Propunere metodologie cadru pentru Planurile de Actiune Tematice

1. Introducere

1.1. Informatii generale

Se va specifica titularul planului si institutia responsabila pentru elaborarea planului, insotite de o scurta descriere a acestora.

Recomandam ca in aceasta sectiune sa fie introdus un scurt mesaj din partea unui reprezentant al institutiei responsabile sau a titularului.

Este indicata o trecere in revista a prevederilor legale care ghideaza si reglementeaza elaborarea unui astfel de plan, insotite de un scurt rezumat care sa prezinte elementele cheie ale acestora.

Tot in aceasta sectiune trebuie prezentate procesele parcurse, activitati, contextul in care a fost realizat acest plan, partenerii implicati si orizontul de timp in care se vor desfasura actiunile propuse.

Planificarea este un proces orientat spre viitor prin care sunt stabilite o serie de obiective si ceea ce trebuie facut pentru a atinge aceste obiective. In urma planificarii se pot lua decizii cu privire la ce trebuie facut, cand trebuie facut, cum trebuie facut si de catre cine trebuie facut.

Planificarea este un proces care nu se incheie odata cu crearea unui plan, ci continua cu implementarea si monitorizarea acestuia, documentul urmand sa sufere imbunatatiri sau modificari menite sa il faca mai eficient.

Planul de actiuni va contine: prevederi, prioritati, masurile de implementare, institutii responsabile, termenul de implementare, alocari financiare, identificare bunelor practici si elementelor inovative, promovarea bunelor practici, diseminarea bunelor practici.

Din unele aspecte, un plan de lucru este foarte similar cu o propunere de proiect. El identifica (drept scopuri) problemele de rezolvat, le face finite, precise si verificabile ca obiective, indica resursele necesare si constrangerile de depasit, subliniaza o strategie si identifica actiunile de intreprins in vederea atingerii obiectivelor si realizarii rezultatelor. O propunere face in mare acelasi lucru, dar se refera la intreaga perioada de timp a proiectului si este scrisa inainte de aprobarea proiectului ca o justificare pentru aprobare.

Astfel, un plan de lucru serveste nevoilor celor care implementeaza, ale grupurilor tinta (beneficiarilor), ale managerilor, ale celor care planifica, ale comitetelor si consiliilor agentiilor donatoare, nu numai ale proiectelor, ci si ale programelor, precum si ale organizatiilor care lucreaza independent de documente ale proiectelor.

In general, planurile de actiune tematice ar trebui sa consolideze politici existente sau punerea in aplicare a directivelor UE. Nevoia vine de la o serie de prevederi legislative pentru unele axe ale Programelor Operationale, in care se specifica faptul ca autoritatile publice locale sau nationale trebuie sa realizeze planuri tematice pentru diverse arii de interes (mobilitate urbana, invatamant, turism, mediu etc.)

In aceasta sectiune se va prezenta cine este titularul planului si/sau institutia, organismele responsabile pentru elaborarea acestui plan. Recomandam ca in aceasta parte sa se gaseasca si un cuvant introductiv din partea titularului planului

1

2. Structura orientativa

Planul regional de actiune va avea urmatoarea structura orientativa:● Introducere● Cadrul global, comunitar, national si regional● Profilul regional● Probleme identificate, Analiza SWOT● Plan de actiune (recomandari, actiuni strategice, indicatori)● Plan de implementare a actiunilor ● Monitorizarea rezultatelor

3. Cadrul global, comunitar, national si regional

3.1. Cadrul globalEvolutii si tendinte globale (in functie de tematica, se recomanda consultarea publicatiilor si recomandarilor organizatiilor internationale de profil, ONU,OMC, UNICEF, UNESCO, OMS, Banca Mondiala, etc.)

Exemple:

- Peisajul economic si comercial global este in continua schimbare. In ultimele sase decenii, comertul international a inregistrat o dinamica accelerata, intrerupta doar de episoade trecatoare. Progresele din sfera tehnologiei informatiei si comunicatiilor, dezvoltarea infrastructurii si diminuarea treptata a costurilor de transport si comunicatii, extinderea serviciilor „suport” pentru comert, relocalizarea capacitatilor de productie in tari atractive din perspectiva abundentei factorilor si costurilor de productie sunt doar câtiva determinanti ai acestei evolutii pozitive. La rândul sau, liberalizarea treptata a schimburilor comerciale internationale, realizata atât sub egida Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), prin intermediul rundelor succesive de negocieri comerciale multilaterale, cât si pe cale bilaterala sau la nivelul unui grup restrâns de economii si-a adus, desigur, aportul pozitiv la aceasta dinamica. Aderarea Chinei, Taiwanului, Vietnamului si Rusiei la OMC, dar si a numeroase alte tari in dezvoltare/emergente, si asumarea de catre acestea a unor angajamente ferme de liberalizare au contribuit la sporirea transparentei sistemului comercial multilateral si, implicit, la impulsionarea dinamicii schimburilor comerciale internationale. Pe baza transformarilor din economia mondiala din ultimele decenii, au inceput sa se contureze noi tendinte si in planul schimburilor comerciale internationale. Printre acestea se numara: aparitia unor noi forme de cooperare si integrare regionala, cresterea importantei comertului cu servicii si intensificarea legaturilor dintre comertul cu bunuri si servicii, tendinta generala de crestere a preturilor produselor de baza, dar insotita de urcusuri si coborâsuri (evidentiind volatilitatea acestora), aparitia unor noi mari puteri comerciale (China, Coreea de Sud, Rusia), sporirea preocuparilor privind efectele comertului asupra societatii si mediului.

- Turismul poate fi considerat ca una dintre cele mai mari si mai dinamice industrii din economia mondiala. In ciuda momentelor de regres, pe termen lung se manifesta o tendinta de crestere ce promite sa ramana stabila. Industria turismului a beneficiat de pe urma procesului de globalizare. In acest context, progresele inregistrate in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor au facut posibila integrarea virtuala a omenirii. S-a conturat astfel conceptul de “NEW TOURISM”, in a carui acceptiune parteneriatul dintre sectorul privat si autoritatile publice imbraca un nou sens, devenind coerent.

3.2. Cadrul comunitar Vor fi parcurse elementele prezentate in documentele elaborate la nivelul Uniunii Europene: politica Strategiei Europa 2020 (respectarea celor 3 prioritati si celor 5 tinte

2

principale), Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene. O atentie deosebita ar trebui acordata politicii de coeziune a Uniunii Europene.

Obictivele esentiale ale Strategiei Europa 2020 sunt urmatoarele:1. Ocuparea fortei de munca

● o rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul populatiei de 20-64 de ani

2. Cercetare si dezvoltare ● alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare si dezvoltare

3. Schimbarile climatice si utilizarea durabila a energiei● reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera (sau chiar cu 30%, in

conditii favorabile) fata de nivelurile inregistrate in 1990● cresterea ponderii surselor de energie regenerabile pana la 20%● cresterea cu 20% a eficientei energetice

4. Educatie● Reducerea sub 10% a ratei de parasire timpurie a scolii● cresterea la peste 40% a ponderii absolventilor de studii superioare in randul

populatiei in varsta de 30-34 de ani5. Lupta impotriva saraciei si a excluziunii sociale

● reducerea cu cel putin 20 de milioane a numarului persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a excluziunii sociale

Obiective tematice ale Strategiei Europa 2020:1. Consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii2. Imbunatatirea accesului la utilizarea si calitatea tehnologiilor informatiei si

comunicarii3. Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii, a sectorului agricol (in

cazul FEADR) si a sectorului pescuitului si acvaculturii (pentru EMFF)4. Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon in toate

sectoarele5. Promovarea adaptarii la schimarile climatice, prevenirea si managementul riscului6. Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor7. Promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul

infrastructurilor retelelor majore8. Promovarea ocuparii fortei de munca si sprijinirea mobilitatii fortei de munca9. Promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei10. Investitii in educatie, competente si invatarea pe tot parcursul vietii11. Consolidarea capacitatii institutionale si o administratie publica eficienta

Totodata vor fi avute in vedere si eventualele orientari, recomandari si/sau directive comunitare specifice domeniului tratat de catre Planul Regional de Actiune. De exemplu exista deja ghiduri si recomandari in domenii precum: eficienta energetica, incluziune sociala, educatie, sanatate, dezvoltare urbana, transport etc.

3.3. Cadrul nationalVor fi parcurse elementele prezentate in documentele elaborate la nivel national si care pot apoi oferi elemente relevante pentru aria de actiune a Planului Regional de Actiune (PRA): Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030, Programul National de Reforma si Programul de Convergenta, Acordul de Parteneriat 2014-2020, Programele Operationale 2014-2020.

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei vizeaza realizarea urmatoarelor obiective strategice:

● Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al tarilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii durabile;

3

● Orizont 2030: Apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu din acel an al tarilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile.

Programul National de Reforma si Programul de Convergenta vizeaza urmatoarele obiective:

● reluarea procesului de crestere economica si crearea de noi locuri de munca;● ajustarea deficitului public si a deficitului de cont curent pana la valori la care sa

faca posibila finantarea lor si continuarea procesului de dezinflatie;● protejarea categoriilor de populatie cele mai afectate de criza economica;● imbunatatirea predictibilitatii si performantelor politicii fiscale pe termen mediu si

maximizarea si utilizarea eficienta a fondurilor de la Uniunea Europeana;● asigurarea sustenabilitatii pe termen lung a finantelor publice;● restructurarea si eficientizarea activitatii administratiei publice;● implementarea ferma a angajamentelor asumate in cadrul acordului financiar

extern multilateral cu Fondul Monetar International, Comisia Europeana, Banca Mondiala, precum si alte institutii financiare internationale;

● implementarea reformelor prioritare pe termen scurt si mediu si a masurilor specifice pentru atingerea obiectivelor nationale stabilite in contextul Europa 2020.

Acordul de parteneriat (AP) include cinci fonduri europene structurale și de investitii (fonduri ESI): Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR), Fondul de coeziune (FC), Fondul social european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF).

AP vizeaza urmatoarele provocari și prioritatile aferente: ● promovarea competitivitatii și a dezvoltarii locale, in vederea consolidarii

sustenabilitatii operatorilor economici și a imbunatatirii atractivitatii regionale;● dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a fortei de munca și a

numarului de absolventi din invatamantul tertiar, oferind totodata solutii pentru provocarile sociale severe și combaterea saraciei, in special la nivelul comunitatilor defavorizate sau marginalizate ori in zonele rurale;

● dezvoltarea infrastructurii fizice, atat in sectorul TIC, cat și in sectorul transporturilor, in vederea sporirii accesibilitatii regiunilor din Romania și a atractivitatii acestora pentru investitori;

● incurajarea utilizarii durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficientei energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protectiei mediului și a adaptarii la schimbarile climatice;

● consolidarea unei administratii publice moderne și profesioniste prin intermediul unei reforme sistemice, orientata catre solutionarea erorilor structurale de guvernanta.

In perioada de programare 2014-2020 se vor derula urmatoarele programe operationale:● Programul Operational Infrastructura Mare● Programul Operational Regional● Programul Operational Capacitate Administrativa● Programul Operational Capital Uman● Programul Operational Competitivitate● Programul Operational Asistenta Tehnica● Programul National de Dezvoltare Rurala● Programele Operationale de Cooperare Transfrontaliera (Programul operational

comun Romania - Republica Moldova 2014 - 2020, Programul operational comun Romania - Ucraina 2014 - 2020)

● Programul Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate

Daca se vizeaza elaborarea unui plan privind infrastructura de transport, trebuie sa se aiba in vedere documentele de la nivel national (in iulie 2015 Ministerul Transporturilor a

4

publicat varianta finala revizuita a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu si lung.

Titularul planului de actiune trebuie sa consulte documentele de planificare de la nivel national care vizeaza orizontul 2020 (sau chiar 2030). In Anexa 1 este prezentata orientativ o lista a principalelor strategii sectoriale.

3.4. Cadrul regionalPlanul de Dezvoltare Regionala Nord – Est 2014-2020 (PDR NE) a fost elaborat de catre Directia Planificare, Programare din cadrul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est, in conformitate cu metodologia comuna privind planificarea dezvoltarii regionale (elaborata de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice).

Aceasta metodologie a propus o abordare standardizata a exercitiului de planificare aferent dezvoltarii regionale, aplicabila tuturor regiunilor de dezvoltare, prin stabilirea unor cerinte comune privind dezvoltarea in parteneriat a documentelor de planificare regionala, agrearea unei structuri standard a planului si aplicarea in toate regiunile, pe tot parcursul procesului de planificare, a unor metode de cercetare comune (analiza unor indicatori standard socio-economici).

PDR NE asigura cadrul strategic si reprezinta instrumentul prin care regiunea, plecand de la analiza socio-economica regionala si avand drept cadru obiectivele tematice, prioritatile de investitii si actiunile cheie prevazute de proiectele de regulamente privind fondurile europene, isi promoveaza prioritatile si interesele in domeniul economic si social reprezentand in acelasi timp contributia regiunii la elaborarea Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala 2014-2020.

Elaborat intr-un larg cadru partenerial, PDR NE propune o noua abordare si anume, trecerea la noua generatie de politici integrate de dezvoltare, cu o puternica componenta de teritorialitate. Astfel, a fost vizata o mai buna corelare cu documentele strategice europene si nationale, precum si cu actiunile inscrise in politicile sectoriale de dezvoltare.

Fiind fundamentat pe o diagnoza detaliata, concretizata prin analiza socio - economica regionala si prin analizele SWOT, PDR NE ia in considerare nevoile majore ale regiunii si are in vedere valorificarea potentialul real de dezvoltare.

Un alt rezultat al procesului consultativ, derulat in perioada elaborarii PDR NE, il reprezinta lista indicativa a proiectelor prioritare, identificate pe baza nevoilor existente si a oportunitatilor de dezvoltare la nivel local, pentru care exista un acord partenerial al unitatilor administrativ teritoriale implicate in realizarea si implementarea acestora.

Prin consultarea acestui amplu document, factorii interesati vor avea posibilitatea:● sa cunoasca nevoile si oportunitatile de dezvoltare existente la judetean si

regional;● sa formuleze linii de actiune concrete in domeniile de competenta, la nivel local si

judetean in deplina concordanta cu principalele directii de dezvoltare asa dupa cum au fost acestea identificate si formulate in Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord – Est 2014-2020 din cadrul Planului de Dezvoltare Regionala Nord Est 2014-2020;

● sa formuleze si sa implementeze proiecte care sa contribuie la reducerea disparitatilor si la valorificarea potentialului de dezvoltare a Regiunii Nord Est.

4. Profilul regional

Profilul regiunii ar trebui sa furnizeze o evaluare cantitativa si calitativa a conditiilor existente in regiune. Acesta ar trebui sa cuprinda informatii de baza si sa analizeze tendintele-cheie in domeniile de dezvoltare relevante.

4.1. Prezentarea generala a Regiunii

5

Aceasta sectiune ar trebui sa contina o prezentare succinta a localizarii geografice, a cadrului natural si a organizarii administrative a regiunii, alaturi de o serie de date si informatii de interes general. In plus, trebuie prezentat contextul teritorial si geopolitic caracteristic actiunii tematice in cauza (structurii teritoriale transfrontaliere, parteneriate tematice etc). Prezentarea ar trebui sa cuprinda urmatoarele elemente sau referinte (dupa caz):

● Organizarea administrativa a regiunii (incadrarea in teritoriul national, judete componente)

● Relatii externe (contextul european, relatii transfrontaliere, regiuni vecine)● Cadrul natural (relief, clima, hidrografie, biodiversitate, mediu, resurse naturale)● Structura sistemului de asezari (clasificarea localitatilor, asocieri intre localitati

(zone metropolitane, GAL etc.), zone specializate, zone defavorizate/marginalizate)

● Infrastructura (transport, edilitara, sanatate, sociala, invatamant, CDI)● Turism (patrimoniu, tipuri de turism)

4.2. Prezentarea principalilor indicatori statistici. Starea si evolutia acestora

Se vor utiliza date statistice relevante tematicii in cauza, folosind atat surse oficiale de la nivel central (INS, Eurostat, etc.), cat si surse furnizate de institutiile/organismele regionale, judetene sau locale.

Datele ar trebui sa acopere un interval de timp suficient pentru a se putea observa evolutia acestora (de regula 5 ani). Prezentarea datelor se va face comparativ cu celelalte regiuni ale Romaniei (pentru planurile cu dimensiune regionala), dar si cu media comunitara pentru a se stabili progresul (sau regresul) inregistrat fata de alte entitati teritoriale. In analiza comparativa ar trebui folosite date normalizate (procente, densitati, raporturi etc.) pentru a nu prezenta in mod eronat informatiile. Analiza datelor statistice va fi insotita de reprezentari grafice pentru o mai buna vizualizare a distributiei teritoriale (harti), pe sectoare sau in timp (grafice). Indicatorii care ar trebui urmariti sunt (in functie de tematica/sectorul abordat de catre planul de actiune):

● Structura populatiei (pe sexe, medii, grupe de varsta, etnii) si evolutia (miscarea naturala si migratorie, rata de crestere, natalitatea, mortalitatea, rata de dependenta)

● Economie (populatie ocupata, salariati, statistica intreprinderilor, comert, TIC)● Turism (capacitate de cazare, grad de ocupare, innoptari)● Utilizarea terenului (zonarea functionala, productia agricola/zootehnica/silvica)

Acesti indicatori vor fi detaliati in functie de subiectul abordat, unii nefiind necesari demersului, altii necesitand aprofundare si seturi suplimentare de date conexe.

Pe langa analiza clasica a datelor statistice, ar trebui avuta in vedere si repartizarea in teritoriu, trebuie realizate analize de conectivitate, polarizare etc., realizate cu ajutorul instrumentelor GIS.

Informatiile colectate si datele statistice care au un caracter spatial (care pot fi localizate in teritoriu) vor fi introduse intr-un sistem GIS pentru a fi prelucrate si analizate, urmand a se elabora harti. Scopul hartilor este de a expune sirurile de date intr-un mod mai placut si mai usor de inteles, evidentiind in acelasi timp si corelarile teritoriale pe care aceste date le pot prezenta. In elaborarea analizelor geospatiale se va folosi atat baza de date proprie, cat si alte date furnizate de catre alte institutii sau disponibile online. Avand in vedere ca exista doar 6 judete in regiune, se recomanda ca hartile sa fie utilizate doar daca se lucreaza fie la nivel de comuna/oras, fie pe elemente care nu tin de organizarea administrativa (elemente liniare, repartizararea in spatiu a unor elemente punctuale etc.). Crearea hartilor nu trebuie sa constituie un scop in sine, ci un instrument care sa ajute la o analiza aprofundata a fenomenelor studiate. Interpretarea hartilor si evitarea concluziilor pripite constituie un pas important in utilizarea acestui instrument. Datele de intrare si rezultatul analizei trebuie verificate amanuntit (daca sunt greseli, daca exista cu adevarat o corelatie intre diferitele elemente) inainte de a formula o concluzie. Astfel pot

6

fi intocmite harti tematice statice sau dinamice (cu evolutie in timp), pentru urmatorii indicatori:

● Prezentarea generala a regiunii (localizare, cadrul natural, structura sistemului de asezari)

● Conectivitatea, accesibilitatea si polarizarea catre zonele urbane sau catre centrele rurale

● Numarul si densitatea populatiei ● Sporul natural si migratoriu, natalitatea, mortalitatea● Situatia actuala si previzionata a infrastructurii de transport● Gradul de dezvoltare comunitara (acces la servicii tehnico-edilitare: electricitate,

apa, canalizare, gaz, incalzire, baie si bucatarie in locuinta)● Accesul populatiei la diverse servicii publice (educatie, sanatate, social)● Repartitia obiectivelor turistice si a unitatilor de primire a turistilor (inclusiv sosirile

si innoptarile)● Alte analize pe baza datelor cu caracter spatial (agregari, vecinatati, interpolari,

suprapuneri, riscuri, oportunitati etc.), in functie de specificul actiunii tematice vizate.

In cazul domeniului studiat, trebuie detaliate datele si caracteristicile specifice, care sa includa:

● situatia implementarii TIC● numarul de firme/ intreprinderi/ unitati prezente (si starea lor: import, export,

evolutii, angajati)● impactul respectivului domeniu asupra mediului● elemente care vizeaza prevenirea si combaterea discriminarii de orice tip;

promovarea egalitatii de gen

5. Probleme identificate, directii principale de actiune

Pentru identificarea problemelor se vor lua in considerare planurile si studiile intocmite la nivel regional, judetean si local, dar si planurile si strategiile nationale si europene. Se vor analiza datele si informatiile colectate, precum si observatiile si propunerile formulate si colectate in cadrul intalnirilor parteneriale.

5.1. Probleme identificateProblemele identificate vor fi clasificate in functie de natura lor (mediu, economic, social etc.), dar si in functie de indicatori precum: populatia afectata, costuri, disponibilitate legala/financiara, importanta (daca este sau nu in strategiile de dezvoltare ale orasului/zonei), eventuale corelari cu alte probleme etc. In cazul existentei unor strategii sau programe de finantare specifice domeniului analizat, problemele se pot grupa in functie de obiectivele acestor documente strategice.

5.2. Analiza SWOTTrebuie sa se evidentieze punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile identificate in capitolele anterioare pentru a putea fundamenta planul de actiune tematica. Punctele tari si cele slabe trebuie sa se refere la situatia existenta pe plan intern, iar oportunitatile si amenintarile trebuie sa se refere la evolutiile viitoare probabile pe plan extern.

6. Plan de actiune (recomandari, identificare actiuni)

7

6.1. Consultari parteneriale, grupuri de lucruElaborarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea planurilor de actiune tematice la nivel regional, trebuie sa respecte principiul european al parteneriatului si sa implice consultari cu reprezentanti ai autoritatilor competente nationale (dupa caz), regionale, locale, cu organizatii ale societatii civile, cu parteneri economici si sociali, inclusiv partenerii din domeniul protectiei mediului sau avand responsabilitati pentru promovarea egalitatii si nediscriminarii. Principiile aplicabile acestui cadru partenerial sunt urmatoarele: respectarea guvernantei pe mai multe niveluri, valorificarea experientei, a bunelor practici si transfer de expertiza/cunostinte partenerilor relevanti, asigurarea asumarii de catre toate partile implicate a interventiilor programate. Cadrul partenerial trebuie sa aiba ca scop:

● stabilirea principalelor obiective strategice si prioritati de interventie a planurilor de actiune tematice la nivel regional printr-o consultare parteneriala larga si transparenta;

● obtinerea acordului partenerilor asupra actiunilor strategice preconizate a principalilor indicatori de rezultat, precum si a modalitatilor de implementare, monitorizare si evaluare a planurilor de actiune tematice;

● asigurarea corelarii si complementaritatii diferitelor planuri de actiune;● asigurarea participarii si implicarii responsabile a partenerilor in scopul stabilirii si

asumarii actiunilor programate, inclusiv prin furnizarea informatiilor necesare fundamentarii acestora, cu respectarea principiului guvernantei pe mai multe niveluri.

Se vor prezenta informatii detaliate asupra partenerilor implicati in procesul de elaborare a planurilor de actiune tematice (autoritati locale, mediul de afaceri, societate civila etc.), precum si a proceselor de consultare publica (rapoarte, minute si alte documente care sa reflecte si sa demonstreze diferitelor actiuni desfasurate si modul in care comentariile primite au fost luate in considerare)

6.2. Actiuni strategiceDin perspectiva functionala, planul de actiune tematic este conceput ca un sistem de actiuni strategice/specifice, care trebuie sa asigure realizarea obiectivului sau major, stabilit de actorii implicati in realizarea si implementarea acestuia.

Planificarea strategica este un proces sistematic prin care titularul de plan isi defineste anumite prioritati esentiale pentru asigurarea implementarii acestuia. Planificarea strategica ajuta comunitatile sa-si creeze propriul viitor. Principiul de baza al planificarii strategice este credinta ca anumite aspecte ale viitorului pot fi influentate si schimbate prin ceea ce facem in prezent.

Procesul de planificare strategica in mod general vizeaza definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunitatii pe termen scurt, mediu si lung. Importanta acestui proces reiese din insasi definitia conceptului de planificare strategica care face referire la un instrument de management care permite titularului de plan sa se concentreze asupra unei alinieri eficiente a resurselor sale cu misiunea si viziunea sa.

Rolul planificarii strategice este de a ajuta titularul de plan sa:● isi defineasca obiectivele si orientarile strategice,● isi defineasca prioritatile si cele mai potrivite actiuni pe care le vor intreprinde,● identifice masuri concrete de implementare a planului de actiune tematic.

Planificarea strategica poate fi si un instrument de dialog intre actorii implicati in procesul de elaborare si implementare a planurilor de actiune tematice:

● informare asupra prioritatilor identificate;● ajungerea la un acord privind perspectivele de dezvoltare si prioritatile de adoptat;● asigura baza unor parteneriate interinstitutionale.

Planificarea strategica permite:● anticiparea schimbarilor in mediul exterior;

8

● identificarea amenintarilor si oportunitatilor care exista in cadrul planului de actiune tematic;

● dezvoltarea unor strategii care sa foloseasca oportunitatile;● clarificarea resurselor care se pot folosi si identificarea unor actiuni ce trebuiesc

intreprinse.

Scopurile, obiectivele, rezultatele si activitatile sunt cele patru elemente cheie ale unui plan de actiune tematic, iar stabilirea relatiilor dintre acestea reprezinta o parte importanta din procesul de planificare a actiunilor. Scopul reprezinta un rezultat final observabil si masurabil, cu unul sau mai multe obiective, care trebuie atinse într-un interval de timp mai mult sau mai puţin bine determinat. Definitia scopului poate fi sintetizata in fraza „Un vis cu termen de finalizare”. Obiectivele sunt o versiune mai limitata si mai specifica a scopului. Este recomandat ca planurile de actiune tematice să fie elaborat pe termen mediu (5 ani), dar daca doriti poate fi extins (sau redus). Rezultatele sunt produse masurabile ale proiectelor sau activitatilor (de ex. numarul de copaci plantati) din cadrul planurilor de actiune tematice. Partenerii implicati in procesul de elaborare a planurilor de actiune tematice stabilesc de ce activitati este nevoie pentru ca rezultatele sa fie atinse. Acesta este momentul in care incoerenta poate aparea in cadrul planurilor, deoarece partenerii incearca sa asigure faptul ca proiectele lor sunt incluse ca si activitaţi, fara a se tine cont daca acestea contribuie la rezultatele asteptate. Este nevoie de un proces iterativ, si din cand in cand reevaluat pentru a include activităti adecvate in cadrul planurilor de actiune tematice, excluzand pe acelea care nu aduc o contributie semnificativa la obiectiv.

Analiza matricei cadru logic reprezintă o modalitate de evaluare a logicii interne a planurilor de actiune tematice. Prin intermediul acestei analize se pot identifica rapid orice neconcordante.Toate componentele principale ale planului de actiune tematic sunt unite într-o singură matrice numită cadru logic, sau „log frame"

Exemplu de matrice cadru logic (log frame):

Matricea cadru logic (log frame)Pentru evaluarea logicii şi coerentei planului de actiune

tematic

Exemplu utilizat: Reducerea excluderii sociale printre refugiati.

Logica interventiei Indicatori si mijloace de verificare

Supozitii

Scop general:Scop principal pentru planul de acţiune tematic.

Cresterea integrarii refugiatilor.

Obiectivul planului de Cum se recunoaste daca Factori externi planului de

9

actiune tematic:Situatia modificata pe care planul de acţiune tematic incearca sa o implementeze.

Marirea nivelurilor de salariu ale refugiatilor prin cresterea numărului de angajări în rândul acestora si prin sprijinirea acestora la înfiintarea de intreprinderi.

obiectivul planului de actiune a fost atins.

Surse de informatii care sa arate progresul spre atingerea obiectivului.

Masurarea veniturilor pe baza datelor din sondaje

acţiune tematic care trebuie implementati pentru atingerea obiectivului.

Legislatia cu privire la dreptul la munca al refugiatilor trebuie sa fie toleranta.

Rezultate:Produse, servicii si alte rezultate generate de activitătile planului de actiune tematic.

Competente de limba, competente vocationale, plasari ale fortei de munca imbunatatite.

Caracteristici principale ale rezultatelor.

Surse de informatii si metode utilizate pentru a ilustra atingerea rezultatelor.

Nivelul de competente al participantilor.

Factori externi planului de acţiune care trebuie implementati pentru atingerea rezultatelor.

Parteneri capabili sa gaseasca resurse pentru desfasurarea cursurilor

Activitati:

Cursuri pentru invatarea limbii, programe de instruire, consultanta pentru intreprinderi, centre de initiere pentru comunitatea refugiatilor

Numarul de activitati de fiecare tip care trebuie desfasurate.

Grupul tinta poate fi recrutat în cadrul programelor

La introducerea informatiilor in tabel se vor clarifica următoarele aspecte:● daca activitatile vor duce la atingerea rezultatelor dorite● daca rezultatele vor duce la atingerea obiectivelor dorite● daca obiectivele vor duce la atingerea scopului dorit● cum va fi masurat succesul si ce supozitii s-au făcut.

Odata ce au fost identificate, neconcordantele din planul de actiune tematic pot fi rectificate, iar matricea cadru logic revizuita in consecinta. Din acest motiv, este importanta utilizarea unui astfel de instrument inainte de finalizarea procesului, pentru ca eventualele ajustari necesare sa poata fi facute. Cadrele logice ajuta la dezvoltarea unor planuri de acţiune tematice coerente cu obiectivele acestora.

6.3. Indicatori, legaturi cu alte documenteIndicatorii sunt instrumente analitice de baza pentru monitorizarea si evaluarea planurilor de actiune tematice.

Indicatorii pot fi definiti ca variabile cantitative sau calitative care furnizeaza mijloace simple si de incredere pentru masurarea rezultatelor activitatilor realizate in cadrul planurilor de actiune tematice, pentru a reflecta schimbarea survenita in urma implementarii acestor planuri. Pentru a putea monitoriza implementarea planurilor de actiune tematice si pentru a putea analiza performantele obtinute in raport cu scopurile stabilite este nevoie de elaborarea unui set de indicatori.

10

Indicatorii trebuie stabiliti inainte sau in faza incipienta de implementare a planurilor de actiune in asa fel incat sa existe posibilitatea colectarii datelor relevante si necesare pentru procesul de monitorizare.

Sistemul de monitorizare nu presupune neaparat dezvoltarea unui set de indicatori diferit de cel stabilit deja, ci poate presupune doar identificarea indicatorilor existenti si utilizarea lor in scopul obtinerii unei imagini cat mai coerente asupra rezultatelor procesului de implementare a actiunilor stabilite prin planurile de actiune tematice. Odata ce s-a trecut la definirea obiectivelor si a rezultatelor ce se doresc a fii obtinute ca urmare a activitatilor stabilte in planurile de actiune tematice, trebuie stabilit si sistemul de indicatori in functie de care se vor desfasura activitatile de evaluare si monitorizare. Indicatorii pot fi:

● Cantitativi – exprimati numeric sau procentual;● Calitativi – pot masura perceptia, pot ajuta la descrierea comportamentelor.

Ambele abordari, calitativa si cantitativa, prezinta o serie de limitari care trebuie luate in considerare atunci cand se aleg metodele de evaluare si indicatorii care vor fi utilizati in monitorizarea implementarii planurilor de actiune tematice. In acest sens, o abordare pur cantitativa poate prezenta o viziune restrictiva, este putin flexibila si poate omite o serie de aspecte sociale foarte importante. Abordarea calitativa si utilizarea indicatorilor calitativi (descrierea situatiei respective) nu permite multiplicarea rezultatelor (este valabila doar pentru cazul / tematica respectiva) si este dificil de cuantificat. Pentru o analiza completa a unui plan de actiune tematic este recomandata utilizarea combinata a cercetarii calitative si cantitative. Caracteristicile principale ale indicatorilor pot fi rezumate astfel:1. Masurabilitate – indicatorii trebuie exprimati intr-o forma care sa poata fi masurata. Chiar daca indicatorii sunt calitativi, ei trebui sa fie elaborati intr-o forma masurabila.2. Validitate/ Disponibilitate – trebuie sa fi accesibili fie in raport cu scopurile pe care le masoara, fie in raport cu timpul disponibil pentru realizarea anumitor obiective.3. Realism – indicatorii trebuie stabiliti intr-un mod realist, in stransa legatura cu modul de formulare al obiectivelor. Nu trebuie stabilite obiective complexe pentru ca acestea pot deveni nerealiste.4. Planificarea in timp – la fel ca fiecare obiectiv sau rezultat, fiecare indicator trebuie sa aiba o planificare in timp, durata, perioada.5. Claritate – indicatorii trebuie sa fie definiti clar, interpretarea lor sa fie simpla, cu posibilitatea de a arata tendinte de evolutie (crescator, descrescator, constant).6. Fiabilitate/ Precizie – masurarea indicatorilor trebuie sa fie de incredere. De asemenea, indicatorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii/cerinte:1. Sa fie corespunzatori/ potriviti planului de actiune tematic:

● Legatura intre indicator si scopul si/sau obiectivele planului de actiune tematic trebuie sa fie clara;

● Indicatorul trebuie sa fie reprezentativ fata de unul sau mai multe elemente caracteristice ale planului de actiune tematic;

● Specificitate - indicatorul selectat trebuie sa se potriveasca cu intentia pentru care a fost selectat.

2. Sa fie clari din punct de vedere analitic:● Indicatorul trebuie sa fie bine justificat din punct de vedere teoretic si stiintific;● Indicatorul trebuie sa fie bine fundamentat, in stransa legatura cu planul de

actiune propus;● Din start trebuie stabilite valorile de baza („baseline”), respectiv valorile tinta

(„target”) ale indicatorului. Valorile tinta ale indicatorului trebuie sa fie realiste.3. Datele necesare pentru masurare sa fie accesibile/ simple/ inteligibile:

● Datele si informatiile necesare masurarii indicatorului trebuie sa fie disponibile, usor accesibile, pentru un cost convenabil;

● Stabilirea unei perioade de timp pentru culegerea datelor si informatiilor necesare, in cazul in care acestea nu sunt disponibile pe moment.

11

In concluzie, indicatorii de verificare ai obiectivelor reprezinta instrumente de masura care fac posibila cuantificarea, in termeni <SMART> a nivelului atins de obiectivele propuse prin planurile de actiune tematice, ca urmare a implementarii acestora.

Definirea si utilizarea indicatorilor de verificare a obiectivelor permite controlul viabilitatii obiectivelor si formeaza baza sistemului de monitorizare a planurilor de actiune tematice. Indicatorii de verificare ai obiectivelor trebuie sa fie masurabili intr-un mod sistematic si posibil de obtinut la un cost acceptabil.

Sursele de verificare sunt documente, rapoarte, chestionare, sondaje, in general orice tip de surse oficiale locale sau centrale (dupa caz), in care pot fi gasite informatii necesare identificarii indicatorilor de verificare ai obiectivelor, fie directe fie prelucrabile.

Definirea indicatorilor de verificare ai obiectivelor in termeni <SMART>, inseamna ca indicatorii trebuie sa fie:

● (S) Specifici: furnizeaza informatii despre caracteristicile specifice unui anumit obiectiv;

● (M) Masurabili: prezinta aspecte cantitative si calitative ale unui obiectiv care pot fi masurate cu unitatile de masura cunoscute;

● (A) Accesibili: posibil de gasit la un cost acceptabil, pentru a fi folositi la verificarea stadiului atingerii unui obiectiv;

● (R) Relevanti: sunt semnificativi pentru obiectivul masurat in contextul planului de actiune tematic;

● (T) incadrati intr-o perioada de Timp: fac referire la un anumit interval de timp, bine precizat, privind stadiul atingerii obiectivului pe care il verifica.

Indicatorii mai pot fi clasificati in:● Indicatori de output – variabile care furnizeaza informatii privind produsele directe

ale programelor, ei deriva din interventia logica si exprima actiunile care genereaza outputurile.

● Indicatori de rezultat – variabile care furnizeaza informatii despre anumite aspecte ale rezultatelor si reflecta ceea ce se intentioneaza sa se schimbe, fara a se limita la efectul interventiei finantate, ci luand in considerare si efectele altor interventii si factori.

Selectia indicatorilor in cadrul planurilor de actiune tematice trebuie sa tina cont de urmatoarele cerinte:

● fiecare obiectiv specific (OS) sa includa cel putin un indicator de rezultat, maxim doi

● Indicatorii de rezultat pentru rezultatele asteptate ar trebui sa includa o valoare initiala si o tinta, cuantificate adecvat

● Indicatori de output includ tinte cuantificate; este de asteptat sa contribuie la rezultate si trebuie definiti pentru fiecare masura de investitii reflectand tipul actiunilor acoperite

6.4. Portofoliu de proiectePortofoliul de proiecte va cuprinde proiecte relevante pentru care exista acordul actorilor implicati in realizarea si implementarea acestora, indiferent de sursa de finantare. Formatul orientativ pentru prezentarea informatiilor privind proiecte ar trebui sa includa urmatoarele informatii (in cazul in care sunt disponibile):

● Numele si descrierea succinta a proiectului● Entitati responsabile pentru implementarea proiectului● Impactul estimat al proiectului regional (modificari socio-economice ca urmare a

implementarii proiectului)● Calendar orientativ (durata proiectului si perioada estimata de punere in aplicare)● Bugetul orientativ si sursele de finantare● Stadiul actual● Activitati de pregatire necesare si sursele posibile de finantare ale acestora

12

● Aspecte legale care trebuie solutionate● Stadiului de maturitate al proiectului (studiile existente: studiu de fezabilitate,

studii, studii de piata, studii urbane, etc)● Riscuri estimate in implementarea proiectului● Rezultate estimate (indicatori) si tinte● Gradul de sprijin pentru proiect de catre grupul tinta

7. Plan de implementare a actiunilor

Pentru a urmari eficienta actiunilor strategice stabilite in cadrul planurilor de actiune tematice este nevoie de o monitorizare permanenta si de evaluarea rezultatelor activitatilor intreprinse.

Intrucat actiunilor strategice stabilite in cadrul planurilor de actiune tematice se vor derula pe durata mai multor ani, obiectivele stabilite vor fi atinse treptat, in functie de prioritati, pe baza unui Plan anual de implementare a actiunilor.

Monitorizarea Planului anual de implementare a actiunilor se va face placand de la indicatorii si tintelor stabilite, prin intocmirea de rapoarte trimestriale si a unui raport anual.

Planul anual de implementare a actiunilor va fi structurat dupa cum urmeaza:● la fiecare actiune se va specifica rezultatul asteptat;● vor fi precizati indicatori pentru indeplinirea actiunii;● se va specifica cine va fi responsabil de aducerea la indeplinire a actiunii;● se va specifica timpul estimat pentru aducerea la indeplinire a actiunii;● se vor estima riscurile aferente realizarii obiectivelor;● bugetul estimat;● oportunitati de finantare;

In raportul trimestrial de monitorizare a Planului anual de implementare a actiunilor se va preciza:

● entitatile responsabile de realizarea actiunilor● stadiul in care se afla diversele actiuni programate pentru perioada pe care se

face raportarea;● problemele/piedicile intampinate;● revizuirea actiunilor, acolo unde este cazul;● timpul estimat pana la indeplinirea actiunilor;● riscuri (identificare, analiza);● alte aspecte;

Pe baza rapoartelor trimestriale, la sfarsitul anului se va intocmi un raport anual privind Planul de implementare a actiunilor.

Rezultatele acestui raport anual vor sta la baza intocmirii planului de implementare a actiunilor pentru anul urmator.

Model orientativ pentru Planul anual de implementare a actiunilor:

13

Nr. crt.

Obiective

Actiuni planificat

e in vederea realizarii obiectivel

or

Termen Riscuri aferente realizarii obiectivelor

Responsabil (i)

Bugetul

estimat

Surse de finantare

Rezultat asteptat/ Indicatori

Obs.

Precizare Nivel estimat [1]

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

[1] Estimarea marimii riscului se va face prin apreciere calitativa: grav (G), mediu (M) sau redus (R);

8. Monitorizarea rezultatelor

Principalul scop al procesului de monitorizare este reprezentat de analiza fazei de implementare a planurilor de actiune tematice si de identificare a posibilelor deviatii de la scopurile stabilite initial. Monitorizarea asigura colectarea informatiilor si a datelor statistice si utilizeaza indicatori relevanti si masurabili prin intermediul carora sa poata fi urmarit procesul implementarii. Prin intermediul procesului de monitorizare se obtin informatii in ceea ce priveste: modul in care resursele alocate si serviciile furnizate si-au atins tinta; eventualele schimbari socio-economice care ar rezulta in urma implementarii planurilor de actiune tematice, precum si concordanta actiunilor intreprinse cu standardele si reglementarile existente. Monitorizarea rezultatelor implementarii planurilor de actiune tematice consta in masurarea si raportarea indicatorilor relevanti. Altfel spus, monitorizarea este procesul de colectare periodica si analiza a informatiei cu scopul de fundamentare a procesul de luare a deciziei de catre cei abilitati, asigurand transparenta in luarea deciziei si furnizand o baza pentru viitoarele actiuni de evaluare. Pentru acuratetea datelor obtinute in urma procesului de monitorizare este necesara o colectare sistematica si atenta a acestora. Modalitatea de colectare si corectitudinea datelor sunt importante in conditiile in care monitorizarea activeaza ca un sistem de avertizare timpurie si adesea puncteaza probleme sau arii care au nevoie de o atentie speciala.

Planurile de actiune tematice vor fi monitorizate periodic prin intermediul:● rapoartelor de monitorizare trimestriale/anuale;● unui raport privind gradul de atingere a indicatorilor stabiliti in Planul de

implementare a actiunilor;● organizarea unei intalniri anuale, la care vor participa toti partenerii relevanti;

In functie de rezultatele monitorizarii si in acord cu modificarile legislative Planurile de actiune tematice pot fi revizuite.

14

Anexa 1 - Lista principalelor strategii sectoriale

Documentul strategic Stadiu

Imbunatatirea capitalului uman prin cresterea ocuparii si imbunatatirea incluziunii sociale si politici educationale

1 Strategia Nationala pentru Ocupare in perspectiva 2020

Aprobata

2. Strategia nationala privind incluziunea sociala si reducerea saraciei 2015-2020

Dezbatere publica 17.04.2015

3. Plan de Actiune al Strategiei pentru incluziunea cetatenilor romani apartinand minoritatii Roma pentru perioada 2012-2020

Aprobata

4. Strategia pentru Sanatate 2014-2020 Aprobata

5. Strategia pentru Reducerea Parasirii Timpurii a Scolii

Aprobata

6. Cadrul strategic pentru educatia tertiara Dezbatere publica

7. Strategia Nationala pentru Invatarea pe tot Parcursul Vietii

Aprobata

8. Strategia pentru Dezvoltarea Infrastructurii Educationale

Draft iulie 2013

Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru crestere si ocupare

9. Master Plan General pentru Transport Aprobat

10. Planuri de mobilitate urbana Nu exista informatii postate pe pagina de internet a MDRAP

11. Strategia Nationala pentru Agenda Digitala a Romaniei

Aprobata

Promovarea competitivitatii economice si a dezvoltarii locale

12. Strategia Nationala pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologica si Inovare

Dezbatere publica

13. Analiza si Evidenta pietei CDTI in Romania Nu exista informatii postate pe pagina de internet a MEN

14. Strategia Nationala de Competitivitate Aprobata

15. Strategia pentru dezvoltarea agriculturii pe termen mediu si lung 2020-2030

Exista Strategia de dezvoltare rurala a Romaniei 2014-2020Nu exista informatii postate pe pagina de internet a MADR

15

16. Planul Strategic National Multianual privind Acvacultura

Versiune oficiala 15.04.2015

17. Strategia de dezvoltare rurala a Romaniei 2014-2020

Versiune circulatie noiembrie 2013.Exista Cadrul national strategic pentru dezvoltarea durabila a sectorului agroalimentar si a spatiului rural in perioada 2014 - 2020 – 2030

Optimizarea utilizarii si protectiei surselor naturale si valorilor culturale

18. Strategia Energetica a Romaniei 2007-2020 Proiect postat pe site-ul ME

19. Strategia Nationala privind Schimbarile Climatice 2013 - 2020

Aprobata

20. Adoptarea Planului de Actiune (incorporat in Planul de Actiune privind Schimbarile Climatice)

Aprobata

21. Strategia Nationala privind Managementul Deseurilor

Document postat pe site-ul MMSC in proces de revizuire

22. Planul National privind Managementul Deseurilor

Document postat pe site-ul MMSC in proces de revizuire

Modernizarea si intarirea administratiei nationale si a sistemului juridic

23. Strategia privind intarirea capacitatii administrative

Document consultativ

Conditionalitati orizontale

24. Existenta aranjamentelor pentru aplicarea eficace a legislatiei UE privind ajutorul de stat in domeniul fondurilor ESI – Monitorizarea sistematica a cheltuielilor de ajutor de stat

Nu exista informatii postate pe pagina de internet a CC

25. Existenta aranjamentelor pentru aplicarea eficace a legislatiei europene privind EIA si SEA

Nu exista informatii postate pe pagina de internet a MMSC

26. Strategia Nationala de Export 2014 - 2020 Aprobata

27. Strategia Nationala si Planul National de Actiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din Romania

Aprobata

Nota: Structura tabelului a fost publicata de Ministerul Fondurilor Europene in iulie 2013

16