitudinale; drenuri transversale; ziduri de sprijin din beton cu fundare directă; tratare arhitecturală structuri de sprijin; structuri de sprijin din coloane forate joantive Φ1500mm; structuri de sprijin din pământ armat cu geogrile; sanţuri de gardă; descărcători pe taluze; protecţie taluze cu georetele spaţiale; rigole din beton monolit pe banchetele de debleu; rigole din beton monolit pe banchetele de rambleu; saltele din balast armate cu geosintetice. Restabiliri legături rutiere În situaţia în care au fost intersectate drumuri, altele decât

4

cele clasificate (DN, DJ, DC) şi continuitatea acestora a fost întreruptă de noul drum (varianta ocolitoare) a fost proiectată restabilirea legăturii prin devierea drumului existent până la o deschidere a unui pod de pe variantă sau până la un podeţ sau, în situaţii excepţionale în care proiectarea restabilirii implică costuri suplimentare mari, s-a realizat amenajarea unei intersecţii la nivel. Structura rutieră va fi realizată din 25 cm de balast. Lucrări hidrotehnice Lucrările hidrotehnice proiectate sunt: protecţie taluz cu pereu din dale de beton; protecţie cu saltele din gabioane; praguri de fund îngropate; corecţii albii; reprofilare albii si protecţie în zona amenajărilor piscicole. Intersecţii la nivel cu alte căi de comunicaţii Situaţia centralizatoare a intersecţiilor este sintetizată în tabelul următor:

Nr. crt. Denumire drum Poz. Km Tip intersecţie Direcţie

1 DN76 (Km 101+100) 0+370 Denivelată Beius

2 DC75 (Km 0+520) 1+920 Denivelată Campani

3 DN256 (Km 2+360) 3+920 La nivel Seghiste

4 DN254(Km 0+930) 8+830 La nivel Valea de Jos

5 DJ763(1+550) 12+530 La nivel Pietroasa

6 DJ764i(DC248) (Km 0+750) 15+260 La nivel Sebis

7 DC229(Km 1+780) 17+620 La nivel Livada Beiusului

8 DN76 (Km 120+019) 20+580 Denivelată Beius

9 DJ764F(DC231) (Km 10+335) 22+270 La nivel Tarcaia

10 DN76(Km 124+940) 26+850 Denivelată Oradea

Mutări şi protejări de instalaţii La această fază de proiectare au fost identificate următoarele instalaţii de pe traseul variantei de ocolire: Linii electrice lea 110KV; Linii electrice de medie tensiune și joasă tensiune; Rețele de apă; Rețele de canalizare; Rețele telefonizare; Rețele transport de gaze naturale. Siguranţa circulaţiei Lucrările de semnalizare la terminarea lucrărilor constau în construcţia elementelor de semnalizare verticală şi

5

orizontală. Se vor monta indicatoare de avertizare a pericolului, de reglementare cât şi de orientare şi informare. Având în vedere caracterul de drum european, acestea s-au prevăzut a fi de dimensiuni mari şi realizate din folie reflectorizantă de clasa 2 - high intensity. Totodată, la terminarea lucrărilor, conform proiectului de semnalizări se vor amplasa în teren bornele kilometrice şi hectometrice. LUCRĂRI DE PODURI ŞI PASAJE Structurile sunt dimensionate la clasa „E” de încărcare (A30, V80) Poduri noi peste cursuri de apă

1. Pod km 0 + 876 Structura traversează Crişul Nou oblic, are 3 deschideri, o lungime totală de 84.92 m (stânga), respectiv 87.96 m (dreapta) şi asigură o înălţime liberă de cca. 2.85 m deasupra nivelului apei corespunzător debitului cu probabilitatea de depăşire de 2%. În secţiune transversală, podul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 8 grinzi din beton precomprimat, solidarizate printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 12 cm. Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin casiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu şi parapeţi metalici pietonali. Infrastructura este alcătuită din 2 culei masive din beton armat şi 2 pile cu elevaţie tip stâlpi circulari din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi de 1.20 m diametru şi lungime de 10 m, radierele având înălţimea de 2.00 m. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. În vederea protejării infrastructurilor, au fost proiectate lucrări de corecţie şi protecţie cu gabioane a albiei, precum şi lucrări de protejare a zonelor de rambleu adiacente

6

podului. 2. Pod km 1 + 389 Structura traversează p. Valcelei oblic, are 5 deschideri, o lungime totală de 159.20 m (stânga), respectiv 134.58 m (dreapta) şi asigură o înălţime liberă de cca. 8.00 m deasupra nivelului apei corespunzător debitului cu probabilitatea de depăşire de 2%. În secţiune transversală, pasajul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 8 grinzi din beton precomprimat, solidarizate printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 12 cm. Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu şi parapeţi metalici pietonali. Infrastructura este alcătuită din 2 culei masive din beton armat şi 2 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate indirect. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze.

3. Pod km 3 + 249 Structura traversează Crişul Baiţa perpendicular, are 3 deschideri, o lungime totală de 132.80 m şi asigură o înălţime liberă de cca. 4.50 m deasupra nivelului apei corespunzător debitului cu probabilitatea de depăşire de 2%. În secţiune transversală, podul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 4 grinzi din beton precomprimat, solidarizate atât la nivelul plăcii superioare cât şi prin intermediul antretoazelor (câte una pe reazeme şi una în câmp). Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu şi parapeţi metalici pietonali.

7

Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. În vederea protejării infrastructurilor, au fost proiectate lucrări de corecţie şi protecţie cu gabioane a albiei. 4. Pod km 4 + 339 Structura traversează p. Seghişte perpendicular, are o deschidere, o lungime totală de 52.60 m şi asigură o înălţime liberă de cca. 2.00 m deasupra nivelului apei corespunzător debitului cu probabilitatea de depăşire de 2%. În secţiune transversală, podul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 4 grinzi din beton precomprimat, solidarizate atât la nivelul plăcii superioare cât şi prin intermediul antretoazelor (câte una pe reazeme şi una în câmp). Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu şi parapeţi metalici pietonali. Infrastructura este alcătuită din 2 culei masive din beton armat, fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. În vederea protejării infrastructurilor, au fost proiectate lucrări de corecţie şi protecţie cu gabioane a albiei, precum şi lucrări de protejare a zonelor de rambleu adiacente podului. 5. Pod km 4 + 943 Structura traversează perpendicular o vale, are o singură deschidere şi o lungime totală de cca. 26.60 m. În secţiune transversală, podul asigură o parte carosabilă de 12.00 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 15.50 m.

8

Suprastructura este alcătuită din 11 grinzi din beton precomprimat, solidarizate printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 12 cm. Suprastructura reazema pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de sigurantă de tip greu şi parapeti metalici pietonali. Infrastructura este alcătuită din 2 culei masive din beton armat, fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Din cauza configuraţiei terenului natural, culeile se continuă cu ziduri de sprijin fundate de asemenea indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. 6. Pod km 6 + 103 Structura traversează perpendicular p. Untului, are 6 deschideri, o lungime totală de 158.90 m (stânga), respectiv 157.29 m (dreapta) şi asigură o înălţime liberă de cca. 10.00 m deasupra nivelului apei corespunzător debitului cu probabilitatea de depăşire de 2%. Traseul în zona podului descrie o curbă la dreapta (clotoidă şi arc de cerc cu R=620 m), iar panta transversală a căii variază de la convertire 2.5% până la profil tip acoperiş. În secţiune transversală, pasajul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 8 grinzi din beton precomprimat, solidarizate printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 12 cm. Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu şi parapeţi metalici pietonali. Infrastructura este alcătuită din 2 culei masive din beton armat şi 5 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu

9

plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. Lucrări în albie - nu sunt necesare. 7. Pod km 8 + 424 Structura traversează Valea Neagră perpendicular, are o deschidere, o lungime totală de 51.75 m şi asigură o înălţime liberă de cca. 1.80 m deasupra obstacolului traversat. Traseul în zona podului descrie o curbă la stânga (clotoidă şi arc de cerc cu R=620 m), iar panta transversală a căii variază în profil neconvertit între 1% şi 2.5%. În secţiune transversală, pasajul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 4 grinzi din beton precomprimat, solidarizate atât la nivelul plăcii superioare cât şi prin intermediul antretoazelor (câte una pe reazeme şi una în câmp). Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu şi parapeţi metalici pietonali. Infrastructura este alcătuită din 2 culei masive din beton armat. Culeile sunt fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. În vederea protejării infrastructurilor, au fost proiectate lucrări de corecţie şi protecţie cu gabioane a albiei, precum şi lucrări de protejare a zonelor de rambleu adiacente podului. 8. Pod km 10 + 192 Structura traversează Valea Lupului perpendicular, are o deschidere, o lungime totală de 51.75 m şi asigură o înălţime liberă de cca. 3.70 m deasupra obstacolului traversat.

10

În secţiune transversală, podul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 4 grinzi din beton precomprimat, solidarizate atât la nivelul plăcii superioare cât şi prin intermediul antretoazelor (câte una pe reazeme şi una în câmp). Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu şi parapeţi metalici pietonali. Infrastructura este alcătuită din 2 culei masive din beton armat. Culeile sunt fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze de 2:3 atât în lungul drumului cât şi transversal acestuia. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. Lucrări în albie - nu sunt necesare. 9. Pod km 11 + 095 Structura traversează pârâul Craiasa, are 5 deschideri, o lungime totală de 128.60 m şi asigură o înălţime liberă de cca. 3.50 m deasupra obstacolului traversat. În secţiune transversală, pasajul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 8 grinzi din beton precomprimat, solidarizate printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 12 cm. Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu şi parapeţi metalici pietonali. Infrastructura este alcătuită din 2 culei masive din beton armat şi 5 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Pilele cât şi culeile sunt fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi.

11

Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. În vederea protejării infrastructurilor, au fost proiectate lucrări de corecţie şi protecţie cu gabioane a albiei, precum şi lucrări de protejare a zonelor de rambleu adiacente podului. 10. Pod km 16 + 240 Structura traversează Crişul Pietros perpendicular, are 3 deschideri, o lungime totală de 130.60 m şi asigură o înălţime liberă de cca. 2.70 m deasupra obstacolului traversat. În secţiune transversală, podul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 4 grinzi din beton precomprimat, solidarizate atât la nivelul plăcii superioare cât şi prin intermediul antretoazelor (câte una pe reazeme şi una în câmp). Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeti metalici de siguranţă de tip greu şi parapeţi metalici pietonali. Infrastructura este alcătuită din 2 culei masive din beton armat şi 2 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. În vederea protejării infrastructurilor, au fost proiectate lucrări de corecţie şi protecţie cu gabioane a albiei, precum şi lucrări de protejare a zonelor de rambleu adiacente podului. 11. Pod km 18 + 640 Structura traversează pârâul Talpe, are 5 deschideri, o lungime totală de 128.80 m şi asigură o înălţime liberă de

12

cca. 2.30 m deasupra obstacolului traversat. În secţiune transversală, pasajul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 8 grinzi din beton precomprimat, solidarizate printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 12 cm. Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu şi parapeţi metalici pietonali. Infrastructura este alcătuită din 2 culei masive din beton armat şi 5 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. În vederea protejării infrastructurilor, au fost proiectate lucrări de corecţie şi protecţie cu gabioane a albiei, precum şi lucrări de protejare a zonelor de rambleu adiacente podului. 12. Pod km 21 + 474 Structura traversează râul Crişul Negru, are 17 deschideri, o lungime totală de 428.11 m (partea dreaptă), respectiv 432.52 m (partea stângă) şi asigură o înălţime liberă de cca. 9.80 m deasupra apei şi cca. 6.00 m deasupra digului amplasat pe malul stâng, sub deschiderea nr. 16. În secţiune transversală, pasajul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 8 grinzi din beton precomprimat, solidarizate printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 12 cm. Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la

13

capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu şi parapeţi metalici pietonali. Infrastructura este alcătuită din 2 culei masive din beton armat şi 16 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Din cauza înălţimii mari a elevaţiei, culeea C2 se continuă cu un tronson de zid de sprijin (10 m lungime), fundat de asemenea indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. În vederea protejării infrastructurilor, au fost proiectate lucrări de corecţie şi protecţie cu gabioane a albiei. 13. Pod km 25 + 836 Structura traversează râul Crişul Negru, are 20 deschideri, o lungime totală de 824.97 m (partea dreaptă), respectiv 830.33 m (partea stângă) şi asigură o înălţime liberă de cca.7.25 m deasupra apei şi cca. 5.10 m deasupra digului amplasat pe malul stâng, sub deschiderea nr. 2. În secţiune transversală, pasajul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 4 grinzi din beton precomprimat, solidarizate atât la nivelul plăcii superioare cât şi prin intermediul antretoazelor (câte una pe reazeme şi una în câmp). Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu şi parapeţi metalici pietonali. Infrastructura este alcătuită din 2 culei masive din beton armat şi 20 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin

14

intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. În vederea protejării infrastructurilor, au fost proiectate lucrări de corecţie şi protecţie cu gabioane a albiei, precum şi lucrări de protejare a zonelor de rambleu adiacente podului. Pasaje peste alte căi rutiere şi peste CF 14. Pasaj km 0 + 375 Structura traversează DN 76 oblic (la 700), are 3 deschideri, o lungime totală de 81.40 m şi asigură o înălţime liberă de 5.75 m deasupra obstacolului traversat. În secţiune transversală, pasajul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 8 grinzi din beton precomprimat, solidarizate printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 12 cm. Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu, parapeţi metalici pietonali şi plase de protecţie în dreptul traversării DN 76. Infrastructura este alcătuită din 2 culei înecate din beton armat şi 2 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate direct, radierele având înălţimea de 2.00 m. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. 15. Pasaj km 1 + 923 Structura traversează DN 75 oblic (la 780), are 3 deschideri, o lungime totală de 81.40 m şi asigură o înălţime liberă de 6.00 m deasupra obstacolului traversat. În secţiune transversală, pasajul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 8 grinzi din beton precomprimat, solidarizate printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 12 cm. Suprastructura reazemă pe

15

banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu, parapeţi metalici pietonali şi plase de protecţie în dreptul traversării DN 75. Infrastructura este alcătuită din 2 culei înecate din beton armat şi 2 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate direct. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze de 2:3 atât în lungul drumului cât şi transversal acestuia. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. 16. Viaduct km 7 + 653 Structura traversează perpendicular o vale, are 6 deschideri, o lungime totală de 154.10 m şi asigură o înălţime liberă de cca. 10.00 m deasupra obstacolului traversat. În secţiune transversală, pasajul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 8 grinzi din beton precomprimat, solidarizate printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 12 cm. Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu şi parapeţi metalici pietonali. Infrastructura este alcătuită din 2 culei înecate din beton armat şi 5 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate indirect. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă.

16

17. Viaduct km 8 + 240 Structura traversează perpendicular o vale, are 6 deschideri, o lungime totală de 154.10 m (partea stângă), respectiv 150.15 m (partea dreaptă) şi asigură o înălţime liberă de cca. 10.00 m deasupra obstacolului traversat. În secţiune transversală, viaductul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 8 grinzi din beton precomprimat, solidarizate printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 12 cm. Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin casiuri amplasate la capetele culeilor. Infrastructura este alcătuită din 2 culei înecate din beton armat şi 5 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze de 2:3 atât în lungul drumului cât şi transversal acestuia. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. 18. Pasaj km 20 + 624 Structura traversează intersecţia DN 76 cu varianta de ocolire Ştei (sens giratoriu) şi CF316, are 5 deschideri şi o lungime totală de 237.48 m. În secţiune transversală, podul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 4 grinzi din beton precomprimat, solidarizate atât la nivelul plăcii superioare cât şi prin intermediul antretoazelor (câte una pe reazeme şi una în câmp). Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere caât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi

17

metalici de siguranţă de tip greu, parapeţi metalici pietonali şi plase de protecţie în dreptul traversării DN 76 şi a CF316. Infrastructura este alcătuită din 2 culei masive din beton armat şi 4 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. Din cauza configuraţiei terenului natural, culeile se continuă cu ziduri de sprijin fundate de asemenea indirect, prin intermediul piloţilor foraţi. 19. Pasaj km 25 + 037 Structura traversează CF 316 (Vascău – Holod - Oradea) oblic (la 640), are 3 deschideri, o lungime totală de 80.00 m şi asigură o înălţime liberă de 7.68 m deasupra NSS. În secţiune transversală, pasajul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 8 grinzi din beton precomprimat, solidarizate printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 12 cm. Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu, parapeţi metalici pietonali şi plase de protecţie în dreptul traversării CF. Infrastructura este alcătuită din 2 culei înecate din beton armat şi 2 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate direct, radierele având înălţimea de 2.00 m. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. 20. Pasaj km 26 + 850 Structura traversează DN 76 oblic (la 850), are 3

18

deschideri, o lungime totală de 81.40 m şi asigură o înălţime liberă de 5.75 m deasupra obstacolului traversat. În secţiune transversală, pasajul asigură o parte carosabilă de 7.80 m, 2 trotuare denivelate de câte 1.00 m fiecare şi are o lăţime totală de 11.30 m. Suprastructura este alcătuită din 8 grinzi din beton precomprimat, solidarizate printr-o placă de suprabetonare cu grosimea minimă de 12 cm. Suprastructura reazemă pe banchetele infrastructurii prin intermediul aparatelor de reazem din neopren armat, fixe şi mobile. La nivelul cuzineţilor, structura este prevăzută cu dispozitive de protecţie la acţiuni seismice. Scurgerea apelor este realizată atât prin guri de scurgere cât şi prin caşiuri amplasate la capetele culeilor. Sunt prevăzuţi parapeţi metalici de siguranţă de tip greu, parapeţi metalici pietonali şi plase de protecţie în dreptul traversării DN 76. Infrastructura este alcătuită din 2 culei înecate din beton armat şi 2 pile cu elevaţie lamelară din beton armat. Atât pilele cât şi culeile sunt fundate direct. Racordarea cu terasamentele adiacente este realizată cu plăci de racordare din beton şi cu sferturi de con protejate cu pereu, cu taluze. Accesul de pe rampe spre intradosul structurii se face prin intermediul unor scări din beton, prevăzute cu parapet de siguranţă. Dotări ale variantei de ocolire Parcări

km 18 + 300 – dreapta şi stânga Evaluarea impactului asupra mediului În cadrul proiectului au fost prevăzute următoarele tipuri de lucrări pentru protecţia mediului:

Bazine decantoare – pentru protecţia calităţii apelor şi protecţia împotriva eroziunii solului.

Bazine de dispersie – pentru protecţia împotriva eroziunii solului. Având în vedere cele de mai sus, prin prezentul act normativ se are în vedere aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenţi obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Ştei”, judeţul Bihor.

3. Alte informaţii Nu este cazul.

Secţiunea a 3-aImpactul socio-economic al prezentului act normativ

1. Impactul Implementarea prezentului act normativ va avea 19

macroeconomic impact pozitiv asupra: - volumului producţiei de materiale de construcţii; - comerţului cu materiale de construcţii; - serviciilor de transport; - ratei de ocupare a forţei de muncă.

11. Impactul asupra mediului concurenţial si domeniului ajutoarelor de stat

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

2. Impactul asupra mediului de afaceri

Prezentul act normativ nu are impact în acest domeniu.

3. Impactul social Prezentul act normativ are ca scop implementarea unuia din proiectele de îmbunătăţire şi dezvoltare a infrastructurii de transport de interes naţional.

4. Impactul asupra mediului

Lucrările proiectate au o influenţă benefică asupra calităţii mediului prin reducerea poluării fonice, reducerea volumului de praf antrenat precum şi a noxelor eliminate de mijloacele de transport.

5. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 4-aImpactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,

pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)- mii lei –

Indicatori Anul curent Următorii 4 ani

Media pe 5 ani

1 2 3 4 5 6 71. Modificări ale veniturilor bugetarea) bugetul de stat, din acesta:(i) impozit pe profit;(ii) impozit pe venit;b) bugetele locale:(i) impozit pe profit;c) bugetul asigurărilor sociale de stat:(i) contribuţii de asigurări.

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

2. Modificări ale cheltuielilor

Prezentul act normativ nu se

20

bugetarea) bugetul de stat, din acesta:(i) cheltuieli de personal;(ii) bunuri si servicii;b) bugetele locale:(i) cheltuieli de personal;(ii) bunuri şi servicii;c) bugetul asigurărilor sociale de stat:(i) cheltuieli de personal;(ii) bunuri şi servicii.

referă la acest subiect.

3. Impact financiar, plus/minus, din care:a) bugetul de stat;b) bugetele locale.

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare7. Alte informaţii Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din

fonduri externe nerambursabile alocate de Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatul General al Guvernului, pentru Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal

21

constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Secţiunea a 5-aEfectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor actului normativ

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

2. Compatibilitatea actului normativ cu legislaţia comunitară în materie

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

6. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 6-aConsultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate

Proiectul prezentului act normativ a fost afişat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului.

2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul prezentului act

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

22

normativ3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care actul normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

Actul normativ nu are o legătură directă cu autorităţile administraţiei publice locale. Documentaţia tehnico-economică elaborată pentru realizarea lucrărilor de investiţie supuse spre aprobare a fost avizată de autorităţile publice interesate.

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

Actul normativ nu este supus consultărilor comisiilor interministeriale.Documentaţia tehnico-economică elaborată pentru realizarea lucrărilor de investiţii supuse spre aprobare a fost avizată de:- CTE-CNADNR S.A. cu avizul nr. 3695/29.07.2010 si nr. 3768/25.11.2010- CTE - MTI cu avizul nr. 4/13/08.02.2011 ;- Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe cu avizul nr. 71/08.11.2012.

5. Informaţii privind avizarea de cătrea) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţăriic) Consiliul Economic şi Sociald) Consiliul Concurenţeie) Curtea de Conturi.

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

6. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 7-aActivităţi de informare publică privind elaborarea

şi implementarea prezentului act normativ

1. Informarea societăţii civile Menţionăm că au fost întreprinse demersurile

23

cu privire la necesitatea elaborării actului normativ

legale prevăzute de art. 7 alin. (1) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009.

2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării actului normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

3. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 8-aMăsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a actului normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente

Prezentul act normativ nu se referă la acest domeniu.

2. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenţi obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Ştei”, judeţul Bihor.

Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național

și investiții străine

Secretarul general al Guvernului

24

Dan - Coman Şova Ion Moraru

25