I Norman Goodman I

o:z:<C:!ECooCJ

:z:<C:!Ea:o:z:

ITURA LIDER

C?> tR I ,.q

COLTI p

GErtERfiLA

NORMAN GOODMAN, profesor universitarla State University din New York, prezinta inaceasta carte, intr-o maniera clara, concisa ~iatractiva, 0 privire de ansamblu asupra unor'tematici sociale de actualitate: ·societatea

postindustriala ·schimbarea sociala ·competenta- ,tehnica §i evolutia creierelor ·tipuri de organizatii

sau institutii ·comw}icare §i interactiune soc~ala·devianta .§i control social ·criminalitatea §i, ,

implicatiile e/ sociale ·stratificarea sociala·tendinte In evolutia claselor §i grupurilor socialerelatii interetnice §irasiale ·inegalitatea sociala

·tendinte In evolutia familiei §i viitorul acesteia·probleme ale educatiei §i calificarii ·politica §iautoritatea statului ·forme de guvernamlnt·sisteme politice ·structura sistemelor economiceale state lor dezvoltate In economia de piata·marile probleme demografice ·problemelesociale ale marilorora§e.

Lucrarea reprezinta nu numai un instrumentde lucru, un ghid pentru toti cei ce abordeaza~tiintele socio-psiho-pedagogice, dar ~i 0importanta sursa de informare pentru cititorulroman ale carui cuno~tinte din domeniul social i­au parvenit preponderent prin interpretari dintr-operspectiva marxista.

U«-a:wC/)

z:1&1"

NORMANGOODMAN

INTRODUCEREiN SOCIOLOGIE

Traducere:IOANA RADULESCU

Editura LIDERBucure~ti

~ _._.._.~~ "J

I.S.B.N.: 973-9343-34-1

INTRODUCTION TO SOCIOLOGY

Copyright © 1992 by HarperCollins Publishers, Inc.Published by arragementwith Harper & Collins

Publishers, Inc.

Toate drepturile asupra editiei in limba romana sintrezervate Editurii LIDER - Bucure~ti

Cuprins

Prefata 9

1CE ESTE SOClOLOGIA? 11

Perspective 11Dezvoltarea sociologiei , 17

2CUM SE FACE SOCIOLOGIE: METODE DE CERCETARE

SOCIOLOGICA 29Logica cercetarii 29Interconexiunea teoriei ~i a cercetarii 32Procesele de cercetare 33

Metode fundamentale de cercetare/ 36Probleme in efectuarea cercetarii 42

3CULTURA 48

Ce este cultura 48Componentele culturii ~................•................................... 51Cultura "ideala" ~i "reala" 57Diversitatea culturala 58Temele culturale americane 62Cultura ~i sociobiologia 63

4STRUCTURA SOCIALA 66

Natura societatii 66lnstitutiile sociale 71Tipuri de societati 74

5GRUPURlLE SOCIALE ~l ORGANIZA'fllLE 87

Grupurile sociale 87Organizatiile formale 98Organizatii ~i societati 106

5

6

6SOCIALIZAREA: CUM DEVENIM FIINTA

SOCIALA .' 108

Importanta experientei sociale 108Perspective teoretice 112Factorii de socializare 119

Socializarea prin cursul vieW 122Socializarea ~i libertatea 124

7

INTERACTIUNEA SOCIALA ~I RETELELESOCIALE 127

Natura interactiunii sociale 127Perspective teoretice 129Constructia socialii a realitiitii 135

Comunic~rea ~i interactiune~ socialii 137

8DEVIANTA ~I CONTROLUL SOCIAL 142

Ce este devianta 142Implicatiile sociale ale deviantei 159

9STRATIFICAREA SOCIALA 163

Sisteme de stratificare 163Teorii despre stratificare 167Mentinerea sistemului stratificiirii 172

10

CLASA SOCIALA ~I MOBILITATEA SOCIALA IN STATELEUNITE 179Dimensiunile inegalitatii in Statele Unite 179Sistemul de clase american 184

Semnificatia claselor sociale 188Mobilitatea sociala 191

11RASA ~I ETNICITATEA 198

Conceptele fundamentale 198Modele de interllctiune etnidi ~i rasiala 203Diversitatea etnica ~i rasiala in Statele Unite 206Probleme contemporane in relatiile etnice ~i rasiale 214

12

GENUL ~I STRATIFICAREADUpA VlRSTA 218Sex ~i gen 218

Cit de diferiti sint barbatii ~i femeile? 220Rolurile geu'urilor : 224Sexismul 230Virsta ~i societatea 232Imbatrinirea : 233Inegalitatea intre virste 236

13FAMILIA 242

Inrudirea: concepte fundamentale 242o perspectiva multiculturalii 244o analizii teoreticii a familiei 249Familia americanii contemporanii 252Viitorul familiei 260Comentarii finale 263

14EDUCATIA 265

Educatia ~i societatea 265Caracteristicile educatiei americane 272Probleme curente in inviitiimintul american 276

15RELIGIA 283

Religia: 0 definitie 283Tipuri de religie · 284Religia: 0 perspectivii functionalistii 286Religia: 0 perspectivii a conflictului 288Religia ~i schimbarea socialii 289Organizarea religiei 292Religiile majore ale lumii... 294Religia in Statele Unite 300

16POLITICA $1 STATUL 307

Puterea ~i autoritatea 307StatuI 310Sistemul politic american 316Riizboiul ca politica 322

17ECONOMIA SI LUMEA MUNCH 328

Ordinea economicii 328Sistemeeconomice comparative 332Sistemul economic american 337

7

Munca ~i profesiunile in Statele Unite .Un sistem economic mondial .

20POPULATIA 3H4

Dinamica populatiei IH4Tendintele populatiei mondiale J90Tendinte ale populatiei in Statele Unite 399

19

STII~TA SI TE~NOLOGIA I(,!Stllnta modema I()1Stiinta ca proces social ·..· · 172Tehnologia ~i societatea \7X

23

SCHIMBAREA SOCIAL2\. ~I MODERNIZAREA ".". 44HSursele schimbarii sociale 44XTeoriile schimbarii sociale 454Modemizarea ~i dezvoJtarea " 4'iX

Modemitatea ~i progresul " ·l(d

Glosar ·1()7

Prefata,Introducere in sociologie face parte din Seria de compendii a

Colegiului Harper Collins. Scopullucri'irii este acela de a oferistudentului ~icititorului obi~nuit 0 privire generala asupra elemen­telor esentiale ale sociologiei, intr-o forma clara ~i inteligibila. Eapoate fi folosita fie ca 0 prezentare sumara, fie ca un supliment lamulte dintre manualele standard complete, fie ca un rezumat concis,de~i complet, al domeniului, impreuna cu 0 antologie sau 0 serie delecturi relevante, selectate de profesori, din domeniul sociologiei.

Sociologia este un domeniu variafAceasta carte prezinta citito­rului perspectiva sa unica, conceptele sale importante ~imodurilede explorare a lumii sociale, precum ~i explicatiile fenomenelorsociale. lnteresele largi ale sociologului devin evidente, iar exemplelesint folosite pentru a lega ideile abstracte de experientele concrete.Obiectivul permanent este acela de a face materialul accesibil stu­dentului ~icititorului obi~nuit.

A~ comite 0 gre~eala daca nu a~recunoa~te contributia citorvaoameni importanti in transformarea acestui proiect intr-o realitate.Judith A. V Harlan a asigurat rigoarea profesionalii, absolut esentia­la, intr-o maniera placutii ~iincurajatoare, mentinind astfel interesulpentru acest proiect. Robert Weinstein a asigurat, pe toata duratascrierii acestei caTti, 0 critic a nepretuita, erudita, constructiva ~iredactionaUi. De asemenea, sint indatorat lui Susan McClosky ~ilui Tannis McCammon, editori, ~isprijinului deosebit allui CaroleA. Roland pentru terminarea acestei caqi.ln cele din urma, Marilyn,sotia mea, merita recuno~tinta, pentru ca mi-a oferit dragoste ~isprijin, ca de obicei, in timpul complicatiilor pe care Ie-am intim­pinat in realizarea acestui proiect.

Norman GoodmanStony Brook, New Yorkiulie, 1991

1(,1

21

URBANIZAREA 406Dezvoltarea urbana 406Teorii despre dezvoltarea urbana 412Viata urbana in Statele Unite ill5

22

COMPORTAMENTUL COLECTIV SI MIscARILE SOCIAI.E425Domeniul comportamentului colectiv " 425Multimile 427

Alte'forme de comportament colectiv 431Mi~carile sociale 4J5Mi~dirilc socialc ~i schimbarca social1\ 443

18

MEDICINA .Modele sociale de sanatate ~i boaUi .Medicina ca profesie .Perspectivele teoretice despre sanatate ~i medicill'\ .Sanatatea, mediulinconjurator ~i stilul de viata

personal .

8 9

ICE ESTE SOCIOLOGIA?

A

Inacest capitol, vom explora diversele perspective ale ~tiin!elorsociale, ale sociologiei in special, in incerciirile lor de a explica~i in!elege comportamentul uman. Vom examina baza ~tiin!ificii asociologiei, originile sale ~iforma ei prezentii ..

PERSPECTIVE

$tiintele sociale

Sociologia este 0 ramura a ~tiin!elor sociale, un ansamblu dediscipline care examineaza natura comportamentului uman ~i asocietatii umane, precum ~i produsele care rezulta din amindoua.

Pentru a aprecia cum sociologia contribuie la intelegerea vietiisociale, este utila intelegerea perspectivelor celorlalte ~tiinte sociale.

Antropologia are doua ramuri principale. Una, antropologiajizicii se ocupa cu fiinta umana ca un organism biologic. In studierearadacinilor noastre biologice, a legiiturilor noastre cu alte specii ~ia variatiilor biologice printre noi, ea se concentreaza asupra fosilelorumane ~i a obiectelor omului primitiv. Cea de-a doua ramura,antropologia culturalii, s-a preocupat de natura ~ievolutia societa­tHor care nu au cunoscut scrierea. Mai recent, antropologii culturali~i-au indreptat atentia ~i spre societatile industriale modeme, in­deosebi spre cultura (vezi Cap. 3) ~i structura sociala (vezi Cap. 4)ale localitatilor ~icomunitatilor.

11

Economia se ocupa, in special, de modul in care producem,repartizam, dobindim ~iconsumam resurse1e necesare. In timp cepreocuparea ei principala este bogatia, ea studiaza ~ialte fe1uri deresurse, cum sint hrana ~i energia. De pilda, economi~tii studiazainfluentele ~iefectele ratei ~omajului, preturile produselor de baza~ivaloarea total a a bunurilor ~ia serviciilorproduse intr-o societate(produsul national brut al acesteia, PNB).

Stiinfa politico cerceteaza problemele care implica sursele, im­partirea ~ifolosirea puterii in societate. Ea studiaza procesele politicela diferite grupuri ~iorganizatii. Politologii sint indeosebi preocupatide formcle ~ipracticile de guvemare.

Psihologiaexamineaza bazele ~iconsecintele comportamentuluiindividual, concentrindu-se asupra factorilor care 11fac pe individsa se comporte in feluri specifice. In psihologie exista muItesubdomenii, inclusiv personalitatea indivizilor, dezvoltareacapacitatilor lor cognitive ~i baza biologica a comportamentuluiuman.

Perspectiva sociologica

Nu exista 0 singura perspectiva sociologica: mai degraba, incadrul sociologiei, exista ,,~coli de gindire" in mod clar deosebite.Dar toate lmparta~esc opinia casociologia este studiul ~tiintific alcomportamentului social uman, al societatii umane ~ial rezultateloractivitatilor sociale.

Premisa fundamentala a sQciologiei este cit din existenta umanaeste existenta sociala. Sinteth legati unii de a1tii ~i depindem dealtii pentru existenta noastra. Influentam pe altii ~isintem influentatide ei; intr-adevar, insu~i sensul identitatii depinde de aceasta inter­actiune, a~a cum se va discuta in Cap. 6. Orice incercare de aintelege formele sociale in afara actiunii individuale este sortitae~ecului. Sociologia ofera 0 conceptie completa a conditiei umane.

Imaginatia sociologica C. Wright Mills (1959) a folositexpresia "imaginatie sociologica" flentru a ne atrage atentia asupranevoii de a ne Uirgiviziunea. Indivizii au tendinta de a vedea lumeadin punctullor de vedere, riguros ingustat, despre ei in~i~i ~idesprecercul social imediat. Sociologia, sustine el, ar trebui sa-~i concen­

treze atentia asupra celor mai largi forte sociale care ii afecteaza

12

pe indivizi. Pentru a-~i ilustra punctul de vedere, el postuleaza dLdaca 0 persoana ramine fara lucru, aceasta situatie ar putea ficonsiderata ca "necazul ei personal", iar eforturile de a ajuta larezolvarea acestei situatii s-ar concentra asupra caracteristicilorindividului. Daca, totu~i, un milion de oameni sau mai multi raminfara lucru, aceasta este 0 "problema sociala" care sugereaza actiu­nea unor forte socia1e pe scara larga ~i necesita 0 solutie sociala.Imaginatia sociologica permite oamenilor sa-~i depa~easca expe­rienta personala limitata ~i sa-~i vada legaturile cu altii ~i cu insti­tutiile societatii.

Utilitatea perspectivei sociologice Imaginea mai largaoferita de perspectiva sociologica incurajeaza oamenii sa inteleagafortele sociale care Ie organizeaza viata. Ea permite oamenilor savada cum experientele lor personale influenteaza relatiile ~iconstrin­gerile sociale existente ~icum sint influentate de acestea. Sociologiada oamenilor posibilitatea de a intelege generalul prin abstractizareaparticularului.

Emile Durkheim §i studiile despre sinucidere Socio­logul francez Emile Durkheim a studiat rata sinuciderilor atit alesocietatilor ca un intreg, cit ~iale unor segmente ale acestora (e.g.catolici ~iprotestanti, barbati ~ifemei, oameni casatoriti ~inecasato­riti). Cind a analizat rata sinuciderilor specifice, a vazut 0 schemaclara: sinuciderea este 0 functie a gradului de integrare a persoaneiin grupul social. De la aceasta, el a formulat 0 explicatie generalaa sinuciderii, in functie de integrarea sociala care trece dincolo decaracteristicile religiei, genului, statutului marital ~ietnicitatii.

De asemenea, sociologia descopera aspectele latente (adeseaneintentionate ~inerecunoscute) ale vietii sociale. Oamenii care sesinucid slnt, In general, nefericiti. Cercetarea lui Durkheim,carearata relativa constanta a ratei sinuciderilor la diverse categoriisociale, sugereaza ca factorii sociali, ca~i cei individuali, afecteazasinuciderea. Dar, intrucit sinuciderea este considerata un act indivi­dual, dimensiunea sociala este deseori nebagata in seama. Prin adop­tarea unei perspective sociologice asupra sinuciderii, Durkheim adescoperit aspectul ei social, respectiv cum gradul ~itipul de inte­grare sociala influenteaza rata sinuciderilor.

Casatoria Dl.lcaoame11iiarfi-intrebat~<ie ce s-au casatorit cu

o anumita persoat1a,'~rTaspun~r&~Qil'i.ca s-au indragostit deq) 1.1 13

ea; di sotul sau sotia este singura ~iunica persoana care l-ar puteaface fericit sau fericita. Totu~i, exista ~inorme sociale care dirijeazaaceasta decizie, care definesc un numar limitat de indivizi ca parte­neri'potentiali pentru casatorie. In general, cei mai multi oameninu-~i dau seama de aceste forte sociale coercitive care influenteazaceea ce pare sa fie 0 hot;idre intima ~ipersonalii. Sociologia da laiveala aceste influente sociale de obicei nerecunoscute.

Sociologia $i $tiinta

Sociologia este studiul ~tiintific al comportamentului social ~ial relatiilor sociale. In timp ce in limbajul comun notiunea de ~tiintiisugereaza.laboratoare, instrumente de masurat ~iecuatii algebrice,ea se refera, de fapt, la 0 cale generala prin care se obtin cuno~tintedespre orice fenomen.

Ipotezele :jtiintei

Toate caile ],~tiintifice", organizate pentru obtinerea informatiilordespre lume, au in comun anumite ipoteze. 0 ipoteza este aceea caexista 0 lume a realitatii independenta de perceperea acesteia decatre noi sau de cuno~tintele noastre despre ea. De pilda, atomiiexista chiar daca noi nu ii vedem. In acest sens, noi mai degraba

descoperim legile naturij dedt Ie cream.o aha ipoteza a ~tiintei este aceea ca in natura exista ordine.

Evenimentele nu se produc intimpliitor; ele sint precedate de cauze.De asemenea, oamenii de ~tiinta presupun ca, printr-o observatieobiectiva ~i sistematica, se pot dobindi cuno~tinte despre lume.Aceasta este caracteristica esentiala a ~tiintei: observarea obicctiva,sistematica ~idisciplinata a fenomenelor. Adevarul ~tiintific poatefi verificat empiric, adica prin observarea atenta ~i obiectiva ~iprin masuratori. Metoda ~tiintifica reduce intruziunea valorilor per­sonale in procesul de cercetare.

Pe scurt, ~tiintapresupune existenta unei lumi organizatc a cauzei~i a cfcctului care poate fi inteleasa prin observatie obiectiva ~iriguroasa ~iprin masuratori. Valorile pot tulbura alegerea subiecte­lor studiate de omul de ~tiinta, dar nu metoda de descopcrire a

14

cuno~tintelor. Mereu con~tienti de failibilitatea umana, oamenii de~tiintiideseori adopta 0 atitudine sceptica in procesul de cunoa~tere~iprezinta dovezi pentru a-~i sustine afirmatiile.

Instrumentele :jtiintei

Teorii Teoriile sint modalitati sistematice de a explica felul incare doua sau mai multe fenomene sint legate intre ele, indeosebiin functie de cum unul il produce pe celalalt. Marea lor valoareconsta in faptul ca ele permit omului de ~tiinta sa treaca dincolo defactorii imediati, aflati in studiu, ~isa "faca generalizari" referitoarela alte fenomene care au acelea~i caracteristici. De pilda, Durkheima constatat ca rata sinuciderilor la catolici se deosebea de cea a

protestantilor, a~a cum se deosebea cea a persoanelor casatoritefatii de cea a persoanelor nedisatorite. El a explicat aceste constatariin functie de 0 teorie a integrarii sociale, care permite acum 0 inte­legere a ratei sinuciderilor bazate pe factori nestudiati initial deDurkheim.

Diverse ipoteze ~i date Teoriile sint formate din variabile,trasaturi sau caracteristici care se schimba sau, in eonditii diferite,au valori diferite. Teoriile leaga variabilele in mOdalitati care per­mit dezvoltarea ipotezelor, enunturi despre cum doua sau mai multevariabile sint legate sau despre cum una sau mai multe variabile seVOl' schimba sau nu dnd VOl' fi modificate anumite conditii speci­fice. Ipotezele sint verificate prin examinarea a ceea ce ele prezic,in raport cu datele empirice ~i informatiile observabile, cum sintfaptele ~i statistica.

$tiinta, deei, ereeaza teorii, deduce ipoteze speeifice din acesteteorii ~iverifica ipotezele adunind ~ianalizind date relevante. Rezul­tatele sint apoi folosite pentru a evalua teoria sau teoriile care Ie-augenerat. Teoriile pot fi abandonate, modificate sau aeeeptate.Construirea teoriilor ~ieonfruntarea acestor teorii eu datele empirieeeste earaeteristiea speeifica a ~tiintei modeme.

Sociologia ca §tiintaSoeiologia nu este eu nimie mai putin 0 ~tiinti'idecit chimia ~i

fizica. Ea ereeaza teorii pentru a expliea viata soeiali'i. Teoriile

15

generale inceardi explicatii cuprinzatoare, ca de pilda, "teoria gc­nerala a actiunii", a lui Talcott Parsons (Parsons ~i Shils, 1951)care une~te cultura, structura sociala ~ipersonalitatea. Teoriile maiputin cuprinzatoare sau teoriile de rang mediu sint "teorii specialeaplicabile categoriilor limitate de date" (Merton, 1957:9). Acesteasint mai obi~nuite in sociologie astazi; de pilda, teoria grupurilorde referinta a lui Merton.

Metoda ~tiintifica este proprie sociologiei. Studiile prezentate'inrevistele importante de sociologie au, in general, aceea~i structuraformala ca cercetarea 'in~tiintele biologice ~ifizice. Este prezentatao teorie generala 'impreuna cu 0 serie specifica de ipoteze ce trebuieverificate. Datele relevante sint prezentate ~ianalizate, trag'indu-seconc1uzii din ele despre caracterul adecvat al teoriei care a stat labaza studiului.

Statutul !?tiintific al sociologiei In timp ce sociologia nueste cu nimic mai putin ~tiintifica decit chimia ~iastronomia, ea nupare sa aibii precizia acestora. Aceasta, in parte, din cauza relativeisale tinereti ca ~tiinta. Ea nu a avut atit de mult timp sa-~i dezvoltenici metodologia, nici conceptele teoretice. Dar mai important, stu­dierea comportamentului oamenilor nu'este identica cu studiereacomportamentului atomilor sau al moleculelor sau al plantelor.Oamenii sint mai instabili, ei se schimbii chiar in timp cc s'int stu­diati. De asemenea, uneori darile de seama asupra rczultatclor unuistudiu determina oamenii sa-~i schimbe comportamcntul examinatanterior. Deseori, ace~ti factori lasa sa se 'inteleaga ca sociologii nupot generaliza descoperirile obtinutc 'incursul ccrccHirilor la fel demult ca oamenii de ~tiinta din domeniile fizicii ~ibiologici.

Sociologii se confrunili cu 0 alili dilema. In timp cc putini oameni~tiu mult despre structura moleculara a acizilor, cci mai multi oa­meni se considera experti 'in faptele pe care lc studiaz~ sociologii:criminalitatea, viata de familie, grupurile socialc ~ia~amai dcparte.Conceptele importante ale analizei sociologice slnt dcscori cxprimate'in limbajul comun, de~i sensurile unor cuvintc pot fi ditcritc. Depilda, statut are un alt 'inteles in sociologic dccl! In conversatiaobi~nuita. Aceasta confuzie 'inmaterie de cuvintc ~ibuna cunoa~tcrea lnsa~i substantei analizei sociologice, pe care eci mai multi oameni

16

~i-o atribuie, fac pe multi sa creada sa sociologia pur ~i simplu stu­diaza ~iconstata ceea ce este evident.

Sociologia !?ibunul-simt Multe pareri de ,;bun-simt" sint,pur ~i simplu, neadevarate. De pilda, multi cred ca divortul estemai obi~nuit printre cuplurile din clasele instarite ~i de mijloc decitprintre cuplurile din c1asele de jos sau ca cei mai multi oameni caretraiesc din ajutor social nu vor intr-adevar sa munceasca. Ambele

afirmatii s'int false. Robertson (1987:9-10) enumera douazeci depareri considerate intr-o mare masura de "bun-sim!", care 'inurmacercetarilor sociologice s-au dovedit a fi false.

Problema este nu ca bunul-simt este necesarmente fals, ci casociologia este 0 ~tiinta. De aceea, sociologia ~ibunul-simt nu tre­buie sa fie 'in conflict. De fapt, bunul-simt poate fi 0 sursa bogatade ipoteze pentru sociologi. Dar sociologii trec dincolo de tarimul

bunului-simt· Ei deseori iau notiunile de bun-simt despre viata ~iIesupun unei verificari riguroase care duce la confmnarea, respingereasau perfectionarea lor.

DEZVOLTAREA SOCIOLOGIEI

Sociologia este 0 ~tiinta relativ noua. De~i unele idei sociologicei~i au originea 'inantichitate, incercarea sistematica de a 'intelege ~ia explica comportamentul social are mai putin de doua sute de ani.

Originile sociologiei

In general, oamenii din societatile stabile se gindesc, probabil,mai putin la structurile sociale ale mediului lor decit oamenii dinsocietatile instabile. Marile transformari din Grecia, 'in secolele alV-lea ~ial IV-lea i. Hr., ~irespectiv, din Europa, 'incepind din secolulal XVII-lea p'ina 'in al XIX-lea, au dus la dezvoltarea filozofieioccidentale ~i la luarea 'in considerare a naturii "ordinii sociale".Sociologia s-a dezvoltat in prima parte a secolului al XIX-lea caraspuns la schimbarea conditiilor sociale.

17

COALA 2 INTRODlICEREfNsocIDLlY:n;

intemeietorii sociologiei

Auguste Comte (1798-1857) Auguste Comte, filozoffran­cez, este considerat intemeietorul sociologiei, dupa ce a inventattermenul in 1838, pentru a definLo metoda speciala de a studiasocietatea. Scopullui Comte era sa foloseasca aceasUi noua ~tiintapentru a vindeca relele sociale. EI a devenit din ce in ce mai obsedatde acest obiectiv, iar opera lui a dobindit 0 fervoare religioasa.Comte s-a concentrat asupra a doua aspecte specifice ale societatii:ordinea ~i stabilitatea, pe care Ie-a numitstatica sociala ~i schim­barea sociala, pe care a numit-o dinamica sociala. Comte credeaca acestea sint factorii care tin societatea laolaIta ~icare provoacaschimbarea.

Comte credea ca factorul important care favorizeaza stabilitateail constituie totalitatea parerilor comune ale membrilor societatii.El a vazut schimbarea sociala ca pe un proces evolutiv care ducesocietatea spre stari din ce in ce mai bune. De~i ideile sale nu maijoaca un rol semnificativ in sociologia modema, concentrarea saasupra schimbiirii ~i insistenta asupra unei metodologii ~tiintificeriguroase au avut 0 influenta enorma asupra altor ginditori sociali,asigurindu-i astfellui Comte un loc permanent in istoria sociologica.

Herbert Spencer (1820-1903) Opera lui Comte a fost con­tinuata ~i dezvoItata de sociologul englez Herbert Spencer. El aincercat sa explice ordinea sociala ~ischimbarea sociala comparindsocietatea cu un organism viu. Folosind aceasta "analogie organi­cii", Spencer a vazut societatea ca pe un "sistem"compus din partiinterdependente. Dupa parerea lui, sociologia descopera structurilesociale importante ~i studiaza modul in care acestea functioneazapentru a produce 0 societate stabila. in anumite privinte, el a fostun precursor al ~colii de gindire sociologica "structural- functionalis­Hi", despre care se va discuta mai tirziu in acest capitol.

Spencer a fost deosebit de interesat de conceptul evolutiv al"supravietuirii celor mai puternici" ~iI-a aplicat la studiul schimbiiriisocietiitilor. Modul sau de a privi lucrurile, etichetat dreptdarwinismsocial, I-a rncut sa sustina ca, daca guvemul nu ar interveni, socie­tatea s-ar debarasa de "neputincio~i", permitindu-Ie doar celor maibuni sa supravietuiasca ~i sa se reproduca.

18

Karl Marx (1818-1883) Filozof social ~irevolutionar de ori­gine germana, Marx a petrecut multi ani fiidnd 0 cercetare istoricascrupuloasa a naturii societatii.

Ca ~i Comte, Marx a fost interesat in studierea structurilor so­ciale ~i a proceselor sociale cu scopul de a face societatea maibuna. Ideile lui au devenit baza pentru ~coala de sociologie a con­flictului, discutata mai jos.

Marx credea ca "legile" fundamentale ale istoriei ar putea figasite in structura economica a societatii. EI vedea societatea divi­zata in doua clase, cei care poseda mijloacele de a produce bogatie~icei care nu poseda nimic; in esenta, "bogatii" ~i "saracii". Marxcredea ca aceasta diviziune da na~tere, in mod inevitabil, la "conflic­tul de clasa". Marx considera istoria omenirii ca 0 istorie a lupteide clasa: proprietarii de pamint impotriva iobagilor, stapinii impo­triva sdavilor, capitali~tii impotriva proletariatului.

Dupa parerea lui Marx, contradictiile inerente capitalismuluiprovoaca crize economice care genereaza noi structuri sociale.Aceasta conceptie, numitamaterialism dialectic, sustine ca struc­turile nou create vor fi mai bune dedt cele vechi, dar mai represive.Pentru acest motiv, Marx nu vedea conflictul ca fiind un rau, cimai degrabii ca pe un mijloc de progreso

Influenta lui Marx asupra sociologiei este inca simtita. in timpce conceptia lui ca factorii economici au cele mai putemice influentein societate este oarecum mai putin acceptata, majoritateasociologilor ii recunoa~te importanta in viata sociaHi.

Emile Durkheim (1858-1917) Influenta lui Durkheim asu­pra sociologiei nu se limiteaza la lucrarea sa asupra sinuciderii, pro­blema discutata mai sus. Influentat de Spencer ~iComte, Durkheima manifestat, in mod deosebit, interes fata de ceea ce tine societatealaolalta: problema ordinii sociale. Modul sau de abordare era func­tionalist; el a studiat ce functie indeplinesc diverse clemente socialein mentinerea coeziunii sociale. EI s-a concentrat asupra importanteiopiniilor ~ivalorilor ("con~tiinta colectiva") ~ia ritualului colectiv.

Durkheim credea ca societatea este tinuta laolaIta de formastructurii ei sociale. in vechea societate, care era mai putin complexa~imai putin specializatii dedt societatea din zilele noastre, oameniierau legati intre ei datorita asemanarilor. Majoritatea oamenilor

19

taceau lucruri asemanatoare; ei erau generali~ti 1. Aceasti"iasema­narc ii unea prin ceea ce Durkheim a numitsolidaritate mecanidi.Pe masura ce societatea a devenit mai complexa ~i diferentiatii,oamenii ~i-au asumat sarcini specializate care erau necesare ~iunora~i altora. Durkheim a numit acest feI de legatura, prin sprijin mu­tual ~i interdependenta, solidaritate organica.

Durkheim a contribuit ~ila metodologia sociologica. £1 a sustinutdi sociologia trebuie sa studieze "faptele" sociale sau fortele careexista in afara indivizilor ~i Ie forteaza comportamentul. £1 credeaca oamenii incorporeaza aceste influentc socialc coercitive in idcn­titatca lor, prin aceasta transfomlind "controlul social" in ,,(\uto­control" (vczi Cap. 6).

Max Weber (1864-1920) Sociologul german Max Weber aexercitat 0 uria~a influenta asupra sociologiei contcmporane. £1 acontribuit aUt la dezvoltarea cuno~tintelor soeiologice, cit ~i la mc­todologia sociologica.

Ideea centralii a studiului lui Wcber a fost actiunea socialii. £1 amanifestat un deosebit interes fata de valorile, opiniile, intentiilc ~iatitudinile care ne ciilauzese ~i ne dirijeaza comportamentul. £1 adezvoltat 0 mctodologie, verstehen (intclegcre sau intuitie), pentr'ua descoperi aee~ti factori fundamcntali. Weber a plcdat pentru 0sociologic "tara valoare", pentru eliminarea prejudecatilor ~ia pre­ferintclor in procesul de eercetare. Intr -0 aHaino.vatie, el a conceputtipul ideal, crearea unui concept al unui fenomen care cuprindeelementcle sale esentiale ~icu care fenomenullumii reale ar puteafi comparat.

Un aspect important al operei lui Weber este reaetia sa la problc­mele ridicate de Marx. Weber a vazut elementele economice doar

ca una dintre multele influente importante asupra vietii socialc. EIa atribuit importantil substantiala statutului social obtinut din carac­teristlci personale sau stima ~i putere politiea, capacitatea de ainfluenta actiunilc ahora.

Studiile lui Weber despre organizatii, indeoscbi despre birocratie,influenteaza inca cercetarea ~i teoria in acest domeniu. El a legatna~terea capitalismului de valorile ~iatitudinile cuprinse in teologia

IPersoana eu euno~ti»te ~i aptitudini multiple; opus spceialislului inlr-ull do­meniu (n.tr.).

20

protestantismului in dezvoltare. Cercetarea diverselor religii a con­tribuit la intelegerea rolului culturii ~ial structurii sociale in teologie.

Georg Simmel (1858-1918) Georg Simmel a respins ana­logia organica a lui Spencer. £1 vedea societatea ca pc 0 "urzealacomplicata, formata din relatii multiple intre indivizi care sint intr-ointeractitme constanta unul cu altul" (Coser, 1977: I78). Forma pecare 0 ia aceasta interactiune a constituit punctul central al opereilui Simmel. Acest mod de a privi lucrurile, numitsociologie forma­la, putea fi folosit pentru studierea unor sfere total diferite ale vietiisociale (e.g., interactiunea in familie, relatiile de afaceri, procesullegislativ). Capacitatea lui Simmel de a gasi elemente comune instructurile formale ale acestor tipuri variate de interactiune a contri­buit la dezvoltarea in continmire a sociologiei.

Opera lui Simmel a dus la cercetarea "tipurilor sociale". Analizasa detaliata a fenomenului "strainului" a surprins subtilitatile ~inuantele acestui rol social. Discutiile contemporane asupra saracilordatoreaza mult descrierii lui Simmel a acestui tip social. £1 a vazutstrainul ca fiind cineva care este implicat doar marginal intr-ungrup social, practic un membru, dar nu deplin acceptat sau integratin el.

Socio/ogia americana contemporana

Sociologia americana modema se bazeaza pe teoriile descrisemai sus. Primele dintre aceste teorii (a lui Comte ~i a lui Spencer)s-au concentrat in primul rind asupra societatii, 0 unitate sociala lascara mare, ~isint numite teoriile macronivelurilor. Alte teorii (fate­te ale teoriilor lui Weber ~i ale lui Simmel) se ocupa de unitati maimici, cum este grupul sau cuplul ~i se numesc teoriile microni­veluri/or. Multe teorii au aspecte atit ale micronivelurilor, cit ~ialemacronivelurilor. Totu~i, teoriile contemporane din sociologia ame­ricana sint in principal fie ale macronivelurilor fie ale micronive­lurilor.

Acum yom aborda doua teorii ale macronivelurilor - perspectivastructural-functionalista ~i perspectiva de "conflict" - ~i trei alemicronivelurilor - "interactionismul simbolic", "etnometodologia"~i"teoria schimbului".

21

Teoriile macronivelurilor

Perspectiva structural-functionalista Aceasta orientareteoretica, definita in mare parte de antropologul Bronislaw Mali­nowski ~ide sociologii TalcottParsons, Robert K. Merton ~iKingsleyDaves, este bine cunoscutii ~tiintelor biologice, care 0 folosesc pentrua examina aspectele structurale ale organismelor, interrelatiile lor~i functiile pe care Ie indeplinesc pentru organismul considerat caunintreg.

Premisa de baza a acestei perspective este ca diverse Jenomene

pot fi explicate, indeosebi structurile sociale, in raport cu conse­cinfele lor (sau cu "JuncfWe U). Malinowski (1948), de pilda, ex­plica practica magiei printre locuitorii insulei Trobriand in raportcu puterea pe care aceasta le-o confera asupra acelor activWiti cesint atit importante cit ~i nesigure, cum este pescuitul in largulmarii in comparatie cu pescuitul relativ sigur in laguna.

Un element in aceastii perspectiva este notiunea desistem, ideeadi variate Ie elemente ale societafii sint legate unul de altul intr-unasemenea Jel, incit 0 schimbare intr-unul duce la schimbiiri incelelalte. In cazullocuitorilor din Trobriand, Malinowski sustineca orice analiza a acestei societati trebuie sa ia in considerare lega­tura intre practica magiei ~iimpactul economic al pescuitului asupraintregii comunitati.

Parsons (1937; Parsons ~i Shils, 1951) a fost cel mai importantanalist structural-functionalist in sociologia americana. La fel caParsons, cei mai multi functionali~ti contemporani gasesc analo­gia lui Spencer utila in concentrarea asupra elementelor structuraleale socletiitii (e.g., institutiile sociale, organizatiile, grupurile, statu­tele sociale) ~iale consecintelor (functiilor) pentru societate ca unintreg.

In conceptia lui Parsons, societatea este un sistem bine integrat~irelativ stabil ai carui membri sint, in general, de acord in privintavalorilor fundamentale. Societatea tinde sa fie un sistem in echilibrusau stabilitate. Intrucit orice schimbare sociala are largi efecte,dezechilibrante, ea are tendinta de a provoca nemultumiri, daca nuse produce destul de incet, ca sa ofere sistemului timp pentru a seadapta.

Merton (1957) a perfectionat ~i modificat functionalismulluiParsons. EI subliniaza ca 0 organizatie poate avea atitjimc(.ii evi-

22

dente, consecintele care sint cunoscute sau a~teptate, cum,suntresponsabilitatile intrunirilor electorale ale sistemului politic, cit ~ifuncfii latente, functii neintentionate sau nea~teptate, cumsint as­pectele serviciului social ale institutiilor politice, de pilda, in distri­buirea de hrana saracilor ~iin ajutorarea lor pentru a avea acces labunastarea ~ilocuinta sociala. De asemenea, Merton arata ca struc­turile pot avea disJuncfii, consccinte negative, precum ~ieufuncfii,consecinte pozitive. Mai mult, 0 structura ar putea fi eufunctionalapentru 0 parte a societatii ~i disfunctionala pentru 0 alta parte.

Nu toate structurile sociale sint functionale pentru societate,sustine Merton; unele pot fi eliminate, cu cfecte putin semnificative.De pilda, Costa Rica se descurca rara institutii militare. In altecazuri pot exista echivalente Juncfionale ale unei structuri socialespeciale. De pilda, in anii '60 ~i '70 multi tineri considerau comu­nelel drept echivalente functionale ale familiei. Astazi, unii acceptacuplurile homosexuale ~i lesbiene ca echivalent functional al cu­plului marital, a~a cum este dovedit de recunoa~terea lor legala ca"asocieri domestice" in multe ora~e mari.

Criticii perspectivei structural-functionaliste au in vedere atitproblemele logice cit ~ipragmatice ale acestui mod de abordare.

Ei insistii ca unele dintre elementele principale ale teoriei implicarationamentul circular. A afirma ca 0 structura exista pentru ca easatisface 0 anumitii nevoie, ~ipentru ea satisface 0 nevoie ea trebuiesa existe, contribuie la intelegerea noastra, subliniaza ei. Mai mult,ei insista ca imprecizia ~i caracterul vag al termenilor cheie deechilibru ~istabilitate, care au fost imprumutati din biologie, undeconsecintele lipsei stabilitatii (schimbarea temperaturii corpului saua presiunii sanguine, de pilda) s:nt evidente ~imasurabile, nu spo­re~te puterea noastra analitica asupra socialului.

o a treia critica, cu implicatii politice, este di socotind stabili­tatea de cea mai mare importanta ~i criticind schimbarea socialaca fiind dezbinatoare, perspectiva structural-functionalista este in­trinsec conservatoare. Astfe1, functionali~tii sint considerati susti­natori ai statu-quo-ului, ai orinduirii sociale existente. Criticii sustinca schimbarea este necesara ~iavantajoasa, ca Revolutia Americananu ar fi avut loc dadi conceptia functionalista ar fi fost dominanta

lComunitate de oameni eu interese comUl1e (n.tr.).

23

$idi drepturile civile $imi$carile feministe nu ar fi fost consideratefolositoare.

o conceptie alternativa importanta la perspectiva structural­functionalista este "teoria conflictului", pe care 0 yom aborda acum.

Teoria conflictului Orientarea de baza a acestei perspective,rezultata din opera lui Marx, se concentreaza asupra conflictului$i a competiliei fntre diferite elemente din societate. Versiuneamarxista ia in considerare competitia intre clasele sociale. Multiteoreticieni contemporani ai conflictului (e.g., C. Wright Mills,1956; Ralf Dahrendorf, 1959; Randall Collins, 1974) seconcentreaza asupra conflictului intre diverse grupuri religioase,etnice $i rasiale, precum $i asupra genului $ia conflictului de clasa.Teoreticienii conflictului au acordat atentie operei deosebit deimportante a lui Simmel, care a aratat fortele dezbinatoare, precum$i cele consensuale din societate. Societatile, a sustinut el, au atitpresiuni asociative (care leaga), cit $i disociative (caredezintegreaza), iar valorile relative ale acestor presiuni variaza indiferite momente.

Lewis A. Coser, un teoretician contemporan important, influentatde Simmel, sustine nu numai ca conflictul este intrinsec in societate,ci $i ca in anumite conditii e1 indepline$te functii foarte pozitive(1956, 1967). Conflictul poate ajuta la c1arificarea anumitor valoricheie, apreciaza Coser. Afiliatiile de grup multiple, pe care functio­nali$tii Ie vad ca slabind consensul, sint considerate de Coser dreptun mecanism pentru mentinerea unui oarecare nivel de stabilitate,prin protejarea impotriva oricarei axe de dezbinare in societate.Apartenenta noastra la diverse clase, la grupuri etnice, religii ~ichiar genuri face pe fiecare dintre acestea sa se abtina de la divizareasocietatii in doua tabere reciproc exclusive ~i in continull razboi.Structura sociala este ferita de destramare de catre fortele dezbina­toare datorita identitatilor noastre variate ~iconexe. De fapt, Coserimbina aspecte ale analizei functionaliste cu teoria conflictului.

In timp ce functionali~tii critica schimbarea, teoreticienii conflic­tului au tendinta de a 0 privi cu simpatie. Daca functionali$tii vadconsecintele pozitive ale orinduirilor sociale existente, teoreticieniiconflictului ii au in vedere atit pe cei care ci~tiga cit ~ipe cci carepierd ~ipresupun ca ambe1e categorii exista. Pe scurt, teorcticicnii

24

conflictului manifesta tendinta de a avea 0 conceptie mai dinamicadespre societate ~i0 concePtie mai pozitiva despre schimbare.

Criticii teoriei conflictului arata tendinta acesteia de a se concen­tra asupra aspectelor contradictorii ~idezbinatoare ale vietii sociale,in timp ce ignora multele procese consensuale ~i armonioase careii leaga pe membrii societatii Imul de altul. In timp ce functionali~tiiau fost acuzati ca sint conservatori din punct de vedere politic,teoreticienii conflictului au fost deseori criticati ca sint radicali dinpunct de vedere politic, aplaudind schimbarea, daca nu instigind laea, indiferent de consecintele acesteia.

Teoriile micronivelurilor

In general, teoriile micronivelurilor examineaza indeaproapeinteractiunea.

InteractionismuP simbolic De~i a fost influentata de We­ber, aceasta ~coala de gindire i~i datoreaza, in cea mai mare parte,existenta activitatilor intelectuale de la Universitatea din Chicagoin timpul primei treimi a acestui secol ~i,in special, gindirii sistema­tice a filozofului social George Herbert Mead. Interactionismul sim­bolic porne~te de la premisa ca interactiunea este procesul socialde baza. Aceasm interactiune se produce prin "simboluri", reprezen­tari care au sensuri convenite (vezi Cap. 3 ~i 6). De fapt, sensulderiva din interactiunile fiintelor care au senzatii (gindirea, senti­mentul).

Interactioni~tii simbolici se concentreaza asupra problemei iden­titatii, indeosebi asupra sentimentului de sine care, sustin ei, esteun produs social. Ei analizeaza procesul social prin care se dez­volta identitatea, cu precadere interactiunea sociala (vezi Cap. 6).De asemenea, ei se concentreaza asupra naturii interactiunii sociale~i cum se manifesta aceasta intr-un context de considerente ~iintelegeri re1evante din punct de vedere social.

Totu~i, ei subliniaza ca acest fundament social este un procesdinamic - mai degraba decit unul static ~de sensuri schimbatoare

$i emergente, care i~i au originea in experienta anterioara a partici-

tTeorie care sustine cli procesele sociale (conflictul, competitia, cooperarea)i~i au originea in interactiunea umana (n.tr.).

25

pantilor, in contextul social al situatiei ~i in tdisaturile relevanteale conflictului interactional (vezi Cap. 7).

Aceasta perspectiva subliniaza rolul activ al indivizilor in pro­pria lor dezvoltare. Ea nu vede oamenii ca elemente pasive in socie­tate, ci mai degraba ca fiind selectivi ~isensibili la structurile sociale~i la procesele din viata lor. Individul ocupa un rol mai central inaceastii teorie dedt in teoria functionalista ~icea a conflictului.

Interactionismul simbolic a fost criticat pentru ca ignora celemai form~le ~i mai organizationale aspecte ale vieW sociale. Inaceasta perspectiva nu este explicat in mod semnificativ cum inter­actiunea interpersonala ~isentimentul de identitate sint afectate deforte sociale de mare amploare. Criticii sustin ca interactionismulsimbolic subliniaza in mod exagerat aspectele cognitive ale vietiisociale, ignorind (sau subapreciind) bogata baza emotionala a exis­tentei umane. Conceptele principale ale acestei perspective, cumeste "sinele", sint considerate prea imprecise ~i imposibil de ma­surat ~i analizat.

Operele recente in interactionismul simbolic incearca sa raspun­da la criticile pomenite mai sus. Rosabeth Kantor (1977) ~i SheldonStyker (1980) au legat interactionismul simbolic de cele mai organi­zationale ~i structurale aspecte ale societatii. Morris Rasenberg(1979) a incercat sa il supuna unei analize sistematice teoretice ~iempirice. 0 mare parte din literatura despre sociologia emotiilorse datoreaza interactioni~tilor simbolici.

Etnometodologia In loc sa inceapa cu premisa ca exista sen­suri sociale convenite ~i insu~ite, etnometodologii studiaza maidegraba procesele prin care sensurile sint create ~i insu~ite. Etno­metodologii sint influentati mult in orientarea lor din opera lui AlfredSchutz (1962, 1964) ~i a lui Harold Garfinkel (1967).

Din punctul de vedere al etnometodologilor, nu exista lumesociala ordonata daca participantii nu convin asupra ei. Impreuna,oamenii construiesc realitatea sociala. Etnometodologii studiazaopiniile oamenilor despre ordinea din lume, cum comunidi altoraaceste opinii ~i cum inteleg ~i explica regularitatile sociale (e.g."altemarile" in conversatii). 0mare parte din analiza etnomctodolo­gica analizeaza rutina ~laspectele mondene ale vietii sociale, cumsint conversatiile telefonice. De fapt, "analiza conversatiei" esteobiectul principal al cercetarii etnometodologice.

26

Etnometodologia aminte~te sociologilor sa nu creada rara progeintr-o lume sociala ordonata. Ea incearca sa clarifice cum este con­

struita ordinea sociala ~icum 0 vad oamenii. Etnometodologia, ca~i interactionismul simbolic, pune accentul pe importanta de aadopta un punct de vedere fenomenologic in cercetare, de a vedealumea prin ochii (~imintea) celui care raspunde. Etnometodologiaa fost criticata pentru izolarea sa de 0 mare parte din analiza socio­logica ~ipentru nereu~ita sa de a se uni cu curentele principale alegindirii sociologice.

Teoria schimbului Din aceasta perspectiva, originara in partedin economie ~ipsihologia comportamentala, viata sociala este unproces de tocmeala ~inegociere. Interactiunea actioneaza pe bazaunei analize a costului ~i a beneficiului. Daca beneficiile obtinutedintr-o interactiune sint mai mari dedt eforturile depuse pentrumentinerea ei, interactiunea va continua. Daca nu, i se va pune capat.

Cele de mai sus rezuma, intr-un mod dur, idee a fundamentala ateoriei schimbului, a~a cum a fost prezentata de sociologul GeorgeHomans in 1950. De atunci, teoria schimbului a devenit mai sofis­ticata. Acum, ea recunoa~te constringerile normative asupra inter­actiunii - nu sintem totdeauna liberi sa facem ce vrem cu altii;exista obiceiuri ~i practici care ne limiteaza actiunile. Problemamotivarii (Gergen, 1969) ~i cea a puterii (Emerson, 1962) au fost,de asemenea, introduse in teoria schimbului.

Teoria schimbului este folosita pentru a studia intilniri vremel­nice, precum ~irelatii de durata, ca prietenia ~i casatoria. Ea oferao modalitate diferitii de intelegere a factorilor care intaresc sauslabesc aceste relatii. Ea adauga 0 literatura experimentala studiuluirelatiilor interpersonale.

.Criticii teoriei schimbului insista caipotezele sale fundamentalesint greu de sustinut. Oamenii nu sint totdeauna con~tienti de rezul­tatele probabile ale mentinerii sau terminarii unei anumite relatii,un factor necesar in determinarea costurilor ~iprofiturilor probabile.Mai mult, teoria schimbului presupune ca 0 mare parte din viataeste calauzita de un "calcul hedonist", prin care oamenii cauta samareasca la maximum placerea ~i sa elimine (sau mic~oreze) du­rerea. Dar, deseori, oamenii fac lucruri care sporesc durerea sau,cel putin, cresc tensiunea. Teoria schimbului nu explica actele deiubire sau eroism, in care scopurile individului (placerile) sint sub­ordonate nevoilor altora.

27

Sociologia, a~adar, are 0 mo~tenire bogata. Sociologia contem­porana s-a constituit pe aceasta mo~tenire ~ia mentinut 0 divcrsitatede curente care continua sa fie 0 sursa de maturizare continua a

disciplinei.

in acest capitol au jost rezumate punctele principale alediferitelor oJtiintesociale. Antropologia se ocupa cu baza biolo­gica a comportamentului uman oJicu evolutia culturala. Econo­mia este preocupata de producerea, repartitia oJidobindirearesurselor necesare, precum oJide modelele de consum. Pro­blemele puterii in societate constituie domeniuloJtiintei politice,iar psihologia se concentreaza asupra factorilor determinantioJia modelelor de comportament individual. Sociologia estestudiul comportamentului social uman oJial asocierii.

Capitolul a explorat natura oJtiil1tei,ipotezele sale, prine i­piile oJimetodele de operare. Apoi a examinat modul in caresociologia urmeaza regulilor .,'.tiinteioJide ce sociologia arepretentia legitima de a ji considerata 0 disciplina oJtiintifica.

Dupa aceea capitolul a examinat cadrul teoretic al socio­logiei de la dezvoltarea ei initiala de catre Auguste Comtepina la starea ei actuala. Au fost remarcate operele cftorvasavanti sociologi straluciti din trecut: Herbert Spencer, KarlMarx, Emile Durkheim, Max Weber oJiGeorg Simmel. Teoriilecontemporane - perspectiva structuraljunctionalista oJiteoriaconflictului referitoare 'a macroniveluri, oJiinteractionismulsimbolic, etnometodologia oJiteoria schimbului referitoare lamicroniveluri - au fost succint prezentate.

28

CUMSEFACESOCIOLOGIE: METODE DECERCETARE SOCIOLOGICA

Valoarea sociologiei depinde nu numai de teoriile pe care Iedezvolta pentru a explica asocierea umana, ci .Ji de modulin care teoriile se conformeaza faptelor ce se intfmpla in lume.Cu alte cuvinte, ca oJtiinta, sociologia se bazeaza pe cercetareaempirica pentru a-.Jiverifica teoriile. in acest capitol, vom examinalogica cercetarii, precum oJiprocesul de coordonare a cercetarii.Vom descrie diferite metode de cercetare, scotfnd in relief unele

probleme majore implicate in efectuarea cercetarii.

LOGICA CERCETARII

Stiinta sociologica se sprijina pe dovezi obtinute pe cale ~tiin­tifica. Sociologii fac rost de aceste dovezi printr-o serie de procedurigeneral acceptate, 0 metodologie, care Ie dirijeaza cercetarile ~iofera altora 0 cale de a verifica rezultatele.

Variabilele

in Cap. 1, 0 variabila a fost definita ca 0 caracteristica sau

trasatura ce se schimba sau are valori diferite in conditii diferite.

29

Virsta, sexul ~iclasa sociala sint exemple de tipuri de variabile pecare sociologii Ie folosesc in mod tipic in cercetarea lor.

Variabile independente §i dependente

In cercetare, unele variabile influenteaza alte variabile; acesteasint numite variabile independente. Variabilele care sint influentatesint variabile dependente. lntr-un studiu al efectului apartenenteila 0 clasa sociala in privinta practicilor de cre~tere ~i educare acopiilor, apartenenta la 0 clasa sociala este variabila independenta,iar practicile de cre~tere ~ieducare a copiilor sint variabila depen­denta. Totu~i, intr-un studiu al efectului practi~ilor cre~terii ~iedu­carii copiilor in functie de rezultatele ~colare, practicile de cre~tere~i educare a copiilor sint variabila independenta, iar rezultatele~colare sint variabila dependenta. Practicile de cre~tere ~ieducarea copiilor sint variabila dependenta in primul studiu ~i variabilaindependenta in eel de al doilea. Evident, deci, 0 trasatura deosebimsau 0 caracteristica nu este in mod automat 0 variabila independenmsau dependenta. Caracterul de variabila independenta sau depen­denta depinde de rolul pe care aceasta 11are in cercetarea specifica.Scopul cercetarii este de a afla daca, de fapt, exista 0 relatie intrevariabil~le independente ~idependente.

Corelatia,o legatura intre variabile este deseori stabilita pr~ observarea

daca cele doua se schimba impreuna; adidi, daca ele sint core/ate.Stabilirea corelatiei este primul pas in aflarea daca 0 variabila 0"produce" sau 0 influenteaza pe cealalta.

Corelatia pozitiva Daca valoarea unei variabile cre~te (saudescre~te) in timp ce valoarea celeilalte variabile de asemenea cre~te(sau descre~te), se zice ca cele doua variabile sintcorelate pozitiv.De pilda, sociologii au stabilit 0 corelatie pozitiva intre apartenentala 0 clasa sociala ~inumarul de ani de ~colarizare pe care 0 persoana11obtine: cu cit clasa sociala este mai sus, cu atit mai multi ani destudiu poate obtine 0 persoana.

Corelatia negativa Daca, totu~i, valoarea unei variabilc cre~te(sau descre~te) in timp ce valoarea celeilalte descre~te (sau cre~te),

30

cele doua variabile sint corelate negativ. De pilda, intre numarulde oameni ai unui grup ~i numarul de oameni din grup care i~iexprima clar opiniile exista 0 corelatie negativa. Cu cit grupul estemai mare, cu atit comunicarea este dominata de citiva indivizi.

Stabilirea cauzei §i a efectului

Corelatia a doua variabile este 0 conditie necesara, dar nu sufi­cienm, pentru a determina daca 0 variabila a "produs-o" pe cealalta.Adica, corelatia este un factor, dar nu in mod necesar singurulfactor sau determinantul.

Corelatia falsa Deseori, legatura intre doua variabile este 0corelatie falsa, una produsa prin coincidenta. Uneori, coincidentaeste intimplatoare; aceasta poate fi examinata prin folosirea teorieiprobabilitatii, care este baza pentru analiza statistica a datelor instudiu. Uneori, coincidenta este cauzata de corelatia a doua variabilecu 0 alta variabila; poate aceasta legatura rezulta din corelatiaobservata. De pilda, numarul de crime violente este corelat cu ano­timpul anului. Vara se produc crime mai violente decit iama. De­oarece mai multi oameni ies in aer liber in timpul verii decit intimpul iemii, rata interactiunii sociale este mai ridicam, iar probabi­litatea confruntarii ~ia violentei este mai mare. Vara nu provoacacrime violente, dar ea duce la 0 cre~tere a interactiunii sociale, carela rindul ei este un element ce duce la infractiuni mai violente.

Verificarile Sociologii se apara impotriva relatiilor false prinfolosirea verificarilor, diverse tehnici de eliminare a unor factoricare pot tulbura relatia dintre variabilele in studiu. Folosirea veri­ficarilor mare~te increderea ca relatia observata este reala, nu in­timplatoare.

lnainte ca relatia cauza-efect intre doua variabile sa fie

determinata, trebui~ sa existe tret elemente: (1) cele doua variabiletrebuie sa fie corelate; (2) variabilk independenm trebuie sa pre\;eadain timp variabila dependenm; (3) trebuie sa existe 0 oarecare incre­dere ca nu exista 0 a treia variabila legata de celelalte doua, ceeace ar putea duce la 0 corelatie falsa. Pe scurt, corelatia· doar nestabile~te cauzalitatea.

31

INTERCONEXIUNEA TEORIEI ~I ACERCETARII

Teoria ca/aUZe$te cercetarea

Teoria sociologica ~i cercetarea sociologica nu sint activitatiseparate. Fiecare este indispensabila pentru succesul celeilalte. Nueste nevoie ca metodele folosite de sociologi sa fie proprii teorieipe care ace~tia 0 examineaza. Daca un sociolog vrea sa studiezecum conflictul dintr-o familie ar fi putut duce la divoq, el se anga­jeaza intr-o metodologie care va permite indivizilor implicati sa-~idescrie perceptiile conflictului ~i cum, in cele din urma, acesta adus la divoq. Datele recensamintelor nu sint de folos pentru acestscop.

Teoria contribuie mult la alegerea metodei ce trebuie folosita.Ea influenteaza alegerea variabilelor ce urmeaza a fi examinate ~isperantele despre relatiile care ar putea exista printre variabilelerelevante. Cind Durkheim a studiat sinuciderea, teoria sa asuprarelatiei dintre sinucidere ~i integrare sociaIa I-a condus la definirea~iapoi studierea variabilelor care indicau diferite grade de integraresociala. Fara 0 teorie, cercetatorul ar fi incapabil sa aleaga in modinteligent dintr-o larga gama de variabile ceea ce trebuie studiat,pre cum ~imetodcle de folosit.

Teoria "teste/or" in cercetare

Teoria nu este numai indispensabila pentru cercetare, teoriasociologic a este inutiIa rora cercetare. Relatiile intre variabile suge­rate de 0 teorie sociologica trebuie sa fie verificate pentru a vedeadad ele exista in realitate. Ideea lui Durkheim despre relatia intresinucidere ~i integrarea sociaIa ar fi ramas, pur ~i simplu, 0speculatie superficiala, nu mai buna sau mai rea decit explicatiilesinuciderii, daca el nu ar fi supus-o testului cercetarii.

Puterea teoriei sociologice se bizuie atit pe capacitatea ei de adetermina relatiile intre variabile, cit $i pe posibilitatea de a gasi

32

dovezi pentru a sustine astfel de informatii. Ambele sint esentialepentru sociolog: 0 imaginatie sociologidi ~itehnici pentru ~ercetareasociologidi.

PROCESELE DE CERCETARE

Activitatile de cercetare urmeaza, in general, modelul descris inacest capitol. De~i etapele in procesul de cercetare nu sint totdeaunaurmate in exact acela~i fel in fiecare studiu (deoarece natura pro­iectului specific poate necesita 0 oarecare variatie), modelul descrismaijos serve~te ca 0 ilustrare esentiala a modului in care se desm­~oara cercetarea sociologica.

Definirea problemei

Prima etapa in cercetare consta in selectarea problemei specificepentru a fi studiata. Obiectul principal al studiului poate fi 0 ches­tiune importanta in sociologie sau poate fi ceva de 0 importantapersonaIa ~i special1i pentru cercetator. Temeiul pentru alegereaunei anumite probleme de studiat este mai putin important decitdefinirea ei cu grija ~iintr-un fel care poate duce la cercetare ~tiin­

tifica dintr-o perspectiva sociolo~a.

Documentarea

Foarte putine studii de cercetare se concentreaza asupra a cevacu totul nou. Astfel, este necesar sa aflam ce a fost deja descoperitdespre tema speciala aflata in cercetare. Cercetatorul incepe prin afolosi biblioteca, indeosebi facilitatile de cercetare oferite de com­puter ~i lucrarile de specialitate din cercetare, pentru a gasi altecercetari referitoare la aceea~i tema. Aceasta documentare oferacercetatorului posibilitatea de a evita irosirea timpului, efectuind 0cercetare care a fost deja mcuta, sau de a ajunge in impasuri spe­cificate deja de altii. De asemenea, ea permite cercetatorului saformuleze 0 conceptie teoretica asupra problemei care are 0 legatura

33

____ ~ -....,....,._. {'{'A' A J l"rTIl;'''I'''IU'T'nr'hl ,.•",' •••.." "~~rn

cu cercetarea ~icu ideile sociologice existente. Aceasta documentarepoate ~i sugera modalitati metodologice adecvate problemei.

Formularea ipotezelor

Problema aflata in studiu trebuie sa fie formulata intr-un mod

care sa-i permita cercetatorului sa obtina un raspuns. Cel mai ade­sea, problema ia forma unei ipoteze, 0 afirmatie explicita desprerelatiile a~teptate dintre variabile. Daca scopul studiului este de­scrierea unui anumit praces social sau activitate mai degraba decitanalizarea relatiilor dintre variabile, ramine inca necesitatea de aformula intrebarile care vor ghida procesul de documentare al cer­cetiirii. Problema cheie aici este de a fonnula 0 ipoteza (sau intrebaripentru cercetarea descriptiva) care poate fi evaluata prin metodeadecvate; adica, formularea unei dejinilii operalionale a concep­telor principale.

Luarea In considerare a probleme/oretice implicate

De~i nu toate cercetarile sociologice pun probleme etice, unelepun. Li se va oferi intervievatilor anonimat sau, eel putin, confiden­tialitate? Cum pot fi garantate anonimatul sau confidentialitatea?Cercetarea adevarata va expune participantii la vreun rise? Le vaprovoca vreo suferinta mentala? Ce se poate face pentm a reduceriscul sau prejudiciul potential? Aceste probleme trebuie luate foarteatent in considerare la fntocmirea planului etapelor unui proiect decercetare. Acestea sint discutate in parte a finala a acestui capitol.

Alegerea unui plan de cercetare

Planul de cercetare, planul specific pentru stringerea ~ianaliza­rea datelor, relevante, trebuie luat in considerare in functie de modulin care el 11va ajuta sau il va stinjeni pe cercetator. Exista mai

multe cai de a aduna ~i a analiza datele potrivite. Care metoda ~imodel analitic sint cele mai bune va depinde de ceea ce spera cer­ceUitorul sa gaseasca.

Adunarea date/or

Un proiect de cercetare nu este mai bun decit calitatea dateloradunate. De aceea, trebuie avut grija sa fie adunate date specificeintrebarilor ridicate in timpul cercetarii ~i intr-o forma care sa Iefaca utilizabile in raspunsurile la aceste intrebari. Prime Ie date artrebui pastrate, ca cercetatorul sa Ie poata folosi pentru a verificaproblemele care ar putea aparea mai tirziu in cercetare.

Analizarea datelor

Statistica 11ajuta pe cercetator sa analizeze datele adunate, per­mitindu- i sa ajunga la interpremri corecte. Informatiile trebuie anali­zate minutios, a~aincit concluziile sa poata rezista cercetarii atente.

In acest stadiu, datele sint deseori puse pe categorii (de pilda,niveluri diferite de clasa sociala sau niveluri variabile de produc­tivitate a meseriilor) ~iexaminate pen!minterrelatiile lor. Aceastaanaliza va permite confirmarea, respingerea sau modificarea primeiipoteze.

Tragerea concluziilor

o data ce prima ipoteza este confirmata sau respinsa, cerceta­torul poate trage concluzii despre problemele cele mai mari careau format cercetarea: ideile teoretice sau preocuparile practice careau inspirat proiectul. Cercetarea poate adauga noi cuno~tinte, poatecontesta valabilitatea a ceea ce a fost acceptat anterior sau poatemodifica ceea ce anterior a fost acceptat ca adevarat. Ea poate, ~ideseori.o face, ridica noi intrebiiri la care sa raspunda viitoarelecercetari.

35

METODE FUNDAMENTALE DECERCETARE

Metodele de cercetare se refera la caile efective prin care cerce­tatorii string datele. Exista patru tehnici fundamentale de cercetare:experimentul, ancheta, observatia ~i analiza secundara.

Experimentul

Experimentul ofera modalitati de stringere a date10r in conditiicontrolate, cu scopul de a stabili daca exista 0 re1atie de cauza­efect intre variabilele relevante. Aceasta metoda se inspira din meto­dologia ~tiintelor fizice ~ibiologice, mai ales din metodele de cer­cetare in laborator. In sociologie, experimentul poate fi mcut fie inlaborator, fie in mediul "natural" sau pe "teren".

Experimentul de laborator

Experimentul de laborator permite un control strict al conditiilorcare nu trebuie sa influenteze cercetarea. In laborator, cercetatoriipot constitui situatii adecvate planurilor de cercetare. Totu~i, pentrumulte probleme sociologice, laboratorul este un cadru nefiresc; esteposibil ca rezultatele obtinute in laborator sa nu fie aplicabile cadre­lor mai obi~nuite in care subiectii se gasesc in mod tipic.

Experimentul de teren

. In experimentul de teren, sociologul studiaza oamenii in impre­jurari relativ obi~nuite. Dupa aceea, el presupune ca rezultate1e sevor potrivi ~i altor indivizi in situatii similare. Intrudt cadrul esteunul "natural", cercetatorul are, oricum, un grad mic de controlasupra factorilor care pot influenta variabilele relevante in felurineidentificabne.

Pe scurt, experimentul de laborator asigura controlul, cu risculde a fi oarecum artificial; experimentul pe teren este mai aproape-de experientele subiectilor in viata reala, dar sacrifica controlul

36

asupra factorilor care ar putea avea 0 influenta necunoscuta asupravariabilelor aflate in studiu.

Metoda experimentala

Metoda experimental a necesita ungrup experimental de subiecticare yste expus la 0 oarecare variabila ~iungrup de control identiccu grupul experimental, doar ca acesta nu este supus variabileiexperimentale. Masuratorile luate la ambele grupe inainte ~idupaintrodm;erea variabilei (sau a testului) experimentale pot fi apoicomparate pentru a se vedea daca variabila experimentaIa a avutvreun efect. Intrudt cele doua grupuri difera numai prin introdu­cerea variabilei expetimentale sau a variabilei test, orice diferentedintre ele "dupa" masurare pot fi atribuite acelei variabile. Aceastatehnica este un instrument puternic in descoperirea relatiilor cauza­efect. Totu~i, intr-un astfel de cadru artificial, practic este imposibilsa surprinzi variabilele importante in multe dintre problemele careii intereseaza pe sociologi. Cu toate acestea, psihologia sociala afolosit cu eficienta experimentele de labora~or, iar cercetatorii in

domeniul "comportamentului colectiv" (vez\Cap. 22) au folositcu succes experimentele pe teren.

Efectul Hawthorne'"

o alta limitare a metodei experirilentale implica parerile subiec-tilor despre natura cercetarii ~icum aceste pareri Ie afecteaza com­portamentul. Termenul "efectul Hawthorne" deriva de la cercetareamcutain anii treizeci, in Hawthorne, New Jersey, in uzina Compa­niei Western Electric (Roethlisberger ~iDicksons 1939). In timp cestudiau efecte1e diverselor conditii de munca (iluminatul marit, maimulte pauze pentru cafea, diferite metode de salarizare ~i a~a maideparte) asupra productivitatii, cercetatorii au constatat ca pro­ductivitatea a crescut chiar dnd ei au introdus factori negativi (e.g.,reducerea iluminatului). Ulterior, cercetatorii ~i-au dat seama casimpla concentrate a atentiei asupra muncitorilor uzinei i-a deter­minat pe ace~tia sa se simta ca un grup strins unit ~i le-a ridicatmoralul. Cre~terea productivitatii a rezultat din aceste sentimentepozitive. Efectul Hawthorne a atras atentia cercetatorilor asupra

37

importantei luarii in considerare a perceptiilor subiectilor, indeosebiparerea lor despre experiment, in crearea unui plan de cercetareadecvat.

Ancheta

Metoda de cercetare cea mai obi~nuita, folosita de sociologi,este ancheta, in care oamenii ("subiectii") sint rugati sa raspundala 0 serie de intrebari despre caracteristicile, atitudinile, valorile,comportamentul sau perceptiile unei situatii sau ale unor eveni­mente. Ancheta poate fi folosita pentm a obtine informatii (i.e.,dti tineri sustin pedeapsa capitaH!) sau pentm a explora relatiileintre "fapte" (e.g., dadi tinerii care se considera religio~i sint maiputin favorabili pedepsei capitale dedt cei care nu se considerare1igio~i).

Eljantionarea

Anchetele sint folosite, in general, pentm a da posibilitatea cer­cetatomlui sa faca 0 anumita afirmatie despre 0populalie, grupultotal de oameni care 11intereseaza pe cercetator. Intmdt nu estejustificabil, nici practic, nici economic sa anchetezi 0 populatienumeroasa, cercetatoml ~tudiaza, in schimb, un efjantion, un grupmai mic de indivizi, care sint selectati pentm a reprezenta populatia.Modul in care este selectat un e~antion trebuie sa garanteze caacesta reprezinta eu adevarat intreaga populatie. Exista multemoduri de a asigura acest rezultat, dar tehnica cea mai obi~nuiHieste luarea de e§antioane la intimplare, ceea ce presupune ca oricemembm al populatiei are ~ansa egala de a fi selectat pentru e~antion.Numaml de indivizi necesar pentm e~antion nu trebuie sa fie mare,atita timp dt este reprezentativ. In mod obi~nuit, studiile bineplanificate folosesc dteva mii de subiecti pentm a prezice rezultatulalegerilor nationale. Alte tehnici mai complicate pot garanta catipurile de indivizi care formeaza 0 mica parte (e.g., studentii, han­dicapatii fizic) a populatiei (e.g., 0 intreaga ~coala medie) ~i careastfel ar putea lipsi din simpla luare de e~antioane la intimplaresint, de fapt, inc1use in e~antion. lndiferent ce proceduri tehnice

38

sint necesare, important este ca e~antionul sa reprezinte cu adevaratpopulatia.

Chestionarele

Ancheta poate implica folosirea chestionarelor, a interviurilorsau a combinarii celor dOlla. Un chestionar consta intr-o serie de

intrebari specifice sau afirmatii la care 0 persoana este mgata saraspunda. In mod tipic, chestionaml este un formular scris pe caresubiectul bifeazil, incercuie~te sau completeaza raspunsurile corecte.

In cea mai mare parte a timpului, chestionaml prezinta un setde raspunsuri posibile dintre care subiectului i se cere sa aleaga(chestionarul cu raspunsuri limitate). Pentru a fi eficient, intrebariletrebuie exprimate intr-o limba simpla ~i directa. In mod frecvent,acest tip de chestionar este trimis subiectilor prin po~ta; lor li secere sa completeze formulaml ~i sa-l restituie cercetatomlui. Acestprocedeu permite 0 mai larga distribuire a chestionarelor dedt arfi posibil daca ar fi distribuite persona1.--

Un chestionar cu raspunsuri nelimitate (deschise) nu contineun set predeterminat de raspunsuri posibile. Subiectilor Ii se ceresa raspundil la intrebari generale cu propriile lor cuvinte. Chestio­naml cu raspunsuri nelimitate poate, de asemenea, fi trimis subiec­tilor prin po~ta, dar el presupune procedee de analiza relativ sofis­ticate. Chestionarele cu raspunsuri nelimitate sint asemanatoare inmulte sensuri cu interviu1.

Interviurile

lnterviul adreseaza subiectilor intrebari generale, permitindu-Iesa raspunda liber cu propriile lor cuvinte. Cel care ia interviul poateurmari raspunsulla 0 anumita intrebare, explorind-o astfel in pro­funzime. lnterviurile sint mai flexibile dedt chestionarele, dar sintmai dificil de analizat, din cauza diverselor cadre de referinte, pecare cei intervievati Ie pot folosi dnd raspund la intrebari. De ase­menea, interviurile presupun directa interactiune a celui care in­tervieveaza cu cel care este intervievat. lnterviurile nu pot fi trimiseprin po~ta subiectilor, a~a cum pot fi trimise chestionarele, fadnddin asta 0 tehnica mai costisitoare ~i eu 0 munca mai intensa.

39

Analiza interviurilor poate fi impresionisUi ~i subiectiva sauraspunsurile pot fi codate intr-un numar limitat de categorii ~iapoisupuse analizei statistice. De~i greu de analizat, interviurile consti­tuie 0 sursa bogata de inforrnatii subtile, indeosebi asupra subiectelorsensibile.

Anchetele prin telefon

Chestionarele ~i interviurile realizate prin telefon devin instru­mente obi~nuite ale cercetarii sociologice. Ele pot asigura 0 calerapida, eficienta ~i, deseori, economic a de a ajunge la 0 mostradiversa ~icuprinzatoare de indivizi ..

Observatia,

Studiul bazat pe observatie

Studiu/ bazat pe observatie este 0 modalitate de a examina ac­tiunile indivizilor sau ale grupurilor prin urmarirea lor atenta, adeseain mod intens, dar lara a Ie pune intrebari sau a incerca sa Ie influen­tezi comportamentul. De piIda, interactiunea parinte-copil poate fistudiata prin observarea familiilor in casa (experiment pe teren)sau din spate1e unei oglinzi false, intr-un cadru de cercetare (unexperiment de laborator).

Studiile bazate pe observatie deseori se concentreaza asupracontinutului activitatilor re1evante. Acestea ofera cercetatorilorposi­bilitatea de a face descrieri ample ale proceselor sociale in actiune,

a~a cum ei incearca sa inte1eaga relatiile de cauza ~i efect.Observatia indirecta In observatia indirecta, cercetatorul, ,

ramine in afara a ceea ce este observat. Subiectii pot chiar sa nu

~tie ca sint studiati. Raminind in afara, este improbabil ca cerceta­torii sa influenteze ceea ce studiaza. Totu~i, distantarea lor Ie poatelimita capacitatea de a vedea evenimente importante care se produc.De pilda, e posibil sa studiezi comportamentul unui grup prin obser­vatie indirecta, dar numai comportamentul care are loc in public.

.Intllnirile secrete, planurile rucute de conducatorii grupului ~icere-moniile de initiere secrete nu sint deschise observatiei indirecte.

40

Observatia participativa Aceste limitari au dus la dezvol­tarea observatiei participative, 0 metoda in care cercetatorii sintparticipanti activi in grupurile sau situatiile pe care Ie studiaza.Studiul clasic bazat pe observatie participativa este Street CornerSociety allui William Foote Whyte (Whyte, 1943), pentru care ela "stat in preajma" unui grup de tineri din mahalalele ora~uluiBoston, observindu-le comportamentul ~i ritualurile. El a ajuns saClIDoascagrupul din interior, astfel dobindind 0 bogata ~idetaliataintelegere a ceea ce ace~tia mceau ~i de ceo De~i tinerii ~tiau caerau observati de un savant in domeniul ~tiintelor sociale, ei 11consi­derau pe Whyte membru al grupului ~i,in general, actionaunormalin prezenta lui. Aspectul negativ al acestei metode consta in faptulca observatorii participanti risca sa devina mai mult participantidecit observatori, pierzind valoarea observatiei neutre.

Observatia participativa prezinta probleme etice. Daca cerceUi­torii sint sinceri cu privire la scopurile cercetarii lor; ei ar puteainfluenta comportamentul grupurilor. Oricum, a nu dezvalui scopulcercetarii lor este 0 forma de in~elaciune ~i ridica probleme eticesenoase.

Analiza secundara

Analizarea datelor existente deja se nume~teanaliza secunddra.Agentiile guvemamentale publica toate felurile de informatii titilepentru analiza sociologica. Una dintre cele mai larg folosite sursede date este recensamintul, care fumizeaza informatii asupra carac­teristicilor populatiei, cum sint rata na~terilor ~i a deceselor, ratacasatoriilor, tipurile de gospodarii, compozitia de sex ~ivirsta, nive­lurile de educatie, tendinta in urbanizare ~ia~a mai departe. Acestedate s-au dovedit nepretuite in cercetarea familiei, a tipurilor comu­nitare, a migratiei ~ia altor probleme de interes sociologic.

De asemenea, sociologii folosesc statistici referitoare la intreprin­derile economice, la orientarile clasei muncitoare, la sistemele desanatate ~iboala ~ila construirea de locuinte, pentru a studia orga­nizarea sociala, schimbarile in activitatile sociale ~i "sanatateaeconomidl ~i sociala" a socieUitii. Faimosul studiu allui Durkheimasupra sinuciderii a fost realizat prin folosirea statisticilor public ateasupra ratei sinuciderilor.

41

Jurnalele de insemnari, scrisorile, autobiografiile, articolele deziar ~iregistrele de la biserici pot, de asemenea, fi surse bogate deinformatii pentru analiza sociologica. Studiullui Thomas ~iZnanie­cki (1918-1920) despre taranii polonezi s-a bazat, in ceamai maremasura, pe aceste tipuri de documente personale.

Analiza secundara are un numar de avantaje. Deobicei, estemai putin costisitor sa folose~ti dedt sa aduni date originale. Cali­tatea datelor adunate de majoritatea organizatiilor guvemamentalear putea sa fie mai buna dedt cea a datelor adunate de cercetatorulindividual. De asemenea, folosirea analizei secundare garanteazaca cerceUitorul nu influenteaza procesele, structurile sau actiunilecare sint studiate. Un dezavantaj al analizei secundare este posibi­litatea ca datele sa fi fost strinse pentru ratiuni care nu sint directrelevante pentru noile intrebi'iriadresate. De asemenea, in unele cazuri,acuratetea datelor originale poate fi suspecta sau necunoscuta.

Nici una dintre metodele de cercetare descrise mai sus nu este

tara limitari. Fiecare are avantaje ~idezavantaje. Alegerea metodeide cercetare depinde de masura problemei aflate in studiu; sociologiipot folosi metoda ale carei limitari sint cel mai putin relevantepentru preocuparea principala a analizei lor. Daca controlul varia­bile lor este important, atunci experimentul poate fi foarte adecvat.Daca accesulla diverse pareri este important, este foarte probabilsa fie necesara 0 forma de ancheta. Daca informatiile despre carac­teristicile importante ale populatiilornumeroase sintrelevante, ana­liza secundara a datelor recensamintului ar fi probabil metoda deales.

PROBLEME iN EFECTUAREACERCETARII

Cercetarea competenta in ~tiintele sociale este greu de efectuat.Studierea comportamentului uman prezinta probleme cu care, inmod obi~nuit, savantul din domeniul ~tiintelor fizice nu se confrunta.Unele dintre aceste probleme caracteristice sint tehnice; altele sintrezultatullimitarilor practice ale studierii fiintelor umane.

42

Dificultati tehnice,

increderea

Daca rezultatele unui studiu trebuie sa fie acceptate de 0 comu­nitate ~tiintifica, cercetatorii trebuie sa creada ca, daca ei sau altiiar trebui sa repete ,acela~i studiu, ar gasi rezultate similare. Asta Iedil incredere ca ceea ce a fost gas it nu a fost un accident sau uneveniment intimplator. Aceasta consecventa se nume~te incredere.Increderea presupune folosirea de masuri ~omparabile identice incercetare, a~a cum consumatorii pretind un dntar similar reglatdnd cumpara came in zilele unnatoare.

Validitatea

Un studiu trebuie sa fie mai mult dedt demn de incredere. Varia­

bilele in studiu, presupuse a reprezenta un anumit aspect al realitatii,trebuie, de fapt, sa reprezinte acea realitate. Masurarea a ceea cetrebuie masurat este numita validitate. Unii au contestat faimoasa

cercetare a lui Durkheim asupra sinuciderii, pe motivul ca i-a lipsitvaliditatea adecvata. De pilda, in timp ce rata sinuciderilor pe care

a studiat-o Durkheim pare a fi demna de incredere, e posibil ca ea (sa fi fost mai putin valabila dedt presupunea Durkheim (Pescolodi~iMendelsohn, 1968), deoarece raportarea deceselor ca sinucideripoate varia in functie de coeziunea comunitatilor in care deceseles-au produs. Durkheim nu pare sa fi luat in considerare aceastaraportare distinctiva posibila a sinuciderilor, care poate reduce vali­ditatea constatarilor sale.

Dificultati practice

Convingerea oamenilor sa coopereze

Sociologii au nevoie de cooperarea subiectilor lor. Participareala cercetarea sociala necesita timp, ceea ce oamenii nu prea au.Mai mult, cercetarea sociala deseori implica probleme personalesau chiar polemice ~i nu toata lumea este domica sa-~i dezvaluie

43

altcuiva gindurile personale. Astfel, convingerea oamenilor de aparticipa este un proces complex de reducere a poverii participarii~i de transformare a ei in ceva atragator.

Uneori, povara poate fi redusa prin limitarea informatiilor cerutela mai putin decit ceea ce cercetatorului i-ar place a, in mod ideal,sa aiba. Astfel de compromisuri sint deseori necesare pentru realiza­rea obiectivelor importante ale cercetarii. De asemenea, ~erceta­torii pot reduce din povara participantilor prin moderarea chestiona­relor la care subiectii pot raspunde pe indelete, prin convorbiritelefonice la un moment convenabil pentru subiecti sau prin inter­vievarea acestora in casele lor mai degraba decit intr-un loc specialpentru cercetare.

Caracterul atractiv al participarii intr-un studiu de cercetareeste uneori oferit printr-o renumerare modesta pentru acoperireacheltuielilor minore implicate (e.g., costurile calatoriei pina la ~ide la locul de cercetare, costurile necesare pentru doici pe durataabsentei) sau pentru neplacerile cauzate. Totu~i, caracterul atractivdepinde, in modul cel mai frecvent, de parerea subiectilor despreimportanta cercetarii.

Cercetarea poate schimba comportamentul

Oamenii sint con~tienti de ei ca indivizi. Aceasta con~tiinta desine este 0 preocupare speciaIa in cercetarea sociologica, deoareceoamenii i~i pot schimba comportamentul ca raspuns la faptul casint studiati. ~tiind ca parerile lor despre un anumit subiect sintstudiate, ei pot sa-~i ~vizuiasca acele pareri. De pilda, un studiudespre cum parintii i~idisciplineaza copiii ii poate conduce pe parintila reevaluarea ~i schimbarea metode1or.

De asemenea, insa~ipublicarea constatarilorpoate schimba com­portamentul indivizilor, al grupurilor ~ial organizatiilor.

De fapt, obiectivul cercetarii orientate politic deseori consta inschimbarea comportamentului. Dar dnd comportamentul s-aschimbat, e posibil ca rezul.tatele cercetarii sa nu mai fie exacte.

Dificultati in prezicerea comportamentului

Fiintele umane i~i aleg comportamentul. Aceasta alegere poateimplica situatii despre care oamenii au cuno~tinte insuficiente pe

44

r.:aresa-~i bazeze 0 alegere inspirata. Intelegerea situatiilor a~a cumIe percep participantii ~icapacitatea de a Ie prezice ~iI'ntelege com­portamentul constituie 0 sarcina grea. Cercetatorii trebuie, in modconstant, sa se fereasca de tendinta de a-~i impune propriile lorpareri participantilor; in schimb, ei ar trebui sa nu precupeteascanici un efort pentru a vedea situatiile din perspectiva participantilor.

Etica §i politica cercetarii

Cercetarea sociologica implica, aproape inevitabil, 0 compo­nenta etica ~iuna politica. Etica studierii oamenilor a fost descrisamai sus, in legatura cu cercetarea bazata pc obscrvatie. In ce masuraau oamenii drept sa decida daca ar trebui sa fie studiati? Aceastaproblema este deosebit de acuta in studiile bazate pe observatie,deoarece cooperarea directa a subiectilor nu este totdeauna la felde necesara pentru cercetarea bazata pe observatie cum este pentruanchete.

Folosirea oglinzilor false, a aparatelor de inregistrare ascunse,a participantului nedivulgat sau a observatiei indirecte, toate acestearidica probleme etice in legatura cu incalcarea intimitatii. Procedeelecurente stabilite de guvemul federal prevad ca subiectii sa dea"consimtamintul incuno~tiintat" la participarea I'ncercetare, astfeleliminindu-se aceasta problema ctica speciala.

Uneori, cercetarea sociala comporta riscul unor prejudicii pentruparticipanti. De pilda, dezvaluirea de catre cercetatori a unor infor­matii sensibile patronilor sau sotilor / sotiilor participantilor ii potcosta pe participanti slujba sau casatoria. "Consiliile de analiza in­stitutionala", prevazute de guvemul federal, garanteaza fie elimina­rea, fie reducerea prejudiciilor posibile pentru subiectii cercetati laniveluri lip site de importanta, prin planuri de cercetare corecte sau

explicate adecvat participantilor inaintea consimtamintului lor de •a coopera. Aceste masuri de siguranta au redus substantial proble­me1e etice discutate mai sus.

Folosirea rezultate10r cercetarii pune un alt tip de problemaetica ~ichiar politica. Cui ii datoreaza sociologulloialitate in primulrind? Sursei care sponsorizeaza? Participantilor?Comunitatii ~tiinti­fice? Societatii ca un intreg? Acesteanu sint doar simple intreMri.

45

Ar trebui ca cerceHitorii sa accepte sponsorizare pentru a studiacea mai buna cale de a convinge oamenii sa cumpere un produsevident inferior? Ar trebui ca anumite subiecte (e.g., posibileledeosebiri sociale in privinta inteligentei) sa nu fie incluse in studiu?Ar trebui limitata in vreun fel folosirea rezultatelor cerceUirii? Ar

trebui sa fie "pedeps*,' cercemtorii (prin pierderea fondurilor apro­bate, a salariilor, a ~anselor de promovare, a slujbelor) pentru pro­blemele pe care Ie studiaza sau pentru rezultatele cercetarilor lor?

Asociatia Sociologica Americana (organizatia profesionala ceamai importanta a sociologilor din Statele Unite) a stabilit un codde etica pentru a rezolva unele dintre aceste intrebari. Codul prevedeun set de principii etice care exprima sentimentele colective alecomunimtii sociologice fata de aceste chestiuni importante. Acestaeste un indreptar ce trebuie respectat de toti sociologii.

Acest capitol a prezentat procesul de cercetare ca pe unelement important al disciplinei sociologiei. El a accentuatimportanla definirii cauzei presupuse (variabila independenta)~i a efectului (variabila dependenta) ~i a stabilit 0 legaturaadecvata mtre ele ca fiind importanta in metodologia socio­logica. Teoria ~i cercetarea merg mma fn mina. Teoria suge­reaza variabilele adecvate, iar cercetarea verifica acurateleateoriei.

Deseori, procesul de cercetare urmeaza 0 schema stabilita.Mai mtfi, 0 problema sociologica importanta este definita, iarliteratura profesionala existenta este examinata pentru a stabilice este deja cunoscut despre problema.

in lumina aces tor cuno~tinle, ipotezele despre relalia intrevariabile smt explicit prezentate, iar un plan de cercetare adec­vat, care va oferi 0 verificare precisa a ipotezelor, este dezvoltat.Problemele etice importante nu sfnt doar luate in considerare,ci deseori ele injluenleaza tipul ~iforma procedeelor de strm­gere a datelor ce trebuie folosite. Aceste date sint analizate inlumin'a ipotezelor originale ~i a concluziilor adecvate trase.

Metodele cercetarii fundamentale fn sociologie implicaexperimente fie in laborator (mai pulin frecvente), fie pe "te­ren ", situatii din viala de fiecare zi. Metoda experimentala a

46

~tiinlei este folosita pentru a stabili grupele de control ca 0linie de baza m contrast cu grupele experimentale care smtsupuse la 0 anum ita injluenla al carei rezultat este exam inat.

Metoda principala de cercetare a sociologiei este ancheta,m care subieclilor li se cere, fie prin chestionare foarte bineorganizate sau interviuri mai putin organizate (personal, princorespondenla sau, din ce in ce mai mult, prin telefon) sa ras­punda la 0 serie de intrebari despre ei in~i-ri,despre atitudinile,valorile, parerile sau comportamentul lor. Pentru a oblineconcluzii despre populalii mai numeroase este important sa sealeaga un e~antion potrivit. Observalia, fie prin participareacercetatorului la 0 activitate,fie intr-un mod indirect -ri analizadatelor strinse anterior (analiza secundara) smt alte doua me­tode importante ale cercetarii sociologice.

Cercetatorii sociologi se confrunta cu un numar de pro­bleme in organizarea proiectelor de cercetare. Din punct devedere tehnic, ei trebuie sa se asigure cafolosesc crUerii demnede mcredere care vor da rezultate potrivite, indiferent cineefectueaza cercetarea. in plus, ei trebuie sa fie preocupali devaliditatea criteriilor lor, adica de masura in care surprindrealitatea presupusa aft studiata. Din punct de vedere practic,deseori este greu sa convingi oamenii sa coopereze fn cercetare.Mai mult, cercetarea deseori schimba comportamentul aflatm studiu #, 0 data cu faptul ca indivizii sint con-rtienli de eiin-ri-ri-ride acliunile lor -rica astfel se pot schimba ei m#-ri sauactiunile lor, face mai dificila prezicerea comportamentuluiuman dedt actiunea atomilor sau a moleculelor. in cele din

urma, exista dimensiuni politice -ri etice considerabile in orga­nizarea cercetarii sociale, iar cercetatorul trebuie sa Ie ia in

considerare in intocmirea unui anumit proiect -ri m ducerealui la mdeplinire.

47

Cultura: 0 inventie umana,

aIte deprinderi dobindite de om ca membro al unei societati" (Tylor,1871). Totu~i, toate definitiile au unele elemente comune.

Cultura este 0 caracteristidi a unei societati, nu a uriui individ.Cultura este tot ceea ce este invatat in cursul vietii sociale ~itransmisdin generatie in genertie. In cuvintele lui Ralph Linton, ea este"ereditatea sociala a membrilor unei societati".

Goodman ~iMarx (1982:85) au vazuteulturaca fiind "mo~teni­rea invatata ~i socialmente transmisa, a obiectelor mcute de om, acuno~tintelor, a parerilor, a valorilor ~ia perspectivelor, care asiguramembrilor unei societati uneIte pentro a face fata problemelorcurente". Cultura define~te ~i pune la dispozitia membrilor uneisocietati hrana pentro a 0 minca, haine pentro a Ie purta, limbapentro a 0 folosi, valori pentro a face aprecieri, idei pentru a Ieghida comportamentul ~ipractici pentro a Ie uffila.Pe scurt, culturada forma vietii sociale ~i oorganizeaza.

Cultura pare a fi 0 caracteristica eminamente umana. Alte speciinu par sa posede cultura. 0 mare parte din comportamentul animaliceste 0 functie a instinctului sau deriva din invatarea specifica aunui animal in timpul vietii sale.

De ce au cultura fiintele omene~ti? In cursul evolutiei, multedintre instinctele pe care specia umana Ie-a imparta~it cu stramo~iisai mamiferele au fost "selectate" treptat sau pierdute. Cu toateacestea, fiintele omene~ti s-au dezvoltat. De-a lungul timpului, fiin­tele omene~ti s-au transformat intr-o specie complexa ~inumeroasa,intr-un sens specia dominanta pe pamint. De ce?

Raspunsul scurt este "cultura". Cultura da fiintelor omene~ti 0mai buna ~i mai rapida metoda de adaptare la schimbarea fizica,topologica ~iclimatologica dedt ar fi fost posibil doar prin evolutiabiologica. Combinatia intre evolutia anatomidi (dezvoltarea cre­ierului, degetul mare opozabil, mersul biped) ~idezvoltarea culturalaa condus specia umana la starea sa actuala deosebit de dezvoltata.

Relatia intre cultura ~ifiintele omene~ti este reciproca. De~i noicream cultura (i.e., "invent'ind" limbaj ~i valori), noi, la r'indulnostro, sintem umanizati de ea (vezi Cap. 6). Mult din ceea ce

3CULTURA

A

Inaeest capitol, vom examina eoneeptul eheie de eulturei -ee este eloJicum extinde sau limiteza libertatea individuala.Vom examina eomponentele eulturii oJivom face deosebirea

mtre eultura " ideala" oJieea "reala". Diversitatea eulturata intresocietali oJiin interiorul lor va ji, de asemenea, diseutata, cumvor ji diseutate relativismul cultural oJietnoeentrismul. De la 0privire generala asupra eulturii, ne vom eoneentra asupra eulturiiamerieane, inparticular. Capitolul se va sfiroJieu 0 diseulie despreo noua perspeetiva, sociologia.

CE ESTE CULTURA?

in conversatia obi~nuita, cuv'intul cultura deseori sugereaza 0forma de arta superioara: opera, balet, muzee. 0 persoana cu culturaeste definita ca fiind rafinata, sofisticata, av'ind cuno~tinte despre

arte ~icapacitatea de a Ie aprecia. In acest sens, cultura est~ 0 carac­teristica a individului. Totu~i, sociologii ~i antropologii folosesctermenul'intr-un sens mai largo

o definitie a culturii,Exista multe definitii ale culturii, 'incep'ind de la lapidarol- "un

mod distinct de viata al oamenilor, un model de a trai" (Kluckhohn,1949) - ~imerg'ind p'ina la cel enumerativ - "acel intreg complexcare include cuno~tintele, credinta, arta, morala, legea, obiceiul ~i

48COAL.A 'I INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE 49

trece drept "natura umana" este, de fapt, produsul unci anumiteculturi. Americanii, de pilda, deseori vad razboiul, agresivitatea ~icompetitia ca fiind umane prin na~tere. Totu~i, exista societiiti (e.g.,arape~ii din Noua Guinee) in care razboiul este necunoscut, iarcomportamentul agresiv ~icompetitiv, virtual inexistent.

Cu/tura Iimiteaza libertatea umana

Cultura limiteaza libertatea individuala. Oamenii nu sint liberi

sa faca tot ceea ce vor. Legile, 0 inventie culturala, ii impiedica sase angajeze in anumite feluri de comportament (e.g., sa umble goipe strazile ora~ului) ~iIe cer sa actioneze in anumite feluri (e.g., sapuna un semn la bariera rotitoare din metrou). Indivizii nu i~i potcrea propria limba daca vor sa comunice cu altii. De~i egali biolo­gic (in acela~i timp diferiti), barbatii ~i femeile rar sint egali dinpunct de vedere cultural. In multe societati, barbatii au un statutsocial superior ~i mai multa putere decit femeile (vezi Cap. 12 ~i13). Acela~i lucru s-ar putea spune despre saracii ~i minoritatiledin cele mai multe societati. Cultura limiteaza in mod inegal.

Cu/tura extinde Iibertatea umana

In acela~i timp, cultura mare~te libertatea. Cultura elibereazaindividul de comportamentul predeterminat ~i conditionat, dictatde instinct. Oamenii i~i modifica reactiile in functie de situatii; eifac alegeri, oricit ar fi ele de limitate. Chiar dadi cultura limiteaza,ea adesea permite alegerea in cadrul unei game rationak de optiuniacceptabile. (De pilda, in timp ce mersul gol pe strada este interzis,gama sortimentelor de imbracaminte din care cineva poate alegeeste foarte larga.)

Cultura ne elibereaza de nevoia de a reinventa mereu aspectelenecesare ale vieW sociale. Nu trebuie sa cream neintrerupt 0 limbacu care sa comunicam sau sa redescoperim in mod continuu foculpentru a ne incalzi sau a ne gati mlncarea. Nenumaratele lucruriobi~nuite pe care Ie facem in fiecare zi ~i articolele materiale decare avem nevoie sint asigurate prin cultura, astfel eliberindu-netimp pentru creatie ~iexplorare.

50

COMPONENTELE CULTURII

Cultura poate fi impaqita in doua componente majore: culturamateriala ~i cultura nemateriala.

Cu/tura materia/a

Cultura materiala se refera la toate creatiile concrete ~itangibileale societatii. Acestea includ obiectele principale descoperite prinsapaturile arheologice: oale de lut, bijuterii, arme ~ialtele. De aseme­nea, cultura materiala include diverse obiecte, cum sint televizoarele,avioanele, stadioanele de base-ball, imbracamintea, zgiriie-norii ~ima~inile de spiilat. Pe scurt, orice manifestare fizica a vietii unuipopor este 0 parte a culturii sale materiale.

Cultura materiala este transmisa generatiilor viitoare. Unele obi­ecte produse de om, cum sint avioanele, sint considerabil modificate;altele, cum sint cazile de baie, suporta putine schimbari sau delocin structura lor de baza. Unele, cum este rigla de calcul, sint inlocuitecu succese tehnologice; altele, ca dansul hula hoop, ajung la moda~idispar. Fie ca se schimba substantial, fie ca nu, comportamenteleculturii materiale devin 0 parte importanta a caracterului fizic alsocietatii.

Cu/tura nemateria/a

Sociologii manifesta tendinla de a se concentra asupra culturiinemateriale, crealiile abstracte ale societalii, care sint transmisedin generalie in generalie. Acestea sint insa~i bataia de inima avieW sociale.

Cuno~tintele ~i opiniile

ldeile pe care Ie avem despre lume constituie un aspect impor­tant al culturii nemateriale. Aceste idei sint parte din mo~tenireaculturala a tuturor societiitilor. Cuno~tinlele se refera la aceIe con­cluzii bazate pe un anumit criteriu al evidentei empirice. De pilda,

51

fonna sferidi a pamintului ~i relatia intre copiii cu greutate micala na~tere ~i fumatul in timpul sarcinii sint elemente ale cunoa~terii.

Parerile, pe de alta parte, se refera la concluziile care nu sintsustinute de un sprijin empiric suficient, pentru a fi considerateechivoc, adevarate. Doua exemple de pareri controversate sint: viataincepe in momentul conceperii (vezi Cap. 13) ~ipedeapsa capitalaretine de la crima (vezi Cap. 8).

Culturile tuturor societatilor intruchipeaza idei despre medivlnatural, precum ~i despre lumea pe care au creat-o fiintele urnane.Mai mult, toate culturile au idei despre multe aspecte ambigue ~iconfuze ale vietii ~i ale moqii, ca de pilda, daca exista viata dupamoarte, intelesul fericirii umane ~isoarta finala a universului. Acesteopinii strabat existenta de fiecare zi a fiintelor omene~ti de pretu­tindeni.

Valorile

Valorile sint idei abstracte despre ceea ce 0 societate crede caeste bun, corect ~iplacut. Valorile asigura contextul in cadrul cfuuianonnele sociale (vezi mai jos) sint stabilite ~i explicate. Valorileasigura baza pe care judecam actiunea sociala, prin aceasta dindforma alegerilor pe care Ie facem. In societatea americana, de pilda,apreciem munca in mod deosebit, iar "etica t:puncii" ne influenteazacomportamentul specific.

Valorile nu sint doar concepte abstracte; ele sint investite cusemnificatie emotionala considerabila. Oamenii discuta in contra­dictoriu, se lupta ~ichiar mar pentru valori, cum este "libertatea".Uneori, valorile se ciocnesc, ca atunci cind unii apreciaza steagulamerican ca pe un simbol ce trebuie aparat ~i respectat, iar altiiapreciaza mai mult dreptul de a-I arde ~i a-I profana, in semn deprotest impotriva unor aspecte ale politicii Statelor Unite. De aceea,o valoare nu este in mod necesar universal acceptata de 0 societate,nici nu are totdeauna acela~i inteles in diverse societati. De pilda,democrati·ile inlerpreteaza cu totul diferit "libertatea" fata de statele .totalitare. Mai mult, valorile sint deseori limitate in cadrul unei so­cietati. De pilda, "exprimarea libera", care este foarte apreciata dedemocratii, es,te deseori limitata in timp de razboi; ~i chiar in timpde pace, legile impotriva calomniei ~i a preocuparii de a provoca

52

"un pericol evident ~i iminent" limiteaza dreptul oamenilor de azice tot ceea ce vor.

Valorile nu sint in mod necesar statice; ele se pot schimba ~ichiar se schimba in decursul timpului. De pilda, valorile care serefera la iubire, la sex ~i la casatorie s-au schimbat in ultimele

decenii. De asemenea, cercetarea actual a arata ca studentii din ul­timii ani.au ajuns sa considere invatiimintul superior un mijloc dea dobindi siguranta financiara mai degraba decit 0 cale de a-~iperfectiona 0 filozofie semnificativa de viata.

Normele

o mare parte din viata social a implica comportament rutinier.Oamenii se trezesc ~i se culca la anumite ore, maninca dupa unprogram precis ~i se imbraca intr-un anumit fei. Acest lucru nueste intimplator. Comportamentul nostru este structurat de norme,reguli sociale ~i linii de conduita care prescriu un comportamentadecvat in situatii speciale. De asemenea, normele pot modela ac­tiunile oamenilor in relatiile dintre ei. "Nonnele de politete" definesccomportamentul cuvenit fata de altii. '

Ansamblul normelor societatii ("cadrul nonnativ") este impaqitin obiceiuri, moravuri ~i legi.

Obiceiurile Obiceiurile sint conventiile curente ale vieW defiecare zi. Ele sint caile (1{,i~nuitep'rin care oamenii actioneaza:de~teptarea la 0 anumita ora, turnarea laptelui peste cereale, tun­derea paji~tei, aruncarea gunoiului in crematoriu, imbracarea intr-otinuta potrivita pentru 0 ocazie, folosirea tacimurilor "adecvate"la masa. Obiceiurile sint actiuni cu 0 mica semnificatie morala; celmai adesea, ele sint chestiuni de gust. Oamenii trebuie sa se comportein aceste feluri: daca nu 0 fac, pot fi considerati excentrici, neatentisau ciudati, dar, de obicei, nu primejdio~i sau rauvoitori. Dacaoamenii incalca obiceiurile, ei se expun birfei ~i ridicolului, nubatailor sau inchisorii.

Moravurile Moravurile sint nonne considerate importante ~isemnificative pentru functionarea societatii ~ia vietii sociale. Furtulrespectului pentru proprietatea privata este 0 problema serioasa.EI sfideaza concePtiile sociale de distribuire a proprietatii ~i deincredere. Valorile patriotice sint alcatuite din moravurile refe-

53

ritoare la felulin care cetatenii responsabili ar trebui sa se comporte.Prezenta dezbatere despre profanarea steagului american treze~tesentimente putemice, deoarece acest comportament atinge defmitiilefundamentale ale cetateniei, care sint semnificative pentru societate.

Tabuurile sint moravuri proscriptive, adica definesc ceea ce nuar trebui sa fie fiicut. In general, societatile au tabuuri referitoarela relatiile sexuale ~imaritale intre rude apropiate ("tabuul inces­tului") ~i tabuul referitor la consumarea dimii de om. In general,incalcarile tabuurilor ~iale moravurilor implica sanctiuni muIt maisevere dedt nerespectarea obiceiurilor. Aceste sanctiuni includintemnitarea, exilul ~ichiar moartea. ,

Deosebirea conceptuaIa intre obicei ~i moravuri (prima oarafiicuta de Sumner, 1906) este relativ clara. Totu~i,nu este totdeaunau~or sa distingi comportamente specifice obiceiurilor sau moravu­rilor. Profanarea steagului constituie un bun exemplu. Pentru uniioameni, aceasta este, pur ~i simplu, 0 violare a unui obicei ~i nunecesita nimic mai muIt dedt dezaprobarea. Pentru altii, un aseme­nea act este 0 violare a moravurilor socieUitii ~inecesita 0 pedeapsasevera .

Legile Legile sint norme stabilite $i aplicate de autoritatea po­litica a societatii. Dupa ce aceste legi au fost scrise ~icodificate, seface refertnta la ele, in general, ca "legi promulgate". In unelesocietati, legea este transmisa pe cale oraUi;aceasta este considerataca "legea obiceiului" sau "obiceiul pamintului". Indiferent de formasa, deseori legea se aplica acelor comportamente care sint consid­erate importante in societate. 0mare parte din dezbaterile curentedespre caracterul adecvat allegilor care reglementeaza orice fel decomportament sexual intre adulti, cu consimtamintul piirtilor, esteo consecinta a deosebirilor intre protagoni~ti, cu privire la faptuldaca un astfel de comportament este intr-adevar 0 problema de"gust" personal sau stil (obicei), sau de preocupare principala asocietatii (moraVUfi).

Semnele ~i simbolurile

Semnele Semnele sint reprezentari; ele reprezinta altceva.Exista doua feluri de semne: semne naturale ~isemne conventionale

(simboluri). Unsemn natural are 0 relatie proprie cu ceea ce repre-

54

zinHi. De pilda, un anumit miros este un semn ca in apropiere segase~te un scones. Intre miros ~i sconcs exista 0 rela!ie proprie. Sadam un aIt exemplu: dnd vedem fum, ~tim ca are loc 0 anumitaforma de ardere. Cele doua, fumul ~i arderea, sint legate una decealaltii. Nu noi am creat aceasta relatie, dar trebuie sa 0 invatam.

Simbolurile Simbolurile (sau "semnele conventionaleH), pede alta parte, nu sint "naturale"; ele sint reprezentari create in modarbitrar (cuvinte, gesturi, obiecte, imagini vizuale) care dobindescinteles prin consens social. Un steag, de pilda, este pur ~i simplu, 0bucata de pinza cu 0 anumita forma, culoare ~i desen. Totu~i, oa­menii mor pentru el - nu pentru pinza in sine, ci pentru ceea cereprezinta, pentru semnificatia care i s-a atribuit. Steagul este unsimbol al unei natiuni ~iintruchipeaza intreaga semnificatie a aceleisocietati. Weitman (1973) a aratat ca poate fi analizata semnificatiape care 0 societate 0 investe~te in steagul sau national, ca 0 moda­litate de a intelege aspectele importante ale acelei culturi.

Limba Limba, un ansamblu semnificativ de simboluri socialconstruit, este cel mai important aspect al culturii. Elementele unei

. limbi au aproximativ acelea~i sensuri pentru membri aceleia~i co­munitati lingvistice. Prin urmare, limba devine principalul vehiculde comunicare intre oameni. Cu dt mai larga este gama de cuno~­tinte, cu atit mai multe simboluri sint necesare pentru a Ie comunicaDe aici, bogatia ~ivarietatea vietii sociale sint legate de bogatia ~ivarietatea limbii.

Gesturile Oamenii comunica $ipringesturi, mi~cari ale corpu­lui (ale piirtilor corpului, cum sint fata ~imiinile) care au semnificatiiconsimtite social. In societatea americana, descrierea unui cerc cudegetul mare ~i cu aratatorul de la mina dreapta, tinind celelaltetrei degete drept in sus ~i mi~dnd u~or mina, insearnna "A-okay;totul este in regula". In aIte societati, acela~i gest are semnificatiidiferite. De pilda, in Franta el exprima insulta ca cineva este unnimeni, un "zero". In Grecia ~i Turcia, el sugereaza 0 invitatiesexuala nedorita. Gesturile, ca ~i limba, au semnificatie in cadrulunui context social specific.

Oamenii comunica atlt pe cale orala, prin limbaj, dt ~i pringesturi. De fapt, comunicarea personala i~i trage bogatia $isubtilita­tea din asocierea indicatiilor verbale ~ia senmelor neverbale. Totu~i

55

uneori, aceasta asociere duce la confuzie sau la interpretiiri nedorite~i nea~teptate ale sensului. De pilda, unii biirbati acuzati de violsustin ca, in timp ce limbajul victimelor lor zicea ca nu vor sa seangajeze in relatii sexuale, gesturile lor (tonul vocii, expresia fetei,stilul imbracamintei) spuneau altceva.

Ipoteza relativitatii Iingvistice

Limba face mult mai mult decit sa Ie dea oamenilor posibilitateade a comunica unii cu altii. Insa~i natura limbii, s-a sustinut, structu­reaza modul in care percepem lumea. Aceasta teorie, numita ipotezarelativitalii lingvistice, a fost formulata initial de doi antropologi,Edward Sapir (1929) ~iBenjamin Lee Whorf(1956). Ei sustin calimba unei societati dirijeaza atentia membrilor sai spre anumitetrasaturi ale lumii mai degrabii decit spre altele. Ilustrarea clasicaa acestui fenomen este ca, in timp ce limba engleza are doar unsingur cuvint pentru zapada, limbii inuitilor ii lipse~te un termengeneral pentru ea. In schimb, intrucit deosebirea diverselor formede zapada este foarte importanta in viata lor zilnica, ei au cuvintediferite care descriu tipuri diferite de zapada (e.g., zapada pufoasa,zapada care cade, zapada umeda, nameti). Astfel, utilitatea deose­birii multelor tipuri de zapada a dus la crearea cuvintelor pentru aIe numi ~i la includerea lor in limba inuitilor.

Aspectul important al ipotezei relativitatii lingvistice este concen­trarea ei asupra structurii gramaticale, care, sustin Sapir ~iWhorf,Ii conduc pe oameni sa priveasdi lumea intr-un anumit fel. Depilda, in unele limbi neeuropene (e.g., limba chineza) separareaobi~nuita a agentului care actioneaza (subiectul) ~ia actiunii (pre­dicatul) nu are loc (Tung-Sen, 1970). In schimb, agentul ~iactiuneasint legate laolalta; actiunea este agentul, iar agentul este actiunea.

Potrivit lui Sapir ~i lui Whorf, vocabularul ~istructura gramati­cala a unei limbi, impreuna, determina modul in care membrii uneisocietati percep lumea. Astazi, parerile cele mai bine informateaccepta 0 versiune "slabii" a ipotezeirelativitatii lingvistice. Existii

.un consens general ca vocabularul ~i structura gramaticalii a limbiiunei societati i~i concentreaza atentia mai degrabii asupra anumitor

56

fatete ale lumii decit asupra altora ~i ii determina pe membri sagindeasca intr-un stil specific. Totu~i, perspectiva modificata aipotezei relativitatii lingvistice sustine ca limba este un mecanism

"care faciliteaza". 0 anumita limbii te ajuta sa ginde~ti ~isa percepiintr-un mod specific, dar ea nu ii obliga pe oameni sa vada altefatete ale lumii sau sa i~i dezvolte alte mpduri de a gindi. De pilda,cind este in interesullor, schiorii pot face deosebirea intre diferiteletipuri de zapada intocmai cum fac inuitii. De asemenea, dominantaformei masculine generice in gramatica (e.g., chairman1) se schimbiiin mod curent (e.g., chairperson2), a~a cum se schimbii conceptiilenoastre despre relatiile specifice intre biirbati ~i femei.

CULTURA "IDEAL4" ~I "REAL4"

Normele ajuta la structurarea comportamentului prin definireamodurilor de actiune aprobate cultural. Norme1e defmesc "idealul";ele precizeaza ceea ce societatea considera ca oamenii ar trebui safaca, ceea ce se a~teapta din partea lor sa faca.

Dar oamenii nu se comporta totdeauna a~a cum ar trebui saucum se a~teapta din partea lor sa se comporte. De pilda, in societateaamericana, oamenii subscriu, in general, la normele fidelitatii se­xuale in casatorie. Totu~i, intre un sfert ~ijumatate din biirbatii ~ifemeile casatorite au relatii extraconjugale. Chiar ~ia~a, cei angajatiin astfel de actiuni deseori sustin validitatea normelor. Ei i~i explicacomportamentul prin slabiciunea personala sau prin imprejurarispeciale ["mariajul meu se destrama", "sotia (sotul meu) mea numa intelege, iar eu am nevoie de dragoste ~i afectiune"].

Normele nu ar trebui confundate cu comportamentul. Normeleprecizeaza comportamentul cuvenit din punct de vedere social, carepoate sau nu poate fi manifestat. Ele sint patrunderi valoroase informele de actiune pe care 0 societate Ie considera oportune, darele nu garanteaza ca acele actiuni sint cu adevarat efectuate.

IPre~edinte. Cuvlnt format din chair = scaun ~i man = blirbat (n: tr.) .2Persoana care sta pe scaun (barbat sau femeie) (n. tr.).

57

DIVERSITATEA CULTURALA

Cultura difera atit intre societati, cit ~i in interiorullor.

Diversitate intre societati,Rapoartele antropologilor exprima diversitatea culturala cons i­

derabila intre societati. Societatile se deosebesc prin modurile incare i~i organizeaza relatiile dintre membri (vezi Cap. 13). Darsocietatile se deosebesc ~i prin culturile lor. Variatiile in culturamateriala a societatilor sint evidente in formele lor diferite de 10­

cuinte ~itransport. Pentru sociologie diferentele intre societati sintrelevante indeosebi in culturile lor materiale.

Societatile se deosebesc prin valorile lor ~iprin normele careprecizeaza comportamentul potrivit. Ruth Benedict (1934) a descrisdoua situatii diametral opuse: 0 cultura dionisiaca, de activitatefrenetica, de sensibilitate exagerata ~i de inaltare individuala princompetitie (KwakiutP din Insula Vancouver, Columbia Britanica)~icultura apolonica, de discretie, sobrietate ~imoderatie, care puneaccentul pe importanta colectivitatii in raport cu individul (Zuni2din New Mexico).

In societatile moderne vedem deosebiri similare. Accentul pusde cultura americana pe individ difera in mod considerabil deaccentul pus pe colectiv de statele socialiste. Chiar intre statelesocialiste deosebirile culturale sint evidente. Cuba difera foarte mult

de Uniunea Sovietica din punct de vedere cultural. Ambele diferafoarte mult de Republica Populara Chineza. De asemenea, sintevidente deosebirile culturale intre statele capitaliste, cum sintStatele Unite, Marea Britanie ~iJaponia. Fire~te, exista asemanariin toate societatile. Totu~i, istoria, geografia, clima ~i conditiilesociale se combina pentru a deosebi societatile una de alta in multeprivinte. De pilda, culturile societatilor insulare, curneste MareaBritanie, contin elemente nautice distinctive care lipsesc in tarileinconjurate de uscat, cum este Ungaria. Culturile tarilor tropicale

IMembru al unei populatii indiene din Insula Vancouver (n. tr.).2Membru al unui trib de indieni nord-americani din New Mexico (n. tr.).

58

se deosebesc de culturile din zona temperata. Tarile dominate cindvade Franta se deosebesc de cele stapinite cindva de Marea Britaniesau Portugalia.

Diversitatea culturala dintre societati demonstreaza flexibilitatea~i variabilitatea organizatiilor omene~ti. Intelegerea ~i apreciereaacestei diversitati poate duce la un respect sanatos fata de deosebiriledintre popoare ~i fata de ingeniozitatea speciei umane.

Diversitatea in cadrul unei societati,A~a cum culturile diferitelor societati variaza de la una la alta,

grupuri din cadrul aceleia~i societati pot, de asemenea, viidi varie­tate, indeosebi daca societatea este numeroasa, complexa ~imoder­na. Aceste grupuri, numitesubculturi, pot varia dupa clasa sociaIa,origine etnica, rasa, religie ~i stil de viata, precum ~idupa scopuri~iinterese. '

Subculturile

Tiparele subculturale dau unui grup 0 savoare ~i0 identitate ce11deosebesc de societatea intreaga din care face parte. Identitateaunei subculturi se poate baza pe mo~tenirea sa etnica, indiferentdaca este chineza, italiana sau poloneza. Ea ar putea deriva dincOIiditia economica a grupului, cum este cazul saracilor din ghetou.Subculturile unice din Noua Anglie ~i din sudulindepartat se ba­zeaza pe regiune ~i istorie. Subcultura drogurilor i~i are propriilesale tipare. Pe scurt, orice grup de marime medie, care are ideisociale, valori, norme ~istiluri de viata considerabil diferite de celeale societatii mai mari, poate fi considerat 0 subcultura.

Deseori, 0 subcultura are 0 limba distincta. Limba oamenilorde ~tiinta este in esenta unjargon subcultural, a~a cum este termi­nologia negustorilor de droguri sau a muzicantilor de jaz. Formeledistincte de comunicare in cadrul subculturilor confera un senti­

ment de identitate, ofera posibilitatea unei comunicari mai preciseintre membrii subgrupului ~iprotejeaza aceasta comunicare de per­soanele din afara acestuia.

Mozaicul cultural creat de subculturi poate fi considerat un fac­tor de imbogatire a societatii. Statele Unite, de pilda, deseori au

59

considerat diversitatea lor culturaHi ca fiind una dintre puterile lor

majore (de~i legile stricte de imigrare in cea mai mare parte a acestuisecol demonstreaza ca nu toti americanii au aceea~i parere). Pe de ­

aWiparte, unele societliti (e.g., Japonia) cred ca variatia subculturalaslabe~te cultura nationaHi ~i de aceca nu 0 incurajeaza.

Contraculturile

In uncle cazuri tiparele culturalc ale unui anumit subgrup nusint doar diferitc, ci contrare tiparelor restului societatii. Contra­culturile, cum sint numite aceste subgrupuri, intruchipeaza idei,valori, norme ~istiluri de viata ce sint in opozitie directa cu cele alesocietatii mai mari. In anii '60 ~i la inceputul anilor '70, de pilda,"hippie" au sfidat valorile americane fundamentale de individualism,competitie ~imaterialism. Mi~carea neonazista crescinda din Ger­mania, Ku Klux Klan-ul din Statelc Unite ~i Fr~tia Musulmanadin Egipt ~i-au dezvoItat propriile lor ansambluri de tipare culturalecare ii pun in opozitie cu culturile propriilor lor societati.

Uneori, cum a fost cazul cu rni~carea "hippie" din Statele Unite,elementele contraculturii sint absorbite de cadrul cultural mai larg,

iar distinctia dintre cele doua se estompeaza. Totu~i, cel mai adesea,contracultura ramIne in contact putemic cu societatea mai mare,cum este cazul cu Frlitia Musulmana din Egipt.

Relativismul cultural

Varietatea practicilor culturale atlt in interiorul societatilor, cit~iintre ele sugereaza ca nu existli un singur tipar "cel mai bun". 0astfel de concluzie constituie bazarelativismului cultural, ipoteza

ca nici 0 practica culturala nu este inerent buna sau rea; frecaretrebuie inte1easa in raport de locul ei in configuratia cultural a mailarga.

Aceasta perspectiva 11face pe observator sa se abtina de la aformula aprecieri asupra practicilor necunoscute. Aceasta presu­pune toleranta, ~i chiar respect, fata de stilurile culturale care pot

. parea ciudate sau chiar "nefire~ti". Oamenii au tendinta de a evalua

60

obiceiurile, practicile ~i comportamentele in raport cu ale lor ~ideseori aceasta evaluare capata un caracter moral care este spoitcu foarte mult sentiment. Relativismul cultural apara impotrivaacestei tendinte.

Oare relativism culturalinseamna ca "orice merge", ca nu existlistandarde absolute? Aceasta presupune iertarea pruncuciderii (uci­derea copiilor, deseori folosita ca un mecanism de control al popu­latiei) sau brutalitatea indreptata spre un grup minoritar? Sociologia,ca disciplina, nu are raspunsuri u~oare la aceste intrebari. Ca in­divizi, cei mai multi sociologi, daca nu toti, sint ~ocati de acestepractici. Totu~i, ei ar incerca sa-~i separe preferintele ~i ideile mo­rale de eforturile lor profesionale de a analiza cauzele ~iconsecinteleunei anumite practici culturale. Adoptarea pozitiei relativismuluiculturalii incurajeaza pe oameni sa priveasca mai obiectiv propria

lor societate ~ipractidle ei culturale. Aceasta ofera un.fel de distantade la care oamenii sa-~i priveasca propria viata.

Etnocentrismul

Opusul relativismului cultural este etnocentrismul, tendinta dea considera propria cultura superioara altora din punct de vederemoral ~i, astfel, de a judeca alteculturi dupa standardele proprii. Afi etnocentrist inseamna a presupune ca propria societate face lucruridoar cum este drept ~icum se cuvine (e.g., America: "Iube~te-l saulasa-l"). Observatorul etnocentrist este, de aceea, capabil sa percea­pa practicile altor culturi sau subculturi ca derivatii, nu doar cadeosebiri. .

Etnocentrismului ii este mai u~or sa se mentina 'insocietliti relativomogene, traditionale ~i izolate. Inastfel de societati, existli proba­bilitatea unui contact redus cu diferite practici ~iputine posibilitatide a Ie vedea utilitatea ~i importanta in interiorul culturii in careacestea au loco Cind membrii acestui fel de societate sint expu~iacestor variatii, este improbabil ca ei sa aiba gama de experientecare le-ar permite sa suspende judecata ~i sa considere 0 variatie cafiind mai degraba pur ~i simplu diferitli decit gre~ita .

61

TEMELE CULTURALE AMERICANE

Una dintre primele afirmatii despre valorile americane vine dela un vizitator francez, Alexis de Tocqueville (1969; original 1835).El a fost deosebit de impresionat de lipsa de formalitate ~iegalitateexprimate clar, pe care le-a g~sit in Statele Unite, avind, mai ales,in vedere originea lor in tiparele traditionale, de formalitate ~ideo­sebiri de statut.

Mai recent, sociologul Robin Williams (1970) a sugerat ca, inciuda marii diversitati culturale din Statele Unite, exista un numarlimitat de valori fundamentale care inc1ud expresivitatea culturalaa StateJ.orUnite. Citeva dintre aceste valori sint descrise maijos.

Americanii, conchide Williams, pun mare accent pe realizare$i succes, indeosebi in rolurile lor profesionale. Ei sint extrem decompetitivi ~i considera succesul ca fiind masura propriei valori.Activitatea ~i munca sint, de asemenea, importante pentru ameri­cani. In general, americanii sint frenetici, profund angajati intr-oactivitate, i}1deosebi in domeniul muncii. Activitatile profesionalein special cele pentru barbati, dar din ce in ce mai mult ~i celepentru femei, constituie centrul vietii lor reale ~i al conceptiilordespre sine.

Americanii apreciaza, in mod deosebit, eficienfa $i spiritul prac­tic. Nu este 0 intimplare faptul ca studiile ~tiintifice despre "timp~imanagement" (Taylor, 1991) au inceput in Statele Unite. Singurulsistem filozofic propriu Statelor Unite este pragmatismul, 0 filozofiecare se concentreaza asupra consecintelor practice ale comporta­mentului unei persoane. Americanii au 0 mare incredere inprogres.In general, ei sint optimi~ti in privinta vietii, siguri ca lucrurile vorfi mai bune.

Americanii au 0 putemica latura umanitara. Ei cred in ideea dea face bine atit ca indivizi, cit ~i ca grupuri - de pilda, marelenumar de organizatii filantropice pe care Ie-au creat. Ei apreciazalibertatea ~i democrafia. Ei cred ca indivizii au dreptul de a seexprima liber, de a-~iurmari scopurile personale ~ide a-~i augmentafericirea individuala - ~i, in general, nu pe seama altora.

Totu~i, Williams de asemenea remardi tendinta americanilorde a gindi in termeni de categorii sociale, care uneori duc larasism

62

# sentimente de superioritate de grup. A~adar, etnocentrismul nueste necunoscut printre americani.

Alte analize ale valorilor americane [e.g., Yankelovich (1978)]vad schirnbari in curs. Ele remarca 0 atentie crescinda fata de sine~i de exprimarea binelui, 0 scadere a accentului pus pe activitatealucrativa ca punct central al vietii ~i0 preocupare crescinda pentruactivitatile libere. In mod evident, cultura americana a suferit 0schimbare deosebit de rapida in ultimul sfert de veac ~i nu existanici un motiv sa ne a~teptam ca ea sa-~i inceteze evolutia.

CULTURA ~I SOCIOBIOLOGIA

Intr-o provocare majora a sociologiei ~i a ideii ca cultura for­meaza comportamentul uman, etnologul Edward Wilson (1975) aintrodus 0 noua disciplina,sociobiologia, studiul sistematic al bazeibiologice a comportamentului uman. Wilson prezice ca antro­pologia, psihologia ~i sociologia vor fi absorbite de aceasta noua

~tiinta, deoarece ea explica mai bine activitatile omene~ti, pe bazageneticii, decit celelalte ~tiinte behavioriste, care Ie explica pe bazaculturii sau a educatiei. El crede ca tot comportamentul social,inclusiv cel manifestat de alte specii decit cea umana, este supusacelora~i procese de evolutie care afecteaza caracteristicile fiziceale speciei.

Deseori, sociobiologii folosesc exemplul grijii parintilor pentruodraslele lor, de obicei explicata pe 0 baza culturala in termeni de

"altruism", pentru a-~i dezvolta argumentul. Ei sustin ca motivulpentru care parintii din multe specii i~i apara urma~ii nu are nimicde-a face cu altruismul. Mai degraba, sociologii insista ca acesteanimale sint programate genetic sa actioneze in acest mod, deoarecesupravietuirea odraslelor lor mare~te ~ansa ca genele lor sa fiementinute in fondul de gene colectiv.

Critici ai sociobiologiei (e.g., Bock, 1981; Lewontin, Rose ~iKamin, 1984) spun ca analogia intre comportamentul animal ~icel uman (de pilda, compararea ritualurilor de imperechere aleanimalelor cu ritualurile umane de curtare) este fundamental gre~ita.Ei sustin ca marea diversitate in comportamentul uman pledeaza

63

impotriva unei explicatii bazate pe genetidi. Programele geneticecodate, afirma ace~ti oameni de ~tiinta, ar determina un grad deuniformitate in comportamentul social allui homo sapiens care, inmod evident, nu este prezenta.

Totu~i, sociobiologia i-a fortat pe sociologi sa se gindeasca la 0problema importanta pe care prea adesea au trecut-o cu vederea:factorii biologici nu trebuie sa fie ignorati in examinarea compor­tamentului social urnan. Biologia nu nurnai ca stabile~te unele limitepentru ceea ce fac fiintele omene~ti, ci ea, probabil, face posibil caunele tipare culturale sa fie mai generate decit altele (Barash, 1977).Astfel, cum deseori se intimpIa in ~tiinta, unele dintre pretentiileextreme ale unei noi abordari sint respinse, permitind ca noi intele­geri sa patrunda in perspective Ie stabilite. Foarte multi oameni de~tiinta in domeniul social resping premisa de baza a sociobiologiei,dar din ce in ce mai multi incearca sa inteleaga exact modul in carefortele biologice influenteaza viata sociaIa.

Aeest capitol a examinat coneeptul de eultura m mod de­taliat. S-a evidenliat ca cultura este un element uman ee limi­teaza libertatea fntr-o oarecare masura, dar $i extinde, m modconsiderabil, capacitatea oamenilor de a face fata mediuluifneonjurator. Au fost discutate aspectele eulturii materia Ie,cum smt obiectele facute de oameni, precum $i dif'eritele com­ponenete ale eulturii nemateriale - euno$tinlele $i opiniile,valorile, normele (obieeiurile, moravurile, tabuurile $i legil!?),semnele $i simbolurile (limbajul $i gesturile). "Ipoteza relati­vitalii $tiinlifiee ", care afirma ca limbajul structureazagmdirea, a fost analizata $i considerata ea avfnd nevoie demodificari.

A fost descrisa deosebirea fntre cultura "ideala" $i cea"reala ". S-a acordat atenlie diversitalii eulturale atft mtresocietali, eft $i fn interiorul acestora. Acest subiect a dus ladistinclia dintre subculturi $i contraculturi, dintre concepteleeontrare de relativism cultural $i etnocentrism.

De asemenea, eapitolul aprezentat, fn linii generale, analizafaeuta de Robin Williams temelor eulturale americane: a rea-

64

lizarii $i a sueeesului, a aetivitalii $i a muncii, a eficienlei $i aspiritului praetie, a umanitarismului, rasismului $i a senti­mentelor superioritalii de grup ..

Capitolul s-a meheiat eu 0 diseu/ie despre soeiobiologie,ea 0provoeare mqjora la expliealia eulturala a ae/iunilor uma­ne. Au fost prezentate sumar atlt argumentele adeplilor, eft $iale criticilor soeiobiologiei $i au fost luate fn eonsiderare m­lelegerile $i limitarile soeiobiologiei.

65

COAI.A 5 INTRODUCERE tN SOCIOLOGIE

4STRUCTURA SaC/ALA

A

/ntreaga viala sociala incepe 0 data cu societatea, cu organi­zarea asocierii umane. Fiinlele umane se nasc intr-o societatecare funclioneaza deja. Societatea este centrul existenlei umane;viala sociala este viala in societate.

Nucleul acestui capitol va fi societatea in sine: ce este ea, dince este formata $i diferitele ei forme, precum $iperspectivele teo­retice din care 0 examineaza sociologii.

NATURA SOCIETATII,

Trasaturile fundamentale ale societatii,Un obiectiv important al cercetarii sociologice este societatea,

o colectivitate de oameni care au 0cultura comuna (pe care 0transmitgeneratiilor urmatoare), un teritoriu comun ~i0 identitnte comuna~icare se influenteaza reciproc prin relatii organizate social.

Faptul de a avea 0 cultura comuna, un teritoriu ~i 0 identitatecomune ii leaga pe oameni unul de altul. Cultura comuna Ie asiguraun "model de existenta" comun, iar teritoriul geografic comun Ieasigura un spatiu comun in care sa realizeze cultura. Acestea douase combina pentru a asigura un sentiment comun de identitate.Acest sentiment comunitar este, de asemenea, produs de interac­tiunea umana, din care mare parte se produce prin canale sociale.Aceste canale de interactiune sociaIa se afla printre elementelestructurale - elementele constitutive - ale societatii.

66

Structura sociala: elementeleconstitutive ale societatii,

lnteractiunea sociala rareori are loc intimpUitor. In general, existaun tipar al'comportamentului nostru. In timp ce cultura determinao parte a tiparului, 0 mare parte a lui este determinata ~ide elemen­te1e structurale ale societatii. Pe scurt, structura sociala este tiparulrecurent al relatiilor dintre elementele societatii. Printre aceste ele­mente sint: statutul, rolul, grupurile, organizatiile, institutiile sociale~icomunitatea.

Statutul

In vorbirea de fiecare zi, prin statut se intelege un nivel de pres­tigiu, de bogatie sau putere. Totu~i, dnd sociologii folosesc cuvintulstatut, ei se refera la pozitia unei persoane intr-o rete a de relatiisociale. Statutul de "mama" desemneaza un membru al retelei so­ciale numite "familie", a~a cum desemneaza "tata" ~i ,:fiu". Inmod asemanator, "director ~colar" se refera la 0 pozitie in sistemulde invatamint, la fel "profesor" ~i"elev". Fiecare dintre aceste eti­chete structurale se refera la 0 retea sociala ~i define~te 0 anumitapozitie in cadrul acelei retele.

Unele statute sint reciproce: ,,mama" implica "copil", "profesor"implica "elevi". Alte statute indica retele mai difuze; de exemplu,"dulgher" se refera mai degraba la 0 pozitie in reteaua profesionalageneral a a societatii decit la sugerarea unei legaturi cu un alt statutspecific.

Oamenii au multe statute sociale (setul de statute al unei per­soane). Mama, fiica, instalator, catolic, elev, prieten, italo-american~i femeie s-ar putea aplica toate unui anumit individ. Unele dintreaceste statute sint numite statuteatribuite. Statutele atribuite sint

conjerite unei persoane de societate sau de un grup,fara contri­bulla concreta a individului, cel putin initial. Oamenii nu preapot, initial, sa-~i aleaga rasa, religia, etnia, sexul ~i chiar clasa so­ciala. Aceste statute sint 0 funotie a familiei in care 0 persoana sena~te.

Exista, de asemenea, statute dobfndite, care depind de calitafiasupra carora individul are un oarecare control. Statutul marital

67

(sot, so!ie) ~i eel profesional (instalator), precum ~i statutele ingrupuri neformale (prieten, pre~edinte de club), sint functii ale ale­gerii individuale, de~i constringerile sociale pot limita optiunile ac­cesibile unei persoane.

In societatile mari ~icomplexe, cultura este, de asemenea, com­plexa, dar nici un individ nu poate fi expus intregii game de elementeculturale. Aspectele unei culturi pe care oamenii Ie pot experimentasint puternic influentate de statutul social pe care ace~tia il au.Acest lucru este adevarat in mod deosebit dnd este yorba desprecopii, ale caror statute atribuite ii expune initial doar la aspectelimitate ale culturii mai mari. De pilda, copiii nascuti in familiicatolice de obicei nu sint expu~i la valori, norme ~iidei ale familiilormusulmane. Fetele (un statut atribuit) nu sint pregatite social Cll

valorile culturale ~i normele cu care sint pregatiti biiietii. In timpce adultii i~i pot schimba religia, clasa sociala ~ichiar sexul, copii­lor Ie este aproape imposibil sa faca aceste lucruri.

Nu toate statutele din cadrul unui set de statute au aceea~iimportanta. Deseori, avem unstatut principal, un statut cheie careare mare pondere (in interacliunile noastre sociale ~i in identitafilenoastre sociale). In mod traditional, statutul profesional al unuLbiirbat este important pentru sentimentul sau de sine ~ipentru rela­tiile sale cu altii. De fapt, ocupatia unui biirbat este deseori statutulsau principaL Acesta este schimbiitor pentru multi biirbati, intrudtei i~i impart, din ce in ce mai mult, timpul intre Cariera ~i familie.In mod traditional, statutul de familie al unei femei a fost statutul~au principal. Totu~i, intrucit mai multe femei devin muncitoare,statutullor de munca devine din ce in ce mai important pentru ele.Virsta este deseori un statut principal, "controlind" ceea ce per­soanele trebuie sa faca ~imodul in care altii ar putea reactiona fatade ele. Pierderea unui statut principal (e.g., dnd oamenii se pen­sioneaza sau nu mai au copii dependenti) poate tulbura sentimentulde identitate pe care oamenii I-au edificat in decursul multor ani.

Rolul

Statutul este un concept pozitional; el stabile~te locul unei per­soane in cadrul unei retele sociale. Rolul indica doua aspecte diferiteale activitatilor in sadrul unui statut. Ralph Linton (1935, 1945)initial a definit rolul ca fiind toate lucrurile pe care Ie a~teptam de

68

la cineva care ocupa un anumit statut. Ulterior, el a sugerat carolul este format din comportamentele angajate de catre ocupantulunui anumit statut:

Aceste doua sublinieri diferite aduc in centrul atentiei cele douacaracteristici importante ale rolului: a~teptarile ~icomportamentul.In general, sociologii se refera laprescripliile rolului (a~teptarile)pentru a defini normele sociale proprii unui anuinit statut. Ei folosesctermenul indeplinirea rolului (comportamentul), ca sa se refere lacomportamentul efectiv al persoanei care ocupa un anumit rol.Brim (1960) a exprimat deosebirea intre prescriptiile rolului ~iindeplinirea rolului in functie de "derivatie" (vezi Cap. 8).

Rolurile in comparatie cu statutul De~i inrudite, rolul ~istatutul sint diferite. 0 per~oana "ocupa" un statut, dar ,joaca"sau indepline~te un rol. Statute Ie nu au acces lara sa Ie fie ata~ateprescriptiile rolului. Pozitia unei persoane intr-o retea sociali'i arevaloare limitata daca "sernnifica!ia" acelei pozitii nll este descrisade prescriptiile rolului. De pilda, a fi parinte insearnna a sus!ineanumite valori (e.g., importanta copiilor) ~i a fi supus unor normeprecise (e.g., obligatia de a Ie asigura copiilor sprijin afectiv, fizic~i financiar). Pozitia ~i obligatiile merg mina in mina.

Dar rolurile nu sint doar obligatii. Anumite drepturi ata~ateunui statut sint definite in prescriptiile rolului. De pilda, de~i secre­tarele de birou sint obligate sa faca act de prezenta la timp ,~isapresteze 0 activitate competenta, ele au ~i dreptul laun anumitsalariu, la protejarea slujbei, la zile libere in caz de boala ~i laconcediu. Profesorii, de~i sint obligati sa tina pasul cu domeniilepe care ~iIe-au ales, sa faca act de prezentii la timp ~isa fie pregatitipentru ore, ei au ~i dreptul la un anumit grad de respect, la unanumit nivel de munca din partea studentilor ~i la un anumit gradde libertate, pentru a face cercetiirile pe care Ie considera importante.Drepturile ~iobligatiile se impletesc in cadrul prescriptiilor roluluiata~ate statutelor sociale.

Conflictul intre roluri Conflictul intre roluri apare, fiindcarelatia intre statut ~i rol nu este una de convergenta. Adica, de~iprescriptiile ata~ate unui statut sint de obicei in concordanta (e.g.statutul de parinte concorda cu obligatiile de a avea grija de copii,de a-i imbraca ~ide a-i hrani), uneori ele sint in conflict. Rezultatuleste conflictul intre roluri. De pilda, un "asistent intern" (statut)intr-un camin al unui colegiu trebuie sa "dea sfaturi" studentilor

69

colegi (obligatie) ~i,in acela~i timp, trebuie sa raporteze incalcarileregulamentului de catre studenti conducatorilor colegiului (obli­gatie). Cele doua prescriptii ale rolului asistentului intern sint astfelin conflict, deoarece cu dt mai mult el aplidi regulamentul colegiu­lui, cu aut va ci~tiga mai putina incredere necesara pentru a fi unsflituitor de succes.

Conflictul intre roluri apare ~idnd prescriptii1e rolului, asociatecu doua sau mai multe statute, sint contradictorii. Studentul careinvata, dar care este ~i prieten devotat, 'incearca un conflict intreroluri dnd un prieten apropiat ii cere un serviciu important, darcare consuma timp, 'in noaptea dinaintea unui examen hotaritor.Ambele prescriptii ale rolului sint justificate (studiul inaintea unuiexamen hotaritor ~iajutorarea unui prieten apropiat), dar satisface­rea uneia inseamna nesatisfacerea celeilalte. Conflicte ca acesta

impun oamenilor evaluarea ~ialegerea intr€ cererijustificate.Tensiunea intre roluri Aceasta apare dnd eforturile de a

satisface prescriptiile intruchipate intr-un statut social provoacaanxietate, stres ~itensiune. Spre deosebire de prescriptiile care pro­voaca conflict intre roluri, cele care provoaca tensiune intre rolurinu sint necesarmente contradictorii. De pilda, un supraveghetor debirou trebuie sa mentina relatii de muncii armonioase cu colegii demundi, dar, de asemenea, trebuie sa Ie stabileasca maririle de salariu~ipromovarile. De~i cele doua seturi de obligatii nu sint contradic­torii, indeplinirea lor deseori creeaza supraveghetorului tensiuneemotionala ~ipsihologica.

Grupurile

"Grupul" este un concept cheie in sociologie (vezi Cap. 5). Cindsociologii folosesc termenulgrup, ei au in minte doi sau mai multiindivizi care au un sentiment comun de identitate ~i se influenteazareciproc pe cai organizate, pe baza unui set comun de sperante re­feritoare la compqrtamentul fiecaruia. Grupurile constituie 0 trasa­tura distinctiva a vietii sociale. Cele mai multe activitati au loc incontextul grupurilor, fie ca acestea sint familii, echipe, grupuritovara~e~ti sau grupuri de munca. Grupuri se gasesc pretutindeni;viata sociala este viatii de grup.

Nu toate adunarile de indivizi sint grupuri sociale. Oamenii carestau impreuna intr-un trennu sint necesarmente un grup. Membrii

70

unui grup au un sentiment de identitate comuna ~iun set comun desperante, care Ie organizeaza interactiunea. Naveti~tii dintr-un tren,care se vad unul pe altul zilnic, incep conversatii, se autodefinescca "naveti~ti chinuiti" ~i ocupa acelea~i locuri in fiecare zi devinun grup social. .

Categoriile sociale §i colectivele sociale Categoriilesociale ~i colectivele sociale sint oameni care au 0 caracteristicacomuna (e.g., toate persoanele cu par ro~u), un statut similar (e.g.,"clasa muncitoare") sau aceea~i situafie (e.g., spectatorii la unconcert rock). De~i oamenii din aceea~i categorie sociala nu sintnecesarmente un grup social, ce au comun devine 0 baza a uneiidentitati imparta~ite ~i leorganizeaza interactiunea.

Categoriile sociale sint modalitati comode de a descrie oamenicare au ceva comun ~i de a indica grupuri potentiale. Dar spredeosebire de grupuri, categoriile sociale ~icolective, in general, nujoaca un rol important in viata sociala. Ele sint abstractii statisticecomode, nu forte sociale de constringere sau de acces, a~a cum sintgrupurile sociale.

Organizatiile 0organizafie este un tip de grup care este anumecreat pentru a duce la bun sfir~it 0 sarcina specifica ~i care are 0structuraformala, prin care fncearca sa fndeplineasca acea sar­cina. (Vezi Cap. 5 pentru 0 discutie mai detaliata).

Organizatiile se situeaza, ca marime, intr-o gama larga, de launele foarte mari (e.g., General Motors) pina la unele foarte mici(e.g., un club ~colar). Indiferent de marime, 0 organizatie are reguliformale ~i conditii pentru a fi membru, ceea ce ii da posibilitateasa indeplineasca un scop (e.g., producerea ~i vinzarea de automo­bile sau asigurarea unei game de activitati sociale pentru membriisai).

INSTITUTIILE SOCIALE,Multe elemente ale unei structuri sociale sint legate intre ele.

Adicii, statutele, rolurile ~i grupurile nu sint izolate unul de altul.Intr-adevar, grupurile sint compuse din statute, iar organizatiilesint formate dintr-o serie de statute legate intre ele sau chiar din

71

(

grupuri sociale. Aceste elemente ale unei structuri sociale, la rindullor, ajuta la edificarea institutiilor sociale.

Pentru a supravietui, orice societate trebuie sa rezolve anumiteprobleme care apar in mod frecvent. Ea trebuie sa asigure satisfa­cerea nevoilor fizice ~iafective ale membrilor sai, sa asigure transmi­terea mo~tenirii comune a societatii din generatie in generatie ~i saaiM grija de tineret. De-a lungul timpului, societatile dezvolta formestructurale ~iculturale stabile, pentru a se ocupa de aceste probleme.Acestea se numesc institutii sociale.

Institutiile sociale sint caracterizate printr-un manunchi relativstabil de valori, norme, statute, prescriptii ale rolului, grupuri sociale~iorganizatii care au legatura cu 0 arie specifica a activitatii umane.De pilda, toate societatile trebuie sa aiM un sistem de producere,repartitie ~i achizitionare de bunuri ~i de servicii necesare pentrusupravietuirea oamenilor. Institutia care se ocupa de aceasta pro­blema este economia (vezi Cap. 17). De~i forma institutiei econo­mice poate varia de la societate la societate (e.g., capitalismul depiata, socialismul, comunismul, capitalismul de stat), fiecare socie­tate trebuie sa dezvolte 0 modalitate relativ constanta de a producehrana, imbdicaminte ~iadapost, ~ide a repartiza acestea membrilorsai. Societatea face toate acestea printr-o varietate de norme ~iva19ri, precum ~iprin statute, grupuri ~i organizatii.

In mod similar, nevoia unei societati de a asigura membrilor saiun set fundamental de deprinderi cognitive ~i intelectuale, care Ieva da posibilitatea sa functioneze in societate, este rezolvata prininstitutia sociala a "educatiei" (vezi Cap. 14). Orice ~coala (sausistem ~colar) constituie doar 0 parte a unui model mai mare ~imaicomplex pe care 11numim institutie de invatamint.

Cap. 16). Religia este cea de-a cincea institutie; ea asigura coeziuneas~)Cialaprin interesul ei pentru "valorile absolute" (vezi Cap. 15).

Caracteristicile institutiilor,Intrucit institutiile sint alcatuite din elemente culturale ~istructu­

rale legate intre ele, ele au tendinta de a rezista schimMrii. Depilda, institutia educatiei a dezMtut, cel putin un sfert de secol,problema unui sistem voucher1, a alegerii parinte~ti ~i a ~colii decartier, cu putin efect important asupra structurii educatiei.

Institutiile de asemenea tind sa fie interdependente. Institutiileimportante ale societatii tind sa se bazeze pe ~i sa sustina norme ~ivalori similare, ~i sa aiM scopuri similare. De pilda, sentimentulde individualism al americanilor (vezi Cap. 3) joaca un rol impor­tant in sistemul economic capitalist (economia) al Statelor Unite,in checks and balances2 inglobate in sistemul politic (politica) ~iinlibertatea americanilor de a-~i alege partenerul marital (familia).Sustinerea normelor, a valorilor ~i a scopurilor similare tinde safaca institutiile interdependente; cind se produce 0 schimbare intr-oinstitutie, se produce, probabil, ~i in altele. Functionali~tii tind sase concentreze asupra aspectelor pozitive ale institutiilor sociale ~ia modului in care institutiile ofera societatii posibilitatea de a rezolvaproblemele ce apar frecvent. Pe de alta parte, teoreticienii conflic­tului critica institutiile, pentru ca servesc doar scopurile unor membriai societatii. Ei iau in considerare mai degraba problemele cauzatede diversele institutii sociale decit cele rezolvate de acestea.

Comunitatea este un grup social care imparta~e~te nu numaiidentitatea ~iun model organizat de interactiune, ci ~iun teritoriu

IUn sistem de gestiune in care este prezentata 0 dovada justificativa, de obiceicu documente sustinatoare ata;;ate, pentru fiecare tranzactie (n. tr.).

2Limitele impuse tuturor ramurilor unui guvern, prin imputernicirea fiecareiramuri cu dreptul de a amenda sau a anula actele unei alte ramuri, care cad inatributiile sale (n. tr.).

Teoria functionalista,Potrivit teoriei functionaliste, majoritatea societatilor au cinci

institutii importante. Doua dintre acestea sint economia ~ieducatia.A treia, familia (distincta de orice familie concreUi), este 0 institutiesociala insarcinata cu responsabilitatea de a ingriji copiii ~i de atransmite mo~tenirea culturala a societatii prin socializare (veziCap. 6 ~i 13). A patra este institutia politica, institutia raspunzatoarede organizarea ~i repartizarea puterii printre membrii sai (vezi

Comunitatea (

72 73

geografic comun. Acest teritoriu comun mare~te frecventa, ~ideseoriconsecintele, interactiunii lor. De~i comunitatea adesea se refera laun grup, relativ mic ~ichiar izolat, de oameni care traiesc impreuna,ea se poate referi ~i la 0 societate urbana moderna. De pilda, multeora~e mari din Statele Unite vad 0 rena~tere a ideii de "mahala".Intr-un sens, mahalalele sint comunitati.

Termenul comunitate este folosit din ce in ce mai mult cu referire

la grupuri ai caror membri nu au legaturi geografice unii cu altii;de pilda, "comunitatea oamenilor intelepti" sau "comunitateaoamenilor de ~tiinta". A~adar, la baza unei comunitati, fie ca mem­brii sai au comun 0 baza geografica, fie ca nu au, se afla un setcomun de valori ~inorme. Capitolele 20 ~i21, care trateaza popu­latia ~iurbanizarea, vor contribui ~i la lntelegerea conceptului decomunitate.

TIPURI DE SOCIETATI,Exista multe tipuri de societati. Totu~i societatile pot fi clasifi­

cate in cinci tipuri fundamentale, clasificare bazata pe tehnologiape care acestea 0 folosesc ~i pe strategia pe care 0 adopta pentruexistenta.

Societatile de vinatori $i culegatori

Cele mai vechi strategii pentru existenta sint vinatul ~iculesul­vlnatoarea ~ipescuitul cu ajutorul uneltelor simple, confectionateinitial din lemn ~ipiatra, ~icautarea hranei. Aceasta forma de exis­tenta este relativ rara in zilele noastre, doar vreo 300000 de oa­meni din 5 miliarde citi slnt pe pamint i~imai asigura mijloacele detrai in acest fel (Vander Zanden, 1990).

Intrucit putine regiuni pot intretine populatii numeroase caredepind de hrana obtinuta zilnic, societatile de vinatori ~iculegatoritind sa devlna relativ mici. De asemenea, diutarea hranei adecvateconduce la nomadism. Din cauza aceasta, densitatea populatiei inaceste societati este scazuta.

74

Economia societatilor de vinatori ~i culegatori este, in esenta,la nivelul subzistentei; membrii societatilor consuma tot ce au. Intrediversele populatii comertul este slab. Pe plan intern, majoritateaoamenilor indepline~te acelea~i sarcini, diviziunea muncii este foarteredusa, daca exista cumva ~ise bazeaza pe virsta ~isex. Diferentie­rea sociala este mica, iar legaturile de rudenie sint forma principalade organizare sociala. Conducerea tinde sa fie neformala ~i se ba­zeaza pe performanta realizata la vinatoare sau la stringerea hranei.

Societatile horticole,Dezvoltarea cultivarii plantelor intre zece ~inouasprezece mii

de ani in urma a dus la schimbari sociale. Societatile horticole,bazate pe cultivarea plantelor, au inceput, treptat, sa inlocuiascasocietatile de vinatori ~i culegatori, indeosebi in regiunile fertiledin Orientul Mijlociu ~i din Asia de Sud-Est. Societatile horticolefoloseau tehnica "doboririi ~i arderii", prin care curatau 0 bucatade teren ~i ardeau vegetatia taiata, ca sa fadi cenu~a pentru lngra­~amlnt. Dupa aceea semanau grine, folosind unelte simple, cumerau betele pentru sapat, ~i, mai tirziu, sapele primitive. Dupa doisau trei ani, cind pamintul era secatuit de elementele nutritive ne­cesare recoltelor, grupul se muta intr-o noua regiune.

Societatile horticole erau mai eficiente In asigurarea hranei ~ia

altor bunuri necesare, decit societatile de vinjitori ~i culegatori.Prin difuziunea culturala (rasplndirea inventplor, a tehnologiilorsau a aspectelor culturii nemateriale de la un grup socialla altul),practicile horticole s-au raspindit pina in Europa orientala ~iChina,creind 0 mai mare ~imai sigura cantitate de hrana. Eficienta sporitii~iexistenta unui surplus de hrana au permis 0 oarecare diferentieresociala; nu mai era nevoie ca fiecare membru al societatii sa fieimplicat in activitatea de producere a hranei. Au lnceput sa apariistatute specializate, ca ~amanul (0 persoana care practica magia ~ivindeca oamenii) ~ime~te~ugaru1.Au inceput sa se dezvolte institp.­tiile politice, unele lUlnd forma conducerii ereditare. De asemenea,intrucit acumularea bunurilor necesare nu era uniforma unii oameni

au ajuns mai bogati ~i, astfel, mai putemici decit altii.

75

Ii

I

Datoritii unei anumite permanente geografice, societatile horti­cole au ajuns sa fie foarte diferite de societatile de vinatori ~icule­gatori. Ele erau mai mari, uneori ajungind pina la citeva mii deoameni. Ele erau formate din structuri permanente, cum erau caseleadunate intr-un sat. S-au dezvoltat legaturi comerciale intre sate.Dar cre~terea acestor societiiti ~iinteractiunea cu cele care se deose­beau de ele deseori duceau la animozitati, uneori ajungindu-se lacerturi ~i razboaie intertribale.

Societatile pastorale

Cam in aceea~i perioada in care societatile horticole evoluau inregiuni fertile, societatile de vinatori ~iculegatori din regiunile maiaride evoluau in societati pastorale. Aceste societati, bazate peimblinzirea animalelor, produceau 0 cantitate de hrana mai stabiladedt produceau societatile de vini'itori ~iculegatori. Ocazional, so­cietatile combinau tehnica horticola cu cea pastorala, pentru a marinivelul ~i stabilitatea rezervelor de hrana.

Ca ~ihorticultura, pastoritul a dus la marirea societatii. Totu~i,cantitatea de pamint necesara pentru cre~terea animalelor a determi­nat scaderea densitatii populatiei. Societatile pastorale au devenitnomade, deoareee aveau nevoie de noi pa~uni dnd cele vechi nu Iemai asigurau hrana adecvatii. Aceasta hoinareala a dat na~tere unornoi contacte sporite cu alte ~cietati, avind ca rezultat comertulintre ele. De asemenea, contaetul cu alte societati a dus la uneleostilitati intre grupuri ~ila dezvoltarea sclaviei; prizonierii au fosttransformati in sclavi.

Tehnologia pastorala a creat un surplus de hrana. Au aparutstatute specializate, cum erau me~te~ugarii, uneori ajungindu-se lainegalitati de statut institutionalizate (valoare inegala printre mem­brii societiitii). De asemenea, au aparut eonducatori puternici. Stilulde viata pastoral pare sa fi jucat ~i un rol in dezvoltarea ideilorreligioase, bazate pe zeitati supreme care manifestau un interesaetiv pentru afacerile omene~ti de fiecare zi. Aceste idei sint compa­rabile cu iudaismul batrinilor pastori evrei ~ieu religiile care i~i au

.originea in el, cre~tinismul ~i islamul.

76

Societatile agrare

"Revolutia agrara", care a avut loc carn aeum 5 000-6000 de

ani,· a.dus la dezvoltarea societatilor agrare. Acestea se bazau pecultivarea pamintului pe scara mare, folosind plugul §i diferiteanimale de tractiune. Societatile agrare au aparut mai intii in Orien­tul Mijlociu, dar tehnologia lor s-a raspindit la alte societati dinlume.

Folosirea mai degraba a plugului ~ia animalelor dedt a uneltelorde mina a fost 0 metoda mai eficienta de a face agricultura. Maimult, aceasta eficienta a permis oamenilor sa stea mai mult timpintr-un locoAstfel, au inceput sa se dezvolte a~ezarile permanente.Mai tirziu, agricultorii au invatat sa confectioneze unelte din metal,care erau mai eficiente dedt cele din lemn ~i din piatra, pentruaratul ~iaerisirea solului. De asemenea, uneltele din metal au permisdezvoltarea irigatiei, atit de necesara agriculturii pe scara larga.S-au produs mari surplusuri de hrana, ceea ee a dus la aparitiamultor statute sociale specializate ~ila ocupatii distinete. De-a lungultimpului, banii mai degraba dedt trocul au devenit mijlocul deschimb economic, ceea ce a facilitat dezvoltarea pietelor ~ia comer­tului. Comequl a dus la dezvoltarea centrelor urbane mari ~i, in

cele din urma, la ora~ul modern (vezi Cap. 11).Diferentierea sociala ~i,mai tirziu, inegalifatile sociale au devenitmai pronuntate ~iinstitutionalizate. A aparut 0 elita politica specia­lizata, deseori sub forma monarhiilor ereditare absolute. In modsimilar, s-au dezvoltat clasele sociale, indeosebi 0 elita economica

prospera care controla pamintul muncit de 0 mare ~i dependentasubclasa de tarani. Religiile care s-au dezvoltat in acea epoca ~iinurmatoarele au coneeput, din ce in ce mai mult, zeitati masculine,marind stratificarea pe baza de sex (vezi Cap. 12).

o data cu dezvoltarea unei structuri politice, economice ~isocialedin ce in ce mai eomplexe, societatile agrare s-au deta~at calitativ defoqnele sociale anterioare. Complexitatea acestor structuri socialea sporit probabilitatea proliferarii lor ~i a continuarii dezvoltarii.

77

illl:

Societatile industriale,Societatea industriaUi moderna s-a dezvoltat doar recent. Revo­

lutia industriala a avut loc initial in Anglia, la mijlocul secoluluial XVIII-lea, apoi s-a raspindit in toata lumea. Rezultatul a fostdezvoltareasocietatilor industriale, care au folositma~ini comple­xe, actionate de un motor, pentru a produce bunuri materiale. Aceas­ta tehnologie a produs bunuri am de eficient, incH a transformatcea mai mare parte a societatilor lumii.

Productia mecanizata a adus enorme surplusuri de bunuri funda­mentale necesare vietii, dudnd la 0 explozie de statute sociale spe­cializate, ierarhii de statut ~iinegalitati sociale. In mod paradoxal,productia mecanizata a mai avut drept rezultat reducerea inegalitatiisociale, deoarece a permis mobilitatea sociala ~ia redus importantastatutului social mo~tenit (vezi Cap. 9 ~i 10). lnstitutia economicaa devenit din ce in ce mai diferentiata, precum ~imai importanta ~iputernica. Dezvoltarea ma~inilor pe scara larga a insemnat deplasa­rea locului "demunca central de acasa in fabrica ~idin mediul ruralin centrele urbane.

De asemenea, industrializarea a avut un efect profund asupraeducatiei, a familiei, a politicii ~i a religiei. Nevoia de muncitoricalificati ~icultivati a reclamat extinderea ~anselor educative ~i laalte categorii de oameni nu numai la mica elita. Familia ~i-apierdutstatutul de centru al productiei economice. 0populatie mai educataa pretins ~ia obtinut mai multe drepturi politice. Autoritatea moralaa religiei a scazut pe masura ce industrializarea a marit diferenteleill stilurile de viata ale oamenilor, slabindu-Ie astfel consensul asupranormelor ~ivalorilor fundamentale.

o data cu industrializarea a venit ~iurbanizarea; oamenii s-aumutat unde Ie erau slujbele, ~iacestea erau in ora~e. Nivelul de traigeneral a crescut, de~i nu deopotriva pentlJl toti. Subdasa saraca acrescut. Efectele nocive ale industrializarii asupra mediului incon­jurator au devenit din ce in ce mai evidente (vezi Cap. 20). lndus­trializarea a adus multe beneficii, dar a ~icreat multe p~obleme pecare s'ocietatea trebuie sa Ie rezolve.

78

Societatile postindustriale

Societatea umana continua sa evolueze. Recent a aparut un noutip de.societate numita societateapostindustriala, in care principalasursa de subzistenta este mai degraba producerea informatiilor ~iserviciile dedt producerea bunurilor materiale (Bell, 1973). StateleUnite sint considerate primul exemplu de societate postindustriala.Acolo, pentru prima oara in istoria omenirii, oamenii au mai multe

~anse sa lucreze ill sectorul serviciilor economiei (e.g., vinzari, finan­te, repararea ma~inilor, comunicatii, educatie) dedt in agriculturasau in industria prelucratoare.

Totu~i, agricultura ~i industria prelucratoare nu dispar in socie­tatea postindustriala. Ele devin mai eficiente datorita tehnologieidin ce in ce mai sofisticate, ceea ce inseamna ca, pentru mentinereaaceluia~i nivel de productie sau al unuia mai ridicat, e nevoie de

mai putini muncitori. Prin urmare, muncitorji trebuie sa gaseascaalte forme de munca ~iIe gasesc in primul rlqd in sectorul serviciilor(vezi Cap. 17).

Societatea postindustriala este esentialmente 0 societate bazatape cuno~tinte ~i pe producerea cuno~tintelor. Ea se concentreazaasupra ~tiintei, a ingineriei ~ia educatiei. Educatia asigura baza decuno~tinte pentm oamenii de ~tiinta, pentro ingineri ~i cei ce iaudecizii politice intr-o lume dominata din ce in ce mai mult de teh­nologie. lnstitutiile economice, de~i sint la fel de importante ca maiinainte, sint mult mai dependente de aceste sfere dedt erau in trecut.

Tehnologia perfectionata, comunicatiile ~itransportul au dus lao mobilitate sporita. Cre~terea mobilitatii a creat 0 diversitate devalori ~istiluri de viata ill societatea postindustriala moderna, marindposibilitatea unei mai mari egalitati intre sexe, 0 mai mare tolerantapentru diferite stiluri de viata ~i imbogatind mutual relatiile intrediferitle subculturi.

Societatea postindustriala se afla inca intr-un stadiu de tranzitie.Exemplul prototipic, Statele Unite, i~i continua transformarea intr-osocietate postindustriala. Tranzitia creeaza probleme pentru diverseinstitutii sociale. De pilda, sistemul de invatamint, care in esentaera organizat pentru 0 societate industriala, trebuie sa se transforme

79

in a~a fel, incH sa serveasca mai bine un sistem postindustrial.Familia trebuie sa se adapteze la schimbarea rolului sexelor, schim­bind relatiile dintre membrii familiei ~ischimbind rolurile in munca.Astfel, structura sociala a societatii postindustriale continua sa seschimbe. Dimensiunile ~inatura schimbarilorpe care structura so­ciala Ie va suferi nu sint intru totul previzibile la ora actuala.

o abordare evolutionista socio-I

culturala: Gerhard $i Jean Lenski

o mare parte din discutia despre diferitele tipuri de societati i~iare originea in teoriile evolutioniste ale lui Gerhard ~iJean Lenski(1987). Ei considera ca societatea evolueaza ca urmare a schimbariicuno~tintelor culturale, indeosebi a tehnologiei. Societatile se schim­ba pe masua ce dobindcsc mai multe informatii despre mediullorinconjurator ~idespre modul in care acel mediu poate fi "exploatat"pentru folosul membrilor lor. De obicei, schimbarea se manifestain directia cre~terii complexitatii ~ia perfectionarii tehnologiei.

Cele mai multe societati se schimba de-a lungul timpului fieprin difuziune culturala, fie prin inventii independente. 0 data in­ceputa, schimbarea se produce intr-un ritm relativ rapid. Forta mo­trice, care determina schimbarea, dupa parerea celor doi Lenski,este, de obicei, tehnologia, fie ca aceasta este reprezentata de uneltemanuale pentru a cultiva parnintul, fie de inlocuitorullor, ma~ina.Relatia intre societate ~imediul fizic este, in acest fel, modificatade noile idei, de procedeele tehnice ~ide unelte.

De obicei, inovatiile tehnologice limiteaza capacitatea mediuluinatural de a modela natura societatii. Intrucit societatile creeaza ~ifolosesc tehnologia, ele i~iasuma un control sporit asupra destinuluilor ~isint mai putin la discretia mediului natural. Totu~i, dependentasocietatilor modeme de combustibilii folositi este un memento caprogresul tehnologic de asemenea poate duce, in anumite cazuri, lao mai mare dependenta de mediul natural.

80

operspectiva structural­functionalista: Talcott ParsonsI

Functii universale,Talcott Parsons (vezi Cap. 1) vede societatea ca pe un sistem

social, un ansamblu de paTti intr-o interdependenta structurala carefunctioneaza in armonie, ca sa mentina stabilitatea unei societati.In conceptia lui Parsons, aceste elemente structurale constituie insti­tutiile fundamentale care exista in toate societatile. Din aceastaperspectiva, toate societatile sint confruntate cu probleme similare.Institutiile ofera societatii posibilitatea de a gasi solutii la acesteprobleme universale. In esenta, deci, toate institutiile sociale inde­plinesc functii importante.

Fiecare societate, sustine Parsons, trebuie sa-~i asigure propriasecuritate ~i sa decida modul in care va distribui ~i folosi putereainerenta vietii colective. Aceasm functie sm la baza regimului politic,institutia politica a unci societati. yiecare societate trebuie sa aibao forma de regim politic, de~i natura sa exacta po ate varia. Unelesocietati sint conduse de ocapetenie ale asa care ramine in functietoata viata; altele practica 0 forma de democratie. Indiferent ce for­ma adopta Parsons, fiecare societate are un sistem de guvernamint.

Parsons define~te economia ca fiind institutia sociala responsa­bila cu distribuirea bunurilor ~i repartizare~ serviciilor necesarevietii colective.

Societatile trebuie sa se reproduca daca vor sa supravietuiasca.Aceasta functie speciala, sustine Parsons, este indeplinita de insti­tutia sociala numitafamilie. Familia asigura mijloacele aprobatesocial nu numai pentru reproducerea sexuala, ci ~i,prin socializare(impreuna cu educatia), pentru reproducerea sociala ~i culturala(vezi Cap. 6 ~i 13). De asemenea, familia satisface nevoia umanade relatii intime.

Parsons sustine ca alte institutii, cum sint religia ~i medicina,indeplinesc alte functii sociale importante (vezi Cap. 13-19).

81

(:OJ\LJ\ h INTKO])UCEIU, fN SOCIOLOOIE

Paradigma ARIL

Parsons crede di exista patru functii pe care toate socieHitiletrebuie sa Ie 1ndeplineasca. Aceasta idee sta la baza faimoasei saleparadigme ARIL. Functiile slnt: adaptarea, realizarea obiectivelor,integragea ~ilatenta (ulterior a fost numita mentinerea sistemului).

Adaptarea se refera la nevoia societatii de a se adapta la mediulsau fizic, 1ndeosebi pentru existenta sa. Aceasta adaptare este functiaeCOnOmlel.

Realizarea obiectivelor se refera la nevoia societiitii de a 1ndepli­ni obiectivele importante, cum slnt supravietuirea ~ibunele relatii cualte societati. Aceasta responsabilitate Ii revine regimului politic.

Integrarea implica aducerea laolalta a diverselor elemente alesocietatii, a~a IncHele sa functioneze ca un 1ntreg ce se ajutamutual~icolaboreaza. Familia 1ndepline~te acest obiectiv unind indivizii1ntre ei prin legaturi de rudenie.

Latenta (mentinerea sistemului) este contributia culturala la mo­durile generale de a glndi ~ia crede. Aceasta functie este realizatade institutiile familiei, educatiei ~i religiei prin activitatile lor desocializare ~iprin mcurajarea relatiilornormale ~ia valorilor comune.

Evolutia societatii, ,Parsons vede societatea ca 0 structura sociala relativ stabila, In

care schimbarea se produce 1ncet ~i1ntr-un mod organizat. De ase­menea, Parsons pune accentul pe diferentierea interna care are locIn societate, 1ndeosebi pe specializarea cresdnda a structurilor com­ponente ale societatii. Initial, familia era responsabila Cllcele patru

functii universale ale societiitii. Pe masura ce societatile au~evoluat,s-au dezvoltat institutii economice ~ipolitice specializate. In socie­tatea postindustriala din zilele noastre, diferentierea interna se ex­tinde mult dincolo de cea a societatilor horticole ~i agrare.

Parsons considerasocietatile primitive aproximativ echivalentecu ceea ce am descris ca fiind societatile de v1natori ~i culegatori,~iprimele societati horticole.ln aceste ~ocietiiti,diferentierea internaeste mica, iar familia constituie institutia sociala de baza, daca nucumva smgura.

Societatile intermediare, aproximativ echivalente cu societatilehorticole ~i pastorale t1rzii, ~i cu cele agrare timpurii, au 1nlocuit

82

societatile primitive. Aceste societati au 0 diferentiere interna mo­desta const1nd 1ntr-o institutie religioasa, 0 forma de 1nceput deconducere ~iun sistem economic. Societatile moderne, care cores­pund statelor industriale ~ipostindustriale, constituie stadiul finalal evohitiei, dupa parerea lui Parsons. In aceste societiiti, cele cinciinstitutii sociale de baza apar ca sfere separate, de~i interdependente.

Parsons sustine ca diferentierea interna are drept rezultat sistemesociale mai eficiente, mtrudt institutiile specializate pot rezolva maibine problemele frecvente ~iserioase ale societatii. Pentru Parsons,a~adar, diferentierea este egala cu progresul ~i schimbarea socialii;attt timp c1t aceasta este moderata, ~i organizata, ea este de dorit.

Teoria conflictului: Karl Marx

Marx nu a considerat societatea ca fiind compusa'din structurice opereaza In mod armonios ~i ajuta la rezolvarea unui numiir denevoi universale. Dupa parerea lui, institutiile societatii slnt instru­

mente de control, nu de rezolvare a problemelor. Esential pentrucontrol este sfera ecortomidL Cei care stap1nesc mijloacele de pro­ductie, capitali~tii, slnt In pozitia de a controla ~i chiar exploataproletariatul, care asigura munca necesara pentru a pune In mi~carefabricile ~ialte 1ntreprinderi economice.

Marx crede ca institutiile societiitii nu slnt egale ~ica institutiaeconomica este cea mai importantii. Din ea decurge controlul social~ipolitic. Marx sustinea ca 1ntre institutiile fundamentale exista 0mica diferentiere, In ciuda aparentelor cii ar fi invers. In societatiletimpurii, familia era institutia principala; de la revolutia industriala1ncoace, aceasta "onoare" Ii revine economiei. Celelalte institutiiservesc nevoile structurii economice. Guvernul, sustinea Marx, pro­tejeaza clasa capitalista. Functia educatiei este sa asigure muncitorieducati ~ipregatiti pentru capitalism; functia familiei este sa asiguremuncitorului (harbat) epuizat ~i zdrobit un loc In care sa se odih­neasca ~i sa-~i revina pentru munca monotona ~i lipsitii de sens dinziua urmatoare.

La baza analizei societatii mcute de Marx se afla concluzia caistoria socieUitii se bazeaza pe conflictul de clasa. Faimoasa propo­zitie din Manifestul Comunist (Marx ~iEngels, 1955; initial, 1848)

83

este limpede in aceasm problema: "Istoria intregii societati existentepina acum este istoria luptelor de clasa". Societatea se schimbadeoarece interesele celor doua clase, fie ca se numesc staplni ~isclavi,

proprietari de pamint ~i ioba&i, patroni ~imuncitori, fie capitali~ti~i proletari, sint in conflict. In cele din urma, clasa subordonataadopta forme politice, precum ~i alte forme de actiune, ca sa-~irastoarne agresorul.

Schimbarea sociala

Marx sustinea ca schimbarea sociala nu este nici u~oara, nicinu se produce in mod automat; deseori, ea aduce greumti ~inedrep­tati. Dar, credea el, schimbarea sociala este inevitabila 0 data ceclasa muncitoare recunoa~te ca este subordonata in mod inutil.Rezultatul este revolutia sociala, care duce lasocialism, un sistemmai uman, egalitar in care nu este exploatata nici 0 clasa. Astfel,pentru Marx, schimbarea sociala fundamentala nu vine atit prinprocese evolutioniste, bazate pe perfectionarea tehnologica cres­cinda, ci prin revolutie.

o abordare a actiunii sociale:I

Max Weber

Weber pune accentul pe efectul stilurilor de gindire asupra ac­tiunii sociale. Ideile sint factorii stimulativi esentiali in viata sociala,deoarece modul in care oamenii gindesc despre ceva Ie influenteazaputernic felul de a se comporta.

De pilda, dupa parerea lui Weber, societatea a progresat de la 0forma straveche in care "traditia", ideile transmise din generatie ingeneratie, a fost elementul cheie in viata colectivli. Acest mod de avedea lucrurile consfintea trecutul ~ideseori impiedica schimbareasociala. Societatile moderne, pe de alta parte, manifestli 0 abordare"rationalli" a lumii, pe care Weber 0 define~teca 0 preocupare pentrueficienta ~ipentru relatia intre mijloace ~i scopuri. Aceastli teoriea~teaptli cu nerabdare viitorul, determina schimbarea ~i0 intimpinacu bucurie. Dupa parerea lui Weber, a~adar, ratiunea, eficienta ~ievalulirile mijloace-scopuri sint insu~irile caracteristice ale sociemtiimoderne.

84

Accentul pe eficienta rationala duce la dominanta unei formeorganizatorice cunoscute sub numele de birocratie (vezi Cap. 5).Weber subliniaza ca aceasta structura organizatorica este necesarapelltru a asigura eficienta necesara in societatea moderna.

Weber afirma ca ideile religioase calviniste au asigurat bazacritica pentru dezvoltarea capitalismului modern. Pentru teologiacalvinism, este esential conceptul depredestinare, ideea ca Dumne­zeu a ales d~ja oamenii pentru mintuire sau pedeapsa ve~nica ~icanimic din ceea ce fac oamenii in aceasta viata nu Ie po ate schimbadestinul. De~i nu se poate ~ti dadi vei fi sau nu vei fi mintuit, pros­peritatea in aceasta lume este considerata un semn al destinului inlumea viitoare. Calvini~tii cred ca Dumnezeu nu ar ingadui osindi­tilor pe vecie sa 0 duca bine aici ~i acum. Astfel, sustine Weber,calvini~tii pun accent pe importanta succesului nu atit de mult pentruca este datorat ci~tigului material, ci pentru di el arata ~i indepli­ne~te vointa lui Dumnezeu.

Acest punct de vedere duce la insu~irile care au devenit caracte­

ristice capitalisn;a.ului--mundi sustinuta, investitii de capital ~idisci­plina. Aceste inSu~irisint esentiale pentru dezvoltarea capitalismuluidin zilele noastre. Weber subliniaza deosebirile dintre conceptiacalvinista ~i catolicism, care pune accentul pe importanta lumiiviitoare in raport cu aceasta, pe nevoia de a-ti accepta soarta ~ipecredinta ca in viata viitoare vei fi rasplatit pentru faptele savir~itein aceasta viata.

Analiza facuta de Weber importantei ideilor calviniste pentrudezvoltarea sistemului economic capitalist~vade~te credinta sa inimpactul ideilor asupra schimbarii sociale. In timp ce Marx consi­dera ideile rezultatul structurii sociale (indeosebi locul cuiva in sis­temul economic), Weber considera ideile cauza structurilor. Astfel,Weber ~i Marx au idei diferite, ~i uneori incompatibile, asupranaturii vietii sociale. Dar ideile amindurora pun accentul pe schim­barea sociala mai mult decit punctul de vedere structural-functio­nalist allui Parsons.

Acest capitol a examinat structura sociala a societatii. Aufost rezumate caracteristicile fundamentale ale tuturor societa­lilor: statutul (atribuit sau dobfndit; statutul principal), rolul(conflictul mtre roluri ~i tensiunea mtre roluri), grupurile,

85

categoriile sociale sau colectivele, organizatiile, institutiile so­ciale .Ji comunitatea. De asemenea, aufost discutate diferitele

tipuri de societati .Jimodul cum au evoluat, de la societafilede vinatori.Ji culegatori, societatile horticole, pina la societatileindustriale.Ji postindustriale moderne. Am examinat tehnologia.Jiorganizarea sociala ale fiecarui tip.

Au fost explorate citeva perspective teoretice, diferite, asu­pra societatii, incepind cu teoria evolutionista socio-culturalaa lui Gerhard .Ji Jean Lenski. Dupa aceea am rezumat teoriastructural-functionalista a lui Talcott Parsons, care afirma cafunctia esentiala a societatii este satisfacerea nevoi/or univer­sale fundamentale. A fost discutata teoria conflictului a luiKarl Marx. Marx s-a pronuntat impotriva teoriei lui Parsonsca institutiile sociale opereaza impreuna in armonie pentrubinele social. El ajirma ca societatea serve.Jte interesele claseiconducatoare. Max Weber credea ca schimbarea ideilor duce

la schimbarea sociala. El .Ji-a ilustrat teoria analizind modulin care ideile religioase calviniste au netezit calea pentrudezvoltarea societatii capitaliste.

86

5GRUPURILE SOCIALE $1ORGANIZA TilLE,

A

Inacest capitol vom explora natura grupurilor sociale .Jia 01'-ganizatiilor. Vom discuta diferitele tipuri de grupuri, cum s-auformat, structura 101'.Jiprocesele interne. De asemenea, vom exa­

mina organizatiile70rmale, remarcind diversele forme pe care Iepot lua .Ji legaturile dintre organizatii. in final, vom analiza con­ceptul de birocratie.

GRUPURILE SOCIALE

Viata sociala este viata de grup. Indivizii traiesc in familii, ingrupuri de activitate, grupuri sociale sau de recreere ~i grupuri~colare. 0 persoana se na~te intr-un grup social, dobinde~te primeleexperiente intr-un grup social, cre~te ~i se maturizeaza in grupurisociale, i~ici~tigaexistenta intr-un grup social ~i,de obicei, parase~teaceasta lume in contextul unei experiente de grup.

In Capitolul4, un grup a fost defmit ca doi sau mai multi indivizicare au un sentiment comun de identitate ~i se influenteaza unul pealtul in modalitati strucutrate pe baza unui ansamblu comun deperspective referitoare la comportamentul fiecaruia. De~i aceastaeste 0 definitie generala utila, in realitate exista diverse tipuri degrupurl.

87

Tipuri de grupuri

Grupuri primare ~i secundare

Urmind exemplullui Charles Horton Cooley (1902), sociologiicontemporani fac distinctie intre grupurile primare ~i secundare.

Grupurile primare sint grupuri mici in care membrii au relatiipersonale, strinse ~idurabile. Fiind intime ~idurabile, aceste grupurisint deosebit de importante pentru individ. De fapt, Cooley a numitaceste grupuri "primare" deoareee ele sint esentiale pentru dezvolta­rea sociaHi a individului. Familia este eel mai evident exemplu de

grup primar. Membrii grupului primar in mod caracteristic petreco mare parte din timp impreuna, au experiente comlme ~idesfa~oaramuIte activitati in comun. Relatiile intre membri sint profunde dato­rim sentimentelor investite in ele. Membrii grupurilor primare dese­ori ~tiu foarte multe unul despre altul ~ifiecare are grija de bunasta­rea celuilalt.

Pe de alta parte, ungrup secundareste de cele mai multe ori ungrup cu durata determinata ~i mai mare, constituit pentru un scopsau 0 sarcina precisa, in care relatiile sint relativ impersonale. Aceste"relatii secundare" nu au foqa de coeziune a "relatiilor primare".Grupurile secundare tind sa fie asocieri cu obiecte precise, cu putineefecte de lunga duraHiasupra indivizilor care Ie compun. Investitiaafectiva in grupurile secundare este, in general, mica, iar interactiu­nea intre membrii tinde sa se concentreze mai degrabii asupra ac­tivitatilor care au dus la formarea grupului dedt asupra nevoilor,dorintelor ~ipreocuparilor membrilor individuali. Deseori, membriigrupurilor secundare au putine cuno~tinte unul despre altuI.

Unele grupuri secundare de munca, in care oamenii sint impre­una pentru perioade indelungate, pot dobindi caracteristicile unuigrup primar. Membrii ar putea sa-~i faca marturisiri unul altuia,ar putea lua masa impreuna, ar putea aranja activitati comune inafara muncii ~iar putea aranja intilniri intre familii. Diferenta hota­ritoare intre grupurile primare ~i secundare consta in masura incare membrii au 0 investitie afectiva in grup ~i unul in altul, augrija unul de altul ~imentin intre ei relatii sincere ~ide lunga duram.

88

Grupurile interne ~i grupurile externe

Grupurile pot, de asemenea, fi impaqite in grupuri interne ~iexterne. Ungrup intern este un grup in care membrii au un senti­ment. de identitate ~i loialitate. Acest tip de grup se deosebe~te degrupul extern prin aceea ca persoana nici nu face parte din el, nicinu are vreun sentiment de loialitate. Deseori, oamenii manifesta 0oarecare opozitie ~iostilitate fata de grupurile externe. "Noi" sintemmembri ai grupului intern, "ei" sint membri ai grupului extern.

Ostilitatea dintre grupurile interne ~igrupurile externe serve~tela definirea granitelor intre grupuri.

Aceste granite pot fi geografice, cum sint cele care delimiteazacartierele (~i "bandele" lor proprii). Grupurile pot fi ~i culturale,

cum este ostilitfltea intre "autohtoni" ~i "imigranti".Grupurile jhterne ~igrupurile externe au putine contacte unelecu altele. Deseori, ele ~tiu putine lucruri unele despre altele, iarostilitatea lor reciproca in general se bazeaza pe stereotipuri. Acesteidei, ~icontactul sporadic intre cele doua grupuri, deseori intarescindiferenta sau antagonismul deschis intre grupurile interne ~igrupurile externe.

Grupurile de referinta

Oamenii nu fac totdeauna parte din grupuri care sint importantepentru ei sau care ii influenteaza. Aceste grupuri, numite grupuride referinfii, sint folosite de oameni pentru a-~i exprima, compara~i evalua propriul comportament.

Trei functii ale grupurilor de referinta Grupurile de re­ferinta indeplinesc trei functii. Ele indeplinesc 0 functie normativiidnd defmesc forme adecvate de comportament. Un grup de referintiipoate, de asemenea, sa indeplineasca 0 functie comparativii, prinasigurarea fie a unui model pentru a fi imitat, fie a unui standard

dupa care sa fie judecata corectitudinea unei persoane. Grupurilede referinta pot, de asemenea, indeplini 0 functie de public, prinevaluarea acceptabilitatii comportamentului unei persoane.

Unele grupuri de referinta pot indeplini mai multe dintre acestefunctii. Parintii, de pilda, in mod obi~nuit indeplinesc toate trei

89

functiile: ei i~i invatii copiii ce sa faca ~ice sa nu faca (functie nor­mati va); ei deseori servesc modele pentru ceea ce copiii vor sa fie~i sa faca (functie comparativa); ~i ei i~i arata aprobarea sau dez­aprobarea fata de comportamentul copiilor lor (functie de public).In mod similar, deseori prietenii indeplinesc mai multe functii dereferinta.

Grupurile de referinta nu sint totdeauna grupuri in sensul so­ciologic al termenului. Conceptul de grup de referinta a fost folositpentru a descrie indivizi sau idei abstracte (de pilda, "libertate","egalitate"), care influenteaza modul in care ei gindesc despre eiin~i~i. Aceasta influenta poate fi negativa sau pozitiva; adica, eapoate ajuta oamenii sa stabileasca cum nu vor sa fie, precum ~icum vor sa fie. Pentru militantii anticomuni~ti, liberalii traditionaliconstituie un grup de referinta negativ, pe care ii considera preablinzi ~i"confuzi". Ei nu vor sa actioneze in felul in care actioneazaliberalii; dimpotrlva, deseori ei vor sa actioneze aproape exact invers.

Cum se formeaza grupurile

Intrarea intr-un grup poate fi absolut intimplatoare. Individulse na~te intr-o anumita familie sau frecventeaza 0 anumita ~coaliidin cartier. Totu~i, indivizii deseori se hotarasc sa intre in anumitegrupuri. Aceasta alegere pare sa fie calauzita de doi factori impor­tanti: apropierea ~i asemanarea.

Apropierea

Masura in care apropierea, sau cadrul geografic imediat, influen­teaza implicarea unei persoane intr-un grup nu poate fi supraes­timata. Noi formam grupuri tovara~e~ti cu cei din jurul nostru.Noi intram in grupurile biserice~ti locale.

Grupurile sint formate din indivizi care se influenteaza reciproc.Cu cit doi oameni sint mai apropiati din punct de vedere geografic,cu atit mai mult cre~te probabilitatea de a se vedea unul cu celalalt,de a-~i vorbi, de a se socializa. Pe scurt, apropierea fizica mare~teprobabilitatea interactiunii ~i a activitatilor in comun, care duc laformarea grupurilor sociale.

90

Festinger, Schachter ~iBack (1950) au studiat modelul de inter­actiune sociala in locuintele pentru studentii casatoriti de la Institutulde Tehnologie din Massachusetts. Ei au constatat ca apropierea inprietenie depindea de distantii; pentru cei care locuiau in vecinatate,probabilitatea de a se descrie unul pe celalalt drept prieteni apropiatiera mai mare decit pentru cei care locuiau mai departe, de~i peacela~i hol. De asemenea, prieteniile intre cei care locuiau in cladirilevecine erau mai apropiate decit cele intre indivizii care locuiau maideparte. Pe scurt, apropierea a dus la interactiune, ceea ce a jucatun rol in formarea grupuriJor de prietenie.

Asemanarea

Crearea grupurilor sociale nu depinde numai de apropierea fizica

a membrifor lor. Un alt factor cheie in formarea grupurilor este ase­manareiintre indivizi. De regula, oamenii prefera sa se asociezecu oameni ca ei in~i~i.Ei se simt mai confortabil in compania oame­nilor cu care au interese, idei ~ivalori in comun. De asemenea, eitind sa se asocieze cu altii care au caracteristici sociale asemana­toare, cum sint rasa, religia, etnia ~i clasa sau care se aseamana cavlrsta, nivel de inteligenta ~ialte caracteristici personale.

Intr-un studiu clasic despre formarea legaturilor sociale, care afost in intregime confirmat de-a lungul anilor, Newcomb (1961) astudiat studentii din locuintele comune de la universitatea din Michi­gan. El demonstreaza in mod clar ca legaturile care s-au formatintre indivizii din studiul sau au rezultat in principal din interesele~ivalorile lor similare existente la inceputul asocierii lor. Asema­narea este, de asemenea, un factor important in alegerea unui par­tener pentru casatorie, cu care sa formezi grupul social numit familie(Belkin ~i Goodman, 1980).

Norme/e grupului

Comportamentul grupului, ca intregul comportament social, esteconsiderabil influentat de normele operative din grup. La fel ca inlumea sociala, in general, activitatile in cadrul grupului nu au locla intimplare. Fiecare grup are 0 idee in privinta comportamentului

91

adecvat pentru membrii sai, iar aceste norme calauzesc interactiuneain grup.

Formarea normelor grupului

Normele apar printr-un proces gradat al interactiunii intre mem­brii grupului. Un individ actioneaza intr-un anume fel, iar altii con­firma caracterul adecvat sau neadecvat al comp011amentului orisugereaza (direct sau indirect) schimbarile dorite. Normele rezultadintr-un proces cumulativ al interactiunii in cadrul grupului.

Studiul clasic al acestui proces a fost condus de Sherif (1966),care a folosit un test perceptual al mi~carii unei lumini. Cerindsubiectilor in studiu sa treaca de la 0 situatie, in care ~i-au exprimatparerile asupra mi~carilor luminii in timp ce erau singuri, la 0situatie care le-a impus sa faca cunoscute, in mod public, acestepareri unui grup de camazari, Sherif a reu~it sa exploreze formareareala a normei unui grup.

Conformarea la normele grupului

Intrudt, in general, oamenii obtin multe dintre satisfactiile vietiisociale de la grupuri, grupurile exercita 0 influenta considerabilaasupra comportamentului membrilor lor. In gener~l, grupurile sintmai putin tolerante fata de comportamentul care se abate de lanormele lor dedt societatea mai mare. In grupurile mici, presiuneapentru conformare este putemica.

Studiul clasic al conformarii la presiunea unui grup a fost facutde Solomon Asch (1952). EI a studiat presiunea pentm conformareala opinii false in legatura cu lungimea liniilor imprimate pe 0 cartede joc. EI a constatat ca aproximativ 0 treime din subiecti a dat unraspuns (evident) incorect mai mult de jumatate din timp ("cei carecedeaza"). Ei au procedat a~a deoarece au perceput realmenteincorect situatia, nu au avut incredere in propria lor judecata saunu au vrut sa mearga impotriva parerilor altora exprimate in moddeschis. Presiunea pentm conformare la normele grupului privitoarela valori, atitudini ~i alte forme de comportament social poate fichiar mai mare. Studiul de mai tirziu (e.g., Middlebrook, 1974)arata ca Asch e posibil chiar sa fi subestimat tendinta oamenilor dea se conforma normelor grupului.

92

Structura grupului

Grupurile nu sint adunari intimplatoare de indivizi care fac ace­la~i 1ucru. Fiecare grup are 0 organizare, 0 structura a sa.

Statute ~i roluri

Nicaieri, conceptele de statut ~i de rol nu sint mai importantededt in studiul grupurilor sociale. Deseori, membrii unui grup aupozitii diferite in grup (statute sociale) ~itrebuie sa se angajeze (~i,intr-adevar, se angajeaza) in diferite activitati (valori). Spre deose­bire de copii, mama (statut social) in familie (grup) trebuie sa seangajeze (~i, intr-adevar se angajeaza) in diferite feluri de compor­tament. Spre deosebire de secretarul registrator al unui club social,administratorul are responsabilitati diferite.

Pe scurt, grupurile cons tau din statute care se impletesc cu ro­lurile lor corespunzatoare. Statutele diferite servesc diverse aspecteale scopurilor generale ale grupului.

lerarhiile statutului

Grupurile constau din statute care se impletesc, dar nu este ne­cesar ca aceste statute sa fie egale. Unele statute pot fi consideratemai importante dedt altele pentru functionarea grupului. Drepturmare, cele mai multe grupuri au 0 "ierarhie a statutelor" in careunor statute Ii se acorda mai multa putere ~i respect dedt altora.De pilda, multe grupuri au un ~efsuprem (pre~edinte sau alt titlu)care are mai ~ulta putere sa stabileasca activitatile grupului dedtaJti membri. In acest caz, ierarhia este definita prin pozitiile statu­tului (pre~edintele opus membrilor de rind) ~inu prin caracteristicilepersonale ale membrilor.

Totu~i, in unele grupuri, diferentele in materie de putere ~i in­fluenta nu sint legate de pozitia unei persoane in structura statutelorformale ale grupului. Unor oameni li se acorda mai mult respect ~imai multa influentii dedt altora pentru ceea ce sint sau pentru ceeace fac. Strodtbeck, James ~iHawkins (1957), de pilda, au constatatca, la inceputul deliberarilor unui juriu simulat, conducerea a fostacordata oamenilor in functie de statutullor in lumea exterioaraacestui experiment ~i in functie de prime Ie impresii pe care Ie-au

93

mcut. Ulterior, un al treilea element cheie a devenit mai important:calitatea activitatii oamenilor in rolul de jurati.

Studiile ulterioare (e.g., Berger ~i colab., 1972) sugereaza cainsu~irile exteme ale statutului pe care 0 persoana Ie aduce intr-un

grup nu se diminueaza in timp, ci continua ~a influenteze loculacelei persoane in ierarhia statutului grupului. Insu~irile ~iactiunilepersonale contribuie la dezvoltarea puterii distinctive ~ia influenteiin grupurile sociale ~i,astfel, la formarea ierarhiilor care afecteazafunctionarea grupului.

Granitele,Grupurile au granite care ii delimiteaza pe membri de nemembri.

Aceste granite servesc la intensificarea interactiunii membrilor ~ila promovarea identitatii. Structura fixata a grupului stabile~te aces­te granite.

Procesele grupului

Deopotriva de important ca granitele ~iierarhiile statutului esteinteractiunea grupului. Exista trei procese centrale ale interactiuniigrupului: comunicarea, conflictul ~icoeziunea.

Comunicarea

Comunicarea este, probabil, activitatea centrala a celor maimulte grupuri. Membrii se informeaza unul pe altul, se lini~tescunul pe altul, striga unulla altul, se corecteaza unul pe altul. Pescurt, ei comunica informatii, sentimente ~iatitudini.

Comunicarea intre membrii grupului nu se produce la intimplare.o serie de studii s-au concentrat asupra naturii comunicarii in cadrulgrupurilor. Bales ~i colegii sai (1951) constata ca modelul decomunicare este legat de statutul unei persoane in grup. Mai exact,Crosbie (1975) arata cum comunicarea in cadrul unui grup (mai alesin cadrul unui grup stabil) tinde sa aiM loc intre persoane egale castatut sau de la 0 persoana cu statut superior la una cu statut inferior.Homans (1950) demonstreaza ca natura activitiit~lor unui grupcontribuie la modelele de comunicare intre membri. In situatii care

94

implica rezolvarea unor sarcini, comunicarile sint, in principal,intre membrii cu statut superior ~i inferior; in situatiile sociale ~irecreative, comunicarea e mai probabil sa aiba loc intre persoanecu acela~i statut.

Conflictul

Comunicarea ~i interactiunea membrilor nu este intotdeaunau~oara ~i placutii. Uneori membrii grupului se gasesc in conflict.Studiind conflictul in familie, un grup mic, Letha ~iJohn Scanzoni(1976) disting trei forme diferite pe care conflictele Ie pot lua. Untip de conflict poate fi eel cu rezultat zero sau cu motiv mixt. Intr-unconflict cu rezultat zero, 0 persoana fie ci~tiga ceva, fie pierdetotul. Intr-un conflict cu motiv mixt, nici una din cele doua persoanenu vrea sa ci~tige sau sa piarda tot.

Un alt fel de conflict este eel bazat pe personalitate sausitualio­nal. Conflictele bazate pe personalitate sint provocate de diferentelepersonale dintre indivizii implicati; conflictele situationale sint pro­vocate de contextul social in care se afla oamenii (cum ar fi incer­carea de impiirtire a unor resurse rare, cum sint banii).

In final, co~flictul poate fi fundamental sau nefundamental.Conflictul fundamental se produce in legatura cu normele funda­mentale ale situatiei, in timp ce conflictul nefundamental implicaaplicarea normelor acceptate la 0 situatie specifica. Discutia unuigrup cu privire la alegerea echipei pe care sa 0 provoace la un mecide base-ball ar fi 0 forma de conflict nefundamental; a discutadaca ei ar trebui sa fie inclu~i in intrecerile atletice ar reflecta unconflict mai fundamental.

In general, conflictele cu motiv mixt, situationale ~inefundamen­tale se rezolva mai u~or,deoarece, deseori, este posibil sa se gaseascao forma de compromis. In formele alternative, se risca mult maimult: totul sau nimic, atribute apreciate ale personalitatii ~iaspectefundamentale ale grupului.

Nu orice conflict este negativ (Coser, 1956, 1967). Conflictulpoate ajuta la clarificarea scopurilor grupului ~ia granitelor. Dacaeste tratat cum trebuie, el poate mari gradul de participare in grup~icoeziunea acestuia. Cheia functionarii pozitive a conflictului esteca el sa fie rezolvat conform normelor (adica, sa fie stabilite ~iacceptate reguli pentru rezolvarea lui).

95

IIII

Coeziunea

Coeziunea, gradul in care membrii se simt legati unul de altul,este, de asemenea, 0 caracteristica importanta a grupului. Cu citun grup este mai legat, cu atit cre~te probabilitatea ca el va fi stabil~ica membrii se vor conforma normelor sale. Grupurile unite rezolvaproblemele mai bine. In general, deci, coeziunea pare a avea mareimportanta pentru grupuri. 0 posibila consecinta a coeziunii grupu­rilor este tendinta grupurilor unite de a fi mai putin tolerante fatade diferente ~ideosebiri de opinii.

Probleme selectate in studiulgrupurilor

Efectele marimii

Marimea unui grup influenteaza structura sa ~i interactiuneamembrilor. Cel mai mic grup, numit diada, consta din doi oameni~inecesita implicarea activa a fiecarui membru. Ca grupul sa con­tinue, fiecare trebuie sa tina seama de celalalt. In general, diadeleimplica relatii mai intense ~i sint mai putin stabile decit grupurilemal man.

Adaugarea unci a treia persoane la 0 diada creeaza 0 triada. In­tr-o triada exista mai multe relatii posibile ~idiferite. De asemenea,exista posibilitatea unei coalitii a doi impotriva unuia, ceea ce pro­voaca 0 presiune asupra celei de-a treia persoane. Totu~i, dacaexista conflict intre doi membri, al treilea poate servi ca mediator~ipoate incerca sa mentina armonia grupului. Triada este, in gene­ral, mai stabiIa decit diada, dar totu~i mai putin stabila decit gru­purile mai mari.

Cu cit grupul este mai mare, cu aut este mai larga gama relatiilorposibile intre membrii grupului. Totu~i, dincolo de 0 anumita ma­rime, apare 0 structura mai formala pentru a u~ura interactiuneamembrilor grupului. Cind un grup are mai mult de aproximativopt pina la zece membri, devine virtual imposibil ca membrii saconverseze direct unul cu celalalt. Este necesar un regulament pentrurezolvarea interactiunii ~iapare 0 forma a structurii statutelor. De

96

asemenea, in grupurile mai mari a vorbi cu altii deseori se trans­forma in a vorbi altora.

~u exista 0 marime optima pentru toate grupurile. Grupurilemai mici tind sa fie mai personale, dar mai putin stabile. Marimeaoptima' a unui grup depinde de natura ~i activitatile grupului.

Conducerea

Cele mai multe grupuri au un condueator, 0 persoana care dato­rita personalitatii, realizarilor sau pozitiei joaca un rol importantin influentarea activitatilor grupului. 0 considerabila munca decercetare despre conducere in grupurile mici a identificat doua tipuridiferite.

Conducerea instrumentata descrie conducatorii care pun grupulin mi~care pentru indeplinirea obiectivelor grupului. Conducatorulinstrumental este orientat spre obiective ~i se concentreaza asupraafacerii imediate. Conducerea expresiva implica crearea armoniei~ia solidaritatii in cadrul grupului. Conducatorul expresiv este pre­ocupat de morala grupului. Ambele feluri de conducere sint necesarepentru grupurile stabile ~i eu succese, de~i se pare ca doi indivizideosebiti tind sajoace aceste doua tipuri diferite de roluri de con­ducere intr-un grup (Bales ~i Slater, 1955). Aparent, conducatorulorientat spre obiectiv genereaza un grad de ostilitatc, prin imboldireagrupului sa se ocupe de responsabilitatile sale ~i, in timp, esteimprobabil sa fie considerat foarte placut.

"Stilurile" de conducere de asemenea variaza (White ~iLippitt,1953). Unii conducatori sint democrati ~iincearca sa obtina acordulmembrilor asupra actiunii grupului. Altii sint autoritari ~idau ordinea~teptindu-se ca acestea sa fie urmate. Un al treilea tip este condu­catorullaissez-faire1, care nu face nici un efort pentru a dirija sauorganiza activitatile grupului.

Nu exista un singur stil de conducere eficient in toate situatiile,de~i se pare ca conducerea }aissez- faire este cea mai putin eficientain majoritatea situatiilor. In Statele Unite, cel putin, conducereademocrata pare a fi cea mai utila in mentinerea moralei grupului ~iin rezolvarea obiectivelor grupului. Totu~i, conducerea autoritarapare sa fie mai eficienta in situatii extreme, in care exista putin

IDoctrinli de neamestec in treburile altora (n. tr.).

97

"

timp pentru mecanisme de realizare a consensului, folosit de condu­catorii democrati.

Luarea deciziilor in grup

Luarea deciziilor intr-un grup se bazeaza pe interactiunea mem­brilor grupului. Deseori, grupurile presupun un grad de consenssau acord, inainte ca ele sa intreprinda 0 actiune.

De asemenea, faptul ca grupurile sint compuse dintr-un numarde indivizi Ie face sa aiM la dispozitia lor 0 gama mai larga decuno~tinte ~imeserii decit este, in general, posibil pentru un singurindivid. Astfel de grupuri au resurse mai mari, la care sa apelezepentru a lua hotariri, decit au indivizii.

Stoner (1961) a constatat ca deseori exista 0 mai mare probabi­litate ca indivizii in grupuri sa ia hotariri riscante decit indiviziicare actioneaza singuri. Aceasta "schimbare riscanta" a fost atri­buita unei "difuziuni a responsabilitatii"; indivizii intr-un grup potatribui responsabilitatea pentru 0 hotarire tuturor membrilor grupu­lui ~i, astfel, nici un singur individ nu poate fi facut raspunzatordaca hotarirea se dovede~te a fi gre~ita. Aceasta poate duce la deciziiindraznete, dar riscante, decizii pe care indivizii nu le-ar lua singuri.De asemenea, procesul de realizare a consensului grupului poatefrina persoanele care se opun sau poate irnpiedica discutarea conse­cintelor negative ale luarii deciziei respective de catre grup.

Totu~i, daca un grup este foarte unit, presiunea la conformarepoate duce la decizii mai pu~in creatoare (Callaway ~iEsser, 1984).Membrii grupului i~i pot cenzura propriile idei in a~a fel incit sareduca deosebirile din cadrul grupului, pierzind valoarea perspecti­velor ce pot contribui la rezolvarea unei probleme sau la luarea ma­surilor necesare. Acest tip de reactie a fost numit gindire de grup.

ORGANIZATIlLE FORMALE,Societatea moderna este 0 societate de organizatii formale.Or­

ganizatiile formale sint mari grupuri secundare, create in mod deli­berat pentru a indeplini un obiectiv precis sau 0 serie de obiective.

98

Ele sint concepute cu grija ~icontin 0 structura formala de statute,roluri ~i grupuri mai mid.

Natura organizatiilor

De~i fiecare organizatie formala este unica (e.g., Divizia Vehicu­lelor cu Motor difera de 0 universitate publica), ele au anumiteasemanari. Aceste asemanari dezvaluie caracteristicile generale ale

tuturor organizatiilor formale.

Planificarea §i ratiunea

Planificarea rationala ~ichibzuita este una dintre caracteristicileorganizatiilor formale. In unele privinte, planificarea poate fi trasa­tura cea mai evident definitorie a organizatiilor. Planul organizatiilor

formale comporta atentie la ratiune, un accent pe relatia intre mij­loace ~i scopuri. Structurile organizatorice sint create pentru a ajutaorganizatia sa-~i indeplineasca obiectivele. Planificarea rationalanecesita 0 intelegere clara a obiectivelor organizatiei, a tipurilor deactivitati ~ia structurilor organizatorice necesare pentru atingereaacestor obiective.

Nu toate organizatiile tdiiesc la inaltimea idealului planifidiriirationale. Este posibil ca actorii organizatorici (persoanele careactioneaza potrivit statutului lor organizatoric) sa nu-~i indepli­neasca, pe baza unui ca1cul rational al mijloacelor adecvate, scopuriclar stabilite.

Formalizarea

Structura formaHi a organizatiilor Ie deosebe~te de alte tipuri

de grupuri. In organizatii, relatiile intre activitati, precum ~i intreactorii organizatorici, sint foarte bine structurate. Exista 0 descriereprecisa a indatoririlor indivizilor ~ia responsabilitatilor departamen­telor. Deseori, aceste cerinte sint rezumate in documente scrise careservesc drept statut al organizatiei.

99

Birocratia•

In organizatiile mati, varietatea departamentelor ~ia indatoririlortrebuie sa fie organizata ~i coordonata pentru eficienta maxima.Birocralia este structura administrativa formala, raspunzatoare deplanificarea, supravegherea ~icoordonarea muncii diferitelor seg­mente ale unei organizatii. Dupa parerea lui Weber (1978; initial,1921) exista mai multe caracteristici importante ale birocratiei,fiecare fiind descrisa pe scurt maijos.

Specializarea ~i diviziunea munciiCa 0 organizatie sa functioneze bine, fiecare membru al ei are

un ansamblu specializat de indatoriri. Aceastadiviziune a mundi,sau persoanele care i~i duc la indeplinire sarcinile atribuite, face caoamenii sa-~i dezvolte cuno~tinte speciale in meseriile lor ~iorgani­zatia sa functioneze cu maxima eficienta.

lerarhia

Departamentele mtr-o birocratie nu numai ca au indatoririle lorprecise, dar sint ~iorganizate intr-o ierarhiein care fiecare departa­ment este supravegheat de un departament superior in nivelul au­toritatii. In organizatiile foarte mari, aceasta ierarhie are forma

unei piramide in care autoritatea mai mare este acordata celorputinide la virf ~imai putin numarului mai mare de la nivelurile inferioare.

Cei mai multi oameni i~idau seama de ierarhia din organizatiile lor.

Reguli ~i regulamente

Cele mai multe organizatii au un ansamblu, intocmit cu grija,~e reguli ~iregulamente care calauzesc comportamentul salariatilor.In cea mai mare parte, aceste reguli ~i regulamente sint in formascrisa ~i constituie baza multor decizii organizatorice. Regulile ~iregulamentele au scopul de a adauga un element de stabilitate ~ipredictibilitate actiunilor birocratiei.

Impersonalitatea

Birocratii trebuie sa trateze pe fiecare "client" al organizatieica pe un "caz", nu ca pe un individ. Birocratul ar trebui sa fie

100

impersonal, luind masurile necesare pe baza regulilor ~i a regula­mentelor stabilite ale organizatiei sau pe baza precedentelor maidegraba dedt a sentimentelor personale. De asemenea, interactiuneacu uh client nu ar trebui sa fie bazata pe sentimente personale, cipe roluloficial al birocratului.

Dosare ~i documente scrise, formaleActivitatile organizatorice trebuie sa fie comunicate ~iinregis­

trate in forma scrisa ~ipastrate ca un document permanent pentrucalauzirea activitatii viitoare. Documentele scrise sint esentiale pen­tru memoria organizatorica a birocratiilor. Pllngerea tipica despre"birocratism" deriva din nevoia de documente scrise pentru toatetranzactiile. Aceste documente sint utile organizatiei, in ciuda fluc­tuatiei sau a absentei personalului.

Competenta tehnica ~i avansarileAngajatii trebuie sa aiM competenta tehnica pentru a-~iindeplini

indatoririle. Weber subliniaza ca aceasta este 0 ruptura categoricaeu trecutul, dnd meseriile depindeau in mare masura de relatiilepersonale ~i familiale, nu de priceperea tehnica. De~i relatiile incajoaca un rolin multe birocratii, aprecierea competentei tehnice adevenit mult mai importanta. Extinderea folosirii "examenelorpentru posturile de salariati" a urmarit asigurarea unor mecanismede evaluare a competentei tehnice.

Datorita criteriilor competentei tehnice, a diviziunii muncii ~iastructurii ierarhice ale organizatiilor, angajatii pot anticipa avansa­rile in cadrul organizatiei. Vechimea m munca ~imeritul smt asociatecu avansarea; alti factori, cum sint familia ~i relatiile personale, nusint considerati a avea vreo legatura cu eficienta organizatorica ~icu succesul.

Personalul administrativ

Deseori, organizatiile au grupuri specializate de angajati carenu au relatii directe cu scopurile explicite ale organizatiei, ci sintraspunzatoare de mersullini~tit al activitatii ei. De pilda, in timpce contabilii ~icalculatorii intr-o organizatie manufacturiera nu aunimic direct de a face cu fabricarea produsului specific, cineva

101

trebuie sa tina socoteala intrarii banilor In organizatie ~i a ie~iriilor din ea, ca sa se poata procura materii prime, sa se poata cumparaechipamentul necesar ~i sa se stabileasdi pretul pentru produsulfinit. In mod similar, administratia lntr-o universitate (e.g., pre~e­dintele, decanii) nu are un rol direct In predarea materiilor ~i Infunctiile de cercetare, dar ea lndepline~te sarcini manageriale, mrade care facultatii i-ar fi greu sa duca la bun sfir~itmdatoririle instruc­tiei ~icercetarii.

Perspective alternative

Weber prezinta un punct de vedere extrem de rational ~iobiectival birocratiilor organizatiilor formale. El a fost primul care a recu­noscut ca modelul sau prezinta un tip ideal, un model "purificat"al unui concept cu care poate fi comparat un exemplu al lumiireale. Examinarea organizatiilor formale reale a dat na~tere altorpercePtii ale birocratiilor.

Partea neformala a birocratiei,Cei mai multi oameni ~tiuca birocratiile nu functioneaza totdea­

una In modul precis, formal ~i impersonal descris mai sus. Formarelatiilor personale lntre membrii unei organizatii duce uneori lafolosirea altor canale ale autoritatii dedt cele formale. Clteodata,regulile slnt ocolite sau chiar lnca1cate. Cai neoficiale de actiunepot inlocui mecanismul formal existent. Dosarele nu sint niciodataintru totul complete.

Structura formala a unei organizatii este doar 0 schita, un cadrugeneral, pentru organizarea activitatilor organizatiilor. In activitatilelor zilnice, membrii unei organizatii incearca sa fad acele lucruri

care, dupa aprecierea lor, Ie va da posibilitatea sa-~i indeplineascaindatoririle; ~i multi cauta sa faca In modul cel mai u~or posibil.Uneori, aceste obiective Ie cer sa actioneze diferit fata de modulprescris In manualul organizatoric. Citeodata, prietenii ~i rudeleangajatilor folosesc relatiile personale, care sint greu de ignorat,pentru a cere servicii care, m mod obi~nuit, nu sint permise destructura formala. Pe scurt, oamenii se adapteaza la conditiile lor,

102

in ciuda nevoilor formale ale slujbei lor. Ei dau birocratiei 0 "fataumana".

Citeva limitari ale birocratiei,Alaturi de 0 structura neformala, organizarea birocratica are ~i

dteva limitari importante, chiar disfunctii (adica consecinte nega­tive).

Ineficienta Regulile ~i procedeele birocratice smt prevazutepentru cazul "tipic", iar eficienta depinde de aplicarea acestor regulila noile cazuri. Ori de dte ori exista un caz atipic sau neobi~nuit(e.g., un contribuabil al carui dosar a fost pierdut), nu se aplicaregulile obi~nuite ~ieficienta este, In general, redusa. Intrudt biro­cratii slnt obi~nuiti sa urmeze, In mod sistematic, procedee stabilite,deseori ei dezvolta 0 "incapacitate stiIata" de a rezolva, creator ~icu imaginatie, situatiile noi sau unice (Veblen, 1934). Uneori, inca­pacitatea deriva din structura ierarhica a birocratiilor. Salariatii Inpozitiile de nivel inferior pot ascunde gre~elile de superiorii lor,pentru a evita penalizari. Aceste "acoperiri" deseori fac birocratiamai putin eficienta, deoarece gre~elile slnt ascunse ~i ramlnnecorectate.

inlocuirea scopurilor Cu timpul, oameuii din organizatiilebirocratice au tedinta de a uita scopurile initiale ale organizatiei. inschimb, ei l~i concentreaza eforturile asupra scopurilor personale,cum ar fi: dt mai putina munca, ajungerea devreme acasa ~iraml­nerea In slujbii. In g~neral, sociologii se refera la aceasta ca fiind"lnlocuirea scopurilor".

Dezvoltarea birocratiei Birocratiile tind sa creasca ~i sa-~imareasca lndatoririle (dezvoltarea birocratiei). Din ce In ce maimuite activitati slnt considerate importante de birocratie. Astazi,universitatile slnt considerate riispunzatoare nu numai de dezvoltareaintelectuala a studentilor, ci ~i de progresullor social ~i afectiv.De~i aceasta este, probabil, 0 dezvoltare oportuna a marimii univer­sitatilor, ea reclama personal ~ibuget suplimentar. Putine birocratiise reduc de la sine.

Rigiditatea Birocratiile tind sa dezvolte 0 rigiditate rituala, 0preocupare pentru reguli ~iregulamente. Merton (1968), discutmddespre "personalitatea birocratica", ~i Whyte (1957), descriind

103

"omul organizatiei", sugereaza ca aceasta preocupare afecteazapersonalitatea birocratilor, inabu~ind creativitatea ~i imaginatia.o cercetare mai recenta (e.g., Kohn, 1978) contesta acest ciudatportret al birocratului, prezentind un punct de vedere pozitiv al an­gajatilor organizatiilor biwcratice.

Oligarhia Birocratiile manifesta tendinta de a se transforma inoligarhii, sisteme in care cei multi sint condu~i de cei putini. Aceastaproblema este subliniata de Michels (1949; initial, 1911) in "Iegeade fier a oligarhiei", care afirma ca democratia ~imarile organizatiinu pot exista impreuna. Din necesitate, marile organizatii trebuiesa-~iconcentreze puterea in miinile dtorva. Ace~tiputini ~iputemiciraspund din ce in ce mai putin fata de cei inferiori lor in structuraorganizatoridi, 0 situatie care este incomparabila cu egalitatea de­mocratidi.

Punctul de vedere allui Michels nu a ramas necontestat. Unnumar de savanti au aratat ca exista dispozitii legale care limiteazaputerea indivizilor pina sus pe scara organizatorica. Deseori, comi­tetele de conducere servesc ca frina a puterii functionarilor superiori.Forte1e concurente din cadrul unei organizatii deseori limiteazaputerea absoluta a celor care conduc. Alegerile periodice ale nmc­tionarilor publici superiori de asemenea servesc ca sa-i opreascasa exercite putere absoluta. Astfel, de~i ar putea exista 0 tendintade a se acumula puterea la virf, acea putere nu este nelimitata.

Alte forme de organizatie

Organizatia descrisa de Weber este cea mai obi~nuita astazi.Totu~i, exista alte forme pe care Ie iau marile organizatii.

Organizatiile japoneze

De la reconstructia sa dupa eel de-al doilea razboi mondial,Japonia a devenit 0 putere economica importanta. Unii au atribuitacest progres economic fenomenal modelului organizatoric specialal corporatiilor japoneze, care i~i are originea intr-o lunga traditiece acorda prioritate grupului fata de individ. In multe corporatiijaponeze, compania ~imuncitorii i~i iau angajamente pe viata unii

104

fata de altii. Corporatia i~iasuma indatoriri importante pentru buna­starea muncitorilor sai. Promovarea ~i cre~terile salariilor sint, ingeneral, bazate pe vechimea in munca, iar muncitorii anticipeazaca1~iyor petrece intreaga cariera in aceea~i firma.

Uriitatea de responsabilitate in firmele japoneze nu este munci­torul individual, ci micul grup de munca. Randamentul grupului,nu al individului, este oentrul evaluarii. Indivizii dobindesc diferitedeprinderi ~i experienta in decursul anilor, fiind 0 parte dintr-unnumar al acestor mici grupuri de munca. Luarea hotaririlor estemai degraba colectiva dedt oligarhica; adica, hotaririle sint discutate~iaprobate la toate nivelurile in organizatie, nu doar transmise desus injos.

Acest model de organizatie difera in mod evident de cel gasit deobicei in Statele Unite. In rn'are parte, deosebirile in forma organi­zatorica deriva dintr-0 deosebire nmdamentala intre cultura traditio­nala a celor doua tari. Japonia a subliniat de mult timp importantagrupului fata de individ. Indivizii se considedi strins legati de grupurisociale importante, iar identitatea lor este lcgata de identitatea celordin acele grupuri. Pe de alta parte, in Statele Unite, autonomiaindividuala a fost totdeauna pretuita. Americanii se considera eaavind identitate unica, identitate ce este intrudtva deosebita degrupurile in care funetioneaza.

Japonezii se simt lini~titi datorita sigurantei garantate de relatiaintre individ ~i corporatie. Aceasta adauga un element rlvnit, destabilitate ~i coeziune in viata lor. Americanii prefera libertateaindrituita prin pastrarea muncii ~i a identitatii personale separate~iprin posibilitatea de a-~i schimba starea materiala, dnd cred casituatia 0 cere.

Colectivismul

o noua forma de organizatie a aparut in Statele Unite in ultimulsfert de veac, in mare masura avindu-~i originea in tulburarile socialedin anii ~aizeci. Aceste organizatii noi, care sint nebirocratice ~i,deseori, indud prevederea unor servicii sociale, considera ca oferao altemativa la mentalitatea "infiintarii" marilor organizatii formale(Rothschild-Witt, 1979).

Aceste organizatii evita diviziunea stricta a muncii, care duce. la dezvoltarea specialitatilor inguste. Membrii sint incurajati sa

105

participe la 0 varietate de sarcini cerute de colectiv. Se pune accentulmai ales pe initiativa individualii ~ipe creativitate dedI pe regulile~iregulamentele strict preprogramate. Autoritatea este mai degrabiiimpfu1:itadecit atribuita ca rezultat al statutului ierarhic; in realitate,titlurile oficiale nu constituie baza pentru respect sau autoritate."Clientii" sint tratati mai mult ca indivizi decit precum cazuri saudosare. Activitatile acestor organizatii colectiviste au 0 caracteristidiumanista (centrata pe om) decit una birocratica.

Aceasta forma de organizatie se potrive~te mai bine grupurilormici, intrucit marilor companii Ie lipse~te contactul personal, atitde necesar pentru functionarea organizatiei colectiviste. De aseme­nea, aceste organizatii petree mult timp cu realizarea consensuluipentru luarea deciziilor in grup ~i mai putin timp cu asigurareaefectiva a serviciilor. Se pare ca in societatea americana exista unloc pentru organizatia colectivista, care vrea sa asigure 0 gama deservicii sociale ~ipub lice intr-un mod intim. Aceste organizatii artrebui considerate ca alternative la marile birocratii, nu ca inlocui­toare a lor.

Reforma organizatorica

Un numar de mari companii experimenteaza diverse fatete autale modelulu,i japonez, cit ~iale modelului colectivist, combinindmici gnpuri de munca intime cu autoritatea luarii deciziilor co­lective. In unele companii, muncitorii au un loc in comitetul deconducere, imparta~ind astfel 0 parte din responsabilitatea pentrupolitica generala corporativa. Planurile de impaqire a fondurilor~i alti stimulenti insufla muncitorilor un mai mare angajament ~iloialitate fata de companie. Aceste reforme sint in curs de desta~u­rare, dar pina acuIDnu constituie 0 provocare semnificativa a formeitraditionale a organizatiei birocratice.

ORGANIZATII ~I SOCIETATI

Organizatiile birocratice de mare amploare contribuie la liberta­tea umana, dar, in ace1a~i timp, 0 ~i reduc. Bazarea deciziilor ~iindeosebi a politicii publice pe ratiune ~iprecedent decit pe capriciul

106

personal mare~te libertatea umana ~iincuraj eaza justitia impaqialadecit favoritismul. Pe de alta parte, birocratiile acorda, in general,mai mare pondere trecutului (precedentului) ~iobiectivului (regulile

~irtlgtJlamente1e generalizate) decit subtilitatilor unei situatii spe­cifice.ln societatea modema, organizatiile formale se dovedesc afi atit utile, cit ~i daunatoare spiritului uman. Dar, una peste alta,cei mai multi savanti imparta~esc punctul de vedere a lui Weber caorganizatia 1:lirocraticamare~te, in mod categoric, eficienta ~ipro­ductivitatea, iar de aceasta beneficiaza foarte multi oameni.

Acest capitol a discutat despre diferitele tipuri de grupurisociale pe care Ie studiaza sociologii, grupuri primare ~i se­cundare, grupuri interne ~igrupuri externe, ~igrupuri de refe­rinfa. De asemenea, a analizat modul in care seformeaza gru­purile datorita apropierii indivizilm; a intereselor lor comune~i a ideilor. Au fost examinate normele grupurilor: cum sintformate ~i cum exercita presiune asupra membrilor grupuluipentru conformare. Aufost, de asemenea, explorate aspectelestructurii grupului: statutele, ierarhiile statutelor ~igranifele.Aufost descrise procesele grupurilor (comunicarea, conflictul~i coeziunea), efectele marimii ~i modelele de conducere alegrupurilor ~i luarea deciziilor grupurilor.

A doua jumatate a capitolului s-a ocupat cu organizafiileformale. Au fost discutate caracteristicile lor, cum sint plan i­ficarea, rafiunea ~iformalizarea. Aufost analizate elementelebirocrafiei: specializarea, diviziunea muncii, ierarhia, regu/ile~i rgulamentele, impersonalitatea in relafiile cu clienfii ~imen­finerea unor documente ~i dosare formale scrise. Au fost exa­minate citeva dintre limitarile birocrafiei: ineficienfa, fnlocuirea

scopurilor, dezvoltarea birocrafiilor, rigiditatea ~i tendinfelespre oligarhie. Au fost descrise alte forme de organizafii, inmod concret modelele japonez ~i cel colectivist.

107

6SOC/ALIZAREA: CUMDEVEN/M FIINTA SaC/ALA,

TOfi intram in lumea aceasta cafiinfe potenfial sociale. Sintememinamente slabi, dependenfi de alfii pentru nevoile biologic/?esenJiale. FUnfa umana matura, care cite§te aceste cuvinte astazi,este rezultatul unui proces social continuu de interacfiune ce i-adat posibilitatea sa-,yi dezvolte 0 identitate, un ansamblu de idei§i 0gama de deprinderi cepermit 0participare activa in societate.Acest proces important if numim socializare. in acest capitol vomexamina acest proces social delicat §i modul in care el transformaorganismul biologic, pe care il numim homo sapiens, intr-o fiinfasociala operativa, intr-un membru activ al societafii. Mai intU,ne vom concentra asupra contribufiilor mo,ytenirii biologice (" na­tura U) ale unei persoane §i ale mediului susfinator (" educafia ")la procesul de socializare.

IMPORTANTA EXPERIENTEI SOCIALE, ,

Natura $i educatia

Timp de aproape doua secole, savanjii au discutat dacaidentitatea noastra ~i/modul in care ne purtam sint determinate demo~tenirea noastra biologica sau de experienjele sociale. In modtipic, aceasta problema a fost pusa ca "natura versus educajie".

108

Natura

Pe de 0 parte au fost instinctivi~tii, ca Mcdougall (1908), careau sustinut ca comportamentul uman este un rezultat al instinctelor,adica,,';modele de acjiune mnascute, fixe, programate genetic, caresint comune unei specii ~inu sint dependente de experienjele indivi­dului" (Goodman~iMarx, 1978:120). Pinain 1924 (Bernard, 1924)fusesera identificate peste zece mii de instincte ca fiind cauze alecomportamnentului social. Ele porneau de la instinctul "agresiv",care ducea la razboaie, pina la instinctul "asociativ", care a dus laconstituirea societajii insa~i.

Curind a devenit clar ca instinctele au fosto explicajie nepotri­vita, din doua motive, pentro comportamentul uman. Primul, defiecare data dnd a fost identificaHi 0 forma de comportament, afost necesara "descoperirea" unui instinct pentro a 0 explica. Aldoilea, comportamentele considerate instinctive fie nuau fost gasitein unele societaji, fie s-a constatat ca erau reversul a ceea ce sea~teptase.

Educatia,Punctul de vedere alternativ a fost ca comportamentul uman este

produsul mediului social. Psihologul John B. Watson (1924), carea susjinut teoria determinista extrema a mediului, a afirmat ca ~om­portamentul uman ~i identitatea pot fi mode1ate in orice fel dorit.In esenja, Watson a zis ca, daca i s-ar da copii sanato~i ~i controltotal asupra mediului in care ace~tia traiesc, i-ar putea cre~te ~ieduca sa devina persoanele dorite de el. Pe scurt, mo~tenirea lorbiologica (natura) nu era relevanta, doar lumea sociala (educajia)Ie determina comportamentul.

Natura-educatia,AsHizi exista url cons ens general ea atit natura, dt ~i educajia

contribuie la dezvoltarea persoanei. Realizarile recente in ~tiinjeleviejii precizeaza ca biologia joaca un rol important in dezvoltareaumana. Recent, biologii au izolat 0 gena care pare sa fie implicatain alcoolism. Totu~i, nu toji oamenii care au acea gena speciala

109

devin alcoolici; ~iasta in mare parte datoriHi contextului lor so.c;ial~iexperientei sociale.

eei mai multi savanti in ~tiintele sociale, din zilele noastre, recu­nose contributiile ingemanate ale ereditatii ~i ale mediului la for­marea identitatii ~ia comportamentului unei persoane. Dovezi dince in ce mai elocvente provin din studiile recente ale gemenilorunivitelini, demonstrind ca gemenii univitelini (gemeni cu 0 mo~te­nire genetica identica) nu au personalimti identice; niei nu manifesmcomportament social identic. Astfel, mo~tenirea genetica singuranu poate explica in mod adecvat comportamentul uman. Totu~i,gemenii univitelini deseori seamana mai mult decit gemenii bivitelini(gemenii care imparta~esc doar 0 parte din mo~tenirea genetic a) ~iseamana mult mai mult decit fratii care nu sint gemeni. Evident,a~adar, factorii genetici mo~teniti joaca un rol in dezvoltarea umana.Adevarata explozie a cuno~tintelor in domeniul biologiei, indeosebiin genetic a, va arata din ce in ce mai mult modurile in care natura~ieducatia se intersecteaza, ca sa ne fad tipurite de persoane caresintem.

Efectele izolarii in copilarie

o modalitate de a explora contributia contextului socialla dez­voltarea unei persoane consta in studierea acelor indivizi al carorcontact social in timpul copilariei a fost inexistent sau sever limitat.

Copiii salbatici

Din dnd in dnd, apar informatii despre copiii crescuti in salba­ticie de catre animale. De~i multe dintre aceste informatii deseorinu inspira incredere, au fost dteva cazuri (e.g., Singh ~i Zingg,1942; Malson, 1972; Lane, 1976) care, intr-o anumita masura,s-au bazat pe adevar. In toate aceste cazuri, copiii abia au fostrecunoscuti ca fiind fiinte umane. Ei nu puteau vorbi, umblau inpatru labe sau adu~i de spate, reactionau fata de oameni cu teamasau ostilitate ~ii~imincau hrana sfi~iind-o, cum 0 maninca animalelesalbatice.

Autorii informatiile despre ace~ti copii deseori nu au fost savantiin domeniul ~tiintelor sociale; mai mult, nu ~tim ce fel de viata au

110

avut ace~ti copii inainte de a fi abandonati sau pierduti in paduri.Oricum, aceste informatii sugereaza citeva dintre efectele lipsei de

con~act uman semnificativ asupra socializarii copiilor.

Copiii cresculi in izolareAu fost trei cazuri celebre de copii care au fost crescuti intr-o

relativa izolare de contactul social uman. Doi dintre copii, Anna ~iIsabelle, au fost prezentati de Kingsley Davis (1940, 1947, 1948).Ambele fete s-au nascut intr-o familie ~iau fost tinute in izolare debunicii dupa mama, de~i Isabelle a fost izolata impreuna cu mamasa, care era surdo-muta. Ambele fete aveau in jur de ~ase ani cindau fost descoperite. Ele nu puteau vorbi, nu puteau umbla sau nuse puteau ingriji. Erau apatice ~iabsolut indiferente fata de mediulinconjurator. Anna a murit de hepatita dupa patru ani, mra sa fiinvatat mai mult de citeva cuvinte ~iexpresii, dteva aspecte rudi­mentare ale grijii de sine ~icum sa urmeze indicatii simple. Isabelle,care a fost tratata de 0 echipa de medici ~ipsihologi, a dus-o muhmai bine. Dupa aproximativ doi ani de munca intensa ea a ajuns,aparent, la un nivel de dezvoltare normal ~i a reu~it sa mearga la~coala. Nu este clar daca rezultatele mai bune ale lui Isabelle s-audatorat unei mo~teniri biologice mai bune, izolarii sale in companiamamei sale surdo-mute sau atentiei deosebite de care s-a bucuratdupa ce a fost gasita. Un al treilea copit, Genie (Curtiss, 1977;Pines, 1981), a imparta~it citeva din experientele luiAnne ~iIsabelle. Genie a fost izolata la virsta de doi ani ~ia fost gasita dndavea treisprezece ani. Conditia ei initiala a fost similara cu cea a luiAnne ~i Isabelle, ~i a primit ingrijiri similare cu cele acordate luiIsabelle. De~i ea a mcut oarecari progrese, nu s-a dezvoltat pina lanivelul altor copii de virsta ei, cum s-a dezvoltat, aparent, Isabelle.

Toate trei cazurile demonstreaza importanta contactului umanin dezvoltarea acelor caracteristici pe care Ie definim ca fiind nor­male la fiintele umane. Mai mult, studii despre copiii din orfelinate~i institutii similare (e.g., Spitz, 1945; Dennis, 1960, 1973; Yar­row, 1963; Bowlby 1969; Rutter, 1974) au aratat ca ace~tia sintinapoiati din punct de vedere fizic, social ~i afectiv, in comparatiecu copiii crescuti acasa. Aceste deficiente tindeau sa persiste chiardupa ce copiii paraseau aceste institutii.

111

Aceste studii par sa arate ca dezvoltarea umana "normala" re­dama grija umana ~icontact uman, ocazia de a vedea ~i invata dela altii, ~i contactul fizic, apropierea de alte fiinte umane.

PERSPECTIVE TEORETICE

Procesul de socializare a fost studiat dintr-o varietate de punctede vedere. Trei perspective distincte se evidentiaza ca modalitatideosebit de interesante ~idetaliate de examinare a socializarii: psih­analiza, teoria cognitiva ~iinteractiunea simbolica. Urmeaza 0 scur­ta introducere la fiecare mod de abordare.

Psihanaliza: Sigmund Freud

Sigmund Freud (1856-1939), savant cercetator ~imedic, a dez­voltat psihanaliza ca 0 modalitate de a explora continutul ~imecanis­mele viepi mentale umane. Pregatirea sa I-a racut sa aprecieze impor­tanta factorilor biologici (natura) ~ia experientei sociale (educatia)pentru dezvoltarea ~imentinerea personalWitii umane.

NecesitcUile umane fundamentale,Freud credea ca exista necesitati umane universale sau impulsuri

care ajuta la ghidarea ~imodelarea comportamentului uman. Unuleste eros, "instinctul vietii", care, credea Freud, explica nevoia oa­menilor de a stabili legaturi intre ei ~ide a-~i manifesta afectiunea.Celalalt este thanatos, "instinctul mortii". Freud a considerat acestimpuls baza inc1inatiei noastre agresive. Aceste doua impulsuri seafla deseori in opozitie, iar drama vietii umane este 0 consecinta aacestui conflict.

StructiJra personalihltii

In opinia lui F~eud,personalitatea este compusa din trei clemente:id-ul (sinele), supraeul ~i eui. Cele trei au radacini ~i functii sepa­rate, dar interactiunea lor este substanta vietii mentale.--112

Id-ul este magazia cu impulsurile noastre biologice universale,care deseori cer satisfacerea imediata. Id-ul este, in mare masura,

incon~tient ~iopereaza pe baza "principiului placerii": el vrea ceea

ce vrea£ind vrea. Din perspectiva psihanalitica, sugarul este esen­tialmente un id; el este un manunchi de nevoi biologice care cersatisfacere imediata. Aceste nevoi nu sint totdeauna onorate, din

cauza exigentelor existentei sociale ~i a naturii realitatii.Id-ul este reprezentat in personalitate prin supraeu, care este

similar cu ceea ce numim con~tiinta. Initial, el este format din pre­scriptiile ~iprohibitiile impuse copilului de parinti. Pe masura cecopilul cre~te ~iface cuno~tinta cu un cerc din ce in ce mai mare deinfluente sociale, contributiile la supraeu se maresc.

Id-ul ~isupraeul se aseamana in multe privinte. Id-ul ~isupraeulsint exigente, relativ inflexibile ~i, deseori, lipsite de contact curealitatea. Deseori, sint in opozitie. Id-ul vrea ceva, iar supraeul 11constringe din cauza normelor sociale. Sarcina de a media acestconflict revine celui de-al treilea element al personalitatii, eul.

Eul este acea parte a personalitatii care este in contact cu reali­tatea. El mediaza intre pretentiile deseori nerealiste ale id-ului ~icerintele uneori restrictive ale supraeului; de asemenea, el incearcasa Ie adapteze pe amindoua la realitatea sociaIa.

In esenta, personalitatea contine in ea (id-ul ~i, respectiv, supra­eul) acela~i conflict, discutat mai inainte, care exista intre individ~i societate ~iintre natura ~i educatie.

Dezvoltarea personalitatiiPersonalitatea umana se dezvolta printr-o serie de stadii succe­

sive, universale, cu substrat biologic ~ilegate de virsta, pe care FreudIe-a numit "stadiile dezvoltarii psiho-sexuale". Stadiile sint deter­minate de fixarea ("cathexis") libidoului, care este energia sexualaderivata din instinctul vietii, pe diferite parti ale corpului. Acestcathexis sensibilizeaza zona respectiva, rac1nd-o deosebit de placutala atingere, stimulare sau manipulare; zona aceea devine, deci,centrul de interes.

Primul stadiu, care se manifesta in timpul primului an de viata,estestadiul oral, in care sugarul cauta placere prin activitati orale,cum este suptul ~imu~catui.

113

""III

Stadiul al doilea, care se manifesta in timpul celui de-al doileaan, este stadiul anal. In aceasta perioada, problema principala estecontrolul intestinelor ~ial vezicii urinare.

Stadiul falic se intinde de la virsta de trei ani pina la cinci ani ~ieste perioada con~tientizarii sexuale initiale. Aceasta este perioadaconflictului oedipal, numit dupa Oedip, figura legendara care ~i-aucis tatal ~i s-a casatorit cu mama sa. In teoria psihanalitica, acestconflict se refera la tendinta copilului de a forma un ata~amentafectiv putemic, cu implicatii sexuale, fata de parintele de sex opus~i de a dezvolta 0 rivalitate ostila fata de parintele de acela~i sex.Acest conflict este rezolvat prin renuntarea la ata~amentul putemical copilului fata de parintele de sex opus ~iidentificarea cu parintelede acela~i sex. Aceasta renuntare a fost totdeauna mai pronuntatala baieti dedt la fete, in operele lui Freud. 0 consecinta a acesteirezolvan este invatarea rolului genului specific, 0problema discutatain Cap. 12.

Instadiullatentei, de la aproximativ cinci ani pina la pubertate,sexualitatea scade in importanta. Concentrarea este pe dezvoltareafizica ~ipe deprinderile intelectuale.

Stadiul genitalrezulta dintr-o revenire la viata a energiei s~exuale,probabil datorita schimbarilor hormonale ale pubertatii. In con­trast cu stadiul falic anterior, scena este acum pregatita pentru 0sexualitate mai matura, implicind imparta~irea placerii sexuale cualtcineva.

Aceste faze de dezvoltare sint considerate mo~tenire biologicauniversala a speciei umane. Totu~i,raspunsulla libidoul care stirne~­te pofte este, de asemenea, important pentru dezvoltarea personalita­tii. Astfel, pentru Freud, personalitatea depinde de interactiuneacaracteristicilor noastre biologice ~i de experienta sociala, de~i elnu a pus deosebit de mult accent pe factorii biologiei.

Impletirea na.turii ~ia educatiei este, de asemenea, 0 caracteris­tica a teoriilor lui Erik Erikson, un psihanalistcare a dezvoltat multedin ideile originale ale lui Freud. Erikson a incorporat ansamblulde cuno~tinte sociologice ~iantropologice. El a introdus in stadiiledezvoltarii psihosexuale ale lui Freud 0 mai mare con~tiinta a con­textului social ~i 0 explicare a lui, redefinind procesul ca unul dedezvoltare psiho sociala. De asemenea, Erikson s-a concentratasupra socializarii ca un proces continuu pe parcursul vietii ~i 'a

descris stadii suplimentare ale dezvoltarii adulte.

114

Teoria cognitiva: Jean Piaget

In timp ce Freud s-a concentrat aproape exclusiv pe aspecteleafective ale socializarii, Jean Piaget (1896-1980) ~i-a indreptatatentia spre zona dezvoltarii cognitive. De~i el ~iFreud s-au deosebitin privinta aspectelor accentuate, ei au imparta~it punctul de vedereca procesul de dezvoltare continua printr-o serie de stadii universalecare i~i au radacinile in biologie ..

La inceput, Piaget a studiat dezvoltarea cognitiva, observindu-~icu grija proprii sai copii. El a ajuns la concluzia ca procesul dedezvoltare se desfii~oara in patru stadii.

Stadiul senzorial-motor

Primul stadiu; stadiul senzorial-motor, se manifesta in primulan ~ijumatate de viata. Pe parcursul acestei perioade, copiii invataprin simturi, in special prin contactul fizic cu lumea. Ei imping,inghiontesc, ating, lovesc cu piciorul ~imu~ca obiecte dinjurullor.In aceasta perioada, copiii nu pot folosi simboluri sau nu se potangaja in gindire superioara. Lumea lor este experienta fizica directaa mediului inconjurator.

Stadiul preoperationalCel de-al doilea stadiu, stadiul preoperational dureaza de la

virsta de aproximativ optsprezece luni pina la ~apte ani. Acumincepe sa se dezvolte, rapid, capacitatea de a folosi simboluri (in­deosebi limbajul). Copiii incep sa inteleaga, cel putin intr-un modrudimentar, lucruri pe care nu Ie vad sau nu Ie ating. Ei pot, din cein ce mai mult, face deosebirea intre realitate ~i fantezie. Totu~i, eiau 0 perspectiva egocentrica a lumii; Ii se pare greu sa vadii dinperspectiva altuia. A intelege ca un prieten plinge pentru ca copilulrefuza sa-i dea ~ilui 0 jucarie este, pur ~isimplu, imposibil; desigurin prima parte a acestui stadiu.

Stadiul operational concretUrmatoarea dezvoltare importanta se produce instadiul opera­

tional concret, intre virstele de ~apte ~iunsprezece ani: capacitatea

115

de a folosi logica ~i de a aprecia perspective alternative. Logicapermite copiilor sa inteleaga natura cauzei ~i a efectului. Totu~i,gindirea lor inca tinde sa ramina legata mai degraba de obiecteconcrete, identificabile ~ide evenimente decit de idei abstracte. Deasemenea, ei incep sa inteleaga perspectiva altora ~isa vada posibi­litatea existentei punctelor de vedere alternative: acesta este un im­portant pas inainte in dezvoltarea sociala.

Stadiul operational formalAl patrulea ~iultimul stadiu Piaget I-a numitstadiul operational

formal, care incepe cam la virsta de doisprezece ani. Copiii (pescurt trebuie numiti adolescenti) incep sa gindeasca abstract. Nunumai ell pot concepe posibilitatea puncteIor de vedere alternative,ci i~ipot realmente imagina care sint acele puncte de vedere. Aceastacapacitate de a gindi abstract Ie ingaduie sa depa~easca limitariletimpului ~i spatiului. Ei pot sa vizualizeze cu exactitate un viitor ~ilocuri pe care nu Ie-au vazut.

Piaget a crezut ca virstele exacte la care copiii trec prin acestestadii variaza de la copilla copil ~ichiar de la societate la societate.Totu~i, el a insistat ca succesiunea stadiilor i~i are radacinile inmo~tenirea noastra biologica ~ieste universala ~ineschimbatoare.CerceUiriulterioare (e.g., Kohlberg, 1969) au folosit 0 metoda "cog­nitiv-evolutiva", asemanatoare cu a lui Piaget, pentru a studia stadii­Ie dezvoltarii morale. Recent, feministele (e.g., Gilligan, 1982) aucriticat aceasta perspectiva, sustinind ca ea pastreaza cu sfintenieun punct de vedere categoric masculin cu privire la moralitate ~idezvoltarea morala (~i, implicit, la dezvoltarea cognitiva).

Interactiunea simbolica:•

George Herbert Mead

Datoriili capacitatii sale de a sintetiza punctele de vedere ale al­tora ~ide a Ie organiza intr-un cadru teoretic relativ coerent, GeorgeHerbert Mead (1863 -1931) este considerat fondatorul ~colii degindire numite interactiunea simbo/idi. Mead a fost un filozof socialcare a avut acela~i punct de vedere cu psihologul John B. Watson,

116

respectiv ca mediul inconjurator este un element hotaritor in actiuneaumana. Initial, Mead ~i-a numit metoda "behaviorism social". To­tu~i, spre deosebire de Watson, Mead a acordat 0 pondere conside­rabija intelegerii proceselor cognitive care duc la comportamentulvizibiL,

Mead a explorat dezvoltarea ~iorganizarea sinelui. L-a interesatrolul acestuia in polaritati ca libertate ~icontrol, schimbare ~i stabi­litate, creativitate ~i confort. Sinele a devenit trasatura centrala amodului de abordare simbolic interactionist al socializarii.

Dezvoltarea sinelui

SineIe se dezvolta din experienta sociala datorita capacitatii indi­vidului de a-~i vedea actiunile din perspectiva altora. Acest lucrueste po sibil datoriUi limbajului (un sistem de simboluri semnifica­tive; vezi Cap. 3), care ne permite sa fim aut obiect, cit ~i subiect inaceIa~i timp. In timp ce vorbim cu altii, auzim ce zicem, la fel cumne aud ei; ~iputem reactiona la acele afirmatii la fel cum reactio­neaza altii. In acele situatii, noi sintem atit subiectul (persoanacare "aqioneaza"), cit ~i obiectul actiunii (una dintre persoanelecare "receptioneaza"). In esenta, Mead a sustinut ca noi dezvoWimun sine prin "luarea rolului celuilalt" ~i prin reflectarea asupranoastra ca obiecte. Aceasta parere despre sinepune accentul prin­

cipal pe contextul social in raport cu biologia.In contrast cu Freud ~i Piaget, Mead nu a vazut acest proces

producindu-se printr-o serie de stadii legate de virsta. Mai degraba,el a vazut sine1e devenind din ce in ce mai complex ca rezultat alunui cere, ce se extinde mereu, al experientei sociale. Totu~i, el arncut deosebirea intre dezvoltarea care are loc inainte ~i dupa fo­losirea efectiva a limbajului.

Perioada preverbala

In perioada "preverbala", copiii, a carat interaqiune cu altiieste rudimentara, nu fac distinctie intre ceea ce este sine ~iceea cenu este sine. Treptat, prin interactiunea altora, care aplica etichetecopilului ~imediului inconjurator, copiii mici ajung sa faca aceastadistinctie. Comunicarea, de asemenea, depinde de altii "care inter-

117

I•.. ~ ~_ •••••• ~~~

preteaza" (de fapt, atribuie sensuri) actiunile copilului mic ~i Ieeticheteaza cu ajutorul simbolurilor verbale.

Perioada verbala

Pe masura ce copiii i~i dezvolta capacitatea de a intelege ~i afolosi comunicarea simbolica (limbajul ~i gesturi1e), ei intra maiactiv in propria lor dezvoltare. In aceasta "perioada verbaHi", facul­tatile cognitive ale copiilor se dezvolUi din ce in ce mai mult prininteractiunea sociala.

Joaca Mead a numit prima forma a acestei interactiunijoaca.Prinjoaca, copiii invata sa ia rolul altuia, de~i intr-un mod relativsimplu. Ei pot juca rolul unei marne care ofera un biberon unuibebelu~, apoi trec la rolul bebelu~ului ~iaccepta biberonul. In acestfel, copiii invata ca exista diferite roluri sociale, fiecare avind 0perspectiva diferita.

Jocul organizatMead a numit pasul unnator jocul organizat.In timpul acestui stadiu, copiii dezvolta facultatea de a intelegelegiltura intre roluri multiple ~i de a considera rolurile pe care Iejoadi drept parte a unui sistem de roluri. Lui Mead i-a placut safoloseasca exempluljocului de base-ball, care Ii invata pe copii capozitia pe care 0 au in joc este legati:ide alte pozitii pe teren; ~ipentrua-~i face datoria in pozitia ce 0 au trebuie sa cunoasca ~i celelaltepozitii.

In timp ce i~i dezvolta aceasta capacitate, copiii invata sa iarolul multor altora ~isa reflecteze la propriile lor actiuni din perspec­tiva acestui rol. Aceasta perspectiva reflectata a propriului com­portament al copiluluijoaca un rol important in dezvoltarea sineluisocial.

Celalalt generalizat Mead a sugerat ca intr-un stadiu ulte­rior al dezvoltarii, copiii reu~esc sa se priveasca pe ei in~i~inu numaidin pozitia avantajoasa unei alte persoane sau rol, ci, de asemena,din perspectiva "comunitatii" ca un intreg. Ca 0 consecinta, ei reu­~esc sa mteleaga "regulile" care guverneaza actiunile lor ~iactiunilealtor participanti, fie ca ,Jocul" este base-ball, fie ca este viatainsa~i. In cazuljocurilor copiilor, actiunile sint guvernate de regulispecifice. In jocul vietii, regulile sint ceea ce sociologii numescnorme ~i valori (vezi Cap. 3).

118

Mead a numit aceasta perspectiva rolul ce/uilalt generalizat.Acesta ne elibereaza de influenta altora ~i ne determina sa facemceea ce vedem noi ca este bine ~icorect, mai degraba dedt ceea cecrede ya este bine un parinte sau un alt individ. Acest rol ne asigurao oarecare stabilitate in comportament ~iun control social al com­portamentului, deoarece el este ghidat de standardele comunitatii.

Natura sinelui

Cooley (1902) a scris despre "sinele oglinda", conceptia noastradespre noi in~ine, care i~i are originea in reactia noastra la ceea cecredem ca sint perceptiile altora despre noi. Aceasm imagine desprenoi in~ine confirma importanta luarii rolului celuilalt in formareasinelui social.

Mead se gindea la "sine" ca fiind faze ce se influenteaza reciproc,numite "mine ~ieu". Mine este faza sociala a sinelui. El este ordineasociala care include valori, moravuri ~inorme, ordine ce promoveazastabilitatea, previziunea ~i controlul social. Eullucdnd in comuncu "mine" este faza noua, creatoare, greu previzibila a sinelui. Sineleeste, in esentii, un dialog intre "eu" ~i"mine". "Mine" este un produssocial, pe dnd "eu" are 0 relatie neclara cu experienta sociala.

Sinele, a~adar, este cu adevarat un produs al interactiunii dintreindividul unic ~icontextul social. Fiecare dintre noi percepe ~iinter­preteaza diferit contextul social. De aici, realitatea sociala a uneipersoane nu poate sa fie aceea~i cu realitatea sociala a altei persoane.

"Eu" ~i "mine" explica sinele ca subiect ("eu") ~i ca obiect("mine"), ~ipentru importanta comuna a libertatii ("eu") ~ia contro­lului ("mine"), ~i a schimbarii ("eu"), ~i a stabilitatii ("mine").

FACTORII DE SOCIALIZARE

Socializarea este un proces co~plex care presupune multi in­divizi, grupuri ~i .institutii sociale. Intr-un fel, aceste elemente potfi considerate cai prin care societatea este implicata in socializare:ele sint, in esenta, facton ai societatii. In unniltoarele pagini yomdiscuta dteva dintre personajele principale din aceasta drama con­tinua.

119

Familia

Singurul factor cu adevarat important in socializare este familia.Familia este prima ~i cea mai continua lume sociaIii pentru sugar~i copil. In familie se stabilesc primele ~i cele mai durabile relatiiintime. Capacitatea comunicativa, in primul rind prin invatarealimbii, are loc initial in familie. Tot in familie, sugarul ~i copilulfac cuno~tinta cu elementele cheie ale culturii.

Familia este, in mare masura, intreaga lume sociaIii a sugarilor~ia copiilor mici, arena principalii a experientei lor. Deopotriva deimportanta din punct de vedere sociologic, familia asigura identi­tatea sociaIii initiala a copilului in raport cu rasa, religia, clasa socialii~igenul. ~ansele generale in viata, sanatatea, longevitatea, gradulde educatie ~itipul de ocupatie sint putcrnic influentate de familiain care copilul se na~te. Kohr (1963, 1969, 1976, 1977), printrealtii, a aratat ca interactiunile parinte-copil difera in functie de clasasociala, in parte datorita valorilor diferite pe care parintii din clasade mijloc ~i din c1asa muncitoare vor sa Ie insufle copiilor lor.

$coala

Aceasta institutie sociala are indatorirea directa de a insuflaindividului inforrnatii, deprinderi ~ivalori pe care societatea Ie con­sidera importante pentru viata sociaIii. Nu numai "cititul, scrisul ~iaritmetica", ci ~i cinstea, respectarea cuvintului ~i punctualitateaconstituie 0 parte a programei de socializare a ~colii. ~coala asiguraun cadru social care este total diferit de cel al familiei.

Relatiile de familie sint intime. Oamenii i~i trateaza membriifamiliei diferit de cum trateaza pe cei care nu sint membri ai fami­liei. De~i parintii pot fi prieteno~i ~ibuni cu toti copiii, ei trebuie saaib~, ~iin general au, sentimente ~i re1atii speciale cu copiii lor.

In ~coa1ii, profesorul trebuie sa trateze toti copiii la fel. Maimult, actiunile profesorului sint calauzite mai degrabii de ceea ceface copilul dedt de cine este copilul. Profesorii nu trebuie sa aibii"relatii speciale" cu unii elevi. De~i se intirnplii, 0 asemenea atitudinenu este corecta.

In ~coalii, copiii fac cuno~tinta cu sisteme formale de evaluari:note ~icaracteriziiri periodice ale elevului trimise parintilor. Aceasta

120

este in contrast total cu lipsa de formalism a practicilor familiale ~iconstituie 0 experienta noua ~i deseori dificila pentru multi copii.De asemenea, copiii invatii multe deprinderi de interactiune interper­sohal~. Ei invata ce inseamna sa imparta cu altii, sa faca un lucrucu rlndttl, sa se compare cu egalii lor. Pe scurt, aceasta lume socialiinoua pentru copii contribuie substantialIa socializarea lor.

Grupa de virsta

Inainte sa intre la ~coala, cei mai multi copii intra in lumea gru­pei de virsta. Aceasta arena difera in multe privinte de cea a fa­miliei. Prin definitie, grupa de virsta este compusa din egali instatut, adica copii de aceea~i vlrsta ~istatut social general. Pe de altaparte, pozitia social a in familie este automata; in grupa de virsta eatrebuie, in general, d~tigata. De asemenea, in familie(ca ~iin ~coa­Iii), socializareaeste, deseori, ginditii ~iplanificata; in grupa de virstao buna parte din socializare are loc, se pare, mra un plan gindit.

Grupa de virsta are, impreuna cu ~coala, importanta functie dea slabi legaturile copilului cu familia, care, initial, sint atotcuprin­zatoare. Atit ~coala, dt ~i grupele de virsta asigura modele sup li­mentare ~i, uneori, alternative pentru comportament, precum ~inoi norme ~ivalori. Prin urmare, copiii trebuie sa invete ~icum satrateze parerile contradictorii printre cele considerate a fi importante- cele la care sociologii se refera ca "alte importante".

Mass-media

Factorii de socializare discutati mai sus sint toti implicati incontactul interactiv ~ipersonal. Aceasta afirmatie nu este adevaratadespre mass-media, din care fac parte diverse moduri de comunicaredestinate publicului larg (e.g., radioul, te1eviziunea, filmele, ziarele,revistele, caqile ~i,mai ales in zilele noastre, aparatele video, inre­gistrarile pe banda, casetele ~icornpact-discurile). Mass-media in­fluenteaza socializarea asigurind modele suplimentare ~i alterna­tive de roluri, precum ~inorme sociale ~ivalori.

Poate cel mai influent dintre mijloacele mass-media astazi esteteleviziunea. 0 opinie despre televiziune este ca ea asigura un ex-

121

celent mijloc de instruire (e.g., "Strada Susanului"), 0 cale pHicuUide Uirgirea orizontului copiilor, oferindu-le posibilitatea de a vedealocuri ~i evenimente pe care s-ar putea sa nu Ie vada direct (e.g.,"Imparatia salbatica"). Parerea negativa despre televiziune scoatein evidenta pura fantezie ~inatura exagerat de simplista a multorprograme ~i, indeose bi, prezentarea frecventa a violentei. Doar re­cent, televiziunea a prezentat 0 imagine mai completa a oamenilorcare formeaza societatea noastra, indeosebi a membrilor grupurilor"minoritare" ~i s-a indepartat oarecum de portretizarile stereotipe.

Aparatele video ~imuzica joaca un rol din ce in ce mai impor­tant in socializarea tinerilor. In prezent, exista 0 mi~care pentru amarca discurile ~i casetele potential daunatoare sau controversate(a~a cum sint etichetate filmele) pentru a controla accesul tinerilorla ele.

Afti factori,Pe linga familie, $coala, grup pre$colar $i mass-media, sociali­

zarea se mai realizeaza prin institutii religioase, vecini, organizatiide recreere, comunitati $ialtele. Toate acestea contribuie 1aformareaconceptiei des pre lume a persoanei $i}a percePtiile sale a ceea ceeste un comportament dorit $inedorit. In unele cazuri, influenta lorpoate fi importanta.

SOCIALIZAREA PRIN CURSUL VIETH,Cea mai mare parte a discutiei de mai sus se ocupa de socializare

in timpul prunciei $ial copilariei. Totu$i, socializarea este un procescare dureaza toata viata. De$i nu se termina 0 data cu copilaria,socializarea dupa acea perioada nu este intru totul aceea$i.

Socializarea continua/

Socializarea continuase refera la 0 continuare a socializarii care

a inceput in timpul copilariei. Acest tip de socializare construie~te

122

pe invatatura anterioara. Educatia formaHi, de exemplu, este, inmare masura, 0 chestiune de socializare continua.

'Resocializarea

Din dnd in dnd, trec~m prin resocializare, extirparea ~irestruc­turarea atitudinilor, valorilor ~i identitatilor fundamentale.

Resocializarea voluntara se poate vedea in cazuri de convertirereligioasa sau in cele in care indivizii se supun in mod voluntar lapsihoterapie. in ambele cazuri, scopul persoanei este sa-~i inlocu­iasca identitatea prezenta in una noua $i, dteodatii, sa-$i schimbevalorile existente $i modurile de comportament.

Resocializarea poate sa se produca $i pe 0 baza involuntara,cum se intimpla dnd autori!atile baga oameni in inchisoare sau inspitale pentru boli mintale. In cazuri de resocializare involuntara,ceea ce deseori se cere este ceea ce Goffman (1961) riume$te 0"institutie totala". Acest cadru da persoanei posibilitatea de a 0rupe brusc cu trecutul $i of era factorilor de resocializare controlconsiderabil asupra activitatilor de zi cu zi sau chiar minut de minutal persoanei.

Nevoia de socializare dupa copilarie,.

Pe masura ce ne maturizam, obHnem diferite statute ~ijucamnoi roluri (Brim $i Wheeler, 1966). Intrucit aceste statute ne erauinaccesibile mai devreme (e.g., statute profesionale, statute marita­Ie), nu reu~eam sa invatam cerintele noilor roluri. Experientele su­plimentare de socializare, cum sint pregatirea profesionala formalasau calificarea la 10cu1de munca, umplu golul.

Chiar cu privire la rolOOlemarital $iparintesc, pregatirea initialaeste, deseori, insuficienta $i este necesara socia1izarea continlia.

Socializarea dupa copilarie este citeodatii necesara, cind 0 schim­bare sociala rapida modifica norme1e. De pilda, rolul asociat custatutul pe care 11denumim "femeie" a suferit 0 schimbare importan­ta in generatia trecuta. ConcePtiile despre comportamentul potrivitrolului genului, invatate in copilarie, acum douazeci de ani, nu maisi!lt la fel de utile astazi. Pentru femeia modema sint necesare norme,

123

valori ~icomportamente noi. Aceasta se realizeaza prin continuareasocializarii.

In final, mult din ceea ce invaplm in copilarie consta din normegenerale ~i abstracte ~i din valori, care deseori trebuie modificatednd, mai tirziu, sint puse in practica. De pilda, noi invatam copiiisa fie cinstiti. Mai tlrziu, ei trebuie sa invete sa-~itempereze cinstea,in anumite ocazii, cu tact.

Schimbari in continutul socializarii,Ceea ce invatam in timpul copilariei deseori difera de ceea ce

invatam dupa copilarie. In timpul copiIariei avem tendinta sa in­vatam norme generale ~ivalori. Dupa copiIarie, accentul este maimare pe comportamentul clar ~i observabil. Persoana ~tie ce safaca, iar atentia este acum concentrata asupra modului in caretrebuie facut ceea ce se face. Deseori, oamenii trebuie sa sintetizezediferite elemente dintr-o anumita invatatura dobindita in ~coala ~iprofesiuni, pentru a dezvolta comportamente care Ie vor indepliniscopurile.

Idealismul este deseori asociat cu tinerii; realismul, cu adultii.De~i idealismul nu trebuie sa dispara cu virsta, cl deseori trebuiesa se confruntli.cu realitatea. Unul dintre aspectele dificile ale socia­lizarii in viata de mai tirziu consta in modul de conlucrare cu lumeaintr-o maniera realista, fara sa-!i abandonezi idealurile. Noi trans­formam intrebarea din "De ce este facuta aceasta?" in "Care estemetoda cea mai buna de a face aceasta?" De pilda, multi dinmi~carea ecologista din timpul ultimelor doua decenii au invatatcum sa impace viziunea idealista cu realitatile socia1e ~ieconomice.Socializarea dupa copilarie necesita 0 schimbare de la dependen!ala autonomie ~i apoi la influenta asupra altora (Goodman, 1985:82-83). Dar inainte sa realizam aceste tranzitii importante trebuiesa invatam deprinderile necesare.

SOCIALIZAREA ~I LIBERTATEANatura socializani ridica intrebarea daca socializarea incununata

de succes reduce libertatea·individuala. Wrong (1961) sustine ca

124

socializarea nu este niciodata completa. Inspirindu-se din opera luiFreud, Wrong subliniaza ca fiintele omene~ti sint "sociale tara safie complet socializate".

Mead a adoptat un punct de vedere echilibrat, ca oamenii renunplla 0 oarecare libertate in cursul existentei sociale, dar, in schimb,d~tiga avantajul relatiilor sociale. In interiorul "smlui", "eu" ~i"mine" reprezinta un echilibru intre nevoile societatii ~i nevoileindividului. Perspectiva simbolic-interactionista este ca "eu" ~i"mine" nu sint inerent in conflict, nici individul cu societatea. (Per­spectiva psihanalitica este ca "id"-ul ~i"supraeul" sfntin conflict.)"Eu" ~i "mine" functioneaza in comun ca "eu"; individul ~isocietatea sint doua fatete ale aceleia~i monede. De~i conflictulpoate avea loc mtre cele doua elemente, ele nu sint inerent in opozitie.Una nu reduce, automat ~icomplet, libertatea celeilalte.

Deseori, oamenii reu~esc sa selecteze ~isa-~i recombine diverseexperiente de socializare in moduri individuale. Dar exista un procesatotcuprinzator de socializare care sa inabu~e complet libertateaindividului. Oamenii sint liberi sa aleaga ~i sa ac!ioneze pe bazaalegerii. De fapt, sistemul nostru legal se bazeaza pe premisa caoamenii au indatoriri individuale ~ilibertate individuala de a alege.In masura in care intelegem procesul socializarii, reu~im sa exer­citam un control substantial asupra vietii noastre.

Procesul socializarii a fost centrul acestui capitol. -A fost explo­rata mai intli disputa de veacuri daca natura sau educatia este maiimportanta in dezvoltarea umana, ~i s-au subliniat contributiileambelor teorii. Au fost apoi rezumate dteva dintre efectele devasta­toare ale izolarii sociale asupra dezvoltarii umane.

Au fost examinate diferitele perspective teoretice care aufost folosite pentru studierea socializarii. Sa rezumam: psihana­liza vede dezvoltarea umana cape 0 serie de stadii, determinategenetic, de psihosexualitate, ~i postuleaza ca personalitateaesteformata din" id" (impulsurile biologice), "eu" (realitatea)~i din "supraeu" (con~tiin!a). De asemenea, a fost exploratateoria lui Jean Piaget despre stadiile biologice ale dezvoltariicognitive. Aufost notate contribufiile lui George Herbert Mead,la dezvoltarea interacfiunii simbolice, indeosebi ideile saledespre dezvoltarea sinelui printr-o serie de stadii sociale.

125

Au fost diseutati diver§ii factori de socializare: familia,§coala, grupul de virsta $i mass-media. infinal, aufost prezen­tate, in mod detaliat, diferite aspecte ale socializarii pe par­cursu I intregii vieti §i ale resocializarii.

126

/NTERACT/UNEA SaC/ALA,$/ RETELELE saC/ALE

/nteraetiunea sociala este 0 trasatura permanenta a tuturorsocietatilor. Ea este substanta vietii sociale. in acest capitolvom examina modul in care prezenta altora afecteaza compor­tamentul. De asemenea, vom examina diferite perspective teoreticeasupra interactiunii sociale. Vafi, de asemenea, explorat modulin care realitatea este construita in timpul interactiunii sociale §irolul important jucat de comunicare. in final, vafi analizata struc­tura interactiunii sociale §i retelele sociale care rezulta.

NATURA INTERACTIUNIISOCIALE,,Oamenii "au de-a face" unul cu altul in fiecare zi. Ei vorbesc

unul cu altul, se imbrati~eaza unul eu altul, se ating unul de altul.Aceasta interactiune sta la baza vietii sociale.lnterac{iunea socialase refera la influenta reciproca a oamenilor. Ea implica faptul caindivizii se iau unul pe altul in considerare in comportamentullorzilnic, iar comportamentullor este afectat de prezenta altora. Ceilaltii~iexercita influenta fie constituind un "auditoriu" la comportament,fie fiind "co-actori", coparticipanti la el.

Efectele auditoriului

Insa~i prezenta altora afecteaza comportamentul. Principiul efee­te/or auditoriului explica modul in care activitatea indivizilor esteafectata prin faptul ca i~i dau seama ca sint vazuti de a1tii.

127

Intr-un studiu de inceput, Zajonc (1965) demonstreaza ca pre­zenia altora tinde sa mareasca viteza cu care oamenii efectueaza 0activitate. De asemenea, ea intensifica eel mai tipic fel de compor­tament pentru un individ in acea situatie. Daca oamenii invata 0noua activitate (dactilografia, de pilda), efectul audientei va aveaca rezultat probabil un ritm mai rapid de dactilografiere decit dacaar fi singuri; dar, intrudt erorile sint tipice in situatii de invatare caaceasta, prezenta altora va cre~te ~i frecventa gre~elilor de dactilo­grafiere. Aceste rezultate sugereaza ca oamenii ar trebui sa practicesinguri noi activitati (pentru a reduce frecventa erorilor), dar sarepete activitati invatate in prezenta altora.

Efectele co-actiunii,Oamenii nu numai actioneaza in prezenta altora, ci de asemenea,

actioneaza in comun cu altii. Principiul efectelor co-acfiunii descrieinfluenta pe care 0 are comportamentul oamenilor asupra altoradnd sint implicati intr-o actiune similara. Intr-un studiu de inceput,Sherif (1936) demonstreaza influenta implicarii altora in activitateade apreciere a mi~carii aparente a unui punct de lumina ~tationar.Aprecierile individuale au fost substantial afectate de aprecierilepublice exprimate de ceilalti coparticipanti la experiment.

Concenmndu-se asupra unei probleme mai relevante din punctde vedere social, Darley ~iLatane (1968) au studiat lipsa de impli­care a martorilor in situatii critice. Ei au demonstrat ca era multmai putin probabil ca subiectii in studiu sa actioneze dnd erauconfruntati cu 0 situatie potential periculoasa (e.g., fum ie~ind pesub u~a unei camere alaturate) dnd alti actori in situatie ( de fapt,asistenti pregiititi) nu au reu~it sa reactioneze la problema iminenta.

Aparent, situatia a fost una in care a existat 0 difuziune a respon­sabilitiitii. Prezenta unor coparticipanti a dus la un sentiment deobligatie comuna pentru orice actiune, iar dnd ceilalti nu au actio­nat, subiectii experimentului nu au simtit ca aveau 0 responsabilitatespeciala de a face ceva.

Pe scurt, interactiunea sociala, fie prin simpla prezenta a altora,fie prin actiune comuna, are un efect semnificativ asupra comporta­mentului.

128

PERSPECTIVE TEORETICE

Studiile asupra interactiunii sociale examineaza comportamentulla nivel microsocial. Ele se concentreaza asupra actiunilor lume~tiale oamenilor, a~a cum i~i vad de viata lor zilnica. Pentru a studiainteractiunea sociala, au fost folosite patru perspective teoretice

moderne: interactil~nea simbolica, dramaturgia, etnometodologia~i schimbul social. In afara de dramaturgie, toate au fost tratate pescurt la sfir~itul Cap. 1.

Interacliunea simbolica: punerea deacord a actiunilor,

Supozitia cheie a abordarii simbolic-interactioniste este ca oa­menii nu reactioneaza direct la lumea din jurullor. Mai degraba, eiatribuie anumite sensuri aspectelor mediului lor social, apoi actio­neaza asupra acestor aspecte in lumina sensurilor atribuite. De pilda,oamenii nu reactioneaza la un scaun pur ~i simplu ca la dtevabucati de lemn puse laolalta intr-un anumit fel, ci mai degrabaraportindu-se la un obiect pe care se ~ade. Astfel, intelesul careorganizeaza actiunile individului este elementul important inperspectiva simbolic-interactionista.

Definirea situatiei,W.I. Thomas (1931) a numit acest important act de a atribui

sens in contextul social, definirea situaliei. El a subliniat ca sensurilepe care oamenii Ie atribuie lumii din jurullor ii fac sa actioneze inanumite feluri. De pilda, parerea de obicei gre~ita a indivizilor para­noici ca altii comploteaza impotriva lor ii face sa actioneze defensiv.Thomas a exprimat aceasta simplu: "Daca barbatii (oamenii) defi­nesc situatiile ca fiind reale, acestea sint rea1e in consecintele lor".Oamenii pot alerga la supermarket ca sa cumpere multe alimentednd aud ca va fi 0 greva iminenta a camionagiilor care aduc alimen­te acestor magazine. Informatia poate fi sau nu poate fi corecta;totu~i, daca oamenii cred ca informatia este exacta, vor lua oricemasura pe care 0 cred necesara pentru a se proteja.

129

COALA'J INTROl)UCERE IN SOCIOLOOIE

----------------==~~---- __=__~_C ========,-;;;::"

Modul in care oamenii definesc situatiile influenteaza felul incare ei vor interactiona unul cu altu!. In general, oamenii i~i pun deacord actiunile cu cele ale altora. Adidi, ei incearca sa-~ipotriveascacomportamentul cu acela al altora, ca sa-~i indeplineasca propriilescopuri. Aceasta potrivire a "liniilor de actiune" da vietii sociale 0mare parte din organizarea sa. Dintr-o perspectiva simbolic-inter­actionista, aceasta coordonare a actiunii nu decurge automat dinstructura sociala in care oamenii se afla, cum au sustinut structu­ral-functionali~tii, ci din nevoia oamenilor de a "negocia" 0 ordinepentru viata lor, prin definitii comune ale situatiilor care permit, ~iuneori reclama, actiune unitli.

Pe scurt, interactiunea sociala este 0 serie de incercari ~i eroricare veri fica definitiile situatiilor sustinute de a1ti participanti inacela~i context. Diferentele in definitii pot cere participantilor sarevizuiasca sensurile pe care Ie-au atribuit initial situatiei, dacainteractiunea sociala trebuie sa continue cu succes. Aceastli ajustarea definitiilor situationale se produce prin actiuni de incercare ce sintinfluentate ~i calauzite de reactiile altora. Reactia lor poate con­firma sensurile curente sau reclama reformularea lor. Acest intregproces este 0 parte necesara a interactiunii sociale umane.

Dramaturgia: actiunea de pun ere inseena

Dramaturgia, a~a cum a fost prezentata de Goffman (1959),deriva din interactiunea simbolica. Daca sensul in viata este 0constructie sociala (nedata in natura, ci trebuind sa fie creata ~iinterpretata), teatrul (unde totul este "pus in scena") este un modeladecvat pentru ilustrarea interactiunii sociale. Folosirea limbajului ~ia cadrului conceptual al teatrului pentru a examina interactiunea so­dala este ceea ce Goffman a incercat prinabordarea dramaturgicii.

Indivizii joaca diferite roluri, deseori in situatii diferite. Concep­tul de rol este principal pentru drama. Situatii care se schimbasugereaza diferitele scene in care sint implicati actorii. De asemenea,~iactorii deseori joaca pentru spectatori diferiti. De pilda, unii poli­ticieni se opun personal avortului, dar respectli legea a~a cum esteinterpretata in mod curent. In discursuri tinute unor grupuri de

130

femei, cum este Organizatia Nationala pentm Femei, ace~ti politi­cieni pot pune accentul pe nevoia de a sustine legea existenta, intimp ce intr-un discurs adresat unei adunari religioase fundamenta­liste se pot concentra asupra opozitiei personale fata de avort.

Scena §i culisele

o parte din activitatea depusa pentm punerea in scena a uneipiese nu este destinata consumului public. De pilda, publicul esterareori invitat sa vada repetitiile. In general, publicului i se permitesa vada doar produsul finit; numai ace a actiune care se petrece pescena, nu in culise.

Pe scurt, exista 0 scena, unde actiunea care se petrece este acce­sibila tuturor, ~iexistli culisele, ascunse tuturor, in afara de cei im­plicati in "productie", unde se desta~oarii 0 mare parte din attivitateade pregatire ~i sustinere. Ginditi-va la un dineu oficia!. De obicei,oaspetilornu Ii permite sa intre in bucatiirie ("culisele"); ei au acceslmmai la zonele publice ale camerei de zi ~i ale sufrageriei ("sce­na"). Doar prietenii cei mai intimi au acces in culise, ~ichiar nu Iise acorda totdeauna astfel de privilegii.

Prezentarea eului

Un element important in toata interactiunea sociala este organ i­zarea imaginii, prin care 0 persoana adopta 0 identitate sau asiguraidentitati altora, prin aceasta influentind rezultatul interactiuniisociale. Goffman descrie acest proces ca 0prezentare a eului, "eul"fiind identitatea pe care 0 persoana 0 adopta ~idespre care incearcasa d~tige acordul de la altii intr-o situatie. Prezentarea diferiteloridentitati in diferite situatii nu este 0 forma de necinste, daca persoa­na crede in identitatea care este prezentata. De-a lungul vietii, oa­menii sint invatati sa actioneze in moduri adecvate situatiei. Indiviziiinvata sa se comporte diferit in prezenta strainilor, fata de ceea cefac dnd sint cu prieteni apropiati sau cu membrii familiei. 0 partea maturizarii implica invatarea atit a diverselor aspecte ale identitatiinoastre, dt ~iale celor adecvate pentru manifestarea in diverse situatii.

Prezentarea unei anumite pareri despre "eu" deseori are efectullimitarii cadrului de actiune al altora. De pilda, daca altii accepta

131

prezentarea eului unei persoane ca fiind 0 prietena, ei sint obligatisa trateze acea persoana ca prietena ~i nu ca straina. Prietenilor Iise acorda anumite privilegii care nu sint accesibile strainilor. Infelul acesta, actiunile altora sint indirect limitate de identitatea afir­mativa in masura in care ea este acceptata de ceilalti.

Distributia alter,Distributia alter este 0 modalitate mai directa de a limita sfera

comportamentului altora (Weinstein ~iDeutschberger, 1963). Aici,celalalt (alter) este inzestrat cu (distribuit in) 0 anumitii identitatecare ii va restringe comportamentul. De pilda, daca celalalt estedefinit ca prieten apropiat ~i accepta aceasta identitate, va fi greusa-i refuzi cererea pentru un imprumut, intrucit a cere bani esteceva normal intr-o astfel de relatie.

In ambele forme ale organiza~ii imaginii, e probabil ca indiviziicare participa sa sustina identiHitile diferite. Deseori, toti au uninteres in mentinerea curgerii lini~tite a interactiunii in care sintimplicati. Ca actorii buni intr-o piesa, ei ar vrea sa duca la bunsfir~it spectacolul cu minimum de dificultate. Sustinerea reciprocaa identitatilor primite proniite sa realizeze tocmai aceasta.

Abordarea dramaturgica incearca sa combine un punct de vederestructural al interactiunii sociale cu abordarea mai flexibila ainteractiunii simbolice. Cu alte cuvinte, de~i structura sociala asigura"scenarii" care fac viata sociala oarecum ordonatii ~ipredictibila,oamenii sint capabili sa improvizeze, indeosebi in situatiile relativnecunoscute ~ineobi~nuite. De aceea viata este un amestec deordinepredictibila ~ide inovatie flexibila.

Perspectiva lui Goffman a fost criticata, fiindca pare a spuneca oamenii sint necinstiti in modul in care incearca sa dirijezeimaginile ~i sa controleze spatiile din culise. Goffman precizeazaca necinstea rezulta din prezentarea unui "sine" in care nu se crede.Identitatile oamenilor au diferite fatete, iar fateta pe care 0 prezintadepinde de contextul social.

De asemenea, refuzul accesului la 0 varietate de zone din culisenu este doar 0 parte obi~nuitaa vietii sociale, el este, totodata, folositca sa mentina 0 oarecare aparentil de intimitate, ceea ce majoritateaoamenilor accepm ca fiind necesar. Pe scurt, abordarea lui Goffman

132

nu presupune 0 perspectiva unica a comportamentului uman;oricum, 0 asemenea descriere ar putea fi potrivita in anumiteimprejurari.

Etnometodo/ogia: expunerea regulilor

Interactioni~tii simbolici se concentreaza asupra importantei sen­surilorpe care oamenii Ie atribuie lumii sociale dinjurullor. Drama­turgii adauga notiunea de sensibilitate a individului in cadrul interac­tiunii sociale. Etnometodologia i~i indreapta atentia spre regulileadesea neanalizate care ghideaza structura interac!iunilor noastrecu al!ii. Atentia acestei perspective se concentreaza asupra modali­ta!ilor prin care oamenii inteleg realitatea sociala. Etnometodologiisint preocupati de in!elegerile de bun-sim! ale lumii.

Ipoteze

Toti oamenii se a~teapta la anumite lucruri de la realitatea ce-iinconjoara. Ei se a~teapta ca ~oferii automobilelor sa opreasca lalumina ro~ie a semaforului; ca la cinema, persoana de la casa sa Ieia banii ~i sa Ie dea un bilet care sa Ie permita sa intre in cinemato­graf; ca atunci cind vorbesc cu cineva, persoana respectiva sa a~teptepina termina ei inainte de a incepe sa vorbeasca. Dupa parereaetnometodologilor, aceste presupuneri, comune ~irecunoscute, nete­zesc calea interactiunii sociale ~i fac viata sociala mai u~oara. Darcum apar ele? Cum ajung membrii socieHi!ii sa Ie imparta~easca ~isa se bizuie pe ele in interactiunile lor zilnice.

Enometodologii incearca sa descopere aceste ipoteze fundamen­tale care formeaza baza comportamentului social. 0 modalitateconsta in examinarea a ceea ce se intimpla dnd una dintre acestereguli este violata. Intr-un experiment c1asic, Garfinkel (1967) i-apus pe studenti sa se poarte ca oaspe!i sau ca persoane care stau inpensiune, in loc de fii sau fiice, dnd erau acasa. Studentii s-auadresat parintilor cu domnule ~i doamna ~i au cerut politicos adoua p0rtie de mincare la masa, ~iau dat dovada de maniere elegantede "oaspeti". Aceste ac!iuni au avut drept rezultat 0 complem dezori­entare a membrilor farniliei, care au cerut explica!ii pentru compor­tamentul surprinzator al copiilor lor.

133

Pe scurt, violarea a~teptarilor normale a dezvaluit prezenta unuiansamblu de reguli care guvemau interactiunea soci~la, dar despre

care participantii erau daar vag con~tienti. Numai violarea lor le-aadus la suprafata ca sa poata fi examinate.

Schimbul social:Analiza cost/beneficiu

Schimbul social i~iare didacinile in psihologia comportamentala

~iin analiza economica. Din aceasta perspectiva, interactiunea so­ciala consta intr-o serie de schimburi care au atit costuri, cit ~ibeneficii. La minimum, oamenii cheltuiesc timp ~ienergie in interac­

tiunea sociala; aces tea sint considerate costuri ale activitatii. Dupacite se pare, oamenii obtin ~ibeneficii din aceste schimburi reciproce,cum ar fi bucurie, afectiune, slujbe ~i stima crescuta fata de sine.

Din punct de vedere al schimbului social, analiza unui cost/profit este esentiala pentru intelegerea interactiunii sociale. Aceastapresupune 0 abordare rationala a mentinerii relatiilor sociale. Existao supozitie ca indivizii inteleg costurile implicate in tranzactiile lorsodale ~i beneficiile care ar putea fi obtinute. Ei sint, a~adar, in

pozitia de a aprecia daca obtin ceva "profit" (beneficii minus costuri)din schimb. Daca nu obtin, interactiunea poate fi terminata sau se

poate renunta la ea; daca obtin, ea poate fi continuata.

Justitia distributiva,Romans (1961) a prezentat conceptul de justitie distributiva,

adica oamenii se a~teapta sa primeasca beneficii in interactiuneasociala, benefidi aproximativ proportionale cu costurile implicate.Aceasta idee este importanta pentru modelul schimbului social.

Blau (1964) a sustinut ca oamenii au relatiile pe care Ie merita.Daca indivizii vor sa mentina 0 relatie particulara sau sodala (pentruca ea ofera anumite beneficii), ei trebuie sa fie gata sa ofere parte­nerilor lor in afacere ceea ce ei (partenerii) doresc, ca sa ramina incontinuare in afacere. Pe scurt, dadi oamenii doresc sa primeasca,ei trebuie sa fie pregatiti sa ~i dea.

134

Opera de inceput a lui Romans (1950, 1961) ~i a lui Gouldner(1960) scoate in relief importanta reciprocitatii in schimbul social,supozitia ca normele sociale cer ca 0 favoare sa fie rasplatita cu 0(avoare. Acest punct de vedere presupune ca interactiunea socialaimplica un fel de bilant social. Beneficiile date trebuie, la un anumitpunct, sa se into area cu 0 valoare similara, de~i nu necesarmenteidentica. Reciprocitatea este considerata 0 norma esentiala a vietiisociale ~iun ghid important pentru interactiunea sociala.

CONSTRUCTIA SOCIALA A, ~REALITATII,

Dintr-un punct de vedere sociologic ~iindeosebi simbolic-inter­actionist, oamenii creeaza ~i modeleaza natura existentei sociale.Acest proces este numit constructia sociala a realitatii. Fiecaresocietate i~i construie~te propria versiune a lumii, "adevarurile" ei.In unele societi'iti, fortele calauzitoare ale lumii sint consideratesupranaturale; in altele ele sint fortele impersonale ale naturii. Uniiindivizi i~i organizeaza viata injurul credintei intr-o zeitate perso­nala, un zeu care le cunoa~te fiecare gind ~i actiune ~i care Ie ras­punde in raport cu aceste cuno~tinte. Pentru altii nu exista 0 astfelde fiinta suprema. Diferitele interpretari ale realitatii nu sint limitatela problemele importante cum este religia. Ele intra in actiune inevenimentele zilnice din viata oamenilor.

Definirea situatiei,La inceputul acestui capitol a fost discutat conceptul de definire

a situatiei formulate de Thomas. El a sustinut ca oamenii actioneazain functie de conceptia lor despre realitate. De pildi'i, a existat 0vreme cind pamintul era, in general, considerat plat ~i,astfel, nimeninu a navigat pina la "capatul" lui. Ideea ci'ipamintul era plat a dusla un comportament bazat pe aceasta credinta. Cuno~tintele noastreca pamintul nu este plat ~ica nu era plat chiar cind oamenii credeau

135

ca era nu sint relevante pentru intelegerea comportamentului oame­nilor din vremea aceea.

Pe 0 scara mai mica, interactiunea sociala este ghidata de modulin care oamenii definesc 0 situatie. Daca ei cred di ceilalti partici­

panti Ie sint ostili, ei se vor comporta cu aceasta credinta in minte.Vor crea un mini mediu inconjurator, 0 realitate sociala, care seconformeaza definitiei date de ei situatiei.

Procesul constructiei sociale,Modul in care sociologii inteleg construirea realitatii sociale a

fost prezentat semnificativ de Berger ~iLuckmann (1963), care austabilit ca procesul are loc in trei etape.

Oamenii creeaza cultura

Aceasta notiune a fost discutata in Cap. 3, in contextul culturilormateriale ~inemateriale. Oamenii creeaza obiectele materiale aleunei culturi, curn sint automobilele, televizoarele, avioanele, imbra­camintea ~ima~inile de spalat, precum ~ielementele ei nemateriale,cum sint normele, valorile ~iideile cognitive.

Creatiile culturale devin realitate,Dupa 0 vreme, aceste creatii culturale sint considerate 0 parte

po zitiva, naturala ~i inevitabila a peisajului social. Ele sint luatedrept bune de majoritatea oamenilor; putini oameni privesc astaziin sus uimiti dnd zboara avioane pe deasupra capului lor sau sintsurprin~i dnd vad curgind apa in toalete, acasa.

Oamenii absorb aceasta realitate

Procesul de socializare (vezi Cap. 6) ii face pe indivizi sa adopte

perceperea culturii lor a realitatii. Drept consecinta, putini cercetea­za sursa sau validitatea acestor idei, sau inevitabilitatea ~iutilitateaculturii materiale. Robertson (1987: 161-164) arata cum insa~i

conceptele fundamentale de "spatiu" ~i"timp" schimba constructiilesociale. De pilda, conceptia geocentrica a sistemului solar (ideea

136

ca pamintul este centrul sistemului solar) a cedat conceptiei helio­centrice (soarele este centrul sistemului solar), iar conceptul caatomul este cea mai mica unitate de materie a cedat intelegerii mairecente a particulelor subatomice. Chiar perceperile distantei s-auschlrtlbat dnd tehnologia a avansat de la ambarcatiunile actionatede pinze la cele actionate de turbine ~ide la avioane cu elice la celecu reactie ~ila nave cosmice. Conceptiile despre timp sint construitesocial (Zeruvabel, 1981). La urma urmei, ce este "natural" despreo "saptamina" sau 0 "ora"?

La un nivel mai intim, insa~i interactiunea sociala este 0 parte aprocesului prin care este creata ~i modelata realitatea sociala.Fiecare participant la 0 situatie are 0 definitie speciala a ei. Prininteractiunea sociala sint negociate aceste definitii care difera ~i se

ajunge la un acord despre natura realitatii sociale, dadi urmeazasa fie mentinuta interactiunea (ceea ce Goffman a nurnit ajungereala un consens operant) in imprejurarea re1evanta. Astfel, in compor-

. tamentul zilnic, indivizii construiesc ~i reconstruiesc realitatea incare functioneaza. Etnometodologii, trebuie reamintit, i~i concen­treaza atentia in mod continuu asupra acestui important processocial.

COMUNICAREA ~I INTERACTIUNEA~ ,SOCIALA

Comunicarea (vezi Cap. 3) este vehiculul pentru interactiuneasociala. Oamenii vorbesc unul cu altul, i~i zimbesc unul celuilalt,se ating unul pe altul. Interactiunea sociala trebuie sa fie negociataprintr-un procedeu, iar acest procedeu este comunicarea. Hartley~i Hartley (1961: 16) au scris:

Ar fi greu sa se exagereze importanta comunicarii in studiulproceselor sociale. Intrudt comunicarea este mijlocul princare 0 persoana 0 influenteaza pe alta ~i, la rindul ei, esteinfluentata de acea persoana, comunicarea este adevaratulagent al procesului social. Ea face posibila interactiunea[sublinierea adaugata].

137

Retelele socia Ie: structura,interactiunii sociale,

Interactiunea sociala organizata

lnteractiunea sociala nu are loc la intimplare. Cele mai multeschimbari se produc ca 0 consecinta a relatiilor existente intre indi­vizi. Aceste legaturi pot fi cuprinse in statutele pe care oamenii Ieocupa ~i in rolurile pe care Ie joaca (vezi Cap. 4). Direct relevanteste conceptullui Merton (1957: 368-384) desprepozi{ia rolului,ansamblul de relatii pe care 0 persoana Ie are ca urmare a unuistatut social pe care 11ocupa. De pilda, profesorul de ~coaIa ele­mentara este automat implicat intr-un ansamblu de relatii cu elevii,

cu parintii elevilor, cu profesorii colegi ~icu administratorii ~colii.Aceste relatii constituie 0 struetura a relatiilor sociale pe care per­soana 0 mo~tene~te automat cmd ajunge profesor de ~coala generala.Caracterele relatiilor pot varia de la un profesor la altul, dar toti pro­fesorii smt legati in acest ansamblu de relatii in virtutea ocupatiei lor.

lndivizii ocupa statute multiple (vezi Cap. 4) ~i astfel sint im­

plicati intr-un numar de pozitii ale rolului. Aceste pozitii ale rolului~ipozitti ale statutului deseori determina interactiunea sociala. Celmai adesea, indivizii au relatii cu rudele, cu colegii de munca (colegiide ~coala) ~i cu prietenii. De~i unele interactiuni se produc intim­pIator (de pilda, clnd cineva incepe 0 conversatie cu un coleg devacanta), cele mai multe se produc pe aceste canale organizate.

Retelele sociale,lnteractiunea sociala poate, de asemenea, duce la noi relatii so­

ciale. Tesatura de relatii sociale a unei persoane este numita refeasocialii. Retelele sociale sint compuse din relatii de diferite gradede intimitate ~ilegatura. Unele relatii sint relativ strinse ~iimportante

(e.g., prietenii); acestea au caracteristicile legaturilor principale.Altele pot fi secundare (e.g., cuno~tintele); acestea implica legaturitemporare ~i superficiale.

Tesatura relatiilor sociale Analiza retelei este 0 metoda,'" 'vadit sociologica de examinare a relatiilor sociale. Ea este bazata

138

pe ideea di modelele structurale ale relatiilor sint mai importantedecit caracteristicile personale ale indivizilor implicati. Anali~tiiretelei afirma ca pot da explicatii pentru evenimente care altfel nupot fi u~or intelese. De pilda, Granovetter (1973) a demonstrat cae~ec1l1unei anumite comunitati de a se organiza ~iapara impotrivaunui program de refacere urbana nedorit nu s-a datorat lipsei deinteres, apatie ~iincompetentil a membrilor sm. Mai degraba, afmnael, s-a datorat incapacitatii lor de a opri programul care i~i aveaoriginea m tipul special de retele existent in comunitate. Comunitateastudiata era formata dintr-un numar mic de rete Ie independente;existau putine verigi de comunicare intre ele. Astfel, organizarealarga a comunitatii a devenit grea, iar influenta pe care un asemeneaefort de intelegere l-ar fi putut avea nu era reala. Analiza retelei s-aconcentrat asupra structurii comunitatii care i-a impiedicat organi­zarea, in ciuda motivatiei'indivizilor din comunitate.

Caracteristicile retelelor Retelele au anumite caracteristicia caror examinare mare~t~ gradul de 1ntelegere al comportamentului

, social: densitatea, accesibilitatea ~i sfera.Densitatea se refera la procentajul de legaturi posibile care ar

putea fi create intre membrii retelei care smt efectiv stabiliti. Senti­mentul de "comunitate" al oamenilor deseori depinde de gradulincare sint implicati in retele dense. In astfel de retele, multi oamenisint "legati" de altii, au acela~i fel de relatie cu un numar dintrealtii ~isimt sprijinul pe care astfel de legaturi dense 11confera.

De asemenea, retelele pot fi descrise in raport cuaccesibilitatealor, care se refera la numarul de legaturi intre grupuri de doi indivizidintr-o retea. Cu dt este mai mare densitatea, cu atit mai mare esteaccesibilitatea, deoarece mtr-o retea de mare densitate sint mai multelegaturi pentru orice individ de~1tin retelele cu densitate mica. In­tr-un studiu din 1967, Milgram a aratat ca oamenii traiesc intr-olume mai mica ~imai densa dedt i~i dau, in general, seama. Subiec­tilor din Midwest Ii s-au dat nume ale oamenilor de pe Coasta deEst pe care ei nu ii cuno~teau. Sarcina subiectilor era sa aiM grijaca ace~ti oameni sa primeasca 0 bro~ura care Ie fusese data subiec­tilor. Ca sa realizeze aceasta, fiecare subiect urma sa trimita bro~ura,impreuna cu numele persoanei tinta, la cineva pe care 11cuno~teapersonal. Aceasta persoana, la rindul ei, urma sa trimita bro~ura ~inumele la cineva cunoscut ~i a~a mai departe pina dnd bro~uraajungea la cineva care cuno~tea persoana tinta. In medie au fost

139

necesare cinci pina la opt verigi ca sarcina sa fie indeplinW1. Acestingenios experiment a demonstrat clar ca exista retele nationale.Datorita lor, multi oameni pot sa ajunga unulla altul relativ u~or­de~i deseori ei nu i~i dau seama de asta.

De asemenea, este posibil sa caracterizam retelele in functie desfera lor, numarul de contacte directe pe care fiecare individ Ie arein cadrul unei anumite retele. Marimea este legata ~ide densitate.Cu cit 0 retea este mai dens a, cu atit e mai probabil ca orice individsa aibii 0 sfera relativ mai larga de legaturi. lndivizii cu 0 sferalarga sint deseori considerati importanti; ei au "relatiile".

Folosirea retelelor sociale Retelele sociale au fost folosite. 'in diverse tipuri de analize sociologice. Ele 11 ajuta pe analist saajunga la tesatura complicatelor relatii sociale care sint inima vietiisociale. 0 folosire dramatic a a analizei retelelor a implicat lamurireametodei complexe cu ajutorul careia indivizii umbla sa-~i gaseascao slujbii. In general, anali~tii retelelor au constatat ca relatiile rete­lelor sint de 0 deosebitii importantii in procesul de diutare a slujbelor.Studiile lor confirma observatiile ca "nu conteaza ce ~tii, ci pc cinecuno~ti".

Intr-o lucrare din 1973, Granovetter ~i-aconcentrat atentia asu­

pra puterii relatiilor in retele. Puterea unei relatii depinde de "canti­tatea de timp, de intensitatea efectiva, de intimitate (incredereamutuaHi) ~i de serviciile reciproce care caracterizeaza relatia"(p. 1361). Granovetter a demonstrat ca, contrar a~teptarilor, relatiileputernice nu sint necesarmente mai bune decit relatiile "slabe".Relatiile slabe dau oamenilor 0 mai mare libertate de actiune decitrelatiile puternice. Relatiile puternice creeaza presiuni sociale impor­tante asupra individului ~i de aceea sint mai restrictive. Chiar incomunitiiti, relatiile puternice in cadrul retelelor separate pot limitaintegrarea comunitatii ~imaresc fragmentarea.

Granovetter sustine ca retelele sint structuri sociale complexecare servesc ca veriga intre micro ~imacroniveluri de analiza. latacuvintele lui Granovetter (1973: 1360) :

Analiza proceselor din retelele interpersonale ofera cea maiutila punte micro-macro. Intr-un fel sau altul, interactiuneala scara mica ajunge transformata in modele la scara mare[e.g., difuziunea, mobilitatea sociaHi, organizarea politica ~i

140

coeziunea sociaHi] prin aceste retele, iar acestea, la rindullor, se intorc la grupuri mid.

Prezenla altora afecteaza comportamentul in mod diferit,daca ceilalli sint, pur ~i simplu, spectatori mai degraba dedtcoparticipanti in interacliunea sociala. in primul caz, deseoriace~tia pur ~i simplu accelereaza comportamentul existent. inal doilea, ei au un efect mai larg: eipermit 0 difuziune a respon­sabilitalii care poate duce la neacliune.

Aufost descrise patru perspective teoretice diferite asuprainteracliunii sociale. Interactiunea simbolica define~te inlelesulsitualiei sociale # pune de acord actiunile coparticipanlilor.Dramaturgia se ocupa cu punerea in scena a acliunii - creareacadrului sodal in care are loc interacliunea ~i organizareaimaginilor (prezentarea eului ~i distribulia alter) in timpulschimbului reciproc. Etnometodol.ogia are ca scop expunerearegulilor fundamentale ~i, deseori, a supoziliilor neformulatecare ghideaza interacfiunea sociala. Schimbul social se con­centreaza asupra analizei costlbeneficiul interacfiunii sociale;noi raminem doar in acele situafii in care beneficiile depa~esccosturile.

A fost discutata importanfa construcfiei sociale a realitafiiin cadrul careia are loc interacfiunea. Aceasta construcfie so­ciala include crearea culturii, incorporarea ei in realitateagenerala ~i invafarea, ~i acceptarea ace lei realitafi. Afost men­fionata comunicarea ca vehicul major pentru interacfiuneasociala.

Structura interacfiunii afost ultima problema in acest capi­tol. Pozifia rolului este un element important in organizareainteracfiunii sociale. Rezultatul acestei structuri este refeauasociala, fesatura relafiilor sociale. Refelele au densitate, aecesi­bilitate ~i sfera. Ele sint un instrument analWc din ce in cemai util in sociologie, indeosebi in unirea micro ~i macronive­lurilor analizei sociologice.

141

8DEVIANTA $1 CONTROLULSOCIAL

A cest capitol se concentreaza atft asupra deviantei sociale §ilegale, eft §i asupra diverselor explicatii pentrufiecare. Vorfi descrise tipurile §ifrecventa infracfiunilor, componentele siste­mului juridic penal §i vor fi evaluate implicatiile devianfei.

CE ESTE DEVIANTA,

Majoritatea oamenilor se conformeaza normelor societatii incea mai mare parte a timpului. Ei fac aceasta datorita procesuluide socializare prin care au trecut ~idatorita structurilor controluluisocial (e.g., legile, politia) din societate. Dar ce se petrece cu oameniicare nu se conformeaza? Ce Ie determina comportamentul ~icumar trebui sa reactioneze societatea fata de ei?

Definitia legala

Toate societatile condamna anumite comportamente. Gmorul,violul, incestul, tradarea de tara ~ifurtul slnt, in general, consideratereprobabile in majoritatea societiitilor. in societiitile industriale avan­sate, aceste actiuni sint prohibite prin coduri legale formale ~iexistiipedepse pentru cei care Ie cornit. Astfel de actiuni sint nurnite crime;adica sint considerate deviante din punct de vedere legal. Pe linga

142

aceste crime grave, multe societiiti considera ~ialte comportamenteviolari ale normelor legale; acestea indud actiuni cum sint incalcarealegilor de circulatie, tulburarea lini~tii, purtarea unei arme ascunse~i,mai recent, intrarea in datele unui calculator strain, modificareasau$tergerea acestor date.

Delincventa juvenila se refera la violarea normelor legale de catrecei care sint sub virsta la care legea trateaza oamenii ca adulti. Pelinga legile care definesc anumite acte drept crime, indiferent cineIe comite, exista altele care sint specific legate de virsta. "Starea deneascultare" ~i"chiulul de la ~coaUi"slnt printre comportameritelecare ii aduc pe tineri, nu pe adulti, in contact cu politia ~itribunalele.

Devianta criminala exista in toatii lumea, in ciuda faptului canormele legale specifice care definesc comportamentul inacceptabilpot varia de la 0 societate la alta. In Statele Unite, legea penala esteadoptata de diferitele'state, precum ~ide guvemul federal. Astfel,ceea ce poate fi 0 crima intr-un stat (de pilda, cumpararea uneiarme personale) poate sa nu fie consideratii crima in altu!. Ceea ceeste 'considerat deviantii in sensullegal variaza nu numai de la socie­tate la societate, ci ~ide la zona la zona in cadrul societiitilor indus­triale mari.

Definitiile sociale•

Crima este u~or de defmit ca 0 forma deviantii de comportament.Mai greu de definit sint acele forme de comportament care sint.considerate deviante din punct de vedere social, adica, cele carevioleaza normele sociale, dar nu codullegal. Sa dam doua exemple:pina recent, purtarea cerceilor era considerata nepotrivita pentrubarbati. In anii ~aizeci ~i~aptezeci, multi tineri au renuntat la aceastiiconventie ~i, in mod sfidator, purtau parullung, iar tineretul, ingeneral, se imbraca evident mai neglijent (deseori blugi vechi ~itricouri) decit era considerat corespunzator. In contextul epocii,astfel de comportamente erau considerate deviante din punct devedere social; ele nu se conformau normelor generale ale socieffitii,dar nu erau 0 amenintare suficienta pentrv ordinea sociala incit safie definite drept criminale.

143

Explicatia deviantei

Explicatiile de ce oamenii se angajeaza in acte deviante s-ausituat de la cele biologice ~ipsihologice pina la cele mai sociologice.Aceste explicatii diferite i~i au originea in diverse ipoteze nu numaireferitoare la cauzele comportamentului uman, ci ~i la modul incare comportamentul deviant ar putea fi schimbat. De aceea, acesteperspective diferite vor fi discutate separat.

Explicatiile biologice §i psihologiceIntr-o vreme, cauzele comportamentului deviant erau conside­

rate a fi forte supranaturale. Oamenii actionau in moduri irationale,pentru ca erau posedati de "diavol" sau de "spirite rele". In secolulal XIX-lea, aceasta explicatie cedeaza treptat unei abordari conside­rate mai ,,~tiintifica",bazata pe cunoa~tereabiologiei din acea vreme.

Cea mai importanta explicatie de acest tip, de~i nu prima, afost sustinuta de Cesare Lombroso (1876: 77), un doctor care a lu­crat in inchisorile italiene. El a supus detinutii la diferite masuratorifizice ~ia constatat ca ace~tia aveau trasaturi fizice distincte: frunteaingusta, maxilar ie~it in afara, pometi proeminenti, urechi mari ~ilabartate ~imult par pe corp. Lombroso credea, dintr-o perspectivaevolutionista, ca criminalii sint "atarici", ca sint subdezvoltati dinpunct de vedere biologic. Lucrarea lui Lombroso avea multe puncteslabe. Intreprinzind 0 cercetare conceputa cu mai multa grija,Charles Goring (1913), un psihiatru britanic, a consta~at ca trasatu­rile pe care Lombroso le-a atribuit criminalilor erau prezente ~i lanecriminali. Goring a afirmat ca nu exista diferente fizice esentialeintre criminali ~inecriminali.

Cu toate acestea, ideea ca criminalii constituie un tip fizic dis­tinct a continuat sa aiba adepti. In 1949, Sheldon a afirmat ca"tipul anatomic" are legatura cu criminalitatea. El a descris crimina­lul ca fiind, probabil, unmezomorf(musculos ~iatletic) mai degrabadecit un ectomorf(inalt, slab ~i fragil) sau un endomorf(scund ~igras). Principiile generale ale pozitiei lui Sheldon au fost sustinutede cercetarile sotilor Glueck (1950), de~i ei au afirmat ca tipulanatomic nu este 0 cauza directa a criminalitatii. Dupa parerea lor,mezomorfii au un tip de personalitate (insensibili fata de altii ~iar

144

putea sa reactioneze la frustrare cu comportament agresiv) carei-ar putea impinge la acte criminale. Astfel, ei au conchis ca relatiaintre caracteristicile fizice ~icriminalitate este una indirecta.

Recent, unii cercetatori au afrrmat despre comportamentul crimi­nalviolent ca poate aparea dnd 0 persoana are un model cromozo­mial care contine un cromozom masculin (XYY). S-a constatat dimodelul XYY este mai raspindit printre barbatii criminali dedtprintre barbatii din populatia generala. Dar numarul de subiectistudiati a fost prea mic pentru a stabili, cu un grad de certitudine,o legatura intre prezenta unui cromozom masculin suplimentar ~icomportamentul criminal. Recent, Wilson ~iHerrnstein (1895) auajuns la concluzia ca factorii biologici au un efect neglijabil asupracomportamentului criminal ~ica mediul social joadi un rol impor­tant in promovarea sau inhibarea oricarei influente pe care caracte­risticile biologice 0 pot avea asupra unui astfel de comportament.

Explicatiile sociologice. Teoriile despremicroniveluri

Asocierea diferentiala Ideea cheie in spatele teoriei asocieriidtferentiale (Sutherland, 1940) este ca criminalitatea este invatatain cursul socializarii. Prin interactiune cu "cei importanti", indiviziii~i dezvolta tipuri de idei, atitudini ~ivalori care ii fac mai mult saumai putin dispu~i sa se conformeze normelor sociale. Daca oameniise angajeaza sau nu in acte criminale depinde in mare masura denatura influentei ~i de timpul pe care 11petrec cu aceia care sustin~imodeleaza comportamentul deviant.

In teoria asocierii diferentiale, criminalitatea este un rezultatobi~nuit al prezentei unei subculturi deviante prin care oameniiinvata norme ~i comportamente ce ii imping la acte antisociale.Aceasta explicatie este 0 folosire simpla a teoriei invatarii in contex­tul socializarii. Ceea ce deosebe~te criminalul de necriminalnueste procesul de socializare, ci continutullui; ce este invatat, nucum este invatat. Toti oamenii pot invata valori ~i norme care arputea fi numite antisociale; ceea ce conteaza este frecventa contac­tului cu aceste valori ~i norme, pre cum ~i intensitatea lor. Un altfactor este virsta. Tinerii au putina experienta cu care sa evaluezesau sa puna in context aceste idei ~i comportamente. Ei sint mai

145

('Ui\I,/\ Ii> INTRODUCERE iN SOClOLOOIE

vulnerabili la toate felurile de influenta, inclusiv la cele care duc lacomportament delincvent.

Aceasta teorie a fost folosita ~ipentru a explica persistenta cri­minalitatii in comunitati speciale sau in mahalale (Shaw ~iMckay,1942). 0 data ce subculturile deviante se dezvolta, valorile lor,atitudinile, normele, tehnicile ~icomportamentele devin accesibilealtora din comunitate, prin faptul ca sint modelati de criminali.Mai mult, aceste valori ~icomportamente sint transmise generatiilorviitoare prin socializare.

In felul acesta, comunitatile speciale devin pepiniere pentru com­portamentul criminal generatie dupa generatie.

De~i ideea despre comportamentul criminal care este invatat caorice forma de comportament a ci~tigat 0 larga acceptare, teoriaasocierii diferentiale a fost considerata incompleta. Aceasta teorienu rezolva nicaieri problema de ce anumite activitati sint definitecriminale. Orice teorie cuprinzatoare trebuie sa rezolve ~iaceastaproblema.

Teoria controlului Walter Reckless ~icolegii sai (1956) s-auconcentrat asupra problemei de ce, chiar in zonele cu criminalitateridicata, unii tineri nu ajung delincventi. Ei sustin ca dezvoltareaunei imagini "bune" despre sine a unei persoane serve~te ca sa-l"izoleze" de subcultura delincventa inconjuratoare.

Cel mai general punct de vedere al teoriei controlului se referala comportamentul criminal ce rezulta din lipsa unui control intern,efectuat de individ, ~idin lipsa unui control extern, efectiv ~iadecvat,efectuat de societate. Ideea centrala este ca ceea ce trebuie explicatnu este deviatia, ci "conformlsmul". Conformlsmul rezulta din me­canismele de control intern ~iextern. Oar ce sint aceste mecanismede control social?

Construind pe teoria lui Durkheim, teoreticienii controlului aflf­ma ca integrarea comunitatii ~i legaturile sociale puternice ii facpe oameni sa accepte normele ~i valorile comunitatii lor ~i sa seconformeze acestora. Hirschi (1969) a avansat ideea ca legaturilesociale puternice au patru caracteristici definitorii.

Ata$amentul implica legaturi puternice cu anumiti indivizi dincomunitate. Relatii cu alti oameni importanti ii determina pe indivizisa ia in considerare sentimentele ~i preocuparile acestora, tacin­du-i, dupa toate probabilitatile, sa acponeze in moduri ,,responsabile".

146

Angajamentul, sa",!investitia oamenilor in societate, Ie temperea­za comportamentul. In anii '60, un strigat mobilizator al celor caresustineau schimbarea sociala era ,,nu aveti incrcdere in nimeni pestetreizej::ide ani". Ideea fundamentala a acestui slogan era ca oameniipeste virsta de treizeci de ani puteau avea familii, slujbe cu normaintreaga, ceea ce ii tacea sa aiM un interes fata de sistemul existent~i, astfel, era mai putin probabil ca ei sa doreasca sa-l schimbe.Era mai probabil ca ei sa se conformeze valorilor ~inormelor socialeexistente decit oamenii mai tineri.

Implicarea in activitati nedeviante ~icu oameni nedevianti, afir­ma Hirschi, lasa mai putin timp pentru comportament delincvent.

Sistemele de credinta imparta~ite leaga laolalta membrii comu­nitatii ~i Ie intare~te rezistenta la actiuni deviante.

De~i teoria controlului este un supliment folositor pentru teoriaasocierii diferentiale, prin faptul ca pune accentul pe importantacontrolu~ui intern ~i a integrarii sociale a comunitatii, el este, deasemenea, incomplet. Teoria controlului, de pilda, pare incapabilasa explice crima gulerelor albe, activitatile criminale (e.g., delapi­dare) comise de oameni cu statut superior ~i,aparent, ,,respectabili",care sint bine integrati in comunitatile lor. De asemenea, aceastateorie nu ajuta la explicarea comportamentului celor integrati insubculturi deviante, in care legaturile sociale puternice ~inormelesociale nu sint privite favorabil de societatea mai mare.

Astfel, problema nu este numai integrarea in comunitate, ci ~inatura sistemului de credinte al acestei comunitati. Legaturile puter­nice ale comunitatii in cadrul unei subculturi deviante pot contribuila comportamentul deviant. Teoria controlului nu rezolva problemade ce oamenii se angajeaza intr-o forma de dcvianta ~inu in alta. Infinal, lipsa de integrare a indivizilor in comunitatea lor poate ficauza sau efectul comportamentului lor deviant. Pe scurt, teoriacontrolului joaca un rol in explicarea deviantei, dar nu poate sa sementina singura.

Explicatiile sociologice: teoriile despremacroniveluri

Tensiunea structurala Unele explicatii ale deviantei se con­centreaza asupra fortelor sociale mari. 0 astfel de teorie pune ac-

147

centul pe conceptul de anomie allui Durkheim, care se refera la 0situatie in care normele tipice care ghideaza comportamentul numai sint adecvate sau eficiente. Efectul anomiei consta in reducerea

capacitatii societatii de a structura un comportament adecvat. Peaceasta baza, Merton (1938) sustine ca devianta se na~te dintr-otensiune structurala, care rezulta din lipsa unei relatii clare intrescopurilesustinute cultural ~imijloaceleoferite de societatepentruatingerea acelor scopuri. Efectul acestei nepotriviri este ca, de~i in­divizii afla, prin procesul de socializare, ce a~teapta societatea dela ei (scopurile), deseori ei sint incapabili sa atinga acele scopuri,din cauza lipsei de mijloace adecvate. De pilda, in Statele Unite,oamenii a~teapta sa aiM succese pe plan profesional ~i financiar.Dar nu toti oamenii pot avea "succes" in ace~ti termeni. E maiputin probabil cu unii indivizi tara mijloace de a ajunge la 0 educatiesuperioara sau la 0 instruire specializata sa aiM "succes". Aceastasituatie duce la un sentiment de anomie.

Merton define~te patru tipuri de adaptare devianta. Inovatia,dnd 0 persoana accepta scopurile culturale standard, dar nu ac­cepta mijloace1e, sanctionate social, de atingere a acestor scopuri(e.g., persoana care folose~te "informatii de la 0 persoana care areacces la informatii confidentiale", pentru a face afaceri cu actiuni~i obligatiuni). Ritualismul se refera la situatii in care persoanelecare nu accepta sau par sa nu inteleaga scopul cultural totu~i actio­neaza in moduri aprobate de societate (e.g., birocratul stereotipiccare este mai atent la a se asigura ca toate formulare1e sint comple­tate dedt la atingerea scopului acestor formulare). Marginalizareadescrie situatia persoanei care a abandonat atit scopurile, dt ~i

mijloacele aprobate cultural (e.g., vagabondul, cel care parase~tesocietatea). In final, rebeliunea este un mod de adaptare prin carepersoana nu reu~e~te sa accepte scopurile ~i mijloacele aprobatecultural ~i Ie inlocuie~te cu alte scopuri ~imijloace (e.g., revolutio­narul sau cel care protesteaza pentru drepturi civile).

Potrivit teoriei tensiunii culturale, sursa dificuItatii este in struc­tura sociala ~iin cultura, nu in individ. Astfel, este deosebit de utilsa se explice devianta in e1asa de jos (vezi Cap. 9), in care cailepentru succes, acceptabile social, sint mai putin accesibile. De ase­menea, teoria tensiunii structurale explica mai eficient comporta­

mentele deviante ~pecifice (e.g., cei care se implica in furt) dedt

148

devianta, in general. Totu~i, este mai putin folositor sa intelegi de~vianta sociala necriminala sau crima "gulerelor albe".

Capitalismul §i teoria conflictului Radacinile teoriei con­

flictjJlui i~i au originea in conceptia marxista ca orinduirea capita­lista, un sistem economic caracterizat mai degraM prin proprietateaprivata dedt prin proprietatea statului asupra mijloacelor de produc­tie, a repartitiei ~ia schimbului de bogatii, este sursa criminalitatii.Intrudt controlul asupra resurselor necesare nu este repartizat inmod egal, capitalismul ii face pc oameni sa se angajeze in compor­tament criminal, fie ca sa obtina ceea ce ei cred ca ar trebui sa aiM(muncitorul "exploatat"), fie sa pastreze sau sa dezvolte ceea ce audobindit (capitalistul). Acest conflict i~i are originea direct in com­petitivitatea inerenta capitalismului, cu accentul sau pe profit, ~iinincapacitatea muncitorilor de a realiza venitul necesar, ca sa sementina cel putin la un nivel minimal de existenta.

Quinney (1974; 1980) afirma ca proprietarii mijloacelor de pro­ductie, capitali~tii, controleaza sistemullegal; ei definesc ca fiindcrima orice fapta ce le-ar ameninta privilegiile ~iproprietatile pecare Ie-au acumulat prin capitalism. Din aceasta perspectiva, chiaracele crime care par neinsemnate (e.g., jocurile de noroc, bautura,angajarea in legaturi sexuale ilicite) sint considerate ca amenintavalorile muncii intense ~i sobrietatea pe care se bazeaza structuracapitalista.

In mod similar, Spitzer (1980) evidentiaza cum autoritatea ca­pitali~tilor asupra aparatului legal Ie permite sa-l foloseasca la con­trolarea celor care ameninta functionarea capitalismului. De pilda,el afirma ca, intrudt cei care furl! ameninta proprietatea celor bo­gati, acest comportament ar putea fi definit criminal. Mai mult, elpropune ca proprietarii, capitali~tii, sa joace ~i un rol cheie in a-idefini devianti din punct de vedere social pe cei care nu vor saefectueze munca necesara pentru a face sa functioneze ma~inariacapitalista sau pe cei care nu arata respectul cuvenit fata de autori­tate, 0 cerinta importanta in organizatiile ierarhice capitaliste. Pede alta parte, cei al caror comportament sprijina sau ilustreazamodul de viata capitalist (e.g., individuali~tii neinduplecati, implicatiinjocuri sportive competitive) sint prezentati ca modele in contrastcu deviantii.

149

Teoria conflictului aplicata deviantei sugereaza modalitati princare structura economic a a societatii influenteaza sfera politica,indeosebi in definirea anumitor acte ca fiind criminale sau deviante.

La fel ca teoria tensiunii structurale, ea localizeaza sursa compor­tamentului deviant in cadrul structurii sociale ~inu in individ.

Totu~i, ~i ea are anumite limite. Teoria conflictului presupuneca bogatii sint atotputemici; ca ei sint liberi sa defmeasca orice vorca fiind criminal sau deviant. Aceasta teorie ignora consumatorulsau legile pentru protejarea muncitorilor, care restring libertateade actiune a capitali~tilor.

De asemenea, clasa "capitalista" nu este intru totul de acord inprivinta intereselor sale ~ia modurilor de a Ie apara. Daca aceastaafirmatie nu ar fi adevarata, nu ar exista legi impotriva trusturilorcare impiedica anumite companii sa controleze evenimentele dupabunullor plac.

o aim problema cu teoria conflictului este ca ea ignora deviantain societatile in care nu exista 0 inegalitate importanta. Crima ~idevianta exista chiar ~i in tarile socialiste, care au redus in moddrastic inegalitatile printre membrii lor.

La feI ca ceIelalte teorii despre cauzele criminalitatii, perspectivaconflictului ne imbogate~te cuno~tintele despre devianta, dar nu neofera 0 explicatie completa.

Teoria reactiei sociale sau de marcaj Una dintre celemai populare explicatii ale deviantei este, in zilele noastre, teoriareacliei sociale sau de marcaj, care considera devianta ca fiind inca­pacitatea de a clasifica anumite actiuni ca potrivite sau nepotrivite.De~i asemanatoare cu teoria conflictului in privinta deviantei, aceas­ta se bazeaza mai putin pe sfera economica decit pe puterea indivi­zilor sau a grupurilor pentru a eticheta comportamentul.

Argumentul principal prezentat de teoreticienii reactiei sociale(e.g., Lemert, 1951; Erikson, 1962; Becker, 1963) este ca nici uncomportament nu este inerent sau in mod automat deviant. Deviantarec1ama 0 definitie. Diverse societati (~ideverse grupuri din cadrulunei societati) eticheteaza diferite acte ca fiind deviante. In StateleUnite, de pilda, daca 0 persoana umbla pe strada in haine zdrenta­roase ~iindruga vorbe despre slava lui Dumnezeu, va fi, probabil,ridi~ulizat, trimis la inchisoare sau intr-o institutie pentru boli psihi­ceo In alte societati, acela~i act ar putea inspira respect datoritanaturii sale religioase.

150

Deopotriva important pentru aceasta teorie este ca, de~i din cindin cind toti oamenii se angajeaza in acte care sint definite de socie·tatea lor (sau grupul) ca fiind deviante, aceste acte deviante nu sint

'totdeauna observate sau, daca sint observate, ele sint consideratecomportamente gre~ite temporare. Aceasta este numita devianlaprimara. Ceea ce este important pentru teoria etichetarii nu esteactul insu~i, ci devianla secundara, etichetarea publica ca deviant~i, ca urmare, acceptarea identitatii deviante de catre persoana carea comis actul. Aceasta acceptare poate fi considerata ca unstigmat,un mod negativ de a vedea lucrurile, care schimba in mod substantialcon~tiinta de sine a unei persoane ~i0 duce la 0 "cariera devianta"(Goffman, 1963). Un act de deviantl'i secundara poate, de asemenea,duce la 0 etichetare retrospectiva a identitatii trecute a unei persoa­ne, pentru a-I face sa se conformeze identimtii prezente.

Teoria reactiei sociale a fost folosita pentru a explica atit crimi­nalitatea, cit ~idevianta sociala. Problema identitatii este esentiala

pentru p~rspectiva reactiei sociale, care are radacini in teoria inter­actiunii simbolice. Actul deviant e mai putin important decit faptulde a fi etichetat deviant. La rindul ei, acea eticheta afecteaza senti­mentUl de identitate al persoanei, care poateduce la alte acte de­viante.

Teoria reacpei sociale leaga modurile micro ~imacro de abordarea deviantei. Defmitiile deviantei rezida in definitiile culturale (macro).Dar aplicatiile acestor definitii au loc prin interactiunea personalacu altii ~ijoaca un rol semnificativ in identitatea individuala (micro).Aceasta teorie este utila in prezentarea deviantei ca un proces so­cial mai degraba decit un proces moral- uncle persoane au putereade a impune altora punctele de vedere asupra comportamentuluicuvenit. De asemenea, ea constituie 0 modalitate utila de a privicomportamentele definite ca violari atit ale normelor legale, cit ~iale celorsociale.

Teoria reactiei sociale are citeva limitari. Cercetarea aram ca uniicriminali se angajeaza in practici criminale (e.g., furturi din ma­gazine) chiar daca nu sint prin~i ~iniciodata expu~i unci identitatibazate pc devianta secundara (Gove, 1980). Pentru unii, faptul deafi etichetat deviant este un stimulent putemic de a-~i schimba maidegraba comportamentul decit de a-I continua. In final, exista oa­meni in inchisori (e.g., violatori, uciga~i platiti) ~i in diverse tipuri

151

de institutii pentru boli psihice, deoarece comportamentullor esteo amenintare pentru ei In~i~isau pentru altii ~inu pe.ntru di actiunilelor au fost arbitrar definite, de cei care au autoritate, ca fiind gre~ite.

Crima

Crimele slnt violari ale codurilor legale. Unele slnt mai gravededt altele. Unele actiuni, definite ca crime Intr-o societate, pot sanu fie definite ca ata~e In alta societate. In Statele Unite, ceea ceeste considerat comportament criminal ar putea varia de la stat lastat. Totu~i, este posibila 0 clasificare a crime lor dupa metode carepermit analiza crimei In diverse locuri ~ila momente diferite.

Tipuri de infractiuni

Slnt multe modalitati de a clasifica comportamentul criminal.De pilda, Biroul Federal de Investigatii (FBI) folose~te un index alcrimelor, pentru a examina frecventa ~i repartitia crimelor grave,In publicatia sa anuala Uniform Crime Reports for the UnitedStates. Cele ~apte categorii de crime din index slnt: omorul, violul,atacul cu violenta fizica, tllharia, efractia, hotia ~i furtul de auto­mobile. Evident, un numar important de crime (e.g., detinerea dedrof:,'Uri,manipularea actiunilor) nu apar In rapoartele FBI-ului.Drept urmare, sociologii au tendinta de a folosi 0 schema careurmare~te sa descrie In mod teoretic diferitele tipuri de crime.

Crime impotriva persoanei {crime cu violenta) Acesteaslnt crimele care implica violenta sau amenintarea cu violenta apersoanelor. Ele slnt crimele care contribuie la nelini~tea crescindadin societatea americana, sentimentul multora ca nu slnt In sigurantape strazi sau In propriul camino

Crimele violente includ: omuciderea ("uciderea intentionata aunei fiinte umane de catre 0 alta"), atac cu violen/a exagerata("un atac ilegal asupra unei persoane, de catre alta persoana, cu scopulde a-i provoca vatamari corporale grave"), viol cufor/a~i tflharia.

Crime impotriva proprietalii Unele crime implidi luarea aceva de valoare care apartine altcuiva. Aceste crime includ: ho/ia~ifurtul ("luarea ilegala, purtarea, conducerea sau transportul cu

152

un vehicul a unor bunuri apartinlnd altor persoane"),fitrtul deautomobile; ejrac/ia("intrarea ilegaHiIntr-o cHidirepentru a comiteo crima") ~iincendierea premeditata ("orice ardere voitii sau preme­ditat~ a proprieUitii personale sau a altuia").

Crime fara victime Unele crime slnt acte care nu au victime

evidente, nu depune nimeni 0 pllngere ca ar fi victima unui furt saual unui atac violent. Crimele tara victime evidente includ:jocurilede noroc, be/ia fn public, prostitufia,folosirea ilegala de droguri,homosexualitatea fntre adul/i care consimt ~i adulterul. Nu toateacestea slnt crime pretutindeni; de pilda,jocurile de noroc slnt legaleIn Las Vegas ~iIn Atlantic City.

Crime comise de corporatii ~i de gulerele albe LaInceput, crimele comise de gulerele albe erau definite ca violari alelegii de catre indivizi din clasa de mijloc ~i din patura de sus a so­cietatii In contextul profesiunilor lor. Unele dintre aceste crime arputea fi clasificate ca "infractiuni Impotriva proprietatii" (e.g., dela­pidarea ~ifrauda), dar legatura lor stdnsa cu activitatile muncii defiecare zi ale criminalului pare sa permita separarea lor. Acestecrime includ ~ipublicarea de reclame false, manipularea acfiunilor~i obliga/iunilor,fixarea pre/urilor, fn~elarea la pre/, acfiuni anti­competitive pentru aforma monopoluri, poluarea mediului ~ivfn­zarea clandestina a alimentelor daunatoare sau a drogurilor. Acesteactivitati au Inceput sa fie considerate crime earn In a doua parte asecolului al XIX-lea; Inainte de aceasta data, cele mai multe cor­poratii (~i indivizi) s-au ocupat de interesele ~iafacerile lor Intr-unmod relativ lipsit de restrictii.

Statistica criminalitatii,Acumularea statistica de informatii despre criminalitate a fost

foarte utila pentru clarificarea caracteristicilor criminalilor. De ase­menea, ea a permis criminologilor examinarea tipurilor ~ia frecven­tei actelor criminale In decursul timpului ~iIn diverse locuri.

Caracteristicile criminalilor Este surprinzator de dificil saidentifici tipurile de persoane care comit crime. Multe crime ramlnnelnregistrate, deseori pentru ca victimele nu slnt identificate saunu figureaza In rapoartele birocratiei. De fapt, Departamentul deJustitie al Statelor Unite estimeaza ca ar putea fi de treiorimai.

153

multe crime dedt se raporteaza. Majoritatea statisticilorprivitoarela criminali se refera la cei care au fost prin~i, iar in unele cazuridoar la cei care au fost condamnati. Pe scurt, datele asupra crimi­nalilor sint de a~a natura, inch caracterizarile tipurilor de oamenicare comit crime trebuie sa fie experimentale.

Virsta este asociata cu crima. Criminalii sint relativ tineri; ceimai multi sint adolescenti sau putin trecuti de douazeci de ani.Acest grup de virsta explica mai mult de patruzeci de procente dincrimele violente ~iaproximativ jumatate din toate crirnele impotrivaproprietatii. Pe de alta parte, este mai probabil ca crimele gulereloralbe sa fie comise de cei care sint considerabil mai in virsta.

Genu/ este, de asemenea, asociat cu crima. Dupa toate probabi­litatile, barbatii comit crime impotriva proprietatii de aproximativpatru ori mai mult dedt femeile ~i cam de noua ori mai multecrime violente. Aceasta diferenta intre ratele crimelor este datoratamai multor factori. Unele crime sint legate automat de gen; violuleste esentialmente 0 crima masculina, iar prostitutia 0 crima femi­nina. De asemenea, agentii care aplica legea deseori sint mai ~ova­ielnici in a eticheta femeile drept criminale dedt a eticheta barbatii.Pe masura ce drepturile femeilor ~iale barbatilor devin egale, s-arputea ca diferenta in ratele crimelor lor sa scada (Adler ~i Adler,1979).

C/asa socia/a joadi un rol in crima. 0 mai mare parte dintrecriminali sint din clasa de jos dedt din cea mijlocie ~i cea de sus.Totu~i, victimele crimelor de asemenea provin dispropoqionat dinclasa de jos. Mai mult, probabilitatea de a fi arestati ~i condamnatie mai mare pentru oamenii din clasa de jos dedt pentru cei din alteclase sociale. Clasa sociala este, de asemenea, un factor In diferiteletipuri de crime comise. Probabilitatea de a comite crime de "strada"(e.g., tiharii, atac la persoane) este mai mare pentru criminalii dinclasa de jos. Pe de aha parte, crimele gulerelor albe slnt mai frec­vente printre cei din clasele de mijloc ~ide sus.

Rasa este implicata in crima intr-un mod cople~itor. Americanii

africapi sint mult mai frecvent arestati dedt propoqia lor din popu­latie. In 1986, dnd ace~tia constituiau 12% din populatie, ei formaucam 28% din arestari pentru crime grave, 33% pentru crime impo­triva proprietatii ~i45% pentru crime impotriva persoanei (BiroulFederal de Investigatii al Statelor Unite, 1987). Totu~i, majoritateacriminalilor slnt albi. De asemenea, exista 0 re1atieintre clasa sociala

154

~i rasa care afecteaza rata criminalitatii. Americanii africani sintmai frecvent arestati dedt sint albii. De asemenea, probabilitateade a comite crime ale gulere10r albe este mai mica pentru americaniidfri£ani dedt pentru albi. Totu~i, aceste statistici care sint folositein analizele statistice ale delincventei nu sint exprimate factorial inrapoarte FBI-ului.

Varietatea lji frecventa crimei Datele asupra frecventeiformelor majore de comportament criminal se bazeaza pe crimeleraportate; totu~i, cum s-a afirmat mai sus, multe crime ramln nera­portate. De asemenea, intrudt aceste date se bazeaza pe categoriilefolosite in Uniform Crime Reports ale FBI-ului, adica pe indexulcrimelor, exista informatii insuficiente referitoare la ratele nationaleale crimelor gulerelor albe ~i ale celor tara victime ..

Crimele impotriva proprietatii se produc de aproape zece orimai des dedt crimele impotriva oamenilor. Printre crimele impotrivaproprietatii, hotia-furtul este cel mai inregistrat act, urmata de efrac­tii ~i apoi de furturile de automobile. Atacul cu violenta fizica ~itllharia sint actele violente comise cel mai frecvent, urmate de violulcu foqa ~i omuciderea (vezi Tabelu18.1.).

TabeluI8.1.

Frecventa diferitelor tipuri de crime, 1985

Tipul de crima (Indexul FBI) Numarul raportatCrime impotriva persoanei Omueidere ~i omucidere din neglijenta

18980Viol

87340

Atae eu violenta fiziea

725250T'ilharie

497870Total

1327440

Crime impotriva proprietlifii Efraetie

3073300

Hotie-furt

6926400Furt de vehieule eu motor

1102900

Total"0

11102600

Sursa: Biroul Federal de Investigatic al Statelor Unite, Uniform Reports for the

United States, 1985, Washington, D.C.: U.S.G.P.O., 1986, Tabell, p. 41.

155

••••• _1111111 • __ ""C ·c·····

In ultimii zece ani este evidenta cre~terea criminalitafii, aut acrimelor impotriva proprietatii, cit ~ia crimelor violente. Ce a dusla aceasta cre~tere? In parte, ea se datoreaza efectelor drogurilor ~ifacilitarii accesului la arme. 0 situatie economica ce se inrautate~te,o cre~tere a ratei celor tara locuinta ~iacceptarea crescinda a ima­ginilor violente in mass-media de asemenea joaca un rolin ratacrescinda a criminalitatii. Climatul social din tara influenteaza nu­miirul de crime, la fel cum influenteaza pozitia geografica.

Crimele sint mai frecvente in regiunile metropolitane decit inregiunile rurale, in cele suburbane ~iin cele urbane mai mici. De~idensitatea populatiei din regiunile metropolitane a contribuit laaceasUi deosebire, chiar rata criminalitatii, care ia in calcul popu­latia, demonstreazii acela~i efect. Bogiitia este concentrata in regiu­nile metropolitane, tacindu-Ie tinte atragatoare de comportamentcriminal; de asemenea, aceste zone au concentrari mai mari detineri ~ide consumatori de droguri,.pentru care probabilitatea de acomite crime este mare. De asemenea, anonimatul metropolei sla­

be~te tipurile de control social care servesc la reducerea criminalitatiiin comunitati bine inchegate.

Crimele difera intre societafi, pre cum ~iin cadml unei societati.Statele Unite au cea mai ridicatii rata a criminalitatii printre socie­tatile industQalizate ale lumii. Au fost sugerati citiva factori ca ex­plicatii. Printre factorii cunoscuti se numiira: accentul pe succesulindividual, rata ridicata a mobilitatii sociale ~igeografice (care re­duce controlul social), ~imarile deosebiri de bogatie.

Sistemul juridic penal

Exista multe elemente ale societatii care au roluri in identificarea~i combaterea crimelor. Luate laolaWi, acestea formeaza sistemuljuridic penal.

Politia Punctul initial de contact al individului cu sistemulju­ridic penal este in mod tipicpolifia, agentia sociala insarcinata cumentinerea ordinii pub lice prin aplicarea legii ~iactionarea pentruprevenirea crimelor. Politia trebuie sa fie selectivii in activitatea ei.In unele comunitati, politia poate pune accentul pe descurajare,precum ~ipe aplicarea legii; in altele, numarul de crime 0 cople~e~te~i nu este posibila decit aplicarea legii. Chiar ~i atunci, deseori

156

politia se concentreaza doar asupra celor mai grave crime. In plus,consideratiile economice ~isociale influenteaza modul in care politiai~i indepline~te rolul cu care este mandatata.

Tribunalele Cd arestati sint adu~i in contact cu un altelemental sistemului juridic penal, tribunalele. Aid, cei acuzati de crimeintra intr-un sistem adversarial, in care avocatii apararii ~i cei aiguvernului (acuzarea) se lupta ca sa-~i stabileasca legitimitateapozitiei in privinta vinovatiei sau nevinovatiei acuzatului. Din ce ince mai mult, din cauza marelui volum de cazuri, procesul duce la.negocierea pedepsei, 0 negociere pentru a reduce nivelul acuzatieiinfractionale, in schimbul unei recunoa~teri a vinovatiei pentru 0acuzatie mai u~oara.

Pentru multi, negocieiea pedepsei submineaza filozofia de bazaa justitiei americane a presupusului nevinovat pina la dovedireavinovatiei. Totu~i, cantitatea impresionanta de munca a tribunaleloreste, in general, considerata 0 justificare adecvata pehtru negociereapedepsei.

Punerea in libertate sub supraveghere Persoanele con­damnate pentru 0 crima nu merg in mod necesar la inchisoare. 0alternativa estepunerea in libertate sub supraveghere, in care persoa­nele ramin "libere", dar sint supuse unui numar de restrictii pentruo peiioada de timp definita. De obicei, ele nu au voie sa ia legaturacu criminali cunoscuti sau sa posede arme; ele trebuitl sa ramina inlocalitate ~i sa demonstreze responsabilitate printr-o munca aduca­toare de ci~tig. Persoanele care beneficiaza de un asemenea regimse prezinta periodic la un supraveghetor, un agent al tribunalului,pentru a garanta respectarea conditiilor de eliberare. De pilda, ceipu~i in libertate sub supraveghere pot purta dispozitive electronice(deseori sub forma unei briitari) pentru a Ie semnaliza locul undese gasesc.

Punerea in libertate sub supraveghere, pentru cei implicati incrime mai putin grave ~ipen!ru cei care exista 0 mai mica probabi­litate de a mai fi implicati intr-un comportament criminal este 0alternativa la inchisoare.' In prezent, din cauza supraaglomediriiinchisorilor, aceasta alternativa este folosita mai frecvent.

Institutiile corectionale 0 persoana condamnata pentru 0crima ~inelasata in libertate sub supraveghere'este dusa intr-o in­stitutie corectionala. Exista diverse forme de institutii corectionale,

157

inclusiv inchisorile pentru cei care a~teapta procesul ~iinchisorilede maxima securitate pentru cei condamnati pentru violente grave.Institutiile corectionale indeplinesc functii multe ~ivariate.

incarcerarea consta in arestarea sau tinerea sub cheie a crimi­

nalilor. lncarcerarea este folosita atit pen~ pedepsirea infractorului,

cit ~ipentru protejarea societa!ii. Totu~i, inchisorile sint notorii pen­tru crime Ie care au loc in ele. In inchisori au loc abuzuri de droguri,jafuri, atacuri cu violenta fizica, violuri homosexuale ~iomoruri.

Pedeapsa este 0 aIta functie punitiva a incarcerarii. Cei maimulti oameni crcd ca criminalii artrebui pedepsiti pentru comporta­mentullor. Razbunarea pentru raradelegi este considerata ca 0 resta­bilire a unui echilibru moral pentru prejudiciile suferite de victime.

Descurajarea, ideea ca pedeapsa previne crima, este 0 altarati­une pentru intemnitare. Totu~i, dupa cite se pare, intemnitarea nuserve~te ca un factor de descurajare pentru criminalii condamnati.Cercetari considerabile au aratat ca aproximativ doua treimi pinala trei sferturi din toti detinutii eliberati ajung recidivi~ti in decursde patru ani, adica sint arestati din nou pentru alte crime dupa pa­rasirea inchisorii. De fapt, inchisorile pot fi terenuri de pregatirepentru invatarea sau perfectionarea tehnicilor de comportamentcriminal; de asemenea, ele servesc ca locuri in care oamenii dinsubcultura infractionala pot stabili legaturi. Nu este nici evident caintemnitarea descurajeaza pe altii sa comita crime.

Reabilitarea, incercarea de a indrepta criminalii ~ide a Ie facecomportamentul sa se conformeze normelor sociale generale esteratiunea finala oferita pentru intemnitarea criminalilor. Reabilitareainclude sfaturi psihologice, programe educationale, pregatire profe­sionala ~icalauzire. Reabilitarea nu s-a dovedit a fi foarte eficientacum a demonstrat rata ridicata a recidivismului. Totu~i, aceastalipsa de succes este datorata in parte investitiei relativ scazute inprogramele de reabilitare in timpul detentiei sau dupa eliberare.Doar patru pina la cinci procente din bugetele facilitatilor corectio­nale sint prevazute pentru reabilitare.

Eliberarea pe cuvint de onoare Unii detinuti sint eliberatidin inchisoare inainte de a termina sentinta maxima, cu conditia case vor purta frumos ~ivor ramine sub supravegherea ~ipaza unuiofiter supraveghetor. La fel ca ~i cei pu~i in libertate sub suprave­ghere, cei eliberati pe cuvint de onoare sint supu~i unor restrictii ~i

158

trebuie sa se prezinte in mod regulat la ofiteri supraveghetori. Ac­tiunile carevioleaza conditiile eliberarii pe cuvint de onoare vortrimite pe cel eliberat inapoi la inchisoare pentru a-~iexecuta sentintainftialij. Teoretic, detinutii sint selectati pentru eliberarea pe cuvrntulde orioare, daca ace~tia nu par, dupa toate probabilitatile, sa maicomita crime dupa eliberare.

Controversa asupra pedepsei capitale

Pedeapsa cu moartea este 0 sursa continua de controversa insocietatea americana. Pedeapsa capitala a fost abolita in 1972 deCurtea Suprema ~i reintrodusa in 1976, cu conditia ca tribunalelesa cerceteze daca exista circumstante "atenuante", conditii care arjustifica 0 pedeapsa mai putin severa.

Cei care sustin pedeapsa capitala afirma ca ea este 0 pedeapsamorala adecvata pentru un act ingrozitor, ca ea serve~te ca un factordescurajator pentru altii care s-ar putea gindi sa comita aceea~icrima ~i ca ea apara societatea de individul care a comis crima.

Oponentii pedepsei capitale raspund aratind ca 0 gre~eala moralanu justifica 0 alta ~i ca pedeapsa cu moartea nu actioneaza ca unfactor descqrajator general, deoarece cele mai muIte omoruri sintcrime pasionale, nu acte rationale pe ale caror consecinte asasinii Iecalculeaza. De asemenea, compararea ratei omorurilor in state cu ~itara pedeapsa capitala nu sustine concluzia ca pedeapsa cu moarteaactioneaza ca un factor descurajator. Mai mult, limitarile oricaruisistem juridic creeaza aproape certitudinea ca unii oameni nevinovativor fi condamnati pentru crime capitale ~i de aceea executati. Deasemena, exista 0 tendinta evidenta de a invoca pedeapsa cu moarteamai curind cind acuzatul este american african decit alb, barb atdedt femeie, sarac decit bogat sau cind victima este alba.

IMPLICA TilLE SOCIALE ALE,DEVIANTEI

. ,Sociologii nu vad devianta ca un atribut al persoanei; ea este

eticheta atribuita unui anumit comportament falii de relatiile ~iprocese sociale. Cind aceste procese sint codificate ~ilegiferate de

159

stat, noi numim violarea lor "crima". Alte definitii sociale formu­late mai putin clar deseori fac ca diferite forme de comportamentsa fie considerate "ciudate", "excentrice", "deosebite" sau "trasni­te". Aceste comportamente deseori ii fac pe oameni sa evite persoanaasociata cu ele sau sa insiste ca actiunile persoanei ofensatoare safie limitate in vreun fel.

"

Stigmatul social

Un numar de forme de comportament deviant necriminal poamcu ele un stigmat social, 0 identitate negativa convingatoare. in so­cietatea noastra, boala mintala poarta un asemenea stigmat, a~acum poam handicapul fizic, invaliditatea ~ichiar bolile fizice (e.g.,SIDA). Comportamentul forjat, fie ca implica jocurile de noroc,folosirea drogurilor sau mincatul, este deseori definit deviant ~ideaceea stigmatizeaza persoana care se angajeaza in el. Pe scurt, oameniineconventionali sint considerati devianti. Definirea oamenilor ne­conventionali mai degraba ca "devianti" decit "deosebiti" afecteazaserios modul in care altii trateaza astfel de indivizi ~i, inevitabil, mo­dul in care persoanele astfel definite ajung sa se considere ele insele.

Devianta $i societatea

Durkheim (1938; original, 1895) precizeaza ca devianta existain toate societatile. El afirma ca, departe de a fi anormala, deviantaeste 0 tr1isaturanecesara tuturor societatilor ~iindepline~te citeva func­tii importante. Definitiile sociale ale deviantei marcheazagranitelecomportamentului permisiv, astfel clarificind ceea ce societateaconsidera ca este 0 actiune corecta ~ipotrivita. Etichetarea actelorca deviante mtare~te forta morala a comportamentului consideratacceptabil de societate. De asemenea, reactia societatii la comporta­mentul deviant deseorimare~te solidaritatea sociala, unind oameniiin spatele acelei reactii.

Devianta poate servi societatea, ducind la schimbarea sociala.Devianta prezinta alternative la normele ~i valorile existente. Depilda, potrivit lui Merton, inovatia este 0 forma de devianta care

160

poate fi considerata nu numai pozitiva, ci ~i absolut necesara dacao societateanu vrea sa stagneze. Cei definiti devianti la un momentdat pot deveni eroii viitorului. Oamenii care au luptat sa dea femeilordreptul de a vota au fost considerati devianti la vremea aceea, darastaZi'noi consideram normal dreptul de a vota al femeilor ~i 11

laudam pe cei care s-au luptat sa-l obtina.Devianja, a~adar, este comportamentul care difera de eel obi~nuit

~itraditional. Daca acest comportament este aplaudat sau condam­nat depinde de cine 11 apreciaza; el depinde ~i de zona specifica incare apare. Pe scurt, devianta este rezultatul unui proces social.

Criminalitatea ~idelincventajuvenila rezulta din violarea legilor~i sint doua forme de devianta definite legal. Devianta sociala, pcde alta parte, se refera la actiuni care violeaza normele sociale,de~i nu necesarmente legale.

Au existat numeroase explicatii ale deviantei. Au fostprezen­tate explicatii biologice ~ipsihologice de catre Lombroso, iarmai recent de catre Sheldon ~isotii Glueck. Ei sustin ca anumitecaracteristici fizice smt asociate cu criminalitatea, uneori direct(Lombroso ~i Sheldon) ~i alteori indirect (sotiz"Glueck), prinreactia altorafata de persoana. Astazi, se acorda putina crezareteoriilor care fmbrati~eaza orice legatura directa fntre fizic ~icrima, iar dovada legaturii sale indirecte este fndi subiect dedisputa.

Explicatiile sociologice ale deviantei se concentreaza atftasupra micronivelurilor eft ~i a macronivelurilor. La micro­nivel, teoria asocierii diferenfiale se concentreaza asupra inter­actiunii unei persoane cu devianti ~i asupra acestei consecinte,socializarea la valorile, normele ~i comportamentele deviante.Teoria controlului evidentiaza /ipsa mecanismelor adecvatede control din partea individului ~i a societatii, pentru a ajutaoamenii sa evite ocaziile favorabile pentru comportament cri­minal. Aufost explorate solidaritatea ~i limitari/e acestor teorii.

Teoria tensiunii structurale se ocupa de macronivel. Easugereaza ca absenta articulatiei fntre scopurile culturale ~imijloacele structurale disponibile pentru a atinge acestescopuri duce la diverse forme de devianta: inovatia, ritualismul,

161

('U1\I,1\ I I INTIWDUCERE IN SOCIOLOGIE

,

marginalizarea ~i rebeliunea. Teoreticienii conflictului, pe deaWi parte, sustin ca inechitatile sistemului economic capitalistconstituie cauza criminalitatii. Teoria reacfiei sociale se con­centreaza asupra importantei anumitor acte care slnt definitedeviante ~i a consecintei etichetarii drept devianti a celor anga­jati Intr-un asemenea comportament. Teoria aceasta pune ac­centul pe construclia sociala a deviantei. Au fost explorateutilitatea ~i limitarile fiecareia dintre aceste teorii.

Au fost descrise diversele tipuri de crime de catre FBI ~i afost prezentata frecventa lor relativa. Crimele Impotriva pro­prietatii au 0frecventa de aproximativ zece ori mai mare dedtcrimele Impotriva oamenilor (crime violente). De asemenea,crimele slnt mai frecvente In zonele metropolitane dedt In alteparti, iar In Statele Unite slnt mai frecvente dedt In orice altasocietate. Criminalii tind safie adolescenti ~i tineri putin trecutide vlrsta de douazeci de ani, barbafi ~i, cu exceptia criminalilorcu gulere albe, din clasele de jos ~i muncitoare. Exista putineiriformatii despre crimele fara victime ~icele comise de gulerelealbe, deoarece aces tea nu smt indexate de FBI

Au fost descrise diferite aspecte ale sistemului juridic penal.Acestea includ: politia, tribunalele, punerea In libertate subsupraveghere, diversele tipuri de institutii corecfionale ~ielibe­rarea pe cuvlnt de onoare.

De asemenea, aujast discutate argumentele pentru pedeap­sa capitala ~i argumentele Impotriva ei.

in final, aufost examinate implicatiile sociale ale deviantei.Definirea ca deviant deseori duce la stigmatul social, ceea ceafecteaza atft imaginea despre sine, dt ~i tratamentul din parteaaltora. Afost, de asemenea, studiat rolul deviantei Instabilireagranitelor morale ale societatii, In Intarirea fortei morale acomportamentului permisiv ~i In cre~terea solidaritatii sociale.

162

9STRATIF/CAREA saC/ALA

O problema fundamentala In toate societatile 0 constituiemodul de repartizare a resurselor. Acest subiect, repartizarearesurselor societatii - stratificarea sociala - formeaza preocupareaprincipala a acestui capitol. Vom discuta diversele forme ~i teoriiale stratificarii. in final, ne vom concentra asupra institutiilorstratificarii unei societati.

SISTEME DE STRATIFICARE

Fiecare societate i~i repartizeaza resursele in mod inegal. 0persoana poate avea mai multa bogatie sau putere decit alta. Acestediferente intre indivizi reflectiiinegalitatea sociala ~ipot rezulta dinfaptul ca 0 persoana lucreaza mai mult decit alta sau i~i alege 0slujba ori caried care exercita mai muWi putere decit alta.

Deosebirile intre categorii sociale mai curind decit intre indiviziconstituie ceea ce se nume~te dtferentiere sociala. Cind oameniidin aceste categorii sociale diferite sint rinduiti intr-o oarecare ordineierarhica, ce Ie permite accesul diferit la resursele sociale, rezultatuleste stratificarea sociala.

De fapt, categoriile sociale rinduite in mod diferit constituie"straturi" ale societatii, a~acum straturile geologice fomleaza crustapamintului. Cei din straturi similare au ~anse similare in viata,cum sint nivelul de educatie pe care il pot atinge, nivelul de sanatatede care se pot bucura ~inivelul de trai pe care il pot avea.

Stratificarea sociala este 0 caracteristica a societiitii, nu a mem­brilor sai individuali. De~i forma ei poate varia, toate societatile,

163

cu exceptia celor mai primitive dip punct de vedere tehnologic, auun oarecare sistem de stratificare. In fiecare societate, sistemul estejustificat printr-o ideologie ce este imbrati~ata indeosebi de cei carebeneficiaza cel mai mult de el. Acest sistem, cu suportul sau ideolo­gic, este transmis generatiilor viitoare prin procesul socializarii.

Casta

Un sistem bazat pe caste este un sistem de stratificare "inchis",in care pozitia este determinata de familia in care persoana se na~te;de obicei, schimbarea pozitiei nu este posibila. Statutele atribuite(cele luate de persoane la na~tere- e.g., rasa, sexul- ~iasupra caroraele nu au un control) determina pozitia in casta a persoanei.

Deseori, pozitia intr-0 casta comporta 0 anumita ocupatie. Mem­brii unei caste ar putea fi pantofari, membrii alteia ar putea fi mace­lari. Aceste ocupatii sint inradacinate in casta ~i sint transmise ge­neratiilor urmatoare prin familie. DatoriHi acestei transmiteri dingeneratie in generatie a statutului, oamenii au tendinta de a se casa­tori cu cei de acela~i nivel social. Acest proces este nmnit endogqmie(vezi Cap. 13). Ideologia care sustine un sistem bazat pe castedeseori deriva din idei religioase, care ii asigura 0 baza puternica.Dc fapt, in unele societati aceasta baza religioasa a dus la ideea cacontactul intre membrii diferitelor caste poate provoca 0 poluarerituala sau 0 aducere in stare de "prihana" a unui membru dintr-ocasta superioara, din cauza relatiilor cu un membru dintr-o castainferioara.

De~i numarul societatilor cu sisteme bazate pe caste s-a mic~orat,doua importante exemple - India ~iAfrica de Sud - se evidentiaza.

India

India are patru caste principale ~i citeva mii de subcaste. Inciuda incercarii britanicilor de a lichida sistemul castelor in timpuldominatiei asupra Indiei, ei nu au reu~it. Chiar daca sistemul castelora fost abolit oficial in 1949, doi ani dupa ce India a devenit indepen­denta, el este inca 0 foqa puternica in societatea indiana, indeosebiin zonele rurale. Ocupatiile ~ioportunitatile maritale in India ruralasint aproape exclusiv legate de casta. Anonimatul, asigurat de numa-

164

rul mare de oameni in zonele urbane, slabe~te casta ca factor in re­latiile sociale, de~i ea inca joaca un rol important.

I\!rica de SudSistemul apartheidului din Africa de Sud este 0 alta forma de

casta. In esenta, exista patru caste: albii, negrii, "coloratii" (oamenide rasa mixUi) ~i asiaticii. Prin na~tere, persoanele sint atribuiteuneia sau alteia dintre aceste patru caste. Din acest moment, ~anselevietii lor sint determinate. Locul unde oamenii .e.0ttrai ~imunci ~ipe cine pot vota sint toate functiuni ale castei. In prezent, sint incurs negocieri pentru a solutiona sistemul apartheidului.

Clasa

Un sistem bazat pe clase este 0 forma "deschisa" de stratificare,~ncare pozitia primita de 0 persoana prin na~tere poate fi schimbata.In esenta, pozitia unui individ intr-o clasa este bazata pe statutuldobindit (e.g., statutul marital ~i profesional), la care se ajunge,cel putin in parte, prin eforturile ~i deciziile acestuia mai curinddecit prin na~tere ..

Deschiderea sistemului bazat pe clase duce la mobilitate sociala(vezi Cap. 10), mi~carea indivizilor i:i1-sus~i injos in structura declasa. Datorita mobilitatii sociale, clasele nu sint atit de strict delimi­tate cum sint castele. Granitele dintre clase sint oarecum estompate~ichiar numarul claselor nu este totdeauna claroDe asemenea, cri­teriile care determina apartenenta oamenilor la 0 clasa ~inu la altasint flexibile.

Ca ~icasta, clasa influenteaza putemic ~ansele vieW individului.Cei din clasele de sus au, in general, un mai mare acces la resurselesocietatii, cum sint educatia, profesiunile ~iasistenta medicala. To­tu~i, prin mobilitatea sociala ~ansele vieW unei persoane la na~terepot fi schimbate.

Clasa este multidimensionala; adicii, exista mai multi factoricare contribuie la ea, cum sint bogatia, puterea ~iprestigiul social.Intr-o structura de clasa complexa' e posibil ca un individ sa nuposede toate atributele unei anumite clase. De pilda, 0 persoanacare se bucura de unprestigiu deosebit (e.g., un artist sau un atlet

165

vedeta) poate avea putina putere. Acest posibil caracter instahil alstatutului este un alt motiv pentru care granitele dintre clase nu sintcategoric definite.

Marea Britanie

Unul dintre exemplele de societate cu clase cel mai frecventcitate este Marea Britanie. In aceasta tara, exista 0 clasa superioaraconturata compusa din indivizi ale caror familii au, de mai multegeneratii, bogatie ~i, din dnd in dnd, putere. De asemenea, maiexista 0clasa de mij lac, relativ mare ~ivariata, formata din indivizicare au d~tigat 0 bogatie modesta din afaceri ~iprofesiuni libere,iar, lanivelul inferior, din gulere albe (e.g., contabili) sau functionariin servicii (e.g., vinzatori). Sub aceasta se aflamarea clasa munci­toare ai carei membri deseori i~i d~tiga e~istenta in profesiuni ma­nuale (e.g., lucratori in mine de carbuni). Inca ~imai jos in ierarhieeste clasa de jos, formata din indivizi care fie nu muncesc deloc,fie din indivizi ale caror venituri sint suplimentate de guvem.

Sistemul claselor joaca un rol important in societatea britanica.Relatiile sociale, accesulla slujbe, intrarea in universitati sint deseoriinfluentate de apartenenta la 0 c1asaa unei persoane. Chiar accentelediferite ale limbii britanice reflecta pozitia de c1asa. Puterea siste­mului de clasa in Marea Britanie este, in parte, rezultatul trecutuluiei feudal, dnd tot pamintul era, practic, sH'ipinitde nobilime (careconstituia clasa superioara) ~iera lucrat de tarani. Revolutia indus­trialii a schimbat Marea Britanie dintr-o societate agrara, in carestatutul se baza pe proprietatea pamintului, intr-o societate indus­trializata, in care cei angajati in comect au strins mari bogatii ~iputere. Dezvoltarea me~te~ugurilor ~ia profesiunilor a dus la sepa­rarea clasei nobiliare bogate de tarani ~ide masa cresdnda a mun­citorilor din fabrici ~idin mine. Ace~tia au constituit clasa mijlocie.Statomicia traditiei britanice ajuta la mentinerea acestor deosebiride clasa, oridt de subtile ar putea fi uneori.

Societatile fara clase,Este posibil sa avem 0 societate industriala modema tara clase?

Certitudinea ca 0 astfel de societate era posibiUi a dus in Rusia larevolutia din 1917, impotriva societatii agrare tariste.

166

Un studiu atent al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste

(UR.S.S.) 5l aratat ca revolutia a ~~uat in scopul ei de a instaura 0societate tara clase, comunista. Intr-un studiu din 1984, Lane astabilit ca UR.S.S. era stratificata in patm clase. In primul rind,erau:lnaltii functionari din guvem. Sub ei erau intelectualii, specia­li~tii ~i functionarii inferiori din guvem. Dupa ace~tia urmau mun­citorii manuali; ultimii erau taranii, care lucrau pamintul. Astfel,de~i teoretic este posibil sa ai 0 societate mra clasa, cea mai cate­gorica incercare de a crea una nu a reu~it. Data fiind recenta destra­mare a sistemului comunist in Europa Rasiiriteana, pare improbabilca lumea va fi martora reinvierii unei incercari similare in viitomlapropiat.

TEORII DESPRE STRATIFICARE

Au fost oferite diverse teorii pentru a explica existenta sistemuluistratificarii in mod practic in toate societatile. Aceste puncte devedere diferite sint, in general, bazate fie pe teoria structural-functio­nalista a societatii, fie pe teoria conflictului.

o teorie functionalist{i:. Kingsley Davis§i Wilbert Moore

Teoria functionalista a lui Davis ~i Moore a fost elaborata in1945; ea sustine ca 0 oarecare forma de stratificare este inevitabila~inecesara in societate. Conform acestei teorii, societatea este com­pusa dintr-un sistem complex de statute ~i roluri. Daca societateavrea sa functioneze bine, ace Ie statute trebuie sa fie ocupate de ceimai calificati oameni. Pozitiile cele mai importante deseori reclamapregatire grea ~iintensa (e.g., sa devii doctor). Prin urmare, putinioameni vor dori sa-~i cheltuiasca timpul, banii ~imunca necesareacestui efort. In acest caz, societatea trebuie sa dezvolte un sistemde recompense inegale pentro a-i incuraja pe cei cu talent pentro atrece prin pregatirea necesara.

Acest sistem de recompense inegale este exact ceea ce vrea sainsemne stratificarea sociala. Daca cineva din societate ar putea

167

indeplini orice pozitie, atunci nu ar fi necesar un sistem de recom­pense inegale. Dar Davis ~i Moore sustin di nu este cazul. Talen­tele ~iaptitudinile nu sint distribuite in mod egal in societate. Nicitoate pozitiile nu sint dorite in mod egal. Astfel, un sistem de strati­ficare serve~te la motivan~a celor cu aptitudini necesare pentru aocupa statutele corespunzatoare ~ia satisface in mod adecvat cerin­tele acelor pozitii.

Teoria originala Davis- Moore (care a fost modificata ~iperfec­tionaHi de la prezentarea ei in 1945) prezinta explicatia functionalafundamentala de ce este necesar ~iaproape universal un sistem destratificare. Totu~i, teoria nu a ramas necriticata. Tumin (1953)afirma ca este greu sa stabile~ti importanta functionala a oridireipozitii in societate. Cu cit este mai important pentru societate unmedic dedt un gunoier? Mai mult dedt diferenta dintre veniturilelor medii? $i cum ar determina aceasta 0 societate?

Tmnin mai sustine ca, indiferent care ar fi fost dndva justificareapentru stratificare, sistemele bazate pe stratificare tind sa se perpe­tueze pina la punctulla care devin contraproductive. Cei in pozitiisuperioare tind sa Ie transmit a pozitiile copiilor lor, astfel refuzin­du-le celor din alte categorii sociale, dar cu talent egal sau superior,~ansa de a concura pcntru pozitii mai inaltc. 0 ascmenea situatieafccteaza atit indivizii carora Ii sc refuza accesul, dt ~i societatea,

privind-o de persoana cea mai talentata pentru 0 anumita pozitie.Pc scurt, Tumin afirma ca teoria Davis-Moore ce afirma di socie­tatea este 0 meritocratie, in care exism 0 re1atie intre calitatile indi­vizilor ~irecompensa pe care ace~tia 0 primesc, nu reflecta realitatea.Succesul (sau lipsa lui) in obtinerea recompenselor sociale intr-ogeneratie este transmis generatiilor viitoare prin familii. Limitindprin aceasta 0 combinatie libera a talentului ~ia rccompense1or ne­cesare intr-o societate democrata ~ieficienta.

o teorie a conflictului: Karl Marx

Marx a sustinut ca in societate exism doar doua cIase fundamen­tale: cei care poseda mijloacele de productie (nobilimea in sociemtilefeudale ~icapitali~tii sau burghezia in societatile industriale) ~iceicare nu poseda mijloace de productie (~erbii sau tiiranii in sociemtile

168

feudale ~iproletariatul in societatile industriale). EI a afirmat castratificarea pu este inclusa sau chiar necesara daca mijloacele deproductie sint in stapinire colectiva, sau in posesia unui mic numarde'inQi~izi. In analiza lui Marx, capitalismul ca sistem economic(veziCap. 17) este raspunzator pentru producerea stratificarii. Dupaparerea lui Marx, capitalismul incurajeaza muncitorii sa producamai mult dedt este necesar pentru nevoile lor sau ale proprietarilor,dudnd la ceea ce el a numit plusvaloare. Capitalistul folose~teacest surplus sa obtina un profit, nu sa-l restituie muncitorilor careI-au produs. Marx a sustinut ca sistemul bazat pe stratificare, produsde capitalism, este de aceea inerent exploatator; profiturile proprie­tarilor provin intotdeauna din munca, ~ipe seama, muncitorilor.

Au existat multe critici ale teoriei lui Marx. De la Marx incoace

a fost 0 cre~tere rapida a clasei de mijloc in societatile industriale,teoria celor doua clase ajungind demodata. Mai mult, in societatileindustriale modeme proprietatea ~i administrarea mijloace1or deproductie sint deseori divizate, iar vinzarea pe scara larga a actiuni­lor, inclusiv muncitorilor individuali sau caselor de pensii ale mun­citorilor, au estompat linia categorica, trasa de Marx, intre clase.De asemenea, extraordinara cre~tere a puterii sindicatelor a schim­

bat balanta puterii dintre prowietari ~imuncitori in mod cons ide-rabil. "

In ciuda acestor critici, teoria lui Marx despre stratificarea so­ciala continua sa influenteze gindirea sociologica in aceasta pro­blema. Un numar de sociologi (e.g., Domhoff, 1983) a afirmat caputerea inca este concentrata in miinile unei mici elite economice~i ca sindicatele inca trebuie sa lupte pentru nevoile muncitorilor.Victoria in aceste biitalii, subliniaza ei, este greu de ci~tigat.

o teorie dimensionala: Max Weber

Cel mai important atac impotriva teoriei lui Marx asupra strati­ficarii sociale a venit de la Max Weber (1946). Weber a crezut caanaliza stratificarii sociale a lui Marx, bazata pe inegalitatea eco­nomic a (clasa sociala), este prea limitativa. Stratificarea, sustineWeber, este un concept multidimensional. Exism trei sfere separate~i distincte in care oamenii pot fi diferentiati: sfera economica,

169

sociali:i~ipoliticii. 0 persoanii poate avea un rang malt intr-o dimen­siune ~iunul inferior sau intermediar in una sau amindouii din ce­lelalte.

Sfera economica: clasa

Marx s-a concentrat doar asupra unei dimensiuni, clasa econo­midi. Weber a crezut di clasa nu ar trebui consideratii 0 simpla divi­ziune in categorii precise (pentru Marx, doar dbUii). In schimb,sustine Weber, pozitia economicii a oamenilor ar trebui privita caun fenomen cu caracter continuu ce se des:ta~oarii de la inferior lasupenol'.

Sfera sociala: statutul

Oamenii au grade diferite de prestigiu social sau onoare (ceeace Weber nume~te statut). Clerul are un prestigiu mare, dar, in ge­neral, ii lipse~te bogiitia care l-ar situa pe un loc superior pe scaraeconomicii sau c1asii.Arti~tii deseori se bucurii de cinste ~irespectdeosebit; to~i, ei nu pot transforma, in mod automat, acel prestigiuin vreo putere politicii realii.

Sfera politica: partidul

A treia dimensiune, pe care Weber 0 nume~te partid, se refera laputerea politidi. Puterea poate sau nu sa depinda de baza econornica.Oamenii au reu~it sa ajunga in pozitii ale puterii rididndu-se incadrul conducerii, :tarabeneficiul unei mari bogatii personale. Atletiivedete au 0 pozitie foarte inalta in dimensiunea economica ~icea astatutului; totu~i, ei rareori reu~esc sa-~i converteasca pozitia sociala~ieconomica in putere politica.

Analiza stratifidirii a lui Weber a influentat generatii de oamenide ~tiintiim domeniul social. Criticile sale evidentiaza ca, in practica,pozitiile unei persoane in diferite dimensiuni ale stratificiirii deseorimerg impreuna. Puterea politica este Iegata de puterea economica.In sfera politica dicteaza cei care au bani. Dovezi sint multele acu­zatii de conflict de int.erese dnd membrii Congresului par a fi influ­entati de cei care contribuie cu fonduri in campania lor electorala.

170

~

Totu~i, in general, chiar ~icriticile lui Weber accepta natura multidi­mensionaHi a,stratificarii. A baza apreciereastatutului socioecono­

mic (SSE) al oamenilor pe 0 combinatie de factori, inc1usiv pebogatie, putere ~i prestigiu a devenit c~va banal in sociologie. Infelul'icesta, este inte1easa varietatea elementelor care formeazapozitia unei persoane.

o incercare de sinteza:Gerhard $i Jean Lenski

In ciuda criticilor prezentate mai sus, ath teoria functionalista,dt ~icea a conflictului contribuie la intelegerea stratificarii sociale.Gerhard ~i Jean Lenski (Lenski, 1966; Lenski ~iLenski, 1987)~i-au folosit analiza evolutiei societiitii (vezi Cap. 4) pentru a incercasa combine teoriile functionalista ~icea a conflictului intr-o singurateorie unificata a stratifidirii sociale.

In conceptia lor, lipsa surplusului de hrana in socieHitile de vi­natori ~iculegatori face virtual imposibil ca un segment al populatieisa acumuleze mai multe resurse dedt altul. Se consuma tot ce este

produs. Astfel, repartizarea inegalii a resurselor societiitii este impro­babila. Totu~i, pe masura ce societatne evolueaza datorita imbuna­tatirii tehnologiei (vezi Cap. 4), resurselesuplimentare disponibilesint deseori repartizate in mod inegal. Aceasta repartizare inegaladuce la stratificare, care este consolidata prin puterea ce se acumu­leaza la cei ce "au", ~ieste transrnisa generatiilor viitoare prin familii.

Pe miisura ce tehnologia se dezvolta ~i societatile devin maiindustriale, pot rezulta surplusuri mari. Tendinta este ca acestesurplusuri sa fie repartizate unui segment mai mare al populatiei.In felul acesta, in societatile mai avansate din punct de vedere in­dustrial, efectele stratificarii tind sa se reduca. Totu~i, este adevaratca, in societiitile moderne mari, efectele stratificarii pot fi accentuatein zonele urbane mari, din cauza factorilor care VOl' fi discutati inCap. 11.De asemenea, criteriile pentru apartenenta la clasele socialedevin mai complexe, estompind mtr-o oarecare miisura deosebiriledintre ele.

Pe scurt, sojii Lenski cred ca un oarecare grad de stratificares9cialii este inevitabil, intrucit aptitudinile, talentele, inteligenta ~i

171

alte atribute personale, precum ~iresursele societatii, nu pot fi distri­buite in mod egal. Totu~i,nu toate societatile sint stratificate deopo­triva. Natura unei anumite societ~lti are un oarecare efect asupra

gradului sau de stratificare. Societatile deosebit de industrializate~icele tara amenintari exteme serioase pot fi mai putin stratificatededt alte tipuri. Sotii Lenski mai sugereaza ca societatile ale carorvalori culturale accentueaza importanta "liberului arbitru" pot fiextrem de strati fieate ~i ca natura conducerii societatii poate in­

fluenta sistemul stratificarii.

MENTINEREA SISTEMULUI, v

STRATIFICARII

Sistemele bazate pe stratificare continua sa existe. Sistemul cas­telor din India a supravietuit dominatiei britanicc ~icontinua astazi,in ciuda faptului ca a fost abolit oticial dnd India ~i-a d~tigat inde­pendenta. Sistemele bazate pe clase au existat in societatile socia­liste, in ciuda unei ideologii contrare. Persistenta sistemelor bazatepe stratificare rezulta din influenta institutiilor sociale ~ia proceselorsociale.

Institutiile sociale,Citeva institupi ale societatii servesc la sustinerea sistemului stra­

tificarii. In esenta, aceste institutii tind sa legitimeze grupurile do­minante.

Economia

Strati'ficarea se bazeaza pe repartizarea inegala a resurselor so­cietiitii, foarte frecvent acestea presupun bunuri economice ~i ser­vicii. In multe societati, banii constituie mijlocul de schimb carepermite oamenilor sa))btina bunurile ~iserviciile necesare. Reparti­zarea diferentiatii a acestor resurse define~te ~icontribuie la stratifi­carea sociala. Cind resursele economice inegale sint transmise

172

generatiilorviitoare, cum deseori se mtlmpla, sistemul de stratificareexistent esternentinut.

Ffimilia

Mecanismul prin care repartizarea diferentiata a resurselor socie­tatii se transmite generatiilor urmatoare este, foarte probabil, familia(vezi Cap. 13). Cei mai multi oameni inteleg ca cineva cu numelede Rockefeller este un membru al acelei familii de elita ~i ca amo~tenit 0 parte din resursele economice, din puterea politica ~idinprestigiul social care se leaga de nume. Familiile, indeosebi cele curesurse considerabile, aranjeaza sa treaca acele resurse generatiilorurmatoare.

o forma mai putin evidenta de mentinere a sistemului de strati­ficare existent implica efectele socializarii asupra celor din clasesociale diferite. Clasele sociale diferite tind sa-~i creasca copiii saactioneze ~isa gindeasca diferit, sa aiM niveluri ~ifeluri de educatiedeosebite ~isa aiM tipuri de slujbe ~icariere diferite. Kohn ~icolegiisai (e.g., Kohn, 1969; Kohn ~iSchooler, 1983) sustin ca socializareadiferentiata in clasa de mijloc ~icea muncitoare duce la tipuri diferitede personalitati, care smt legate.de ocupatiile bazate pe clasa. Fami­IiiIe, a~adar, i~i transmit pozftia de ,clasa direct prin transmitereabogatiei ~ia proprietatii ~i,indirect, pri~..practicile lor de socializare.

De asemenea, socializarea duce la dezvoltarea unui ansamblude valori ~i idei care deseori sustine sistemul de stratificare exis­tent. Aceasta "ideologie" este 0 forta puternica pentru conformitate.

Religia ~i ideologia

A~a cum s-a mentionat in discutia despre sistemul castel or in­diene, stratificarea este deseori msotita de un ansamblu de idei religi­oase sau ideologice care 0justifica ~i0 sustin. In trecut, in EuropaOccidentala, monarhiile feudale i~i consolidau puterea afirmlnd"dreptul divin al reg~lor", ideea ca regele (~i sistemul de stratificaremonarhic) a fost creat ~ibinecuvintat de divinitate. Sistemul casteloreste sustinut de credinta in inferioritatea morala innascuta a castelor

inferioa~e. In societatiie industriale modeme, ideologia sustinatoarese concentreaza asupra meritului, a muncii intense, a talentului su­perior ~i a egalitatii ~anselor persoanei.

173

Ideile ideologice mentin sistemul stratifidirii. In mod special insocietiitile moderne, aceste idei abat atentia de la supoqii structurali~iculturali ai sistemului stratificarii ~iil explidi in raport cu caracte­risticile indivizilor. Persoanele bine plasate, in aceasta conceptie,au ajuns acolo unde se afla datorita propriilor eforturi ~italente; per­soanele mai putin instiirite nu trebuie sa dea vina decit pe ele insele.

Ordinea politica

StatuI de asemenea ajuta la mentinerea sistemului de stratificareexistent. El face aceasta prin controlul sau asupra sistemului legal,asigurind valoarea ~iaplicarea legilor care sustin un sistem existentde repartizare inegala a resurselor. De pilda, legile pot fi folosite saincurajeze sau sa descurajeze, sa ceara sau sa interzica transmiterea

unor cantitiiti substantialAede bogatie mo~tenitii de indivizi ~ifamiliigeneratiilor urmatoare. In general, legile importante sint tacute decei care beneficiaza de sistemul de clasa existent; astfel ca esteimprobabil ca ei sa permita legislatiei sa schimbe situatia.

De asemenea, statuI are monopolul asupra puterii ~iconstringeriicare poate fi folosit la mentinerea sistemului de stratificare existent.Mentinerea apartheidului in Africa de Sud este un exemplu clar defolosire a puterii coercitive a armatei ~i a politiei ca sa pastrezeorinduirea de casta dorita.

Deseori, folosirea sistemului legal merge mina in mina cu putereacoercitiva a statului, folositii pentru a mentine statu-quo-ul, orindui­rea existenta. Totu~i, in societatile mari ~icomplexe, puterea poatefi suficient de dispersata, ca sa permita schimbari (vezi Cap. 16).

Procesele sociale

Suportul structural pentru sistemul de stratificare existent este,deseori, insotit de procese sociale selective.

Cooptarea

Cooptarea implica aducerea oamenilor intr-un sistem, ceea cei-arputea ameninta continuitatea existentei. Dindu-le "un fragmental activitatii", speranta este ca ei nu VOl'actiona, citu~i de putin, ca

114

sa schimbe sistemul ci, cit de mult posibil, VOl'ajuta in mod activ lamentinerea lyi.

~iretlicul in cooptarea oamenilor, sustine Selznick (1948), constiiin a l~ da distinctii ~i povara responsabilitatii, tara a Ie acordaputerea reala de a efectua vreo schimbare substantiaIa. Intr-un fel,unele forme de implicare a studentilor in conducerea institutiiloreducationale poate fi considerata ca fiind cooptare. In ciuda prezen­tei studentilor in comitete (inclusiv comitete executive) ~ia faptuluica sint "consultati", puterea efectiva deseori ramine exclusiv inmiinile administratiei. Acelea~i elemente de cooptare pot fi conside­rate cu privire la participarea facultatii la conducerea multoI' institu­tii educationale.

Eforturile de cooptare deseori sint concentrate asupra lideriloropozitiei, cei care au puterea de a fi critici ~ide a ameninta schimba­rea. Ace~tia pot fi tratati cu damicie, Ii se pot da explicatii detaliatede ce situatia prezenta este cea mai buna (cel putin, in conditiileprezente ) ~ipot fi invitati sa devina membri in cercurile care exercitiio parte a puterii.

Acest proces al cooptarii poate fi clar ~i direct, ca atunci cindindustriile includ un numar limitat de membri ai sindicatelor in

comitetele de directori. Proce~ul poate fi indirect, cum ar fi permi­terea cre~terii clasei de mijloc, ~a cum s-a intimplat in multe socie­tati industriale, ceea ce reduce probabilitatea tipului de dezorqinerevolutionara ~i de schimbare anticipat de Karl Marx. A permiteclasei de mijloc sa creasca duce in mod esentialla cooptarea prole­tariatului, acordindu-i-se acestuia avantajele vietii clasei de mijlocacordate de sistemul existent, astfel asigurindu-i cooperarea in men­tinerea statu-quo-ului. Piven ~iCloward (1977) prezinta 0 analizadetaliata a cooptarii mai multoI' "mi~cari ale oamenilor saraci".

Principiul avantajului cumulativ

Cei bine plasati in sistemul de stratificare nu numai ca obtin be­neficii materiale considerabile, ci ~ici~tiga predominallta suplimen­tara prin pozitia lor. Deseori, ei reu~esc sa transmitii aceste avantajecopiilor lor, altor rude ~iprietenilor, care pot, dupa aceea, sa folo­seasca aceste beneficii pentru ~imai multe avantaje. Astfel, pozitiaavantajoasa in sistemul de stratificare are un avantaj cumulativ.

175

Acest fenomen se leaga direct de concluziile lui Merton despre~tiinta ca 0 institutie sociala. In discutarea sistemului de rasp lata in~tiintii,Merton (1968) a inventat expresiaefectul Matei inspirindu-sedin Evanghelia lui Matei ("Caci celui ce are i se va da ~iel va aveaabundenta"), ca sa se refere la tendinta celor care au deja reputatiistabilite in ~tiinta de a culege recompense mai u~or decit cei maiputin cunoscuti. Cu alte cuvinte, daca cineva este plasat bine in sis­tern, probabilitatea de a primi alte recompense cre~te. Aceasta I-afiicut pe Merton sa vada, in domeniul ~tiintei, un sistem de rasplaHistratificat, bazat pe un succes anterior.

Merton a aplicat, in mod mai larg, ideea efectului Matei ca sadescrie ceea ce el a numitprincipiul avantqjului cumulativ, referin­du-se la un fenomen similarin institutiile sociale. Avantajul cumula­tiv serve~te la mentinerea ~ichiar consolidarea diferentelor existentein repartizarea resurselor societiitii la suportii esentiali ai unui sistembazat pe stratificarea sociala. Copiilor arti~tilor faimo~i (e.g.,Michael Douglas, fiullui Kirk Douglas) sau ai politicienilor (JosephKennedy, fiullui Robert Kennedy) Ie place sa pretinda, poate pebuna dreptate, ca ei au ajuns la pozitia din cariera aleasa pe bazapropriilor aptitudini. Oricit de corecte pot fi aceste pretentii, nuexistii nici 0 indoiala ca ei pleaca eu avantajul recunoa~terii numelui~i a relatiilor care Ie lipsese celor cu parinti "obi~nuiti".

Pe scurt, institutiile sociale tind sa fie 0 forta conservatoare insocietate; ele sustin ~imentin orinduirea sociala existenta. Aceastaafirmatie este deosebit de adeviirata despre sistemul bazat pe strati­ficare. Mai mult, exista procese sociale importante care completeazasprijinul institutional pentru sistemul de stratificare existent. Efectulconjugat al acestor forte structurale ~i culturale face din sistemulde stratificare unul dintre cele mai stabile elemente ale societatii.

Capitolul acesta a discutat diferitele sisteme de stratificarepe care societalile Ie folosesc ca sa-§i repartizeze resursele.Sistemul.castelor este 0 forma inchisa de stratificare. Castaeste atribuita la na§tere, deseori justificata printr-o baza religi­oasa §ipoate ji, rareori, schimbata. India §i Africa de Sud sintexemple de asemenea sisteme. Sistemul de clase este relativdeschis. Chiar daca oamenii se nasc intr-o clasa, ei 0pot schim-

176

ba. Marea Britanie este un exemplu de aceasta forma de strati­ficare. Afost explorata problema daca ar putea exista 0 socie­tate fara clase §i s-a sugerat ca pare improbabil.

. Au fost analizate efteva explicafii teoretice diferite ale strati­fi'carii. Teoria funcfionalista a lui Davis §i Moore afirma ca,intrueft societatea are nevoie Sa umple pozifiile cheie cu oamenicare au pregatirea §i aptitudinile necesare, resursele socialevorfi totdeauna repartizate in mod inegal. De aceea, 0 oarecareforma de stratificare vafi inevitabila §i socialmente necesara.

Teoreticienii conjlictului susfin ca sint doar doua clasefunda­mentale: cei care poseda mijloacele de producfie §i cei carenu Ie poseda. Membrii primului grup controleaza societatea§i fi repartizeaza resursele spre beneficiullor. Au fost prezentatecriticile atit ale teoriei funcfionaliste eft §i ale teoriei conjlic­tului §i afost dezvoltata teoria multidimensionala alui Weber.

EI susfine ca exista trei baze ale stratificarii sociale - bogafiaeconomica, prestigiul social §i puterea politica - §i ca toatetrebuie sa intre in orice analiza a stratificarii. Solii Lenski in­cearca Sa sintetizeze teoriafuncfionalista §i teoria conjlictuluicu privire la stratificare. Ei cred ca stratificarea trebuie exa­minata in raport cu evolutia societafii. Ei suslin ca un anumegrad de stratificare este iifeyitabil in toate societafile, darformaei §i proporliile sint injluenlate dl?,na~urasocietalii lnsa§i.

Instituliile sociale servesc, in general, la menfinerea siste­mului de stratificare existent. Economia este una dintre bazele

principale ale stratificarii. Deseori, repartizarea deja inegalaa resurselor economice ale unei familii date este transmisageneraliilorviitoare. in acest sens, economia §ifamilia lucreazaimpreuna. De asemenea,familiile reproduc sistemul stratifica­rii prin modul in care i§i socializeaza copiii prin valorile, atitu­dinile §i carierele adecvate. Religia §i ideologia tind Sa susfinasistemul existent, indeosebi in sistemul castelor. Ordinea po­litica este deseori injluenfata de ordinea economica §ifolose§teputerea legislativa sau coercitiva a statului ca sa menfina sis­temul stratificarii.

Nu numai instituliile sociale, ci §i procesele acfioneaza insensul suslinerii sistemului de stratificare existent. Au fost dis­cutate doua procese importante. Indivizii care ar putea ame-

177

COALA 12 INTRODUCE~E IN StX:loUX,JE

ninja sistemul - in special liderii grupurilor din opozijie ­sint deseori cooptaji sau adu$i in sistem pe ciii care lor Ieaduc beneficii $i Ie reduc opozijia. Celalalt proces este eel alavantajului cumulativ, ceea ce Merton a numit " efectul Matei U.

Cei care beneficiaza de stratificare deseori reU$escsafoloseas­ca acele beneficii pentru avantaje suplimentare, prin aceastamarind repartizarea inegala a resurselor societajii.

178

10CLASA saC/ALA $/MOBIL/TATEA saC/ALAiN STATELE UN/TE

'"

Inacest capitol ne vom concentra asupra naturii clasei socialein Statele Unite. Vom examina dimensiunile diverse ale clasei

sociale, precum $i metodele de identificare ale diferitelor clasesociale. Vorfi prezentate scurte portrete ale claselor sociale $i vafi examinata semnificajia clasei sociale in viala americanilor. infinal, va fi rezolvata problema mobilitalii sociale.

DIMENSIUNILE INEGALITATII iN,STATELE UNITE

Weber sustine di concentrarea lui Marx asupra factorilor econo­mici a dus la 0 explicatie incompletii a inegalitiitii sociale (veziCap. 9). Weber insistii cii puterea politicii ~i prestigiul social sintalte douii dimensiuni ale diferentierii sociale ~i ale stratificiirii.Aceastii teorie mai complexii este, in mod evident, potrivitii pentruorice situatie a stratificiirii sociale in Statele Unite.

Resursele economice

Resursele economice ale populatiei americane sint formate dindoua elemente: venitul ~ibogiitia.

179

Venitul

Termenul venit se refera la salarii ~ila ci~tigurile din investitii.In Statele Unite, venitul este repartizat populatiei in mod inegal. In1986 venitul mediu pe familie (punctulla care jumatate din familiiau venituri sub aceasta suma ~ijumatate, deasupra acesteia) a fostde 29460 de dolari (Biroul de Recensamint al Statelor Unite,1987a). Totu~i, in acela~i an cele mai bogate 20% din familiileamericane au primit 43,7% din tot venitul sau mai mult dedt dubludt ar avea, daca venitul ar fi fost repartizat in mod egal. Prin con­trast, cele mai sarace 20% familii au primit 4,6% din venitul totalal Statelor Unite sau mai putin de un sfert din cantitatea bazata peo repartitie egala. Cele 5% din virful familiilor obtin un venit la felde mare ca cei 40% de la nivelul cel mai de jos.

Dupa toate probabilitatile, cele mai mari venituri sint obtinutedin investitii mai degraba dedt din salarii. In 1985, 17 000 de ame­ricani au declarat venituri de peste 1 milion de dolari; doar 16%din acest venit provenea din salarii. Restul provenea din ci~tiguribazate pe profituri din afaceri, actiuni, obligatiuni ~ialte investitiicare produc venit din inchirieri, dobinzi, dividende, prime ~id~tiguridin vinzarea averilor creditorilor insolvabili sau a firmelor falite. De

pilda, in 1984, pre~edintele de la NCR (0 corporatie importanta)avea un salariu de baza de peste 1 milion de dolari ~i mai obtineaun venit suplimentar de 12milioane de dolari pentru diverse activitiiti.

Efectul Matei (vezi Cap. 9) pare sa se aplice repartizarii veni­turilor, precum ~ireputatiei ~tiintifice. Celor care au Ii se va da maimult. Veniturile mari asigura capital excedent care poate fi investitpentru a produce ~imai mult capital. Cei cu venituri mici au putinefonduri disponibile ca sa faca investitii, astfel depinzind aproapeexclusiv de salarii.

Diferenta intre veniturile bogatilor ~i ale saracilor a crescut inultimul deceniu. Schimbarile in materie de impozite, care au intratin vigoare in timpul administratiei Reagan, au dus la 0 pierdereanuala medie de aproximativ 400 de dolari pentru cei cu venituri ~iun ci~tig anual mediu pina la 10 000 de dolari ~iun cWig anual de8 300 de dolari pentru cei cu venituri peste 80 000 de dolari (Sawhill~i Palmer, 1984).

180

Bogatia

Diferenta intre veniturile celor bogati ~i ale celor saraci estem~ca atunci dnd este comparata cu diferenta dintre bogatia lor,care,e~te definita ca valoare totala a banilor ~ia bunurilor, valoarepe care 0 persoana sau 0 familie 0 controleaza. Aceste averi indudactiuni, obligatiuni ~i proprietati personale ca: bunuri imobiliare,automobile ~i ambarcatiuni. S-a calculat di cele 12% din virfulfamiliilor americane controleaza cam 38% din bogatiile tiirii (Biroulde Recensamint al Statelor Unite, 1986).

Inechitatea este chiar mai mare dedt sugereaza cifrele de maisus, deoarece bunurile posedate de saraci constau in cea mai maremasura din automobile care, in timp, tind sa scada ca valoare, pednd bunurile celor bogati (cum sint proprietatile imobiliare ~i ac­tiunile) dupa toate probabilitatile, cresc in valoare in timp. De fapt,cele 20% familii din cele mai de jos pe scara repartizarii bogatieiau cu putin mai multe obligatii financiare dedt bunuri, dindu-le 0va10are negativa.

Bogatia in Statele Unite este foarte concentrata. Cam 20% dinfamiliile americane controleaza peste 75% din bogatia tarii. Cele5% de la virf, uneori numite "superbogatii" poseda cam 0jumatatedin bogatia americana. Un stt.?iuHwbe; (1987) al celor mai bogati400 de americani a aratat ca cei mai bo,gati trei indivizi au impreunala fel de multii bogatie (aproximativ 15 miliarde) cam dt au 500 000de membri "mijlocii" ai populatiei.

Un factor important al decalajului intre venituri dintre cei bogati~i cei saraci este mo~tenirea familiala. In 1986, toate cele 90 de fa­milii cu averi peste 500 de milioane ~i 168 dintre cei 400 de indivizicu valori de peste 180 de milioane au mo~tenit fie toata, fie 0 partedin bogatia lor (Forbes, 1987). Disparitatea intre averile posedatede bogati ~i saraci este mentinuta prin capacitatea bogati1or de a-~itransmite generatiilor viitoare averile acumulate.

Puterea politica

Resursele economice nu sint singurele lucruri repartizate popu­latiei in mod inegal. Puterea, capacitatea de a influenta actiunile

181

altora, este, de asemenea, repartizata diferentiat. Puterea po/iticase refera la capacitatea de a influenta actiunile guvemamentale, ~iea, de asemenea, nu este exercitata in mod egal de catre toti oamenii.Intr-o mare masura, puterea politica este legata de resurs~le econo­mice. Cei care dispun de plltere economica deseori au 0 mai mareinfluenta asupra actiunilor guvemamentale decit cei care nu dispun.Acest lucru este evident in scandalurile frecvente in care sint

implicati functionari din conducere (e.g., membri ai Congresului~ipersoane din preajma pre~edintelui), acuzati ca "vind" influentiicelor care pot sa ~i-opermita, in schimbul unor contributii politice~ipersonale.

Poate cel mai bun exemplu de modul in care puterea economicapoate fi tradusa in putere politica este codul fiscal. Legislatia fiscalafavorabila este deseori ceruta de cei cu resurse economice mari.

Numite "u~urare" de unii, "portite", de altii, prevederi speciale re­duc probabilitatea ca sistemul fiscal sa fie "progresiv" adica, bazatpe principiul cu cit cWigi mai mult, cu atit plate~ti mai mult. Infiecare an, un numar mic de indivizi extrem de bogati platesc impo­zite mici sau deloc, iar citeva corporatii deosebit de profitabile, cumsint Boeing ~iGeneral Electric, deseori nu pUitesc nici un impozit.

Resursele economice nu constituie singura baza a puterii politiceinegale. Cind a fost intemeiata aceasta tara, doar barbatii adulti,albi ~iproprietari, aveau voie sa voteze. A fost nevoie de un razboicivil ca americanii africani sa devina cetateni cu toate drepturilepolitice, ~ichiar acel progres a trebuit sa fie suplimentat cu 0 legis­latie majora in 1965. Femeile au primit dreptul de a vota la inceputulacestui secol, iar adultii tineri (intre optsprezece ~idouazeci ~iunude ani) chiar mai recent.

Daca puterea politica ar fi repartizata in mod egal, cei caredetin functii politice inalte ar reprezenta mai mult sau mai putin 0sectiune transversala a populatiei. Evident, acesta nu este cazul.

. Cei mai multi membri ai Congresului ~i ai adunarilor legislativestatale sint albi, protestanti, barbati de virsta mijlocie cu 0 bogatiepersonala sau familialii considerabila. Aceasta afirmatie este val a­bila ~ipentru cei numiti in posturile puterii politice. Brownstein ~iEaston (1983) arata ca 95% dintre functionarii superiori numiti depre~edintele Reagan, cind a venit la putere in 1980, au fost barbati~i ca 98% dintre ei erau albi. Aproape jumatate din ei ci~tigaupeste 100 000 de dolari la data numirii, cu 0 minoritate substantiala

182

care ci~tiga peste 200 000 de dolari. Totu~i, aceasta situatie paresa se schimb,e rapid, deoarece mai multe femei ~imembri ai grupu­rilor minoritare sint ale~i sau numiti in posturi ale puterii politice.

Prestigiul

A treia dimensiune a stratificarii in analiza lui Weber este pres­

tigiul, pozitia socialii a oamenilor sau c~titatea de "onoare sociala",de stima sau respect ce Ie este acordata. In Statele Unite, deosebirilede prestigiu sint mai putin extreme decit deosebirile de avere, venit~iputere politica. Americanii sint, in mod deosebit, mai neformali~imai putin con~tienti de statut decit oamenii in majoritatea celor­lalte tari. Cu exceptia fortelor armate, exista putin respect automat

din partea cuiva considerat inferior din punct de vedere ~ocial fatade cineva considerat superior din punct de vedere social. In contrastcu britanicii, de pilda, americanii nu se inc1ina sau nu fac reverentein fata ~efului statului lor.

Prestigiul profesional

Profesia este importanti;i.,pentru venitul pe care 11asigura. Darea de asemenea joaca un rol~rnpormnt in determinarea atit a pozitieisociale, cit ~ia celei economice. Ceroetarea prestigiului diverselorprofesiuni a fost un subiect principal'al sociologie americane incea mai mare parte a acestui secol. In mod logic, anumite profesiuni(e.g., medicina, avocatura, finantele, predarea in colegii) sint deo­sebit de stimate de majoritatea americanilor. Aceste profesiuni dese­ori necesita aptitudini considerabile, talent ~ipregatire. Totu~i, elenu se afla printre pozitiile cel mai bine platite din lumea profesionala.Administratorii firmelor ci~tiga mult mai mult decit profesorii decolegii sau functionarii de la banci, dar ei nu se bucura de acela~iinalt nivel de prestigiu. Atletii vedete ~iarti~tii au un inalt prestigiu~i un venit mare, dar aeestea rar pot fi traduse in putere politicii.

In general, profesiile eelor eu gu/ere a/be - cele care implieiimai multa activitate mentalii decit munca manualii ~i sint relativseutite de 0 supraveghere atenta (e.g., arhiteetura sau clerul) - sebueurii de un prestigiu mai mare decit profesiile eelor cu gu/ere a/­bastre - eei care sint implieati in munei manuale importante ~i,

183

deseori supravegheati indeaproape (e.g., munca intr-un restaurantsau colectarea gunoialui). In toate studiile despre prestigiul profe­sional (e.g., Consiliul de Cercetare a opiniei nationale, 1987), pozi­tiile gulerelor albe detin cu consecventa cele mai inalte niveluri.

Educatia formala,Pe linga faptul ca nu sint manu ale ;>ica implica mai putina su­

praveghere, profesiile cele mai prestigioase de asemenea tind sasolicite un mare aport de educatie formala. Nivelurile superioarede educatie duc indivizii la pozitii profesionale superioare ;>iIe for­meaza un fe! de a gindi ;>iun stil de viata care deseori sint deosebitde stimate. In State Ie Unite, in 1987, cam un sfert din populatieavea mai putin decit 0 educatie de ;>coaIamedie, in timp ce aproape40% nu depa;>eau;>coalamedie. Aproximativ 36% aveau 0 educatiede colegiu sau universitate, in timp ce putin mai mult de jumatatedin ace;>tiai;>iterminau cel putin colegiul, unii continuind pina laabsolvire sau mergind la ;>coIiprofesionale. Cu cit indivizii urcamai sus pe scara educationala, cu atit cre;>teprobabilitatea de a Iise acorda 0 mai mare stima. Educatia are ;>iefecte profesionalespecifice (vezi Cap. 14 pentru mai multe informatii despre educatie).

SISTEMUL DE CLASE AMERICAN

Identificarea claselor sociale

Sarcina de a identifica;>idescrie diversele clase sociale din StateleUnite este mai grea decit pare. Doi factori majori contribuie lacomplexitate: natura multidimensionala a clasei sociale (vezi maisus) ;>idiferitele metode cu care poate fi abordata problema.

Natura multidimensionala a clasei sociale

Existenta a trei baze diferite a inegalitatii sociale sugereaza caun individ poate sa nu aiM aceea;>ipozitie in fiecare. Unii indivizipot avea 0 pozitie superioara in privinta prestigiului social ;>iuna

184

inferioara in privinta venitului (e.g., clerul) altii pot avea pozitiisuperioare in ambele privinte (e.g., arti;>tiirenumiti sau atletii "su­pervedete")., Aceste dimensiuni diferite de diferentiere sociala fac dificila

in.c~drareaunui anumit individ intr-o clasa sociala specifica. Totu;>i,ele nu afecteaza in mod substantial studiul sistemului de clase dinStatele Unite.

Descoperirea clasei socialeExista trei metode generale care au fost folosite la examinarea

structurii de clasa a societatii americane.Metoda reputaliei a fost folosita de Warner ;>ide asociatii sai

(Warner;>i Lunt, 1941, 1942; Warner, 1949) in primele explorarisocial-;>tiintifice detaliate in domeniul stratificarii comunitatilormoderne. Cercetatorii care folosesc aceasta metoda cer indivizilordintr-o comunitate sa identifice structura claselor sociale ale acesteia

(prin clasa intelegindu-se un grup social format din oameni cu atri­bute comune) prin descrierea diferentelor dintre grupurile cu statutidentic din comunitatea lor ;>iincadrarea anumitor indivizi in acestecategorii. Aceasta metoda este deosebit de valoroasa cind este fo­

losita la grupuri mici sau la};pmunitati in care cei mai multi oamenise cunosc intre ei ;>ila prez1<;ereamodelelor de asociere in cadrulacelei comunitati. Cea mai mare part~ a unei astfel de asocieri areloc in cadrul aceleia;>i clase. ~

Metoda autofncadrarii este 0 alta tehnica ce implica apreciereasubiectiva.~ Subiectii sint rugati sa identifice clasa de care ei credca apaqin. In aceasta metoda, clasa sociala este considerata 0 cate­gorie sociala in care oamenii se identifica cu altii care au caracteris­tici similare.

Pina destul de recent, femeile aveau tendinta sa pretinda ca pozi­tia de clasa a sotilor era;>ia lor, acum aceasta a inceput sa se schimbe(Simpson, Stark ;>iJackson, 1988).

Spre deosebire de metoda reputatiei,aceasta poate fi folosita lapopulatii mari, intrucit oamenilor Ii se cere sa se defineasca doar peei in;>i;>i,nu pe altii. Datorita naturii sale subiective, metoda auto­incadrarii a fost deosebit de utila pentru examinarea comportamen­tului politic. Ceea ce oamenii cred ca sint influenteaza modul incare vor actiona sau vor vota.

185

Metoda obiectivaeste modul final de apreciere a clasei sociale.In aceasta tehnica, clasa sociala este considerata 0 categorie statis­tica in care cercetatorul incadreaza oamenii pe baza unor indicatoriobiectivi presupu~i a reflecta pozitia de clasa. Cei trei indicatori,

folositi frecvent in aceasta mAetoda,sint tipul de ocupatie, nivelulvenitului ~inivelul educatiei. In mod tipic, aceasta metoda incearcasa surprinda multidimensionalitatea clasei sociale la ceea ce socio­logii numesc Statutul socioeconomic (SSE). Aceasta metoda estecea mai u~oara ~imai simpla de folosit, ceea ce ii explica populari­tatea.

Diversele metode de evaluare a clasei sociale duc, in general, larezultate similare, de~inu identice. Metoda care trebuie folosita de­pinde de ce analiza este tacuta ~ice situatie este studiata. In gene­ral, toate trei metodele au identificat cinci clase sociale.

Portrete ale diferitelor clase sociale

Clasa de sus

Clasa de sus este foarte mica, de obicei 3-4% din populatie. Eaconsta din cei mai bogati ~i mai putemici oameni ai comunitatii.Deseori, bogatia lor este in familie de mai multe generatii, iar aceasmcontinuitate, in combinatie cu resursele economice, confera mareputere. La nivel national, clasa de sus a avut mare influenta asprapoliticii interne ~i externe. Cei mai multi membri ai clasei de susau educatie superioara, multi frecventind colegii ~iuniversitati deelita. Foarte frecvent, ei sint protestanti anglo-saxoni.

Unele cercetari au scos in evidenta diferente in cadrul acesteicIase. Elita acestui grup, cam 1%, constituie "aristocratia" tarii.Bogatia acestui grup este in mare masura mo~tenita, iar membriilui formeaza un cerc relativ strins unit; ei sint "societatea". NumeleRockefeller, Kennedy, du Pont, Whitney ~iVanderbilt sint frecventasociate cu acest grup. Restul de 2-3% din clasa de sus il reprezinmcei cu avere noua. Ace~tia fac parte din clasa de sus pentru ceea ceau realizat, pe cind elita este inclusa in clasa de sus pentru ceea ceeste.

186

Clasa mijlocie de sus

Aceastaclasa, aproximativ 5-19% din populatie, consta in prin­cipal din oameni de afaceri ~iprofesioni~ti cu venituri relativ mari(iritre.~proximativ 50 000 de dolari ~i 100000 de dolari anual). Unmarc'numar sint protestanti anglo-saxoni albi. Ei de asemenea potfi bine educati, de~i nu au frecventat in mod necesar colegiile ~iuniversitatile de elita. Ei toti au simbolurile externe ale succesului,cum sint slujbe bune ~i case frumoase in locuri bune, ~icaHitorescmult. Membrii acestei clase tind sa fie foarte activi in viata politidi~i in cea a comunitatii.

Clasa mijlocie de jos

Compusa in principal din cei care au slujbe de gulere albe, cusalarii nu prea mari (aproximativ 20 000 de dolari pina la 50 000de dolari), aceasta clasa formeaza cam 30-35% din populatie. Inacesta clasa sint proprietarii micilor afaceri, profesorii, directoriide nivel mediu ~ireprezentanti comerciali. Membrii clasei mijlociide jos sint foarte preocupati de un comportament respectabil. Dese­ori, ei constituie coloana vert~braUi a comunitatilor in care traiesc,contribuind cu multa munca~ serviciul social voluntar ~ila activita­tile caritabile ..

Clasa muncitoare

In general, membrii acestei clase (aproximativ 40% din popu­latie) au profesiuni de gulere albastre sau salariati in servicii, saufunctionari de nivel inferior, cu venituri anuale intre 15 000 de dolari~i25 000 de dolari. Venitulle face situatia economica foarte vulne­rabila; ei sint afectati cmar de fluctuatii economice minore. 0u~oarascadere a activitatii economice, boli sau ~omaj produc clasei munci­toare 0 tensiune considerabila. Membrii acestei clase sint mai putineducati decit membrii claselor de "deasupra" lor, deseori frecventinddoar ~coala medie sau mai putin. Eitind sa traiasca in cartiere maiputin dorite ~iau mai putina influen!ii asupra evenimentelor care ii

<l;fecteazadecit membrii claselor mijlocie ~ide sus.

187

Clasa de jos

Uneori numiti "saraci", membrii acestei clase constituie 20%din populatie ~i au venituri anuale mai putin de 15 000 de dolari.Contrar opiniei cunoscute, cei mai multi saraci din State1e Unitesint albi. Alti membri ai clasei de jos sint americani africani, hispa­nici ~i alte grupuri "minoritare". Apartin acestei clase muncitoriinecalificati, ~omerii, cei tara locuinta, cei dependenti de ajutorulsocial ~icei care locuiesc in cartierele urbane ce se deterioreaza sauin comunitatile rurale. Deseori, saracii sint perceputi ca unii care~i-au provocat singuri starea de saracie fie prin lene, fie din cauzalipsei de aptitudini sau ambitie. Considerati "drojdia" societatii,deseori multi accepta aceasta descriere ~i se cufunda mai mult inactivitati (sau lipsa de activitati) ce au dus la aceasta perceptie.

SEMNIFICATIA CLASELOR SOCIALE,Daca pozitiile claselor sociale ale oamenilor ar fi, pur ~isimplu,

categorii utile pentru scopuri statistice sau de cercetare, conceptular fi important doar pentru oamenii de ~tiinta in domeniul social ~ipentru agentiile guvernamentale. Totu~i, pozitia clasei sociale areun efect impoftant asupra stilului de viata ~iasupra ~anselor vietiiale fiecarei persoane. Clasa socialli are legatura cu cit de bogatisint indivizii, cu ce durata de viata au, cu tipurile de educatie pecare Ie primesc ~i cu ce fel de viata de familie due.

Sanatate $i longevitate

Sanatatea

Existli 0 legaturli directli intre statutul socioeconomic ~isanatate.Cam de doua ori mai multi indivizi din clasa de mijloc ~icea de susi~i declara sanatatea ca fiind excelenta, in comparatie cu cd dinclasa de jos; cam de cinci ori mai multi indivizi din clasa de jos i~iapreciaza sanatatea ca fiind precara sau nesatistacatoare (CentrulNational pentru Statistica Sanatatii, 1987).

188

Aceste diferente provin din mai multi factori. Exista 0 mai mareprobabilitate ca saracii sa trliiasca intr-un mediu mai putin sigur ~imai putin sanatos. Ei au mai putine posibilitati ca sa-~i permitatiPllLde nutritie care mentine sanatatea sau calitatea ~i frecventaingtij1rii medicale necesare pentru 0 sanatate buna.

Statutul socioeconomic este, de asemenea, legat de problemelede sanatate mentala. Cei de la capatul de jos al scarii socioeconomicesint expu~i unui stres considerabil. Mai important, in general, aces­tora Ie lipse~te controlul asupra mediului social, care le-ar permite .sa rezolve eficient acest stres (Kessler ~iCleary, 1980). Prin urmare,probabilitatea ca ei sa sufere de probleme emotionale este mai mare,~iposibilitatea ca ei sa Ie solutioneze - mai mica.

Longevitatea

Indivizii din clasa de mijloc ~icea de sus traiesc mai mult decitcei din clasa urmatoare ~i cea de jos. Dc fapt, diferenta se vedeimediat: este mai probabil ca 50% din copiii nascuti in saracie samoara in primul an de viata decit cei nascuti in familii mai bogate.Conditiile care duc la longevitate diferentiata sint acelea~i care ducla sanatate fizica ~imentaladiferentiate.li '

Viata de familie,Familiile din clasele de jos tind sa aiM mai multi copii decit

'camiliile din clasa de mijloc; cuplurile casatorite din aceasta clasaau ~i 0 rata de divort mai ridicata. Viata de familie in clasa de joseste, astfel, mai agitata ~i mai putin stabila decit este in clasa desus ~i in cea de mijloc.

De asemenea modelul vietii de familie difera dupa clasa sociala.In clasa de jos ~iin cea muncitoare exista 0 separare mai precisa ~imai traditionala intre rolOOlebarbatilor ~icele ale femeilor. In ciudaimportantelor schimbari, mai existli inca deosebiri substantiale intrerolurile genului in toate clasele sociale (vezi Cap. 12).

Este mai probabil ca modurile de disciplinare ale copiilor dinfamiliile ce apartin clasei de jos ~i celei muncitoare sa implice 0oarecare forma de pedeapsa fizica. In clasa mijlocie, in mod mai

189

obi~nuit disciplina se bazeaza pe ata~amentul afectiv al parintelui~ial copilului ~i ia forma incercarii de a rationa sau a convinge saua nu i~i arata dragostea.

Chiar ~i scopurile cre~terii copiilor sint marcate de deosebiriintre c1ase. Parintii din clasa mijlocie, sperind pentru copiii lor sluj­be care reclama creativitate ~i flexibilitate, cel mai adesea incearcasa Ie insufle acestora un sentiment de autonomie ~i initiativa. In

privinta familiilor din clasa muncitoare ~icea de jos, probabilitateade a crede ca copiii lor vor avea slujbe care rec1ama respectarearegulilor ~ia procedurilor este mai mare; astfel, ele se straduiesc sainsufle copiilor un sentiment de obedienta fata de autoritate.

Educatia,Nivelul de educatie reflecta ~icontribuie la pozitia de clasa (vezi

Cap. 14). Cu cit indivizii au mai multa educatie, cu atit e maiprobabil ca ei vor ajunge la un statut de c1asa superior. Cu citstatutul de c1asa al indivizilor este mai inalt, cu atit e mai probabil

ca copiii lor vor dobindi niveluri de educatie superioare.La'inceput, educatia intr-un colegiu sau universitate era apanajul

exclusiv al bogatilor. Mai recent, educatia a ajuns sa fie consideratanecesara pentru ridicarea pozitiei sociale (vezi Cap. 14).

Atitudinile $i valori/e personale

Este probabil ca cei din clasele mijlocie ~i de sus sa incerce unsentiment de control asupra vieW lor. Astfel, ei sint mai pregatitidecit cei din clasa muncitoare ~icea de jos sa amine placerea ime­diata'in favoarea beneficiilor pe termen mai lung.

Este mai probabil ca indivizii din clasa muncitoare sa se con­centreze asupra prezentului decit asupra trecutului sau a viitorului.Indivizii din c.lasa de sus tind sa aiM un sentiment putemic al con­

tinuitatii ~i, atit ei, cit ~icei din c1asa mijlocie, imparta~esc 0 orien­tare spre viitor, intrucit i~i dau seama ca au capacitate a de a-I in­fluenta. Liberalismul social al c1asei mijlocii ~i cea de sus este unprodus al tipului de educatie primita, in timp ce conservatorismul

190

I.~

lor economic este legat direct de dorinta de a-~i apara intereseleeconomice., Valorile sociale ale clasei muncitoare ~iale celei de jossint un produs al educatiei lor, care pune accentul pe obedientafa.tade autoritate mai degraM decit pe flexibilitate ~itoleranta fatade clJ:versitate.Membrii acestor clase considera mai probabiUi imbu­natatirea conditiilor lor economice necorespunzatoare prin libera­lismul economic decit prin conservatorism.

CIasa de sus pune accentul pe importanta "educatiei" (maniereelegante ~istil), precum ~ipe importanta "culturii" (sa ai cuno~tintedespre arm, literatura ~imuzica). Dar aceste caracteristici nu trebuiesa fie clamate, ci manifestate discret. Clasa mijlocie de sus, indeosebinivelul superior, de asemenea apreciaza cultura ~i pune accentulpe capacitate ~i reu~ita. Clasa mijlocie de jos pune accentul pe as­pectul respectabilitatii: sa fii ordonat, curat, moral. Deseori, scopulprincipal al c1asei muncitoare ~ial celei de jos este supravietuirea:realizarea unei existente adecvate ~iobtinerea unui dram de placerein viata, deseori mai muIt ca spectator, cum ar fi vizionarea unuifilm la cinematograf, urmarirea programelor de televiziune sauurmarirea, pe stadion, ajocurilor cu mingea.

i~ vMOBILITATEA SOCIALA

Forme de mobilitate socia/a

Una dintre deosebirile mentionate mai devreme (vezi Cap. 9)intre un sistem de stratificare deschis (cu c1ase) ~iunul inchis (cucaste) este ca, in primul, indivizii sint mobili din punct de vederesocial al ei i~i pot schimba pozitiile sociale. Exista mai multe formediferite de mobilitate sociala.

M.obilitate sociala orizontala ,i verticalaMobilitatea sociala verticala se refera la 0 schimbare dintr-o

pozitie sociala in alta, fie de un rang superior, fie inferior. De pilda,ajutorul de vinzator al unei benzinarii merge la 0 ~coala de seara ~i

191

devine administrator comercial; el demonstreaza 0 mobilitate verti­cala ascendenta. Pe de alta parte, functionarul unei banci care esteconcediat ~idevine agent de asigurari este un exemplu de mobilitateverticala descendenta.

Mobilitatea sociala orizontala se refera la mi~carea dintr-o pozi­tie sociala in alta cu un statut aproximativ egal. Casierul unei bancicare devine agent de asigurari demonstreaza mobilitate sociala ori­zontaHi. Diferenta de statut intre aceste doua pozitii este minima.

Mobilitate sociala intergenerationala ljiintragenerationalaSociologii sint interesati in mod deosebit de mobilitatea sociala

intergeneralionala sau schimbarea in pozitia sociala a copiilor fatade cea a parintilor. Un avocat al carui tata a fost ~ofer de camion arealizat 0 mobilitate sociala intergenerationala ascendenta. Pe dealta parte, un invatator al carui tata a fost medic a realizat, intr-ooarecare masura, 0 mobilitate sociala intergenerationala descen­denta.

Mobilitatea sociala intrageneralionala se refera la schimbareapozitiei sociale a indivizilor in timpul vietii. Ajutorul de vinzatorde la benzinarie devenit administrator comercial este un exemplude mobilitate intragenerationala ascendenta; functionarul banciicare devine agent de asigurari demonstreaza mobilitate intra gene­rationala descendenta. Amindoua sint forme de mobilitate verticala.Un agent de asigurare ar putea deveni agent de turism al unui biroude turism, demonstrind mobilitate intragenerationala orizontala.

Factori individuali

Majoritatea studiilor tacute asupra factorilor care influenteazamobilitatea sociala se concenteaza asupra mobilitatii intergeneratio­nale. Unul dintre cele mai importante din aceste studii examineazamodelul de dobfndire al statutului (Blau ~iDuncan, 1967). Inscrisin cadrul traditiei functionaliste, studiulscoate in re1ieffactorii in­dividuali care contribuie la mobilitatea sociala a unei persoane. Con­centrarea asupra factorilor individuali cum sint educatia ~iprofesiaminimalizeaza irnportanta factorilor structurali in mobilitatea sociala.

192

Clasa sociala

Cu cit clasa sociala a parintilor este mai sus, cu atit cre~te proba­bilit1lteaca indivizii sa ajunga intr-o clasa mai sus. Evident, familiiletransihl\ bogatie, nive1uri de educatie, valori ~iatitudini care afectea­za pozitia de clasa a copiilor.

Educatia,Educatia asigura oamenilor calificarile, valorile, atitudinile ~i

relatiile necesare pentru a obtine ace1eslujbe care Ie definesc statutulsocial ~icarierele care semnifica 0 mobilitate sociala ascendenta.

OcupatiaOcupatiile pe care indivizii Ie au Ie determina salariile, locul in

care vor trai, oportunitatile pentru avansare ~i relatii importantepentru slujbele viitoare. Ocupatiile afecteaza activitatile libere aleoamenilor, asigurindu-le oportunitati suplimentare pentru dezvolta­rea acelor interese, valori ~irelatii care sint utile pentru urcarea inierarhia sociala.

Rasa lji etnicitate

Discriminarea rasiala ~ietnica a limitat in mod clar capacitateaunor oameni de a fi mobili ascendent (vezi Cap. 11). De pilda,Blau ~i Duncan (1967) au constatat ca, chiar pentru americaniiafricani cu nive1uri superioare de educatie, probabilitatea de a atingeace1a~i nive1 al p()zitiilor nu este aceea~i ca a albilor. Membrilorunor anumite grupuri etnice Ii s-a interzis multi ani accesulla celemai inalte niveluri de realizare profesionala, ceea ce Ie limita mobi­litatea sociala. De~i aceasta situatie s-a schimbat considerabil dela studiullui Blau ~i Duncan, astfe1 de deosebiri inca mai exista(vezi Cap. 11).

Genul

Femeilor Ii s-a limitat in mod asemanator mobilitatea din cauza

atitudinilor ~ipracticilor discriminatorii (vezi Cap. 12). Chiar cindIi s-a permis accesul la ocupatii traditional masculine, deseori

193

femeile nu au reu~it sa avanseze la cele mai inalte niveluri cu aceea~ifrecventa ca biirbatii. Aceasta situatie de asemenea se schimbii,dar diferentele de gen inca persista.

Alti factori.Au fost prezentati citiva factori persona1i care sint asociati cu

mobilitatea sociala. Farmecul fizic, relatiile interpersonale, sanata­tea, inteligenta ~ichiar inaltimea ~igreutatea joaca un rolin mobi­litatea sociala. Norocul, fiind la locul potrivit in momentul potrivit,este, de asemenea, deseori implicat.

Factori structurali in mobilitateasocia/a

Pe llnga calitatile personale ale indivizilor, structura sociala deasemenea influenteaza mobilitatea socialii. In masura in care existao dezvoltare economic a, se creeaza un numar mai mare de pozitiide statut superior ~idevin accesibile mai multe oportunitati pentrumobilitate sociala. De asemenea, progresele tehnologice marescstatutul pozitiilor existente. De pilda, statutul unor functionari afost marit prin folosirea sporita a ca1culatoarelor; oamenii caredetin unele dintre aceste pozitii sint descri~i ca "speciali~ti in pro­cesarea informatiilor" ~icl~tiga salarii mari. Unii facton individualiin mobilitatea sociala pot fi luati in considerare ~ica termeni struc­turali. Ca atare, ei demonstreaza combinatia dintre influentele struc­turale ~i cele individuale asupra mobilitatii sociale.

Mobilitatea socia/a in State/e Unite:mit sau realitate?

Posibilitatea de a-ti imbunatati pozitia socialii este 0 parte a cre­zului american. Americanii sint siguri ca exista posibilitati conside­rabile pentru progresul individual. Justifica faptele aceste pareri?In general, raspunsul este da. Mai multe studii (e.g., Blau ~iDuncan,1967; Hanser ~iFeatherman, 1978) au aratat ca aproape 80 % din

194

Mrbati au 0 oarecare mobilitate intergenerationala, in cea mai mareparte ascendenta. Totu~i, 0 mare parte din mobilitatea ascendentaa fQst cauzata de schimbari structurale in societate; mai exact, 0

exp}o~ie de noi posturi pentru gulerele albe ~i0 sporire a profesiilorde acest tip.

a privire atenta la mobilitatea intragenerationala ascendentademonstreaza ca, in loc sa imite mitul Horatio Alger, al trecerii dela "zdrente la bogatii", cea mai mare parte a acesteia a fost relativmica in magnitudine. Vinzatorii au devenit ~efi de etaj, nu vicepre­~edinti regionali.

Nu toate categoriile de indivizi experimenteaza acela~i grad demobilitate sociala. Cum s-a aratat mai sus, americanii africani au,in mod traditional, mai putina mobilitate sociala decit albii (Pomer,1986). Acela~i lucru a fost adevarat ~i despre femei. Inca 0 data,schimbarile recente au redus diferentele in privinta mobilitiitii intrealbi ~inegri, intre barbati ~i femei.

Rata generala a mobilitatii sociale in Statele Unite este aproxi­mativ la fel cu cea din societiitile foarte industrializate (Bendix ~iLipset, 1967). Totu~i, mobilitatea socialii descendenta de la statutulc1asei de sus ~i al celei mijloc,ii din Statele Unite este mai putinfrecventa decit in multe tari ('ox ~i1\1i11er,1965). Pe de alta parte,pare sa fie 0 mai mare mobilitate pentru c1asamuncitoare din StateleUnite dedt din alte societati industriarizatt~. Aceasta mobilitate ac1aseimuncitoare contribuie in mod semnificativ 1aideea di Statele

Unite sint "tara posibilitatilor". Larindul ei, aceasta perceptie accen­tueaza succesul individual ~i a1imenteaza imigratia continua inStatele Unite.

Tendinte recente in mobilitatea socia/aI

in State/e Unite

De-a lungul celei mai mari parti a istoriei lor, Statele Unite s-au

bucurat de 0 expansiune geografica ~ieconomica ce au u~urat mobi­litatea sociala. Insa~i marea depresiune din anii treizeci a avut doarun efect temporar asupra mobilitatii sociale larg raspindite. Totu~i,recent, cre~terea economicil s-a incetinit considerabil. Nu nurnaica locurile de munca nu au sporit in acela~i ritm ca in trecut, ci ~i

195

multe industrii (e.g., industria otelului) au deeazut senos. Astfel,posibilitatile pentru mobilitate soeiala nu se apropie in niei un do­meniu de rata din treeut.

La fel de important, nivelul de trai al multor amerieani a seazutin ultimul deeeniu sau in ultimele doua. Intre 1955 ~i 1973, venitulmediu pe familie in Statele Unite a ereseut eu aproximativ 65%;totu~i intre 1973 ~i 1986 el a scazut eu aproximativ 2% (Biroul deReeensamint al Statelor Unite, 1987).

Conseeinta aeestor sehimbari a fost ineetinirea ritmului mobili­tatii soeiale in Statele Unite in ultimii ani. Mai mult, aceasta a dusla 0 seiidere a inerederii traditionale pe care amerieanii au avut-oin eapacitatea lor de a progresa. Tendintele intemationale in restruc­turarea economicii sint intrucitva complexe; anumite zone ale lumiise extind, in timp ce altele se restring sau abia se mentin. Chiaraeum, loeul Statelor Unite in aceste tendinte nu este claro Astfel,este imposibil de stabilit daca ritmul mobilitatii soeiale in StateleUnite va continua sa ineetineasea, sa ramina constant sau sa seintoarca la fostul sau nivel relativ ridieat.

Clasa sociala este un concept multidimensional. Pozi{ia inclasa sociala este injluentata de resursele economice, de pu­terea politica:ji deprestigiul social. De:ji aceste variate dimen­siuni ale clasei sociale deseori merg impreuna (cei bogati aumai multa putere politica :jiprestigiu dedt saracii), aceastanu este obligatoriu.

Clasa sociala in Statele Unite a fost studiata, cerindu-lemembrilor unei comunitafi sa-:ji stabileasca structura de clasa(metoda" reputa{iei "), sa identifice clasa din care ei cred ca

fac parte (metoda" autolncadrarii "), :jiprin incadrarea indi­vizilor de catre cercetatori, in clase sociale stabilite dinainte

potrivit unor criterii tipice, ocupatia, venitul :ji educatia (me­toda "obiectiva ").

Au fost prezentate scurte portrete ale celor cinci clase so­ciale importante din Statele Unite: 0 micuta clasa de sus, 0clasa mijlocie de sus relativ mica, 0 mai mare clasa mijlociede jos, 0 clasa muncitoare putin mai mare :ji 0 clasa de jos

196

oarecum mai midi. Descrierile aufast facute pe baza venituluitpic :ji a'ocupatiilor gasite in fiecare clasa.

De asemenea, aufost discutate efectele clasei sociale asupraO'sqlJ,atatii:ji longevitatii, asupra vietii de familie :jiapracticilorde cre:jtere a copiilor asupra nivelului de educatie ce poate fiatins :ji asupra valorilor :ji atitudinilor personale.

in final, au fost explorate mobilitatea sociala verticala :jiorizontala intergenerationala :ji intragenerationala. Au fostexaminatifactorii individuali care duc la mobilitatea sociala- clasa sociala, educatia, ocupa{ia, rasa :ji etnicitatea, genul:ji0 varietate de caracteristici personale, cum sint dezvoltareaeconomiei :jiprogresele tehnologice. Au fost luate in cons ide­rare posibilitatile schimbatoare pentru mobilitatea sociala inStatele Unite. S-a ajuns la concluzia ca a fost :ji continua safie posibila 0 considerabila mobilitate sociala, dar ca ea semanifesta mai mult ca ascensiune dedt ca 0 drama pentruindivid.

197

1.1RASA $1ETNICITATEA

A

Inacest capitol vom examina rasa ~i etnicitatea ca baza ainegalitalii sociale. Vom explora modelul de interacliune agrupurilor rasiale ~ietnice importante ~i vomface scurte descrieriale mai multor grupuri minoritare din societatea americana. Vorfi explorate problemele contemporane ale acliunilor de ajirmarea identitalii ~i efectele rasismului ~i ale clasei sociale asupra dis­criminarii.

CONCEPTELE FUNDAMENTALE

Rasa ~ietnicitatea sint cuvinte puternice in societatea americana~i in multe alte societati. Sensurile lor deseori difera in functie decine Ie folose~te.

Rasa

Printre biologi ~i antropologi, deseori prin rasa s.:.ainteles ungrup de oameni care au 0 mo~tenire biologica comuna ~ipe care 0transmit generatiilor urmatoare. In acest sens, rasa este deseori

. defmita in functie de un ansamblu de caracteristici fizice (e.g., cu­loarea pielii, structura parului, forma nasului) care a rezultat dinadaptarile evolutive ale diverselor populatii la mediullor fizic.

Categoriile rasialeDe~i numarul raselor ~i subraselor definit in termeni biologici

este foarte mare, intr-o vreme antropologii au incercat sa faca 0

198

oarecare ordine in acest domeniu, folosind trei categorii rasialeprincipale:caucazoida, eu pielea deschisa ~iparul drept sau cirlion­tat; mongoloida, cu pielea galbuie ~i 0 cuta caracteristica in juruloch,ilpr; ~i negroida, cu pielea neagra ~i paml des ~i cre!. Totu~i,sOcloiogii au aratat ca, intrucit diverse populatii s-au ineruci~at(s-au casatorit ~iau avut copii cu oameni din alte rase) timp de miide ani, nu exista rase "pure". Astfel, pentru a defini rasa strict intermeni fizici ar fi inexact ~i derutant.

Sociologii tind sa socoteascarasao categorie de oarneni conside­rati asemanatori, pentru ca au atribute fizice comune. Exisffiparereaca cei cu caracteristici fizice asernanatoare ar trebui sa fie luatilaolalta. "Rasa", a~adar, este construita social decit determinatabiologic. De pilda, multi oameni a caror piele este mai deschisadecit a multor oameni clasificati "caucazieni" sint categorisiti"negri". Definitia sociala mai degraba decit faptul biologic estecaracteristica conceptiei sociologice despre rasa. Parerile desprerasa influenteaza relatiile de rasa in Statele Unite ~i pretutindenimai mult decit "faptele".

Etnicitatea

In timp ce rasa se refera la caracteristidle fizice, etnicitatea seconcentreaza asupra elementelor culturale. Membrii unuigrup etnicimparta~esc 0 mo~tenire culturala comuna care ii define~te ca fiinddeosebiti. Aceste trasaturi culturale deseori includ originea natio­nala, limba, religia, practicile ~ipreferintele culinare, ~iun sentimental unei mo~teniri istorice comune.

A~a cum este evident, caracteristicile etnice difera de caracte­risticile rasiale prin faptul ca sint inva!ate ~itransmise din generatiein generatie prin socializare. Rasa, pe de alta parte, este indexatabiologic ~itransmisa genetic. De~i cele doua sint diferiteconceptual,deseori ele sint legate. De pilda, americanii asiatici sint consideratinu numai ca un grup rasial datorita trasaturilor lor distinctive, ci ~ica un grup etnic daca i~imentin caracteristicile culturale traditionale.

Etnicitatea poate fi schimbata mai u~or decit caracteristicilefizice distinctive ale rasei. Oamenilor le este mai u~or sa evite etiche­tare a cu identitatea unui grup etnic decit cu 0 identitate rasiala. In

199

mod tipic, copiii imigranti10r adopta cu1tura noii lor tan ~iincearcasa evite etichetarea ca membri ai grupu1ui etnic a1.parintilor.

Grupurile minoritare

In societatile omogene, in care cei mai multi, daca nu toti mem­brii, au 0 origine comuna (cum se intimpla in mici1e societati prein­dustria1e), nu se ridica problema grupurilor minoritare. Totu~i, insocietatea moderna eterogena (diferita din punct de vedere cultu­ral), conceptul de grup minoritar a devenit din ce in ce mairelevant.Un grup minoritar este format din oameni care imparta~esc unansamblu de caracteristici fizice sau culturale comune, care ii defi­nesc ca fiind deosebiti de grupul dominant ~i pentru care deseoriindura dezavantaje socia1e.

La fel ca in cazul rasei ~i etnicitatii, apartenenta la un grupminoritar este un statut atribuit. Uneori estc posibila schimbarea,dar nu este totdeauna u~oara. Mai mult, statutu1 de grup minoritarincurajeaza 0 puternidl identificare cu grupul, con~tiinta apartenen­tei la un grup distinct, in special dnd membrii sai sint supu~i unuitratament inegal.

Nu toate grupurile minoritare sint mai mici dedt grupu1 domi­nant. De pilda, in Africa de Sud grupul alb, cel mai mic, a dominatcomplet, timp de decenii, populatia neagra, mult mai mare ca numar,refuzindu-i accesul1a bogatie, educatie ~iputere politica; din punctde vedere sociologic, populatia neagra formeaza, "grupul minori­tar". Chiar in Statele Unite, femeile, care constituie putin mai multde jumatate din populatie, au unele dintre caracteristicile unui grupminoritar.

Nu toate grupurile minoritare indura, in mod automat, discrimi­narea. In une1e societati (e.g., E1vetia), drepturile grupurilor mino­ritare sint scrupu10s protejate. E1esint prevazute in lege ~irespectatein practica.

Prejudecata

Prejudecata este 0 genera1izare nesustinuta, 0 opinie fbrmu1ata:fara0 cercetare serioasa, despre un grup sau 0 categorie de oameni.

200

.:iI..

Prejudecata imp1ica ideea ca "americanii africani smt lene~i ~ilipsitide initiativ'a", ca "evreii sint avizi dupa bani" sau ca "femei1e sint~motiona1e". Drept urmare, aceasta deseori duce 1a sentimenten:e~ative fata de aceste categorii sociale. De~i este posibil sa ai 0prejudecata favorabila, conceptul este totdeauna folosit pentru adescrie atitudini negative.

Sursele prejudecatii

Oamenii de ~tiinta in domeniul social au dat 0 deosebita atentieincercarii de a intelege baza prejudecatii. Au fost oferite cinci exp1i­catii majore.

Stereotipurile, idei1e inflexibile ale unei clase de oameni carese opun schimbarii chiar in fata evidentei ce Ie sugereaza falsitatea,sint 0 sursa a prejudecatii. Aceste clasificari genera1e nu permit in­dividului cu prejudecati sa vada diferente1e existente intre oamenicare pot fi in aceea~i categorie socia1a. In acest caz, exista tendintaca toti oamenii dintr-o categorie sa fie considerati 1afei.

Personalitafile autoritare au fost descrise ca avind un ansamb1ude trasaturi distinctive - copformism, into1eranta ~inesiguranta ­

care ii face sa aiba prejudf(C'ati (~dorno, ~i colab., 1950). Ace~tiindivizi, considerati un prodrts al unor parinti reci, distanti ~iseveri,au tendinta de a fi ingu~ti in pareri,'antiinte1ectuali ~i inflexibili.Lor nu Ie plac diferente1e, indeosebi ce1ecare pot determina intrebaricu privire 1apropriile lor caracteristici, activiHiti sau afiliatii de grup.

Procedeul fapului ispa,Jitor se refera 1aaruncarea vinii, pentrupropriile e~ecuri ~ilimite, asupra altora mai putin puternici (Dollard~i co1ab., 1939). Aceasta se intimpla mai ales dnd indivizii sintfrustrati dar nu i~i pot revarsa sentimente1e pe adevarata sursa afrustrarii, fiindca este prea puternica sau prea nesigura. Un exemp1ufoarte bun de acest fel este invinuirea evreilor din Germania pentrudificultati1e economice care au urmat dupa primulrazboi mondiai.

Cultura uneori ofera un ansamblu de atitudini normative impo­triva unei anumite clase sau a unor indivizi. Etnocentrismu1 (veziCap. 3) deseori ofera baza cu1tura1apentru prejudecata.

Conflictul socialpoate fi 0 sursa pentru prejudecata. Conflictulintre popoare deseori duce 1aprejudecati impotriva adversaru1ui,a~a indt sa justifice osti1itatea. Protestantii ~i catolicii din Irlanda

201

de Nord manifesta 0 prejudecata clara unii fata de altii, ca rezultatal conflictului continuu dintre ei. 0 alta cauza a prejudecatE esteconflictul economic, cum este intre americanii africani ~isaracii albi,in sud, ~iintre marele numar de "Gastarbeiters" (muncitorii oaspetiadu~i de unele tari europene pentru slujbe josnice) ~i saracii dinacele tari.

Nu toti oamenii cu prejudecati actioneaza in conformitate cuideile lor. Prejudecata este 0 stare a mintii, nu 0 forma speciala deactiune; de~i, deseori, ea fonneaza baza pentru comportament.

Discriminarea

Prejudecata se refera la atitudinile ~iideile oamenilor, discrim6­narea, la comportamentul lor. Pe scurt, discriminarea consta intratamentul inegal al oamenilor, bazat pe apartenenta lor la ungrup sau categorie sociala. Traditional, discriminarea se refera lacomportamentul care vatama obiectul (obiectele) discriminarii.

Oiscriminarea pozitiva

Recent, tennenul discriminare pozitivii a fost folosit pentru refe­rirea la asigurarea unor avantaje speciale indivizilor doar pentrufaptul ca apartin unor categorii sociale. Acest concept, care va fidiscutat mai tlrziu in acest capitol, are implicatE politice ~i raminecontroversat. Termenul discriminare in aceasta carte este folosit in

sensul sau traditional.Relatia intre prejudecata ~idiscriminare este complexa. Oamenii

pot avea prejudecati, tara sa faca discriminari impotriva unui grupminoritar, din cauza temerii de constringerile legale, din cauza pre­siunii sociale sau a propriului lor sentiment de dreptate sociala. Unexemplu de acest fel este membrul unui club suburban caruia iidisplac hispanicii, dar voteaza pentru primirea lor ca membri dinsentimentul ca discriminarea este gre~ita. Altii pot face discriminiirirara sa aiM prejudediti, cum este cazul patronilor care e posibil sanu angajeze femei in pozitii importante de teama sa nujigneascape unii clienti importanti care au prejudecati (e.g., concernul MobilOil pentru operatiile sale in Arabia Saudita).

Oiscriminarea institutionala•

Discri1:i'linarea nu este nevoie sa fie personala. DiscriminareaiQstitutionalii se refera la actiuni care e posibil sa nu fi fost Ia.cutecu~ptentia de a fi discriminatorii, dar au avut acest efect. De pilda,in Statele Unite, proasta adapostire ~iingrijire medicali'i, ~ieducatiain general inferioara au avut ca unnare incapacitate a americanilorafricani de a ajun~e in p'ozitii de autoritate, bogatie ~i influenta inlumea organizata. In unele cazuri, refuzarea oportunitatilor profesio­nale s-a bazat mai putin pe prejudecata personaUi ~ipe discriminaredin partea patronilor individuali decit pe practicile discriminatoriistrecurate in insa~i structura socieHitii, dar, cu toate acestea, rezulta­tul a fost discriminatoriu.

MODELE DE INTERACTIUNE ETNICA,~$1 RASIALA

Interactiunea intre grupuri etnice ~irasiale poate 1uaforme vari­ate. Simpson ~iYinger (198.5) au identificat ~asemodele nmdamen-tale.fl' .

.. ", ...

Asimilarea

Cind un grup minoritar i~imodifica modurile de viatii ~icaracte­risticile distinctive, pentru a se conforma mode1u1uigrupului domi­nmit, sociologii se refera la acest model caasimilare. Cel mai adesea,aceasta schimbare este voluntara ~iimplica vorbirea limbii cu1turiidominante, schimbarea fe1u1uide a se imbraca ~i chiar a numelorde familie. Acest model este caracteristic copiilor imigranti10r.

Totu~i, uneori, asimilarea unui grup este Ia.cuta fortat. De pilda,recent Bulgaria a incercat sa elimine identitatea etnica a cetatenilorde origine turca, minoritate ce reprezinta 12% din populatie, fortin­du-i sa-~i schimbe numele islamice in unele slave ~ieliminind oricereferiri la ei din cartile de istorie bulgare~ti.

Statele Unite au un model mixt. Pe de 0 parte, ele scot in evidentat<:>lullorde "creuzet", asimillnd diversele ~i variatele culturi ale

203

imigrantilor intr-o cultura comuna. Pe de alta parte, in Statele Uniteexista mari enclave de diversitate culturala neasimilata. Asimilarea

~imentinerea modelelor traditionale coexista in societatea americanade cel putin un secol.

Modelul de asimilare discutat mai sus se refera la schimbari in

practicile culturale ~iale identitatii ~ieste, in primul rind, aplicabilanalizei grupurilor etnice. Asimilarea rasiala este mai grea, din cauzadificultatii schimbarii caracteristicilor fizice care formeaza bazadefinirii categoriilor rasiale. Asimilarea rasiala se bazeaza, in maremasura, pe casatorii intre persoane de rase diferite, ceea ce reducecaracterul distinct al categoriilor rasiale.

Pluralismul

Modelul in care toate grupurile etl}ice ~irasiale i~i mentin iden­titatile distinctive ~ise bucura de 0 pozitie sociala relativ egala estenumitpluralism. Societatea americana prezinta unele caracteristiciale pluralismului. Cele mai multe ora~e mari au cartiere distinctecare reflecta natura pluralista a cetatenilor lor. Pina la un punct,legea apara drepturile diferitelor grupuri etnice ~i rasiale. Totu~i,refuzul de a p~rmite mormonilor sa practice poligamia (casatoriacu mai multe femci; vezi Cap. 13) este 0 demonstratie a limite10rpluralismului in Statele Unite.

Poate cel mai reu~it exemplu de pluralism se gase~te in Elvetia.Acolo, grupurile etnice mari de francezi, germani ~iitalieni traiescin relativa armonie ~iegalitate. Cei mai multi elvetieni vorbesc eelputin doua dintre cele patru limbi nationale ale tarii; astfel, totireu~esc sa comunice unut cu altul. De asemenea, mica sa intindere~irelativa stabilitate economica au contribuit la realizarea pluralis­mului in Elvetia.

Segregatia

Segregatia implica separarea fizica ~i sociala a diferite10r gru­puri rasiale ~ietnice. Segregatia poate fi voluntara sau involuntara.

204

Segregatia voluntara se produce in majoritatea marilor ora~e dinStatele Unife. Diferite grupuri etnice au creat cadre culturale dis­ti~cte in care se simt confortabil ~i i~i practica propria cultura.Segr~gatia voluntara are loc ~i in afara marilor ora~e, cum estecazul ami~ilor in Pennsylvania.

Totu~i, segregatia este, deseori, involuntara. Cel mai elocventexemplu este sistemul apartheidului din Africa de Sud. Acolo, negrii~ialbii traiesc, se socializeaza in lumi complet separate. Pinarecent,negrilor Ii se permitea accesul in zone Ie albe doar ca sa lucreze, iar .dnd terminau lucrul, trebuiau sa se intoarca in propriile lor comuni­tati.

Constituirea de "patrii" separate pentru negri, in care traiau ~ii~i desfa~urau viata sociala, ii despartea efectiv de societatea albasud-africana.

Statele Unite nu sint imune la acest model. Pina in anii '60, existasegregatia oficiala in Sud ~i segregatia neoficiala in Nord. In Sud,nu numai ca existau cartiere rezidentiale segregate, ci, de asemenea,facilitati publice, inclusiv restaurante, statii de autobuz, bai ~ichiarfintlni. Astazi, in ciuda ilegalitatii discriminarii fati~e, in marile

ora~e americane segregatiaqrsiala este inca foarte larg raspindim(Calmare, 1986), chiar daca () majt'>ritate de americani africani arprefera sa traiasca in carriere integrate (Ge.i1trulde Cercetq.rea OpinieiNationale, 1987: 171).

Dominatia,In modelul social numitdominatie, grupul dominant i~ifolose~te

puterea ca sa mentina controlul asupra grupurilor minoritare, acor­dindu-Ie putere mica ~i libertate putina. Acest model este evidentin indelungata dominatie sovietica a statelor baltice, Estonia, Letonia~i Lituania cu toate ca acesta se schimba in prezent. De~i acestexemplu special de dominatie nu implica segregatie, cele douadeseori merg mina in mina (e.g., Africa de Sud). Din ce in ce maimult, opinia mondiala face dificila mentinerea dominatiei fati~e ~ia represiunii minoritatilor culturale ..

205

Transferul populatiei

o solutie la deosebirile dintre grupuri este transfernl populaliei,stramutarea uneia dintre partile rivale. De pilda, in 1972, tuturorasiaticilor Ii s-a ordonat sa paraseasca Uganda, 0 tara africananeagra in care ace~tia traisera de generatii. Ostilitatea dintre hindu~i~imusu1mani in India a dus 1acrearea a doua tari diferite, India ~iPakistan, in 1947, ~i la recolonizafea unor mari populatii.

Ciprul este impartit in mod asemanator intre cei de origine turca~i cei de origine greaca. Libanul este impartit in zona cre~tina ~imusulmana, iar zona musulmana este impartita intre musulmaniisunniti ~imusulmanii ~iiti.

Anihilarea

In mod clar, modelul extrem de relatii intre diferite grupuri rasia­Ie ~ietnice este ca unul, eel dominant, sa-l anihileze sau elimine peceliilalt, pe eel minoritar. Genocidul consta in exterminarea uneic1ase de oameni de catre alta; aceasta a fost "solutia finala" a na­zi~tilor la problema evrei10r din Germania. Oribila exterminare a~ase milioane de evrei in Europa in timpul celui de-al doilea razboimondial nu este singurul exemplu. 0 mare parte din colonizareaAmericii Latine ~i a Africii de catre puterile europene, incepind

din secolu1 al XVI-lea, s-a bazat pe eliminare~ populatiilor autohto­ne ~i pe acapararea resurselor ~i a tarii lor. In timpul secolului alXIX -lea, in Statele Unite, multe ziare au cerut anihilarea unor triburiintregi de americani autohtoni.

DIVERSITATEA ETNICA $1 RASIALA iNSTATELE UNITE

Istoric, grupul dominant in societatea Statelor Unite a fost for­mat din protestanfi anglo-saxoni albi (in general, numiti WASP),cei care au emigrat spre aceste tiinnuri din Marea Britanie. De~inu mai constituie 0 majoritate numerica (ei formeaza aproximativ

206

25% din populatie), ei au modelat, in mare masura, natura societatiiamericane ~idetin pozitiile importante in structura puterii. Totu~i,Statele Unite sint considerate, ~isint intr-adevar, tara unei diversitiitieihi~~~irasiale considerabile.

Americanii africani

In afara de citeva tari africane, Statele Unite au cea mai marepopulatie de "negri" din lume. Negrii formeaza aproximativ 12%din populatie ~i, in ultimii ani, au fost grupu1 minoritar cel maiprotestatar.

Primii negri au fost adu~i in Statele Unite de olandezi in 1619. Eierau fie sclavi, fie servitori cu contract carora Ii se cerea sa lucreze

o anumita perioada de timp ca sa-~i plateasca costul transportului.Prima lege care a legalizat sclavia a fost votatii in Virginia in

1661 ~i a fost abolita oficial pe plan national prin Proclamatia dedezrobire a lui Lincoln din 1863 ~i votarea Amendamentului altreisprezecelea in 1865, de~i statele din Nord au inceput sa 0 scoatiiin afara legii incepind cu 1780. Totu~i, legile "Jim Crow" din Sudau pastrat segregatia rasiala ~icetiitenia clasa a doua pentru ame­ricanii africani pina in anii~~izeci. Segregarea rasiala informaliimai persista ~iastazi. ' 0

Cei mai multi americani africani ati"tr~it in Sudul rural pioo laprimul razboi mondial, cind multi au migrat in ora~ele din Nord,in cautare de slujbe. In ace1a~i ti~p, un mare numar de imigrantieuropeni proaspat sositi concurau pentru acelea~i slujbe. Acestconflict economic a dus la 0 continua discriminare impotriva ameri­canilor africani, de data aceasta :tarasprijinullegal de care se bucurain Sud, dar la fel de demoralizanta ~i distructiva.

De~iBrown Versus Ministerul Educaliei, cazul Curtii Supremedin 1954 care a dus la desegregarea formala a educatiei publice,afost un eveniment important in istoria relatiilor rasiale din StateleUnite, anii '60 au f<;lstpunctu1 real de cotitura. In timpul acestuideceniu, mi~carea pentru drepturile civile a ajutat atit la infringerealegi10r segregationale din Sud, cit ~i la votarea legi10r drepturilorcivile, care reduceau discriminarea fiiti~a la slujbe ~i la accesullafacilitatile publice. Legea drepturilor de vot a dus 1aalegerea maimultor americani africani in posturi politice importante.

207

Recent, tabloul este mixt. Din ce in ce mai multi tineri africaniamericani culti ~i-au dobindit educatia ~icuno~tintele necesare pen­tru a obtine slujbe mai bune. Drept urmare, se dezvolta 0 clasamijlocie. Pe de alta parte, multi, daca nu cei mai multi, inca sint~omeri sau prin~i in slujbe prost platite ~i tara viitor. Fuga multoralbi in suburbii a lasat multi americani africani izolati in mahalale1esadicacioase ale marilor ora~e, locuri in care se dezvolta criminali­tatea ~iabuzul de droguri. Presiunile economice au redus fondurileguvemamentale pentru serviciile pub lice (in special pentru sanatate,educatie, pompieri, politie ~itransportulin comun) care afecteazacel mai mult pe cei din interiorul ora~elor mari.

In ciuda cl~tigurilor recunoscute in ultimele trei decenii, calitateavietii americanilor africani continua sa fie mai grea decit a albilor~i chiar a altor grupuri minoritare.

Americanii hispanici

Americanii hispanici sint foarte variati in etnicitate ~i cultura.De~i multi i~i au riidacinile in cultura spaniola, cei mai multi auorigine spaniola, africana ~iamericana autohtona. Americanii hispa­nici constituie cel putin 6% din populatia Statelor Unite. Cifra lorexacta este nesigura, din cauza numarului mare de "straini laraacte", cunoscuti ca imigranti ilegali.

Populatia americanilor hispanici cre~te foarte repede, din douamotive: (1) numarul mare de femei americane hispanice de virstapotrivita pentru a ramine insarcinate ~i(2) rata ridicata de imigrantilegali ~i ilegali, determinata de apropierea tarilor latino-americanede Statele Unite, ~ide multele familii americano-hispanice care i~iincurajeaza prietenii ~irudele sa imigreze, in acela~i timp netezindcalea pentru cei nou-veniti. Este foarte probabil, avind in vederefaptul ca numarullor cre~te, ca in urmatoarele decenii americaniihispanici sa depa~easca numarul americanilor africani, ajungindcel mai mare grup minoritar din tara.

Americanii mexicani (chicanos)

Concentrati in mare masura in partea de sud-est, chicanos for­meaza cele mai marl grupuri de americani hispanici. Multi chicanos

208

sint descendenti ai primilor coloni~ti mexicani in Statele Unite, daraltii sint de data mai reeenm. Mexicanii au fost totdeauna considerati, ,o sursa de miindi convenabila, ieftina ~iproductiva, in special pentruma:rile ferme din sud-vest. Multi slnt muncitori agricoli nomazi.Totu~i'lmecanizarea agriculturii a redus cererea de muncitori agri­coli, determinindu-i pe chicanos sa migreze spre a~ezarile urbane,unde se presupune ca gasesc slujbe.

Totu~i, mediul urban nu a fost ospitalier cu chicanos. Multitraiesc in ghetouri urbane ("barrios"), unde au cam doua treimidin venitul mediu al albilor. A~a cum este obi~nuit in mahalaleleurbane, relativ putini primesc educatia necesara pentru a-~i imbu­natati soarta; doar cam un sfert din chicanos ~i-au terminat ~coalamedie. Chicanos ~i-aumentinut limba ~iidentitatea etnica ~iexercimo presiune considerabilii pentru a avea educatie,bilingva (in engleza~i spaniola) in ~colile publice.

Portoricanii

Insula Porto Rico a fost cedata Statelor Unite in 1898 duparazboiul americano-spaniol, iar portoricanilor Ii s-a acordat cetate­nia Statelor Unite in 1917. Cam jumatate din cele 2 milioane de

porto:ican~ din aceastii tar~ ~e':li~sc i? barrios-~i~e din ,~H_a~lem'::1lSpamol" dm New York CIty. 'S1 eI ifil mcercat sa-~l mentma Identl­tatea etnica ~i limba, care, cup late 6J,I.pie1ea lor tipic inchisa laculoare, au determinat prejudecati considerabile ~i discriminareimpotriva lor.

Multi portoricani nu 0 duc bine in Statele Unite. Venitullormediu pe familie este cam jumatate din cel al americanilor inansamblu. Multi din cei care se intorc in Porto Rico dupa 0 perioadade ~edere in Statele Unite intentioneaza sa revina in viitor.

Americanii cubanezi

Americanii cubanezi formeaza al treilea mare grup de americanihispanici din Statele Unite; sint camjumatate din numarul ameri­canilor portoricani. Majoritatea americanilor cubanezi au venit inStatele Unite ca rezultat al revolutiei cubaneze din 1959 condusade Fidel Castro. Cei mai multi s-au stabilit in Miami, aproape decasa. Spre deosebire de celelalte doua grupuri de americani hispa-

209

COALA 14 INTRODUCERE fN SOCIOLOGIE

nici, ace~ti imigranti au provenit in principal din c1asa mijlocie;erau educati ~i multi aveau 0 profesiune. Ei s-au adaptat bine lanoul mediu social ~iau devenit 0 forta poIiticii ~ieconomica puter­nica in Miami. Venitullor mediu este considerabil mai mare decit

cel al celorlalte doua grupuri ~iaproape egal cu venitul general dinStatele Unite.

Un al doilea val de imigranti cubanezi a sosit in 1980. Cunoscutica oamenii de pe ambarcatiunea Mariel, multi dintre ei erau saraci~iilira vreo calificare; unii fusesera recent eliberati din inchisori ~idin institutii pentru boli psihice. Lipsindu-Ie educatia ~icalificarileprofesionale ale imigrantilor cubanezi veniti in primul val, multidin acest grup nu au prosperat. Ei au fost primiti cu ostilitate consi­derabila, chiar de catre cubanezii veniti mai inainte, care ii consi­derau 0 amenintare la ci~tigurile deja obtinute.

Americanii asiatici

De~i numeric un grup foarte mic, aproximativ 5 milioane deoameni (2% din populatie), americanii asiatici s-au descurcat foartebine din punct de vedere economic. Atit nivelullor educationalmediu, cit ~ivenitullor mediu sint mai ridicate decit cele ale ame­ricanilor in ansamblu. Ei formeaza grupul minoritar care se dezvoltiicel mai rapid in Statele Unite In prezent. Grupul este format, apro­ximativ in cifre egale, din oameni de origine chineza, japoneza ~ifilipineza. Lor Ii se alatura din ce in ce mai multi coreeni ~ivietna­mezl.

Americanii chinezi

Primii imigranti asiatici au sosit In Statele Unite cam pe vremeagoanei dupa aur in California, in 1849. Avind tendinta de a sestabili pe Coasta de Vest, ai au constituit forta de ~unca ieftina ~irentabila pentru americanii care s-au dus in Vest. In partea a douaa secolului al XIX-lea, 0 depresiune grava i-a determinat pe imi­granti ~ipe americani deopotriva sa concureze pentru slujbe putine.Bucurindu-se de 0 slaba protectie legala, imigrantii au dus-o rau.

Pentru a combate efectele discriminarii, americanii chinezi dinzonele urbane au infiintat organizatii de autoajutorare ~i retele de

210

rudenii. Oricum, aceste retele au descurajat asimilarea ~ii-au incu­rajat pe chinezi sa-~i pastreze limba ~i identitatea etnica.

Al doilea razboi mondial a insemnat 0 schimbare importanta

pe.ntru americanii chinezi. Datorita lipsei fortei de mundi, ei aureu~i1>saobtina slujbe mai bune, astfel incepind dilatoria asimilariiin cultura americana. Fara restrictiile initiale, care, in general, Iedadeau dreptul sa lucreze in spalatorii ~irestaurante, chinezii ame­ricani au inceput sa se bucure de 0 mobilitate sociala considerabilii.Totu~i, multi americani chinezi nu au atins acela~i grad de succesca grupulin ansamblu ~iramin prin~i in ghetourile cartierelor chi­neze~ti. Recenta izbucnire a luptelor intre bande ~i a violentei dincartierul chinezesc al New York-ului evidentiaza schimbarea calitiitiivietii in cadrul comunitatii americane chineze.

Americanii japonezi

Japonezii au imigrat in Statele Unite putin mai tir~iu decit chi­nezii ~i au ramas in mare masura pe Coasta de Vest. Intrucit japo­nezii au avut un mai intens contact anterior cu americanii decit au

avut imigrantii chinezi, ei au reu~it sa se asimileze mai u~or. Deasemenea, ei au avut posibilitiiti mai mari sa se angajeze in agricul­tura, in loc sa alerge dupa sh,1>'ein ora~e. Totu~i, ostilitatea a rezultatdin incercarea lor de a cumpata: ter;nuri arabile ~ia dus la impunereaunor restrictii legale impotriva lor. '''',.; .

Cel mai devastator pentru americanii japonezi a fost tratamentulce Ii s-a aplicat de Statele Unite dupa ce Japonia a bombardatPearl Harbor in 7 decembrie 1941. Peste 90% din toti americaniijaponezi au fost "striimutati" in lagare de internare militare, inconju­rate cu garduri din sirma ghimpatii ~icu paznici inarmati. GuvernulStatelor Unite ajustificat aceste actiuni sustinind ca ace~ti americanijaponezi ar putea fi agenti acoperiti pentru Japonia. Multi recunoscacum ca stramutarea fortatii a americanilor japonezi a fost un actindreptat impotriva unei intregi categorii de oameni ~ica, probabil,a fost motivata mai mult de rasism decit de considerente serioasede securitate.

Dupa al doilea razboi mondial, americaniijaponezi au inceputsa prospere. Insistenta lor traditionala asupra educatiei ~ia munciiintense a dat roade. Ei au avut un nivel de educatie mai ridicat decit

211

americanulmijlociu ~iun venit me diu pe familie mult mai mare.Totu~i, succesul economic recent al Japoniei a rede~teptat vechileostilitati care pot fi, din nou, indreptate jmpotriva americanilor..Japonezl.

Americanii filipinezi

Filipinezii au fost considerati supu~i americani din 1898, dndInsulele Filipine au devenit posesiune americana, pina in 1935,dnd ~i-au d~tigat independenta. Multi filipinezi au inceput sa imi­greze in Statele Unite in anii douazeci, ca sa satisfaca cererea deforta de munca ieftina a pomicultorilor din California. Schimbarileintervenite in legile de imigrare in 1965 au dus la 0 dublare a popu­latiei americane filipineze in deceniul unnator. Aceasta rata a cre~­terii sugereaza ca ei ar putea deveni in curind grupul cel mai marede americani asiatici. Cei mai multi sint bine educati ~is-au stabilitin zone urbane, unde i~i pot folosi cu succes considerabilele abiIi­tati profesionale.

Americanii ba§tina§i (indienii)

Nici un grup minoritar din Statele Unite nu a fost tratat atit derau ca ba~tina~ii americani. Paminturile Ie-au fost luate de guvern~i foarte multi au fost uci~i in timpul cursei pentru expansiuneaspre Vest. Le-a fast distrusa cultura, iar ei au fost ingramaditi inrezervatii ~itratati ca "pupili" ai statului (adica, copii care nu puteauavea grija de ei in~i~i). Aproximativ doua treimi din americaniiba~tina~i locuiesc acum in rezervatii sau aproape de ele. Au 0 ratade ~omaj ridicata -mai mult de 50% in unele zone. Putini americaniba~tina~i dobindesceducatia necesara pentru a obtine slujbe maibune ~imai stabile.

Mai putin de 4% dintre ei au terminat opt clase. Rata lor dealcoolism este cam de opt ori mai mare dedt media nationala. Ratasinuciderii este dubIa fata de cea a americanilor in ansamblu.

Recent, americanii ba~tina~is-au organizat mai bine ~iau devenitmai combativi. Unele triburi au cerut sa Ii se restituie paminturileluate sau sa Ii se dea compensatii. Multe dintre aceste terenuri contin

212

vaste resurse de petrol, apa ~iminereuri. Multe comunitati de ame­ricani ba~tina~i sint presate din interior sa reziste asimilarii ~i sa-~ipastreze culturile traditionale. Rena~terea interesului fata de culturaa1J.lericanaba~tina~a, pretutindeni in Statele Unite, poate ajuta acestefor('"

Etnicii a/bi

Termenul "etnicii albi" a fost folosit recent pentru a-i numi peamericanii albi a caror origine este in alte zone europene dedt inMarea Britanie. Ei sint "ne- WASP-ii". Etnicii albi constituie 0 popu­latie diversa. Printre ei se afla italieni, polonezi, scandinavi, germani,armeni, greci, irlandezi ~imulte alte neamuri. Ei tind sa se stringain comunitati separate sau in cartiere ora~ene~ti. Exemple sint sudulBostonului, care, in mare masura, este format din americani irlan­dezi, ~i partea de nord a Bostonului, care este dens populata cuamericani italieni. Americanii polonezi sint concentrati in Chicago~iinjurullui, americanii scandinavi, in Minnesota, iar americaniigermani, in Pennsylvania. De~i grupurile etnice albe au fost totdea­una caracterizate printr-un sentiment de coeziune, ele au trecut

printr-o mi~care puternica ~e trezire etnica ~i mindrie, dupa altegrupuri minoritare, in specll'\l"cel*'al americanilor neao~i. Ele auinceput sa se bucure de d~tiguri politi({t)'~i.sociale,ca un rezultat almi~carii pentru drepturile civile din anii ~aizeci. La unii oameni,aceasta mindrie etnica a reprezentat 0 forma de reactie brusca,determinata de tratamentul preferential de care au inceput sa sebucure americanii africani ~iamericanii hispanici la vremea aceea.La altii, mindria etnica pur ~isimplu a reprezentat un interes reinnoitpentru identitatea etnica ~ipentru cultura etnica. Pentru a intelegeprezenta puternica a mindriei etnice in viata americana, este nevoiedoar sa luam in considerare numarul de grupuri etnice care organi­zeaza anual parazi importante in New York ~i in multe alte ora~emari. Multe grupuri simt ca mindria lor este justificata de progresulsubstantial pe care I-au ~cut,trecind din fabricile ~imagazinele dedulciuri, locurile de munca ale parintilor ~ibunicilor lor, la slujbecu un statut superior, mai stabile ~imai bine pIatite.

Multi imigranti au sosit pe aceste tarmuri spre sflf~itul secoluluial XIX-lea ~i inceputul secolului al XX-lea. Multi dintre ace~ti

213

________________________________________ .Hi"

imigranti nu au dorit nimic mai mult decit sa fie asimilati in culturaamericana. Deseori, ei au insistat pe llnga copiii lor ca sa vorbeascadoar limba engleza in casa ~i ~i··au schimbat nume1e, ca sa sunemai "americane~te".

PROBLEME CONTEMPORANE iN

RELA TilLE ETNICE ~I RASIALE

Rasismul

Rasismul consm in ideea ca 0 categorie rasialaeste inerent superi­oara alteia. Ideologia rasismului ofera baza morala pentru discrimi­nare. Istoria colonialismului vestic se bazeaza pe rasism. Populatiilezonelor colonizate, deseori percepute ca fiind la un stadiu inferiorde dezvoltare, au fost considerate inferioare din punct de vederebiologic. Drept urmare, nu se considera necesar sa Ie trateze cuamabilitatea obi~nuita, ceruta intre egali.

Filozofia politica a lui Adolf Hitler s-a concentrat injurul pretin­sei superioritati a rasei "ariene" (prin supozitie, compusa din cauca­zieni de origine neiudaica, dintre care Mrbatul inalt, blond, cu pie1eadeschisa la culoare ~iochii alba~tri era considerat idealul) ~ia drep­tului ei de a conduce lumea. Notiunea de rasa pura "ariana" este 0fictiune biologica; nu exista 0 asemenea rasa. (Hitler insu~i erascund, cu pielea de culoare inchisa ~icu parul negru).

Rasismul a jucat un rol important in istoria Statelor Unite. Afri­canii au fost adu~i aici ca sclavi ~itratati ca fiinte inerent inferioare.

.. Cind in tara au venit multi asiatici, ei au intimpinat atitudini similare.Americanii M~tina~i erau tratati in mod obi~nuit ca fiind inferiori.Toate aceste cazuri de rasism par sa fie bazate pe factori economici.Se pare ca rasismul deseori a servit interese1e economice ale popu­latiei dominante. Celor considerati inferiori Ii se puteau da (sau, cain cazul sclaviei, foqati sa lucreze) slujbe prost platite ~iumile, pecare, daca ar exista posibilitatea alegerii, cei mai multi oameni nuar fi dispu~i sa Ie accepte. Ideologia rasismului - inferioritatea ine-

214

renHi- a oferit justificarea pentru aceasta exploatare. A fost nevoiede razboiul civil, de amendamente constitutionale ~i de legislatiepentru a desfiinta rasismul, sustinut legal, din Statele Unite.

Pe llnga forma subiectiva descrisa mai sus, rasismul are 0 formainstitutionala. Rasismul institutional se refera la practicile organiza­torice care au ca efect tratarea inegaIa a grupurilor rasiale. Rasismulinstitutional este deseori evident in concursul de angajare, care,deseori, ii descalifica pe cei care sint diferiti, inclusiv diferiti ra­sial, deoarece, "nu sint potriviti" sau nu sint "unul de-ai no~tri".

Actiunea afirmativa•

Reactia sociemtii la rasismul personal ~iinstitutional a fost dez­voltarea unei politici de actiune afirmativa, care consm in practicastabilirii de obiective ~iprograme pentru rnarirea numarului mem­brilor grupurilor minoritare in organizatii ca: afaceri comerciale,posturi guvemamentale i?iinstitutii educationale. In ciuda pareriiunora ca actiunea afirmativa duce la angajarea indivizilor mai putincalificati sau subcalificati, actiunea afrrmativa nu pretinde 0 aseme­nea actiune ~inici nu duce tn mod obi~nuit la a~a ceva; ea vrea sase asigure ca cei exclu~i in~ecut:.gint acum inclu~i in cursul gene­ral al vietii economice, sociale ~i ~uc<;1tionale. Forma exacta aactiunii afimlative necesare se schimoa dupa imprejurari.

Nu toti oamenii accepta conceptul de actiune afirmativa. Uniiau vazut in actiunea afrrmativa 0discriminare pozitivii sau 0 actiunedaunatoare intereselor oamenilor albi care, poate, nu au un trecutde prejudecati ~idiscriminare rasiaIa. Aparatorii actiunii afirmativesustin ca guvemul are dreptul ~iindatorirea de a actiona impotrivarasismului institutional ~ia discriminarii cu mijloace institutionale .Dezbaterea continua ~iin prezent.

Rasa, etnicitatea ~i clasa sociala

Intr-o importanta carte intitulata The Declining Significanceof Race, Wilson (1978) afirma ca situatia americanilor africani adevenit mai putin 0 chestiune de discriminare rasiala decit de clasa

215

illlill

sociaHi, de~i el recunoa~te di cele doua sint profund impletite. EIi~i concentreaza analiza asupra schimbiirilor economice necesarepentru a imbunatiiti soarta americanilor africani. Wilson i~i continuastudiul structural al americanilor africani din interiorul ora~elor incartea sa mai recenta (Wilson, 1987), The Truly Disadvantaged:The Inner City, the Underclass, and Public Policy.

Lucrarea lui Wilson a fost deseori gre~it interpretata cum di arafirma ca rasa nu mai este 'un factor in societatea americana. EI crede

ca discriminarea rasialii inca exista, dar ca clasa sociala a devenitdin ce in cemaiimportantii.De~i a existat 0 cre~tere dramatic a aclasei mijlocii de americani negri, aceasta inca constituie un grupproportional mai mic dedt americanii in ansamblu. In timp ce seapreciaza ca clasa mijlocie de americani negri formeaza 20% dintoti africanii americani din Statele Unite, clasa mijlocie cuprindeintre 35 ~i45% din intreaga populatie. De asemenea, chiar atuncidnd sint comparati americanii africani ~i albi din aceea~i clasasociala, albii au venituri mai mari ~i 0 mai buna ealitate a vietii(Landry, 1987).

Astfel, americanii afrieani par dublu handicapati. Ei sufera dincauza rasismului, unor persoane ~i cel institutional, ~i din eauzaefectelor pozitiei lor de clasa. Acela~i lucru este, dupa cite se pare,adevarat pentru americanii hispanici ~ipentru americanii bii~tina~i,darnu ~ipentru americanii asiatici, care au 0 pozitie de clasa superi­oara membrilor altor grupuri minoritare discutate mai sus. Cindconditiile se imbunatiitese, eompetitia intre diverse grupuri sereduce~i,0 data eu ea, scade discriminarea. Pe de alta parte, dnd conditiileeconomiee se inrautatese, se produce contrariul.

in acest capitol a fost discutata problema rasei oJicea aetnicitatii. DeoJirasa are anumite caracteristici fizice, funda­mental ea este definita social. Datorita casatorii/or constanteintre rase, nu exista rase "pure ". Grupurile etnice sint definitein raport de diferentele culturale mai degrabii decft cele fizice.Grupurile minoritare constituie 0 trasatura a societatii ameri­cane oJideseori servesc ca baza pentru prejudecata (0 atitudinefata de 0 anum ita categorie de indivizi) oJidiscriminare (un

216

model de comportament care duce la tratamentul inegal almembrJior unei anumite categorii).

Aujost identijicate diferitele modele de interactiune etnica,oJirasiala in societate: asimilarea (intrarea in grupul domi­,"hant), pluralismul (pastrarea caracteristicilor grupului oJiegalitatea fntre toate grupurile), segregatia (separarea fizicaoJideseori inegala), dominatia (controlul majoritatii asupragrupurilor minoritare), transferul de populatii ~')tramutareaunuia dintre grupuri) .'jianihilarea (e.g., genocidul).

Aufost descrise, pe scurt, mai multe grupuri minoritare. Afost explorata importanta problema a rasismului atit informalui individuala, eft oJiinstitutionala. Reactia societatii la rasis­mul institutional afost aceea de a dezvolta programe de actiuneafirmativa, in ciuda opozitiei unora care numesc aceasta po­litica discriminare pozitiva. in final, aufost discutate contribu­tiile relative ale rasei oJiale clasei sociale la discriminare, cuconcluzia ca ambele inca mai joaca un ro/.

217

12GENUL $1 STRATIFICAREADupA ViRSTA

S exul §i virsta sint reperele universale pentru stratificareasociala in toate societatile. in acest capitol vom discuta rela­

tia intre conceptul biologic de sex §i conceptul sociologic de gen.Vom examina deosebirile intre barbati §ifemei §i sursa acestordeosebiri. De asemenea, i se va acorda atentie problemei sexismu­

lui, precum §i reactiilor fata de sexism.Vafi analizat rolul virstei in societatea americana. Vafi explo­

rata inegalitatea virstelor, ca 0 replica la sexism §i rasism. Vorfidiscutate aspectele biologice §i psihologice, precum §i cele so­ciale §i culturale ale imbiitrinirii.

SEX ~I GEN

In toate societatile, femeile ~ibiirbatii sint tratati diferit. A~tep­tarile societatii in privinta comportamentului variaza dupa sex. Oarcare este aceasta caracteristidi pe care se bazeaza aceste deosebiri?

Sexul: 0 denumire bio/ogica

Sexul este un concept biologic care constituie baza impartirii

speciei umane in femei ~ibiirbati. Sexul este determinat in momentul

218

conceperii, clnd ambii parinti contribuie in mod egalla cele douiizeci~i trei de perechi de cromozomi care sint mo~tenirea biologic a acopilului: Una dintre aceste perechi detennina sexul copilului.M(ima poate contribui doar eu cromozomi X la aceasta pereche,pe'Clnd tatal poate contribui fie cu cromozom X, fie cu unul YOaca taml contribuie cu un X la X-ul mamei, embrionul care rezuMva fi pereche XX~i va ff feminin; daca tatal contribuie eu un Y laX-ul mamei, embrionul va fi 0 pereche XY ~iva fi masculin.

Oiferente1e cromozomiale duc la 0 dezvoltare diferita a tesutu­rilor ~ia organelor. Structura fundamental a a unui embrion in cursde dezvoltare va fi feminina dad tesutul testicular nu produce hor­monul testosteron, care duce la dezvoltarea organelor genitale mas­culine. Astfel, cu 0 rara exceptie, fiecare este, biologic, femeie saubiirbat. Exceptia este hermafroditul, persoana rara care are 0 combi­natie de organe genitale feminine ~imasculine.

Caracteristici sexuale biologice §isecundare

Biologii disting intre caracteristicile sexuale biologice, necesita­

tea omului de a se reprodu¢', ~icqracteristicile sexuale secundare,insu~iri naturale diferite ale "biirbatil<~r~i femeilor (e.g., un ~oldmai lat ~i sini mai mari la femei ~illh'par mai bogat pe tot corpul~i0 vigoare marita la biirbati) care nu sint direct legate de reprodu­cere. Ambele servesc pentru a face diferenta iutre femei ~ibiirbati.

Genul: 0 denumire sociala

Femela ~i masculul sint concepte aplicabile speciei umane ~ialtor specii de animale deopotriva. Pe de aWiparte, biirbafi ~ifemeise refera numai la oameni, fiindca acestea semnifidigen, trasiiturilesociale ~iculturale pe care diverse societati Ie atribuie femelelor ~imasculilor. Genul este definit social, pe dnd sexul este detenninatbiologic. Societ.iitileatribuie diverse caracteristici femeilor ~ibiirba­tilor; totu~i, caracteristicile naturale fundamentale ale femeii ~ialeMrbatului nu variaza.

219

-~~-----

Diferente1e intre conceptul de sex ~icel de gen sint importante.Cu exceptia consecintelor unei chirurgii transsexuale, deosebirilesexuale biologice dintre femei ~ibarbati nu sint supuse schimba.rii.Totu~i, deosebirile de gen sint constructii sociale ~i sint supuseschimbarii sociale. Modul in care societatea americana, de pilda,

define~te comportamentul "feminin" poate fi schimbat. De fapt, else schimba in mod dramatic de mai bine de jumatate de seco!.

elT DE DIFERITI SiNT BARBA TII, ,~I FEMEILE?

Dovezi bio/ogice

Ambele sexe au hormoni feminini ~imasculini, dar femeile au

mai multi feminini, iar barbatii au mai multi masculini. De~i nueste valabil din punet de vedere ~tiintific sa aplici rezultatele studiilordespre animale fiintelor umane, exista dovezi ca marimea nivelurilorde hormoni masculini duce la 0 agresivitate crescuta ~ila 0 stimularesexuala a unor'animale. Totu~i, efectcle hormonilor asupra compor­tamentului femeilor sau al barbatilor variaza in mod considerabilatit de la individ la individ, cit ~i la acela~i individ in momentediferite.

Ca regula, barbatii sint mai inalti ~imai grei dedt femeile ~iauo putere musculara mai mare. Intr-o oarecare masura, aceste dife­rente contribuie la capacitatea barbatilor de a domina femeile. To­tu~i, dintr-un punct de vedere, femeile pot fi considerate sexul celmai trainic, deoarece de~i sint conceplt1i mai multi biirbati dedtfemei, multi dintre ei mor inainte de na~tere ~i la virste mai tinerein cursul ciclului vieW. De~i sint conceputi cam 140 de barbati ~i106 nascuti pentru fiecare 100 de femei, aceasta discrepanta disparepina ajung pe la douazeci ~i cinci de ani ~i se schimba total (85 debarbati pentru fiecare 100 de femei) dupa virsta de ~aizeci ~icincide ani. De asemenea, se nasc mai multi baieti cu malformatii dedt

fete ~i, dupa dt se pare, barhatii au mai multe defecte ereditare. Se

220

pare ca femeile suporta mai u~or durerea ~i sint mai rezistente laholi dedt garbatii.

Pe scurt, exista multe dovezi biologice ale deosebirilor dintrebarbati ~i femei. Unele dintre aceste deosebiri Ie favorizeaza pefeme'!; altele ii favorizeaza pe barbati.

Dovezi psiho/ogice

Este evidenta existenta unor deosebiri tipice in comportamentul~ipersonalitatea barbatilor ~iale femeilor. De regula, barbatii tindsa fie mai agresivi ~imai activi. Ei prezinta 0 mai mare inzestrarepentru matematica ~i0 mai mare pricepere pentru vizualizarea spa­tiaUi. Pe de alta parte, exista 0 mai mare probabilitate ca femeilesa fie preocupate ~i inclinate sa aiba grija de altii. Ele sint maiemotionale ~imai verbale.

De~i nu se disputa existenta acestor deosebiri, precum ~ia altora,intre barbati ~ifemei, este foarte greu de stabilit dad ele au 0 bazabiologica sau sint invatate. Studiile despre adu1ti nu sint de ajutor,deoarece biologia adultului ~i invatarea sint atit de impletite, indt

este aproape imposibilsa l~'~param. Cercetatorii s-au concentratasupra copiilor la care inv~~Fea ilTeloc intr-o mica masura, dnddeosebirile de sex importante, se preS1\pune,pot fi atribuite in maremasura naturii. '

Citeva studii au aditat tocmai astfel de deosebiri legate de sexla copii. De pi Ida, baietii sint mai activi dedt fetitele, dar fetitelezimbesc mai frecvent. Totu~i, chiar in aceste studii, nu este totdeaunau~or sa atribui aceste deosebiri pur ~i simplu biologiei. 0 multimede dovezi sugereaza ca, de la na~tere, fetele ~ibaietii se bucura deun tratament diferit. Baietii primesc, in general, un tratament maidur dedt fetitele; de pilda, ei sint mai des siliti sa stea in genunchi.De asemenea, parintii sint mai toleranti fata de neastimparullor.In general, fetitele sint tratate mai blind ~i cu mai multa afectiune.Aceste deosebiri in materie de tratament incep in primele saptaminide viata.

o alta metoda de a studia deosebirile sexuale consta in examina­

rea cazurilor de "atribuire gre~ita" de sex, in care 0 persoana de unsex este gre~it considerata ~i tratata drept 0 persoana de celalalt

221

sex. Acest lucru s-a inumplat sporadic, de pilda, dnd la na~tere aexistat 0 diformitate genitala ~i un Miat din punct de vedere bio­logic (tara penis) este crescut ca fata; sau 0 fata al carei clitoris(organ genital intern) este mare ~iconsiderat penis este crescuta caMiat. Money ~i Ehrhardt (1972) au aratat ca copiii pot fi crescutisa fie oricare gen, indiferent de sexullor biologic.

Se pare ca este un acord ca, probabil, exista predispozitii biolo­gice fundamentale care explica deosebirile de comportament al fe­meilor ~i al Mrbatilor. Totu~i, exista 0 variatie considerabila incadrul aceluia~i grup de sex, pre cum ~i intre fiecare grup de sex;multe dintre aceste predispozitii pot fi eliminate prin invatareaculturala. Mai mult, diferentele de comportament existente implicaactivitati relativ nesemnificative care nu justifica stratificarea socialadupa sex (Hyde, 1985).

Dovezi multiculturale

o alta metoda de cercetare consta in studierea dovezilor din

diverse societati. Daca deosebirile de gen sint doar 0 functie a deo­sebirilor biologice de sex, ar trebui sa nu existe nici 0 variatie inrolurile genului in diverse societati, modelele de comportament,drepturi ~i obligatii fiind definite ca potrivite pentro fiecare sex.Daca exista deosebiri substantiale in rolurile genului, aceasta su­gereaza ca ele sint determinate mai mult de cultura dedt de biologie.

Repartizarea sarcinilor sociale

Citiva antropologi (e.g., Mead, 1935; Murdock, 1937) au studiat

repartizarea sarcinilor sociale pe baza de sex. Ingeneral, din acestestudii rezulta trei modele clare. Primul, sexul este 0 baza importantapentro repartizarea sarcinilor sociale. In majoritatea societatilor,daca nu in toate, barbatilor ~i femeilor Ii se atribuie diverse rolurisociale. Al doilea, se pare ca un numar limitat de sarcini este atribuitcu consecventii mai degraba unui sex dedt altuia. Universal, femei­lor Ie revine sarcina cre~terii copiilor ~ia ingrijirii farniliei, activitaticare se desta~oara in casa. Biirbatilor Ii se atribuie sarcini care

222

presupun 0 activitate fizica intensa ~i drurnuri departe de casa,cum sint vinatoarea ~i lupta.

Al treilea, dincolo de acest numar limitat de sarcini consecventkgate de sex, exista 0 variatie multilaterala considerabila in rolOOle. ,gen1.11ui.Cu alte cuvinte, ceea ce este considerat comportamentfeminin potrivit intr-o societate poate fi considerat potrivit pentrubarbati in alta. De pilda, Murdock (1937) a constatat ca, in cincizeci~i patro de societati, sarcina de a "pregati solul ~i de a semana in

el" a fost "totdeauna" ~i"de obicei" indeplinita de barbati, in cinci­zeci ~i~apte de societati a fost indeplinita de femei, iar in treizeci ~itrei de societati a fost indeplinita in mod egal de biirbati ~i femei.

Dovezile multiculturale sugereaza, a~adar, ca exista dteva mo­

dele multiculturale con stante in rolurile sociale, care sint legate dedeosebirile de sex, dar ca acestea nu sint nici predominante, niciinevitabile; de asemenea, exista 0 varietate considerabila a rolurilorsociale.

Metoda lui Margaret Mead

Poate cea mai dramatic a descriere a influentei culturale asupracomportamentului, deseo¥bnsi~erata exclusiv legata de sex, se

gase~te in opera lui Margaret Mead(1935). Ea a studiattrei societapdin Noua Guinee. Doua au vadit 0 asefhiinare considerabila in ct>m­

portamentul Mrbatilor ~i al femeilor. In una, Arape~, atit biirbatii,dt ~ifemeile erau cooperanti, neagresivi ~icalzi din punct de vedereafectiv. In alta, Mundugumor, care erau vinatori de capete ~icani­bali, atit Mrbatii, cit ~i femeile erau egoi~ti, agresivi ~i insensibilifata de altii. Pe scurt, barbatii ~ifemeile din Arape~ prezentau ceeace, in general, este considerat comportament "feminin", iar in Mun­

dUgtll.'11orbarbatii ~ifemeile prezentau un cornportament tipic "mas­culin".

In cea de a treia societate, Tchambuli, existau deosebiri intrebiirbati ~ifemei, dar'acestea erau opuse rolurilor genOOlor conside­

rate tipice in societatea americana. Femeile erau dominante, nupurtau podoabe ~i erau lip site de afectiune; Mrbatii, pe de altaparte, erau supu~i, sentimentali, birfitori ~i aveau grija de copii.

223

ROLURILE GENURILOR

Rolurile traditionale ale genurilor$i stereotipurilor

Femeile in casa ~ibarbatii afara ar fi un rezumat exact al rolurilortraditionale ale genurilor in trecut. Barbatii erau considerati obligatisa lucreze in afara casei ~i sa ci~tige venitul necesar pentro intreti­nerea familiei. Ei erau legatura principala intre familie ~i lumeaexterioara. De asemenea,ei erau considerati autoritatea in familie~i cei care asigurau disciplina in sinul acesteia. Ei trebuiau sa iahotaririle importante pentro familie.

Destinullor era sa participe semnificativ la viata societatii, inspecialla activitatile politice. Politica ~ieducatia erau consideratedomenii exclusiv masculine.

Femeile, pe de aha parte, trebuiau sa-~i dedice viata caminului~i copiilor. Sarcinile lor principa1e erau cre~terea copiilor ~i grijapentru casa. In timpulliber, de se angajau in activitati voluntare ~icaritabile in comunitatile lor.

Pe scurt, rolurile genurilor au devenit stereotipe: sotul/tatal,furnizorol con~tiincios, iar sotia/ mama gospodina multumita careare mare grija de sotul ~i copiii ei. Stereotipurile personalitatii audezvoltat, in paralel, aceste roluri. Femeile trebuiau sa fie tandre,sensibile fata de altii ~i grijulii. Ele crau considerate dependente,sentimentale, pasive ~i conformiste. Ele nu trebuiau sa aiba preamulte cuno~tinte despre mecanica, atletism sau politica. Datoritadedicarii carninului ~icopiilor, nu era necesar ca ele sa aiM cuno~­tinte despre complexitatea lumii exterioare; ele se puteau bizui, inmod pasiv, pe sotii lor.

Barbatii, pe de alta parte, trebuiau sa fie hotariti, increzatori inei in~i~i, competenti ~ipriceputi intr-o serie de domenii care Ie da­deau posibilitatea sa aiM succese in lumea "exterioara". Rolurilelor profesionale aveau priori tate fata de rolOOle din familie; de~iaceasta situatie poate nu era totdeauna preferata, in general, ea eraconsiderata buna pentro familie.

224

Rolurile genurilor $i stratificarea

1(I.egalitatea intre genuri

o conceptie functionalista Pozitia initiala a functionali~­tilor este ca, daca toate sau cele mai multe societati prezinta unmodel de dominanta masculina, atunci acesta este, probabil, functio­nal ~i avantajos, cel putin intr-o oarecare masura. Repartizareadiverselor sarcini diferitelor roluri, 0 diviziune a muncii, este consi­derata deosebit de eficienta (vezi Birocratia; Cap. 5). Intrucit dife­rentele biologice de sex ii deosebesc deja pe barbati de femei, celemai multe societati i~i fac un capital din aceasta.

Intrucit nou-na'scutii sint neputincio~i, ei trebuie sa fie ingrijitio vreme. Inainte de aparitia laptelui cu adaus~ri ~i a biberoanelor,alaptarea era esentiala pentru supravietuire. Insu~i actul alaptariieste un act de educatie ~i sprijinire care cere ca mama sa stea cu

copilul, deseori aproape de casa. Astfel, sustin functionali~tii (e.g.,Zelditch, 1955) este eficient ca mama sa se ocupe de copil ~i decasa, lasindu-l pe sot sa se ocupe de lumea exterioara.

Functionali~tii sustin ca aceasta diviziune a muncii este incaeficienta (Parsons ~iBales, 1ff55).F41miliaare nevoie de speciali~ti:un lider expresiv, care se preocupa de fJ?latiile ei interne, ~iun liderinstrumental care pune familia in lega:tura cu lumea exterioara.De~i nu este necesar ca femeile sa fie conducatori expresivi ~ibar­batii lideri instrumentali, diviziunea muncii de mai inainte, care i~iavea originea in biologie, era un sistem eficient ~i astfel, u~or decontinuat. Deopotriva de importante, cele doua sfere - casa ~ilumeaexterioara - ~i-au impus, traditional, diferite grade de prestigiu,prima neinsuflind la fel de mult respect ca a doua. Astfel, barbatilorcare au rol instrumental Ii se acorda mai mult prestigiu ~iautoritatedecit femeilor care joaca rolul expresiv.

Aceasta conceptie a fost, in general, acceptata pina recent, cindcriticii au inceput sa 0 atace ca este demodata. Date fiind inlesnirile

moderne, limitele de virsta mai mari ~inumarol mai mic de copii,printre alte schimbari, femeile nu mai trebuie sa-~i dedice viatarelatiilor interne, expresive in cadrul farniliei. De asemenea, schim­barea climatului social ~i economic pledeaza impotriva rolurilorinflexibile fie pentro barbati, fie pentru femei.

225

('Oi\Li\ 15 INTROlJUCERE fN S<X:IOLCX,IE

o conceplie a conflictului Pentru teoreticienii conflictului,argumentul functionalist este, pur ~isimplu, 0 modalitate de ajusti­fica puterea grupului dominant. Indiferent cum au inceput deose­birile intre barbati ~ifemei in privinta puterii, ele au fost mentinute,deoarece cei care beneficiaza de aceste deosebiri au putine motivesa schimbe situatia (Colins, 1985).

Teoreticienii conflictului sustin ca sursa deosebirilor dintre rolu­rile genurilor se gase~te in inegalitatea economica. Intrucit se con­sidera ca barbatii, in rolurile lor traditionale, au 0 mai mare contri­butie economica in societate decit femeile, lor li se acorda maim~lt prestigiu ~imai multa putere. In societatile in care femeile ~ibarbatii contribuie relativ egalla economia societatii, inegalitateadintre genuri este mult mai mica. Blood ~i Wolfe (1960) demon­streaza ca ~i in Statele Unite puterea unci femci in familie cstedirect legata de contributia ei economica.

Astazi, tcoria functionalista ~i cea a conflictului sint intr-undezacord mai mic decit erau in trecut. Multi teoreticieni ai conflic­tului accepta ideea ca diviziunea traditionala a muncii dupa sex afost, probabil, functionala cindva. De asemenea, un numar din cein ce mai mare de functionali~ti inteleg ca rolurile traditionale numai sint la fel de functionale cum ar fi putut fi cindva.

Rolurile contemporane ale genurilor

Astazi, rolurile genurilor sint mai flexibile decit erau in trecut.De~i persista multe conceptii traditionale despre rolurile genurilor,este permisa ~ichiar incurajata 0 variatie considerabila. Mai multefemei fac parte din forta de munca, iar cuvintul menajer a intrat inlimba. Din ce in ce mai multe organizatii prevad clauze pentruconcediu "patem" mai degraba decit "matem", in cazul na~terilor~i a ingrijirii de inceput a copiilor.

Munca

In ultimii ani, a existat 0 schimbare remarcabila in baza econo­mica a inegalitatii intre genuri. In timp ce in 1900 doar 20% dintrefemei lucrau mafaracasei, in 1987 cifra erainjur de 55% ~iaproxi-

226

mativ trei sferturi lucrau toata ziua. Mai mult de jumatate dintrefemeile disatorite fac parte din forta de munca. Cam doua treimidin femeile casatorite, cu copii de ~coala ~i mai putin de jumatatecu pre~colari, lucreaza; cifrele sint considerabil mai mari pentrufemeile divoqate.

Totu~i, barbatii ~i femeile continua sa dea dovada de deosebiriin privinta tipurilor de slujbe pe care Ie detin. Femeile predominain slujbe au fost considerate "feminine": functionari, comert ~iservicii. Barbatii ocupa profesiuni, pozitii manageriale ~i muncicalificate. De~i situatia se schimba, segregatia traditionala pe bazade Sex este destul de obi~nuita in lumea profesiilor. Iar femeileci~tiga mai putin de doua treimi din venitul barbatilor in slujbecomparabile, de~i deosebirea se reduce.

Educatia,Colegiile ~iuniversitatile erau exclusiv pentru barbati. Aceasta

situatie de asemenea s-a schimbat. Din ce in ce mai multe femeiintra in institutii de invatamint superior; de fapt, in zilele noastremai multe femei decit barbati frecventeaza aceste institutii. Acela~ilucru este adevarat, intr-o oareC(aremasura, pentru educatia postuni­versitara. Mai multe femei dicit bWbati i~i iau licenta, de~i e maiprobabil ca barbatii sa ia doctoratul in [tlozo:f1e,care este consideratun mijloc de a ajunge la profesiuni supefioare. Aceasta situatie deasemenea se schimba destul de rapid.

Prezenta crescuta a femeilor in forta de munca nu a pus capatsegregatiei sexuale in acest domeniu, ~iacela~i lucru este adevaratpentru institutiile de invatarnint superior. Femeile urmeaza inca~coli diferite de barbati. E mai putin probabil ca ele sa urmezeprograme in domeniul ~tiintei ~ial ingineriei ~imai probabil sa seconcentreze asupra disciplinelor umaniste ~i a ~tiintelor sociale.Chiar daca din ce in ce mai multe femei se inroleaza in programecomerciale, cele mai multe diplome in acest domeniu Ie iau barbatii.

Politica

In Statele Unite, femeile au primit dreptul de vot doar in 1920.Pina de curind, putine fcmei detineau 0 functie importanta electivasau prin nurnire. Si aceasta situatie s-a schimbat, dar mai rapid la

227

nivellocal dedt la nivel national. in prezent, exista un mare numarde femei primar ~idteva pe post de guvemator. Se gasesc femei inCongres, iar Geraldine Ferraro a candidat pentru postul de vicepre­~edinte al Statelor Unite. Dar de~i puterea politica a femeilor cre~te,ea nu este proportionala cu numarullor din populatie.

Gospodaria

Din ce in ce mai multi soti participa la indatoririle gospodare~ti.Totu~i, caminul este inca considerat, in primul rind, domeniul ~iresponsabilitatea femeilor. Sarcinile gospodare~ti ale sotului tindsa se concentreze asupra ma~inii familiei, asupra finantelor, a gazo­nului ~i a reparatiilor. De~i multe sotii ~i soti i~i impart sarcinilegospodare~ti, deseori participarea nu este absolut egala, ~i multefemei se pomenesc ca trebuie sa aiba cel mai mult grija de copii, sagateasca, sa faca gospodarie ~i sa mearga ~ila serviciu. Hochschild(1989) a numit aceasta "schimbul al doilea".

Totu~i, efectul complet al naturii schimbiUoare a rolurilor genu­rilor trebuie inca studiat. in mod evident, barbatii participa din cein ce mai mult, alaturi de sotiile lor, la ingrijirea copiilor ~ila trebu­rile gospodare~ti. Transmiterea noilor conceptii despre rolurile genu­rilor prin socializare (vezi Cap. 6) va duce, probabil, la 0 cre~terea numarului barbatilor care sint dispu~i sa accepte responsabilitaticasnice in viitor.

Socializarea rolurilor genurilor

~ Familia Rolurile genurilor sint invatate in cursul socializarii.In familie, copiii sint tratati ca baieti sau fete. Traditional, baietiitrebuie sa fie activi, duri ~i independenti. Fetele au fost invatate safie bUnde, atente ~i dependente. 0 parte din aceasta invatatura afost directa, ca atunci dnd baietii sint tratati mai aspru dedt fetele;o alta a fost indirecta, ca atunci dnd copiii observa comportamentul

genului la parintii lor. De~i astiizi familiile folosesc mai putin hainelealbastre tipice pentru baieti ~i roz pentru fete, exista multe dovezica cele doua sexe sint tratate diferit (Major, 1981).

Grupele de virsta Grupele de aceea~i virsta de asemeneajoaca un rolin socializarea genurilor. Activitatile grupelor de baieti~i de fete difera in mod semnificativ (Lever, 1978). La mijlocul

228

copilariei (lnainte de virsta de zece ani ~iin primii ani ai adolescen­tei), deseeri baietii se angajeaza in activitati de echipa, cum sintsporturile, in care competitia ~iregulile sint extrem de importante.Pe. qe aHa parte, fetele se implica adesea cu mai putine colege inactl~itati mai putin organizate ~i mai spontane, care au reguli maiputin stringente (e.g., saritul corzii, statuI de yorba ~i cintatul).Aceasta deosebire se reduce spre sfir~itul copilariei ~iin adolescentii.

~colile Pina destul de recent, manualele de ~coala de obiceiprezentau baieti ~ifete in rolurile specifice ale genurilor. De pilda,baietii din povestiri erau activi, iar fetele, pasive; fetele se jucau cupapu~i, baietii cu camioane ~i soldati. Femeile ~ibarbatii erau pre­zentati in rolurile parinte~ti caracteristice. Con~tientizarea cresdndaa industriei editoriale ~i a presiunii crescinde asupra ei au dus la 0schimbare considerabila a portretizarii rolurilor genurilor in manua­lele ~colare ~iin materialele didactice.

Programele ~coli1or secundare au reflectat, in general, roluriletraditiollale ale genurilor. Baietii urmau comequl ~i ~tiillta, feteleeconomia casnica ~i literatura. Din nou, 0 mai mare con~tientizare~i 0 mai mare presiune sociala au dus la schimbare. Profesorii ~iindmmatorii profesionali, in,numar din ce in ce mai mare, 1isflituiescpe elevi sa unneze cursuri ~reii intereseaza ~icare Ie vor fi folosi­toare, indiferent de particulaiitati'ie genurilor.

Mass-media Mass-media - filtrl'ele,cartile, reviste1e ~i,in spe­cial, te1eviziunea - sint agenti importanti ai socializarii (vezi Cap. 6).Nicaieri nu au fost mai consolidate tipurile traditionale ale rolurilorgenurilor decit in mass-media (Busby, 1975). Pina foarte recent,barbatii erau, de obicei, prezentati ca reprezentanti ai legii, duri ~ineinfricati, oameni de ~tiinta straluciti, doctori speciali~ti ~iavocatidibaci. Ei i~i asumau raspunderi in afara de propriul dmin, undeerau incurcati de provocari simple, cum ar fi ma~ina de spalat vase~i pregatirea unui sandvi~ cu brinza la gratar. Femeile, pe de altaparte, erau, in general, pur ~isirnplu decorative. Erau dragute, supusebarbatilor ~ideseori tintele comediei. Activitatile lor se concentrauin juml caminului.

Aceste p0l1retizari stereotipe au illceput sa se schimbe spre sfir­~itul anilor '80, femeile fiind prezentate din ce ill ce mai mult inpozitii cu responsabilitati, ca factori activi in viata, in loc de specta­toare pasive ~i atragatoare.

229 ~

Goffman (1976) demonstreaza efectele practicilor publicitatiiasupra socializarii rolurilor genurilor. Ca ~iteleviziunea, publicitateatiparita a avut un rol important In prezentarea barbatiJor ~ifemeilorIn ipostaze care consolidau stereotipurile traditionale.

Barbatii erau tacuti sa para mai 1nalti ~ide aceea mai putemici;femeile erau, deseori, aratate 1ntinse In pat sau pe 0 sofa sau ~ez1ndpe du~umea - un loc subordonat.

SEXISMUL

Ideologia

Schimbarile In rolurile traditionale ale genurilor nu s-au produstara lupta. Practicile initiale au reflectat ceea ce a ajuns sa fie numitsexism, ideea ca un sex (de obicei eel feminin) este, inerent, inferiorceluilalt. Sexismul este similar rasismului prin aceea ca se referala 0 1ntreaga categorie de indivizi, se bazeaza pe atribute fizice ~ireduce probabilitiitile economice ~isociale ale indivizilor respectivi.

Ideologia sexismului l~i are originea In parerea ca barbatii slnt,In mod natural, superiori femeilor. Sistemele de credinta ale majo­ritatii religiilor importante ale lumii sustin aceasta idee, deoareceIn Vechiul Testament ("Binecuv1ntat e~tiTu, 0, Stiip1neDumnezeulnostru, Rege al Universului, ca nu m-am nascut femeie"), In NoulTestament ("Barbatul este imaginea lui Dumnezeu ~ireflecta. glorialui Durnnezeu; dar femeia este reflectarea gloriei barbatului"), iarIn Coran ("Barbatii slnt superiori femeilor datoriHi caliti'ltilor princare Dumnezeu le-a dat superioritate").

Sexismul institutional,Sexismul se aseamana cu rasismul ~i prin aceea ca are doua

manifestari: cea personala (individuala) ~iceainstitutionala. Cu altecuvinte, credinta In superioritatea inerenta a barbatilor este urzitaIn structura sociala ~iafecteaza posibilitatile economice ~i socialeale femeilor fie ca are sau nu scopuri personale.

230

Unii considera sexismul institutional mai distructiv dcdt sexis­mul ca atitudine personala. Indivizii care au prejudecati 1mpotrivafemeilor ~i au atitudini discriminatorii fata de ele pot fi 1nfruntati,iariQeile ~iactiunile lor pot fi schimbate. Dar sexismul institutional,ca~i rasismul institutional, este mai patrunzator ~i mai greu derezolvat ca eel individual. De pilda, politia ~i sectiile de pompieriau exclus, In mod traditional, femeile din rindurile lor, de~i unelefemei slnt, tara 1ndoiala, capabile de a 1ndeplini aceste slujbe. Pro­gramele guvemamentale de actiune afirmativa care se adreseazarasismului (vezi Cap. 11) 1ncearca, de asemenea, sa remedieze re­zultatele practicilor sexiste de angajare.

Sexismul este intrat ad1nc In 1nsa~i limba societatii noastre. Depilda, dnd genul este necunoscut sau neimportant, este folositaforma masculina. Practicile lingvistice ca aceasta arata elt depatrunzator, dar subtil este sexismul. De dtiva ani, scriitori ~ipublici~ti cauta diferite modalitati de a elimina sexismul din limba.

Reactiile la sexism,

Feminismul;;", .'

o reactie la sexism a fost na~ter~~le~inismului, 0 mi~care so­ciaIa (vezi Cap. 22) organizata pentru a elimina atitudinile sexistefata de femei. Feminismul ataca ideea ca conceptiile traditionaledespre rolurile genurilor slnt naturale ~inecesare unei societati efi­ciente. Femini~tii suspn ca stratificarea dupa gen reduce posibilitatileprofesionale ~ieducationale a peste jumatate din populatie ~iaccen­tueaza ca aceasta nu este doar discriminatorie, ea este disfunctionaIapentru societate, care are nevoie de elt mai multi oameni educati ~icalificati fie ca slnt barbati sau femei, ca sa duca la 1ndepliniresarcinile necesare.

De asemenea, femini~tii lupta 1mpotriva hartuielii, oriunde areloco Femeile relateaza, cu 0 oarecare frecventa, avansuri sexualenedorite, In special din partea celor care au autoritate la locul demunca sau In ~coala. Violul comis de un biirbat cunoscut de victima(acql(aintance rape) sau angajat 1ntr-o activitate sociala, cum ar fio 1ntllnire cu victima, constituie 0 preocupare cresdnda. Femini~tii

231 ~

cer, cu insistenta ~iurgent, legi ~iproceduri pentru protejarea femei··lor 1mpotriva acestor practici distructive.

Rezistenta la feminism,Feminismului i se opun cei care imbrati~eaza conceptia traditio­

nala a rolurilor specializate pentru barbati ~ifemei. Unii barbati seopun feminismului pentru ca Ie ameninta influenta ~icontrolul. Siunele femei se opun feminismului, indeosebi ce1ecare au introdusconceptia traditionala a rolurilor genurilor in propriullor compor­tament al rolului genului ~iobtin satisfactie din aceasta. Altele seopun feminismului din parerea gre~ita ca toate sustinatoarele aces­tuia urasc barbatii ~iincearca sa-i atite pe ace~tia impotriva femeilor~ipe femei impotriva lor. A1tii nu se opun feminismului, dar criticapracticile "sexiste" care ii dezavantajeaza pe barbati (e.g., frecventaprezumtie ca, in caz de divort, copiii ar trebui sa fie dati mamei).Sustinatorii feminismului au crescut ca numar ~i influenta in de­cursul anilor.

viRSTA $1 SOCIETATEA

La fel ca ~i sexul, virsta este 0 componenta universal a pentruatribuirea sarcinilor in societate. Fiecare societate acorda diferite

niveluri de prestigiu ~i acces variat la resursele bazate pe v1rsta.Stratificarea dupa virsta este de aceea la fel de obi~nuita ca ~i stra­tificarea dupa sex.

incaruntirea societatii State/or UniteJ J

In timpul acestui secol, s-a produs 0 schimbare semnificativa1nstructura v1rstelor societatii americane. In 1900,jumatate din ame­ricani erau sub virsta de douazeci ~itrei de ani (v1rsta medie) ~imaiputin de 5% erau mai batrini de ~aizeci ~i cinci de ani. In 1990,procentajul americanilor peste vifsta de ~aizeci ~i cinci de ani afost mai mare dedt dublu fata de anul1990 (aproximativ 12%),iar v1rsta medie a sarit zece ani, la treizeci ~i trei.

232

Ace~sta imbatrinire a populatiei aduce cu ea multe problemesociale. In sfera profesionala, asigurarea folosirii adecvate a tineriloraUituri de pensionarea adecvata ~i satistacatoare a batrinilor, Insp'ecial dnd conditiile economice se 1nrautatesc, este 0 dilema care'..;,''f;".' ,

incl:l'nu a fost rezolvata. Trebuie asigurata 0 asistenta medicalaadecvata pentru vlrstnici, care apeleaza mult la acest serviciu. Efici­enta sistemului asigurarilor sociale a fost pusa sub semnulindoielii,deoarece numarul pensionarilor cre~te mai repede dedt pot mun­citorii sa completeze fondul necesar pentru intretinerea lor.

Relatiile sociale trebuie mentinute mtr-un moment In care moar­tea ~i probleme de sani'itate reduc reteaua familiei ~i a prietenilorconstruita de-a lungul unei vieti. De asemenea, prezenta unei at1tde numeroase populatii de cetateni virstnici este tara precedent insocietatea americana. Ca 0 consecinta, relatiile intre tineri, cei devirsta mijlocie ~ivirstnici se schimba. Prezenta bunicilor 0 perioadamai indelungatii dedt in trecut ~inevoia 1ngrijirii parintilor virstnicimai mult timp dedt era posibil ~i necesar in trecut sint doar douaexemple ale schimbarilor care au survenit 0 data cu incaruntireaAmericii.

o consecinta a acestor schimbari In societatea americana a fost

dez~o1tare~ do:ne~ni.u~~igeftJ1tologiei sociale, studiul aspectelorsOClaleale Imbatnmm. ".;q

iMBATRiNIREA

Schimbarile bi%gice

Citeva dintre schimbarile fizice asociate cu procesul de imbatri­nire slnt pierderea greutatii ~i a 1naltimii, 1ncaruntirea parului ~izbircirea pielii. Oasele devin oarecum mai fragile ~i se rup maiu~or in accidente, iar artrita (~ideseori infirmitatea) este obi~nuita.Tulburari care ameninta viata, cum sint problemele cardiace, crize1e(de apoplexie sau paralizie) ~i cancerul, devin mai probabile pemasura imbatrinirii. Recent, a crescut preocuparea pentru boalaltIi Alzheimer (0 tulburare serioasa care ducela pierderea cresdndii.

233

a memoriei, la dezorientare ~ila pierderea unor functii fizice impor­tante.

Totu~i, oamenii imbatrinesc diferit ~inu toti sint sortiti sa suferede 0 boala care debiliteaza. Multi batrini ramin saniito~i intr-ungrad rezonabil. Mai putin de 1% dintre batrini sint tintuiti la pat,iar 70% dintre cei peste ~aizeci ~icinci de ani afirma ca au 0 sanatateintre "buna" ~i"excelenta" (Centrul National pentru Statistica Sa­natatii, 1987).

Schimbarile psiho/ogice

S-a crezut ca virstnicii sufera aproape totdeauna de deteriorarimentale ~iintelectuale progresive ~iimportante, 0 data cu ~ubrezireasanatatii. Dovezile actuale sugereaza ca ~iaceasta situatie este foartevariabila. Pina recent, de pilda, se presupunea ca puterile intelectualescad incepind cu virsta de douazeci ~icinci de ani. Acum pare c1arca nu exista 0 asemenea deterioare universala; de fapt, unele dimen­siuni ale inteligentei pot chiar cre~te 0 data cu virsta. Acele aspecteale inteligentei care necesita 0 coordonare fizica sau invatarea unormateriale noi vadesc un oarecare dec1in la batrinete (Schaie, 1980).Totu~i, etaloanele care verifica folosirea cuno~tintelor existente nuvadesc aceasta; capacitatea verbala ~i abilitatile numerice par, defapt, sa creasca 0 data cu virsta (Baltes ~i Schaie, 1974)

De asemenea, contrar parerii generale, aparent, personalitatease schimba putin 0 data cu virsta (Neugarten, 1977). Totu~i, virst­nicii par sa devina mai introspectivi ~imai preocupati de propriileginduri ~i sentimente decit inainte. Dar se pare canu se produc inmod universal sch~mbari dramatice ale personalitatii.

Schimbarea culturala $i sociala

Munca §i pensionarea

Pentru multi, virsta duce la pensionare, ceea ce inseamna 0 retra­gere dramatica din activitatea care le-a dat vietii 0 directie ~i unsens. Totu~i, pentru unii, problema este mai putin pensionarea decit

234

pierderea slujbei, la 0 virsta la care este improbabil sa mai gaseascao alta ocupatie convenabiHi.

"~~sursele economice limitate

Pensionarea sau ~omajul fortat deseori provoaca 0 reducere avenitului. Ajutoarele de la asistenta sociala sint ~iele limitate, de~iacestea nu au fost calculate sa acopere integral deficituf rezultatprin pensionare. La aceasta virsta multi au nevoie de mai multaingrijire medical a, la costuri din ce in ce mai marl. In general,aceste costuri nu sint acoperite in intregime de asigurarea de sana­tate, chiar prin "Medicare ~i Medicaid" (doua programe guvema­mentale pentru asigurarea sanatatii).

Multe planuri pentru pensionare nu acopera in mod adecvatcre~terile costului vietii, astfel diminuind puterea de cumparare avirstnicilor. Diferentele de venit, consemnate mai inainte, dintrebarbati ~i femei cre~c pentru virstnicii care nu lucreaza. In modasemanator, virstnici din grupurile minoritare 0 duc mai rau decitvirstnicii, in general.

Izolarea sociala i('", ""De~i cei mai multi virstnici continua sa dUc3.0 viata sociala

activa, decesele din ;inul familiei ~i'~~prietenilor des~ori reduccercurile sociale. De asemenea, pensionarea ~i problemele de sa­natate pot sa-i izoleze pe unii de activitatile sociale. Aceste problemesint chiar mai mari pentru cei foarte batrini, cei de optzeci de anisau mai mult. Celor mai multi oameni Ie este greu sa fie singuri;pentru biitrini, indeosebi pentru cei care au probleme cu sanatatea,singuratatea poate fi foarte demoralizantii. Intrucit femeile traiescmai mult decit biirbatii ~i intrucit multe femei virstnice din zilelenoastre au crescut intr-o cultura care sustinea rolul traditional alfemeii dependente, izolarea social a este chiar mai devastatoarepentruele.

Maltratarea batrinilor

In ultimii ani, s-a acordat 0 atentie deosebita violentei in familie(vezi Cap. 13). Una dintre problemele care a aparut a fost maltra-

235

tarea batdnilar (elder abuse) de dltre membrii familiei. Acest cam­

partament abuziv paate Iua forma vialentei verbale sau fizice, formaexplaatarii financiare sau a neglijarii. StudiiIe recente sugereazaca aproximativ patru procente dintre v'irstnici s'int maltratati, ~iaceasta este prababil a subestimare, deaarece persaanele care sinttratate diu refuza sa discute a problema atlt de jenanta cu cercetatarii

sau cu autariHitile (Clark, 1986).Tratamentul abuziv pare sa fie mai abi~nuit in familiile in care

batrinii stau prast cu sanatatea. Unii aameni, incarcati cu grijaparintilor, gasesc ca aceasta pavara financiara ~ipsihalagica, adau­gata la indataririle lar fata de prapria satie ~icap ii, duce la a frus­trare considerabila, care este apai desdircata pe parintii batrini.

INEGALITATEA iNTRE ViRSTE

Discriminarea vfrstelor

Are la baza justificarea tratamentului inegal prin ideea ca acategarie de virsta este inerent inferiaara altar categarii de virsta.Asemenea rasismului ~i sexismului, fundamentul pentru aceastafarma de discriminare i~i gase~te ariginea in caracteristicile fizice.

Descansiderarea batrinilar se bazeaza pe stereatipuri. Termenul

biitrm este folasit pentru a descrie a categorie de aameni mai dcgra­ba dedt indivizi. Se face a mica distinctie intre biitr'inii care sint

sanata~i fizic ~imental ~icei care nu sint. Deseari, aceste stereatipurisint subtile. De pildii, mass-media deseari prezintii daar persaanetinere ~i siinataase in reclame. C'ind 'in mass-media s'int prezentatiaamenii virstnici, ace~tia vind un pradus celar din categaria lar­

in general, ceva pentru ameliararea sanatatii. Punind accentul petinerete ~ivitalitate, mass-media sugereaza cii batrinetea ~ibatriniinu sint dariti. Aceasta partretizare negativa a oamenilar batrini seameliareaza incet.

236

o teorie functionalista,'.. Unii sacialagi au cansiderat ca inegalitatea intre virste i~i arearigmea in schimbarile praduse de industrializare. Aceste schimbariau acardat a mai mare valaare adultilar tineri datarita puterii ~ienergiei lar. Batdnii au fast cansiderati mai putin utili sacietatiiindustriale.

Un exemplu al acestei conceptii este teoria retragerii (disen­gagement theory), farmulata de Cummings ~i Henry (1961), caresustine nevaia ca batrinii sa se retraga treptat din pazitiile de respan­sabilitate saciala. Intrucit tati aamenii mar, este avantajas ca ei safie inlacuiti dupa a metada bine dnduita, ca sacietatea sa-~i paatacantinua mersul in mad lini~tit. In felul acesta, statutele ~iralurilein sacietate pat persista chiar cind acupantii ~i actarii lar pier.

Cei care sustin aceasta tearie arata ca retragerea este avantajoasa~ipentru batrini. Pe masura ce capacitatile lar se diminueaza, munci­tarii care imbatrinesc, in special in societatile industriale cum sintStatele Unite, ar primi tara indaiala cu bucurie ~ansa de a scapa deunele presiuni pe care prafesiunile lar Ie creeaza. Atunci, ei arputea participa la activitatil,tplac~te ale pensianarilor. Criticii arataell multi aameni batr'ini sinf.faarte fericiti sa lucreze ~i nu var sarenunte la acest ral, indeasebi dadi acesta tanstituie elementul fen­tral al vieth lar. Pentru unii, dezavantajele ecanamice ale lipseitatale de acupatie sint, pur ~i simplu, prea mari, ~i unele profesiipermit a retragere paqiala.

o teorie a conflictului

Teoreticienii conflictului au opiirere cu tatul diferitii. Ei consi­derii inegalitatea intre virste un alt exemplu de discriminare impo­triva unui grup min,aritar. Cei in putere, tinerii ~i adultii de virstiimijlacie, incearcii sii-~i mentina avantajul. Sacietatile industrialemaderne se canfrunta frecvent cu ~amajul, iar discriminarea vlrstelorpermite ca anumite categarii de virstii (batrinii ~i cei faarte tineri)sii fie tinute in afara pietei fartei de munca, astfel aferind tinerilar~iadultilar de virsta mijlacie a mai mare ~ansa de a gasi slujbe. De

237

aseII?-enea,batrinii sint considerati mai putin productivi ~i, astfel,mai costisitori; prin indepartarea lor sint aparate intereseleecono­mice ale celor de la putere. Se sustine ca in ta'rile necapitaliste, i.e., cele ale caror scop nu este profitul (vezi Cap. 17), batrinii sinttratati mult mai bine.

Criticii, ca ~iteoreticienii retragerii, sustin di bamnii trebuie safie protejati ~i institutiile societatii mentinute, in ciuda mortalitatiiumane - iar aceasta reclama 0 metoda de pensionare bine rinduita.De asemenea, tinerii trebuie sa fie scutiti de obligatia de a munci,ca sa creasdi ~i sa se dezvolte. Alti critici arata ca, ne place ori nune place, sistemul economic din Statele Unite trebuie sa tina seamade costurile fortei de munca; forta de munca neproductiva trebuierncuUi mai productiva sau indepartata.

o teorie a interactiunii simbolice.,

Teoria (substituirii) activitafii (Friedman ~iHavighurst; 1954),o alternativa la teoria retragerii, scoate in evidenta importanta unuinivel ridicat al activitatii sociale pentru satisfactia personala ~isenti­mentul de sine printre hamni. Inspidndu-se masiv din teoria interac­tiunii simbolice, teoria activitatii pune accentul pe sentimentul desine care deriva din statutele pe care oamenii Ie ocupa ~idin rolurilepe care Ie joaca. Batdnii nu se deosebesc de oamenii mai tineri; einu ar trebui tratati diferit. Sustinatorii acestei teorii pun accentul ~ipe deosebirile existente printre oamenii vlrstnici. Unii vor sa seretraga; altii nu vor. Nu exista 0 actiune potrivita pentru toti hatrinii.

CriJicii acestui punct de vedere sustin ca teoreticienii activitatiinu intra in conflict cu realitatea ca unii batdni au dificultati cusanatatea, precum ~ialte probleme, care le-ar indreptati retragereadin roluri grele ~i stresante.

React;; la inegalitatea intre virste

Batrinii au ajuns un grup mult mai activ din punct de vederepolitic in ultimul sfert de veac. Luind exemplu de la diverse mi~caripolitice din anii ~aizeci ~i ~aptezeci, s-au constituit mai multe

238

organizatii pentru a promova interesele batrinilor. In 1972, MaggieKuhn, administratorul unei biserici, a fondat Gray Panthers, oorga­l\~zatie compusa din tineri ~i hatrini, care militeaza pentru schim­bar~a tratamentului hatrinilor de catre societate. Poate cea mai

puternica, din punct de vedere politic dintre aceste organizatii esteAsociatia Americana a Pensionarilor [American Association ofRe­tired Persons (AARP)]. Aceasta are multi membri, un buletin rus­tribuit prin abonament ~i se bucura de 0 mare influenta in politicanationala ~i de stat.

Presiunea politica a acestora ~ia altor grupuri a fost extrem deeficienta. Guvernul federal ~i guvernele multor state au votat legicare interzic pensionarea f0rtata din cauza virstei. Ajutoarele dti laasistenta sociala sint acum legate de nivelurilede inflatie, ~ia fostcreat Medicare - un program national de sanatate pentru hatrini.Multe dintre aceste succese sint rezultatele unei actiuni directe ~iorganizate intreprinse de batdni .

Capitolul a inceput prin a face distincjia intre sex ca unconcept biologic §i gen.ca 0 creafie culturala §i sociala. Aufost prezentate, pe scurlf/i!nelepeosebiri biologice caracteris­tice dintre barbafi §ifem~i: cum afost punctul de vedere ca unsex este "mai slab" decit celaldi!.'Ait fost discutate dovezile

psihologice ale deosebirilor dintre barbafi §i femei. Au fostdescrise studii ale copiilor §i ale altor societafi, pentru a explicaradacinile biologice ale diferenjelor dintre genuri. in general,s-a ajuns la concluzia ca deosebiriledintre barbafi §i femeisint mai mult un rezultat al educafiei culturale decft alfactorilorbiologici innascuji.

Rolurile tradifionale ale genurilor - femeia acasa, barbatul

la munca - au devenit stereotipuri §i au consolidat separareasexelor. Teoria funcfionalista susfine ca rolurile tradifionaleale genurilor pur §i simplu valorifica deosebirile biologicedintre barbaji §i femei. Teoreticienii conjlictului, pe de altaparte, considera aceste stereotipuri 0forma a stratificarii, caref§i are radacinile in factori economici.

Rolurile genurilor s-au schimbat in ultlmele decenii. Se

ajla in cfmpul muncii mai multe femei dedt oridnd mainte,

239

iiillllll!1

chiar mame ale copiilor mid Totu$i, segregalia pe baza desex fnca exista fn tipurile de slujbe detinute. De asemenea,sfnt angajate mai multefemei fn colegii $i universitati $i, pro­babil, vor fi mai active in politica dedt fnainte. Mai mulli soliau grija de copii $'i f$i asuma responsabilitati gospodare$ti.S-a facut 0 analiza pentru a arata cum socializarea fn familie,grupa de vfrsta, $coli $i mass-media contribuie la ideile tradi­tionale despre rolurile genurilor. S-a aratat ca fn ultimul dece­niu s-a pus accentul fntr-o mai mare masura pe flexibilitatearolurilor.

S-a discutat de~pre sexismul personal $i cel institutional,caperechi ale rasismului. 0 reaclie la sexism afost dezvoltareafeminismului, 0 mi$care sociala al carei scop era eliminareaatitudinilor sexiste fata de femei. Obiectiile fmpotriva jemi­nismului se bazeaza pe dorinta de a mentine privilegiile exis­tente $i de a pune capat rolurilor genurilor fnsu$ite cultural,conceplii grqite despre ce estefeminismul, $i 0 nelini$te ca else limiteaza la eradicarea discriminarii fmpotriva femeilor.

De asemenea, afost discutata Vlrsta ca 0 baul pentru stra­tificarea sociala. Societatea americana a fmbatrfnit fn timpulacestui secol,faptul acesta dudnd la dezvoltarea unei specia­litati, gerontologia sociala, pentru a rezolva problemele fmbii­trfnirii. Aufost discutate schimbiirile biologice care se produco data cu cre$terea vfrstei, cum afost conceptia gre$ita ca totioamenii batrfni sfnt bolnavi, fragili sau tintuili la pat.

S-a aratat ca mitul deteriorarii automate a capacitatilormentale $i intelectuale ale batrfnilor este neconform cu rea/i­tatea. A fost prezentata 0 disculie detaliata despre dteva schim­bari sociale $i culturale (e.g., munca, pensionarea, baza eco­nomica) care se produc la batrinete. Afost mentionata izolareasociala aunor biitrfni $i afost descrisa problema din ce in cemai frecventa a maltratarii vlrstnicilor.

Afost discutata problema discriminarii vfrstelor. Functio­nali$tii sustin necesitatea luarii fn considerare a retrageriibiitrinilor din pozitii de raspundere. Pe de alta parte, teoreti­cienii conflictului contesta argumentul ca retragerea sta labaza stratificarii dupa vfrsta. Ei arata beneficiile economiceale celor care detin controlul in exc/uderea celor foarte tineri

240

$i a biitrfnilor depe piata fortei de munca. Importanta activitatiipentru conceptia despre sine a biitrfnilor, derivata din teoriainteractiunii simbolice, a fost descrisa ca 0 alta alternativa a

""(eeriei pensionarii.'.. in final, s-a aratat ca un numar de organizatii recent con­

stituite promoveaza $i apara interesele biitrfnilor. Acestea auajuns din ce fn ce mai influente $i au determinat votarea uneilegislatii importante $i avantajoase.

241

13FAMILIA

Familia este instituliafundamentala in toate societalile. intru­eft avem tendinla sa fim atit de cufundafi infamilii, ne este

u$or sa Ie consideram drept bune. Procedind astfel, riscam sa nuIe inlelegem pe deplin importanla. Totu$i, cfnd este ameninlataexistenlafamiliei, devenim mai con$tienli de ea. Acesta este cazulin zilele noastre, cfnd utilitatea familiei ca 0 institulie sociala

cheie este pusa sub semnul indoielii $i abunda preziceri infrico­$atoare despre decesul ei.

Ce este aceasta institulie sociala care creeaza 0 ingrijorare

atit de profunda? Cft este de universala? Este ea, intr-adevar,funcfionala, fie pentru societate ca un fntreg, fie pentru indiviziicare 0 compun? Ce generalizari putemface desprefamilia ame­ricana contemporana $i despre viitorul ei? in acest capitol vomraspunde la aceste intrebari in lumina cuno$tinlelor contemporanedespre familie.

iNRUDIREA: CONCEPTEFUNDAMENTALE

inrudirea este "un sistem organizat de relatii, in care indivizii

sint legati unul de altul prin legaturi complexe, intretesute ~i curamificatii" (Murdock, 1942: 2). in esenta, inrudirea define~te 0

retea sociala. Elementul cheie alinrudirii este familia.

242

Familia

Familia este un grup social relativ perma~ent de indivizi legatiintt:e ei prin origine, casatorie sau adoptiune. In societatea no astra,sfute'm extrem de familiari cu 0 anumita versiune a familiei, familianucleu, ~i, intr-o anumita masura, Cll 0 a doua, familia extinsa.Exista ~i0 a treia structura familiala importanta: familia poligama.

Familia nucleu

Familia nucleu (nucleadi) consta din doi adulti de sex opus careintretin 0 relatie sexuala aprobata de societate, impreuna cu propriilor copii sau adoptati (Murdock, 1949). Astazi, predominanta aces­tei forme de relatie este pusa in discutie de recunoa~terea cr~scindaa familiilor cu un singur parinte, a familiilor lara copii ~ia "asocieriiconjugale" a cuplurilor de homosexuali ~ilesbienein relatii ce sintechivalente functionale ale casatoriei.

De asemenea, exista doua tipuri de familie nucleu. Unul estefamilia nucleara de orientare, familia in care ne na~tem ~i in careocupam statutul de copil. Prin membrii acestei familii dobindim

orientarea initiala in viata;'de aici ~i numele ei. Un alt tip estefamilia nucleu de procreal!;famitia pe care 0 cream prin disatorie•. ;

~i in care detinem statutul de adult.~.veseori, aceasta familie estenumita familia "conjugala" datorita pozitiei centrale a legaturiimaritale. intrucit familia poate fi privita din aceste doua perspec­tive, se poate spune ca fiecare familie este compusa din doua familiinucleare.

De aceea, cei mai multi oameni sint membri a doua familiinucleu. intrucit aceste doua grupuri sociale of era experiente oare­cum diferite, oamenii sint expu~i la doua categorii de perspective~i indatoriri. in mod obi~nuit, acestea nu sint in conflict. Totu~i,uneori, ele pot intra in conflict, de pilda, dnd adultii incearca sa-~iimparta indatoririle cu copiii ~icu piirintii batrini. Ambele reclamatimp, energie ~iresurse. Echilibrarea acestor indatoriri a devenit 0problema sociala din ce in ce mai mare, in special din cauza durateide viata crescute a populatiei. Noul termen generalia sandvi$ Iidescrie pe acei adulti maturi care sint prin~i din ce in cemai multintre nevoile parintilor care imbatrinesc ~i ale copiilor care cresco

243

Familia extinsa

Familia extinsaconsta din doua sau mai multe familii nucleare

unite prin legatura parinte-copil, care include legaturile intre frati~isurori. De pilda, voi, parintii vo~tri ~ibunicii constituiti 0 familieextinsa. Veriga in acest lant sint parintii vo~tri, care sint legati debunicii vo~tri in calitate de copii, iar de voi, ca parinti. Familiaextinsa este, uneori, numita familia "cosangvina" datorita legaturilorde "singe" care ii unesco

Familia poligama

Un tip de familie nepermisa legal in societatea Statelor Unite(cu exceptia mormonilor, la inceput) este familia poligama, careconsta din doua sau mai multe familii nuclcare unite prin legaturimaritale. In unele societati 0 persoana poate avea mai multe sotii

sau soti. Cind 0 femeie poate avea doi sau mai multi soti, vorbimdespre poliandrie. Cind un barbat poate avea doua sau mai multesotii, vorbim desprepoligenie. Familia compusa dintr-o persoana,sotii sau sotiile sale ~icopiii lor se nume~te familie poligama (ter­menul general denotind atit mai multe sotii cit ~imai multi soti).

Casatoria

In timp ce familia se rcfera la un grup social, casatoria se referala aranjamentul, aprobat de societate, prin care se creeaza 0 familie.In esenta, casatoria constituie un ansamblu de obiceiuri, idei ~inorme care definesc social modul prin care barbatii ~i femeile se

pot uni ca sa creeze 0 familie. Deseori, casatoria atrage dupa sineo serie de obligatii socia1e, economice ~i sexuale pentru parteneri.

o PERSPECTIVA MULTICULTURALA

Familia este 0 institutie sociala universala. Este instructiv sacomparam modul in care ea este formata ~i structurata ~i cumfunctioneaza in diverse societati din lume.

244

intemeierea fami/ii/or

De~i modurile in care se intemeiaza familiile difera de la 0 socie­tate)a alta, exista citeva reguli universale, care limiteaza a1egereaunhi'partener, ~ianumite practici tipice pe care oamenii Ie respectadnd i~i aleg un partener.

Regulile de alegere a partenerului

Doua reguli fundamentale ~iuniversale ghideaza alegerea parte­nerului. Prima este exogamia, regula care stabile~te c1asade indivizicare nu pot fi acceptati ca parteneri conjugali (sau sexuali). Ceamai obi~nuita forma a acestei reguli este "tabuul incestului", careinterzice, in mod explicit, casatoria intre rudele apropiate. De~iexista exceptii de circumstanta pentru familiile regale in citevasocietati, tabuul incestului este un fenomen universal. Exogamia,~i,in mod explicit, tabuul incestului, forteaza dezvoltarea aliantelorutile din afara familiei nuc1eu ~iincurajeaza diversitatea culturala~i sociala.

A doua regula este endogamia, care stabile~te clasa de persoanecu care este permisa ~iincu:I;ajata casatoria. In multe societati, inspecial in societatile foartf,mici:, granita endogama coincide cuinsa~i granita societatii. In general, in..\'Qci~tatilecomplexe, precumStatele Unite, regula endogama se aplica celor cu origine socialasimilara, - aceea~i religie, aceea~i etnicitate, aceea~i rasa ~i clasasociala. Astfel, endogamia incurajeaza solidaritatea de grup (sausubgrup).

Exogamia ~i endogamia functioneaza impreuna. Impreuna eledefinesc ceea ce sociologii familiei numesc "categoria celor carepot fi ale~i", totalitatea persoanelor confirmate social ca partenerepotentiale pentru disatorie. In propria noastra socictate, sintemincurajati sa alegem un partener marital din categoria celor carepot fi ale~i. Totu~i, nu mai exista constringerea legala sa procedezica atare, constr'ingere care a existat, eel putin pentru rasa, pinadestul de recent in unele state. Chiar forta morala ce indeamna laa1egere din categoria, definita social, a celor care pot fi ale~i aslabit in ultimii ani, a~a cum a dovedit rata din ce in ce mai mare acasatoriilor intre grupuri.

245

Practicile de alegere a partenerului

Metodele concrete pe care 0 persoana Ieurmeaza pentru alegereaunui partener variaza in mod considerabilin lume. Totu~i, in gene­ral, exista patru metode importante pentru a ci~tiga un partenermarital.

Una dintre cele mai rare forme este casatoria prin rapt. In socie­tatile in care femeile sint in numar mai mic decit barbatii, un mijlocde a corecta acest dezechilibru ~ide a asigura un numar adecvat desotii este rapirea acestora de la alte societati. Sint relatate doarciteva cazuri de 0 asemenea practica. Mai obi~nuita este casatoriaprin cumparare. Multe societati practid aceasta forma de alegerea perechii. Uneori, cumpararea implica un "pret al miresei" sau un"serviciu pentru mireasa" din partea barbatului sau 0 "zestre" dinpartea femeii sau a familiei ei.

a practica de alegere destul de raspindita este casatoria prinaranjament. In aceasta forma familia barbatului ~i cea a femeiiaranjeaza casatoria pentru ei. Cele mai multe societati consideracasatoria 0 legaturasociala importanta, atit de importanta incH ea

nu poate fi lasata la aprecierea tinerilor relativ imaturi.In final, practica cea mai cunoscuta este numita casatoria prin

consensul parlilor sau curtea conjugala. In aceasta forma alegereaeste Hisata celor doua persoane. In Statele Unite, consideram, ingeneral, ca acesta este singurul mijloc cuvenit pentru alegerea parte­nerului marital. Totu~i, aceasta nu este 0 parere universalii.

Tipuri de casatorie

Exista doua tipuri fundamentale de aranjamente maritale: mono­gamia ~i poligamia.

Monogamia

Monogamia, casatoria intre un barbat ~i 0 femeie la un mo­ment dat, este aranjamentul pe care 11cunoa~tem eel mai bine. Ease potrive~te bine cu numarul relativ egal al barbatilor ~i femeilorde "virsta casatoriei" in majoritatea socieHitilor ~ide aceea permitefiecarei persoane un partener marital potential. Data fiind rata

246

ridicata a divoqurilor in Statele Unite in prezent, sistemul pe care11avem a fost numit "monogamie seriaIa".

p:,oligamia

Mai inainte am pomenit poligamia sau casatoriile multiple ~idoua din formele ei: poliandria, casatoria unei femei cu doi saumai multi barbati; ~ipoliginia, !:asatoria unui barb at cu doua saumai multe femei. Exista 0 a treia forma relativ neobi~nuita: casato­ria in grup, in care doi sau mai multi barbati sint casatoriti colectivcu doua sau mai multe femei. Une1e aranjamente maritale organizatein comuniUiti in anii '60 ~i '70 s-au apropiat de aceasta forma.

De~i monogamia este forma de casatorie cea mai practica, eanu este forma cea mai preferata din lume; aceasta fiind poliginia(Murdock, 1949). Totu~i, intrucit poliginia deseori presupune marebogatie ~i statut social, doar putini 0 pot practica, in societatilecare 0 permit. Dat fiind numarul relativ egal de barbati ~i femei inmajoritatea societatilor ~i re1ativ putini indivizi care pot intretinegospodarii multiple, cele mai multe casatorii sint monogame.

Modele de de~~elidenta,Cum ne stabilim obir~ia? Cum determinam cine sint rude Ie

noastre? Diversele societati din lume raspund diferit la aceste in­trebari. Exista doua modalitati majore prin care poate fi stabilitadescendenta.

Descendenta uniliniara,Descendenla uniliniara stabile~te descendenta doar pe 0 linie

parinteq.sca. Descendenla patriliniara, cea mai frecventa forma inlume, se stabile~te doar pe linie masculina. Descendenla matrili­niara stabile~te mo~tenirea doar pe linie feminina. Proprietatea,numele ~ibunurile de diferite feluri sint transmise fie de la tata lafiu, fie de la mama la fiica. Descendenta patriliniara era mai raspm­dita in societatile agrare ~ipastorale preindustriale, deoarece barbatiiasigurau 0 mai mare parte din bunurile necesare familiei. In societa-

247

tile horticole, in care femeile asigurau 0 mai mare parte din bunu­rile necesare familiei, era mai raspindita descendenta matriliniara.

Descendenta neuniliniara,Descendenta neuniliniara stabi1e~temo~tenirea atit pe linia mas­

culina a familiei, cit ~ipe cea feminina. Sistemul existent in StateleUnite (~i in cele mai multe societati industriale) este numitdescen­denta bilaterala care stabile~te descendenta in mod egal atit pelinia barbatilor ~ia femeilor din partea tatalui, cit ~ipe linia barba­tilor ~i a femeilor din partea mamei. Un alt sistem de descendentaneuniliniara, descendenta dub la, este 0 combinatie liniara justa asistemelor de descendenta matriliniara ~ipatriliniara. Mo~tenireaeste stabilitii prin barbatii (nu femeile) din partea tatei ~iprin femeile(nu barbatii) din partea mamei.

Obir~ia este importanta in majoritatea societatilor. Deseori, eadetermina partenerii maritali care pot fi ale~i,precum ~idistribuireaproprietatii ~i a altor resurse.

Societatile din lume se deosebesc in privinta obiceiurilor caredetennina unde i~i stabilesc re~edinta familiile nou create. Deciziaa cui familie sa locuiasa aproape demonstreaza repartizarea puteriiintre barbati ~i femei. Re~edinta contribuie la acea putere prinmarirea implidirii probabile a familiei in casatorie, indeosebi incre~terea copiilor. Modelele de re~edinta implica consideratii desecuritate economica ~iprotectie mutuala. Astfel, normele re~edinteistnt elemente importante ale unei societati. Din rapoartele antro­pologice se evidentiaza patru modele.

Re$edin{a patri/ocala, eel mai comun model, are loc cind douapersoane se casatoresc ~ii~i stabilesc re~edinta llnga sau in re~edintabarbatului. Re$edin{a matri/ocala situeaza noul cuplu linga familiafemeii sau cu familia acesteia. Re$edin{a bi/ocala permite nouluicuplu sa aleaga intre a trai cu oricare din cele doua familii saulinga una din ele. Cel mai cunoscut model pentru noi este re$edintaneolocala, in care noul cuplu i~i intemeiaza propriul camin tara sa

248

tina seama de locuintele familiilor nucleu. Acest model reduce posi­bilitatile ajutorului economic ~iale securitatii, dar spore~te posibili­tatile stabilirii unui grad de independenta.

Modele de autoritate

Modul in care puterea ~i autoritatea sint repartizate in familiede asemenea variaza. Modelul eel mai comun estepatriarhatul, incare autoritatea in familie 1iapaqine barbatului. Cind aceasta auto­litate ii revine femeii, modelul este numitmatriarhat. Cind autorita­tea morala ~i legala apartine atit barbatului cit ~i feme ii, avem unsistem egalitar.

Sistemul matriarhal se gase~te in putine societati. Barbatii auavut tendinta de a domina familia. Totu~i, modelele se schimba inmulte societati, indeosebi in Statele Unite, ca urmare a cre~teriinumarului femeilor care muncesc ~ia femeilor singure sau divoqatecare sint capi de familie.

Modelele de casatorie ~i familie sint doar 0 parte din culturaunei societati. Societatea americana pune mare accent pe importantaindividului, poate eel mai bine demonstrat prin Dec1aratia dreptu­rilor omului. Data fiind a~asta j)nportanta valoare culturala, nueste surprinzator faptul ca mode1ele d@c~satorie ~ifamilie din StateleUnite atribuie importanta indivizilot'iniplicati. In alte societati,importanta grupului poate lasa in umbra nevoile individului, i~rmode1ele lor de familie ~icasatorie reflecta aceasta importanta. Intimp ce modelele altor socieUiti ne pot parea ciudate uneori, uneledintre modelele noastre Ie pot parea la fel de ciudate lor. Pe scurt,modelele de familie ~i casatorie reflecta ~i influenteaza valorilegenerale ale societatii.

o ANALiZA TEORETICA A FAMILIEI

Familia a fost centrul unei analize intense. Structural- functiona­li~tii au studiat functiile pozitive ale familiei. Teoreticienii conflic­

tului, pe de aWi parte, au avut tendinta de a se concentra asupradisfunctiilor familiei.

249

Functii universale ale familiei:,o teorie functionalista,

Analiza principaHi a familiei din punct de vedere functionalistderiva din operele lui Murdock (1949), Parsons ~i Bales (1955).Aceasta perspectiva sustine ca exista anumite functii pe care familiaIe are in toate societatile, :tacind familia un factor principal in toatalumea.

Reglementarea activitatii sexuale

Fiecare societate ~pune membrilor sai unele restrictii in privintaactivitatilor sexuale. In general, aceste limiiliri restring activitateasexuala la sistemul familial ~imarital, fie ca acesta este monogamsau poligam. Tabuul incestului este 0 alta restrictie care implicafamilia.

inlocuirea membrilor societatii,Restrictiile privitoare la sexualitate urmaresc, in mare masura,

asigurarea unui mecanism pentru inlocuirea membrilor societatiide la generatie la generatie. Nici 0 societate nu poate supravietuidaca nu se reproduce. Limitarea activiilitii sexuale la familie asigurao modalitate importanta de a realiza aceasta.

Socializarea

Familia este factorul nu numai pentru reproducerea biologic a,ci ~ipentru reproducerea sociala (socializarea). Prin familie, societa­tea i~i reproduce, cu 0 continuitate t:ezonabila, mo~tenirea sociaHi~i culturala. De~i mai exista ~i alti factori implicati in procesul desocializare, nici unul nu este mai puternic sau cu influenta maiconstanta decit familia.

Plasarea sociala

Familia asigura fieciirui individ 0 identitate sociala initiala. Aces­te statute derivate din familie dau persoanei 0 situatie legitima insocietate, 0 pozitie care influenteaza semnificativ experientele deviata de mai tirziu.

250

Intimitate ~i societate

Familia asigura atit contextele sociale initiale, cit ~i cele con­t~nue, in care sint satis:tacute nevoile umane de afectiune, caldura~ieqwcatie.Natura intima a vietii de familie este deosebit de potrivitapentru asigurarea sprijinului afectiv-necesar.

Disfunctiile familiei: 0perspectivaa conflictului

Teoreticienii conflictului nu considera familia drept bastionulafectiunii, al educatiei ~i societatea descrisa de functionali~ti (e.g.,Collins, 1985; ~iEngels, 1902, original, 1884). Ei adopili 0 perspec­tiva radical diferita, punind accentul pe aspecte1e disfunctionaleale vietii de familie.

Subordonarea femeilor

Friedrich Engels, colaborator allui Karl Marx, a sustinut cafamilia a subordonat femeile prin transformarea sotiilor in proprie­tatea sotilor. Prin na~tere ~~rin c~e~terea copiilor, femeile au fosttinute in casa, in timp ce barba-tii erau liberi sa organizeze societatea~i sa participe la deciziile sociale imp'ortante.

Violenta in familie,Teoreticienii conflictului observa ca in familie are loc 0 semni­

ficativa cre~tere a violentei. Ei se refera nu numai la nivelul crescindal violentei in familie, cum ar fi maltratarea sotiei ~i a copiilor insocietatea contemporana, ci ~ila statisticile din trecut care arata cao parte importanta din omucideri in Statele Unite a fost comisa demembrii familiei, de obicei un sot.

Perpetuarea sistemului bazat pestratificare

Conceptia functionalista stabile~te rolul familiei in modelareaplasarii sociale, :tara sa ia in considerare dorinta rezultatului. Teoria

251

canflictului sugereaza ca, poo perpetuarea sistemului existent, fami­lia inabu~a schimbarile care s-ar putea produce prin mabilitatesaciala nelimitaUi. Familiile din clasa de sus ~icea mijlacie tind sadabindeasca mai multa educatie, sa abtina slujbe mai bune, sa aiMvenituri mai mari, sa fie mai sanata~i ~i sa traiasca mai mult dedtcapiii din familiile clasei muncitaare.

Delegalizarea diferitelor stiluri de viata

Predaminanta traditianalei familii nudeu tinde sa reduea valaa­rea stilurilar de viata ~i a strueturilar familiale alternative. Ond asaeietate prefera a familie nudeu, eu satul autar principal al deei­ziilar ~i eu satia ingrijitaare a eaminului, alte pasibilitati sint maidifieile, fie di este aceea a femeii care vrea sa amIne easataria sausa renunte la ea pentru a eariera, fie aeeea a barbatului care dare~tesa petreaea mai mult timp eu familia ~i mai putin la slujba, fie aace lara care alcg un stil de viata sexual diferit.

Pe scurt, tearetieienii eanflietului sustin ea a defini familia tra­ditianala drept madel pentru taate nu este cel mai bun interes also.eietatii, deo.areee ea inabu~a ereativitatea ~i sehimbarea, niei alindividului care po.ate o.btine mai multa ferieire ~i siguranta ~ialtetipuri de aranjamente.

FAMILIA AMERICANACONTEMPORANA

Nu exista nici a indo.iala ca familia amerieana eo.ntempo.ranadifera co.nsiderabil de cea eu a generatie in urma. Aeum ne into.ar­cern la familia din zilele naastre, din Statele Unite.

Caracteristici generale

Familia americana este mano.gama; no.i ne easatarim a datadaar cu a perso.ana. De~i astazi exista mai multe easato.rii mixte ~i,cu siguranta, mai multa to.leranta deeit inainte in cea mai mare

252

parte sintem endagami, casatarindu-ne, in general, cu cineva deaceea~i rasa, de aceea~i religie, etnicitate ~i clasa saciaUi. Alegereaunui partener pentru casatarie este a ehestiune de alegere individuala~ide pansens - curte canjugala - mai degraba dedt falasirea altarmijloace. In general, naile cupluri intemeiaza un nau camin (re~e­dinta nealacala), de~icansideratii ecanamice i-au facut pe unii tinerisa ceara ajutar (indusiv impartirea unei locuinte) de la parinti. Naiavem un sistem de descendenta bilateral. Madelele de autoritate infamilie sint din ce in ce mai egalitare, de~i unele familii inca maiau implicatii patriarhale (in unele subculturi, matriarhale).

o serie de functii initialindeplinite de familie au fost atribuitealtar institutii sau, cel putin, impartite cu acestca. Sacializarea, depilda, este impartita eu ~eaala, indeasebi eu pre~coala ~ieu eentrelede ingrijire zilnica. Securitatea ~i sanatatea sint indatariri esentialeale palitiei, ale tribunalelar, ale medieilor ~iale pragramelar de sa­natate spansarizate de guvern. Funqiile fundamentale de intimitate,de reglementare sexuala ~i de plasare pe piata a fartei de muneasint inca, in mare masurii, in miinile familiei. In escnta, numarulde functii indeplinite de familie in Statele Unite s-a diminuat in ul­timul secol, transfarmind-a intr-a institutie mai speeializata dedtera dndva ..

Rata casatariilor a crescutairll~n6 pina in 1985, de~i a scazutputin in ultimii ani. Virsta la 'prima c,as~tarie a crescut in ultimiitreizeci de ani. Dupa cum fiecare ~tie Iri-in6d practic, rata divartu­rilar cre~te. Taate aceste tendinte par sa sugereze a schimbare sub­stantiala in madelele de casatarie ~ifamilie amerieana: casatariilese incheie mai tirziu ~i se destrama mai multe dedt inainte. Oareaceasta semnaleaza deeesul familiei? Nu, dupa parerea eelar maimulti amerieani, care, intr-un numar eaple~itar, spun persoanelarcare efeetueaza sandaje de apinie ca intcntianeaza sa se easata­reasdL Mai mult, rata recasatariilar ramine ridieata. Luate laalalta,taate aceste tendinte sugereaza a schimbare cansiderabila in familiaamericana, dar nu disparitia ei.

Importanfa iubirii romantice

In general, americanii au eansiderat iubirea romantiea un criteriuesenpalin luarea deciziei de a se casato.ri.Ceea ee deo.sebe~teiubirea

253

romantica de iubirea parintilor, a prietenilor, a libertatii, a lui Dum­nezeu ~i chiar a unei inghetate eu fructe este pasiunea ~i 0 forma agrijii (Turner ~i Helms, 1988). Pasiunea se refera la "fascinatia"pe care indragostitii 0 au unul pentru celalalt, atentia unuia fata decelalalt ~iun sentiment de "exclusivitate" care face ca relatia lor saaiM priori tate fata de alte relatii. De asemenea, existii un elementde "dorinta sexuala", dorinta intimitatii fizice in doi. Grija se referala dorinta de a da totul celuilalt, de ate sacrifica pentru celalalt ~ide a fi aparatorul celuilalt.

De ce este iubirea romantica atlt de importanta? Goode (1959)scrie ca ea asigura un sprijin afectiv important. Iubirea ajuta cuplu­rile tinere sa slabeasca legaturile cu parintii. Ea ofera un motivpentru casatorie, forma aprobata de societate pentru satisfacereanevoilor sexuale ~iafective.

De~i iubirea este un produs cultural, celor mai multi ea Ii separe un fenomen natural. Iubirea este elementul central al cartilor,al pieselor de teatru, al filmelor, al spectacolelor de televiziune ~ialmuzicii. De~i exista consideratii pragmatice care afecteaza atit de­cizia de a se casatori, dt ~i succesul casatoriei, cei mai multi ameri­cani nu pot concepe casatoria mra iubire romantica.

Calitatea de parinte

Una dintre cele mai mari probleme ale casatoriei este calitateade parinte. Totu~i, cei mai multi americani afirma ca vor sa aiMcopii ~i majoritatea dintre ace~tia ar prefera sa aiM doi copii(N.O.R.C., 1987: 234). Copiii schimM natura relatiilor maritale,transformind casatoria intr-o familie. Cei mai multi dintre noii pa­rinti nu au primit 0 adevarata pregatire pentru aceasta importantaresponsabilitate, de~i aceasta se schimba. Un numar din ce in cemai mare de tineri urmeaza cursuri la ~coala secundara ~icolegiudespre viata de familie. Aceste cursuri au un continut pragmatic,familiarizindu-i pe elevi ~istudenti cu nevoile specifice unui parinte.

In zilele noastre, exista 0 schimbare importanta in ce prive~tecalitatea de parinte, 0 tendinta spre 0 mai mare responsabilitate aambilor parinti. Mai multi ta!i impart mai multe responsabilitiitiale cre~terii copiilor cu sotia dedt in trecut. In parte, aceasta se da-

254

toreaza faptului ca un numar mare de femei, inclusiv marne ale

copiilor mici, sint in dmpul muncii. Din ce ill ce mai mult, parintii1nvata cum sa-~i redistribuie sarcinile de a-~i lua in considerare di­

ferit~le aptitudini ~iprograme, alte indatoriri ~i, foarte important,neV6i1ecopiilor ..

In ciuda tuturor acestor probleme, cei mai multi parinti gasescca copiii aduc bucurie in viata lor. Ei constata ca aceasta calitate,cea de parinte, Ie large~te ~iimbogate~te viata ~i Ie ofera un contact

sporit cu alti oameni, inclusiv cu institutii sociale, cum sint ~colile.

Fami/ii cu doua venituri

Familia americana este din ce in ce mai mult 0 familie cu douavenituri, in care ambii parinti lucreaza in afara caminului. Cei maimulti Mrbati au fost totdeauna in dmpul muncii. Astazi, mai multde jumatate din femei lucreaza, ~iaproape doua treimi din mamele

cu copii sub virsta de optsprezece ani (Biroul de Statistica a Muncii,1987). Aceasta cre~tere este datorata in mare masura influxului defemei din clasa mijlocie; totdeauna a existat un mare numar defemei din clasa muneitoare 'care au lucrat in afara caminului. Inplus, schimbarile in valorile s~ietath au sporit ~ansele pentru cariereale acestor femei, care au conditii ecouQmice grele ce necesita doua' ,:,~,venituri.

Familiile cu doua venituri trebuie sa faca aranjamente reciprocesatismcatoare pentru a imparti indatoririle domestice ~i ingrijireacopiilor. Dezvoltarea cre~elor ~ia centre lor pre~colare a ajutat parin­tii, dar aeestea sint relativ putine la numar ~i, In general, slnt acce­

sibile doar celor care i~ipot permite aceste servicii. Numfuul copiilor"eu cheia la git" (copii intre cinci ~itreisprezece ani care sint nesu­pravegheati inainte ~idupa ~coala) ramIDe mare. Rezolvarea acestor

probleme devine 0 mare prioritate pentru politicieni. Diferenta intrevenituri a afectat luarea deciziilor In familie. Primele studii, efectuatede Blood ~i Wolfe (1960), au aratat ca femeile participau la luareadeciziilor in familie in masura in care lucrau ~icontribuiau cu ve­nituri la familie. Femeile care lucrau toata ziua in afara caminuluiaveau 0 putere mai mare dedt cele care lucrau doar 0 parte dintimp. Si unele, ~ialtele aveau 0 influenta mai mare in luarea deci-

255

ziilor in familie decit cele care nu lucrau deloc in afara dimunului.

Astazi, mai multe femei se luptii cu problemele de echitate, indiferentdadi sau cit venit aduc in familie (Spitze, 1988).

Violenta in familie,Violenta in familie este un fenomen ce ia amploare. 0 parte din

aceasta cre~tere este rezultatul acceptarii oamenilor de a raportaautoritatilor astfel de cazuri. Totu~i, se pare ca existii 0 cre~terereala a vio1entei in familie in zilele noastre.

Tipic, maltratarea a fost considerata un fenomen caracteristicclasei muncitoare. De fapt, maltratarea partenerului ~i a copiilorare loc in toate clasele sociale, de~i posibilitatea maltratarii cre~te

o data cu problemele financiare ~icu ~omaju1.Cele mai multe, de~inu toate, dintre victimele maltratarii intre soti ~i sotii sint femeile.In fiecare an sint maltratate cam doua milioane de femei. Istoric,

femeile au avut putine alternative de a ramine cu sotii violenti.Deseori, copiii erau cei care puteau fi in pericol din cauza sotuluiviolent, dad victima pleca. Mai mult, unele femei nu aveau nici 0alternativa economica. In trecut, ~i chiar in zile1e noastre in multe

locuri, sistemul penal ezita sa se imp lice in ceca ce era consideratao disputa domestic a sau 0 chestiune privata a familiei.

In prezent, numarul din ce in ce mai mare de grupuri de sprijin,o mai mare sensibilitate din partea politiei ~ia tribunalelor, ~icon­

~tiinta publica crescutii ofera sotiilor sau sotilor maltratati mai multealternative. Acum exista adaposturi care ofera camin temporar

victimelor pina i~i gasesc 0 locuinta mai stabilii pentru ele ~ipentrucopii. Mai multe sisteme politiene~ti au institliit 0 strategic "pro­arrest", prin care trateaza maltratareasotiei sau a sotului ca oricealt fel de act de violenta. '

S-au inmultit ~i cazurile de maltratare a copiilor. In fiecare ansint maltratati cam doua milioane de copii. Ca ~iin cazul maltratariiunuia dintre soti, smt responsabili mai ales barbatii. In multe Gazuri,cei care maltrateaza au fost maltratati in copilarie, astfel perpetuindun ciclu de violenta. Tribunalele recurg din ce in ce mai mult la

programe de tratament pentru a intrerupe acest ciclu.

256

Destramarea familiei $i familiilereconstitu ite

'Rata ridicata a divortufilor in Statele Unite este, paqial, rezulta­tul ratei relativ ridicate a casatoriilor. Totu~i, motivele principalepentru cre~terea ratei divoqului sint legate de schimbarile din socie­tatea americana.

Punerea accentului din ce in ce mai mult pe fericirea ~irealizareapersonalii i-a facut pe multi sa renunte la relatiile pe care Ie consideramai putin dedt satistacatoare. Cre~terea mobilitatii sociale ~igeo­grafice, combinata cu 0 slabire a legaturilor comunitare, a anulatmulte dintre restrictiile sociale referitoare la destramarea familiei.Mai marea participare a femeilor la foqa de mund le-a permis safie independente din punct de vedere economic. Familiile cu douavenituri au greutati suplimentare care preseaza casatoria. In prezent,stigmatul sociallegat de divoq e mai mic dedt in trecut. In final,simplificarea legilor de divoq ~i instituirea divoqului "tara vina"au jucat roluri semnificative.

Cine divorteazal:' ;",f.,

Divortul este mai'probabil printre &"eiC'!lrese casatoresc devreme,in special cei care se casatoresc in timpul adolescentei. De asemenea,este mai obi~nuit printre cei din clasa muncitoare dedt clasa mijlo­cie. In parte, acesta este rezultatul tensiunii financiare, care are locmai frecvent in familiile din clasa muncitoare. Oamenii divoqatianterior au rate urmatoare de divoq mai ridicatc decit cei aflati la

. primele casatorii. Cu cit originea sociala a celor dsatoriti este maidiferita, cu atit mai multe deosebiri pot aparea ~i, prin urmare,probabilitatea divortului este mai mare. In final, divortul este maifrecvent printre cei care sint mobili din punct de vedere geografic,in parte din cauza pierderii influentei stabilizatoare a legaturilorcomunitatii.

Dificultati datorate divortului, ,Deseori, divoqul aduce suferinta cuplului, pe linga cea care a

dus la despaqirea lor (Spanier ~iThompson, 1984). Divoqul poate

257

genera sentimente de e~ecpersonal ~isinguratate, precum ~igreutiitifinanciare. Weitzman (1985) a constatat ca nivelul de trai dupa di­voq asdizut substantial pentru femei, dar s-a ridicatpentru barbati.

Problemele legate de ingrijirea copiilor complica multe divoquri.De~i in mop obi~nuit copii sint dati in grija femeilor, un numar dince in ce mai mare de barbati solicitii responsabilitatea ingrijirii co­piilor. ingrijirea comuna, in care copilul poate sa locuiasca la unparinte, dar petrece un timp considerabil cu celalalt, devine maiobi~nuita. in unele situatii, timpul copilului este impaqit in mod egalintre cei doi parinti. Totu~i, acest aranjament poate fi foarte dificilpentru parinti, mai ales in cazul unui divoq deosebit de neplacut.

in trecut, divof!ul era considerat extrem de daunator pentru copii.Cercetarile actuale par sa indice ca copiii se simt mai bine dacaparintii nefericiti divorteaza decit daca stau impreuna intr-o atmo­sfera de furie, amaraciune, violenta ~iura (Spanier ~i Thompson,1984).

Recasatorirea ~i familiile reconstituite

Cam trei sferturi din femeile divortate se recasatoresc in celedin urma, a~a cum fac mai bine de patru cincimi dintre barbati.Aceasta rata ridicata de recasatorii atesta importanta casatoriei insocietatea americana. Decesul casatoriei este, deseori, atribuit uneicasatorii anumite, nu institutiei casatoriei.

Recasatorirea creeaza 0 familie reconstituita sau combinata

formata din doi parinti, din care cel putin unul aduce in aceastaunitate familiala noua unul sau mai multi copii dintr-o casatorieanterioara. Relatiile interpersonale in aceste familii sint extrem decomplexe. Cine este raspunziHor fata de cine? Cine asiguradisciplina? Educatia? Care sint indatoririle parintelui biologic caruiai s-a luat copilul? Ce autoritate exercita acesta? In aceste familii,acordul social asupra rolurilor ~i indatoririlor familiale adecvateeste minim. Dar intrucit numarul familiilor combinate cre~te, exista

probabilitatea sa fie stabilita 0 definitie mai/sociala a normeloradecvate, a rolurilor ~ia conventiilor sociale.

258

Varietatea fami/ii/or americane

Nu exista un singur model pentru familia americana contem­po(a,pa. Familiile din clasa mijlocie au un nivel de viata mai ridicatdeC'itfamiliile din c1asa muncitoare, ceea ce Ie afecteaza modul defunctionare. Bel~ugul aduce un nivel superior de securitate; saracia~i ~omajul aduc tensiuni. Diferentele de c1asa deseori influenteazadinamica interpersonaHi a vietii de familie. Cuplurile din clasa mij­locie au definitii mai flexibile ale rolurilor genurilor. La acestea,probabilitatea de a-~i petrece timpulliber impreuna este mai mare.Ele tind sa fie mai comunicative unul cu celalalt ceea ce deriva, inparte, din deprinderile verbale mai bune, dobindite prin nivelul deeducatie mai ridicat, ~iprin participarea lor la profesiuni care deseoricer ~iconsolideaza 0 deprindere verbala.

Trasaturile culturale ale grupurilor etnice ~irasiale de asemeneainfluenteaza stilurile de familie. De pilda, indepartarea istorica abarbatilor negri de familie in timpul sclaviei a dus in decursul tim­pului la 0 prezenta redusa a barbatilor in familiile africano-ameri­cane. Migrarea substantiala din sudul rural in marile ora~e din nord

a dus la prezenta unui nurn,~rmare de americani africani carora Ielipsea calificarea industrialf4Jecesara pentru a-~i asigura 0 existentftadecvata. Prejudecata rasiala ~idiscriJninarea Ie-au adincit in con­tinuare nesiguranta economica.'

Familiile cu un singur parinte sint mult mai frecvente in comu­nitatea africano-americana decit in altele. Rata copiilor nelegitimiprintre adolescente este mult mai ridicata printre americanii africanidecit printre albi. 0 mare parte din aceasta situatie este r~zultatulincruci~arii rasei ~ia clasei, intrucit aceste trasaturinegative ale vietiide familie sint mai obi~nuite printre americanii africani care traiescin saracie, opriti de la cursul vietii economice ~i sociale al claseimijlocii. Conducatorii comunitatii africano-americane au recunos­cut recent ca aceste dificultati constituie 0 amenintare pentru viitorulgrupului lor. Ei dedica 0 energie considerabila problemelor casato­riei timpurii, na~terilor printre femeile singure, folosirii drogurilor,slabei educatii ~iposibilitatilor limitate de a munci. Succesullor inrezolvarea acestor probleme Ie va arata di ele sint rezultatul sara­ciei ~i al deznadejdii, nu al rasei.

259

VIITORUL FAMILIEI

Forme alternative ale familiei

Ultimele decenii au vazut multe forme alternative ale relatiilorintime prinzind radacini in societatea americana. Exista indicii caaceste forme vor supravietui bine in viitor.

Concubinajul

Concubinajul se refera la impaqirea unei gospodarii de catreun cuplu necasatorit. Aceasta practica nu este noua, dar frecventaei a crescut repede, intrucit se bucura de acceptare sociala. Numarulcelor care traiesc in concubinaj a crescut de la aproximativ jumatatede milion in 1970, la aproximativ douamilioane ~ijumatate in zilelenoastre, 0 cre~tere de cinci ori. Totn~i,cuplurile concubine reprezintainjur de 5% din familiile americane.

Concubinajul este deosebit de frecvent printre tineri, indeosebiprintre stndentii de la colegii ~iin zonele metropolitane importante.Este mai putin obi~nuit printre cei care dec1ara ca sint pro fund re­1igio~i. Cele mai multe cupluri care traiesc in concubinaj nu aucopii. Unele se casatoresc in cele din urma, de~i nu necesarmentecu prima persoana cu care coabiteaza. De~i initial concubinajul afost considerat 0 alternativa la casatorie, astazi el este, deseori,considerat 0 etapa de curt are ce duce la casatorie.

Familii cu un singur parinte

In 1960 aproximativ 8% din toate familiile aveau doar un singurparinte; astazi sint in aceasta situatie 20%. Majoritatea acestor fa­milii sint conduse de femei. Aceasta cre~tere este 0 consecinta aratei ridicate a divoqurilor ~i a ratei crescinde a na~terilor printrefemeile singure, care nu renunta la copii in favoarea adoptiunii.Un numar crescind, de~i inca mic, de cupluri prefera saaiba copii,tara sa se casatoreasca. Daca tendinta prezenta continua, inurmatorii douazeci pina la patruzeci de ani aproape jumatate dintoate familiile ar putea fi conduse de un parinte.

260

In zilele noastre, stigmatullegat de familiile cu un singur parintee mult mai mic dedt era in trecut. Totu~i, aceste familii tind sa fie!llai sarace decit familiile cu doi parinti. Expresia "feminizarea sa­rac.::iei"se refera, in general, la femeile cap al familiilor cu un singurparinte. Exista studii contradictorii despre efectele familiilor cu unsingur parinte asupra copiilor.

Celibatul

De~i Statele Unite au rata cea mai ridicata a casatoriilor din lume,un numar din ce in ce mai mare de oameni prcfera ceca ce PeterStein (1976) nume~te "celibat creator". Cam un sfert din toatefamiliile consta din oameni care locuiesc singuri sau cu persoanecare nu Ie sint rude. Pentru multi, celibatul este 0 etapa temporarape drumul spre ciisatorie sau recasatoric. Totu~i, pentru unii acestaeste un stil de viata preferat.

o alta categorie de celibatari este formata din vaduvi/vaduvesau persoane divoqate care nu se mai casatoresc. Majoritatea aces­tora este formata din femei virstnice. De~i unii sint burlaci prin ale­gere, unii sint mra partener din cauza factorilor demografici: exista

prea putini parteneri in ca¥goria de virsta socialmente adecvaUL'\' ;;;'

Relatiile intre homosehi'c.lli ~i lesbieneSocietatea americana, ca majoritatea societatilor, a privit, in

general, eu dispret relatiile homosexuale, considerindu-lc 0 amenin­tare la adresa disatoriei ~ila stabilitatea societatii. Totu~i, aeeastaforma sociala a d~tigat, recent, un grad modest de toleranta daeanu aeceptare. De~i inca nu este considerata casatorie diu punct devedere legal, relatia intre homosexuali a fost recunoscuta in cite vaora~e mari ca 0 "asociere domestica" ~iis-au acordat citeva aspecteale statutului legal al familiilor.

Cuplurile homosexuale ~ilesbiene prezinta multe dintre acelea~imodele de viata familiala ca heterosexualii (Blumstein ~iSchwartz,1983). Aceste cupluri imparta~esc notiuni de iubire romantica ~ifac acelea~i aranjamcnte pragmatice de viata de familie ca ~ihetero­sexualii. In multe privinte, dinamica famiiiaIa interpersonala nu sedeosebe~te de cea a familiilor "corecte". Prin fecundarea artificiala,prin copiii din casatorii anterioare ~iprin accesul sporit la adoptiuni,

261

Imai multe cupluri homosexuale ~ilesbiene experimenteazii bucuriile~iobligatiile parinte~ti .

Casatoriile fara copii

Aproximativ 5% din toate femeile casatorite manifesta dorintade.a nu avea copii; tehnologia contraceptiva imbunatatita a sporit~ansele de a ramine tara copii. Numarullimitat al cercetarilor ac­tuale sugereaza ca cuplurile care aleg aceasta cale au un nivel deeducatie superior ~isint preocupate de cariera; multe dintre acestecupluri sint formate din primii copii nascuti. Pentru multe, deciziade a nu avea copii este luata mai degraba pe parcursul casnicieidedt inainte de casatorie.

Controversa avortului

Putine probleme de familie au cauzat mai multa dezbinare inStatele Unite dedt problema avortului. Avortul a fost ilegal in StateleUnite pina in 1973, cu exceptia unor conditii foarte limitate. InRoe Versus Wade, Curtea Suprema a Statelor Unite a declarat cafemeile au un drept constitutional la avort. Acest drept nu esteabsolut ~i, pe masura ce tatul se dezvolta, statului i se acorda unrol din ce in ce mai mare in decizia de a avorta.

Decizia Cuqii Supreme nu a pus capat controversei de lungadurata asupra avortului. Multe grupuri, care se declara "pro-life"1,s-au organizat ca sa se opuna avortului. Sustinatorii dreptului laavort de asemenea s-au organizat, alaturindu-li-se ~icei care, de~i

ar putea considera avortul gre~it din punct de vedere moral, creddi decizia de a avorta ar trebui sa fie lasata femeii, care actioneaza

pe baza sfatului primit de la medicul sau.Aceasta alianta s-a autodefinit mi~carea "pro-choice"2. Cele

doua grupuri tind sa atraga diverse feluri de activi~ti (Luker, 1985).Cei implicati in mi~carea "pro-life" tind sa aiba educatie mai putina~i venituri mai mici, iar probabilitatea de a se casatori sau de aavea copii este mai mica, in timp ce aceea de a avea 0 conceptie

1Pentru viata (n. tr.).2Pentru alegere (n. tr.).

262

traditional a despre rolurile proprii pentru barbati ~ifemei este maimare dedt la activi~tii din mi~carea "pro-choice".. La originea controversei se afla un conflict intre valori ce nupoate fi rezolvat u~or. De~i controversa asupra avortului are aspectereligioase, ~tiintifice, morale ~i politice, 0 mare parte din disputase concentreaza injurul discretiei familiei in luarea deciziilor. Con­troversa nu este doar asupra avortului, ci ~iasupra ideilor societatiidespre relatiile sexuale, marimea familiei ~i relatiile familiale.

COMENTARII FINALE

Familia nucleara traditionala, formam dintr-un sot care munce~tein afara casei, 0 sotie care are grija de familie ~i copii dependenti,nu mai este modelul. Mai mult, familia nu mai indepline~te multedintre functiile pe care Ie indeplinea dndva.

Asta inseamna ca familia este 0 institutie muribunda? Probabil,nu. De~i familia viitorului s-ar putea sa nu mai semene cu familianucleu traditionala, ea va fi recognoscibila. Probabil, va fi maimica, rolurile in familie votJi mai flexibile, chiar inter~anjabile, ~ivor fi mai multe familii cu'tp. si~r parinte. Dar ea inca va constadintr-unul sau mai multi adulti ~i diQ eel putin un copil ~iva con­tinua sa fie raspunzatoare de socializaTea tinerilor ~ide satisfacereanevoii umane de intimitate ~icompanie. In aceste privinte, familiava continua sa fie baza societatii modeme.

in acest capitol a fost examinatii natura familiei. A fostexplorat conceptul de inrudire, in special diferitele tipuri defamilie:familiile nucleu de orientare ~iprocreare,familia extin­sii $i formele de familie poligamii (poliandrii $i poliginii).

Au fost descrise endogamia ,Ji exogamia, ca reglementiirice ghideazii alegerea partenerului pentru ciisiitoria aprobatiide societate; de asemenea, aufost discutate diversele practicifolosite pentru dobindirea unui partener marital: ciisiitoriaprin rapt, ciisiitoria prin cumpiirare, ciisiitoria prin aranjament# forma practicatii in Statele Unite, ciisiitoria prin cons ens(prin curtea conjugatii).

263

Au fost descrise diferitele forme de disatorie - monogamia,poligamia (poliandria, poliginia ~icasatoria in grup) - a~a eumaufost des crise diversele modele de descendenla (patriliniara,matri/iniara, bi/aterala ~i dubla), re~edinla (patrilocala,matrilocala, bilocala ~i neolocala) ~i autoritatea (patriarhala,matriarhala ~i egalitara).

Au fost descrise doua teorii spuse despre familie: teoriafunclionalista, care este importanta pentru ca serve~te nevoilesociale fundamentale, ~i teoria conflictului care este avanta­joasa pentrufemei ~ipentru schimbarea sociala. Aufost exam i­nate problemele care implicafamilia americana contemporana,in special iubirea romantica ~i calitatea de parinte, probleme­Ie din ce in ce mai numeroase cu care se conjruntafamiliile cudoua venituri ~i violenta domestiea. Li s-a acordat atentie di­vorlului ~i recasatoriei, a~a cum Ii s-a acordat formelor alter­native de relatii familiale (concubinajul, fami/We cu un singurparinte, celibatul, relatiile homosexuale ~i lesbiene ~i casato­riilefara copii). Afost, de asemenea, rezumata problema con­troversata a avortului.

264

EDUCATIA,A

Inacest capitol vom examina educalia ea 0 institutie socialacheie a societalii moderne. Vom explora teoria conflictului #

cea functionalista inprivinla locului educaliei in societatea ame­ricana. De asemenea, vom examina caracteristieile sistemului edu­

cational american ~iproblemele curente cu care este confruntat.

EDUCATIA $1 SOCIETATEA

Educatia joaca un rol (eie iI¥societate. Func!ionali~tii 0 consi­dera utila in repartizarea rolurilor ~ciaJe ~i in favorizarea schim­biirii. Teoreticienii conflictului, pe ae alta parte, 0 considera unmijloc de perpetuare a sistemului stratifidirii nedrepte, existent.Vom examina ambele teorii intrucitva detaliat.

Functiile educatiei:, ,o teorie functionalista•

Functionali~tii considera educatia 0 institutie sociala dorita ~inecesara pentru inlesnirea activitatii societatii. Educatia, sustin ei,indepline~te un numar de functii sociale esentiale.

Socializarea

In societatea modema, educatia formala completeazii rolul fami­liei in procesul de socializare a tinerilor. Complexitatea societatilor

265

contemporane rec1amii 0 pregiitire mai specializatii pentru tineridecit poate fi, in general, asiguratii doar de familie. Aceastii pregiitirenecesitii speciali~ti care au cuno~tinte tehnice necesare ~ipot trans­mite aceste cuno~tinte celor lipsiti de experientii.

Intrucit limbajul 'fundament~l ~i aptitudiniIe matematice sintindispensabile societiitii moderne, ele constituie 0 componentii aprogramelor ~colare. Baza de cuno~tinte din zilele noastre, care seschimbii rapid, demonstreazii cii ~colile nu asigurii elevilor doar

adeviirurile fundamentale, ci ii ~iinvatii cum sii continue sii inve!e,ca sii se adapteze la schimbare. Invii!area modului de a gindi con­stituie 0 altii parte fundamentalii a sistemului educational, sustinfunctionali~tii.

$colile invatii nu numai adeviiruri ~iprocese de gindire, ci ~inor­me ~i valori ale societiitii. Acestea sint predate elevilor aut direct,cit ~iindirect. In generai, in ~coli se inva!ii adeviirurile fundamentaledespre natura socialii ~ipoliticii a societiitii. De pildii, in orele deeduca!ie cetii!eneascii elevii sint informati despre structura guver­nului ~iprocesul politic. De asemenea, ei invatii despre obligatiilefundamentale ale cetiiteanului. Afmnatiile obi~nuite despre loialita­tea fatii de societate sint promovate prin incurajarea elevilor de arecita angajamentul de loialitate ~i de a cinta imnul national.

Normele ~ivalorile sociale sint, de asemenea, inviitate in modindirect. Respectul fa!iide altii, supunerea fa!iide autoritate, cinstea,simplitatea ~ipunctualitatea constituie 0 parte din "programa ~co­larii ascunsii". Folosirea sistemului de notare de asemenea ii invatiipe elevi cii realiziirile personale ~icompetitia sint importante.

Chiar ~iprogramele ~colare neacademice, promoveazii socializa­rea. Programele atletice pun accentul pe dezvoltarea personalii ~ipe munca intensii, precum ~ipe comportamentul competitiv ~icoo­perativ. In c1uburile ~colare ~i in societiiti se invatii abilitiiti inter­personale ~ialtele.

Integrarea sociala

$colile servesc ca un creuzet pentm deosebirile individuale. Elejoaca un rol important in asimilarea imigrantilor (vezi Cap. 11). In~coli, imigrantii - in special, copiii lor - inva!ii limba, indeletniciriletehnice ~inormele_sociale necesaie pentru u~urarea intriirii in nouasocietate.

266

$colile pun accentul pe conformism ~i descurajeazii devianta.Copilul cooperativ, care respectii instructiunile ~i face ceea ce ziceprofesorul, este apreciat de majoritatea profesorilor ~ieste riispliititpel)tru acest comportament. Cei care au propriile lor idei despreceea ce sii facii tind sii riistoarne practicile stabilite; deseori, ei sintconsiderati devianti ~ipot suferi pentru aceste actiuni. Chiar copilulcreator este, uneori, considerat dificil, de~i cei mai multi profesoriviid cu ochi buni un astfel de copil.

De asemenea, ~colile oferii un cadru pentru dczvoltarea grupelorde virstii. Copiii de virste similare sint adu~i laolaltii, ei impiirtii~escactivitiiti ~iexperiente care, deseori, devin baza prieteniilor. In modfrecvent, ~coala este, pentru multi elevi, cadrul programului extra­~colar, pre cum ~i al activitiitilor academice.

Plasarea sociala

Inviitiimintul, impreuna cu familia, serve~te drept cale principalade intra~e in structura societiitii. In contrast cu stipulatia initiala afamiliei de statut atribuit, multe statuturi dobindite (indeosebi ocu­patia) depind, eel putin in parte, de pregatirea educationala a persoa­

n~i..De fapt, ~~o~il~servesc; plas.<rreaindivizilor in statutele dispo-mblle ale socletatll. {.,;;,t

Functionali~tii considera educatia-4;'ept un riispuns la specializa­rea profesionalii crescinda care rezultii din industrializare. Sistemul~colar este crucial in satisfacerea cererilor economiei cu muncitori

calificati. Sistemul ~colar asigurii indivizilor deprinderi tehnice ~isociale de care au nevoie ca sa-~i indeplineascii indatoririle profe­sionale in mod satis:Iaciitor, fie ca vor ajunge muncitori in fabrici,vinzatori, avoca!i sau pilo!i ai liniilor aeriene.

De asemenea, educatia asigura mobilitate sociala (vez~Cap. 10).Educatia poate ajuta 0 persoanii sa urce pe scara sociala. In aceastii

privintii, educatia a permis expansiunea c1asei mijlocii in ultimulsecol.

Inovatia culturala,In masura in care sistemul educational i~i face datoria, el spore~te

numarul indivizilor inteligenti ~ieducati din societate. Ace~ti indivizipot asigura inovatia necesara pentm ca progresul social sa aibii loco

267

Sistemul educational formal duce la inovatie cultural a ~iin altfei. La cele mai inalte niveluri de educatie (universitatile), corpulprofesoral nu numai preda, ci trebuie sa se ~iangajeze in activitati~tiintifice ~ide cercetare.

Cea mai mare parte a cercetarii ~tiintifice ~imedicale este con­dusa de universitati. Multi arti~ti, muzicieni ~i scriitori au sau auavut posturi la universitati. Astfel, multe dintre progresele cultu­rale ~i ~tiintifice majore din societate provin din munca ~tiintifica~idin cercetarea corpului profesoral universitar.

Functii latente,Sistemul educational de asemenea indepline~te mai multe functii

latente (adica, neplanificate sau necunoscute), dar importante. Multedintre relatiile celor de aceea~i virsta, dezvoltate in ~coli, au devenitbaza unor prietenii durabile. Legaturile in domeniul carierelor ~ialslujbelor deseori i~i au originea in re1atiilc din anumite ~coli sau cuanumite ~coli. $i multe casatorii rezulta din rclatii incepute i!: ~coli.

$coala joaca un rol important ~i in ingrijirea copiilor. Inaintede dezvoltarea programelor pre~colare, multe femei care doreau samunceasca nu puteau pina cind copiii lor incepeau sa frecventeze~coala, deoarece nu ~tiau sau nu i~i puteau permite sa lase copiii cucincva. Din momentulin care copiii incepeau sa mearga la ~coala,ele puteau sa i~i ia 0 slujba, sa urmeze cursuri sau sa-~i urmareascao varietate de interese sociale, intelectuale ~irecreative.

Intr-o alta privinta, adolescentii care merg la ~coala nu sint pepiata locurilor de munca, reducind astfel competitia pentru slujbe.

operspectiva alternativa:teoria conflictului

Teoreticienii conflictului vad sistemul educational in termeni maiputin pozitivi. Ei insista asupra trasaturilor negative ale educatieiamcncane.

Perpetuarea inegalitatii socialeTeoreticienii conflictului nu sugereaza di sistemul educational

contribuie in mod automat ~i inevitabilla perpetuarea inegalitatii

268

sociale. Totu~i, ei cred ca modulin care educatia functioneaza inStatele Unite ~i in cele mai modeme societati conduce, de fapt, laac.easta.

.o$cQlileamericane sint legate de comunitatile rezidentiale. Siste­mel~'~colare sint, in principal, sustinute prin impozitele pe proprie­tate (aceasta a inceput sa se schimbe doar recent, in urma unorhotanri judecatore~ti trimise statelor prin care Ii se cerea sa reparti­zeze ill mod egal, illtre diferite comunitati, alocatia taxelor in dolari).Comunitatile mai bogate au mai multe fonduri ca sa Ie dea ~colilorlor. In fel~l acesta, ele pot angaja profesori mai buni ~i cu maimulta experienta, pot asigura facilitati mai bune ~i pot cumparamai multe mijloace educationale ~iechipament decit comunitatilemai sarace. Chiar ~icartierele ora~elor bogate reu~esc sa aiM pro­fesori mai buni ~imai multe resurse, deoarece ele cerputerii politiceo parte dispropoqionata din fondurile disponibile. Astfel, sistemuleducational oglinde~te ~i perpetueaza repartizarea inegala aresurselor sistemului de stratificare existent.

Sistemul educational perpetueaza inechitatile existente intr-unalt feI. Accesulla nivelurile superioare, in sistemul bazat pe strati­ficare, depinde in mare masura de profesiile pe care oamenii Ie au.In sDcietatea americana, pro~Jiile ~e nivel superior sint, de obicei,accesibile doar oamenilor cu :i1iveluri.superioare de educatie. Maimult, cercetarea a aratat, in mod consecvent, 0 corelatie pozitivaintre educatia parintilor ~iprobabilitatea de a merge la un colegiu(e.g., Sewell, 1971;Biroul de Recensammt al StatelorUnite, 1978 b).Chiar in cadrul acestui grup, familiile din clasa de sus au mai multe

posibilitati sa-~ipermita universitati particulare de e1ita,care asiguraavantaje suplimentare in lumea profesionala. Copiii din c1asasuperi­oara au toate ~anse1esa-~i pastreze statutul social, iar sistemul edu­cational este unul dintre mecanismele care faciliteaza acest lucru.

Tracking (selectia pe baza capacitatii), repartizarea elevilor laprograme educationale speciale, pe baza capacitatii, serve~te acela~iscop. Teoretic, aceasta selectie trebuie sa se bazeze doar pe capaci­tate; astfel, tuturor elevilor ar trebui sa Ii se dea tipul de educatiecorespunzator, indiferent de originea sociala. Totu~i, in realitate,cercetarea a aratat ca originea sociala a elevilor joaca un rol impor­tant in procesul de selectie (Persell, 1977). Diferitele niveluri deeducatie merg parale1 in comunitatile bogate ~icele mai sarace: cei

269

din nive1urile superioare (mai probabil cei din clasa mij1ocie) auprofesori mai buni ~i mai mu1te resurse dedt cei din nive1urile dejos (mai probabil cei din clasa muncitoare ~i din clasa de jos); deaceea, ei primesc 0 educatie mai bunl:i.

In final, exista 0 corelatie pozitiva clara intre gradul de educatie~ivenitul masurat in d~tigurile de 0 viata (Biroul de Recensamintal State10r Unite). Aceasta corelatie este legata de ocupatiile pecare oamenii Ie obtin pe baza nivelului lor de educatie.

Controlul social

Dezvoltarea importanta a educatiei publice americane s-a produsspre sfir~itul secolului al XIX-lea, 0 data cu dezvoltarea industriaHi~icu cre~terea considerabila a imigratiei. Bowles ~i Gintis (1976)sustin ca ace~tifactori Silltcorelap-.Capitalismul american avea nevoiede 0 forta de munca mare, supusa, moderata ~i,relativ, bine educa­Hi. Imigrantii constituiau tocmai rezerva de muncitori potentialinecesari, iar legile care impuneau frecventa ~colara erau folositeca sa-i atraga in sistemul educational. Acest punct de vedere sustineca educatia nu a fost un mecanism util ~i salutar, destinat sa-i ajutepe oameni sa urce pe scara sociala, ci sa satisfaca nevoile sistemuluieconomic capitalist (vezi Cap. 17).

Sistemul diplomelorTeoreticienii conflictului au avut tendinta de a considera educa­

tia, indeosebi educatia superioara, mai mult 0 necesitate socialiidedt educationala. Ei folosesc termenul "scrisori de acreditare"(sistemul diplomelor) pentru a arata ca, deseori, dovada unui anurnitnivel de educatie este 0 conditie necesara pentro 0 slujba, indiferentdaca deprinderile dobindite prin acea educatie sint necesare sau nupentro a indeplini slujba bine. Collins (1979) se refera la StateleUnite ca la 0 "societate bazata pe incredere"; cu alte cuvinte, diplo­mele sint necesare pentru a certifica nivelurile de abilitate.

Sistemul diplomelor (al scrisorilor de acreditare) ar putea fi unfactor de democratizare, minimalizind originea familiei in favoarea

rea1izarii personale. Totu~i,acest sistem a servit, pur ~i simplu, dreptindicator al originii farniliei. Diplomele reclama nu numai inteligentii

270

~i mund sustinuta, ci ~itimp, ~ibani, iar acestea sint, cu 0 mai mareprobabilitate, accesibile celor din clasa de rnijloc ~iclasa superioara.De asemenea, posibilitatea de a dispune de timp ~ibani sugereazao;lgiqea ~itipul de pregatire care ar corespunde cerintelor profesiu­nilo;' ~iale nivelurilor superioare ale unei organizatii. Astfel, sistemuldiplomelor serve~te ca un proces de ocrotire pentro elita.

Sistemul de diplome a dus la dorinta din ce in ce mai mare aamericanilor de a urma 0 pregatire superioara. Ajutorol federal pescara mare pentro cei care vor sa-~i continue educatia, indeosebiLegea GJ. Bill pentru veterani ~idiversele programe de imprumuturi~i subventii, a dus la sporirea considerabilii a numarolui indivizilorcare merg la colegii; in mod ironic, sistemul de diplome a avut, deasemenea, tendinta de a mari nivelul educatiei necesare pentru aobtine 0 diploma pentro 0 slujba. Profesiuni pentro care educatiadin ~coala medie putea fi suficienta dndva, acum reclama diplomade colegiu; profesiuni pentro care un licentiat al unei disciplineumaniste era dndva acceptabil, acum pretind un specialist sau chiardoctor in filozofie.

Controversa testar,ii"'- .

Testarea cuno~tintelor invtt!ate fa un anumit curs nu este contro-versata. Totu~i, ceea ce a generat 0 i~ijorare considerabilii estefolosirea diverselor forme de teste de inteligenta ~iaptitudini fie camasuratori ale "abilitatii native", fie ca 0 modalitate de selectiepentro co1egii ~iuniversitati.

Testele de inte1igenta au fost dezvoltate 1ainceputu1 seco1ului alXX-lea ~iau fost folosite intens in domeniul educatiei. Initial, s-apresupus ca testele de inteligenta trebuiau sa masoare capacitatileintelectuale fundamentale ale oamenilor. Totu~i, a devenit cIar caele se bizuie pe 0 cunoa~tere relativ detaliata a culturii dominante.

Multe dintre intrebari folosesc limba clasei mijlocii albe, de la ora~~i se inspira din experientele acesteia. Recent, folosirea TestuluiScolastic de Aptitudini (TSA), ca 0 modalitate de selectie pentrointrarea in ~coli de educatie superioara, a fost atacat pe motivulbine precizat ca el nu masoara inteligenta fundamentala, ci favori­zeaza, in dauna altora, tineretul din clasa de mijloc alba, de la ora~.De asemenea, se sustine ca inteligenta este doar un element impor-

271

tant imp Iicat In educatie ~iIn viata sociaUl ~idi aceste teste ignorasau minimalizeaza creativitatea, intuitia ~i abilitatea artistica saumuzicala.

CARACTERISTICILE EOUCA TIEl,AMERICANE

Sistemul educational american este unic In multe sensuri. De~imulte dintre trasaturile sale individuale se gasesc In alte sisteme,

combinatia speciala de elemente care formeaza Invatamlntulln Sta­tele Unite nu se gase~te, probabil, nicaieri In aha parte.

Educatia de masa•

Americanii considera de la sine Inte1esdi educatia gratuim pentru

toti tinerii este 0 parte naturala a peisajului social. De fapt, de~iacum cele mai muIte sociemti industrializate au sisteme similare,Statele Unite au folosit prima oara acest concept.

In 1900, doar cam 7% dintre tineri absolvisera ~coala secundara.Plna in 1940, acest numar se ridicase1a 50%; iar acum aproximativ80% dintre tinerii americani ~iaproximativ doua treimi din Intreaga

populatie au diplome de ~coala secundara. In mod similar, procen­tajul din populatie care merge In continuare la aceea~i forma deeducatie secundara s-a ridicat de la 4% In 1900 la aproximativ16% In 1940; acum, merg cam 40%, in contrast cu aproximativ10% In Europa OccidentaIa.

Sistemele educative de elita, i. e., cele care nu slnt deschisetuturor, au standarde considerabil superioare pentru intrare ~ipentrurealizare academica. Standardele academice slnt, In general, maiscazute In sistemele de educatie pentru mase dedt In sistemele re­

stdnse (e.g.,ale Marii Britanii), cu scopul de a Impaca cea mai maregama a abilitatilor celor care Invata.

Educatia In Statele Unite nu este gratuita (finantata prin impo­zitele pentru sistemul public), ea este ~i obligatorie. De~i parintiiau posibilitatea alegerii, cu exceptia unor circumstante speciale

272

aprobate de stat, ei trebuie sa-~i trimita copiii la 0 ~coala particuladiacreditata, confesionala sau de stat. In Statele Unite, elevii trebuiesa mearga la ~coalamai mult timp dedt elevii din multe aIte societati

iri'dus,~rializate.Mai mult, aceasta educatie publica ~i obligatorieeste 'finantata prin impozitarea oamenilor fie di au sau nu copii ~ifie ca copiii lor merg la ~coli particulare sau la ~coli de stat. Acestlucru nu numai ca large~te baza de sprijin financiar al ~colilor, dar~i semnaleaza importanta educatiei ~i Increderea pe care Intreagasocietate 0 are In aceasta institutie.

Orientarea pragmatica

Societatea americana a considerat, totdeauna, educatia un in­strument care serve~te atlt scopurile sociale, dt ~ipe cele personale.Pentru fondatori a fost clar ca un stat liber ~idemocratic, cum slntStatele Unite, are nevoie de cetateni bine educati. Astfel, chiar dela Inceput, educatia a avut scopul practic important de a educa oa­menii pentru democratie.

Mai Inainte, am mentionat ca ~co1ile Ii ajuHi pe imigranti sa seasimileze In cultura americal}a. De asemenea, am notat utilitateaeducatiei In pregatirea irnigf(ptiloll<§ia altora cu deprinderile nece­sare Intr-o societate industriaJa. Ace~tii <;1ccentuarepragmatica aeducatiei continua ~iasmzi. Scolile asigtrra programc pentru educa­tia conducatorilor auto, pentru viata de familie §i sexualitatea uma­na, ~i pentru combaterea consumului de droguri. Multe state cerelevilor sa frecventeze aceste cursuri, precum ~ialtele cu orientare

pragmatid1. Din nefericire, parerea generala ca ~colile sin~re potrezolva multe probleme sociale ale societatii este, probabil;"gre~im.Multe dintre problemele atribuite ~colilor (e.g., abuzul de droguri~i sexualitatea premaritala) l~i au originea In alte aspecte ale socie­tatii ~inu se supun " Indreptarii rapide", cum se a~teapta unii de la~coli.

Descentralizarea $i controlul comunitatii

In majoritatea societatilor, educatia este consideram un pro­gram national ~ieste controlat de guvernul central. In Statele Unite

273

educatia este descentralizata. Fiecare dintre cele cincizeci de stateraspunde de stabilirea ~imentinerea propriului sau sistem educatio­nal, de~iguvemul federal contribuie cu unele fonduri modeste pentruprograme speciale.

Descentralizarea merge mai departe dedt statele. In general,educatia este considerata 0 responsabilitate a comunitatii ~i celemai multe decizii de politica educationala importante sint luate decomunitate prin eonsiliile ~colare alese. Prin aceste comitete, comu­nitatile i~i angajeaza ~iconeediaza profesorii ~iadministratorii, sta­bilesc programele de invatamint (supuse unei reglementari statale)~i, in general, aleg manualele.

Descentralizarea a avut ca rezultat 0 enorma diversitate in cadrul

sistemului educational american. Aceasta diversitate este atit 0 forta,dt ~i0 limitare. Sensibilitatea la dorintele comunitatii pentm cursuripragmatice, de pilda, a redus timpul disponibil pentru subiecte aca­demice traditionale. Ceea ce se d~tiga intr-o parte se pierde incealalata.

Controlul comunitatii de asemenea spore~te presiunea politicaasupra ~colilor ca sa includa anumite cursuri sau programe in planulde invatamint sau sa Ie elimine din el. Controlul comunitatii localea dus in mod freevent la controverse eonsiderabile referitoare la ee

carti ar trebui folosite la ore sau ar trebui sa se gaseasca in bibliote­cile ~colare. Astfel, controlul comunitatii face invatamintul maireceptiv la nevoile comunitatii ~i11 implica in controversele comu­nitatii.

Mai inainte s-a aratat ca modul in eare inviitamintul este finantatduce la diferente in resursele educationale disponibile in diversecomunitati. In prezent, ceva mai putin de jumatate din costul edu­catiei este asigurat de stat ~imai putin de 10% de guvemul federal.Aproape jumatate provine de la comunitate, iar bogatia comunitiitiiinfluenteaza calitatea sistemului sau educational.

Structura formala a §colii

In ciuda unor deosebiri in sistemele ~colare, stmctura formalaa ~colilor tinde sa prezinte 0 forma de organizare elar birocratica(vezi Cap. 5). 0 ierarhie a autoritil.tiipome~te de la consiliile ~colare

274

-----------------------------------_._--~

alese, prin administratori (~iadjunctii lor) pina la directorii de ~coala(~i adjunctii lor), la ~efii diferitelor catedre, apoi la profesorii indi­viduali.

. Are loc ~iorganizatia specializata. Elevii sint, in general, orga­nizati, dupa virsta, in niveluri de clase, de~i in unele ~colinivelurilede c~pacitiiti devin criteriul pentru organizare. In clasele elementare,profesorii sint, deseori, grupati in conformitate cu nivelurile de virsteale elevilor; in clasele de mai tirziu, ei sint grupati dupa specialitati.

Scolile sint conduse potrivit regulilor formale, care tind sa fiedestul de consecvente in toate sistemele ~colare. Aceste reguli auca scop asigurarea unui grad de uniformitate. Astfel, individul tre­buie sa-~i ajusteze nevoile la regulile generale. Deseori, creativitatea~ispontaneitatea sint considerate dezbinatoare, deoarece ele tulburaordinea stabilita.

Administratorii ~colilor tin evidente detaliate ale realiziirilor pro­fesorilor ~iale elevilor. Aceste documente sint pastrate ani de zile~i influenteaza deciziile daca profesorii ar trebui promovati sau re­comandati pentm alte profesiuni, precum ~idadi elevii ar trebui sacontinue in urmatoarea clasa.

La fel ca in orice organizatie birocratica, ~colile au, de asemenea,reguli ~i relatii informale. 1\cestea dau ~colilor americane un maimare spor de flexibUitate $l.carac.ter informal dedt s-ar parea, pri­vind la stmcturile lor fonnale.

invatamintul superior

o diploma de la un colegiu este, deseori, esentiala pentru succes, in lumea modema. Ea asigura accesulla profesiuni mai bune, ducela d~tiguri mai mari pentru toata viata ~iexpune indivizii la 0 gamalarga de interese culturale.

Colegiile ~iuniversitatile, la fel ca alte ~coli, sint organizate pereguli birocratice. Ele au 0 structura clara a autoritatii, au reguli ~ipastreaza documente scrise. La fel ca aite organizatii educationale,ele au 0 flexibilitate considerabila; de fapt, deseori exista 0 maimare deschidere la acest nivel dedt in ~colile elementare ~iin ~colilesecundare.

Clientela invatamintului superior se schimba. Numaml total alstudentilor la acest nivel cre~te mereu, mai ales in colegiile de doi

275

All,!

ani ~iin cele ale comunitatilor, iar compozitia corpului studentesceste mai diversa dedt inainte. Ceva mai mult de jumatate din totistudentii colegiilor ~iuniversitatilor sint femei, iar un numar din cein ce mai mare (de~i inca mic) sint din grupurile minoritare. Virstamedie a acestor studenti de asemenea a crescut. Un mai mare numarde studenti de la colegii ~iuniversiiliti combina programele de studiicumunca.

Cre~terea fenomenala a invatamintului superior in timpul acestuisecol, indeosebi incepind din anii '50, a creat multe probleme.Intrucit ~coala secundara ~icolegiul difera foarte mult, multi tineriau dificultati ca sa treaca dintr-o parte intr-alta. Exisili 0 presiunecresdnda asupra profesorilor, indeosebi in marile universitati destat, pentru a fi promovati sau pentru a primi subventii necesare,sa-~i duca la indeplinire programele de cercetare. Aceasta deseoriii incurajeaza pe profesori sa-~i imparta loialitatea intre catedra ~icercetare, ~i intre institutia ~i disciplina lor. Deasemenea, existaidei contradictorii cu privire la modul de implicare a profesorilor~i studentilor in deciziile institutionale importante care, de obicei,sint luate de administratori. ~i exista un interes din ce in ce maimare pentru definirea exacta ~iaprecierea modului in care colegiilecontribuie la dezvoltarea intelectuala, culturala, sociala ~ipersonalaa studentilor lor. In final, climatul economic s-a schimbat ~imulteinstitutii trebuie sa invete sa faca mai mult cu mai putin. Multedintre aceste probleme sint in curs de rezolvare, dar nu se intrevadsolutii u~oare.

PROBLEME CURENTE iNiNVATAMiNTUL AMERICAN,

Disciplina §i violenta

Numiirul de rapoarte despre elevii care folosesc violenta impo­triva altor elevi ~i impotriva profesorilor cre~te. Elevii din zoneleinterioare ale marilor ora~e uneori aduc pistoale, cutite ~ialte arme

276

la ~coala. Cre~te numarul celor care folosesc ~i vind droguri inincinta sau in jurul ~colilor.

Aceste probleme nu sint limitate la ~coli. De fapt, violenta cres­'cin~a in ~coli este doar 0 reflectare a cre~terii substantiale a violenteiin's'Ocietate. Ceea ce este diferit este ca, deseori, s-a considerat ca~coIi1esint imune la aceste probleme. Daca acest lucru a fost vreo­data adevarat, nu este relevant; este clar ca nu e cazul astazi.

Disciplina este, frecvent, aplicati'ifie in ~coli, fie in multe familii.Tipurile traditionale de autoritate intre generatii s-au schimbat, inparte ca 0 consecinta a revolutiilor culturale ~i sociale din anii '60~i '70. Un slogan uneori vazut astazi pe tricouri ~i pe barele deprotectie ale ma~inilor suna a~a: "Contestati autoritatea". Totu~i,exista din ce in ce mai multe dovezi ca cheia succesului in ~coliconstii in stabilirea unor obiective clare ~i in aplicarea, in modferm, a disciplinei, dar cu mila (Burns, 1985).

Eficacitatea

Problema

Depllngerea ~idenuntarea orga~atiilor ~ia institutiilor consti­tuie 0 distractie americana favorita. Totu~i, in ultima decadii exami­narea serioasa a sistemului ~colar american a declan~at un numar

de alarme. Intr-o expresie memorabiUi, raportul din 1~83, 0 natiunela rise, al Comisiei Nationale pentru Perfectiune in Invatamint sereferea la 0 "cre~tere a mediocritatii" in ~co1ileamericane. Intr-un

raport mai recent asupra~~colilor din marile ora~e, Fundatia Car~wegie pentru Progresul Invatamintului (1988) a constatat ca sintslabe din punct de vedere educational.

Una dintre bazele acestor aprecieri descurajatoare aJe inviita­mintului american este sdiderea continua al randamentului la testele

standardizate de absolvirea ~icre~terea analfabetismului functional,lipsa deprinderilor de a citi ~ia scrie necesare pentru a rezolva pro­blemeIe fundamentale ale vietii de fiecare zi. Analfabetismului fimc­tional este, de asemenea, demonstrat de sumele mari pe care multeintreprinderi ~iservicii militare Ie cheltuiesc, ca sa asigure recrutilor

277

ajutorul de care au nevoie ca sa-~i poata face datoria. Analizeleperformantei academice a tinerilor din diverse tari arata ca tineriiamericani sint in urma colegilor lor la aproape toate materiile, in­deosebi la ~tiinta, matematica ~igeografie.

Solutii propuse

Drept rezultat al unui studiu extins asupra ~colilor americane,Coleman (Coleman ~icolab., 1966) concluzioneaza ca ~colile auun efect redus asupra succesului elevilor. Mai importanta, sustineColeman, este originea sociaHi a copilului. Acest punct de vedereeste sustinut de Jencks (Jencks ~icolab., 1972) care afirma di inega­litatile intre originile socialc ale elevilor sint mai importante dedtceea ce se intimpla in ~coli. Totu~i, acest punct de vedere este atacatde Rutter (Rutter ~i colab., 1979) care a studiat ~colile secundaredin Londra, ~i de Winn (1981), care a studiat ~colile americane.

Aceste doua puncte de vedere nu sint necesarmente in opozitie.Luate impreuna, ele sustin di atit mediul social exterior ~colii, cit~i ~coala insa~i influent~aza calitatea educatiei. In opera sa de maitirziu, Coleman (Coleman, Hoffer ~iKilgore, 1982) arata ca ~colilepot avea importanta in realizarea academica.

Toate cercetarile arata ca climatu1 ~colar (disciplina ~iaccentulpe realizare), profesorii buni, rechizitele ~ifacilitatile adecvate, toatesint importante pentru realizarea academidi. Obiectivele educatio­nale clare sint esentiale, a~acum sint ordinea ~idisciplina. 0 relatiesolida ~ibazata pe sprijin cu comunitatea eontribuie de asemeneala succesul unei ~coli in educarea elevilor sai.

Gestiunea bazata pe /jcoala- in care cadrele didactice cooperea­za cu administratia in luarea deciziilor referitoare la planul de invatii­mint, la reguli, la rechizite ~ila alte1e- poate ajuta la imbunatatireacalitatii ~colilor, dindu-le profesorilor mai multa responsabilitateprofesionala. Acest mod de a vedea lucrurile este sustinut de profe­sori ~ide sindicatullor, dar nu a d~tigat bunavointa administratorilorsau a sindicatului lor. Dupa cite se pare, acest mod a fost incercat,eu succes, in mai multe sisteme ~colare ~i,in prezent, este adoptatde altele.

Sistemul cupoaneloreste 0 aWlsolutie propusa. In acest sistem,parintilor Ii se ofera cupoane pe care Ie pot folosi pentru costul

278

educarii copiilor in orice ~coala acreditata pe care 0 doresc. Inacest fel, se sustine, fortele pietei (nevoile ~colilor de a atrage elevi)vor face ~colile sa-~i amelioreze calitatea educatiei oferite. Criticiis·PUll ca valoarea sau calitatea educatiei nu poate fi bazata pe 0fluttuatie pe termen scurt a fondurilor, pe care acest sistem 0 atragedupa sine. De pilda, un sistem ~colar nu poate angaja douazeci ~icinci de profesori intr-un an ~inumai douazeci in urmatorul, dacanumarul inscrierilor scade, ~itotu~i spera sa atraga cadre didacticebune. Profesorii nu mai au nevoie de sarcini; echipamentul ~i re­chizitele au nevoie de 0 baza financiara mai stabila. De asemenea,exista un oarecare perieol ca, in acest sistem, ~colile ar putea refuzasa accepte elevi recalcitranti, care apoi ar ajunge intr-un numarlimitat de ~coli pub lice.

Rasa, clasa §i invatamintul

Poate problema cea mai complexa ~i mai indircata emotional,cu care se confrunta invatamintul superior in Statele Unite, estere1atia intre rasa, clasa ~i ca1itatea invatiimintului. Sint mai mu1te

motive pentru aeeasta. Cojiiidin c1asa superioara ~imijlocie sintsocializati in valori, atituaitii ~ipractici care se conformeaza binela ceea ce ~colile a~teapta de la ei. PB;lbabi1itatea ea ei sa poata citi1a0 virstii timpurie ~i sa aiM acees 1a carti este mai mare. Ei sintinvatati sa amine placerea prezenta pentru scopuri pe termen mailung. Profesorii lor, care, in general, provin din clasa mij10cie, Ieimparta~esc valorile. :>iatit planul de invatiimint vizibil, cit ~i eelascuns deseori sint bazate pe acelea~i valori ale clasei ~ip'e ace1ea~iidei.

Mai devreme s-a mentionat ca rasa ~i clasa sint legate (veziCap. 11). Astfel, deosebirile de clasa prezentate mai sus se aplica,in general, americanilor africani ~i americanilor hispanici. In par­ticular, a existat 0 dezbatere continua despre deosebirile rasiale inmaterie de inteligenta, care pot limita realizarile educationa1e aleamericanilor africani. Pe scurt, argumentul este ca americanii afri­cani sbtin, in mod constant, un rezultat cu zece pina la cincisprezecepuncte inferior albilor la testele de inteligentii standardizate (Jensen,1969), ceea ce poate demonstra ca ei sint inferiori genetic in privinta

279

inteligentei. Daca acesta este adevarul, atunci diferentele educatio­nale dintre albi ~iamericanii africani pot sa nu aiba nici 0 legaturacu calitatea invatamintului, ci mai degraba sa fie 0 functie a facto­rilor ereditari asociata cu rasa.

Cercetarile recente par sa dezminta aceste argumente. S-a de­monstrat ca testele standardizate se bazeaza pe cultura clasei mijlociialbe, de aici discriminarea impotriva celor care nu apartin acestuigrup. De altfel, grupurile minoritare cu rezultate scazute la aceste

teste la inceputul acestui secol (e.g., evreii), acum obtin un punctajla nivelurile nationale sau deasupra lor (Sowell, 1977). In modclar, mo~tenirea genetica a acestor grupuri nu s-a schimbat in aceas­ta scurta perioada de timp, dar s-a schimbat mediullor social ~i,probabil, acesta este factorul determinant.

Statele Unite inca se contrunta cu problema rasiala ~i etnica indomeniul educatiei. De~i Curtea Suprema a desegregat ~colile ame­ricane in 1954, mai ramin multe din ele segregate, din cauza mode­lelor rezidentiale -indeosebi in interiorul ora~elor mari, dupa exodulspre suburbii a multor albi din clasa mijlocie. $colile din interiorulora~elor mari nu sint doar segregate, ci ~i subfinantate ~i, asemenicomunitatilorin cartierele in care se afla, se contrunta cu problemelecrimei ~iale drogurilor. Segregatia bazata pe modelele rezidentialeconstituie 0 problema greu de rezolvat. Transportul cu autobuzulopereaza in sensul realizarii unui echilibru rasial, dar interesul pentruel ~i legalitatea lui sint limitate la zone in care copiii vor sa piardamult timp cu transportul.

Pe scurt, Statele Unite inca nu au rezolvat problema asigurariiunei bune educatii tuturor copiilor, indiferent de rasa ~iclasa. De~is-a produs deja 0 considerabila desegregare in ~coli, mai sint incamulte de mcut. Cercetarile arata ca performanta academic a a ele­viior minoritari in ~colile segregate tinde sa se imbunatateasca(Daniels, 1983). De aceea, sarcina este schimbarea acelor conditiisociale care promoveaza segregatia atit in comunitati, dt ~iin ~colilelor.

Funcfionali§tii considera ca sistemul educalional comple­teaza roluljamiliei inprocesul de socializare al tinerilor. fjcolilefi invala pe copii nu numai deprinderi necesare pentru afunc-

280

liona in societate, ci §i norme §i valori importante, precum §itrasaturi comportamentale. fjcolile inlesnesc integrarea socialaa cetalenilor §i asigura un cadru pentruinteracliunea grupelor*vlrsta. Ele pun accentul pe conjormism §i descurajeaza de­vianla. Sistemul educalional constituie una dintre caile princi­pale pentru plasarea sociala §i mobilitatea sociala. El asigurasocietalii muncitori bine pregatili §ipermite mamelor cu copiimici sa lucteze daca vor. Educalia este, de asemenea, un ele­ment important in inovalia culturala §i in progresul §tiinltfic§i umanist.

Teoreticienii conflictului au adoptat un punct de vedere maipulin pozitiv in privinla sistemului educalional. Ei consideraca sistemul educalional perpetueaza inegalitatea sociala exis­tenta prin asocierea clasei sociale cu posibilitalile educalio­nale. Ei vad in educalie un mijloc de control social §i 0 moda­litate de a satisface nevoile de jorla de munca ale societaliicapitaliste. Ei critica societatea bazata pe sistemul diplome/or,care pretinde 0 atestare educalionala inutila pentru roluriimportante in societate §i roluri profesionale. Teoreticienii con­jlictului de asemenea grata cum controversa asupra testelor

standardizate Ie suslilJl/argljmentul ca sistemul educationaleste partinitor in favoa?ea cfasei mij locii albe.

Sistemul educalional ameri~n l!ste unic in conjiguraliasa. El este public §i obligatoriu. El incearca sa rezolve 0 seriede probleme sociale (e.g., drogurile ~i relaliile sexuale prema­ritale). Descentralizarea sistemului educalional al StatelorUnite este 0 alta trasatura distinctiva a sa. Educalia este 0responsabilitate a comunitalii ~i este controlata de comunitate.fjcolile §i universitalile sint, in cea mai mare parte, organizaliibirocratice cu modele clare de autoritate, reguli ~i documente.

Disciplina fii violenla constituie probleme din ce in ce maimari in §coli. fjcolile americane aujost, in mare masura, inefi­ciente in asigurarea deprinderilor necesare in societatea mo­derna; aces! lucru este deosebit de adevarat cind sin! compa­rate cu $colile din alte lari. Aufostpropuse mai multe soluliila aceasta problema. Una implica crearea unui climat ~colarmai ordonat §i mai academic. Alta insista asupra gestiuniibazate pe §coala, care are drept scop acordarea unei mai mari

281

libertati profesionale ~i responsabilitafi profesorilor. Sistemulcupoanelor, care ii lasa pe parinfi sa aleaga ~coala copiilor,este 0 alta solufie prop usa, de~i aceasta propunere implicamai multe probleme.

in final, a fost discutata problema spinoasa a intersectieirasei, clasei ~i educafiei. Afost luata in considerare problema

partinirii rasiale ~i de clasa la testele de inteligenfa, a~a cumafost argumentul cafactorii genetici explica deosebirile rasialein privinfa inteligenfei. Au fost explorate efectele de durataale fmplinirii educafiei 'insistemele ~colare segregate pe criteriirezidenfiale.

282

15RELIGIA

A

Inacest capitol vom descrie, mai intii, ce este religia ~i vomdiscuta clteva forme diferite ale ei. Dupa aceea vom examinaperspectiva funcfionalista care susfine ca religia ofera sens inviafa sociala. De asemenea, vom examina religia din perspectivateoriei conflictului, care 0 considera 0 for/a sociala distructiva.Vafi, de asemenea, explorata relatia religiei cu schimbarea sociala~i modul in care religia este organizata in societate. Vorfiprezen­tate scurte descrieri a cltorva dintre religiile importante ale lumii,

impreuna cu 0 analiza a r;oJuluireligiei in societatea americanacontemporana. ii","",

RELIGIA: 0 DEFINITIE,Intrucit re1igia ia mu1te forme, este greu sa 0 define~ti intr-un

mod care respecta diferite1e tipuri. Durkheim (1954; original, 1912)ofera un exemp1u in discutia sa despre sacru ~iprofan. Sacru1 im­plica tot ceea ce este considerat supranatura1, dinco10 de obi~nuit.Grice obiect sau eveniment poate fi investit cu aura sacru1ui, unanumit animal, 0 anumita stinca, luna, 0 cruce. Pe de alta parte,

profanul este tot ceea ce este considerat comun ~iobi~nuit. Stinci1esint stinci, iar un animal nu este nimic special; in acest caz acesteobiecte sint considerate 0 parte a profanu1ui mai degraba decit1umea sacra. (Retine ca Durkheim nu folose~te termenu1profan insensu11ui obi~nuit deceva insultator ~ivulgar).

283

Un alt element al religiei este ritualul, practici formale ~istilizate,asociate cu sacrul. Acestea pot include rugaciuni, purificarea cere­moniala, dansul ceremonial sau incantatia (un ansamblu de cuvintesau sunete deseori implicind repetitia). Aceste actiuni permit credin­ciosului sa abordeze sacrul intr-o maniera atenta ~i controlata.

Cu aceste definitii ca baza, religiapoate fi definita ca un sistemde credinte ~i ritualuri imparta~ite care slnt preocupate de tarimulsacrului. Aceasta definitie este destul de larga, ca sa permita 0discutie a diverselor forme de religie consemnate de-a lungul istoriei.

TIPURI DE RELIGIE

In masura in care se po ate stabili, 0 forma oarecare de religie aexistat In toate societatile cunoscute. Dar formele pe care le-a luatau variat In mod considerabil. Diferiti oameni au adorat toate felurile

de obiecte ~i fiinte ~i s-au angajat Intr-o ordine de comportament"religios".

Supranaturalismul

Supranaturalismul este 0 forma de religie care presupune exis­tenta unor forte In afara lumii obi~nuite, In supranatural, care influ­enteaza evenimentele umane atit in bine cit ~iin rau. Nu este implicatun anumit zeu sau spirit, doar forte supranaturale impersonale. De~i,In general, un element al societatilor preindustriale, unele aspecteale supranaturalismului pot fi vazute In practica contemporana dea purta laba unui iepure sau de a crede In noroc.

Animismul

De asemenea, re1igia poate lua forma animismului, 0 credintain activitatea "spiritelor" in lume. Aceste spirite pot exista in oamenisau In orice fiinte din lumea naturalii, cum sint arborii ~ianimalele.

Aceste forte spirituale pot fi folositoare sau daunatoare fiintelor

284

umane, sau indiferente fata de ele. Spiritele pot fi influentate prinmagie, practici rituale care permit oamenilor sa foloseasca putereasupranaturaHi sau spiritual a pentru propriile lor scopuri. Religiaanirnista a fost obi~nuita printre diverse triburi din Africa ~i dinalte lbcuri.

TeismuJ

Teismul este credinta in existenta unor zei despre care se presu­

pune ca sint putemici ~i interesati de activitatile fiinteior umane.Ace~ti zei trebuie sa fie venerati ~i cinstiti Intr-un fei oarecare.Exista doua forme majore de teism.

Politeismul

Cea mai obi~nuita forma de teism este politeismul, credinta inexistenta mai multor zei. Deseori, un zeu este considerat mai puter­nic decit ceilalti, un zeu al zeilor.

Monoteismul 4';>' ~~' *"

A doua forma de teism este credi~ajntr-un zeu. De~i monoteis­mulnu este la fei de obi~nuit ca politei"smul, cele trei religii mono­teiste - iudaismul, cre~tinismul ~i islamismul - au, laolalta, mai

multi membri decit orice alta forma de religie.

JdealismuJtranscendent

ldealismul transcendent nu implica venerarea nici unui zeu,

spirit sau forta supranaturala; el se bazeaza pe principii sacre deidei ~iactiuni. Scopul sau este sa dea fiintelor umane posibilitateade a atinge cel mai Inalt potential. Forme de idealism transcendentse gasesc Indeosebi In Asia; budismul este un exemplu.

285

RELIGIA: 0 PERSPECTIV AFUNCTIONALISTA,

In general, functionali~tii considera re1igia 0 foqa pozitiva insocietate. Ea indepline~te functii sociale importante ~i, ca atare;exista intr-o oarecare forma in toate societatile.

Functiile religiei

Coeziunea sociala

Religia actioneaza ca 0 foqa unificatoare in societate, asigurindun ansamblu imparta~it de idei, valori ~i norme in jurul caruiaoamenii pot forma 0 identitate comuna. Religia devine un unificator,o modalitate de a stabili un limbaj comun; ea este liantul care leagaun grup laolaltli, oferindu-i un ansamblu comun de valori. De pilda,evreii, raspinditi pe glob in diferite culturi timp de secoIe, ~i-aumentinut identitatea caracteristica in mare masura prin ideile ~ipracticile religioase comune.

S-a sustinut, totu~i, di aspecte1e unificatoare ale religiei sint maiaparente in societatile care au doar 0 religie. Acesta a fost deseoricazul in societatile preindustriale; la aceste socieUiti se refereaDurkheim dnd a scos in evidenta aspectul unificator al religiei.

Oferirea unui sens in viata,In general, re1igiaofera raspunsuri satismcatoare emotional "m~­

rilor" intrebari in legatura cu existenta umana ~i cu scopul ei. Inparticular, ea rezolva problemele vietii ~i ale moqii, descrie felulde viata pe care oamenii tebuie sa-l duca - scopullor in viata - ~iexplica ce Ii se intimpla dupa ce mor. Religia este, esentialmente,singura institutie sociala care incearca sa rezolve aceste problemeimportante.

Controlul social

Normele societatii sint, deseori, bazate pe un ansamblu de ideireligioase. Cele mai muIte dintrc cele mai importante legi din

286

societatea americana (e.g., legea care interzice omorul) dobindesco foqa moralii, precum ~i una legala, deoarece ~le sint inc1use invalorile religioase; Ii se da 0 legitimitate sacra. In evul mediu, se

ci'e.deilca regii domnesc prin drept divin, iar legea in tarile islamiceestejustificata prin Coran, cartea sfinta a islamului.

Sprijinul psihologic

Religia ofera multor oameni sprijinul afectiv ~i psihologic decare au nevoie ca sa supravietuiasca intr-o lume complexa ~inesi­gura. Ea este deosebit de utila in vremuri de criza, cum este moarteacuiva apropiat. Ea sugereaza un oarecare scop in a muri ~i oferaun ansamblu de practici rituale pentru doliu ("priveghiul" la cre~tinisau ,,~iva" la evrei, de pilda) care u~ureaza suferinta supravietuito­rilor.

Ideologiile seculare: echivalentelefunctionale ale religiei

Religia se refera la sfera ~acra a experientei umane. Dar cecace este considerat sacru est~~:mstt;git social. Functionali~tii arata caexista echivalente funcfioncile (caracteristici sociale ~i culturalecare au acela~i efect ~ipot substitu'i'alte caracteristici sociale ~iculturale) ale religiei. Adica, sistemele de idei seculare (nereligioase,e.g., ~tiinta) pot indeplini acelea~i functii mentionate mai sus pentrureligie.

Multe din "ism" -ele lumii - fascismul, socialismul, comunismul,umanismul- pot fi considerate religii seculare. Ele toate promoveazasolidaritatea sociala ~i coeziunea printre credincio~ii lor. Ele dauvietii un scop ~i un sens ~ijustifica comportamentele necesare incadrul grupului practicant. Ideile lor ideologice ofera sprijin afectivin vremuri grele ~i de nesigurantlL Ele chiar gasesc justificareamoqii, daca aceasta este in serviciul unci cauze pe care adeptii loro definesc ca fiind nobilii. Deosebirea intre religie ~i ideologiileseculare consta in faptul ca religia este orientata spre tarimul supra­naturalului ~i i~i trage puterea din acel tarim. Aceasta credinta insupranatural mare~te stabilitatea religiei ~i0 impiedica sa se schimbedrastic.

287

II

RELIGIA: 0 PERSPECTIVA ACONFLICTULUI

Teoretieienii eonflietului nu eonsidera religia institutia socialapozitiva deserisa de funetionali~ti. Ei prezinta cite va earaeteristicinegative ale societatii care i~i au originea direct in religie sau sintaparate de ea.

Religia ca "opiu al poporului"

Religia, sustin teoreticienii conflictului, sustine ~i legitimeazasistemul existent. Ea realizeaza aceasta prin abaterea atentiei eelor9primati de la problemele lor ~ide la orice incercare de a Ie rezolva.Intr-o expresie memorabila, Marx (1964: 27; original, 1848) a numitreligia "opiul poporului". El voia sa spuna ca, la fel ca opiul, religiaii face pe oameni sa se simta bine, dar Ie abate atentia de la existentalor nenorocita ~i de la actiunea neeesara pentru a 0 schimba.

Teoreticienii conflictului considera religia un alt element in lup­tele pentru putere in societate. Ea este folosita de cei de la putereatlt pentru a-~ijustifica pozitia, dt ~ipentru a descuraja orice incer­care a eelor :taraputere sa-~i schimbe situatia. Rcligia abate atel1tiade la problemele ~i suferintele lumii prezel1te, promitind recom­pense in viata de apoi.

Religia §i inegalitatea

Stabilitatea ~icoeziunea pe care religia Ie asigura sint conside­rate, de teoreticienii conflictului, exemple ale naturii sale distructive.Dedt sa se imp ace cu inegalitatile despre care teoreticienii conflic­tului cred ca exista in toate societatile moderne, oamenii eon~tientisocial, cu simtul istoriei, ar trebui sa lupte ea sa Ie elimine. Darreligia deseori asigura legitimitatea morala pentru aceste inechi:tati,descurajind schimbarea sociala. Regii domnese ~ii~i oprima poporulin virtute a unui drept divil1 ~i,astfel, sint imuni fata de critica. Maigeneral, eonditiile economiee existente, pe care Marx ~iteoreticieniiconflictului Ie considera f0rtele fundamentale in societate, influen-

288

i

I

teaza forma, directia ~irolul religiei in societate. Altfel spus, struc­tufa economica ~i sociaUi da forma sistemelor de idei· ~i valori,inclusiv religiei.

'\Religia, din perspectiva conflictului, este 0 forta conservatoarein lume. Ea deriva din statu-quo ~ipastreaza ordinea sociala exis­tenta ~i descurajeaza schimbarea sociala. Sa ne amintim discutiade mai inainte despre baza religioasa a sistemului castelor (vezi

Cap. 9). Un alt exemplu, cele mai multe religii sint orientate sprebarbati ~i dominate de barbati, adica, patriarhale in forma (veziCap. 13). Chiar astazi, multe dintre religiile importante au rezistat,in diferite grade, la puterea ~i autoritatea din ce in ce mai mari alefemeilor in ierarhiile lor.

Religia $i conflictul social

In sociemtile in care exista mai multe religii, in loc de 1mamajora,

probabilitatea ca religia sa creeze dezbinare sociala ~iconflict dedtsa promoveze coeziune sociala este mai mare. lrlanda de Nord ~iPakistanul sint exemple evidente. In cel de-al doilea caz, eonflictulintre hindu~i ~i musulmanj a devenit atit de acut, ca tara a trebuitsa fie impartita pe baza reJ;giei. In Irlanda de Nord, conflictul intrecatolici ~i protestanti par~"fara ~fir~it, a~a cum pare ~i conflictulintre evrei ~imusulmani in Orientui-lYiijlociu.

In toate societatile, arata teoreticienii conflietului, religia pro-duce conflict social. Cruciadele i-au atitat pe cre~tini impotrivamusulmanilor ~i au provocat nenumarate distrugeri. Una dintre

justificarile majore pentru eolonizarea europeana a Africii, Asiei~i Americii de Sud a fost sa-i converteasca pe "pagini"ruamenicare se inchinau la idoli sau la multi zei.

RELIGIA ~I SCHIMBAREA SOCIALA

Relatia intre religie ~isocietate este mult mai subtila ~imai com­plexa dedt cred teoreticienii conflictului. Contrar punctului lor devedere, religia poate promova schimbarea sociala, de~i nu toataaceasta schimbare este, necesarmente, folositoare (e.g., colonialis-

289

mul european). Un exemplu major al rolului religiei in sustinerea,dadi nu provocarea, schimblirii sociale implidi aparitia capitalis­mului. Pe de aha parte, a~a cum sustin teoreticienii conflictului,deseori religia are un rol conservator, descurajind schimbarea ~ireafimund traditia. Un exemplu este rena~terea fundamentalismuluiIslamic.

"Etica pro testan ta" $;capitalismul:promovarea schimbarii sociale

Marx a insistat ca sistemele de idei, cum este religia, sint unprodus al structurii economice a societatii ~iservesc la consolidarea~i legitimarea ei. Weber nu a fost de acord. El a sustinut eli relatiapoate functiona ~iinvers; sistemele de idei pot influenta dezvoltareastructurilor sociale ~ieconomice. Ca sa demonstreze aceasta, We­ber (1958; original, 1904) a analizat rolul protestantismului calvinistin dezvoltarea initialaa capitalismului.

Weber noteaza ca economia capitalista moderna este 0 formaabsolut noua de activitate economica. In contrast Cllformele econo­

mice anterioare, capitalismul pune accentul pe planificarea rationala~ipe gestiune, preum ~ipe acumularea sistematica ~i continua debogatie care poate fi folosita pentru dezvoltare ~iextindere. Stilulcheltuielii libere din trecut nu permitea acumularea capitalului careputea, dupa aceea, fi folosit pentru investitie ~i extindere. Astfel,era nevoie de 0 noua abordare a economiei ~i a vietii, in general,pentru dezvoltarea capitalismului modern.

Calvinismul

Aceasta noua abordare, arata Weber, a fost oferita de primiicalvini.Jti, protestanti care i~i bazeaza credinta pe ideile lui JohnCalvin. Calvini~tii cred inpredestinare, actul prin care Dumnezeupredestineaza ca anumite suflete vor fi osindite, iar altele vor fimintuite, ~i ell nimic din ceea ce ele pot face in aceasta lume nu vaafecta decizia lui Dumnezeu. Sarcina paminteasca a calvini~tiloreste sa fie ascetici (sa se abtina de la placerile lume~ti) ~isa lucrezepentru gloria lui Dmnnezeu. De~i decizia lui Dmnnezeu pentru des-

290

tinullor ultim este imuabila, calvini~tii cauta un indiciu in privintaacestuia ~icred di succesullumesc este un semn ca Dumnezeu i-aales pentru 0 viata "pUna de succes" in eternitate.\'. '~n felul acesta, sustine Weber, primii calvini~ti, cumpatati, har­nic(~i asceti, cautind un semn al salvarii eteme, s-au angajat tocmaiin tipurile de actiuni necesare pentru dezvoltarea capitalismuluimodem. Ei au lucrat intens ~i sistematico Banii pe care i-au acumu­lat, traind modest, i-au investit In extinderea intreprinderilor capita­liste.

Alte religii

Alte religii nu au oferit aceea~i baza pentru dezvoltarea capitalis­mului. Catolicismul ~i-a incurajat adeptii sa-~i caute rasp lata inviata viitoare mai degrabli dedt in aceasta. Religiile asiatice (e.g.,hinduismu1) au descurajat activitatile care ar duce la progresul per­sonal, au descurajat tipul de munca grea necesar pentru dezvoltareacapitalismului (e.g., islamul) sau au pus accentul mai degrabli peviata de apoi dedt pe implicarea in aceasta lume (e.g., budismul ~itaoismul).

. D~pendenJa. c~pitalis~l!llui modern de sistemul de credint~ ~lpnmllor CalVInl~t1este mi,exerrrplu, credea Weber, al modulm Incare ideile ~iparerile formeaza ~idillijeaza societatea. De~i nu calvi­nismul a produs capita1ismul, in m~d cert el a fost un ingredientesential.

Revolutia is/amica: reafirmarea•traditiei•

Ultimul deceniu, sau ultimele doua, a fost martorul unei dezvol­tari considerabile a fundamentalismului, 0 aderare dirza la ideile~ipracticile religioase traditionale, printre musulmani (cei ce credIn Islam). Fundamentalismul Islamic a contribuit la asasinarea pre~e­dintelui Anwar Sadat al Egiptului ~ila distumarea ~ahului Iraoului,care a incercat sa "occidentalizeze" tara.

In multe tari islamice din Orientui Mijlociu, fundamentalismulpretinde ca femeile sa fie supuse. In Iran, femeilor Ii se cere sa-~i

29

•. 1

Confesiunea

Secta

o corifesiune este 0 organizatie la fel ca biserica, in generalintegratii in societate, dar nu pretinde legitimitate exclusiva pentru

sistemul sau de credinte. Acceptarea plur~lismului in religie esteuna dintre caracteristicile unei confesiuni. In general, confesiunileau un cler constituit ~iprezinta mai putina fervoare emotionala inritualurile lor religioase.

_lllllillll!IIUUlll~l!!Iii,

293

;,iiil'lIlilllllllUlllllllIllllIIUlilllilllllllll

In unele privinte, sectele se aseamana cu biserica. La fel ca bi­serica, sectele pretind singura legitimitate pentru adevarul religios,dar ele nu se incadreaza la fel de confortabil in cultura majoritatii.Ele tind sa fie mici ~iexclusiviste, deseori resping normele ~ivalorilecuIturii dominante. Deseori, sectele se fonneaza dupa ce un micnumar de indivizi se desprinde dintr-o biseridi mai mare ~i maibine constituita.

Sectele sint organizate mai putin formal decit biserica. Condu­cerea este, deseori, bazata pe charisma, calitati personale extraor­dinare care atrag ~itin adeptii. In timp ce biseri~a tinde sa se concen-,,/':-

treze asupra ritualurilor ~lJlIale., sectele pun accentul pe experientapersonala. Practicile religioase in cadrul sectelor tind sa fie maiemotionale decit cele din biserica. II1"fina1,secte1e deseori reprezintiio forma de schisma impotriva vreunui aspect al culturii mai marisau impotriva bisericii mai traditionale. De pilda, anabapti~tii refor­mei (mi~carea din secolul al XVI-lea care a dus la instituirea protes­tantismului) aunegat validitatea botezului copiilor ~i au practicatbotezul adultilor.

Bisericile tind sa fie conservatoare. Deseori, ele accepta obiec­tivele majore ale societiitii ~ise opun schimbarii. Acest sept este evi­dent, de pilda, in opozitia Vaticanului, sediul autoritatii Bisericii Cato­lice, fata de eliberarea teologiei, care i~i are originea in ideologiama'1xistii.Preotii 1atino-americani care subscriu 1aaceastii ideologiese dedica promovarii salvarii spirituale, dar ~iameliorarii conditii­lor materiale ale saracilor, prin schimbari economice ~i sociale.

Biserica este 0 organizatie religioasa stabila care este integratabine in societate ~icare pretinde ca este singura cale spre adevarulreligios. Deseori, ea are 0 ierarhie de functionari bine definita ~i0oarecare forma de organizare birocratica. Ace~ti functionari se ocu­pa de ritualurile religioase relevante. Printre religiile lurnii, romano­catolicismul, de pilda, are una dintre ce1emai ierarhice ~ibirocraticestructuri.

Biserica

acopere paml ~icea mai mare parte a fetei cu val. In Arabia Sauditiifemeile nu au voie sa conduca ma~ini neinsotite. Fundamentalismulislamic este evident in Iran, unde este modul absolut de viata pentrumulti oameni. El constituie un ansamblu de idei raspindit peste tot,care stabile~te comportamentul adecvat in, practic, toate zonelevietii sociale ~ipersonale. A fost 0 presiune considerabila ca legeaislamica sa devina legea tarii, iar cleml sa fie autorizat sa interpre­teze ~i sa imparta dreptatea in conformitate cu ea.

Fundamentalismul pare sa-~i faca aparitia in vremuri de schim­bari sociale, dnd confuzia ~i evenimentele tulburatoare erodeazanormele ~i valorile obi~nuite. 0 intoarcere la ideile fundamentaleofera stabilitate ~iintimitate, 0 modalitate de a face fata dezordinii~iefecte10r dezorganizatoare ale schimbarii. Ideile ~ipracticile tradi­tionale sint inteligibile ~ilini~titoare. Prin reafirmarea trecutului ~ireinstituirea traditiei, religia poate redirectiona schimbarea socialadinspre viitor spre trecut. De~i aceasta parte a expunerii s-a con­centrat asupra fundamentalismului islamic, concluziile vor fi, deo­potriva, aplicabile unei analize a fundamentalismului cre~tin.

292

Pe linga ansamblul de credinte ~i ritualuri, religia, ca ~i aIteinstitutii sociale, are 0 structura organizatorica ce ia diverse forme.Ce1emai obi~nuite patru forme de organizare re1igioasa sint descrisemaijos.

ORGANIZAREA RELIGIEI

III

IIII

II

~

"~I1'1

i\11

II

II

!II.'

!II

II""

![

1I1[!.1

II

Intr-o oarecare masura, confesiunile arputea fi considerate sectecare au ajuns mai mari ~i s-au adaptat intr-o oarecare forma lasocietate. Prezbiterianismul este 0 confesiune calvinista condusa

de biitrini numiti prezbiteri.

Cultul

Cultul este 0 forma de organizare religioasa care are 0 relatieantagonism cu societatea inconjuratoare. Cultele, ca ~i sectele, dese­ori depind de 0 conducere charismatica. Ele deseori tind sa-~i izolezemembrii de societatea mai mare, pe care 0 considera corupatoare.

Cultele incearca sa Ie ofere membrilor un stil de viata completcare, deseori, este cu totul diferit de cel avut anterior intrarii incult. Apartenenta la un cult deseori implica 0 transfOlmare personaliiconsiderabila. Drept consecinta, ultimele doua decenii au fost mar­torele unei ingrijorari considerabile in privinta cultelor ~iabilitatiilor de aspala creieru 1- un termen popular pentru ceea ce sociologiinumesc "resocializare" (vezi Cap. 6) - tinerilor ~ialienatilor. Medi­tatia Transcendentalii (MT) 0 mi~care condusa de Maharishi MaleshYogi, ~iBiserica Unificarii a reverendului Sun Myung Moon ("Mo­onies") sint doua exemple de culte contemporane.

REllGIiLE MAJORE ALE LUMII

Exista mii de diverse religii in lume. In aceasta parte a capitolu­lui, yom descrie, pe scurt, caracteristicile esentiale a ~ase dintrecele mai mari religii, aproximativ in ordinea marimii lor.

Cre!jtinismul

Cre~tinismul este cea mai larg practicatii religie din lume. Camun miliard de oameni, aproximativ 20% din populatia lumii, seidentifica drept cre~tini; mai mult de jumatate dintre ei sint catolici.Ideea principala a cre~tinismului consta in divinitatea lui IisusChristos, care este considerat singurul copil al lui Dumnezeu,

294

illintuitorullumii ~igarantul vietii dupa moarte. In afara de aceasta,cre~tinii difera in sistemele lor de idei, practici rituale ~i forme deorgamzare.

bezvoltarea

Cre~tinismul s-a dezvoltat din iudaism. In secolul al XI-lea, 0sciziune religioasa a dus la infiintarea a doua organizatii cre~tinemajore: Biserica Romano-Catolidi ~iBiserica Ortodoxa de la Con­stantinopol (astazi, Istanbul). In secolul al XVI-lea, Reforma a dusIa 0 ruptura de Roma; rezultatul a fost intemeierea protestantismu­lui. Pluralismul religios al Reformei din Europa a avut drept rezultatdezvoltarea a numeroase confesiuni in cadrul protestantismului,dezvoltare care continua pina in zilele noastre.

Ideile cre§tine

Biblia este cea mai importanta sursa de idei pentru cre~tini. Eaeste considerata ca fiind de inspiratie divina, iar unii oameni credca ea contine cuvintullui Dumnezeu. Cre~tinii lliauda pe Dumnezeuprin ritual ~irugaciune, ii l}ducmultumiri pentru ceea ce le-a dat ~iii cer ajutor pentru satis~erea.nevoilor importante. Rastignirealui Christos a tacut din cru~e prfucipalul simbol al cre~tinismului.Pentru cre~tini, invierea lui Christos-'dinmoqi este 0 dovada a divi­nita!ii Sale.

Cei mai multi cre~tini traiesc in Europa ~iin America. Numeroa­sele populatii cre~tine din Asia ~iAfrica i~iau originea in colonizareaacestor zone de catre europenii cre~tini. La fel ca in majoritateareligiilor, ~iin ciuda venerarii Mariei, na~terea Iui Christos dintr-omama paminteana virgina, barbatii au rolul predominant in cre~ti­nism. Recent, unele confesiuni au permis femeilor un mai mare rolin rituaiurile bisericii ~iin conduccre.

Islamul

Islamul, derivat in parte din vechiul iudaism, este a doua marereligie din lume, cu aproximativ 500 de milioane de adepti. Islamuleste cea mai populara religie in nordul Africii, in Orientul Mijlociu

295

1lIIII1~""ifl'iill/lll".i

~iin unele paqi din Asia (e.g., Indonezia). Islamul a fost fondat deprofetul Mahomed in secolul al VII-lea. Spre deosebire de IisusChristos, el nu este considerat 0 divinitate, dar se crede ca estemesagerullui Allah (lui Dumnezeu) in lume; el a transmis oamenilorcuvintullui Allah.

Locurile sfinte

Centrol geografic al islamului este ora~ulMecca, in Arabia Sau­dita, locul de na~tere allui Mahomed. Doua dintre cele mai sfinteloca~uri religioase ale islamului, numite moschei, se gasesc in ora~eleMecca ~i Medina din Arabia Saudita.

Ritualurile islamice

Echivalent al Bibliei cre~tine, Coranul contine scrierile sacreale lui Mahomed, care sint considerate drept cuvintullui Dumnezeu.Coranul predica pacea interioara prin supunere la vointa lui Allah.Ritualul musulman cere rogaciune de cinci ori pe zi ~iun pelerinajla Mecca cel putin 0 data in viata unei persoane. Ca in majoritateareligiilor, femeile islamicc sint subordonate barbatilor.

Hinduismul

in lume sint earn tot atitia hindu~i cit musulmani. Hinduismul,care a inceput in valea Indului, India, cu peste 4 000 de ani inurma, s-a limitat in mare masura la subcontinentul indian. Spredeosebire de cre~tinism ~iislam, intemeierea lui nu este legata de 0anumita persoana, nici nu are 0 carte sfinta sanctionata oficial, caBiblia ~i Coranul.

Dharma ~i karma

De~i credintele ~ipracticile hinduse difera in mare masura, eleau citeva elemente comune. Hindu~ii cred ca exista 0 forta moraliiin societate care pretinde acceptarea anumitor responsabilitati, nu­mite dharma. De asemenea, ei cred in karma, progresul spiritual

296

al sufletului fiedirei persoane, iar karma unei persoane este afectatade modulln care persoana trihe~te.

,Reincarnarea

Hindu~ii cred in refncamare, rena~terea intr -un corp diferit dupamoarte ~i in aceea~i stare spirituala pe care persoana a dobindit-o

in ultima viata. Prin perfectionarea sufletului in fiecare noua viata,persoana ajunge in cele din urma, nirvana, 0 stare de perfectiunespirituala total a care face ca reincamarea sa nu mai fie necesara.

Pe linga ritualurile personale, hinduismul intruchipeaza ritualuripub lice, ca Kumbh Meba, in care milioane de hindu~i fac un peleri­naj la fiecare doisprezece ani, ca sa se scalde in apele ritual purifi­catoare ale fluviului sfint Gange.

Hinduismul este un exemplu clar al naturii conservatoare a reli­

giei. El sustine sistemul stratificarii existente in India, oferind legi­mitate moral a deosebirilor dintre caste (vezi Cap. 9).

Budismul,-

It. :."Budismul a fost fonda! in India de Siddhartha Gautama, un

reformator numit Buddha (care insdihma "eel de~teptat"), in secolulal VI-lea i.Hr. Charisma sa personala a atras multi adepti care~i-au dispindit ideile pina in Asia Centrala ~ide Sud-Est, in China,Coreea ~i Japonia. Astazi, budismul are earn 250 de milioane deadepti.

Calea de Opt ori Nobila

Potrivit budismului, viata este formam din suferinta. Suferintase giise~te pretutindeni ~i i~i are originea in dorintele oamcnilorpentro placere.

Aceste dorinte pot fi tinute in friu urmind, in mod sistematic,Calea de Opt ort NobilCi,care pune accentul pe vederea, gindirea,vorbirea, actiunea, existenta, efortul, atentia ~imeditatia corecte.Budismul pune accentul pe importanta simpatiei ~i compasiuniipentro altii ~i crede di raspunsulla probleme1e lumii se afla in

297

schimbarea personaHi ~iin dezvoltarea unui nivel superior de spiri­tualitate.

Budismul ~i hinduismul

Asemanarea budismului eu hinduismul este clara. Totu~i, budis­

mul, spre deosebire de hinduism, nu sustine, in mod automat, siste­mul castel or. Atit in budism, cit ~iin hinduism, actiunea de a facelucruri bune ~i de a construi comunitati spirituale este deschisadeopotriva barbatilor ~ifemeilor. De asemenea, budismul imparta­~e~te cu hinduismullipsa unui Dumnezeu personificat ~i a uneiorigini intr-un conduditor charismatic.

Confucianismul

Confucianismul a fost fondat in secolul al V-lea 1. Hr. de ditre

K'ung-Fu-tzu, cunoscut sub nurnele Confucius. Tirnp de mai multde 2 000 de ani, pina la inceputul aeestui secol, confucianismul afost religia oficiala a Chinei. De~i revolutia din 1949, care a instauratRepublica Populara Chineza, a slabit ritualul religios in aceastatara, peste 150 de milioane de oarneni inca urmeaza confucianismul,mai ales in China.

Jen

Confucius a imparta~it preocuparea lui Buddha pentru suferintasaracilor. El a predicat importanta dobindirii mintuirii personaleprin actiune corecta.Jen, sa fii milostiv, constituie conceptul cen­tral al confucianismului, potrivit diruia moralitatea ~i loialitatea

fata de altii ar trebui sa predomine interesul personal. In aceastaconceptie exista putina preocupare pentru supranatural, sugerindunora ca nu ar trebui confucianismul sa fie considerat religie. Dar,

intrucit el are un corp de credinte ~i practici, este tratat ca religiede multi oameni.

298

In lumc exista peste 17 rnilioane de evrei, in principal in Americade Nord, in Europa ~i in Orientul Mijlociu, indeosebi in Israel,patria lor recent infiintatii. Numarullor a fast mult mai mare inaintede al doilea razboi mondial, cind "sol uti a finala" a luiHitler a dusla moartea a aproximativ 6 milioanc de evrei europeni.

mintui

Inccput acum cite va mii de ani ca rcligie animista, iudaisrnul adcvcnit rcligie monoteista a lurnii. Dm1'.nezeul iudaismului,lchova, a stabilit un legamfnt sau 0 relatic specialii cu poporul evreu

AVTmlrn,fondatorul religiei. Evreii Uffila sa devina "poporulales" care sa-I duca cuvintul popoarelor lurnii; in schirnb, El aveasa aiba 0 grijil deosebita de ei.

Vechiul Testament ~i Tara

Ideile majore ale iudaismului se gasesc in Biblie (numitii "VechiulTestament" de crqtini, p~tru l'J.,facedeosebirea de corpullor decredinte "Non I Testament"). Primele Gincicarti ale Bibliei, numiteTora, descriu istoria de inceput ~icr~aintele poporului evreu. CeleZece Porunci sint date lui Moise de catre Dumnezeu: ele precizeazalegile importante pe care toti evreii trebuie sa Ie respecte. Ideileiudaismului pun un accent deosebit pe inviitare ~istudiu, pe concep­tiile de comunitate ~ipe manifestarea caritatii fata de cei mai putinnoroco~l.

Ritualuri

('lleva dintre ritualurile iudaismului includ rugaciune de douaori pc zi, sarbatorirea zilelor sfinte, care rnarcheaza evenimente

majoll' dill istoria evreilor, ~irespectarea unui ansamblu de practiciculin;III' 1I11111ileka$rut (a "tine cu~er"). Ca ~i in cre~tinism, ~i iniudaisllI~; ;1I1111( ,tillS dezbinari din cauza deosebirilorin interpretarea.religio;,~;;,

299i

_ ....._-~~-~--~ - _._~.~

Mo§tenirea iudeo-cre§tina

Valorile culturale americane se incadreaza in mod elar in contex­

tul iudaismului ~icre~tinismului. Primii coloni~tidin Europa au aduscu ei ideile lor cre~tine, care i~i aveau originea in iudaism. CeleZece Porunci au influentat valorile americane ~i sistemullegal.

REllGIA iN STATElE UNITE

Afilierea religioasa

In Statele Unite nu exista 0 religie oficiala de stat. De fapt,Primul amendament la Constitutie cere separarea Bisericii de stat.Totu~i, in ciuda acestui fapt, mo~tenirea iudeo-cre~tina constituieo influenta majora asupra culturii americane. Cam 90% dintre ame­ricani se identifica cu una sau cu alta dintre aceste re1igii; un numarmai mic, earn 70%, apartine de fapt unei anumite organizatii reli­gioase (Gallup, 1984; Biroul de Recensamint al U.S., 1985).

In Statele Unite, protestantii fomleaza majoritatea clara. Dintrecei care indica 0 afiliere religioasa, 65% sint protestanti; cea maimare confesiune protestanta, bapti~tii, constituie aproximativ 0treime din aceasta categorie ~i este de doua ori mai mare decitoricare dintre celelalte confesiuni protestante. Catolicii constituiecam 24% dintre americanii afiliati religios, iar ceva mai mult deun procent sint evrei (Consiliul National pentru Cercetarea Opiniei,1987).

Afilierea la 0 biseridi variaza dupa regiunile Statelor Unite.Cei mai multi catolici sint concentrati in Noua Anglie, in sud-vest~iin zonele urbane din vestul mij1ociu. Statele din sud sint, in prin­cipal, baptiste, iar in statele de cimpie din nord traiesc cei maimulti luterani. Evreii sint concentrati, in principal, in centrele ur­bane de pe Coasta de Est ~i Coasta de Vest.

300

I'

I,

r

,II

il!I

~I

,!

:1

!

Religiozitatea

Afilierea religioasa spune doar 0 parte din povestea religiei inviata. americana. 0 aha problema importanta este religiozitatea,impbrtanta pe care religia 0 are in viata individului. Aceasta impor­tanta poate imbraca multe forme (Glock, 1959). Religiozitatea sepoate referi la legatura emotionala pe care oamenii 0 simt cu religialor (religiozitatea pragmatidi), la masura in care ace~tia se roaga~iparticipa la serviciile religloase (religiozitatea ritualisM), la trai­nicia angajamentului lor fata de sistemele de credinta ale religieilor (religiozitatea ideologica), la modul in care i~i integreaza religiain activitatile zilnice (religiozitatea subsidiara) ~i la amplitudinea~iprofunzimea cuno~tintelor despre traditiile, credintele ~ipracticilereligiei lor (religiozitatea intelectuala).

De~i majoritatea americanilor declara ca cred intr -0 putere supre­ma (0 forma a religiozitatii pragmatice), mai putini (aproximativ70%) afrrma ca ei sint de acord cu elementele principale ale sistemu­lui de credinte al religiei lor (religiozitatea ideologica). inca ~imaiputini manifesta religiozitatea ritualista. Doar aproximativ jumatateafirma ca se roaga cel putin 9.,~atape zi ~i aproximativ 35% parti­cipa la serviciile religioase ~pxilllfltiv 0 data pe saptamina (Consi-,~;

liul National pentru Cercetarea Opiniei, 1987). Pe scurt, americaniiau 0 afiliere religioasa vasta, dar m~festa un mai mic grad dereligiozitate.

Corelativele afilierii religioase

Daca religia este importanta, ea ar trebui sa aiM 0 oarecare

importantii ~iin viata oamenilor. Aceasta parte a capitolului exami­neaza corelatiile afilierii religioase, relatia intre religie ~i alte ele­mente sociale importante.

Clasa sociala

in Statele Unite, de~i membri ai tuturor religiilor pot fi gasiti infiecare clasa sociala, existii 0 relatie masurabila intre religie ~ic1asasociala. Evreii au cea mai inalta pozitie de clasa, urmati de protes-

301

tanti ~iapoi~de catolici, de~i protestantii ~icatolieii nu sint extremde separati. In cadrul confesiunilor pnJtestEmt,c,episcopaIienii, prez­biterienii ~i congrega~ionali~tii se siiueaza sub evrei ~i deasupracatolicilor. Metodi:;;tii ~i luteranii se at1a cam 1a acela~i nivel Cll

catolicii, cu bapti:;;tii :;;iell diversele secte sub aceste trei.Pozitia relativ superioara a evreilor cste, aparent, datorata valo­

rilar superioare pc care ei Ie atribuie, in mod traditional, edueatiei,eeea ce a rueut ca a mai mare proportie din ei sa dobindeasdieducatia necesara pentru a aspira la oeupaiii ~i cariere de Inaltnivel. Canfesiunile pratestante, la aproximativ aecla~i nivel socialca evreii, slnt cele ale earor membri Slut din nordul Europei, unde,probabil, au suferit mai putina discriminare dedt membrii unoraIte canfcsiuni protestante, ~ieatolicii ale CarOl'origini slnt, in prin­cipal, in sudul ~i estul Europei.

Etnicitatea !ji ra.sa

Grupurile religiaase din Statdc Unite demonstrcaza a mare ~iintrinscca diversitate etnicil ~i rasiaHL Printre catolici, de pildil,sint catolici irlandezi, italicni, polonezi ~iportoricani Toate culturilelor-:;;i unele dintre praetieilc religioase - se deosebese foartc multintre ele. Evreii ru~i slnt foarte diferiti de evreii gcrmani :;;i atit unii,cit :;;iceilalti pot fi dcoscbiti de evreii sefarzi din Spania :;;idinPortugalia. De fapt, Intr-o lucrare interesanta, Tyree (1991) arataea lcgarea etnicitatii de rcligie permite 0 analiza mai rafinata aunor aspecte ale culturii americaneo De pi Ida, eatolicii britanici auvenituri familiale considerabil mai mari decit catolicii francezi,decit catolieii polonczi :;;idedt cei mexicani.

Religia a fost totdcauna importanta in viata amerieanilor afri­cani. Multi dintre conducatorii comunitiitii americane africane aufost deriei: Martin Luther King, junior, Adam Clayton Powell,

Ralph Abernathy:;;i Jesse Jackson. In general, bisericajoaca un rolmai important in rezolvarea nevoilor sociale ~ieconomice, precum~iale eclor spiritua1c, ale americanilor africani dccit pentm membriialtor grupuri.

Atitudinile politiceMembrii unor confesiuni protestante au 0 pozitie de c1asrl SlI­

perioara catolicilor ~itind sa devina mai conservalon dill puncl de

302

vedere politic. Traditional, protestantii au sustinut Partidul Republi­can, iar catolicii, Partidul Democrat. De asemenea, printre protes­tanti exista 0 relatie pozitiva intre a fi conservator ~ireligiozitatearituaii,sta; adica, oamenii conservatori frecventeaza mai des biserica.Traditiol1al, evreii au fost foarte liberali din punct de vedere politic.Ei sint sustinatori fermi ai Partidului Democrat, indeosebi ai aripiiliberale.

In prezent, exista multi factori care determina atitudinile politice.Religia influenteaza, dar nu determina atitudinile politice.

In anii din ~rma, religia ~i politica s-au impletit mai mult insocietatea americana. De~i monedele Statelor Unite au purtat multtimp inscriptia "Noi avem incredere in Dumnezeu", doar relativrecent Angajamentul de Loialitate a fost amendat sa includa expresia"legat prin Dumnezeu". Grupurile religioase au fost foarte activein mi~carea antirazboinica in anii '60 ~i '70. Astiizi, batalia politicain privinta avortului (vezi Cap. 13) are nuante religioase. Bisericacatolica este, categoric, impotriva avortului ~iin favoarea rugaciuniiin ~coala, in timp ce celelalte doua religii majore sint dezbinate inprivinta orientarii conservatoare ~iliberale a aderentilor lor. Imbina­rea religiei cu politica duce la ascutirea deosebirilor politice, deseoriradnd compromisul- substantapoliticii - virtual imposibil.

If ..~ 4;;' .iJIf

Rena!jterea religioasaUltimele citeva decenii au fost martorele unui declin general al

afilierii religioase ~i,categoric, al diverselor forme de religiozitate.Totu~i,exism 0 exceptie. Fundamentalismul protestant s-a dezvoltat,devenind mai viguros ~idivers. Cre~te numarul sectelor fundamen­taliste. Expresia "cre~tin nascut din nou" a intrat in vocabularulamerican. In mare parte, aceasta cre~tere a fost determinata deteleviziune, indeosebi de televiziunea prin cablu, care este folositasa transmita mesaje religioase, deseori fundamentaliste, unei au­diente numeroase. Rezultatul a fost dezvoltarea a ceea ce se nume~tebiserica electronidi (Hadden ~i Swain, 1981). Se estimeaza caaproximativ 60 milioane de americani urmaresc eel putin 0 datape luna programele religioase ~icirca 15 milioane Ie urmaresc zilnic(Gallup, 1982). Ca 0 COllsecinta, Oral Roberts, Billy Graham, PatRobertson, Jimmy Swaggart ~i,pina recent, Jim ~iTammy Bakkerau ci~tigat un nivel de atentie nationala neobi~nuit printre derici.

303

Fundamentalismul este puternic, Indcoscbiin I'.ondc rllrale aleState lor Unite. El formeaza coloana vertcbral:-ia lIli~drii conscrva­toare politice numite "majoritatea moraJa", contlusfl dc rcvercndulJerry Falwell. Aceasta mi~care a avut 0 marc inllllcnlii in creareaunui climat mai conservator in via~a sociaUi ~ipolitica la inccputul~i mijIocul aniIor '80. Puterea aeestei mi~cari pare sa 11 sdizut inultimii ani, de~i mai exista 0 mare rezerva de fervoarc fundamen­talista care se dispinde~te in societatea americana.

Religia se ocupa de sacru §i de supranatural mai degrabadedt de tarlmul obi§nuit al profanului. Ea a lua! diverse forme.Supranaturalismul §i animismul aufost printre primele tipuride religie. Formele de mai tirziu aufost credinfa intr-un Dum­nezeu (monoteismul) §i in mulfi zei (politeismul), precum §iidealismul transcendent.

Dintr-o perspectiva funcfionalista, religia este 0 fortapozitiva in societate. Ea promoveaza coeziunea sociala $i dascop §i sens vietii. Ea legitimeaza controlul social §i oferasprijin psihologic, indeosebi In vremuri grele. Functii similaresint fndeplinite de ideologii seculare (e.g., umanismul) careservesc ca echivalente functionale ale religiei.

Teoreticienii conflictului au 0 parere mai critica desprereligie. Marx a considerat-o "opiul poporului ", prin aceea caea abate atentia oamenilor de la pro blem ele pamfnte§ti. Alliiau considerat-o justificatoarea §i sus{inatoarea inechitatilorsociale §i baza conflictului social. Ace$ti oameni vad in religieo forta conservatoare fn societate.

Exista pareri diferite despre relatia dintre religie §i schim­barea sociala. Weber sustine ca gindirea calvinista afost esen­tiala pentru dezvoltarea capitalismului modern. Credinta calvi­nista in ascetism §ipredestinare a dus la tipul de rationalitate,munca intensa §i acumulare de capital de care capitalismultimpuriu avea nevoie. intr-o alia perspectiva, revolutia is/amicafundamentalista este considerata cafiind impotriva schimh/iriisociale §i pentru reafirmarea tradiliei.

Organizatiile religioase iau diverse forme. Biseric(t estcforma cea mai organizata §i integrata social; eo tinde slijie

304

conservatoare fntrucftva §i crede ca cunoa§te adevarul religiosfundamental. Secta este mai putin integrata in societate. Dese­ori, ea este mica §i se bazeaza pe 0 conducere charismatica.Eqt;le asemenea crede ca este singura care are legitimitaterelfgioasa. Corifesiunea este asemanatoare cu biserica in 01'­

ganizarea ei, dar accepta fntr-o mai mare masura diverse reli­gii. Cultul este, de obicei, ostil fata de societatea fnconjuratoare$i ofera un mod de viata absolut membrilor sai.

Cea mai mare religie, cre$tinismul, practic are aproape unmiliaI'd de oameni. Caracteristica sa principala este credintain divinitatea lui Iisus Christos. Cre§tinismul s-a scindat indteva biserici diferite: romano-catolicismul, biserica ortodoxa$iprotestantismul. Islamul, cu 500 de milioane de adepti, esteurmatoarea religie ca marime. intemeiat de Mahomed, el sebazeaza pe sfin~ul Coran, cuvfntul lui Allah a$a cum a fostscris de profetul sau Mahomed. Hinduismul (aproximativ egalcu islamul ca marime) $i budismul (aproximativ jumatate camarime) sfntfoarte asemanatoare prin aceea ca $i ele cred caindivizii ar trebui sa duca 0 viata corecta §i devoiata care sa

~erve~sca umanitatea. Cllfuci~n~smul, practi.cat.~n J?rin~i~~~Tn Chma, este, de asemenea, d/!'dlcat compaSlUnll $1cantatufata de altii. Iudaismul, prima religifl monoteista, are aproxi­mativ 17milioane de membri. Ace~·tiaau practici caracteristicecare deseori i-au indepartat de membrii altoI' grupuri religi­oase.

De§i afilierea religioasa in societatea americana estefoarteobi§nuita, diverse forme de religiozitate sint mai putin rasp in­dite. Religia este legata de clasa sociala, evreii, episcopalienii,prezbiterienii §i congregationali§tii avind, in general, un statutsocial superior catolicilor, care, in mod asemanator, au unstatut superior bapti§tilor §i membrilor altoI' secte. De aseme­nea, religia este legata de etnicitate $i rasa, iar aces tea creeazadeosebiri in cadrul comunitatilor religioase.

Deseori, atitudinile polWce difera dupa religie. in mod obi§­nuit, protestantii sustin Partidul Republican, fn timp ce catolicii§i evreii sint fnclinati sa sustina Partidul Democrat. Deseori,politica §i religia se impletesc, cum este folosirea lui Dumnezeu

305

In stmboluri/e americane importante, ca In Angajamentul deLoialitate. Problemele sociale, cum este avortul, deseori sint

legate de reUgie In moduri care Ie fac greu de rezolvat. infinal, defji activitatea reUgioasa scade, In general, exista oare­cum 0 renafjtere fundamentaUsta. Aceasta se datoreaza, Inparte, folosirii televiziunii prin cablu, care permite servicii/orreligioase sa ajunga la un public mai larg dedt In trecut.Aceasta reacfie fundamentaUsta la diverse mifjcari radicaledin anii '60 fji '70 a avut 0 influenta substantiala In societateaamericana la Inceputul fji mijlocul ani/or '80, defji efectelesale par sa se fi diminuat In ultimii ani.

306

16POLITICA $ISTATUL

P olitica se ocupa de putere, care vaji examinata In acest capi­tol, Impreuna cu diverse baze ale autorita{ii. Vorfi explorateidei/e teoriei functionaliste !ji ale teoriei conflictului, precum !jidiferite forme de guvernamfnt. Vorfi discutate unele aspecte alesistemului politic american !jivor fi analizate diverse teorii despreputere In Statele Unite. Un studiu al exercitiului puterii polWceprin razboi, terorism !ji revolu{ie va In,cheia acest capitol.

PUTEREA ~tAUTORITATEA. 4" .. '"

Po1itica se preocupa de put~re. Ea este institutia sociala raspun-zatoare de modu1in care este dobindim, r~zam ~ifo1osita puterea.

Puterea

Toate discutii1e despre putere lncep cu definitia 1uiWeber (1978;original, 1921). Puterea, a zis e1,este capacitatea de a atinge scopuri,In ciuda opozitiei a1tora. Puterea poate proveni din mai multe surse.Ea poate proveni din simp1a f0l1a fizica sau din fo1osirea resurse10reconomice. Asemenea ca1itati persona1e, care slnt utile ~ieficiente,pot conferi putere. Unii socio1ogi fac deosebirea lntre puterea 1egi­tima ~ine1egitima.

Puterea legitima

Fo1osirea puterii de catr~ cei socotiti ca aVlnd dreptu11a ea esteconsideratiiputere legitima. Intr-o democratie, se considera di func-

307

tionarii ale~i au putere legitima; Intr-o monarhie, puterea 0 exercitaregele sau regina. Intr-o ~coala, profesorul are puterea cuvenita ~ilegitima de a programa un examen. De~i orice actiune speciala,bazata pe putere legitima, poate fi privita cu antipatie, dreptul de afolosi 0 astfel de putere nu este, fundamental, pusa sub semnulindoielii.

Puterea politica, a~adar, este considerata cuvenita atlt de ceicare 0 exercita, cit ~i de cei asupra carora este exercitata. Aceastaforma de putere este, deseori, numitaautoritate, care este discutatamaljos.

Putere nelegitima

Puterea care se bazeaza pe constringere, care consta in folosireafortei sau amenintarea cu forta, pentru a obliga la consimtaminteste considerataputere nelegitima. Celor care exercita putcrea nc­legitima nu Ii se acorda dreptul de a folosi forta de catre cei impotrivacarora ace~tia 0 folosesc. Exemple de putere nelegitima au loc cind,de pilda, patronii foloscsc amenintarea cu concedierea pentru aobtine favoruri sexuale ~i dnd hotii forteaza victimele sa renuntela obiectelc lor de valoare.

Bazele autoritatii,Inca 0 data, Weber (1978; original, 1921) ofera analiza cheie a

bazelor puterii legitime sau a autoritatii. El considera di autoritateaderiva din trei surse posibile.

Autoritatea traditionala,Probabil, cea mai veche baza a justificarii puterii este traditia.

Autoritatea traditionalii se bazcaza pe datina sau pc traditii cultura­Ie instituitc de mult timp. Monarhii domnesc, mo~tenind acest dreptprin familiile lor, pe baza unor practici stravechi ~irespectate. Chiardaca un anumit rege este considerat crud ~i nepotrivit pentru adO~Illlli~i este fortat sa abdice, sistemul este, de obicei, mentinutdatorita traditiei.

308

)

Industrializarea a manifestat tendinta de a submina autoritateatraditionala. Schimbarea sociala a fost atit de rapida ~i vasta, cavechile dii pareau mai putin potrivite.

',",

A~toritatea rational-Iegala

o alta sursa a autoritatii, una mai compatibila cu birocratizareacare s-a dezvoltat 0 data cu cre~terea industrializarii (vezi Cap. 4 ~i5), este un sistem de legi ~ireguli care investe~te, cu putere legitima,o anum ita pozitie.Autoritatea rational-legala, a~adar, este putereajustificata printr-un sistem de reguli ~iregulamente acceptat de so­cietate. Deseori numita autoritate birocratica, ea este legaHi de 0anumita pozitie mai degraba decit de 0 persoana. Pre~edintele Sta­telor Unite, Ronald Reagan, a exercitat 0 autoritate considerabiIa;de pilda, el a putut angaja ~i a angajat fortele militare americaneintr-un conflict armat, a convoeat Congresul in sesiune ~i~i-aasigu­rat spatiu de emisie la televiziunea nationala. Dupa cc a parasitfunctia, nu a mai avut dreptullegal de a face nimic din acestea.

Un motiv important pentru stabilirea autoritatii rational-legalela pozitii mai degraba decit Ja oameni este asigurarca ca cei careocupa acele pozitii l"i exercilf'autoritatea doar in cursul obligatiilor

, 'f~" ,'~ , '

lor oficiale. Chiar ca pre~edinte, Ronald Reagan nu putea pretindeproduse gratuite de la magazine, nic't'nu'putea, in mod legal, sarefuze prezentarea unei declaratii federale a impozitului pe venit,deoareee aceste actiuni nu au nimic de-a face eu indatoririle pre~e­dintelui Statelor Unite. La nivelul colegiului, de~i facultatea poate,in mod legal, pretinde ca studentii sa-~i demonstreze cuno~tintelede la curs intr-o oarecare forma de examinare, profesorii nu potcere studentilor sa Ie spe1e ma~inile sau sa aiba grija de copiii lor.Testele sint 0 parte a proiectului educational, serviciul personal nueste.

Autoritatea charismatica

Cele doua forme de autoritate discutate mai sus sint impersonale;ele se bazeaza pe traditie ~i pe pozitie. Autoritatea charismatica,pe de alta parte, deriva din caIitatile personale extraordinare aleconducatorului care inspira angaj~ment ~i insufla ascultare. In tot

309

i

I ---~------_.;.

cursul istoriei au existat numero~i conduci'itori charismatici, de~inu toti au fost considerati forte pozitive. Moise, Esus Christos,Ioana d' Arc, Gandhi, Hitler, Martin Luther King, junior ~iMalcolmX sint exemple evidente de conducatori charismatici ale caroratribute personale unice Ie-au adus adepti devotati ~i angajati.

Cele mai multe soeietati considera conducatorii charismaticipericulo~i, deoarece, deseori, ei se simt mai putin constrin~i de nor­mele culturale ~isociale. Astfel, ei pot submina bazele social derivateale autoritatii: traditia ~ipozitia.

Fara traditia sau pozitia care sa sustina autoritatea, pierdereaunui conducator charismatic ameninta existenta grupului. Webersustine ca supravietuirea continua a unei mi~cari charismatice depin­de de rutinizarea charismei, transformareaautoritatii charismaticefie in forma traditionala sau birocratica, fie intr-o combinatie ace10rdoua. De pilda, mi~carea inspirata de charisma lui Esus Chris­tos a supravietuit atit de mult timp pentru ca autoritatea ei a devenittraditional a ~i birocratica.

STATUL

Statul este principala autoritate politic a organizata in societate.StatuI modem a aparut In Europa in timpul secolului al XVI-lea.Functionali~tii ~iteoreticienii conflictului vad statuI cu totul diferit.

operspectiva functionalista

Filozoful englez Thomas Hobbes considera viata haotica ~ilipsita de ordine, zicind ca este "solitara, saraca, aspra ~i scurta".Functionali~tii insista ca ordinea sociala este esentiaIa pentrusocietate ~i ca statuI este necesar pentru a 0 asigura. Ei cred castatele prospera pentru ca ele indeplinesc urmatoarele patru functiiesentiale care ajuta la crearea ~imentinerea ordinii sociale.

Aplicarea normelor

Normele constituie 0 parte importanta a liantului social caretine societatea laolalta. In societatile traditionale mici, ele erau sus-

310

tinute ~iaplicate de comunitate. Pe masura ce societatile au devenitmai mari ~imai complexe ~iau inceput sa sufere schimbari socialerapide, controlul social informal era suficient. Cele mai multe socie­talip1~deme au dezvoltat legi formale, codificate, care aveau nevoiesa fie puse in aplicare. Constituirea sistemului de legi ~ia structuriiorganizatorice care sa-l aplice a devenit responsabilitatea statului- autoritatea politic a suprema.

Rezolvarea conflictelor

Din cind in cind, apar conflicte cu privire la repartizarea resur­selor societatii. StatuI are responsabilitatea de a rezolva orice con­flicte de acest gen. El trebuie sa actioneze ca un mediator impartialsau arbitru intre partile in conflict ~i sa stabileasca mecanismeleadecvate pentru rezolvarea acestor dispute. EI va avea succes inmasura in care este considerat corect ~inepartinitor.

Planificarea ~i coordonarea

Societatile modeme sint complexe. Ele necesita 0 planificare ~icoordonare sistematice ale repartizarii resurselor societatii. Traficulaerian, protectia mediului iI,f6njurator ~iconstruirea ~oselelor sintciteva dintre sarcinile care nu"pot fl'rezolvate eu u~urinta de autori­tatile locale. Ele necesita un oarecare..gtad de planificare ~i coor­donare la nivel national; adica, functia statului

Coordonarea relatiilor cu alte societati, ,Daca indivizii ~idiversele autoritati locale ar putea incheia con­

ventii ~i stabili relatii aparente cu alte natiuni, s-ar ajunge la unhaos. Politica extema, economia intemationala ~i strategia aparariiar fi complexe, confuze ~i,posibil, contradictorii. Aliantele ~ieon­ventiile intre natiuni sint posibile doar fiindca fiecare este repre­zentata de 0 singura autoritate politica ce poate vorbi pentru ea.

operspectiva a conflictului

Nu in mod surprinzator, teoreticienii conflictului au 0 conceptiecu totul diferita despre stat. Ei tind sa se concentreze asupra conflic-

311

tului ~ia coercitiei in stat mai degraba dedt asupra functiilor salesociale.

Conflictul de clasa ~i statui

in conceptia teoreticienilor conflictului, statuI nu este un arbitruneutru al conflictului referitor la repartizarea resurselor societatii.Urmarind exemplullui Jean Jacques Rousseau, filozoful francezdin secolul al XVIII-lea, ei sustin ca statuI serve~te interesele "claseidominante" - ale celor care detin puterea economica - ~i di el 0protejeaza ~ichiar ii extinde puterea economica ~ipt1vilegiile sociale,pe seama celor deja tara putere.

Pentru Marx, statuI era, pur ~i simplu, arma politidi a celorcare detin mijloacele de productie (vezi Cap. 1Ji 9). La inceput,societatile au luat forma comunismului primitiv. In aceste societiiti,nu exista proprietate privata ~i, astfe1, nu existau conflicte de clasa.Comunismul primitiv a fost urmat de sclavagism, care a dus ladezvoltarea a doua clase, una stapinind ~i exploatind pc cealalta.Dupa sclavagism a urmatfeudalismul, 'in care mo~ierii aristocratiii exploatau pe tarani. Acesta a fost urmat de capitalism, in carecei care detin mijloacele de productie ii stapinesc pc cei care nu Iedetin; statuI care a rezultat din capitalism serve~te interesele capita­li~tilor. Aceasta situatie se va schimba, sustinea Marx, numai dndsocietatea va evolua in continuare. Ultimele doua etape ale dezvol­tarii societatii, credea el, vor fisocialismul, in care proletariatuI seva razvrati ~iii va rasturna pc capitali~ti de la putere, ~icomunismul,dnd intreaga proprietate va fi stapinita, in comun, de fiecare mem­bru al societatii, ~i nu va mai exista exploatare. In aceste conditii,statuI "se va ofili".

Coercitia statului•

Apararea intereselor clasei dominante a necesitat, din dnd indnd, folosirea puterii coercitive de ditre stat. Teoreticienii conflic­tului se refera la primele legi care impiedicau dezvoltarea sindicate­lor ce aparau drepturile muncitorilor ~ila folosirea trupelor federalepentru spargerea grevelor ~ila folosirea tribunalelor pentru a ordonaintoarcerea muncitorilor la lucru. Clasa dominanta i~i folose~teputerea coercitiva ~ipe plan international, ca sa obtina piete pentru

312

marfurile sale ~i mina de lucru ieftina pentru nevoile industriale.Pe scurt, sustin teoreticienii conflictului, puterea coercitiva masivaa statului a fost folosita atit pe plan intern, dt ~iinternational pentruseh;ir~a intereselor elitei. Ea nu a fost reprezentanta bllnda, neutra~i nepartinitoare a fiecarui membru al societatii pc care 0 descriufunctionali~tii.

Marxi$tii instrumentali $; structurali

A existat un dezacord considerabilin privinta teoreticienilorconflictului. StatuI, sustin unii, are mai multe functii dedt aceeade a apara elita economica, chiar daca ar putea fi acuzat di faceacest lucru. Teoreticienii conflictului difera chiar intre ei. Parerea

critica asupra statului, descrisa mai sus, se potrive~te cumarxi~tiiinstrumentali. Pe de alta parte, marxi~tii structurali sustin ca diver­sele aspecte ale aparatului de stat (e.g., anumite departamente guver­namentale) au istorii independente care nu sint totdeauna legate deinteresele clasei dominante sau chiar de lupta de clasa. De~i statuIasigura, in mod cert, un climat favorabil pentru capitalism (sistemul

economic al Statelor Unite; jezi Cap. 17) el trebuie, de asemenea,sa promoveze ordinea sociali!i ~i ~ mentina un oarecare grad dearmonie interna. De asemenea, clasa caeitalista nu este monolitica;exista deosebiri intre membrii sai, iar actiunile intreprinse pentru aajuta un grup pot fi daunatoarecelorlalte grupuri.

Forme de guvernamint

De~i fiecare societate are 0 structura politic a, unguvern, formasa variaza. 0 modalitate de a analiza diferitele tipuri de structuriguvernamentale este aceea de a lua in considerare relatia intre con­ducatori ~icei pe care ace~tia Ii conduc ~imodulin care este dobin­dita conducerea.

Monarhia

Una dintre cele mai vechi forme de guvernamint este monarhia,in care puterea de a conduce este trecuta de la 0 generatie la alta in

313

cadrul unei singure familii, cu 0 participare minima sau tara nici 0participare din partea poporului condus. Primele monarhii au mani­festat tendinta de a deveni monarhii absolute, in care monarhiiconduceau efectiv, :taranici 0 limitare a puterii. Putinele monarhiicare exista astazi (e.g., in Marea Britanie ~i in tarile scandinave)sint monarhii constitutionale. In aceste tari, monarhul este capulsimbolic al statului, dar puterea politica reala revine guvemului a

carui putere deriva dintr-o prcvedere oarecare a constitutiei.

Autoritarismul

In autoritarism, poporul este exclus de la 0 participare serioasain viata politica, iar conducatorul (conducatorii) nu poate, in gene­ral, fi indepartat din functie prin mijloace legale. Dietatura, incare puterea este obtinuta ~iexercitata de un singur individ, este untip de autoritarism. Papa Doc (~i mai tirziu fiul sau, Baby Doc)Duvalier in Haiti, Juan Peron in Argentina ~iFerdinand Marcos in

Filipine au fost dictatori in sensul cIasic al termenului. (SaddamHusein din Iraq este un exemplu contemporan). 0 junta este 0dictatura militara care rezulta din rasturnarea unui regim cu ajutorul

fortelor militare care, dupa aceea, i~i pun propriullor conducatorla putere (e.g., pina recent, hunta militara condusa de generalulPinochet in Chile).

Totalitarismul

Un guvem autoritar care nu recunoa~te absolut nici 0 limita aautoritatii sale ~icauta sa intervina ~i sa reglemeteze, practic, oriceaspect al vietii sociale este un exemplu de totalitarism. De~i autori­tarismul exista de mult timp, totalitarismul pare sa fie 0 inventie asecolului trecut. Doar recent au fost create mijloacele tehnologice

care permit unui guvem sa incerce sa reglementeze in mod rigid ~isistematic viata cetatenilor sai. Germania nazista ~iRusia stanilistasint, deseori, prezentate ca regimuri totalitare. Aspectele ~ocanteale totalitarismului nu sint nicaieri mai cIar descrise decit in romanul

1984 allui George Orwell.

314

Democratia, ,

Intr-o democratie, autoritatea statului se bazeaza fundamentalpe'popor, care are dreptul sa fie implicat in procesul politic, in deci­ziile'nationale, in alegerea ~i in indepartarea conducatorilor sai.

Democratia reprezentatiwi, in care poporul alege, periodic, altepersoane care sa-l reprezinte in procesul de luare a deciziilor politice,este mai obi~nuita. Anumite conditiicreeaza climatul pentru dezvol­tarea ~imentinerea unei forme democrate de guvemamint.

Democratia participativa, in care toti membrii populatiei sintdirect implicati in luarea deciziilor politice, este intilnita in societatilemici ~i este relativ rara in lumea modema.

Studiile avansate de dezvoltarea economica deseori au ca

rezultat 0 populatie urbana cuItivata ~isofisticata care spera sa aiM,~ichiar pretinde, un rol important in procesul politic. De asemenea,o economie avansata deseori are 0 clasa mijlocie mare care se con­sidera beneficiara a sistemului existent ~i,astfel, nu sustine 0 schim­bare politica drastica; de aceea, pentru a mentine 0 democratie,este nevoie de mai putina putere dedt pentru celelaIte forme de

guvemamint descrise mai sus"Restrictiile impuse puterillje gUlji!rnamfnt sint incluse, in demo­

cratii, sub forma limitelor institutional~; Cele mai muIte democratiiau 0 ramura executiva ~i una legislativa, prima pentru a pune inaplicare legile emise de a doua. De asemenea, multe au un sistemjuridic care indepline~te functia de control al celor doua ramun. Pelinga aceste limitari structurale exista restrictiile culturale sub formanormelor ~ivalorilor care stabilesc limite actiunilor guvemamentale.

Absenta unor divergente majore fntr-o societate asigura uncadru cultural sprijinitor pentru functionarea unei democratii. Diver­gentele minore intre grupurile ~icategoriile sociale deseori servescla cIarificarea scopurilor ~i mijloacelor sociale acceptabile. Dardivergentele ascutite pot duce la un nivel de conflict care poate finerezolvabil intr-un context democratic. Problema avortului din

Statele Unite (vezi Cap. 13) are acest potential.Tolerantafata de disidenta rezonabila este esentiala pentru func­

tionarea democratiei. Intr-o democratie, oamenii trebuie sa respectedreptul fiecaruia de a-~i sustine parerile diferite de ale lor. In par-

315

ticular, cei de la putere trebuie sa evite tendinta de a-~i vedeametodele ca fiind singurele potrivite ~ide a stigmatiza pe cei carenu sint de acord, ca fiind neloiali ~i distructivi pentru societate.Tocmai acest tip de dezbatere a avut loc in Statele Unite cu privirela justificarea razboiului din Vietnam. Astfel, democratia trebuiesa fie mereu in garda impotriva "tiraniei majoritatii".

Accesul populaliei la informalii este necesar unei guvemaridemocratice. Daca poporul este, fundamental, raspunzator de deci­ziile politice, fie direct sau prin reprezentanti, el trebuie sa posedeinformatiile pe care sa-~i bazeze deciziile. Refuzarea informatiilornecesare sau fumizarea de informatii false sau in~elatoare submi­neaza procesul democratic. De~i functionarii guvemamentali deseoriincearca sa se asigure ca numai informatiile "potrivite" sint trans­mise publicului prin presa, accesulliber la informatii inca ramineo revendicare esentiala a democratiei.

Cea mai raspfndita putere politica -adica, Cll cit este raspinditamai larg, a~a incit nu numai un singur grup sa 0 poatii controla, cuaUtmai mult poate prospera - este democratia. Controlul centralizateste 0 caracteristica a formelor de guvcmamint autoritare ~i tota­litare, nu a democratiilor. Puterea poate fi repartizata intre diverseleramuri ale guvemului central ~i, de asemenea, intre guvemul cen­tral ~iguvemele regionale sau locale. In Statele Unite, au loc ambelefeluri de repartizare a puterii: ramurile executive, legislativa ~ijuri­dica ale conducerii impart intre ele autoritatea centrala, iar guvemulfederal i~i imparte autoritatea cu state Ie ~ilocalitatile. Un aspect alproblemelor recente din Uniunea Sovietica graviteaza injurul im­partirii puterii intre guvemul central de la Moscova ~i diverselerepublici constitutive.

SISTEMUL POLITIC AMERICAN

Structura sistemului politic al State lor Unite se bazeaza pe sepa­rarea puterilor aUtin cadrul guvemului federal, cit ~iintre guvemulfederal ~istate, localitati, pe alegeri periodice, pesistemullegislativbicameral (doua corpuri legislative: un senat, care are un numar

316

egal de reprezentanti din partea fiecarui stat, ~i 0 camera a repre­zentantilor, in care numarul membrilor din fiecare stat se bazeaza

pe,populatia statului), Constitutia ~i corpul de legi. Aceasta partea dlpitolului prezinta 0 examinare detaliaUi a mai multor elementemajore ale sistemului politic al Statelor Unite.

Partidele politice

Constitutia Statelor Unite nu face nici 0 referire lapartide poli­tice (organizatii formate din oamcni care au 0 filozofic politica),totu~i problema partidelor politice a fost dezbatuta cu inflacarare

de cei care au scris Constitutia. Unii au sustinut ca partidele politicear putea asigura ca puterea sa nu ajunga concentrata, in permanenta,lntr-un grup, in timp ce altii s-au opus, sustinind ca partidcle vorgenera conflicte dezbinatoare care vor fi distructive pentru tara.Dupa cite se pare, nici 0 parte nu a convins-o pe cealalta ~iintreagaproblema a fost omisa din Constitutie.

Functiile partidel~J.'politiceIn Statele Unite, partidel~i1politite slnt considerate utile din mai

multe motive.

Pluralismul politic este favorizat de partidele politice. Diferitelepartide duc la diferite centre de putere, reducind probabilitatea caprea multa putere sa se concentreze in miinile partidului. In Rusiastalinista, era recunoscut doar partidul comunist ~iel detinea toataputerea politica. Schimbarea politica din Uniunea Sovietica ~irecen­ta prabu~ire a regimurilor est-europene au dus la infiintarea unornoi partide politice (e.g., in Cehoslovacia ~iPolonia).

Implicarea politica crescuta a publicului rezuIta deseori dinactivitatile partidelor politice, deoarece prezentarea pozitiilor lorpolitice ii ajuta pe americani sa-~i clarifice interesele ~i modul incare sa ~i Ie urmareasca. De asemenea, partidele politice ajuta laimplicarea directa a oamenilor in procesul politic prin organizareade activitati cum este propaganda de inregistrare a alegatorilor ~itrimiterea punctelor de vedere ale cetatenilor direct la conducatoriipolitici.

317

Selec{ia candida{ilorpentru functiile politice se realizeaza prinpartidele politice, care aleg candidatii potriviti ~idefinesc platfor­mele (programe de idei politice ~i sociale) pe baza carora vor ceresa fie ale~i.

Formarea coali{iilor'intre cei cu idei oarecum diferite se reali-

zeaza prin partidele politice. Aceste coalitii servesc cre~terea puteriipolitice a celor care intra in ele. In Statele Unite, fiecare din celedoua partide principa1e are oameni cu interese diferite care, cutoate acestea, s-au unit pentru a-~i atinge scopurile comune.

Men{inerea stabilita{ii sistemului politiceste, de asemenea, rea­lizat prin partidele politice. Fiecare partid i~i define~te pozitiile inproblemele majore, care 11deosebesc de alte partide. Aceste pozitiiramin deosebit de stabile, in ciuda schimbarilor oamenilor careformeaza partidul.

Partidele politice din Statele Unite

In general, Statele Unite au un sistem politic bazat pe douapartide. De~i exista ~i dteva partide mici (e.g., Partidul Liberal,Partidul Conservator ~iPartidul Dreptului la Viata) ~ioameni carese definesc ca fiind "Independenti", cei mai multi americani seconsidera fie democrati, fie republic ani.

De~i exista 0 diversitate considerabila de pareri in cadrul fieca-ruia din partidele importante, intre ele exista une1edeosebiri majore.In general, democratii tind sa fie mai liberali din punct de vederesocial ~ieconomic. Ei smt m favoarea unei mai mari interventii gu­vemamentale in rezolvarea problemelor sociale ~ieconomice. Eitind sa favorizeze cre~terea impozitelor, pentru sustinerea actiunilor

guvemamentale. E mai probabil ca democratii sa sustina programede actiuni afirmative, un program national pentru asigurarea sana­tatii, alegerea individuala in hotaririle de avort ~isa se opuna pedep­sei cu moartea. In mod frecvent, democratii provin din clasa mijlocie

~i din cea muncitoare.Pe de alta parte, republicanii tind sa fie mai conservatori. Ei

prefera ca guvemul sa fie mai putin implicat in activitatea econo­mica, sa se increada mai mult in "fortele pietei" care, se presupune,reglementeaza mai bine acest domeniu de activitate. Ei tind sa se

318

opuna pozitiilor democratilor in privinta problemelor sociale mentio­nate mai sus. E mai probabil ca ei sa provina din clasa de sus ~i din.c1asamijlocie de sus.

Grupurile de interes special

Partidele politice nu sint singurele organizatii politice din StateleUnite. Grupurile de interes special sint aliante sau organizatii deoameni eu interese similare care incearca sa influenteze procesulpolitic in numele acelor interese. Grupurile de interes special abundain Statele Unite. Sindicatele muncitore~ti, asociatiile profesionale,grupurile de afaceri ~i organizatiile religioase devin grupuri deinteres special dnd ineearca sa influenteze legislatia in propriullorinteres. Uneori, indivizii interesati se asoeiaza pentru a-~ipromovainteresele politice ~isociale (e.g., mi~carea pentru inghetarea expe­rientelor nucleare, prin SANE, ~imi~carea pentru mediul inconju­rator, printre altele, Clubul Sierra).

Lobbismul .,

Taetica maj ora a grupuril~de ifi'teres este lobby-ul, incercareade a eonvinge autoritatile sa promovez&interesele grupurilor Lobbypoate lua forma fumizarii de informatii referitoare la un anumitsubiect sau forma folosirii resurselor economice sau a altor resurse

ale grupurilor de interes, pentru a influenta voturile legislatorilorsau deciziile celor din ramura executiva. In 1986, in Statele Uniteeniu 8 200 de lobby~ti (persoane care fac trafic de influenta pentruvotarea unei legi, dind tircoale parlamentarilor); de asemenea, secrede ca mai sint aproximativ 20 000 de asemenea persoane carenu sint inregistrate formal (Thomas, 1986).

Comitetele pentru actiune politica

Cea mai obi~nuita forma a grupului de interes special astazieste comitetul pentru ac{iune politica (CAP), care stringe ~idistri­buie fonduri pentru a-~i promova obiectivele. Aceste comitete i~ifolosesc fondurile pentru a incerca sa aleaga legislatori care Ie vor

319

sustine interesele ~ipentru a-i invinge pe adversari. In 1986, acestecomitete au contribuit cu aproximativ 127 de milioane de dolaripentru candidatii politici, iar candidatii pentru Camera Reprezen­tantilor au primit, de la CAP-uri, aproximativ 0 treime din fondurilepentru campanie.

A existat 0 dezbatere considerabila in legatura cu aceste comitete.Unii sustin ca comitetele pentru actiune politic a deseori opereazain secret ~i cumpara favoritism legislativ care, practic, nu promo­veaza binele societatii. Altii arata di aceste comitete difuzeaza pu­tere, ca deseori furnizeaza informatii care pot sa nu fie accesibilelegislatorilor ~i colaboratorilor lor, ~i sporesc influenta politica acetatenilor altfel neputincio~i. Nu a fost u~or de raspuns la intrebareadaca comitetele pentru actiune politic a constituie un element fo]o­sitor sau distructiv in procesul politic, de~i se fac eforturi continuepentru a li se limita puterea de a stringe ~i cheltui fonduri.

Socia/izarea politica

Oamenii invata despre sistemul politic ~ii~i dezvolta atitudinilepolitice in cursul socializarii. In ~coli se invata normele ~ivalorileeulturii dominante, care deseori inc1ud natura ~iavantajele sistemu­lui politic al societatii. Orele de istorie ~ide educatie cetateneascadin ~coli ~ieursurile de ~tiinte politice ~iistorie din colegii ~iuniver­sitati deseori prezinta 0 introdueere in struetura fundamentala asistemului politic al Statelor Unite.

Totu~i, cind este yorba de atitudinile politice, familia are, taraindoiala, influenta cea mai puternica. Copiii se identifica eu partidulpolitic al parintilor inca din ~eoala elementara. Ei invatasa imparUi­~easea atitudinile politiee ale parintilor, precum ~iafilierile aeestora.Data fiind segregatia rezidentiala dupa c1asain societate americana,este probabil ca grupele de virsta sa sustina ideile politice pe carecopiii Ie adopta de la parintii lor. lar efectele mijloacelor mass­media sint, in general, intelese ~iinterpretate prin prisma atitudinilorpolitice deja existente. Analiza reactiei telespectatorilor la dezbatereatelevizata din 1960 dintre John F. Kennedy ~i Richard M. Nixon(Lang ~iLang, 1968) a aratat ca, in general, sustinatorii lui Nixon

320

credeau ca el a "ci~tigat" dezbaterea, in timp ce sustinatorii luiKennedy credeau ca a ci~tigat-o el; parerile unui numar mic deomp.eni au fost diferite.

.:t •.

Teorii despre puterea po/itica insocietatea State/or Unite

Teoretic, intr-o democratie, puterea politica este investiHi inpopor. Dar citiva savanti in domeniul vietii sociale au aratat caexista tendinta ca puterea sa fie concentrata in miinile citorva (e.g.,Michels, 1949; original, 1941). S-au dezvoltat doua explicatii con­curente ale repartizarii puterii politice in Statele Unite.

Modelul elitei puterii

Acest punct de vedere, avansat in mate masura de teoreticieniiconflictului, sustine ca puterea politica in societatea americana esteconcentrata in ~iinile bogati10r. Intr-o carte influenta, Mills (1956)afirma ca politica Statelor Ul1ite este dominata de un mic grup deoameni influenti care detin Pfizitii importante in guvern, in afaceri~i in armata; ei constituie 0 elita a pu~rii.De~i poate sa nu existeo intelegere secreta care sa efectueze w:1'astfelde control, comple­xitatea societatii reclama 0 coordonare a acestor trei sectoare institu­tionale, care pune membrii acestor mici grupuri de conducatori'lntr-un contact constant unul cu altul. Ace~tia nu numai ca au ace­lea~i interese, dar, deseori, au 0 origine sociala similara. De aseme­pea, cei din elita puterii tind sa ocupe posturi cheie in diverseleinstitutii importante. De pilda, Alexander Haig a fost general dearmata, apoi secretar de stat sub Ronald Reagan ~ia detinut pozitiisuperioare in citeva corporatii importante.

Studiile empirice care au evaluat validitatea acestui model augasit, in general, dovezi sprijinitoare. In studiile efectuate atit lanivel national (Domhoff, 1967; 1983), cit ~ila nivelul comunitatilorlocale (Hunter, 1953; 1980), s-a constatat ca procesul politic estedominat de un grup mic de elite. De fapt, la parasirea postului depre~edinte, Dwight D. Eisenhower a avertizat tara asupracomple­xului militar-industrial, veriga intre eompaniile producatoare de

321

arme $i armata, ~i a influentei acestuia in deciziile de politica na­tionala. Pe de alta parte, chiar Domhoff (1984), un sustinator fer­vent'aLacestui model, arata ca elita nu actioneaza totdeauna desine statatoare.

Modelul pluralist

Modelul elitei puterii este disputat de multi savanti in domeniulsocial (e.g., Dahl, 1961). Ei sustin ca puterea politic a in StateleUnite nu este concentraHi intr-o elita, ci este larg dispersata intregrupuri mari de interese. Fiecare grup cauta mai degraba sa influen­teze decit sa domine procesul politic. In plus, exista 0 considerabiladiversitate de interese chiar printre cei puternici. 0 actiune guver­namentala care ar putea fi rentabila pentru 0 corporatie importantapoate fi daunatoare pentru alta: Astfel, marele numar de intereseconcurente ~idiversitatea lor servesc la controlarea lor reciproca ~iasigura protectia impotriva dominatiei unei elite a puterii.

o cercetare empirica relevanta asigura oarecare sprijin pentruacest punct de vedere (Dahl, 1961; 1981). De asemenea, legislatiaantitrust demonstreaza ca elita economica, dadi exista, nu contro­leaza procesele politice. Urmarirea judiciara a unor furnizori aiMinisterului Apararii pentru frauda de asemenea sugereaza absentaunei elite atotputernice.

In concluzie, ambele modele par oarecum simpliste, dar ofera 0modalitate utila de a examina folosirea puterii in societati. In modclar, nu exista nici 0 mica elita dominanta care controleaza tara.Totu~i, a crede ca toti indivizii ~iorganizatiile au influentii egala inprocesul politic ar fi 0 naivitate .

RAzSOIUL CA POLITICA

Razboiul

Purtarea unui razboi este expresia ultima a puterii politice astatului. S-a afirmat ca generalul prusac Karl von Klausewitz ar fispus ca "razboiul este continuarea politicii prin alte mijloace". Raz-

322

boiul este, in mod clar, 0 practica politica straveche, datind celputin din vremurile biblice. Totu~i tehnologia la indemina statuluimQdern a schimbat, in mod dramatic, conceptii1e despre razboi ~ia dUfi}aformarea unor organisme internationale (e.g., OrganizatiaNatiunilor Unite), in incercarea de a evita razboiul. Armele de dis­trugere in masa, cum este bomba atomic a, au fost dezvoltate ~ifolosite, iar alte arme chiar mai distructive (cum este bomba termo­nucleadi) se gasesc acum in arsenalele unor tari. Mai mult, raspin­direa acestor arme a stirnit 0 ingrijorare serioasa ca razboiul poatedeveni 0 cale din ce in ce mai obi~nuita de rezolvare a disputelorinternationale.

Terorismul

Recent, lumea a fost martora unei intensificari a terorismului,folosirea violentei sau amenintarea eu ea, pentru atingerea scopurilorpolitice. De pilda, Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, (OEP)a incercat sa-~i promoveze scopul politic de a distruge statuI Israelprin masacrarea atletilor israelieni la Olimpiada de la Munchen, in1972. In mod aseminator, ~ata Republicana Irlandeza (IRA) aasasinat un membru ill Parlmri'entulti'i britanic, pentru a-~ipromovaobiectivul sau politic de a-i convinge ~.britanici sa se retraga dinlrlanda de Nord.

Terorismul a fost inlesnit de dezvoltarea pe scara mare a tuturortipurilor de arme ~ide repartizarea lor pe scara relativ larga. Bom­bele de plastic au ajuns foarte obi~nuite, la fel ca pistoalele deplastic care pot scapa detectarii dispozitivelor de securitate. Lan­.satoarele de rachete portative ~iarmele atomice mici ~i"murdare"(cu efecte radioactive masive asupra populatiilor) au sporit ingri-jorarea fata de terorism. Mass-media a ajutat, din neglijenta ~itarasa vrea, terorismul, oferindu-Ie terori$tilor expunere publica de caredeseori au nevoie pentru a-~i realiza scopurile politice.

Terorismul de stat

Cind statele folosesc terorismul pentru a-~i controla cetiiteniisau pentru a intimida alte state, ele practica terorismul de stat. Re­gimurile totalitare folosesc, in mod frecvent, teroarea pentru a-~i

323

mentine controlul interior (e.g., Germania nazista). Alte state (e.g.,Libia ~i Siria) 11folosesc pentru a-~i promova obiectivele politicein alte locuri. Terorismul de stat tinde sa devina 0 caracteristica re­

lativ durabila a actiunilor unei tan. Daca nu este combatut cu succes,el se inradacineaza in stilul politic al tarii; acesta a fost argumentulpe care Statele Unite I-au folosit pentru a-~ijustifica bombardareaLibiei in 1987, dupa ce s-a stabilit ca tara a fost implicata intr-unatac terorist impotriva soldatilor americani din Germania.

Revolutia,Revolulia politidi consta in rasturnarea sistemului politic exis­

tent, in speranta instituirii unui sistem nou. Revolutia politica diferade incercarile de reforma politica, actiune prin care se incearcaschimbarea sistemului din interior, ~ide lovitura de stat, care urma­re~te sa inlocuiasca doar conduciitorul (conducatorii) unui sistempolitic. Au fost identificate dteva elemente comune la revolutii1epolitice.

Sperante de revoltaIstoricul Crane Brinton (1965) noteaza ca, contrar supozitiilor

obi~nuite, revolutiile nu se pro due in conditiijalnice. Dimpotriva,e mai probabil ca ele sa se produca atunci dnd conditiile sociale seimbunatatesc, dar nu suficient ca sa satisfaca cererea crescindapentru conditii ~imai bune.

Inegalitatea §i conflictul social

Revolutiile se produc in societatile extrem de stratificate, in carecei ce se considera dezavantaj ati ~i sufera nu vad nici 0 aha cale dea imbunatati conditiile din sistem.

Un guvern existent insensibil

Tilly (1986) arata ca revolutiile sint mai probabile dnd segmentedin ce in ce mai puternice ale populatiei vad 1ipsa de sensibilitate astructurii politice fata de nevoile ~icererile lor. Upsa de sensibilitate

324

a regimului tarist din Rusia fata de cererile crescinde ale taranilora fost un factor major in revolutia rusa.

~C0nducerea radicala de catre intelectuali

In revolutii lupta oamenii, deseori cei dezavantajati. Totu~i, eisint inspirati de simboluri ~iprincipii deseori definite ~i explicatede 0 elita intelectuala. Lenin ~iCastro sint doar doua exemple aleacestui tip de conducator.

Instituirea unei noi legitimitatiRasturnarea unui regim vechi nu asigura succesul revolutiei.

Cind revolutia s-a terminat, revolutionarii trebuie sa prezinte 0 justi­ficare pentru noul sistem ~i sa inceapa sa rezo1ve nedreptatile careau inspirat schimbarea. Daca ei nu reu~esc sa faca aceasta, pot fiexpu~i la 0 contrarevolulie, condusa de primii lideri sau de adeptiilor, sau de un alt grup. In Filipine, mai intii Ferdinand Marcos ~iapoi adeptii sai (indeosebi din armata) au amenintat cu rasturnareaguvernului instituit de Aquino practic dinmomentul debutului, 1986.

In general, 0 revolutie n»,este in mod automat buna sau rea.Aceasta depinde de ce urme1za dul"a revolutie - ~ide ce parte estecine apreciaza. Multe natiuni, inclusi.y Statcle Unite, s-au nascut, ..din revolutii.

Puterea, care poate sa nu fie totdeauna considerata legiti­ma, este capacitatea de a-Ii atinge scopurile, in ciuda rezisten­lei. Autoritatea este puterea legitimata fie pe baza If.nuiobiceifndelungat (" tradilionala "),printr-o pozilie fntr-o organizafie(" rafional-Iegala "), fie prin caracteristicile personale uniceale unui conducator (" charismatica "). Autoritatea charisma­tica trebuie safie rutinizata daca grupul vrea sa supravieluias­ca pierderii conducatorului.

Dintr-o perspectivafuncfionalista, statul- autoritatea po­litica - este necesara pentru aplicarea normelor sociale, pentrureglementarea conflictelor sociale interne, pentru asigurareaplanificarii ~i coordonarii necesare unui stat modern ~ipentrucoordonarea relaliilor cu alte state. Astftl, statui este considerat

325

util $i necesar pentru societate. Teoreticienii conflictului auun alt punct de vedere. Ei considera statui un actor partinitorin conflictele sociale interne. El este sub controlul celor puter­nici din punct de vedere economic $i serve$te interesele aces­tora. Marx a incercat sa arate modul in care evolutia societafii

acfioneaza spre eliminarea proprietafii private, care dezbinasocial, $i care 0 data realizata nu va mai ji nevoie de aparatde stat. De asemenea, teoreticienii conflictului atrag atenfia

asupra tendinfei clasei dominante de a-$i promova$i aparainteresele prin puterea coercitiva de care dispune statui mo­dern - inc/usiv legtle, hotaririle judecatore$ti $iforfa jizica.

Au fost descrise patru forme diferite de guvernamint. Mo­narhiile, care transfera puterea in cadrul unei familii de la 0generafie la alta,formeaza una dintre cele mai vechiforme.

Autoritarismul,jie sub forma dictaturilor (Haiti),jie ajun­te/or (Chile), exclude majoritatea poporului df! la 0participarepolitica serioasa. Totalitarismul merge eu un pas mai departein acapararea puterii $i se baga in viafa zilnica a cetafenilor,reglementindu-le-o, cum este cazul Rusiei staliniste. Democra­fia se bazeaza pe puterea fundamentala a poporului. Ea esteinlesnita de dezvoltarea economica avansata, de limitarile

structurale ale puterii guvernamentale, de absenfa divergen­fe/or sociale majore, de toleranfa, susfinuta social, fafa deopiniile deosebite, de accesul poporului la informafiile rele­vante $i de dispersarea puterii polWce in societate.

Sistemul politic american consta in doua partide polWcemajore, care ajuta la mentinerea stabilitafii polWce. Acestepartide argumenteaza pluralismul politic $i implicarea. E!esint insarcinate cu selecfia candidafilor politici $i, deseori,considera necesar saformeze coalifii pentru a-:jipromova inte­resele. Partidul Democrat tinde sajie mai liberal decft Partidul

Republican in problemele economice $i sociale :ji este maiprobabil ca el sa susfina implicarea guvernului in rezolvareaproblemelor economice :jisociale. Grupurile de interes social,indeosebi comitetele de acfiune politicaJac lobby, ca sa incercesa-$i realizeze agendele polWce. Socializarea politica incepein familie $i este completata de $coala, de grupa de vwsta $i

326

de mass-media. Ajilierea $i atitudinile polWce similare tindsa se gaseasca in aceea$i familie.

" ... Exista doua teorii majore despre cine define puterea in so­Cii!tatea americana. Teoreticienii conflictului susfin ca existaun grup mic de oameni, 0 elita aputerii, care ia toate hotarwileimportante in societate. Unpunct de vedere spus, mode/ul plu­ralist, sugereaza ca puterea este mult mai difuza $i ca nume­roasele grupuri de interes special se controleaza unul pe altu!ca procesul politic sa nu fie dominat de unul singur. Ambelemodele ofera 0privire importanta, dar par fiala, asupra puteriipolWce.

Razboiul este ultima expresie aputerii statului, iar tehnolo­gia moderna a schimbat in mod dramatic fafa razboiului. Te­rorismul. individual $i de stat, este 0 problema din ce in cemai mare in lumea moderna. Armele sojisticate, u:jurarea trans­portului $i mass-media aufacut ca activitatile teroriste sajiemai U$orde executat. Revolufiile rezulta din sperante de revolta,din inegalitafi infelese, din lipsa de sensibilitate a guvernuluifafa de nedreptafi $i din conducerea radicala a unei elite inte­

lectuale. De asemenea, 4k treqJtie sa instituie legitimitatea :jisa 0 menfina 0 data ce gii'vernul anterior este rasturnat.

..•.•~.

327

1'7

ECONOMIA$1 LUMEA MUNCII

A

]n capitolel~ anterioare s-au facut, In mod frecvent, referiri laeconomie. In acestcapitol economia vafi examinata In detaliu.Vafi explorata natura economiei In evolutia societatilor $i vor ficomparate diverse sisteme economice. VOl'fi discutate detaliilesistemului economic american, precum $i natura inuncii $i a pro­fesiunilor In Statele Unite. Acestea VOl'forma fondul unei scurtediscujii despre economia mondiala.

ORDINEA ECONOMICA

Fiecare societate trebuie sa asigure existenta resurselor necesarepentru supravietuirea umana. Pentru a rezolva aceasta problema,fiecare societate are 0 economie, 0 structura sociala institutionalizampentru achizitionarea, producerea, distribuirea ~ivinzarea bunurilor~iserviciilor necesare (vezi Cap. 4). Structura economica a societatiis-a schimbat pe masura ce societatile au evoluat de la forma lorpreindustrial a pina in prezent.

Ordinea preindustriala

Inaintea revolutiei industriale, economiile depindeau fie de vina­toare ~i cules, fie de 0 oarecare forma de agricultura. Initial, pro­ductia era limitata la ceea ce oamenii aveau nevoie ca sa traiasea;nu existau surplusuri care sa fie distribuite. Inventia plugului ~ifolo-

328

.sirea puterii animale au sporit productivitatea in mod considerabil,ducind la un surplus de bunuri. Acestea, la rindullor, au dus lad~oltarea unei mai mari specializari ~i la a~ezari umane mai mari~i cuearacter permanent. Contactul intre aceste comunitati a dusla infiintarea comertului. Aceste evenimente au extins, in moddramat~c, sistemul economic primitiv.

Industriile manufacturiere

In etapele mai tirzii ale societatilor agrare, activitatea economicaa luat, in mare masura, forma industrii/or manufacturiere. Bunurileerau produse in familie apoi vindute, in mod obi~nuit, in piete.Productia in cadrul familiei implica nu numai membrii familiei, ci~imuncitorii straini ~iucenicii (cei care invatau meseria) care locu­iau in gospodarie. Industrializarea a schimbat toate acestea.

Revolutia industriala•

Revolutia industriala a inceput in Anglia earn pe la mijloculsecolului al XVIII-lea. Inven1\i6na~inilor,indeosebi a ma~inii eu abur,

.'!.'" ,~

a sporit, in mod substantial, puterea energetica necesara productieieconomice. Aceasta noua sursa de ene{lgiea dus la inlocuirea indus­triei manufacturiere cu fabrica.

De~i anterior cea mai mare parte a economiei fusese consacrataproducerii materiilor prime, pe care oamenii Ie puteau apoi trans­forma singuri in produse finite, fabricile au asigurat baza pentruproducerea bunUlilor finite pe 0 scara larga. Era clar ca, in fabrica,specializarea in materie de meserii avea sa fie mai eficienta decitsa pui 0 singura persoana sa realizeze un produs de la inceput pinala sfir~it. Specializarea a dus la 0 mai mare productivitate pe plangeneral, dar a redus nevoia ca muncitorii sa-~i dezvolte gama dedeprinderi necesare in vremurile anterioare. De asemenea, echipa­mentul ~i structura organizatorica a intreprinderii au permis pro­ductia in masa a bunurilor.

Productivitatea crescuta care a rezultat din revolutia industriali'ia schimbat fata sociemtii. De~i nivelul de trai a crescut, in general, aucrescut ~iinechimtile economice. Din nou, progresul tehnologic a mo­dificat, in mare masura, structura economica ~i sociala a societatii.

329

1,111

I

I!

Societatea postindustriala

Dezvoltarea rapida a societatii a avut loc in secolul al XIX -lea~i, indeosebi, in al XX-lea. Tehnologia s-a dezvoltat intr-un ritmdin ce in cemaiintens.asigurind surse de energie ~imai mari pentruproductie ~i repartitie. In aceasta situatie, aparitia societatii post­industriale, in care activitatea economica principala este productiade informatii ~iservicii mai degraba decit de bunuri materiale (veziCap. 4), a transformat economia din nOli.

Cind fabricile au inceput sa decada, a inceput sa scada ~iimpor­tanta marilor ora~e in care erau situate. Industria informatiilor ~icea a serviciilor au fost mai flexibile in privinta locurilor unde pu­teau fi plasate. Indeosebi in Statele Unite, multe dintre aceste in­dustrii s-au mutat in zone suburbane ~i s-au deplasat din nord-estulurban in zona soarelui din sud ~i sud-vest.

Sectoarele economiei moderne

Economiile modeme sint institutii complexe. In general, eleimplica trei sectoare diferite, fiecare fiind definit prin activitatea saprincipala. Nici un sector nu este, in mod inerent, mai importantdecit celalalt. Fiecare este necesar pentm economie, de~i fiecareeste mai important in diferite etape ale dezvoltarii societatii.

Sectorul primar

Sectorul primar este partea economiei implicata in luarea sauproducerea resurselor din mediul natural. Pescuitul, mineritul ~iagricultura apaqin sectomlui primar. Economiile societatilor pre­industriale erau, in principal, de acest fel. Doar aproximativ 5%din foqa de munca actuala a Statelor Unite activeaza in cadmlacestui sector; totu~i, acest sector joaca un rol important in dezvol­tarea natiunilor, cum este cazul Indiei.

Sectorulsecundar

Sectorul secundar este partea economiei implicata in producereabunurilor din materiile prime generate de sectoml primar. Fabricile

330

care transforma lemnulin mobila, cele care construiesc automo­bile ~i cele care, prin rafinare, transforma titeiulin petrol pentmiQcalzire fac parte din acest sector. Economii1e societatilor indus­trial~>sint dominate de acest sector, care include cam 0 treime dinfoqa de munca americana.

Sectorul tertiar,Sectoml teqiar este parte a economiei care asigura servicii mai

degraba decit bunuri. Medicina ~i invatiimintul sint exemple aleacestor activitati. Sectoml teqiar se dezvolta peste tot in procesulindustrializarii ~idevine sectoml economic dominant in societateapostindustriala. In Statele Unite, aproximativ 60% din foqa demundi este cuprinsa in acest sector.

Economia dubla

Economia poate fi privita intr-un alt fel: ca 0 economie dublain care exista un sector cen.tral ~i un sector privat, periferic. Inplus, exista un sector guve~inental.

~'f ,~

, ~

Sectorul central

Sectorul central cuprinde organizatiile economice foarte mari;ele au multi salariati, muite bunuri, ramuri care sint dispersate pescara larga ~iprofituri foarte mati. Ele folosesc tehnologie avansata~idomina pietele. MariIe companii de automobile, IBM ~iKelloggsint exemple de firme din sectoml central. Sindicalismul este, uneori,bine dezvoltat, salariile sint mari, iar concurenta este oarecum limi­tata. Muncitorii din acest sector sint, deseori, numiti piata forfeide mund] primare.

Sectorul periferic

Sectoml periferic include firme relativ mici, de obicei plasateintr-o regiune geografica. Acestea au capital mai mic, sint expuseunei concurente substantiale ~i sint, in general, mai putin produc­tive decit firmele din sectoml primar. In acest sector se gasesc fir-

.. 331

mele care asigudi asistenta tehnica, industria textila ~i miciiproducatori. Organizatia sindicala din acest sector tinde sa fie slaba;firmele tind sa foloseasca muIte femei, muncitori relativ tineri saubatrini ~i membri ai grupurilor minoritare.

Sectorul de stat

Sectorul de stat se refera la producatorii de bunuri ~i servicii,

cum slnt agenJiile guvemamentale ~i companiile care au contractcu guvemul. In acest sector productivitatea este, in general, maimica dedt in celelalte doua. Sindicatele nu slnt, In general, putemicein acest sector, iar salariile moderate sint acceptate pe seama uneisigurante mai indelungate ~ia unor planuri de pensionare adecvate.Incetinirile recente din economie au dus la 0 reducere a fortei demunca in acest sector.

SISTEME ECONOMICE COMPARATIVE

In lumea contemporana exista doua forme economice majore:economia de piata ~i economia centralizata. Intr-o economie depia/a statuI nu intervine in activitatile economice ale societatii, cre­zind ca "piata", baza fortelor economice, constituie cea mai naturala~i mai propice influent a asupra activitatii economice ~i ca ea artrebui lasata propriilor sale mecanisme. In economiile centra/i­zate statuljoaca cel mai important rol in activitatile economice alesocietatii. Acestea sint tipuri ideale - modele abstracte sau "pure"de concepte cu care pot fi comparate exemple din lumea reala.Societatile contemporane prezinta caracteristici ale ambelor forme,de~i una poate predomina. Vom explora fiecare forma separat ~iapoi yom discuta un caz de organizare mixta.

o economie de piata: capitalismul

Capitalismul este un sistem economic in care resursele naturale,precum ~i mijloacele de productie ~i repartitia sint in proprietateprivata. Adam Smith (1937; original, 1776) a oferit cadrul teoretic

332

al acestui sistem economic; lucrarea sa sugereaza c'iteva trasa.turidefinitorii ale capitalismului.

'" .Oelinerea privata a proprietatii

De~i fiecare societate permite indivizilor sau organizatiilor sadetina 0 oarecare proprietate privata, intinderea unei astfel de pro­prietati particulare este considerabil mai mare intr-un sistem capi­talist. In capitalismul pur, toata proprietatea care genereaza saupoate genera bogatie este sub controlul indivizilor ~ial organizatiilor,nu a statului. Aceasta conceptie a detinerii de proprietate oferajustificarea definirii furtului nu numai ca un act urit din punct devedere moral, ci ~iunul criminal (vezi Cap. 8).

Maximizarea profitului

Urmarirea profitului maxim este putemic incurajata intr-o so­cietate capitalista.

o asemenea actiune este considerata profitabila atlt pentro indi­vizi, dt ~ipentro societate. Pent~ indivizi, cre~terea profitului per­mite acumularea de bogatie, ~e pOiiJ,te:fifolosita pentro placerileindividuale, pentru investitii, pentru ext41derea afacerilor sau pentruoricare combinatie a acestora. Pentro sod~'tate, acumularea de capi­tal aduce beneficii pentro intreaga comunitate, prin asigurarea resur­selor necesare pentro extinderea ~i1mbunaHitirea afacerilor.

incurajarea concurentei

In capitalism, concurenta nelimitata intre intreprinderile econo­mice trebuie sa.duca la eficienta in economie, prin autoreglare decatre f0rtele pietei. Guvemul poate doar sa tulbure aceste forte "na­turale" daca intervine.

Consumatorii slnt lntr -0 pozitie mai buna dedt statuI in a decidece ar trebui sa produca ~i la ce pret. Daca un produs este inferiorsau pretul acestuia este prea mare, consumatorii 11vor evita cittimp exista 0 alternativa concurentiaIa. In aceasta situatie, primulproducator fie va ie~i din afaceri, fie va face modifidirile necesareale produsului sau ale pretului, ca sa atraga cumparatori de la con-

333

curenta. In acest fel, sustinea Adam Smith, activitatea economicaeste dirijata In mod adecvat de "mlna invizibila" atot~tiutoare.

Astfel, capitali~tii considera efturmarirea neingradita a ci~tiguluipersonal estc In interesul atlt al consumatorilor, cit ~ial producato­rilor. Pina la urma, societatea beneficiaza datorita abilita!ilor pecare concurenta Ie introduce In economic.

Economiile centralizate:socialismul $i comunismul

In economiile centralizate statuI joaca un rol major in luareadeciziilor economice. Exista doua forme majore de astfel de econo­mii: socialismul ~icomunismul.

Socialismul

In socialism, resursele naturale, mijloacele de productie ~imij­

loacele de repartitie sint dctinute colectiv, iar economia este regle­mentata central de catre stat. Accentul este pus mai degrabii pcurmiirirea seopurilor colective decit pc a celor individuale. 0 datacu instaurarea proprietatii colective, motivul profitului este absent.Astfel, trasaturile definitorii ale acestei forme economice sintrever­suI celor ale capitalismului. Socialismul neaga valabilitatea afirma­tiei lui Adam Smith ca atunci dnd oamenii i~i urmaresc propriilelor interese, inguste ~iindividualiste, in mod automat acestea aducbeneficii intregii societati. Socialismul insisHi ca trebuie sa fie 0mina caliiuzitoare pentru economic, una care sa vegheze la binelecolectiv. Din acest punet de vedere, consumatorilor deseori Ie lipsescinformatiile necesare pentru a lua decizii economice care sa asigureeficienta economica. Capitali~tii manipuleaza cererea prin rec1amafalsa; ei cautii sa mareasca profitul, nu sa satisfaca nevoile sociale.

De~i deseori (pina recent) considerate state comuniste (vezi maijos), Uniunea Sovietica ~ifostele tari satelite din Europa rasariteana,

impreuna cu China, au fost principalele exemple ale societatii socia­liste. Dar exista citeva societati in lume - in Asia, Africa, Europa~iAmerica Latina - care sint socialiste in forma.

334

Comunismul

Socialismul nu era ultimul stadiu pe care Marx 11preconiza inevall;!lia socieHitii. EI a numit ultimul stadiu comunism, evolutiasocialismului - cu orientarea ~i structura sa colectivista - intr-osocietate a egalitatii sociale, politice ~ieconomice. Marx a consideratsocialismul doar 0 forma tranzitorie. In socialism, proprietatea pri­vata va fi abolita, iar inegalitatile bazate pe ea vor disparea. Astfel,statuI nu va mai fi necesar. Societatea va evolua, intr-un mod para­doxal, intr-un cerc complet de la inceputurile sale, la "comunismulprimitiv" (vezi Cap. 16), de~i la un nivel superior de progres social~itehnologic.

Nici 0 societate nu a atins inca nivelul comunismului prevazutde Marx. De fapt, chiar Marx a fost neclar in privinta modului incare va functiona comunismul. Descrierea comunismului mcutade el a servit ca un tip ideal, definind un obiectiv spre care oameniiar trebui sa se straduiasca ~i pe care l-ar putea atinge.

Economiile hibf;,ide:socialismul deitJoclatic

"',."Economiile hibride sint acelea care combina trasaturile contro-

lului pietei cu reglementarea centralii a guvemului.

Socialismul democratic

Un exemplu de economic hibrida estesocialismu/ democratic,in care clemente ale pietei ~iale economiei controlate de la centrusint folosite pentru a reduce inegalitaple sociale. Un alt nume pentruaceasta forma de economie estestatu/ bunastarii socia/e. In aceste

societati, guvemul detine ~iconduce sectoarele cheie ale economiei(e.g., educatia, asistenta sociala, transportul ~i serviciile publice)~ireglementeaza alte parti importante ale sectorului privat. Impo­zitele sint mari, Indeosebi pentru cei bogati, eu scopul de a reduceacumularea individuala de bogatie, iar banii sint folositi pentru afinanta programe vaste de servicii sociale.

335

~~:.:",_..."_,_,.,:.~:.:..,:~:..-"_..:c'='::,,,::.", ..L.".. "';"""""'·iw··"' ••••••• r"" ~~~=~_~"_' --------------------------------~--

Suedia este un exemplu excelent de societate socialista demo­cratica ~i, intr-un grad mai mic, la fel sint Italia ~iFranta. Marga­ret Thatcher, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a fost hotaritasa trans forme tara din forma sa anterioara socialist democratica,sub guvernele laburiste; ea a vindut un numar de intreprinderi guver­namentale (e.g., compania aeriana) sectorului privat. In ciuda in­tenselor sale eforturi, Marea Britanie inca are 0 economie hibrida,indeosebi asistenta sociala.

Comparatie intre capitalism $isocialism

Nu este posibila 0 simpla comparatie a acestor doua sisteme,deoarece economia este doar un element in structura institutionalaa unui sistem. Deseori, alte institutii afecteaza activitiitile economice.Totu~i, doua probleme sint considerate deosebit de importante decei care sustin 0 forma sau alta de economie: productivitatea ~iegalitatea veniturilor.

Productivitatea

Capitalismul pretinde ca este un sistem economic mai eficient~imai productiv dedt socialismul. Aceasta superioritate este garan­tata prin faptul ca i se permite pietei sa reglementeze activitatileeconomice. Intre societatea capitalista ~icea socialista exista 0 va­riabilitate considerabila in privinta productivitatii. De pilda, printresocietatile predominant capitaliste, Statele Unite au eel mai mareProdus National Brut (PNB) per capita- un grad de productivitateacceptat. PNB pe locuitor este valoarea totala a tuturor bunurilorproduse ~ia serviciilor asigurate in societate, impartite la numiirulde oameni din societate (Administratia pentru Controlul Armarnen­tului ~i Dezarmare a Statelor Unite, 1986). Totu~i, Grecia, 0 altatara predominant capitalista, are doar aproximativ 23% PNB pelocuitor din cel al Statelor Unite. In mod similar, fosta Germaniede Est avea cel mai mare PNB pe locuitor dintre tarile predomi­nant socialiste, iar Jugoslavia avea aproximativ 21% din acest nivel.

336

In ciuda deosebirilor interne din cadrul fiecarui tip de societate,PNB-ul mediu pe locuitor al tarilor capitaliste depa~e~te cu multpe ~el al statelor socialiste. In 1986, PNB-ul pe locuitor al societa­tilof's.Q.€ialisteera cam doua treimi din cel al societiitilor capitaliste.Astfel, existii 0 dovada care justifica pretentiile capitaliste referitoarela 0 productivitate mai mare.

Egalitatea veniturilorUnul dintre obiectivele socialismului este acela de a reduce in­

egalitatea economica. In societatile capitaliste, pe de aha parte,piata determina venitul. Orice inegalitate este perceputa ca 0 con­secinta inevitabila a talentului ~ia priceperii individuale, ~i se con­sidera ca statuI nu ar trebui sa joace nici un rol in reglementareaacestui efect.

o modalitate de a explora aceasta problema este luarea in consi­derare a diferentei intre veniturile medii ale oamenilor de la virful~i baza repartitiei veniturilor. Cu dt diferenta este mai mare, cuatlt mai mare este inegalitatea veniturilor. 0 examinare a unor dovezi

accesibile demonstreaza ca inejalitatea veniturilor este carn de doua,trei ori mai mare in societatire:'capi~liste decit in cele socialiste,inc1usiv tarile socialiste democratice cum jtste Suedia (Wiles, 1977).De~i cea mai productiva societate capitalistii, Statele Unite prezintiicel mai mare grad de inegalitate a veniturilor.

Pe scurt, este c1ar ca societatile capitaliste sint mai productiveeconomic dedt societatile socialiste. Totu~i, unul dintre obiectivelecheie ale socialismului este acela de a reduce inegalitatea veniturilorexistenta in societatile capitaliste. Acestea demonstreaza un gradconsiderabil de succes in atingerea acestui obiectiv.

SISTEMUL ECONOMIC AMERICAN

Economia Statelor Unite este predominant capitalista. Ea estedeosebit de productiva ~i genereaza unul dintre cele mai ridicateniveluri de trai din lume. De asemenea, ea prezinta un inalt nivel de

337

"::::r'~=======-=----"""""""""""""""""""""'~~"'=-=~--~~~--,--------------~------------~-

inegalitate a veniturilor. Ne intoarcem acum la dteva dintre trasatu­rile definitorii importante ale sistemului economic american.

Capitalismul corporatist

Capitalismul individual din societatea americana este umbritde capitalismul corporatist, in care mai multe zeci de foarte mari

corporatii domina economia. Corporatiile sint organizatii formale(vezi Cap. 5) care au 0 existenta legala, putere ~iindatoriri separatede proprietarii sau managerii lor; ele dispun de 0 putere considera­bila in societate. Companiile petroliere majore, cum este Mobil, ~ifabricantii de automobile, cum este Ford, sint exemple de corporatiiuria~e care domina eonomia americana.

Conglomeratele, corporatii mamut formate dintr-un numar de

corporatii de dimensiuni medii ~i mari, constituie 0 alta influentamajora asupra economiei americane. RJR Nabisco, ale carui pachetde actiuni inc1udeau, la un moment dat, Delmonte Foods, DoctorPepper, Kentucky Fried Chicken ~i Bear Creek Mail Order Com­

pany, este un astfel de conglomerat. Marimea §iorganizarea conglo­meratelor Ie confera 0 mare influentii asupra economiei americane.

Controlul corporatist

Corporatiile au ajuns predominante spre sfir~itul secolului alXIX-lea. A fost nevoie de un anumit mecanism care sa asigure su­mele uria~e de bani necesare pentru a construi tara la vremea aceea,iar corporatia a satisrncut aceasta nevoie. Corporatia permite oame­nilor sa i~i investeasca banii ~i sa obtina actiuni intr-o companie.Teoretic, aceasta ofera investitorilorun rol in determinarea politiciicompaniei, prin dreptullor de a alege un consiliu de directori sau

de a vota direct ill anumite probleme de orientare. Totu~i, in practica,actionarii individuali au, in general, control redus asupra unei corpo­ratii, de~i actionarii institutionali (e.g., fondurile pentru pensii alesindicatelor) deseori 11au.

Controlul corporatiei este impartit intre actionari, consiliul direc­torilor ~imanageri, persoane angajate pentru a lua deciziile zilnice

338

necesare sa tina compania in functiune. Pentru majoritatea actio­narilor, responsabilitatea majora a administratiei, daca nu singura,

este marimea profiturilor ~i,in consecintii, asigurarea unor dividendebUI'1:~::l\audarea de seama asupra investitiilor.

Legaturile intre corporatii

Marile corporatii ~iconglomeratele domina economia StatelorUnite. Cele mai mari 100 detin aproape jumatate din toate resurselemanufacturiere din tara. Unele dintre ele au bugete mai mari dedtcele ale majoritiitii tarilor din lume. Multe dintre aceste mari corpo­raW sint legate una de alta informal prin circ;.uiteinterconectate lanivelul conducerii: retele sociale de indivizi care sint membri inconsiliile de conducere ale mai multor corporatii~ Aceasta reteaspore~te concentrarea puterii economice in Statele Unite (Mintz ~iSchwartz, 1985).

. Preluarile corporatiilor

In anii recenti, a existat o'!}ctivitate economica intensa, dar nupentru producerea bunurilor '"pentr:wservicii, ci pentru marirea pro­fiturilor pe alte ciii. Gestiunea creato~edy a profita de legile careschimbii impozitele ~i,uneori, de a influenta legile impozitelor prinputerea economica este in cre~tere. La fel este ~ipreluarea contro­lului asupra altor corporatii, pentru a pune mina pe bunurile acestora~iapoi a Ie vinde altora cu profit sau a Ie dezmembra dupa ce retinpartile productive.

Exista multe practici asociate cu preluarile. Una este numitagreenmail (po~ta verde), dnd un investitor ostil (individ sau cor­poratie) dobinde~te 0 mare parte din actiunile corporatiei ~iamenintiisa preia controlul da~a actiunile nu sint rascumparate la un pretmai ridicat dedt pretul de cumparare initial. 0 alta practica estepoison pill (pilula cu otrava), care este 0 situatie defensiva (dndexista datorii mari), ce face dintr-o corporatie 0 tintii neatdigatoarepentru 0 preluare. Alta este golden parachute (para~uta de aur), unacord pentru a plati functionarilor superiori un salariu substantial ineventualitatea unei preluari.

339

Toate aceste practici au servit la indepartarea resurselor econo­mice de eficienpl :;;icapacitate productiva. Aceste practici se concen­treaza asupra unor obiective pe termen scurt, pe seama investitiilor:;;ia planifidirii pe termen lung. S-a considerat ca aceasta strategiea contribuit la reducerea dominatiei economice a Statelor Unite inlume, indeosebi in comparatie cu Japonia.

Corporatiile multinationale

Unul dintre efectele majore ale progreselor tehnologice in trans­porturi:;;i comunicatii in secolul XX a fost dezvoltareacorporatieimultinationale, care i:;;iare sediul intr-o tara, dar opereaza in altetari prin firme pe care Ie detine direct sau Ie controleaza. Companiilepetroliere importante (e.g., Mobil), producatorii de automobile (e.g.,Ford) :;;icompaniile de telecomunicatii (e.g., IBM) sint exemple decorporatii multinationale cu baza in America.

Corporatiile multinationale exercita influenta economiea :;;ipoli­tica enorma. General Motors, de pi Ida, este activ in aproape patru­zeci de tari :;;ivinde produse in valoare de peste 80 de miliarde dedolari in fiecare an. In mod clar, aceasta suma face din General

Motors 0 parte importanta a economiei in multe dintre aceste tari.Multe dintre cele mai mari corporatii multinationale i:;;iau sediilein Statele Unite. Importanta economica a Statelor Unite :;;isimplamarime a resurselor economiee proprii dau companiilor multinatio­nale cu sediul aici 0 enorma influenta in afacerilc economice mon­diale. Puterea economiea a corporatiilor multinationale poate sanu lucreze totdeauna in avantajul tarilor gazda. Multe dintre acestecorporatii au fost aeuzate ca incearca sa submineze guveme (e.g.,in Iran in 1953) :;;isa mituiasca functionari publici (e.g., in Japoniain anii optzeci). Pe de alta parte, ele deseori asigura resurse utile :;;itehnologie pentru dezvoltarea tarilor care, altfel, nu ar fi accesibile.

Firmele mici

In Statele Unite nu se gasesc doar conglomerate :;;icorporatiiml}ltjnationale. De fapt, aproape jumatate din foqa de munca estefolosita in firme mici de 100 de angajati sau mai putini. Aici intra

340

firmele de avocati, restaurantele, bacaniile, spalatoriile :;;imagazinelevideo. Din ce in ce mai mult, aceste firme sint detinute :;;iconduse

d~membri ai minoritatilor etnice, indeosebi de imigranti recenti.Infiecare an, in Statele Unite, se deschid sute de mii de firme

mici. Multora Ie lipse:;;te capitalul necesar ca sa se extinda sau satreaca cu bine prin situatii economice grele. Ca 0 consecinta, celemai multe dau faliment - mai mult de jumatate, in doi ani de ladeschidere, iar cele mai multe, 90%, in zece ani (Aldrich :;;iAuster,1986). Totu:;;i, apar mereu unele noi. Firmele mici joaca un rolimportant in economia americana, servind direct consumatorul :;;igenerind mai multe slujbe noi in economie decit marile corporatii.

Guvernul $;afacerile

Guvemul joaca un rol important in economie in multe feluri. EIasigura bani :;;istructuri pentru a incuraja activitatea eeonomica.EI reglementeaza, intr-o oarecare masura, initiativa in afaceri, pro­tejind firmele impotriva concurentei neloiale, pe consumatori impo­

triv~ produselor nesigure :;;i,e~ciente, iar pe salariati impotriv~pencolelor de la locul de m1'lhca.~ondul monetar al guvemulm(cantitatea de bani pusa in circulatie) :;;i.p'pliticilefiscale (impozitul)influenteaza activitatea economic a in mod direct. De asemenea,guvemul face contracte cu firme pentru bunuri (e.g., arme pentruarmatii) :;;iservicii; de fapt, guvemul este cel mai mare eonsumatorde bunuri :;;iservicii din tara.

In Cap. 16 a fost discutata conceptia despre elita puterii ateoreticienilor conflictului. Din punctullor de vedere, guvemul estedoar un instrument al elitei economice; el apara interesele :;;iserve:;;tenevoile acestui grup. Totu:;;i,este improbabil ca societatea americanasa fie controlata de vreun grup mic. In Statele Unite, marile afacerisint facute de diverse companii care nu au nici 0 aprobare referitoarela 0 anumita politiea guvemamentala ee le-ar servi eel mai bine.Mai degraba, guvemul este, in general, sensibilIa diverse intereseeconomice, de:;;iinfluenta lor asupra politicii guvemamentale nueste egala; 0 mai mare putere economiea duce la 0 mai mare, de:;;inu necontrolata, putere politica.

341

MUNCA ~I PROFESIUNllEiN STATELE UNITE

Semnificatia muncii,Munca este activitatea centrala a multor indivizi. Ea nu Ie asigura

doar venitul necesar, ci, de asemenea, este importantii pentru con­ceptullor despre sine. De~i acest lucru a fost, traditional, adevaratpentru barbati, cre~terea substantiala a numarului femeilor in cadrulfortei de munca (vezi Cap. 12 ~i mai jos) a eliminat, in general,orice deosebire de gen, in aceasta privinta.

Ocupatiile pe care oamenii Ie au sint indicatori importanti aic1asei lor sociale: astfel, ocupatiilc Ie influenteaza ~ansele vietii ~iexperientele de viata (vezi Cap. 9). De asemenea, ocupatiile lorjoaca un rol in modul in care altii ii definesc $i interactioneaza cuei. Oamenii au conceptii diferite despre fermieri ~i fizicieni ~iinteractioneaza diferit cu ei.

Ocupatiile ofera celor mai multi oameni satisfactii importante.Gradul de satisfactie este, deseori, asociat cu caracteristicile ocupa­tiei. Ocupatiile care rec1ama 0 mai mare indeminare ~i cele carepermit 0 mai mare autonomie sint, deseori, considerate mai satisrn-,catoare. Oamenii care lucreaza in meserii obi~nuite, sub suprave­ghere severa, au mai putine satisfactii, profesionale, de~i relatiileinterpersonale cu colegii de munca Ie ofera 0 calc alternativa pentmsatisfactii profesionale. Marxi~tii sustin ca munca trebuie sa aibasens ~i semnificatie, sa fie 0 activitate creatoare ~i nu de rutina.Totu~i, in sondajul Gallup din 1985, 70% dintre subiectii anchetatiau dec1arat ca sint multumiti de ocupatiile lor ~i cam tot atitia auaratat ca ar continua sa lucreze chiar daca ar ci$tiga bani suficientica sa-~i asigure, financiar, viata. Astfel, munca este importantapentm cei mai multi americani.

Profesiunile

Unele ocupatii sint mai importante decit altele (vezi Cap. 9).Un exemplu este profesiunea, 0 ocupatie cu prestigiu social mare

342

I

ll,............, -.

care necesita 0 educatie formala ~icuno~tinte vaste. Doctorii, avo­catii ~ipsihologii sint exemple de ocupatii profesionale. In general,

o~enii cu profesiuni i~i controleaza situatia propriei munci; eisint;:{f1r,supravegheati de aproape. Ei trebuie sa fie mai interesatiin a asigura serviciul necesar decit in profitul personal sau interesulpersonal ingust.

Intrucit 0 profesiune are 0 pozitie sociala superioara, ocupatiiledeseori incerdi sa se trans forme in profesiuni. Ele i~i redefinesctitlurile (e.g., din instalator in inginer sanitar), formeaza asociatiiprofesionale care certifica un anumit nivel de indeminare (e.g., comi­tetele medicale), adopta un cod de etica pentru definirea compor­tamentului profesional adecvat ~icauta sa limiteze, prin regulamentelegale, practicarea profesiunii la membrii asociatiei profesionale.

Orientari in locul de munca

La inceputul secolului XX, aproape 0 treime din americani erauimplicati in agricultura, ceva mai putin de 0 treime in pozitii degulere albe sau servicii, iar putin peste 0 treime in ocupatii pentru

gulere albastre sau indu~triaI4tAce~ta situatie s-a schimbat drama­tic in nouazeci de ani. In prdent, aproximativ 3% din americanilucreaza in agricultura, un sfert sint 2"l\<gtilerealbastre sau indus­triale, iar aproape trei sferturi, gulere albe ~i servicii.

Au fost oferite doua explicatii pentru liimurirea acestei schimbaridramatice. Progresele tehnologice au sporit eficienta agriculturii ~ia industriei, necesitind substantial mai putini muncitori in acestedomenii. In plus, din ce in ce mai multe femei au intrat in forta demunca, completind ~iextinzind ocupatii in sectorul serviciilor, nuin eel al industriei sau agriculturii (vezi Cap. 12).

Aceste tendinte au implicatii sociale semnificative. Ele conso­lideaza educatia ~iviata de familie. Pentru gulerele albe este nevoiede mai muM educatie. Nivelurile superioare de educatie asiguradeprinderi tehnice necesare pentm aceste pozitii ~i servesc ca unmecanism de protectie pentru atitudinile ~i obiceiurile sociale pecare acestea Ie necesita (vezi Cap. 14). Familia a trebuit sa se adap­teze la schimbarile care au rezultat din situatia in care ambii panntilucrau (vezi Cap. 13).

343

Piata fortei de munca••

Distinctia gulere albe/ gulere albastre poate fi privim intr-un altfeI. Pietele bratelor de mundi pot fi definite dupa tipul ~ibeneficiileasigurate muncitorilor mai degraba decit dupa tipul de ocupatieimplicat.

Pietele primare ale fortei de munca

Piala primara a forlei de munca se refera la ocupatiile careasigura beneficii considerabile celor care Ie practica. In stratul desus al acestei categorii se afla oamenii din profesiuni ~i din man­agement de nivel superior. Sub ei se afla piata primara a foqei demunca "subordonam" in care sint mai putine recompense exterioare(e.g., salarii mai mici, mai putina asigurare de sanatate) ~i recom­pense interioare (e.g., ocupatii supravegheate ~i mai repetitive).Aceasta piata a foqei de munca consta din muncitori de birou cali­ficati ~ide management de nivel inferior sau pozitii pentru gulerelealbastre.

Pietele secundare ale fortei de munca, ,Piala secundara afortei de munca se refera la ocupatiile care

asigura beneficii minimale salariatilor. Venitullor ~isiguranta ocu­patiei sint scazute. Acestea of era posibilitati mici pentro avansare~ieste improbabil sa fie organizate in sindicate. Acest nivel includegulerele albastre eel mai putin calificate ~ipozitiile functionare~tide mvel inferior. In general, existii probabilitatea ca piata secundaraa bratelor de munca sa fie populaHi de femei ~imembri ai grupurilorminoritare.

Profesiunile libere

Statele Unite au fost, esentialmente, 0 tara a profesiunilor libere,inainte ca urbanizarea ~i industrializarea sa transforme peisajulprofesionaI. Astiizi, doar 7% dintre americani sint liber-profesioni~ti- ~i cei mai multi dintre ace~tia sint in agricultura (Biroul de Sta-

344

tistica a Bratelor de Munca din Statele Unite, 1988). Ceilalti tindsa fie salariati in mici firme comerciale ~i citiva in profesiuni.

,frofesiunile libere au fost, totdeauna, extrem de apreciate. Eleeliniilla tipul de supraveghere care multora nu Ie place. Ele asiguraun grad de libertate ~i flexibilitate uneori inexistente pentro cei inserviciul altora. Pe de alta parte, liber-profesioni~tilor deseori Ielipsesc beneficii suficiente - ~i sint foarte vulnerabili la crize eco­nomlce.

~omajul

Toate societatile sint confruntate cu un oarecare grad de ~omaj.Totu~i, progrelese tehnologice in societatea modema tind sa ma­reasca rata ~omajului, pe masura ce muncitorii sint inlocuiti cuma~ini care pot indeplini, mai bine, mai complet ~imai ieftin, multeoperatiuni. In societatile socialiste, guvemul i~i asuma obligatia dea crea locuri de munca, reducind substantial rata ~omajului. In

tarile capitaliste, ~omajul tinde sa se incadreze intre 5 ~i 10%. InStatele Unite, 0 rata a ~omajului de 5% este considerata "folosire

deplina", 0 recunoa~tere ca 'lSista un numar ireductibil de oamenicare vor ramine ~omeri. <; .l>'

In Statele Unite, ~omajul a variat.1l(;.eamai ridicata rata a ~o­majului, de la marea depresiune din anii treizeci, a avut loc in 1982,cuprinzind aproape 10% din foqa de munca. In 1988, aproximativ7 milioane de oameni (2% din foqa de munca) au fost ~omeri.$omajul nu afecteaza populatia in mod egaI. EI tinde sa fie mairidicat pe piata secundara a foqei de munca unde exista 0 mareconcentrare de femei, adolescenti ~imembri ai grupurilor minoritare.De fapt, rata recenm a !?omajului pentru americanii africani este depeste doua ori mai mare decit cea pentm albi.

Rata oficiala tinde sa subestimeze !?omajuI. Rata aceasta sebazeaza pe oarnenii care cauta de lucro in mod activ; multi oamenise descurajeaza, inceteaza sa mai caute ~i nu mai sint inscri!?i inevidente. De asemenea, multi ~omeri iau slujbe care cer mai putinacalificare ~i aduc mai putini bani decit ocupatiile lor anterioare.Astfel, de~i tehnic angajati, ei au, de fapt, ocupatii paqiale sauneconforme eu pregatirea lor.

345

UN SISTEM ECONOMIC MONDIAL

Economia oridirei societati modeme este legata de economiaaltora. Wallerstein (1974; 1979) a dezvoltat un model de sistem mon­dial, ca sa examineze legaturile economice ~ipolitice mtre societati.El sustine di exista un miez al societatilor extrem de industrializate~i 0 periferie mult mai mare a socieHitilor mai putin dezvoltate,care sint dependente de miezul industrial ~iexploatate de acesta.

Wallerstein crede ca relatia intre cele doua tipuri este neocolo­niala, 0 forma noua a vechiului colonialism european. Periferiaeste exploatata prin controlullumii industriale a preturilor pentrumarfurile periferiei, prin marile datorii contractate de periferie,din cauza insuficientei acumulari de capital, ~iprin puterea corpo­ratiilor multinationale care i~i au sediile in tarile dezvoltate.

Acest punct de vedere va fi examinat in Cap. 23.

Ordinea economidi a societatilor preindustriale afost schim­bata dramatic prin inventia plugului, prin folosirea puteriianimale ~i, mdeosebi, prin progresele tehnologice in domeniulenergiei, asigurate de revolutiaindustriala. Drept urmare,accesul economiei s-a schimbat de la producerea materiilorprime la prelucrarea lor in produse utilizabile ~i, mai tirziu,in producerea informatiilor ~i asigurarea serviciilor.

Societatea moderna se compune dintr-un sector primar careasigura resursele prime ~idintr-un sector secundar care trans­forma aceste resurse in produse finite. Sectorul terfiar oferaserviciile necesare economiei. Privite lucrurile intr-o alta per­spectiva, in sfera privata exista 0 economie duala: un sectorcentral al marilor organizatii, cuprofituri ridicate, care dominapiata, ~iun sector periferic alfirmelor mai mici, care sint mailocalizate ~i mai precare din punct de vedere economic. Pelfnga aceasta economie duala privata, exista un sector de statcontrolat de guvern; de obicei, el este mai pulin productiv decitsectoml privat.

Au fost analizate, in termeni ideali, doua tipuri majore desisteme economice. Capitalismul este oeconomie de piata, cuo interventie redusa din partea statului. El pune accentul pe

346

detinerea privata a proprietatii, pe sporirea profitului ~i peimportanta concurentei libere. Celalalt tip este economia cen­tralizata. in socialism, proprietatea ~i resursele sint detinutec'oil!:ctiv,iar economia este controlata de stat, care urmare~te,obiectivele colective mai degraM decft individuale. Comunis­mul, 0 dezvoltare in continuare a socialismului, urmare~te rea­lizarea egalitatii sociale ~i economice. Pin a in prezent, nici 0societate nu a ajuns la acest nivel. Majoritatea societatilorconstituie combinatii ale celor doua forme majore: socialismuldemocratic este un exemplu. in general, capitalismul este maiproductiv din punct de vedere economic decft socialismul, darsocialismul reu~e~te mai bine sa reduca inegalitatea veniturilorintre cetatenii sai.

Sistemul economic american este dominat de corporatii ~iconglomerate; el este 0 forma de capitalism corporatist. inultima vreme, s-au dezvoltat corporatiile multinationale; elejoaca un rol important m activitatea economica nationala ~iinternationala. Totu~i, micile firme smt importante in StateleUnite; ele asigura mai mult de jumatate din oportunitatile deangajare, de~i tind sa fie if}stabile din punct de vedere econo­mic. Guvernul de asemerfl~ joatiii un rol semnificativ in econo­

mie, m calitate de consumator ~iir:rnizor de bunuri, precum~i regulator al activitatii economice:

Munca este un aspect semnificativ al vietii majoritatii oa­menilor. Ea contribuie la identitatea lor ~i la interactiunile cu

altii. in general, cei mai multi oameni obtin satisfactii consi­derabile din ocupatiile lor, indeosebi cei cu ocupatii cu statutsuperior. Profesiunile reclama educatie vasta ~iun statut supe­rior. Exista incercari constante de a ridica, printr-o varietatede mecanisme, ocupa!iile laprofesiuni. Forta de munca ameri­cana s-a schimbat dramatic in cursu I acestui secol. La inceput,numarul muncitorilor din agricultura era aproximatix egal cucel al ocupatiilor industriale ~i ale gulerelor albastre, precum$i cu al ocupatiilor gulerelor albe ~i ale serviciilor. Mai recent,ocupatiile gulerelor albe ~i ale serviciilor au ajuns, considera­bil, mai numeroase decft celelalte tipuri. Aceasta schimbare a

fost, in mare masura, provocata de progresele tehnologice ~ide intrarea unui numar din ce in ce mai mare de femei pe

347

piatafortei de mundi. Ocupatiile de pe piata primara aforteide munca asigura, in mod considerabil, beneficii mai multesalariatilor decft ocupatiile de pe piata secundara afortei demundi, ocupatii mai probabi! sa fie ocupate de femei fjiminoritati. Defji la inceputul istoriei State lor Unite cei maimulti oameni erau liber-profesioni§'ti, acum majoritatea lucrea­za pentru altii. Liber-profesionifjtii se bucura de lipsa suprave­gherii, dar deseori ei nu realizeaza beneficii adecvate fji sintmai vulnerabili la crizele economice. in tarile capitaliste, fjO­majul se incadreaza intre 5 §'i10%; in tarile socialiste, el este,considerabil mai mic, datorita angajamentului guvernului dea crea ocupatii pentru a mentine 0 utilizare totala a fortei demunca.

Wallerstein sustine ca economiile diferitelor societati sintlegate intre ele intr-un sistem mondial fji ca tarile industrialedezvoltate domina fji exploateaza 0 periferie a tarilor in cursde dezvoltare.

348

18MEDICINA

A

/ntr-un timp scurt, domeniul medicinii a ajuns 0 institutiesociala complexa fji vitala. in acest capitol vom explora in;ti­tutia medicala, indeosebi modelele de sanatate fji boala, deose­birile in reactia la boala fji medicina ca profesiune. Sanatatea .;'Ii

medicina vor fi examinate din perspectivafunctionalista, din ceaa teoriei conflictului fji din perspectiva interactionista. 0 discutiedespre legatura intre sanatate, mediul ambiant $i stilul de viatava completa capitolul.

MODELE SOCIj\LE DE SANATATE#',: .~

$1 BOAL,p....

Sanatatea $i conceptele sale inrudite

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) define~te sanatateaca ,,0 situatie de bunastare fizica, mentala ~i sociala, nu, pur ~isimplu, absenta bolii sau a infirmitatii". Indispozitia este 0 parerepersonala, un sentiment ca nu te simti bine. Boala indica 0 starepatologica diagnosticata medical ce poate fi cauza indispozitiei.Termenul repulsie se refera la un statut social care afecteaza modulin care oamenii sint tratati fiindca sint considerati ca au 0 boala,

Sanatatea $i istoria omenirii

Sanatatea ~i conceptele sale inrudite au fost factori importantiin istoria omenirii. Unii antropologi cred ca jumatate din membrii

349

___________________________________ ""JiL,lmIfIl1miJIHiWii

societiitilor de vinatori ~iculegatori nu depa~ea virsta adolescentei~idoar foarte putini traiau mai mult de patruzeci de ani. De~i pro­gresele in agricultura asigurau 0 sursa de hrana mai abundentii,dezvoltarea urbanismului care a insotit evolutia societatii inaintearevolutiei industriale cu poluarea mediului inconjurator, cu sistemulsanitar precar ~i cu boli infectioase larg raspindite - aparent nu aulungit viata oamenilor in mod semnificativ. Speranta de viata inepoca medievala nu se deosebea mult de cea din perioada societatilorde vinatori ~i culegatori.

Inceputul revolutiei industriale a adus mai multa poluare ~imaimulte accidente industriale; probleme sanitare rezultate din cana­lizarea neadecvata ~i din marile concentrari de oameni in mediileurbane. Situatia a inceput sa se imbunatateasca doar in prima partea secolului al XIX-lea. De~i deseori atribuita progreselor in medi­cina, imbunatatirea sanlltatii a inceput, de fapt, inaintea oricarordescoperiri ~tiintifice: nivelurile de trai imbunatatite dusesera la 0mai buna nutritie ~icazare (McKeown, 1979). A doua parte a seco­lului al XIX-lea a fostmarcata de progrese medicale semnificative,iar recunoa~terea legaturii clare intre sanatate ~i mediul fizic in­conjurator a dus la imbunatatirea sistemului sanitar.

Astazi, sanatatea mondiala variaza dupa tipul de societate. Oa­menii dinsocietatile Lumii a Treia (tarile in curs de dezvoltare) auo speranta de viata de aproximativ ~aizeci de ani, cam zece ani maiputin d~eit media oamenilor din societatile industriale (Mahler,1980). In Africa, speranta de viata este de aproximaziv cincizecide ani. Saracia, sistemul sanitar precar, proasta nutritie, bolile infec­tioase larg raspindite ~irata ridicata a mortalitatii infantile, cauzatede aceste conditii, explicii aceste cifre.

Epidemio/ogia

Sociologii sint interesati de modelele de sanatate ale populatiilor~i de structurile sociale imaginate pentru mentinerea sanatatii.Epidemiologia studiaza originea, repartitia ~itransmiterea bolilorin cadrul unei populatii. La inceput, epidemiologia s-a concentrat inprincipal asupra originii ~i repartitiei bolilor. Astazi, ea are 0 pre­ocuparemailarga.maisociala; ea urmare~te legatura intre modelelede sanatate, pe de 0 parte, ~imediul social ~ifizic, pe de alta parte.

350

Modele diferentiale de sanatate in•Statele Unite

Modele dupa virsta

Durata vietii americanilor a crescut in mod constant, iar ratadeceselor s-a redus practic la toate grupele de virsta. Singura excep­tie importanta 0 constituie tinerii adulti, la care probabilitatea de amoo in accidente este mai mare, deseori in accidente de ma~ini. Deasemenea, Statele Unite au 0 rata a mortalitatii infantile mai ridicatadecit ar fi de a~teptat intr-o societate cu resursele lor. Aceasta rataeste legata de clasa sociala.

Modele dupa gen

Femeile par sa fie mai sanatoase decit barbatii. A~a cum s-aaratat mai inainte, sint conceputi mai multi masculi decit femele,mai multi mor inainte de na~tere, in timpul copilariei ~ipe parcursulvietii (vezi Cap. 12). Deosebirile de gen in privinta ratei mortalitiitii,

inainte ~i dupa na~tere, este4Prob<\bil, un rezultat mai degraba alfactorilor biologici, decit al celor so~iali. Totu~i, diferenta continuaintre genuri sugereaza influenta factollrlBrsociali.

Stresul care rezulta din accentuarea comportamentului agresiv~icompetitiv al rolului masculin, impreuna cu 0 mai mare implicarea barbatilorin ocupapi mai riscante (e.g., serviciul militar, mineritul~i constructiile) contribuie, rnra indoiala, la 0 rata mai ridicata amortalitatii prin accidente, violenta ~i sinucideri printre baieti ~ibarbati. Fumatul ~i consumul de alcool sint mai raspindite printrebarbati decit printre femei ~i ambele contribuie la 0 deteriorare asanatatii. Paradoxal, pe masura ce femeile ajung la 0 egalitate dince in ce mai mare cu barbatii, rata fumatului ~i cea a consumuluide alcool au crescut ~ieste probabil ca deosebirile dintre genuri inprivinta sanaHitii sa se reduca.

In prezent, speranta de viata medie a americanilor nascuti lamijlocul anilor '80 este de 71,2 ani pentru barbati ~i de 78,2 anipentru femei.

351

lUl i mWI';;li

Modele dupa clasa socialaAmericanii din clasa de mijloc ~iclasa de sus prezinta 0 sanatate

mai buna decit cei sub ei in structura de clasa (Centrul National alState lor Unite pentru Statistica Sanatatii Pub lice, 1987). Rata relativridicata a mortalitatii infantile, la care s-a :lacut referinta mai sus,este aproape in intregime un rezultat al saraciei. Mai mult, la fiecarenivel de virsta, starea sanatatii celor saraci este mai proasta decit acelor care stau mai bine din punct de vedere economic (Doyal Ben­nett, 1981). De pilda, numarul zilelor de concediu medical solicitatde cei care ci~tiga 10000 de dolari sau mai putin este mai mare dedoua ori ~ijumatate decit al celor care ci~tiga 35000 de dolari saumai mult (Centrul National al State lor Unite pentru Statistica Sana­tatii Pub lice, 1987). Americanii africani au 0 speranta de viata de67,2 ani pentru barbati ~i de 75,2 pentru femei, considerabil maiputin decit pentru albi, iar starea lor de sanatate este, de asemenea,mai proasta.

In mare masura, aceste deosebiri de clasa sociala, in privintasanatatii ~ia sperantei de viati'i,reflecta conditiile de viata substantialinferioare ale saracilor, care tind sa traiasca in conditii de cazare

mai putin salubre ~iin i~ghesuiaIa, ~iau venituri insuficiente pentrua tine 0 dieta adecvata. In consecinta, ei au 0 rata a tuberculozei ~ia bolilor infectioase mai mare decit bogatii. De asemenea, ei sintmai expu~i la violenta ~ila stresurile ce survin in interiorul ora~elormari ~iau 0 rata mai ridicata a mortalitatii prin omucidere, indeosebiprintre barbatii americani africani tineri. Evident, americanii dinc1asamijlocie ~ide sus de asemenea se imbolnavesc ~imor. Totu~i,bolile lor rezulta, in mare masura, din stilullor de viata imbel~ugat.Dieta lor relativ bogata ~i lipsa de activitate fizica due la moartealor printr-o varietate de boli de inima.

Deosebirile culturale in explicareastar;; de boala

Oamenii reactioneaza diferit la boli. Unele dintre aceste diferentese datoreaza fondului cultural ~i subcultural. Durerea pe care 0persoana 0 simte ar putea fi atribuita unei boli, dupa parerea cuiva

352

dintr-o cultura occidentala, ~iunui vrajitor, dupa parerea cuiva dinIndiile de Vest. Oamenii de ~tiinta cre~tini devotati cred ca boala

estl;(data de Dumnezeu ~i ca numai Dumnezeu - nu medicina ~inici'd,9ctorii - 0 poate vindeca. Cultura ~i ideologia oamenilor iiorienteaza spre diferite tipuri de explicatii pentru evenimente, inclu­siv cele legate de sanatate.

Zborowski (1969) a constatat ca grupurile etnice americane sedeosebesc in privinta reactiilor la durere. Americanii italieni vaddurerea in raport cu soarta, if destino, ~i sint preocupati de mani­festarea ei curenta; ei vor ca durerea sa treaca cit mai curind probabil~i sint mai putin preocupati de modul in care aceasta se realizeaza.Americanii evrei, pe de aIta parte, sint mai otientati spre viitor. Eivor sa ~tie care sint implicatiile pe termen lung atit ale durerii, cit ~iale modului de aplicare al tratamentului prescris. Protestantii anglo­saxoni albi se pIing mai putin de durere decit celelalte doua grupurietnice ~iprivesc mai putin emotionalla ceea ce Ii se intimpla.

Americanii chinezi, care sint legati de cultura chineza, viid boalaal:tfeldecit alti americani; ei folosesc remedii cultural-traditionale,in locul medicinei "modeme" sau complementare acesteia. Ei pun

accentul pe importanta unui ejiilibru al fortelor naturale care poatefi dobindit prin folosirea unonninctruri speciale ~i a unor plante.Durerea este controlata prin acupuncftlJ;a ~ ace introduse in partifoarte precise ale corpului. Americanii ba~tina~i urmeaza practiciletraditionale bazate pe conceptia lor despre legatura sacra intre fiin­tele umane ~inatura. Ei tind sa foloseasca plante speciale ~ileacuri,ritualuri spirituale ~idiverse forme de actiuni fizice pentru a-~i im­bunatati ~imentine sanatatea.

MEDICINA CA PROFESIE

Medicii se bucura de un statut social superior in societatea ame­ricana. Acest fapt se datoreaza nu numai progreselor ~tintifice indomeniul medicinei, ci ~i incercarilor organizate ale medicilor dea-~i promova propriile interese. Ei au reaIizat aceasta transformindmedicina intr-o profesiune (vezi Cap. 17).

353

Profesionalizarea

In trecut, medicii nu aveau nevoie de calificari formale pentru apractica medicina. Oricine putea sa recurga la 0 practica medicala

~i sa-~i faca rec1ama pentru serviciile sale. Astfel, existau muljipracticieni necalificaji, precum ~i medici instruiji ~i devotaji. Inanu11846, un grup de medici a format Asociajia Medicala Ameri­cana (AMA). Ei au intervenit pe linga guvemele statelor ca saobjina autorizare ~i atestare pentru cei care ofera sfaturi medicale

~itratament. Facultiijile de medicina erau inchise daca nu atingeau.standardele satisrncatoare. Aceasta a redus numarul medicilor ~iadat celor care au ramas un mai mare control economic asupra uneipieje care se extindea. Pe la inceputul secolului al XX-lea, AMAcontrola procesul de atestare ~i s-a constituit ca forja dominanta inmedicina americana.

Constituirea medicinei ca profesiune ce rec1ama instruire rigu­roasa ~icuno~tinje specializate a consolidatpozijia sociala a medici­lor ~i le-a sporit veniturile. De asemenea, aceasta le-a dat 0 putereconsiderabila in domeniul medical. Ei nu erau supraveghea!i, niciraspunzatori pentru acjiunile lor in faja nimanui, doar fajii de colegiilor. Orice plingere impotriva incompeten!ei trebuia sa fie validata

de al!i medici, rncind improbabila susjinerea unei astfel de acuzajiipe baza unei reexaminiiri. Deseori, medicina a servit ca model pentrualte ocupajii care doreau sa-~i ci~tige independenja ~iprestigiu caprofesiune.

Totu~i, in anii din urma, birocratizarea societajii americane aatins chiar ~iprofesiunea medicala (Starr, 1982). Costul din ce ince mai mare al pregatirii medicale, al cercetarii ~ial echipamentuluirec1ama ajutorul guvemului ~i al industriei, ale diror metode ~ipractici influenjeaza activitiijile medicilor ~iale altor speciali~ti indomeniul medicinei. In plus, costurile din ce in ce mai ridicate alesistemelor de ingrijire medicala au permis guvemului, sindicatelor

n;tuncitore~ti, corporajiilor ~igrupurilor de consumatori sa patrundain arena medicala. Fiecare cauta sa gaseasca modalitaji de a limitacre~ter9 costurilor, ~imulte dintre acjiunile lor reduc lipsa de supra­veghere de care medicii s-au bucurat in trecut (Light, 1991).

354

Socializarea medicala

Pregatirea medicala este indelungata, riguroasa ~icostisitoare.

In"cQ1l;~ecinjii,cei care merg la facultatea de medicina sint, in princi­pal, Barbaji albi din familiile bogate. Ace~tianu numai ca au resurselenecesare sa pliiteasca pentru facultatea de medicina, ci sint ~isocia­lizaji ca sa-~i amine placerea imediata in interesul unor obiectivepe termen mai lung (vezi Cap. 9), De asemenea, emai probabil caei sa aibii medici in familie, care Ie servesc atit ca modele ale rolului,cit ~i ca surse importante de relajii profesionale. Recent, din ce ince mai multe femei ~i grupuri l)1inoritare au intrat la facultajile demedicina.

Becker ~i colegii sai (1961) au constatat ca cei care urmeazafacultatea de medicina i~i incep pregatirea cu pareri idealiste despreaceasta profesiune ~idespre capacitatea lor de a-i servi pe aljii. Eisint entuzia~ti in a invaja tot ceea ce le-ar putea fi necesar sa ~tie camedici. Totu~i, ei considera facultatea de medicina 0 experien!acople~itoare. Intrucit trebuie sa inveje mai mult decit cred ca estepo sibil, i~i reduc treptat obiectivele educajionale ~i ajung sa fiemuljumiji doar ca i~i iau exa11l~nele.Studenjii la medicina dezvoltao oarecare distanja emojion~ de oorpul omenesc ~ide boaHi, ceeace Ie permite sa se ocupe de aspectele,qificile ale ambelor. Ei devindin ce in ce mai con~tien!i de lacunele' din cuno~tinjele lor ~i degradul de incertitudine care exista in medicina. Ei ajung sa injeleaganevoia de a se ocupa de aceste incertitudini ~i de ignoran!a lor inanumite zone, folosind presupuneri bazate pe pregatirea lor; deasemenea, ei invajii sa spere ~i sa tolereze erori. Viitorii medici in­vajii normele profesionale privitoare la relajiile cu pacienjii: legatu­rile emojionale, sexuale ~i financiare sint considerate nepotrivite.Pe scurt, ei dezvolta, treptat, 0 injelegere mai realista atit a posibi­litajilor, cit ~ia limitarilor medicinei modeme.

Socializarea medicala continua 9i dupa terminarea facultajii demedicina. Intrucit cei mai mulji medici tind sa ajunga speciali~ti,ei deseori i~i continua instruirea. Ei trebuie sa fie la curent cu prac­tica ~i tehnologia medicaIa care se schimbii rapid; unii fac aceastaprin programe de instruire continua, oferite de spitale ~i comitetemedicale.

355

Un proces de socializare similara are loc pentm alti profesioni~tiimportanti in domeniul medicinei. $colile pentru surori medicale aumulte dintre caracteristicile facultatilor de medicina. Recent, s-audezvoltat doua noi pozitii in domeniul medical: asistentul medi­cului ~isora practicanta. Intensitatea instmirii pentm aceste pozitiise afla undeva intre cea a medicului ~ia sorei medicale. Ace~ti pro­fesioni~ti stabilesc diagnosticul medical ~itratamentul sub supra­vegherea unui medic licentiat. Aceste roluri au apamt din cauza re­ducerii de medici cu diploma ~ia costurilor din ce in ce mai ridicateale asistentei medicale. Oamenii care au aceste ocupatii asigura 0asistenta medicalii importanta, la un cost redus. Totu~i, atit acestestatute noi, cit ~i rolul mai traditional de ingrijire a bolnavilor aumai putina putere ~iprestigiu atit in medicina, cit ~i in societate.

Medicalizarea societatii,Dezvoltarea profesiunii medicale a sporit, in mod corespunzator,

impactul ei asupra societatii, ducind la ceea ce unii au numitmedi­calizarea societatii, extindcrea medicinei ~i a modelului medicalla zo~e nemedicale ale vietii sociale (e.g., Freidson, 1970; Zoila,1972). Mai multi factori atesta validitatea acestui punct de vedere.

Dezvoltarea medicinei

Cre~terea fenomenala a numamlui medicilor practicanti ~i alspitalelor, impreuna cu dezvoltarea masiva a industriei farmaceutice~i a celei de asistenta sanitara, a dat medicinei un rol din ce in cemai mare in economic. Cheltuielile pentm sanatate constituie carn10% din produsul national bmt (PNB) al Statelor Unite, iar aproxi­mativ 7% din foqa de munca este asociata cu domeniul medicinei.

Extinderea la activitati "naturale",Multe activitiiti care cindva erau considerate naturale sint privite

acum prin prisma medicinei. Na~terea unui copil este 0 astfel deactivitate. Inaintea acestui secol, cei mai multi copii se na~teauacasa, tara implicarea personalului medical calificat (Aries, 1962).Acesta era cazul ~i cu moartea (Aries, 1974). Astazi, na~terea ~i

356

moartea constituie prima ~iultima experienta medicala. in general,acestea au loc intr-un spital, reclamind implicarea ~i certificareaunui medic. Alte probleme umane tipice, cum sint insomnia, obezi­

tatea,~i,anorexia, au devenit probleme medicale. Aceasta nu pentmca atentia medicala este neadecvata in aceste cazuri; totu~i, ar trebuiaratat ca aceste probleme erau tratate in alte moduri inainte de a ~iIe apropria practicantii medicali.

Medicalizarea deviante ..i,Poate nicaieri nu este vazuta mai clar influenta din ce in ce mai

mare a medicinei decit in zona deviantei (vezi Cap. 8). Actele dedevianta sint, din ce in ce mai mult, explicate ca fiind, mai degraba,tulburari fizice sau mentale decit pacate, imoralitate sau criminali­tate, cum erau considerate in trecut.

"Bolnav" a inlocuit "rau", ca 0 descriere a deviantului. Acestlucru este clar vazut in cazul toxicomanilor, care sint consideratidependenti ~i,de aceea, iresponsabili pentru "conditia" lor. Psihiatrii(medicii specializap in tulburiirile mentale) participa in mod obi~nuitla multe procese; ei deseori confirma boala ~igradul de rcsponsabi­Iitate al celor acuzati de acte criminale.

, I;f~' ~

Larga acceptare a modek.!.lui medical

Problemele vietii cotidiene sint considerate influentabile de trata­mentul medical. Aspirina este prescrisa pentm durerea de cap, untip de pilula pentm depresiune ~i un alt tip pentru excitabilitate.Exista 0 baza medicala pentm toate felurile de sentimente ~icom­portamente, ~i,in consecinta, un tratarrient medical pentm ele dndeste necesar. Modelul medical este, deseori, aplicat chiar atitudinilor~icomportamentelor sociale. in mod obi~nuit, psihiatrilor Ii se ceresa explice toate felurile de comportament: agresivitatea, timiditatea,lenea ~i ambitia.

Contestari ale medicalizarii societatii,Intruziunea medicinei ~ia modelului medical de explicatie nu a

scapat contestiirii. Numaml grupurilor drepturilor consumatomlui,indeosebi ale celor care se concenteaza asupra domeniului medi-

357

cal, a crescut in ultimii ani. De pilda, mai multe grupuri s-au orga­nizat ca sa conteste rolul putemic al medicilor in a decide folosireasau nefolosirea tehnologiei de mentinere a vietii (problemadreptuluide a muri demn). De asemenea, comitetele de analiza care certificacorespondenta tehnica ~ietica adecvata a cercetarii medicale finan­tate de guvemul federal, care este, in cea mai mare parte, 0 astfelde cercetare, acum includ indivizi dinafara profesiunilor medicale~i~tiintifice.

Totu~i,cele mai virulente atacuri au venit din Insu~i cadrul profe­siunii medicale. Szasz (1970), un psihiatru, ~i altii (e.g., Torrey,1974) sustin ca medicina, in general, ~ipsihiatria, in particular, seextind in zone nepotrivite vietii sociale, in care pot face putin, daraduc confuzie.

P.ERSPECTIVELE TEORETICEDESPRE SANATATE $1 MEDICINA

operspectiva functionalista

Teoria functionalista despre sanatate ~i medicina examineazafunctiile pe care medicina Ie indeplinqte in societate ~ielementeleimportante ale sanatatii ~ibolii.

Functiile medicinei,Functionali~tii vad cre~terea importantei institutiei medicinei in

raport cu trei functii: mentinerea sanatatii, cercetarea ~iasigurareaunui tratament innoitor ~i controlul social.

Men{inerea sanata{ii popula{iei, functia centrala a medicinei,este evident esentiala pentru orice societate. In lumea modema,multi indivizi nu pot face rost de tot ce au nevoie pentru a fi sanato~i,deoarece Ie lipsesc cuno~tintele tehnice sau resursele adecvate, sauambele. Profesiunea medicala presupune indatorirea de a tine oa­menii s3.nato~i.Aceasta profesiune nu incearca doar sa redea sana­tate celor bolnavi, prin tratament adecvat, ci ~isa incurajeze acele

358

activitati care, in primul rind vor preveni boala: nutritie buna, prac­tici pentru sanatate buna, controale regulate ~i masuri necesarepentru sanatatea publica.

"

\;q,.~rcetareamedicala ~tiin{ifica ~i tratamentul fnnoitor sint reali-zatt::"deprofesiunea medicala. Cercetarea indispozitiei ~ia bolii ~imodalitatile de a Ie trata pot fi realizate doar de cei cu cuno~tintemedicale. Cercetarea medicala ~i farmaceutica este, indeosebi, m­cuta in universitati, in spitalele afiliate universitatilor ~iin labora­toarele guvemamentale ~i ale corporatiilor. Progresele recente inbiotehnologie ~iIn ingineria genetica au dus la 0 cre~tere a numaruluicompaniilor specializate care efectueaza cercetari in aceste domenii.

Functia de control social al societatii (vezi Cap. 8) deseori recla­ma participarea medicilor practicanti, carora Ii se cere, in modfrecvent, sa certifice sanatatea oamenilor ~i, astfel, disponibilitatealor pentru anumite indatoriri ce se incadreaza de la munca In fabricapina la serviciul militar. De asemenea, medicii certifica sanatateacelor inscri~i in programele de asigurare a sanatatii ~i duc laindeplinire dispozitiile politicii sanata!ii pub lice (e.g., asigurareavaccinarilor).

Rolurile cheie

Functionali~tii prezinta doua roltrN.cheie care au de-a face cusanatatea ~iboala: rolul bolnavului ~i rolul medicului.

Rolul bolnavului implica sperante care permit variatii de lacomportamentul tipic, din cauza bolii. Interpretarea rolului debolnav permite indivizilor sa evite responsabilitatile obi~nuite ~isali se acorde anumite privilegii (Parsons, 1951). Ei pot absenta de laocupatiile lor sau de la ~coala, de pilda. In general, oamenii nu sinttra~i la raspundere pentru ca sint bolnavi, de~i se spera ca ei vor sase insanato~easca ~i ca incearca sa caute asistenta adecvata, deobicei de la doctori, pentru a-~i recapata sanatatea.

Criticii abordarii functionaliste a medicinei (e.g., Arlnke ~icolab.,1979) au afirmat ca discutia functionalista este potrivita mai degra­ba pentru experienta comuna ~imai frecventa a bolii temporare. Deasemenea, ea tinde sa se concentreze mai degraba asupra trata­mentului decit a prevenirii ~iexagereaza nevoia ingrijirii medicaleprofesionale in contrast cu alte forme de a trata boala (e.g., ignorarea

359

ei ~icontinuarea vietii in mod normal). In final, anumite boli (e.g.,SIDA) poarta un stigmat social fie ca oamenii cauta ingrijirea me­dicala adecvata, fie ca nu.

Rolul medicului este, de asemenea, central pentm pozitia func­tionalista. Rolul de bolnav al pacientului implica existenta unui rolreciproc (vezi Cap. 4), ace1aal medicului, primul care asigura ingri­jirea medicaUi necesara. Pentru funetionali~ti, medicii au un oare­care grad de autoritate asupra pacientilor, datorita normelor cultu­rale care pretind ca bolnavii sa caute practicantul medical instmit~isa coopereze cu el. Acest punct de vedere este mai potrivit pentrumedieii orientati spre tratament ~i mai putin potrivit pentru ceiimplicati in promovarea unei sanatati bune (e.g., in serviciul sanitarsau medicina holistica), un de 0 relatie mai egala este consideratafolositoare.

$i medicii sint constrin~i prin norme. Ei trebuie sa-~i tratezepacientii cu respect ~i sa apere confidentialitatea informatiilor pecare Ie primesc in cursul tratamentului, de~i nu toti 0 apara. De~iprima norma nu poate fi garantata, a doua este prevazuta in lege,cu rare exceptii (e.g., recent, rnedicii - impreuna ell surorile ~ipro­fesorii - au ajuns sa fie obligati sa raporteze politiei eazurile suspectede maltratare a eopiilor).

operspectiva a conflictului

Teoreticienii conflictului au 0 parere mai putin pozitiva despreprofesiunea medicala. Ei se concentreaza asupra inechitatilor dinsistem ~i asupra partii mai putin altruiste a practicii medicale.

Acces inegalla ingrijirea medicala

Ingrijirea medicala este scumpa. De~i multi oameni au 0 oarecareforma de asigurare a sanatatii, prin ocupatie, ei deseori nu au 0acoperire completa a riscurilor. De asemenea, discutia despre sec­toml periferic de pe piata privata a fortei de munca (vezi Cap. 17)a aratat ca multe persoane din acest sector - indeosebi femei ~i mi­noritari - au acoperire redusa a asigurarii sanatatii.

360

Teoreticienii conflictului sustin ca saracii nu au acces egallaingrijire medicala adecvata. Speranta de sanatate ~i viata variazadURarasa ~ic1asa sociala. Saracii ~iamericanii africani au sperantade vlafa mai redusa decit alti americani ~i sint, conform rapoartelor,mai putin sanato~i. A avut loc 0 continua dezbatere politic a asupracrearii unui program national de ingrijire a sanatatii, ca in MareaBritanie ~iin Canada, care sa asigure accesul universalla ingrijireaadecvata a sanatatii, indiferent de puterea de plata. Totu~i, opozitiaputemica a Asociatiei Medicale Americane a zadamicit, pina inprezent, toate eforturile legislative de acest gen. Cu toate acestea,au fost infiintate doua programe guvemamentale pentm a acoperio parte din costurile ingrijirii medicale a saracilor (Medicare) ~i avirstnicilor (Medicaid).

Unii teoreticieni ai conflictului au un punct de vedere mai radi­cal. Ei afirma ea chiar un program national de ingrijire a sanatatiiar fi mai putin util decit 0 redistribuire eompleta a resurselor eeo­nomiee in societate, pentru a elimina saracia ~i a permite tuturorcetatenilor, nu statului, sa-~i defineasca propriile nevoi ~isa se ingri­jeasca de ele.

Motivul profitului" medicina

In ciuda asertiunilor idealiste ale p"r&fesiuniimedicale, teore­ticienii conflictului sustin ca medicina este doar 0 alta intreprinderecomerciala mare. Impreuna, industriile medicala ~i farmaceuticaproduc sute de miliarde de dolari in fiecare an. Teoreticicnii conflic­tului sustin ca obiectivul principal al medicinei este mai degrabalirmarirea profitului decit tratarea bolii. Acesta ii face pe medici saprescrie mai multe medicamente, sa ceara mai multe analize ~i safaea mai multa ehimrgie decit este necesar din punct de vederemedical.

Cre~terea rolului societatilor de asigurare a dus la cre~tereacererilor de reducere a costurilor ingrijirii medicale ~i, 0 data cuaceasta, a profiturilor inc1use. Darile de seama asupra deciziilormedicale ~i chimrgieale, prezentate de comitetele de analiza pro­fesionale (CAP), ~i stabilirea ratelor prin "grupul inmdit din punctde vedere al diagnosticului" [diagnostically related group (DRG)]sint pa~i in aceasta directie.

361

,J!

operspectiva interactionista

Interactioni~tii privesc sanatatea diferit, concentrindu-se asupraperceperii ~idefinitiei sanatatii ~ibolii.

Perceptiile sanatatii, ,Interactioni~tii precizeaza ca perceperea sanatatii ~ia bolii este,

deseori, subiectiva. Oamenii au "simptome" de boala: tu~esc, Iecurge nasul, au dureri; totu~i, ei nu decid totdeauna di au nevoie deingrijire medicaUi. Traducerea senzatiilor de disconfort sau durerein perceperea bolii este un proces social care este asociat cu concep­tiile culturale sau subculturale despre boala (Zola, 1966). Hispaniciidin sud-vest, de pilda, trateaza diarea ca un eveniment zilnic; de~ifrecventa durerilor de burta este aproximativ egala la ambele gru­puri, americanii de origine sud-europeana prezinta 0 mai mare pro­babilitate de a cere ajutor medical pentru aceasta problema dedtcei de origine est-europeana.

Definitiile socia Ie ale bolii,Diferite culturi au definitii diferite ale bolii. Doar recent, tulbu­

riirile psihosomatice au fost considerate boli psihice reale, cauzatesau agravate de starea de spirit a unei persoane. De pilda, uneleforme de astm prezinta aceasta calitate, la fel ca une1e boli asociatecu stresul.

Eticheta pe care societatea 0 pune pe un ansamblu de simptomeare un efect putemic asupra oamenilor. Multi oameni sint ingrozitide cancer. De~i multe forme de cancer sint vindecabile, indeosebidaca sint diagnostic ate devreme, eticheta provoaca teroare in inimace10r mai multi oameni ~iun sentiment de resemnare fatalista infata inevitabilitatii moqii. Aeticheta pe cineva ca are SIDA in­seamna identificarea cuiva ca deviant: homosexual sau dependentde droguri. Totu~i, persoana cu cancer nu este facuta responsabilapentru boala; persoana cu SIDA este. Reactiile noastre fata de ceidoi oameni vor fi, probabil, foarte diferite, independent de problemacaracterului contagios al bolii.

Uneori, factorii sociali ~ipoliticijoaca un rolin definirea uneiconditii ca boala. Cu ani in urma, in Uniunea Sovietica, disidentii

362

politici erau etichetati drept psihopati (persoane cu tulburaripsihologice) ~i erau intemati in spitale pentru boli mintale. Doarpr~siunea politica sustinuta de Asociatia Psihiatrica Intemationalaa foft.:l::\oschimbare a acelei politici.

Situatiile sociale de asemenea joaca un rolin definirea bolii. Emai probabil ca studentii de la colegii sa ignore simptomele uneisanatati nesatisrncatoare care apar exact inainte de vacanta dedtcele care apar inaintea unui examen important. De asemenea, estemai putin probabil ca cei in serviciul militar sa se pllnga de unsimptom dnd sint pe punctul de a pleca in concediu dedt atuncidnd sint cufundati in indatoririle lor obi~nuite.

Pe scurt, interactioni~tii subliniaza definitiile subiective ~iinter­pretarea sociala a sanatatii ~i a bolii. Totu~i, sint ocazii in careexista 0 dovada clara, rnra echivoc a unei sanatati nesatisrncatoare,fie ca persoana i~i da seama subiectiv sau nu. Nutritia proasta inmod constant va duce, la un moment dat, la sanatate nesatisrncatoa­re, fie ca persoana i~i da seama, fie ca nu. Durerea continua este,deseori, un semnal al unei probleme ascunse, chiar daca persoanaprefera sa 0 ignore.

SANATATEA, M.EDIULiNCONJURATOR $1 STILUL DE VIATA

PERSONAL

Cuno~tintele medicale ~i tehnologia medicala s-au dezvoltatgrozav de mult in timpul acestui secol. Cu toate acestea, nu s-aprodus nici 0 schimbare sernnificativa a ratei generale a mortalitatiiin State1eUnite ~iin majoritatea societatilor industriale, drept conse­cinta. Ce1emai dramatice imbunatatiri in domeniul asistentei socialeau avut loc inaintea acestor progrese, in mare masura datorita imbu­natatirilor in practicile nutritive ~iin politicile de asistenta sociala.

Progresele medicale au fost mai eficiente ill tratarea suferintelorfizice dedt in prevenirea lor. In societatile modeme, probabilitateaca moartea sa rezulte din raspindirea unei boli infectioase este maimica dedt in trecut - exceptie face SIDA. Este mai probabil ca

oamenii sa moara de boli cronice, la virsta mijlocie sau la batrinete,care au 0 legatura clara cu factorii ambianti ~i cu stilul de viata:boala de inima, atacul de cord ~i cancerul. Aceste tulburari sintcreate sau agravate de conditiile de viata insalubre, de ocupatii ris­cante, de stres, poluare, hrana insuficienta ~ilipsa de exercitiu fizic.Caneerulla plamini ~iaccidentele de automobile sint cauze majoreale mortii, de obicei precedata de 0 ingrijire medicala indelungaUi~icostisitoare. Prevenirea mortii din cauza fumatului ~ia ~ofatuluieste supusa mai putin interventiei medicale dedt celei sociale.

Pe scurt,mediul ambiant ~istilul de viata contribuie intr-o maremasura la sanatate ~ila bunastare. Ace~ti factori reflecta problemelemai mult dedt tratamentul medical singur. Din ce in ee mai mult,membrii profesiunii medicale pun aecentul pe ace~ti factori socialiimpreuna eu imbunatatirile ~tiintifice ~i tehnologice in domeniulmedicinei, ea fiind calea de a realiza obiectivul unei asistente socialeimbunatatite (e.g., Dubos, 1969; McKeown, 1979).

in Statele Unite, mode/e/e de sanatate variaza dupa virsta,gen # clasa sociala. Statele Unite au 0 rata a mortalitaPi in­fantile mai ridicata decit arfi de a§teptat intr-o tara cu bogafia§i resursele Statelor Unite. Aceasta situatie se explica, inparte,prin rata ridicata a boli/or printre saraci, care este, deseori,implicata §i in rata ridicata a mortalitafii infantile. Femeilepar sa fie mai sanatoase deeft barbafii §i traiesc mai multoAtit comportamentul rolului biologic, eft §i cel al genului con­tribuie la aceste deosebiri. Rolul masculin pune accentul pecomportamentul agresiv §i competitiv, precum §i pe ocupafiiriscante: aces tea nu favorizeaza 0 sanatate buna §i 0 viatalunga. Saracii raporteaza 0 sanatate mai putin buna deeft ceimai avantajati din punct de vedere social §i economic. Estemai probabil ca ei sa traiasca in conditii insalubre, in mediipoluate §i sajie supu§i unui stres cons iderab il. Mai mult, lorIe lipsesc resursele financiare pentru a capata ingrijire medi­cala adecvata §ipreventiva.

Modul in care oamenii infeleg boala §i 0 trateaza deseoridepinde de fondullor cultural sau subcultural. in mod simi­lar, reactiile la durere §i ceea ce este considerat in mod accep-

364

tabil tratamentul variaza dupa grupurile etnice. Profesiuneamedicala se bucura de un prestigiu social substantial, insoptelf beneficii economice. in parte, acesta este rezultatul profe­sib~'ellizarii medicinei care a inceput la mijlocul secolului alXIX-lea. Injiintarea Asociafiei Medicale Americane (AMA) le-aasigurat medicilor controlul asupra definitiei sanatafii §i con­trolul asupra tratamentului boW. Tendintele recente in so­cietatea americana, indeosebi eforturile de a controla costurileasistentei medicale care cresc rapid, a marit birocratizareamedicinei ~'ia redus autonomia medici/or.

Invatamintul medical tinde safie lung §i costisitor, ceea ceduce la 0 reprezentare exagerata a membrilor clasei de mij loc§i superioare printre practicantii medicali. Dificultatile §icomplexitatile pregatirii medicale transforma idealismul initialal studenfilor in medicina intr-o perspectiva mai practica aceea ce pot invata §ifolosi in profesie.

Injluenta crescinda a medicinei a dus la medicalizarea so­cietafii, extinzind medicina §i modelul medical al comporta­mentului uman mult dincolo de zonele sanatatii fizice. Activitaticonsiderate anterior" natur,ale H - ca na§terea §i moartea ­care necesitau 0 mica intef~nfie fJiJedicalasau deloc, sint acumobi§nuite in domeniul medicinei. Des,fori, devianta este definitade medici §i psihiatri, atit in timpul"Serviciului, cit §i in tri­bunale, de§i aceasta practica este din ce in ce mai contestatadin insu# cadrul profesiunii.

Cele trei perspective teoretice majore vad sanatatea §i me­dicina diferit. Funcfionali§tii considera ca profesiunea medi­cala menfine calitatea sanatatii in societate, realizind progrese§tiintifice pentru intelegerea §i tratarea boli/or §i indeplinindo fimcfie de control social uti! in certificarea boli/or. Ei seconcentreaza asupra rolurilor adecvate pentru pacient §i medic.Rolul bolnavului permite pacientilor sa-§i evite indatoriri/enormale atit timp eft arata ca vor sa se faca bine §i cautaajutor medical adecvat in acest scop. De§i medicii au autoritateconsiderabila asupra pacientilor, ei sint constrin§i de normede respect §i conjidentialitate, chiar daca unii pot sa violezeaceste norme,fiind apoi §i aroganfi sau vorbind, la nevoie, cualtii despre pacientii lor.

365

Teoreticienii conjlictului subliniaza accesulla asisten!a me­dicala. Saracii deseori nu i§ipot permite costurile din ce in cemai mari ale ingrijirii medicale, in ciuda dezvoltarii progra­melor de asigurare a sanata!ii §i a programelor guvernamen­tale Medicare §i Medicaid Ei traiesc in condi!ii care nu sint

favorabile une; bune sanata!i §i, in mod tipie, nu f§ipot permiteingrijire preventiva adecvata sau programe de tratament. Deasemenea, teoreticienii conflictului arata ca, departe de afi 0profesiune idealista, medicina este 0 mare afacere care urma-re§te profitul.

Interac!ioni§tii amta ca perce perea starii de sanatate !ji aboW este deseori subiectiva. Aceasta percepere este influen!ata

pe baza culturala !ji subculturala §i de defini!iile date de so-cietate boW.

in final, s-a aratat ca factorii ambian!i !ji stilul de via!aafecteaza sanatatea. Stresulla serviciu, poluarea mediului am­biantJumatul !jiobiceiul de a !jc1aagresiv, toate contribuie ladeteriorarea sanata!ii !ji la scurtarea vie!ei.

366

19$TIINTA $1 TEHNOLOGIA

C" tiin!a §i tehnologiajoaca roluri centrale in structura institu­As' {ionalii a societa!ii mod erne. Vomexamina dezvoltarea !jtiin!eimoderne §i vom privi §tiin!a cape unproces social. Vorfi discutatenormele care guverneaza !jtiin!a, abaterea de la aceste norme §imodurile de progres §tiin!ific. Vorfi explorate relafia tehnologieicu societatea moderna, injluen!a ei in schimbarea socia/a !jipo­litica publica referitoare la tehnologie.

~TIINTtMODERNA, "'~4'

Una dintre caracteristicile socieUitii contemporane este mlul im­portant pe care iljoadi ~tiinta ~i tehnologia in structura sa institu­tionali'i. ~tiinta este urmarirea sistematica a cuno~tintelor siguredespre lumea fizica ~i sociala, prin observatie empiric a (folosindtoate simturile umane). Cu ajutorul ~tiintei, putem ajunge la 0 inte­legere detaliam a naturii ~ifunctioniirii fenomenelor fizice ~isociale.Tehnologia, de~i foarte apropiata, este deosebita de ~tiinta; ea serefera la aplicarea formelor ~tiintifice de cunoa~tcre sau a altorforme de cunoa~tere la rezolvarea problemelor practice.

Tehnologia este mai veche decit ~tiinta. Primii oameni au con­struit unelte, adaposturi ~i arme, prin incercari succesive ~i erori,inainte sa dobindeasca cuno~tinte ~tiintifice detaliate. Chiar ~iastiizi,multi oameni folosesc tehnologia modema rara sa-i inteleaga, ne­cesarmente, baza ~tiintifica. De pilda, nu toti oamenii care calatoresccu avioanele inteleg de ce avioanele se ridica ~i stau in aer; putini

367

i'nteleg natura curentului electric ~ia circuitelor pe care Ie folosescclnd ating comutatorul de lumina din casa lor.

Dezvoltarea $tiintei nloderne

inceputurile ~tiintei~tiinta este 0 foqa putemica in viata modema. 0 anumita forma

a ei a existat in toate societatile. Grecii antici, arabii ~imaya~ii aveaucuno~tinte ~tiintifice detaliate, indeosebi de astronomie ~imatema­tica. Putine dintre aceste cuno~tinte s-au raspindit la alte societati.Totu~i, Rena~terea italiana din secolul al XV-lea a descoperit multedintre cuno~tintele grecilor antici, inclusiv documente ~tiintifice.Mai mult, inventarea tiparului de catre Gutenberg in 1439 a permiso mai 1arga raspindire a opere10r culturale ~i ~tiintifice, noi sauexistente, prin aceasta marindu-se cercul oamenilor cu cuno~tinteculturale ~i ~tiintifice.

Europa secolul al XVI-lea a fost locul de na~tere al ~tiintei mo­deme. Dorinta cresclnda de a explora noi teritorii ~iciii maritime aaccentuat nevoia de aprofundare a cuno~tintelor pentru atingereaacelor scbpuri. Filozofii din secolul al XVI-lea, cum au fost Bacon~iDescartes, au revizuit conceptiile existente despre natura. Lumeainconjuditoare a devenit mai putin mistica ~i supranaturala, maisupusa observatiei sistematice ~ianalizei.

In aceasta perioada au existat putine roluri ~tiintifice speciali­zate. La inceput, ~tiinta era mcuta de un grup mic de indivizi relativinstariti, doar citeva universitati asigurau 0 pregatire sistematicain domeniul ~tiintei. Societatea Regala din Londra a fost i'nfiintatain 1662 ca prima societate ~tiintifidi. Ea servea ca loc in care puteaufi difuzate ~idiscutate observatii ~tiintifice. De asemenea, SocietateaRegala a asigurat legitimitatea pretentiilor de autenticitate pentruprogresele ~tiintifice. 0 mare parte din studiul ~tiintific din aceavreme s-a mcut in Europa ~is-a concentrat asupra tehnologiei nece­sare pentru problemele practice ale societatii: industria de inceput,navigatia ~i dizboiul (Merton, 1970; original, 1938).

368

Perioada moderna

In secolul al XIX-lea, Germania a creat un important sistemuni,¥ersitar, cu 0 oarecare orientare spre ~tiinta de laborator; defap("pfimullaborator de psihologie a fost infiintat de WilhelmWundt in 1879, la Universitatea din Leipzig. Multi oameni de ~tiintaamericani din vremea aceea au studiat in Europa, i'ndeosebi in Ger­mania; universitatea germana a devenit modelul pentru dezvoltareasistemului de invatamint superior din Statele Unite. Pe la sfir~itulsecolului al XIX-lea cuno~tintele ~tiintifice ajunsesera la punctulin care au putut servi drept baza pentru inventarea luminii electricede catre Thomas Edison ~i a telefonului de catre Alexander Gra­ham Bell.

Institutionalizarea $tiintei

~tiinta ca institutie

~tiinta a devenit 0 institutie sociala (vezi Cap. 4). Ea are structuriorganizate (e. g, societati p~esionale, comitete de analiza, sursede finantare), domenii de actiVl.tateti un ansamblu de norme (discu­tate mai jos). Majoritatea oamenilor d~~iinta lucreaza in echipe inuniversiHiti sau in laboratoare ale guvemului sau ale corporatiilor.Deseori, ace~tia lucreaza impreuna in centre de cercetare sau insti­tutii, ceea ce Ie face mai u~oara imparta~irea ideilor ~ia rezultatelor.Omul de ~tiinta solitar este un eveniment rar astazi.

~tiinta fundamentala ~i cea aplicata

o distinctie conceptuala poate fi mcuta intre cercetarea funda­mentala ~i cea aplicaHi. Cercetarea $tiintijica fundamentala cautasa produca noi cuno~tinte, mra sa tina seama de vreo folosire prac­tica ce poate fi recunoscuta imediat. Incercarile de a intelege cumare loc diviziunea celulei umane constituie un exemplu de cercetarefundamentala. Cercetarea $tiintijica aplicata, pe de alta parte, seconcentreaza asupra dezvoltarii de noi cuno~tinte pentru vreun scopidentificabil sau asupra modului de folosire a cuno~tintelor existente.

De pildii, in studierea cauzelor cancemlui, cercetiitorii din cercetareaaplicatii studiazii de ce celulele incep sii se dividii ~isii se reprodudidupii maturitate. Oamenii de ~tiintiiimplicati in "cercetare ~idezvol­tare" (C&D) tind sii fie oameni de ~tiinta in cercetarea aplicatii.

Nu totdeauna existii 0 separare clara a celor douii forme de cer­cetare. Cercetiitorii care se ocupa de cercetarea fundamentalii in­cearcii sii inteleaga procesele fundamentale. Cercetiitorii care seocupii de cercetarea aplicatii vor sii afle cum aceste procese funda­mentale produc anumite rezultate, cum este cancerul, pe care eidoresc sii Ie schimbe. Ambe1e tipuri de cercetare, ~i rezultatele lacare ele ajung, sint necesare pentru progresul ~tiintific; ele se in­fluenteazii reciproc.

Modele profesionale

Oamenii de ~tiintiise bucurii de un inalt prestigiu social in socie­tatea americana ~iin alte societiiti industriale. Dintre oamenii de~tiinta, cei care se bucura de cel mai inalt prestigiu sint cei carelucreazii in programe de cercetare ~ii~i publicii descoperirile (Cole~i Cole, 1973). Proportia oamenilor de ~tiinta care lucreazii indiversele institutii de cercetare a riimas relativ constanta in ultimulsfert de seco!. Aproximativ trei sfertliri dintre toti oamenii de ~tiintii~iinginerii din C&D sint folositi de industrie. Din rest, aproximativ15% au posturi 1acolegii ~iuniversitati, 8% lucreazii pentm guvern~ia1ti4% sint folositi in centre de cercetare ~iinstitute independente.

Perspectiva functionalista

Furictionali~tii considerii ~tiinta un instrument util pentru inte­legerea lumii fizice ~isociale ~i,astfel, pentru rezolvarea prohlemelorcu care se confruntii societatea. ~tiinta oferii un ansamblu de cuno~­tinte sigure pe care sii se bazeze deciziile sociale. Prin ~tiin!ii,sustin

. functionali~tii, pot fi rezolvate, in mod adecvat, problemele referitoa­re la originea ~isoarta universului; sau, mai aproape de noi, societa­tea determinii, prin ~tiintii(sub forma recensamintului), schimbareanumarului ~i a compozitiei populatiei, precum ~i repartizareanecesara a resurselor economice, politice ~isociale.

370

De asemenea, ~tiinta este 0 cauzii importantii a schimbiirii sociale(vezi Cap. 23). Progresele in ~tiintii ~itehnologie deseori schimbii

nQ,pnelesociale. De pildii, progresul cuno~tintelor despre reproduce­reau!?lanii ~idezvoltarea unei tehnologii contraceptive perfectionatea avUt un efect important asupra normelor ~i practicilor sexuale.

Relatia intre ~tiintii~ialte institutii sociale este reciprocii. ~tiintainfluenteaza normele ~ipracticile sociale, dar este ~iinfluentatii deele. Cercetarea Angliei secolului al XVI-lea de ciitre Merton (1970;original, 1938) demonstreazii influenta nevoilor militare, a modele­lor comerciale, a dezvoltiirii industriale ~ia preocupiirilor religioaseasupra ~tiintei, precum ~i influenta ~tiintei asupra acestora.

Perspectiva teor;e; conflictului

Teoreticienii conflictului se concentreaza mai putin asupra bene­ficiilor ~tiintei. Ei scot in evidenta modulin care repartitia inegaliia resurselor ~ia puterii in societate afecteazii ~tiinta. ~tiinta nu esteneutrii, sustin ei. Ea este in serviciul celor care au resursele necesarepentru a 0 sustine ~i de aceea serve~te aceste interese inguste. Depildii, arata ei, in cercetarea ~litara.,se depune mai mult efort ~tiin­tific dedt in domeniile care i-1- putea ajuta pe cei ilirii carnine ~ipecei dezavantajati din punct de vedere ec"'onomic.Iar marile corporatiireu~esc sii dirijeze cercetiiri ~tiintifice semnificative mai degrabiispre domenii care Ie vor spori profiturile dedt spre cele care ar fide un beneficiu social general.

Chiar guvernul federal, sustin teoreticienii conflictului, profitii, de cei ilirii putere, in numele ~tiintei. Existii din ce in ce mai multe

dovezi cii guvernul federal a sponsorizat cercetarea medicala asupraunor detinuti, asupra unor americani africani din regiunile nirale~iasupra unor militari activi, ilira sii Ie furnizeze informatii adecvate~i detaliate despre ceea ce Ii se ilicea ~i care puteau fi efectele petermen lung ~i scurt .

Teoreticienii conflictului explidi in mod clar cii ~tiinta nu esteneutrii; ea serve~te interesele celor care pot pliiti pentru ea. Departede a fi un instrument pentru promovarea bine1ui general, ~tiinta esteo armii in rniinile celor puternici. Sponsorizarea ~tiintei, mai degrabiidedt beneficiile generale, explicii dezv01tarea ~iinfluenta sa.

371

~TIINTA CA PROCES SOCIAL

~tiinta nu este, pur ~isimplu, 0 metoda de dobindire a cuno~tin­!elor sau de acumulare a datelor verificabile. Ea este un processocial care poate fi examinat.

Normele §tiintei

Adoptind 0 perspectiva functionalista, Merton (1957) descriepatru norme importante, necesare pentru continuarea progresului~tiintific. Ele constituie insa~i esen!a ~tiintei ca proces social nein­trerupt.

Universalismul

Cercetarea ~tiintifica trebuie evaluata doar prin meritul sautehnic, nu pe baza celor care 0 fac. ~tiinta are obligatia de a apreciacontributia tuturor oamenilor de ~tiinta, indiferent de rasa, religia,etnicitatea, genul, religia ~i notorietatea lor. a propunere pentrucercetare ~tiintifica este supusa unei analize tacute de altii din acela~idomeniu sau dintr-U!l domeniu comparabil, tara informatii despreautorul propunerii. In acest fel, valoarea tehnica a cercetarii, nucaracteristicile propunatorului, devine baza pentru acceptarea saurespingerea unui anumit proiect pentru finan!are.

Colectivismul

Cuno~tintele ~tiintei constituie proprietatea fiecaruia. Ele sintstapinite in comun ~i chiar cei al carar nume este dat anumitorprincipii ~ilegi (e.g., teoria relativitatii a lui Einstein) nu pot pretindeproprietate privata exclusiva asupra lor. Pe de alta parte, 0 inventietehnologidi poate fi brevetata in numele unui individ, care apoipoate sa detina singurele drepturi legale pentru folosul sau.

~tiinta este comuna mtr-un alt sens. Se presupune ca toate infor­matiile ~tiintifice sint publice. Secretul nu este considerat a fi ininteresul ~tiin!ei ~i al progresului ~tiintific. Activitatea ~tiintifieatr~1wie sa fie imparta~ita total ~i liber eu altii care sint interesati desubiect. Norma aceasta provoaca, uneori, confliete, cind oamenii

372

de ~tiin!a care lucreaza pentru armata nu sint totdeauna liberi sa-~iimparta~easca descoperirile cu colegii din institute Ie civile.

.Absenta interesului personal,-"~ - ,Oamenii de ~tiintii trebuie sa fie mai interesati in urmarirea

cuno~tintelor valabile decit de orice faima personaM sau avere carepoate rezulta din activitatile lor. ~tiinta ar trebui sa fie 0 preocuparealtruista, angajata mai degraba pentru beneficiul altora (inclusivsocietatea ca un intreg) decit pentru ambitii personale.

Scepticismul organizat

E greu sa multume~ti oamenii de ~tiinta. Ei examineaza oricedovada cu atentie. Ei trebuie sa fie sceptici, sa nu faca aprecieripina dnd nu au toate datele relevante. Chiar ~iatunci, ei deseori i~iexpun rezultatele cercetarii unei serii de explicatii alternative. Pescurt, ~tiinta este 0 cautare. Datorita statutului superior pe caresocietatea 11acorda "adevarului" ~tiintific, toate pretentiile de acestfel trebuie sa fie examinate cu atentie. Nici 0 teorie ~inici un om de

~tiinta nu se afla in afara unsiasemenea evaluari. Teoria relativitatiia lui Einstein este supus:;'1nca ltnor teste continue pentru a i seconfirma valabilitatea, in ciuda stiIYl"f(ide care el se bucura, exami­narii intense a diferitelor aspecte ale predictiilor derivate din ea.

Necesitatea ca dovezile ~tiintifice sa fie analizate inainte de a fipublicate intr-o revista care se bucura de reputatie deriva din aceastanorma. Mai mult, msu~i actul de publicare a cerceUirii ~tiintifice areca scop realizarea unei examinari chiar mai informate. Astfel, pu­blicarea este tot atlt de importanta pentru ~tiinta cum este pentrureputatia omului de ~tiinta ca individ.

Devianla in §tiinla

Devierile de la normele ~tiintificeNormele ~tiinteiprecizeaza comportamentul cuvenit, dar elenu-l

pot garanta. De~i este mai putin probabil ca oamenii de ~tiinta sa

373

vio1eze normele profesionale, ei nu slnt imuni la comportamentuldeviant (vezi Cap. 8).

Devieri de la normele ~tiintei exista. Intrudt Einstein era evreu,unii oameni de ~tiinta nazi~ti nu i-au luat teoriile In serios, In ciudanormei "universalismului". Oamenii de ~tiintamilitari se angajeazalntr-o activitate care nu este, totdeauna, deschisa altor oameni de

~tiinta, chiar dadi, In general, ei subscriu la norma "colectivismu­lui". Pe unii oameni de ~tiinta li intereseaza foarte mult recunoa~­

terea personala pentru activitatea lor (Watson, 1968). Dt;~i scepti~cismul organizat este norma, activitatea oamenilor de ~tiinta, caroraIi s-a acordat mare cinste de catre colegii lor (e.g., d~tigatorii Pre­miului Nobel), are mai mare greutate In deliberarile ~tiintifice da­torita reputatiei lor ("Efectul Matei" allui Merton; vezi ultima

parte a Cap. 9).

Frauda ~tiinlificaUne1e practici depa~esc abaterea de la normele stabilite; e1econ­

stituie un adevarat comportament fraudulos, implidnd falsificareade1iberata sau nascocirea datelor.

De pilda, activitatea lui sir Cyril Burt, un sprijin important Incercetarea psihologica a prob1emei "natura m comparatie cu educa­

tia" In inteligenta umana, a fost considerata 0 frauda (Kamin, 1974).pe Hnga inconsecventele din date Ie raportate, anchetatorii au des­coperit ca Burt, chipurile, crease dovezi ca sa-~i sustina punctelede vedere. Dupa aceea, a publicat aceste date sub nume1e inventatea doi cercetatori inexistenti ~ia folosit aceastii sursa " independentii"

ca sa-~i sustina teoria dominatiei genetice asupra factori10r culturaliIn inteligenta. Mai recent, au ie~it la lumina alte exemple de folosirea datelor frauduloase In cercetarea medicala (Broad ~iWade, 1982).

De~i aceste exemple de frauda ~tiintifica slnt dramatice, com­

portamentu1 deviant In ~tiinta este re1ativ neobi~nuit (Zuckerman,1977). Socializarea profesionala la care oamenii de ~tiinta slntsupu~i pune accentul pe importanta cinstei ~ieste 0 contraforta ladorinta de a pacali. De asemenea, nevoia de a supune descoperirilecercetiirii contro1u1uipublic ~ial altor savanti bine informati serve~te

drept factor descurajator In materie de frauda. De~i aceste mecanis-

374

me, ca ~ialteJe, nu slnt sigure, ele mentin devianta la un nive1 mu1tmai scazut dedt In alte domenii ale societatii ~i garanteaza proba­bilitatea ca devianta va fi scoasa la lumina dnd va aparea.

.... ~erton (1957) sustine ca 0 astfel de devianta poate fi mai putinpusa pe seama caracteristicilor personale ale omului de ~tiinta dedtpe conditiile structurale In care oamenii de ~tiinta lucreaza. In par­ticular, presiunea extraordinara asupra oamenilor de ~tiinta, ca saproducii noi descoperiri, joaca un rol important; aceasta presiuneexista In ciuda greutatii producerii unor cuno~tinte originale.Aceasta conc1uzie este compatibila cu abordarea generala a luiMerton, dupa care devianta este 0 reactie la absenta sau dificultateafolosirii mijloacelor legale pentru a atinge obiective apreciate cul­tural (vezi Cap. 8).

Dezvoltarea $tiintifica

Thomas Kuhn (1962) a studiat procesul inovatiei ~tiintifice Inmulte domenii. El a ajuns la conc1uzia ca exista doua tipuri diferite

de inovatie: ~tiinta normaJ>§i schimbari1e paradigmei.(' ,:;,.

~tiinta normala 'lo, ••

Intrudt ~tiinta este un proces social, ea progreseaza pe ciii per­ceptibile. 0 descoperire ~tiintifica rareori apare "din senin". In ge­neral, ~tiinta construie~te pe cuno~tinte anterioare. Deseori, acestecuno~tinte anterioare constituie munca reunita a multor oameni,fiecare adauglnd piese diferite la puzzle plna dnd, In cele'din urma,este rezolvat. Caracteristicile ~tiintei este ca aceste informatii slntrezultatul unei cercetiiri sistematice ~i,deseori, ele slnt legate mtr-unmod organizat. Dezvoltarea ~tiintifica este, de asemenea, un produsal timpului sau. Attt baza conceptuala, dt ~icea tehnologica trebuiesa fie prezente ca ~tiinta sa continue. Watson ~iCrick nu ar fi pututdescoperi ADN-ulln secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea (sau chiarIn prima jumatate a secolului XX), deoarece nu existau nici con­

cePtia necesara a acizilor nuc1eici ~i cea a structurii genetice, niciinstrumente1e de laborator adecvate.

375

Stiinfa normala, a~adar, presupune colectarea de date pentruexaminarea teoriilor curente despre lume. Ea descrie activitateaimportanta, dar rutiniera, a celor mai multi oameni de ~tiinta. Eaeste calea prin care cea mai mare parte a ~tiintei se dezvolta ~iprospera.

Revolutia ~tiintifica: schimbareaparadigmei

~tiinta normala are loc in cadrul unei paradigme, un ansamblugeneral de ipoteze imparta~ite, concepte ~imetode referitoare la unanumit domeniu al cxperientei umane. Aceasta paradigma da forma~i directie ~tiintei normale. Ea ajuta la definirea problemelor cetrebuie rezolvate ~ia modului de a Ie investiga. Ea aduce ordine inceea ce, altfel, ar fi 0 activitate haotica. Sistemul astronomic caredateaza de la matematicianul grec Ptolemeu, in care pamintul eraconsiderat centrul universului, a fost tocmai 0 astfcl de paradigma.

Totu~i, pina la un punct, cercetarea in cadrul unci anumite para­digme incepc sa ridicc intrebari la care nu se poatc raspunde folosindipotezele, conceptele ~imetodcle existente ale ~tiintei. Sint oferiteraspunsuri ncpotrivite in loc de cuno~tinte mai sistematice. La careduce de obicei ~tiinta. In acel punct, 0 noua abordare - 0 nouaparadigma - pare sa fie singura cale pentru rezolvarea sistematicaa acestor probleme. De pilda, intrucit cuno~tintele astronomice acu­mulate nu puteau fi explicate prin teoria ptolemeica asupra univer­sului, Copemic a dezvoltat 0 noua paradigma. Aceasta a a~ezatsoarele in centrul sistemului solar, iarpamintul este una dintre pla­netele care se invirtesc in jurullui. Aceasta reconccptualizare afost mai compatibila cu datele cunoscute ~icu cuno~tintele ~tiintificeavansate.

Kulm nume~te aceasta inlocuire a unei paradigme ~tiintifice cualta revolufie $tiinfifica. Inlocuirea conceptiei lui Newton despreuniversul fizic cu conceptia lui Einstein a fost oschimbare apara­digmei la fel de dramatica. Conceptia lui Freud despre minte~ipersonalitate, ~iin special despre activitatea incon~ticntului, a defmito alta revolutic ~tiintifica, aceasta pentru intelegerea comportamen­tului uman.

376

Cunoa§terea §tiintifica,o constructie sociala,

'cJ.u general, se crede ca oamenii de ~tiinta umbla sa "descopere"sau sa "dea in vileag" adevaruri ~tiintifice. Un punct de vedererealist asupra ~tiintei sugereaza ca cunoa~terea ~tiintifica este maiprobabil sa fie construita decit descoperita (Knorr-Cetina, 1981).Discutia despre paradigme arata importanta cadrului in care oa­menii de ~tiinta i~i abordeaza activitatea. Tipurile de intrebari pecare ei Ie pun influenteaza substantial ceea ce, probabil, vor ajungesa creada.

Oamenii de ~tiintiidezvolta anumite idei despre natura realitatii.Dupa aceea definesc ~icauta tipul de dovada care ar arunca lumina

asupra valabilitatii ideilor lor. De pilda, fizicienii mceau speculatiireferitoare la particulele subatomice (particulele elementare care

formeaza atomul, cindva considerat cea mai mica unitate a materiei)cu mult inainte de a reu~i sa "vam" sau sa determine consecinteleacestor particule. Dupa aceea, oamenii de ~tiintiiau dezvoltat tehnicipentru a stabili ~iexamina caracteristicile ~iefectele acestor parti-cule. ii' .

Procesul social de constnflre a~unoa~terii ~tiintifice de asemeneanecesitii convingerea comunitatii oam"'ePlilorde ~tiintade valabilitateaunei anumite teorii sau a unui ansamblu de descoperiri prin cerce­tare. Prezentarile la intrunirile ~tiintifice, circulatia informalii acopiilor rapoartelor ~ipublicarea in revistele ~tiintifice sint toate 0

parte a procesului social de construire a cunoa~terii ~tiintifice.Pe scurt, ~tiinta este, deseori, mai putin "pregatita dinainte"

decit pare a fi privindu-~i produsul finit: cunoa~terea ~tiintifica.Ceea ce este cunoscut din punct de vedere ~tiintific a suferit unproces intens de constructie sociaIii, a~a cum au demonstrat studiileample din laboratoarele ~tiintifice (e.g., Knorr -Cetina, 1981; Latour~i Woolgar, 1983).

377

TEHNOLOGIA ~I SOCIETATEA

Tehnologia §i schimbarea sociala

La fel cu ~tiinta, tehnologia ~i societatea se influenteaza una pecealalta. Inovatia telmologica afecteaza viata sociala; automobilul~i telefonul sint ilustratii evidente. Dar ~i preocuparile societatiiafecteaza dezvoltarea tehnologica.

Problemele progresului tehnologic

Tehnologia se ocupa de probleme practice. Totu~i, deseori, intimp ce rezolva sau u~ureaza 0 problema, tehnologia poate generaprobleme noi. De pilda, automobilul a dat oamenilor mai multamobilitate ~i libertate. El a facut mai u~oara despartirea muncii decasa. Totu~i, mai multi americani mor anual din cauza accidentelorde automobil decit au fost uci~i in razboiul din Vietnam. Existentaautomobilului a dus la cre~terea suburbiilor, cauzlnd probleme fi­nanciare cu care s-au confruntat marile ora~e. Mobilitatea ~iliber­tatea oferite de automobil au redus, de asemenea, constringerilecomunitatii asupra comportamentului oamenilor. Astfel, inventareaautomobilului a rezolvat unele probleme ~ia creat altele.

Tehnologia poate duce la schimbarea sociala prinautomatizare,inlocuirea muncitorilor cu ma~ini. Ma~inile efectueaza multe dintreoperatiile curente pe Iiniile de asamblare ale fabricii; din ce in cemai mult, ma~inile automate de lncasat bani, din blinci, lnlocuiesccasierii umani. Pentru patroni, 0 astfel de automatizare are senseconomic. Automatizarea costa mai putin ~i duce la 0 mai mareproductivitate. Oricum, automatizarea inlocuie~te foarte putini mun­citori calificati, care deseori trebuie sa accepte slujbe noi ce cermai putina calificare ~i slnt pIatite cu salarii mai mici. Prin urmare,automatizarea deseori are drept rezultat 0 cre~tere a numaruluicelor care ci~tiga mai putin decit veniturile la nivelul saraciei, pre­cum ~i0 cre~tere a cheltuielilor guvemamentale pentru plata ~ome­rilor ~i a serviciilor sociale acordate muncitorilor concediati, carenu pot gasi 0 noua slujbii.

378

Tehnologia nu este simpla. Din cind in cind, se produc maridezastre, cauzate de 0 tehnologie neadecvatii sau defectuoasa. Explo­zia de la bordul navetei spatiale Challenger, care aucis lntreguleOw};!ajde ~aptemembri, este un astfel de caz. Mai multe consecintenegative subtile ale telmologiei pot fi vazute in efectele ambientaleale fre~nului care este folosit in refrigeratoare ~iin multe produsede uz casnic.

Controlul tehnologiei

In ciuda aparentelor, telmologia are constringeri. De~i telmologiainfluenteaza schimbarea sociala, eanu 0 determina (vezi Cap. 23).Factorii sociali, politici, economici ~ichiar cei etici joaca un rol Increarea climatului pentru dezvoltarea tehnologica ~iactioneaza cao f0rta de fdnare. Revolutia curenta in domeniul calculatoarelor astirnit temeri cu privire la crearea unor dosare personale centralizateale tuturor cetiitenilor. Recent, exista un ansamblu de legi care in­terzic conectarea diverselor surse de informatii dcspre indivizi lntr-oastfel de retea centralizata.

Telmologia, ca ~ialte institutii sociale, nu opereaza intr-un vid

~oci.al.~iv:rsitatea de f~rte"ciale fa~e, virtual, imposibil ca vreomsbtutle sa opereze fara vre6 restfictle.

.~ .•4.

$tiinta, tehnologia §i politica sociala

Baza extrem de tehnica a societatii modeme ofera ~tiintei ~itehnologiei un rol important in formularea ~iimplementarea politiciisociale. Pdlitica de aparare ~i cea economica, de pilda, depind decunoa~terea ~tiintifica ~ide uneltele tehnologice. Chiar ~ipoliticilesociale, a~a-numitul razboi impotriva saraciei al fostului pre~edinteJohnson, necesitii cuno~tinte social-~tiintifice ~itehnologice, pentrua stabili programele necesare ~i apoi evaluarea rezultatelor lor.

increderea in expertii tehnici

lntrucit cuno~tintele ~tiintifice ~itelmologice devin mai complexe~imai aplicabile vietii sociale, societatea este fortata sa se bazeze,dince in ce mai mult, pe expertii tehnici. Noul domeniu al ingineriei

379

genetice, rezultat din progresele in biologia moleculadi, are impli­catii enorme pentru viitorul vieP.iumane. Unele schimbari in fiinteleumane, care, poate, au necesitat 0 evolutie de milioane de ani ca sase produca, pot, potential, fi realizate aproape imediat prin ingineria

genetica. Aceste noi put~ri sint, in mare masura, in miinile expertilordin domeniul geneticii. In mod asemanator, problemele dezarmariimilitare sint, in mare masura, incredintate expertilor militari ~i~tiin­tifici, care ii sra.tuiesc pe expertii din sfera politica.

Complexitatea ~tiintei ~i cea a tehnologiei modeme au sporitinfluenta asupra politicii publice a expertilor importanti. De pilda,dnd 0 lege din Arkansas, care proclama un "tratament echilibrat"al evolutiei ~i al ,,~tiintei creatiei" (care sustine punctul de vederebiblic ca lumea a fost creata de Dumnezeu la un anumit moment),a fost contestata in tribunale, oamenii de ~tiintain domeniul biologieiau sustinut cu succes ca nu exista nici un fundament ~tiintific pentru,,~tiinta creatiei"; de fapt, ei au sustinut ca, in realitate, aceasta nuexista deloc, ci, pur ~i simplu, este rcligie imbdicata ca ~tiinta.Cuno~tintele lor tehnice remarcabile au avut 0 mare influenta asuprahotaririi tribunalului.

Rolul cetateanului in politica ~tiinteiInfluenta crescinda a expertilor asupra politicii publice, indeosebi

asupra politicii ~tiintei, a diminuat intrudtva rolul cetateanului derind. Totu~i, recent, publicul a devenit din ce in ce mai convingatorprin insistenta sa de a participa la deciziile de politica publica.Organizatiile care reprezinta comunitatea homosexualilor, de pilda,au impus 0 schimbare in procedeele de testare a medicamentelornoi, cu scopul de a accelera livrarea medicamentelor cu un potentialfolos pentru bolnavii de SIDA. In mod frecvent, in comitetele deanaliza, care evalueazacercetarea ~tiintifica in universitati ~i in in­stitute sustinute de guvem, exista nonscienti~ti. $i din ce in ce maimult, spitalele au, in cadrul personalului, "bioeticieni" care ajutapacientii, familiile ~ipe medici sa analizeze impactul tratamentuluimedical asupra calitiitii vietii; doar consideratiile tehnice sint consi­derate baze insuficiente pentru deciziile ,,medicale" importante.

Pe masura ce societatea americana a devenit mai increzatoare

in ~tiinta ~i tehnologie, a existat 0 preocupare intensa ca nevoile

380

Hociale sa nu fie trecute cu vederea. Problemele etice implicate infolosirea tehnologiei medicale pentru prelungirea vietii au fost luateIIIstapinire de cetateni, legislaturi ~i tribunale, pentru extindereabaz~lorunor astfel de decizii dincolo de domeniul medical; de pildaprcocuparile umane, pentru calitatea vietii. Exista 0 dezbatere pu­blica din ce in ce mai mare in legatura cu nivelul finantarii ~tiintei~i, deopotriva de important, in legatura cu prioritatile pentru astfelde finantare. Aceasta dezbatere are loc nu numai intre oamenii de~tiinta, ci ~i in cadrul publicului educat. Una dintre cele mai im­portante probleme educationale in societatea modema este cum saproduci un public cult din punct de vedere ~tiintific ~i tehnologic,care poate juca rol important in crearea ~i indeplinirea poJiticiipublice intr-o lume dominata din ce in ce mai mult de ~tiinta ~itehnologie. De dnd ru~ii au plasat un satclit pe orbita in 1957,Statele Unite incearca sa-~i imbunatateasca predarea ~tiintei ~i amatematicii in ~coli. A~a cum s-a aratat (vezi Cap. 14), aceastastradanie a fost, intrudtva, mai putin reu~ita decit in tari ca Japonia.

$tiinfa §i tehnologia .jj}aca un rol important fn societateamoderna. Dezvoltarea {!linfei poate fi urmarita pf1:zala greciiantici, la arabi §i maya§i, ale ca'JllQrrealizari au fost luate §iamplificate Tn timpul Rena§terii ;uropene din secolele alXVI-lea §i al XVII-lea. in timpul acestei perioade, §tiinfa aveapufine roluri specializate §i era, fn general, facuta de cf!ivaindivizi fnstarifi. in secolul al XIX-lea, §tiinfa a devenit 0partemai importanta a planurilor de fnvafamfnt ale universitafiloreuropene, fn special ale celor germane, §i aceasta i-a acce/eratdezvoltarea.

$tiinfa a devenit 0 institufie sociala importanta. Ea are 0structura organizata, roluri specializate §i un ansamblu denorme. $tiinfa fundamentala, orientata spre unele problemeteoretice, poate ji deosebita de §tiinfa aplicata, care folose§te§tiinfa "pura" sau fundamentala pentru unele scopuri prac­tice u§or de identificat. eei mai mulfi cercetatori §tiinfificisfntfolosifi Tnindustrie, fmpreuna cu universitafile constituindeel mai mare grup.de angajafi.

381

Teoreticienii functionali~ti sustin ca ~tiinta este utila prinaceea ca ajuta oamenii sa inteleaga ~i sa controleze lumeafizica ~i sociala; ea asigura 0 baza serioasa de cuno~tintepentru rezolvarea problemelor societatii. De asemenea, ea u~u­reaza schimbarea sociala care fmbunatate~te calitatea vietii.Ace~ti teoreticieni vad relatia intre ~tiinta ~i societate cafiindreciprocii. Teoreticienii conjlictului subliniaza ca ~tiinta nueste un instrument pentru progresul societatii. in general, easervqte interesele surselor finantatoare, ~i acelea formeaza,probabil, elita economica ~ipolitica.

fltiinta este un proces social ~i are un ansamblu de norme.Prima, ea este universala, are obligatia de a aprecia contribu­tiile ~tiintifice doar pe baza meritelor tehnice. A doua, cuno.Jtin­tele ~tiintifice smt colective, sint considerate cuno~tinte publice,accesibile tuturor celor interesati de ele. A treia, ~tiinta este 0preocupare dezinteresata sau altruista. Angajarea in ~tiintatrebuie sa sefaca din dorinta de a urmari cuno~tinte temeinice,nu pentru ci~tig personal. A patra, ~tiinta este 0forma de scep­ticism organizat. Toate cuno~tintele ~tiintifice smt supuse uneiexaminari atente ~i nu trebuie acceptate din obi~nuinta.

Aceste norme nu elimina comportamentul ~tiintific devi­ant. Unii oameni de ~tiintii smt interesati de cf~tigul personal;altii iau in considerare caracteristicile omului de ~tiinta maprecierea muncii ~tiintifice. Exista oameni de ~tiinta a caroropera nu este deschisa examinarii publice. Frauda patentatanu este necunoscuta m ~tiinta. Kuhn descrie progresele ~tiin­tifice ca fiind construite pe cuno~tinte anterioare; aceasta esteceea ce el a numit ,,~tiinta normala". Totu~i, uneori, "para­digma" se dovede.Jte a fi neadecvata ~i trebuie creata 0 nouaparadigma. Aceasta schimbare aparadigmei sau revolutia ~tiin­tifica s-a petrecut la schimbarea de la astronomia ptolemeicala cea coperniciana, de lafizica newtoniana la cea einsteiniana,~i de la conceptiile despre personalitatea umana inainte ~idupii Freud. .

De asemenea, ~tiinta poate fi privita ca 0 constructie so­ciala. Oamenii de ~tiinta au dificila sarcina de a crea explicatiia ceea ce " vad". Prezentarile la mtrunirile ~tiintifice, circulatiainformala a copiilor rapoartelor ~ipublicarea in revistele profe-

382

sionale faimoase au ca scop convingerea colegilor de valoareacercetarii ~tiintifice.

Tehnologia ~i societatea se injluenteaza una pe cealalta.

"fiqndiliile sociale ~i indreapta atentia spre anumite problemecare necesita solulii tehnologice, iar progresul tehnologieiinjluenteaza activitatile sociale. Uneori, tehnologia dezvoltataca sa rezolve 0problema creeaza alta. De pilda, invenlia auto­mobilului a facilitat mobilitatea ~i libertatea, dar a ~i slabitora~ele centrale ~i controlul comunitalii, ~i a marit rata dece­selor din cauza accidentelor. Automatizarea este un exemplude modul in care dezvoltarile tehnologice pot fi folositoareunui grup (patronilor) ~i daunatoare altuia (muncitorii inlocui{ide ma~ini).

De~i tehnologia injluen{eaza schimbarea sociala, ea nu 0determina. Exista constrmgeri sociale, politice, economice ~ietice in privin{a dezvoltarii §ifolosirii tehnologiei, dupa cumeste evident din restric{iile care fmpiedica crearea unui dosarde date centralizate prin calculator al tuturor ceta{enilor.

Injluen{a crescuta a ~tiintei §i tehnologiei a marit increderea

mai degrabii in exper{i dec}t in ceM{enii de rind, infor.mularea~i implementarea politi~ publice. Totu~i, recent, a' existat 0preocupare crescfnda sustinindu"'/f,eca expertii nu pot rejlectavalorile ~i aprecierea publicului gt!neral. Drept urmare, per­soane educate, dar nu exper{i, joaca un rol din ce in ce maiimportant m crearea ~i ducerea la mdeplinire apoliticii publice(e.g., testarea medicamentelor pentru vaccinuri SIDA, bio­eticienii in spitale ~i nonscienti~tii in comitetele de analizapentru cercetarea ~tiintifica). 0 alta abordare a acestei pro­bleme a fost incercarea de a imbunata{i calitatea educa{iei~tiin{ifice ~i tehnologice. Dovezile discutate in Cap. 14sugerea­za ca State Ie Unite au avut mai pu{in succes m aceasta decftau {ari ca Japonia.

383

20POPULATIA,

P opulalia unei societali este un element dejinitoriu importantal structurii sale sociale ~i al culturii. Acest capitol se vaconcentra asupra demograjiei, care studiaza cre~terea, mi~carea,declinul ~i compozilia populafiei. Vorji explorate tendinlele popu­laliei mondiale, impreuna cu diverse explicalii ale acestor tendinle~ipoliticile populaliei. Dupa aceea, atenJia va ji indreptata ::''jJrepopulatia State/or Unite, tendintele ei prezente ~i viitoare.

DINAMICA POPULATIEI,

Demografia

Populatiile nu sint statice; ele cresc, decad ~i se muta dintr-unloc in altul. Ele au 0 structura care, de asemenea, se schimba. De­mograjia este studiul tendintelor populatiei. Ea implica mai multdecit caIcularea numarului na~terilor, al deceselor ~i al celor carese muta. Demografia pune intrebari referitoare la consecinteleschimbarilor in cadrul populatiei ~i la modul in care acestea afec­teaza calitatea vietii umane. Trebuie luati in considerare factoriisociali, culturali ~iambietali care influenteaza schimbarile in cadrulpopulatiei, dintre care nu sint toate cunoscute in mod precis. De­mografia este 0 ~tiinta complexa. Demografii cauta sa inteleagaschimbarile in cadrul populatiei, prin folosirea unui ansamblu deinstrumente conceptuale importante.

384

Componentele schimbarii in cadrulpopulatiei

" \,"'~

fertilitatea

Exista doua concepte inrudite care sint necesare pentru a intelegecre~terea populatiei. Fertilitatea se refera la numarul real al copiilornascuti de 0 femeie obi:;muiti'ide-a lungul anilor in care poate raminegravida (intre virsta de cincisprezece ani ~icea de patruzeci ~ipatru);ea determina schimbari pe termen lung in cadrul populatiei. Fecun­ditatea denota numarul potential de copii pe care i-ar putea na~te 0femeie obi~nuita la virsta la care poate avea copii. Rata reala afertilitatii tinde sa fie mai scazuta decit rata fecunditatii, din cauzaconsideratiilor economice, culturale ~ide sanatate.

Rata globala a natalitalii, numarul de na~teri vii, intr-un an

dat, pentru fiecare 1 000 de oameni din popu!atie, determina schim­barea in cadrul populatiei pe termen scurt. In 1987, rata globala anatalitatii pentru Statele Unite a fost 15,3 (Biroul de Recensamintal Statelor Unite, 1987 b). Aceasta rata este "globala" fiindca este

bazata pe totalitatea popu~iei, inclusiv barbati, femei ~i copii.Astfel, comparatiile ratelotwglobale ale natalitatii pot fi in~elatoare,daca compozitia populatiilor luate..$n considerare este diferita.Totu~i, ea este un indiciu util al fertilit~tii generale a unei societati.Rata natalitatii poate, de asemenea, fi caIculata pentru segmenteprecise ale populatiei; de pilda, ea poate fi determinata pentru di­verse grupuri rasiale ~ietnice.

Mortalitatea

Populatiile se schimba ~ipentru ca oamenii mor; adica din cauzamortalitatii. Rata globala a mortalitatii, numarul deceselor, in oricean dat, la 1 000 de membri ai populatiei, este un indiciu al morta­litatii. In 1986, rata globala a mortalitatii pentru Statele Unite afost 8,7.

Rata mortalitatii infantile, numarul deceselor in primul an deviata, pentru fiecare 1 000 de copii nascuti vii intr-un an dat, esteun alt indice al mortalitatii. In 1986, rata mortalitatii infantile in

385

/,

Statele Unite a fost 10,3; aceasta este oarecum mai ridicata dedtar fi de a~teptat intr-o tara cu 0 bogatie atlt de mare ~i este in mare

masura determinata de rata relativ ridicata a mortalitatii copiilornascuti in saracie (vezi Cap. 18).

Speranta de viata reflecta dt timp, in medie, este probabil sa

traiasca 0 persoana nascuta intr-un anumit an (vezi Cap. 18).Speranta de viata a baietilor nascuti in Statele Unite in 1985 a fostde 71,2 ani, iar pentru fete a fost de 78,2 ani. Aceste date reflectao cre~tere de aproximativ 60% a sperantei de viata in acest secol.

In contrast, durata vietii umane (lungimea maxima posibila de viata)abia s-a schimbat in aceea~i perioada. Foarte putini oameni traiescdincolo de virsta de 100 de ani, din cauza bolilor degenerative alebatrinetii.

Migratia

Populatiile se schimba nu numai pentru ca oamenii se nasc ~imor, ci ~ipentru ca se muta dintr-un loc in altul. Migratia se refera

la deplasarea oamenilor dintr-o zona geografica intr-alta, cu scopulde a-~i stabili un nou domiciliu. 0 asemenea deplasare are loc atit

in cadrul societatilor (migrafie interna), cit ~iintre societati (migra­tie internationala). Rata migratiei unei societati este diferentaanuala intre numarul oamenilor care intra in societate (imigrantii)~i numarul oamenilor care pleaca din societate (emigrantii).

Oamenii emigreaza voluntar pentru doua motive fundamentale,deseori numite factori push-pull (presiune-atractie). Intr-un caz,noulloc exercita 0 atracfie (pull) care Ii convinge sa vina. Promi­

siunea libertatii religioase sau a avalltajelor economice sint exemplede factori de atractie care duc la migratie. De asemenea, oameniimigreaza din cauza presiunii (push) exercitate de zona pe care 0parasesc, unde nu se bucura de ospitalitate. Foametea, razboiul ~iciuma sint exemple de factori de presiune. Deseori, migratia implicaatit factori de presiune, dt ~i de atractie.

386

Cre$terea populatiei

~ata naturala a cre~teriiPopulatiile cresc datorita cre~terii fertilitatii, mortalitatii sci'izute

~iimigratiei ridicate, de~i primii doi factori deseori sint mai impor­tanti dedt ultimul. In masurarea cre~terii populatiei, a~adar, demo­grafii examineaza rata naturala a crefjterii, care este rata globalaa mortalitatii intr-un anumit an, sdizuta din rata globala a nataliti:itiiin acela~i an.

In 1986, 0 rata globala a mortalitatii de 8,7, scazuta dintr-orata globala a natalitatii de 15,3, a dus la 0 rata naturala a cre~teriide 6,6%, in Statele Unite. In contrast, rata natural a medie a cre~teriiin lume, in acel timp, era mai mare dedt dubla fata de cea dinStatele Unite. Rata cre~terii in tarile industrializate este, in modtipic, sub 1%, in timp ce, deseori, in tarile mai putin dezvoltate estepeste 2%. In tarile mai putin dezvoltate deseori lipsesc resurselenecesare pentru a asigura un nivel de trai adecvat populatiei lor;rata ridicata a cre~terii constituie problema.

~.' .;;" ..

Timpul de dublare~ ..

De~i 0 cre~tere a ratei de chiar 2% pare mica, efectul sau cumu-lativ este substantial. Daca 0 societate mentine 0 rata a cre~terii de2% timp de treizeci ~icinci de ani, ea se vadublainmarime. Acesttimp de dublare, numarul de ani necesar unei populatii ca sa sedubleze, poate plme 0 povara uluitoare pe resursele societatii. (Casa aflam timpul de dublare al oricarei populatii, pur ~isimplu impar­tim ~aptezeci, numarul de ani necesar unei populatii, cu 0 rata decre~tere de 1%, ca sa se dubleze, la rata de cre~tere a acelei popu­latii).

Cre~terea zero a populatiei

Dinamica populatiei care are ca rezultat 0 marime stabila estenumita cre§terea zero apopulatiei. Cre:~terea globala zero a popu­latiei presupune 0 rata medie a fertilitatii de 2,1 per femeie; aceasta

387

Fig. 20.1 Piramida POPUla";i duJfa virsta §i sex, pentru StateleUnite, 1986 .,.,..

milioane

L

o 5 10 15

femei

85+

80-84

75-79

70-74

65-69

60-64

55-59

50-54

45-49

40-44

35-39

30-34

25-29

20-24

15-19

10-145-9

0-4

15 10 5 0

barbati

Compozitia populatiei

Compozitia dupa sexCompozitia dupa sex a unei societati este detenninata de raportul

intre sexe, numarul de masculi la 100 de femele. A~a cum s-a aratatmai inainte (vezi Cap. 12), sint conceputi mai multi masculi decitfeme1e (un raport intre sexe de 140 la concepere, in Statele Unite).Totu~i, de la un pUllet inainte, la fiecare interval de virsta mor maimulti maseuli decit femele. Raportul intre sexe, la na~tere, este105. Pe la virsta de douazeei ~i unu de ani, sint mai multe femeledecit masculi, ducind la un raport intre sexe de 95, la toate virstele,in Statele Unite.

Sociologii ~idemografii sint interesati nu numai de schimbarilein cadrul populatiei, ci ~ide structura ei. Printre cele mai importanteelemente structurale ale populatiei sint sexul ~ivirsta.

cifra are in vedere parintii care se reproduc doar pe ei in~i~i, dartrebuie luati in considerare ~i parintii care mor prea tineri ca saaiM copii sau, dintr-un motiv oarecare, nu au doi copii. De fapt,Statele Unite au avut 0 rata a cre~terii sub cre~terea zero a populatiei(2,02) in 1979, dar populatia a mai crescut. A crescut pentru caimigratia a depa~it emigratia (vezi mai jos) ~ipentru ca cre~tereazero a populatiei trebuie mentinuta cu consecventa cel putin doua­zeci ~i cinci de ani, ca sa duca la 0 populatie stabila.

Compozitia dupa virstaStructura de virstQ a unei soeietati, propoqiile relative ale oa­

menilor in diferitele categorii de virste din populatia totala, esteextrem de importanta pentru demografi. Cu cit propoqia oamenilortineri este mai mare, cu atit este mai probabila cre~terea mai marea populatiei. De asemenea, cea mai tinara categorie de virsta ~iceamai virstnica sint cele mai putin productive din punct de vedereeconomic. De aceea, economia unei societati care are majoritateamembrilor sai in aceste categorii va fi cu totul deosebita de cea aalteia care are grosul populatiei in categoriile de mijloc.

388

Piramidele populatiei

Deseori, demografii folosesc 0 piramida a populatiei care arataatit virsta, cit ~i categoriile sexuale, pentru a ilustra configuratia

populatiei (Fig. 20.1). Categoriile de virsta sint aranjate de-a lungulaxei verticale ascendente; procentul populatiei care face parte dinfiecare dintre acestea este dat de-a lungul axei orizontale de la baza.

"Piramida" care rezuM este impiiftitii, a~a incit 0 parte arata cifrelerelevante pentru masculi, iar cealalta parte arata cele pentru femele.Valoarea unor astfel de piramide ale populatiei consta in aceea ca

ele permit 0 comparatie vizuala clara a compozitiei dupa virsta a

389

Cauzele

In mare masura, rata cre~terii, stabila timp indelungat, s-a dato­rat ratei relativ ridicate a natalitatii ~iratei relativ ridicate a mortali­tatii. In societatile preindustriale rata ridicata a mortalitatii aparentprovoca 0 rata ridicatii a natalitatii; multe familii sperau sa facadestui copii ca cel putin citiva dintre ei sa supraviejuiasca. Totu~i,in multe paqi ale lumii, rata mortalitatii a sci'izut dramatic (de~iSIDA amenintii sa schimbe aceastii tendintii in multe zone, indeosebiin unele paqi ale Africii), iar aceasta a dus la 0 cre~tere intensa apopulatiei. Populatia actuala a lumii se cifreaza la putin peste 5 mi­liarde de oameni. S-a estimat ca la rata anuala a cre~terii actuale

de 1,7%, populatia lumii s,.$Nadubla pina la peste 10 miliarde pinain anu12031, iar pina in iflu121QO va ajunge la mai mult de 30 demiliarde.

existau cam 3 milioane de oameni in lume. Acest numar a crescut

pina la aproximativ cinci milioane la inceputul agriculturii, camacum 10 000 de ani, ~i pina la aproximativ 200 de milioane camacl,Ull2000 de ani. eam pe la mijlocul secolului al XVII-lea, inhl.m'e existau aproximativ 800 de milioane de oameni (NatiunileUnite, 1973), ~ipopulatia era relativ stabila, cu 0 rata a cre~terii deaproximativ 0,1% (Nam, 1968). De atunci, rata cre~terii s-a accelerat.

A. Banglade~ B. SingaporeC. Elvetia908580757065

ciS clffi60

55~ ~~50

45403530252015105-~~

'--'--'10 5051010505101050510

Fig. 20.2 Piramidele populatiei

TENDINTELE POPULATIEI MONDIALE, ,

diverse lor societiiti (Fig. 20.2) sau a aceleia~i societati la diferitemomente in timp (Fig. 20.3).

Cre§terea populafiei

Populatia lumii a crescut in mod constant de~i incet, de la ince­putul istoriei scrise. S-a estimat ca acum aproximativ 40 000 de ani,

Consecintele,70-7465-6960-6455-59

50-54

45-4940-44

35-39.:! 30-34

~ 25-29'> 20-24

15-19

10-14

5-9

0-4

Fig. 20.2 Piramidele populatiei, Statele Unite

Aceastii cre~tere intensa a populatiei va avea consecinte majorepentru societatile lumii, indeosebi pentru cele mai putin dezvoltate,cu 0 rata ridicata a natalitatii. Se va pune ~i mai mult accentul peeconomia lor, intrucit ele incearca sa asigure locuri de munca, pre­cum ~ibunuri ~i servicii care in prezent nu sint suficiente nici inprivinta cantitatii, nici a calitiitii. Aceste schimbari ameninta samareasca deosebirea intre societatile dezvoltate ~i cele in curs dedezvoltare, marind diferentele economice intre cei care "au" ~iceicare "nu au".

Aceasta economie mondiala, cu doua straturi din ce in ce maibine conturate, ameninta nu numai stabilitatea economica, ci ~icea politica. Saracia crescinda ~i marimea numarului populatiei

390391

,~

deseori due la razvratiri soeiale ~ipolitiee, cum s-a vazut in ultimiiani in diverse tari din Ameriea Latina, Africa ~i Asia. Data fiindintinderea redusa a lumii, datorita progreselor tehnologiee in dome­niul ealatoriilor ~ieel al eomunicatiilor, precum ~idatorita legaturi­lor economice ~i politice crescinde, nu este probabil ca aceastainstabilitate sa se limiteze la tara in care s-a produs; ea se va raspindiin restullumii. Legatura intre tari "nealiniate" ~iUniunea Sovieticain timpul fi'izboiului rece ~i incercarea de a institui 0 noua ordineeconomica mondiala de relatii intre tarile sarace ~icele bogate de­monstreaza aceasta interrelatie.

o alta consecinta a cre~terii rapide a populatiei, indeosebi intarile mai putin dezvoltate, este cre~terea intensa a migratiei. Imaginiale numeroaselor "ambarcatiuni cu oameni" din Asia de Sud-Est,care migreaza in Statele Unite ~iin alte tari occidentale, din motiveeconomice ~ipolitice, sint inca vii - ~i0 astfel de migratie continua.Valul continuu de imigranti legali ~i ilegali din America Latinaeste 0 sursa constanta de ingrijorare pentru StateIe Unite, la felimigrantii asiatici ~iafricani in multe tari din Europa Occidentala.In majoritatea cazurilor, imigrantii vin din societati cu cre~tereridicata a populatiei; ei pleaci'i deoarece economia tarilor lor deba~tina deseori nu poate mentine, la un nivel de viata adecvat,populatia care cre~tc intr-un mod rapid.

Teorii despre cre§terea populatiei

Teoria malthusiana

Teoria majora despre cre~terea populatiei ~i consecintele ei afost elaborata de clericul ~i economistul englez Thomas Malthus(1926; original, 1798) la sfir~itul secolului al XVIII-lea. El a sustinutca pasiunile naturale ale bi'irbatilor ~i ale femeilor vor duce la 0rata a natalitaW ce va cre~te in progresie "geometrici'i", prin careelintelegea ca rata va cre~te foarte rapid (ca la inmultire); in acela~itimp, productia de hrana va cre~te doar in progresie "aritmetica"(ca la adunare), din cauza limitarilor tehnologice in productia agri­cola ~i a limitelor pamintului arabil (utilizabil) disponibil. Astfel,

392

populatia va depa~i, in scurt timp, hrana disponibila pentru a seintretine.

Malthus credea ca sint necesare opreli~ti asupra populafiei,o(i mizeria, foamea ~i saracia vor fi consecintele inevitabile. El aaflFffiat ci'isint doar doua modalitati de a tine sub control aceastaexplozie dezastruoasa a populatiei: prinopreli~ti pozitive ~iopreli~tipreventive. Primele sint modalitati ,,naturale" de prevenire a cre~teriiexcesive a numarului oamenilor in lume, cum sint foametea, boala~i razboiul. Personal, Malthus era in favoarea opreli~tilor preven­tive ale cre~terii populatiei: folosirea "restrictiei morale". El reco­manda abstinenta sexuala, controlul na~terilor (de~i ideile sale reli­gioase nu ii permiteau sa sustina "mijloace artificiale") ~icasatoriatardiva.

Intrucit el credea ca cei mai multi oameni nu se vor angajaintr-o astfel de restrictie morala decit in fata unei foamete extreme,era pesimist in privinta capacitatii lumii de a tine sub controlcre~terea exeesiva ~idaunatoare a populatiei. Un astfel de pesimismi-a adus lui Malthus porec1a de "pastorul sumbru". De asemenea,el a sustinut eliminarea ajutorului pentru saraci (eeea ce astazinumim ajutor social), ca sa li se reduca numarul, deoarece ei au 0

rata a natalitatii mult mai ~/re decit bogatii.Malthus a subestimat mfi muhe elemente de progres care, mai

nrziu, i-au subminat argumentul fUll4\amental. Primul, au intrat inuz noi tehnici de control al na~terilor:'impreuna cu un mai mareaccent cultural asupra familiilor mai mici; acestea au redus rata decre~tere a populatiei. De asemenea, progresele tehnologice in agri­cultura ~i irigatie au sporit substantial rezervele de hrana ~ipromitchiar progr~se ulterioare. Astfel, reducerea substantiala, care esteposibila,a ratei de cre~tere a populatiei ~i cre~terea intensa, careeste posibila, a cantitatii de hrana disponibile sint considerate ri­poste majore la pozitia malthusiana.

Totu~i, uncle dintre ideile lui Malthus sint inca relevante. Amvorbit despre cre~terea intensa a populatiei in tarile mai putin dez­voltate, care ameninta resursele existente. Ca un pericol suplimentar,se poate concepe ca exista 0 limita a progreselor tehnologice nece­sare pentru a mari atlt pamintul arabil disponibil, cit ~i rezervelede hrana. Astfel, preocuparea Cll privire la cre~terea populatiei - inspecial in tarile care pot, cel mai putin, sa-i asigure existenta -

393

ramine valabila din doua motive principale: (1) cre~terea populatieiduce la pavarea pamintului arabil ~i (2) resursele necesare solicita

ecosistemul- un sistem creat prin interactiunea unei comunitati deorganisme cu mediul sau inconjurator.

Reactia marxista,Karl Marx nu a fost de acord cu Malthus dintr-un punct de ve­

dere diferit. EI credea ca excesul de populatie este mai putin 0problema de rezerva limitata de hrana dedt de oportunitati econo­mice limitate, indeosebi pentru clasa muncitoare. Marx a sustinutca Malthus traia in mijlocul revolutiei industriale ~i vedea, maidegraba, problemele formelor capitaliste de organizare dedt legile"naturii umane". "Excesul" de populatie insemna ca existau maimulti muncitori decit erau ceruti de sistemul capitalist din aceavreme, nu ca erau prea multi oameni in lume. Un sistem economicmai eficient ar reu~i sa foloseasca mai bine populatia disponibila.In economia colectivista pe care el 0 prevedea (vezi Cap. 17), Marxsustinea ca cre~terea populatiei ar fi considerata un avantaj socialcare ar duce la 0 mai mare productie economica ~i la prosperitate.

Marx ~iMalthus s-au deosebit intr-un alt mod in orientarea lor

spre un tip de solutie necesar. Malthus s-a concentrat asupra capa­citatii individului de a-~i impune restrictii morale. Marx, pe de altaparte, a subliniat importanta acpunii colective pentru a efectua schim­barea structurii fundamentale, economice ~i sociale, a societatii.

Dezbaterea Malthus-Marx continua ~i astazi. Ehrlich (1968) aavansat 0 versiune a argumentului malthusian cu privire la consecin­tele devastatoare ale cre~terii necontrolate a populatiei. Acest punctde vedere a primit sprijin de la un raport influent al Clubului de laRoma (Meadows ~icolab., 1972), The Limits to Growth. Argumentulcontemporan "ce este mic este frumos" reflecm aceasm pozitie. Simon(1986) respinge notiunea de resurse limitate, neinlocuibile. EI sustineca pamintul are spatiu ~iresurse ample pentru a mtretine 0 populatieextrem de mare; dificuItatile sint politice, nu biologice.

opozitie intermediara a aparut intr-o analiza a Consiliului Na­

tional pentru Cercetare (Holden, 1986). In aceasta perspectiva, re­sursele pamintului vor reu~i, probabil, sa intretina 0 populatie enorm

394

de mare. De fapt, 0 oarecare foamete este utila, ca sa motivezedezvoltarea tehnologiei adecvate ~ia strategiilor economice pentrurezolvarea problemei. Totu~i, dincolo de unanumit nivel de cre~tere

a ;'p~~ulatiei, aceasm situatie se poate schimba.

Tranzitia demografica in societateaindustriala

Reducerea ratei de cre~tere a populatiei care a avut loc in Europaeste atribuita in mare masura consecintelor industrializarii. Acestfenomen este numit tranzitie demografica ~idenota 0 schimbare aratei natalitatii ~i a mortalitatii, ceea ce afecteaza cre~terea popu­latiei. In acesta teorie, schimbarea se petrece in trei etape.

, 1. Populatie stabila cu cre$tere potentiala ridicata. In primelesocietati existau 0 rata ridicata a natalitatii ~i0 rata ridicata a morta­litatii. Din cauza ratei ridicate a mortalitatii, oamenii voiau sa aibamulti cop ii, ca sa fie siguri ca eel putin dtiva dintre ei vor trai pinala maturitate. Tipic, numarul na~terilor egala, aproximativ, numarul

deceselor, a~a ca populatiaj:aminea stabiia sau inregistra doar 0cre~tere nemsemnata. Totu$'ffacea~ta prevedea 0 cre~tere potentiala

a populatiei 0 data ce 0 societate reu~ea.~a-~ireduca rata mortalitatii.2. Cre$terea tranzitionala. Pe masura ce societatile W schimba

modurile industriale de productie economica ~irepartitie, se imbuna­tatesc nivelul de trai, conditiile sanitare, nutritia ~iingrijirea medi­cala. Aceste schimbari reduc, substantial, rata mortalitatii, in timpce rata natalitatii ramine ridicata. Drept urmare, aceste societaticunosc 0 cre~tere rapida a populatiei. Malthus a trait in aceasta peri­oada a istoriei britanice; experientele sale in aceste conditii I-aucondus la teoria pe care a dezvoltat-o ulterior. Totu~i, el nu a reu~itsa prevada etapa urmatoare.

3. 0 stabilitate apopulatiei cu 0 cre$tere lenta. Schimbarile intehnologie ~iin normele culturale duc la 0 reducere a ratei natalitatii.Se perfectioneaza mijlocele anticonceptionale, iar normele culturalesustin familii mai mici. Cre~terea standardelor economice face maiscumpa intemeierea unor familii mari, iar a avea multi copii seconsidera mai mult 0 indatorire dedt 0 bogatie, cum se considera

395

in vremurile trecute, "asigurare de batrinete" pentru parinti. Inca 0data, populatia devine relativ stabiIa; totu~i, rata scawta a natalitatii~icea a mortalitatii duc la stabilitate relativa cu 0 cre~tere lenta apopulatiei, in contrast cu situatia din vremurile preindustriale.

Relevanta contemporana a teorieitranzitiei demografice

Multi oameni de ~tiinta in domeniul social ~i-au pus intrebareadad tranzitia demografica este un model adecvat pentm toate so­cietatilc supuse industrializarii. Tarile in curs de dezvoItare ~i-auredus, in general, rata mortalitatii, in timp ce mentin ridicata ratanatalitiitii, etapa de tranzitie a cre~terii tranzitiei demografice. Totu~i,nu este cIar daca conditiile din Europa ~i Statele Unite din timpulsecolelor al XVIII-lea ~ial XIX-lea, care au dus aceste societilti laa treia etapa, existii astiizi in societiitile care abia acum cunosc mo­demizarea. Piramidele populatiei ale acestor tari sint diferite, au 0proportie de copii mult mai mare, ceea ce duce la un model deosebitde productie economica ~ide repartitie. In plus, este mai putin pro­babil ca acumularea de capital din aceste tari sa fie folosita pentmextinderea economica ~ipentru I'mbunatatirea conditiilor materialededt este folositii pentm simpla satisfacere a nevoilor fundamentaleale populatiei ce cre~te continuu ~irapid. In unele parti ale lumii,nu este I'nca cIar daca a doua etapa a ratei reduse a mortalitatii s-aprodus.

Pe scurt, multi au pus la indoiaIa actiunea automata a tranzitieidemografice ca raspuns la problemele din aceste societati. Mai mult,exista deosebiri substantiale I'ncadml tarilor mai putin dezvoItate,care trebuie luate I'nconsiderare. Exploatarea acestor tari, explicitaI'nmodelul de sisteme mondiale allui Wallerstein (vezi Cap. 17 ~i23), sugereaza ca fortele economice contemporane sl'nt diferite decele care au dus la industrializarea ~itranzitia demografica I'nEu­ropa ~i Statele Unite. Prin urmare, daca un astfel de proces esteautomat, ~ieste doar 0 chestiune de timp, el nu este acceptat de toticei care studiaza I'nacest domeniu.

396

Politici populationale

"'Reducerea fertilitatii~~ 'In mod evident, 0 strategie majora de a rezolva cre~terea rapida

a populatiei consta in reducerea directa a ratei de cre~tere. Progra­mele de "planificare familiaIa" formeaza 0 parte majora a uneiastfel de politici. Aceste programe pomesc de la oferirea de infor­matii asupra reproductiei umane ~i a sexualitatii umane ~i mergpina la distribuirea de contraceptive oamenilor. Deseori, aceste pro­grame intra in conflict cu credinta adinc inradiicinatii despre copiiicare sint 0 polita de asigurare pentm batrinete ~i ca nu ar trebui sase depuna nici un efort pentm a Ie reduce numaml. De asemenea,deseori trebuie infrinte credintele religioase despre mijloacele anti­

conceptionale ~iignoranta in privinta adevaratului proces al repro­ductiei umane. Comportamentul personal, sistematic ~iorganizat,pe care contraceptia efectiva 11implica este neobi~nuit in muIte tarimai putin dezvoltate, punind probleme formidabile pentru progra­mde de planificare familiaIa.

Unele societiiti merg din9Plo de programele de planificare fami­liala educationala. Ele se aifgajeaza in diverse forme de coercitie.In India, de pilda, guvemul din anii '10..~initiat un program de ste­rilizare fortata. Iar in anii recenti, China a instituit un programvast de control al populatiei, pedepsind familiile care au mai muItde un copil. Familiile care au mai muIt de un copil sint expusebatjocurii sociale. Parintii sint amendati ~i i~i pot pierde slujba ~ianumite beneficii sociale. Asupra femeilor care au deja copii seexercita presiuni ca sa fad avort.

Dezvoltarea economica

Strategiile deliberate pentru I'mbunatiitirea conditiilor economicefac, deseori, parte dintr-o I'ncercare general a de a reduce cre~tereapopulatiei. Imbunatiitirea economica spore~te ~ansele mic~orariiratei mortalitiitii, astfel invalidind pretentia unei rate ridicate a mor­talitatii, pentru a mentine familia. De asemenea, exista muIte dovezica cre~terea economic a duce la aprobarea sociala a familiilor mai

397

mici. Copiii sint mai putin 0 valoare economic a in societatileindustriale decit sint in cele agrare. Astfel, dezvoltarea economicanu este numai avantajoasa pentru economie, ea are ~iun efect pozitivasupra cre~terii populatiei.

Productia de hrana ~i repartitiaRevolu!ia verde, dezvoltarea ~ifolosirca noilor practici agricole,

a dus la cre~terea substantiala a productiei alimentare. Acesta esteunul dintre raspunsurile la problema malthusiana, fiindca permiteunei societati sa se concentreze mai degrabii asupra aprovizionariicu hrana necesara pentru 0 populatie care cre~te decit asupra redu­cerii cre~terii ei. Noile productii cerealiere cu randament sporit,care au rezultat din acest mod de a privi lucrurile, au redus intr-ooarecare masura dificuItatile alimentare in anumite zone ale lumii.

Politicile de imbunatatire a repartitiei, precum ~i a productieide hrana, constituie 0 aha strategie importanta in rezolvarea cre~teriipopulatiei. Statele Unite sint unul dintre cei mai eficienti producatoriagricoli din lume. In ultimii ani, Statele Unitc au dezvoJtat 0 varietatede programe pentru a-~i distribui produsele agricole societatilornevoia~e. 0 mare parte din aceasta activitate este realizata princompanii private care, avind nevoie de profit, vind aceste bunuri,in loc sa Ie dea pc gratis altor socieHiti. Multe tari, care au marenevoie de astfel de bunuri, nu sint, poate, in situatie de a Ie puteaplati. De~i exista uncle programe pentru distribuirea hranei necesarela un pret redus sau pe gratis, lumea este confruntata cu 0 dilemamorala referitoare la cine are datoria de a-i hrani pc flaminzii socie­tatiIor mai sarace. De asemenea, chiar cind hrana este furnizataunortari (e.g., Etiopia), dezordinea politica poate impiedica distri­buirea ei celor care au cea mai mare nevoie de ea. Discutiile asupraacestor probleme continu.ain dezbaterea recenta despre "noua ordineeconomica mondiaIa".

Politici de incurajare a natalitatiiUnele societati sint ingrijorate pentro ca au prea putini oameni,

nu prea multi. Mai multe tari europene (e.g., Danemarca, Elvetia~iItalia) au cunoscut 0 rata a natalitatii sub l}ivelurile de inlocuire(mai putin de cre~terea zero a populatiei). In unele dintre aceste

398

societati, guvemul a diutat sa incurajeze na~terile (0 politidi deincurajare a natalita!ii), oferind subsidii financiare pentru fiecarecopil in plus. Altele (e.g., Uniunea Sovietica) au oferit recunoa~terepablica femeilor care au avut multi copii ~iIe-au asigurat concediudcrnMemitate platit, cu garantarea intoarcerii la aceea~i slujbiidupa fiecare na~tere.

Politicile de incurajare a natalitatii deseori urmaresc putere ~icontrol. Atit in cadrul societatilor, cit ~i intre ele, se presupune ca

puterea se bazeaza pe 0 populatie numeroasa. Astfel, societatilecare vor sa-~i sporeasdi puterea adopta atitudinii ~i strategii deincurajare a natalitatH (Wattenberg, 1987).

TENDINTE ALE POPULATIEI iN, ,STATELE UNITE

Tendintele curente ale populatiei~ ~.

Fertilitatea ~i cre~terea .•.•..Populatia din Statele Unite cre~te in mod constant, in prezent

depa~ind 200 de milioane de oameni. In ciuda acestei cre~teri, ratanatalitatii este scazuta ~i scade de la mijlocul secolului al XIX-leacind era aproximativ de 55 la 1000 de oameni. Rata natalitatii aatins nivelul eel mai scazut, 17la 1 000, in timpul marii depresiunidin anii treizeci. Urmatoarea schimbare majora a venit dupa eelde-a1 doilea razoi mondial; "baby boom" (cre~terea natalitatii), carea rezultat din casatorii tardive, a inceput cam prin 1946 ~i a durat

pina la inceputul anilor '60. Aceasta a dus la 0 rata a natalitatii cares-a ridicat la aproximativ 25%0, inainte de a scadea la 15%0 in1970. De~i de atunci rata natalitatii s-a stabilizat la putin sub 16%0,rata natalitatii copiilor cclor nascuti intre 1946 ~iinceputul anilor '60("baby boom echo") va duce probabil, la 0 rata mai ridicata a nata­litatii decit a parintilor lor.

399

Mortalitatea

Rata mortalitatii este favorabila pentru majoritatea am~ricanilor.Rata mortalitatii este foarte scazuta, aproximativ 9%0. In acela~itimp, speranta de viata a celor mai multi americani este extrem deridicata, de aproximativ 75 de ani, de~i aceasta variaza dupa carac­teristici sociale, indeosebi dupa sex ~irasa. Pentru femei, sperantade viata me die este de 78,5 pentru albe ~i 73 pentru americanceleafricane; pentru barbati, ea este 71,1 pentru albi ~imult mai scazuta,64,4, pentru americanii africani.

Recent, Statele Unite au cunoscut 0 imbatrinire a populatiei(vezi Cap. 12). Virsta mediana este aproximativ treizeci ~iunu deani, oarecum mai mare decit in multe alte tiiri ~i chiar decit maiinainte in Statele Unite. Aceasta imbatrinire este datorata, in parte,reducerii ratei mortalitatii ~i scaderii fertilitatii. Acestea au maritnumarul virstnicilor ea proportie a populatiei.

ImigratiaStatele Unite au fost numite 0 tara a imigrantilor. Initial, tara a

fost transformata de imigrantii europeni, iar mai tirziu a devenit unloc de refugiu pentru toti - din intreaga lume - cei care cautau 0situatie economica ~ipolitica mai buna. Imigratia a fost foarte ri­dicata pina la adoptarea legilor de imigrare restrictive de la ineeputul~i mijlocul anilor '20. Imigratia a erescut dupa cel de-al doilearazboi mondial, in esenta dublindu-se in ultimul sfert de seco!. In!986, au intrat in Statele Unite peste 600 000 de imigranti legali.In prezent, cei mai multi imigranti vin din America Latina ~iAsia.

Sursele seaderii rate; natalitatii•

Factori economici

De~i, deseori, oamenii apeleaza la eonsecintele marii depresiunipentru a explica istorica scadere a ratei natalitatii in Statele Unite,rata natalitatii scadea deja ~icontinua sa scada dupa refacerea eco­nomica. Conditiile economice obiective nu pot numai ele sa explice,pe deplin, rata na~terii.

400

o alta modalitate de a examina efectele economiei asupra ferti­lita!ii consta in intelegerea importantei sperantelor. Importante nus~t atit conditiile economice existente, ci mai degraba sperantele~i s'tihdardele pe care cuplurile ~iIe fixeaza pentru viata. De pilda,potrivit acestui punct de vedere, "putinatatea na~terilor" de dupababy boom a fost determinata de nivelul de viatii ridicat din anii '60~i '70, care a facut cuplurile sa-~i reduca numarul de copii, ca sa-~imentina nivelul de trai. Astfel, conditiile economice ~i sperante1epe care aces tea Ie creeaza influenteaza rata fertilitatii.

Stilurile de viata §i valorile

Sperantele sint asociate cu stilul de viata pe care oamenii vorsa-l aiba. Pe linga aceste influente economice asupra stilului deviata, factorii sociali au un rolla fel de important. Mi~earea femeilordin ultimii treizeci de ani a avut un impact enorm asupra rolurilorfemeilor in societate (vezi Cap. 12). Manifestarea unor mai marioportunitati economice ~i educationale pentru femei a schimbatideile oamenilor despre familie ~icalitatea de parinte. 0 consecintaa acestui fapt este ca cuplurjJe reduc ~i programeaza mai cu grijaproereatia, ca sa satisfaca (evoile eeonomice ~i edueationale ale

femeilor. 'Ilo;.

Ca un rezultat direct al urbanizarit$i industrializarii, valoareafamiliilor numeroase scade, deoareee copiii nu mai reprezinta aee­ea~ibogatie economica pe care 0 reprezentau in societatea agrariana,eu 0 rata ridieata a mortalitatii. Familiile mai mici permit 0 maimare libertate pentru cei doi adulti ~iprovoaca mai putina povaraasupra resurselor familiei. In plus, ocazia de a petrece mai multtimp cu mai putini eopii este eonsiderata 0 valoare soeiala adecvata .

Controlul na~terilorProgresele tehnologice in domeniul mijloacelor contraceptive a

jucat un rol major in reducerea fertilitatii. Ele au oferit mijloaceletehnice pentru adaptarea la noile idei despre marimea familiei carea rezultat din noile valori ~istiluri de viatii. Pilulele anticoncePtionale~i steriletul se gasesc din abundenta in comerJ:, la un pre! aecesibil.Numarul femeilor disatorite care folosesc mijloace anticonceptio-

401

~~--~~-~---~._~=~-=~~~~~~~-~-----------------_.,_'""""~-

1111 II

I j I

na1e aproape s-a dub1at in ultimii ani, ducind atit 1a mai putinicopii, cit ~i la 0 mai atenta programare.

Avortu1, care a devenit legal in 1973, de asemenea contribuie 1ao scadere a ratei natalitatii (vezi Cap. 13). In ciuda atentlei pe careforte1e proavort ~iantiavort 0 dau fo1osirii lui de catre cei necasa­toriti, un mare numar de femei casatorite fo1osesc avortu1 pentrua-~i reg1ementa fertilitatea.

Tendinte de viitor,Se pare ca popu1atia americana va continua sa imbatrineasca.

Rata It"lOrtalitatii,precum ~i rata natalitatii, continua sa scada, iarsperanta de viata sa creasca. Aceasta combinatie de factori va face,probabil, ca cetatenii virstnici sa ajunga 0 proportie din ce in cemai mare a populatiei. 0 vreme va fi 0 mare "cre~tere" a virsteimijlocii, deoarece "copiii nascuti intre 1946 ~iinceputul anilor '60imbatrinesc; baza piramidei populatiei, tinerii, va continua sa semic~oreze. Astfel, piramida popu1atiei Statelor Unite se va abatedin ce in ce mai mult de 1aforma de piramida adevarata pc care 0avea 1ainceputu1 acestui secol. Migratia interna din nord-est spresud ~i sud-vest va continua, probabil, urmind activitatea econo­midi. Schimburile migratorii interne vor schimba, de asemenea,puterea politica ~ieconomica a diverse10r regiuni.

Analiza demografica a tendintelor populatiei dezviiluiemulte despre natura unei societafi. Fertilitatea ei este aratatade rata globala a natalitafii, iar mortalitatea oricarei societatieste decisa de rata sa globala de mortalitate. Rata mortalitatiiinfantile este un indicator uti! al calitatii viefii in societate.Mortalitatea de asemenea poate fi privita in raport cu sperantade viata in societate, care, in general, cre~te (substantial insocietatile industriale). Durata viefii, un alt indiciu al morta­litatii, a ramas relativ stabila in ultimul secol. De asemenea,societatile se schimbii datorita migratiei interne ~i internafio­nale. in general, oamenii migreaza pentru ca noua zona areanumite avantaje (un factor de "atractie ") sau pentru ca ve­chea zona devine insuportabila (un factor de "depresiune ").

402

Fiecare societate are 0 ratii naturala de cre~tere, care se

stabile~te prin scaderea ratei globale amortalitatii din rata

\, globalii a natalitatii. Chiar ratele scazute de cre~tere a popu-";£iJlieiau mari efecte cumulative. La 0 rata de cre~tere de 1%,

opopulatie se va dubla in ~aptezeci de ani; la 0 rata de crqterede 2%, 0populatie se va dubla in treizeci $i cinci de ani. Crq­terea zero a populatiei, cind 0 femeie are in medie 2,1 copii,duce la 0populafie stabila daca media aceasta este mentinutacel putin douazeci ~i cinci de ani. in 1979, Statele Unite auatins un nivel sub cre~terea zero (2,02).

Compozifia populatiei este, de asemenea, importanta. Ra­portul intre sexe, numarul de biirbati la 1000 de femei, seschimbii de la 0proportie de masculi mai ridicata la procreerela 0proportie mai mare afemelelor, pe la virsta de douazeci $iunu de ani ~i dupa aceea. Piramidele populatiei smt folositepentru prezentarea grafica a compozitiei (structura de virsta~i sex) populatiei unei societati ~ipentru u~urarea comparafieiei cu compozitia altor societati sau cu propria sa compozitiela diferite momente in decursul timpului.

Populatia lumii a crescut in mod constant, de~i incet, pmain secolul al XVIII-lea(t(!eoar.ece 0 rata ridicata a natalitatii

~. ~. 's-a cuplat cu 0 rata ridicata a mortalitatii. Industrializarea aredus rata mortalitatii, in timp ;;e.·rata natalitatii a continuat

initialla un nivel ridicat, ducfnd la 0 cre$tere intensa a popu­latiei. Rata actuala ridicata de cre~tere este concentrata intarile mai pufin dezvoltate. Aceasta Ie impovareaza resurseleeconomice ~i ameninta sa mareasca prapastia intre ele ~isocietatile industriale deosebit de dezvoltate, avind ca urmareinstabilitatea economica ~i politica, ~i 0 emigrare crescuta

spre tarile mai dezvoltate.in secolul al XVIII-lea, Thomas Malthus a sustinut ca pa­

siunile umane vor duce oamenii la 0 cre~tere in progresie geo­metrica a ratei natalitatii ~i ca limitarile tehnologice ~ispatialevor limita cre~terea productiei agricole ~i vor face ca populatiasa-~i depa$easca baza de hrana necesara. Malthus a sustinut"restrictia morala" sub forma abstinentei sexuale ~i a casato­riilor tardive (opreli~tile preventive), dar a fost pesimist in

privinta capacitafii oamenilor de a pune in practica aceste

403

restrictii. El credea ca doar razboiul, boala ~ifoametea (opre­li~tile pozitive) vor reu~i sa tina sub control cre~terea excesivaa populatiei. Malthus a subestimat schimbarile sociale ~iculturale care, impreuna cu progresele tehnologice in aomeniulmijloacelor anticonceptionale, vor reduce cre~terea populatiei.De asemenea, el nu a reu$it sa anticipeze inovatiile tehnologicedramatice ce au loc in agricultura (revolu{ia verde) care vormari serios rezerva de hrana disponibila.

Marx nu afost de acord cu punctul de vedere allui Malthusca rezerva de hrana este limitata. El sustinea ca baza econo­mica insuficienta a epocii lui Malthus afost mai mult 0 reflec­tare a oportunitatilor economice limitate, cauzate de formelede Glrganizare capitaliste. 0 econumie colectivista ar rezolvaaceasta problema, credea Marx. Dezbaterea Marx-Malthuscontinua astazi cu discutii despre limitele cre$terii $i desprenotiunea ca "ce e mic este frumos ".

Schimbarea ratei de cre$tere a populatiei in societatile in­dustriale este explicata prin referire la 0 tranzitie demograficain trei etape. in prima etapa, populatia a fost relativ stabiladatorita ratei natalitatii $i a ratei mortalitatii simultan ridicate.in a doua etapa, populatiile au crescut dramatic datorita uneirate mereu ridicate a natalitatii $i unei rate sever reduse amortalitatii, rezultata din imbunatatirea nutritiei, a sistemuluisanitar, a asistentei medicale $i a nivelului de trai. Etapafinala(" stabilitatea populatiei, cu 0 cre$tere lenta ") s-a realizat cindtehnologia §i schimbarea normelor sociale au dus la scaderearatei natalitatii produefnd 0 populatie relativ stabila, cu 0cre§tere inceata.

De$i teoria tranzi{iei demografice a fost propusa ca unmodel potrivit pentru tarile contemporane mai putin dezvoltate,s-a sustinut ca structura populatiei §i conditiile economiceale aces tor tari se deosebesc substantial de cele ale Europeidin secolele al XVIII-lea $i al XIX-lea. Pe scurt, nu este clarca tarile mai putin dezvoltate pot sau trebuie sa urmeze acela§imodel de dezvoltare economica $i aceea$i dinamica a societiitii.

Controlul direct al cre$terii populatiei prin politici guver­namentale este obi$nuit. Au fost folosite patru stategii diferite.Multe tari mai putin dezvoltate au adoptat 0forma apoliticilor

404

de reducere afertilitatii, pornind de la campanii educationale§i distribuirea de mijloace anticonceptionale pina la forme

;', coercitive de control. Dezvoltarea economica afost marita atit"1l'e.ntruaprovizionarea populatiei din ce in ce mai mare, eft §ipentru a determina schimbiirile sociale §i culturale asociatecu rate mai scazute alefertilitafii. Rezerva insuficienta de hrana

a fost atacata direct prin cre$terea productiei $i prin amelio­rarea repartifiei (revolutia verde). in final, unele societati in­dustriale au devenit ingrijorate de cre§terea redusa apopulatiei

$i au promo vat politici de incurajare a natalitatii, dintre careuna consta in asigurarea unor recompense financiare $i sociale

pentru fertilitate ridicata.Statele Unite au 0 rata scazuta a cre§terii, din cauza ratei

scazute a natalitatii $i a mortalitatii, care sint caracteristicesocietatilor industriale avansate. Cre§terea natalitatii (babyboom) inperioada urmatoare celui de-al do ilea razboi mondiala fost 0 exceptie minora. Speranta de viata este ridicata, de~imai ridicata pentru femei $i albi deeft pentru biirbati $i ame­ricani africani. Virstnicii constituie 0 parte din ce in ce maimare a populatiei, datqrita reducerii ratei mortalitatii $i aratei scazute a natalitli,ii. Morea imigratie de la inceput s-a

redus dupa legislatia restrictiv{din anii '20 §i a crescut dinnou in ultimii douazeci $i cinci a(tani. Declinul indelungat alratd natalitatii este datorat conditiilor economice §i speran­telor mai crescute pe care aces tea Ie exercita asupra niveluluide trai. De asemenea, schimbiirile in stilurile de viata $i devalori, determinate de mi$carea femeilor, printre alti factori,au dus la rate scazute alefertilitatii. imbunatatirea substantialaa tehnologiei in domeniul mijloacelor anticonceptionale $i le­galizarea avortului ofera mijloace tehnice pentru reducereanumarului de na§teri. Se pare ca aceste tendinte vor continuain viitor: fertilitatea scazuta $i imbiitrinirea popula!iei ameri­cane.

405

21URBANIZAREA

Urbanizarea este fnsu~irea caracteristidi a societalilor mo­derne. Acest capitol va urmari dezvoltarea ora~elor din tim­purile preindustriale pina inprezent. De asemenea, el va examinatrei teorii majore care au fast elaborate pentru a explica dezvol­tarea urbana. Viala urbana contemporana din Statele Unite vafiexplorata printr-o comparalie fntre viala urbana ~i viala rurala.Vorfi discutate problemele Americii urbane, inc/usiv erima, dro­gurile ~i dificultalile financiare, fmpreuna cu fncercarile recentede planificare ralionala a ora~elor ~i a dezvoltarii.

DEZVOLTAREA URBANA

Fiintele umane au aparut intre 5 ~i 15 milioane de ani in urma,in forma actuala (homo sapiens) dezvoltindu-se acum 50 000 pinala 60 000 de ani. Pe scara timpului, urbanizarea, concentrareapopulatiilor intr -0 arie limitata, numita ora~,este un fenomen extremde recent; ora~ele au inceput sa apara carn acum 6 000 de ani.Acest interval de timp intre dezvoltarea umana ~idezvoltarea urbanaa rezultat din nevoia societatilor de a atinge un anumit nivel dedezvoltare sociala ~itehnologica inainte de a putea crea ~imentineora~e (Reissmar, 1964).

Ora~ele sint concentrari permanente de un numar relativ marede oameni care nu i~iproduc propria hrana. Ele au aparut in OrientulMijlociu, in "semiluna fertila" dintre fluviile Tigru ~i Eufrat, dinIraq, ca 0 consecinta a schimbarilor climatice ~iprogreselor tehno­logice. Cind ghetarii s-au topit, curentul de apa din anumite zone a

406

marit suprafata de sol cald ~i fertil. In plus, s-au dezvoltat tehnicide cultivare a cerealelor ~ide cre~tere a animalelor. Au aparut socie­

~tile horticole ~i pastorale, care necesitau a~ezari cu un caracterperm,anent, spre deosebire de primele societati de vinatori ~icule­gat~ri (vezi Cap. 4). La un anumit moment, ~i aceste societati auprodus surplusuri necesare pentru sprijinirea dezvoltarii ~ispecia­lizarea rolurilor (vezi Cap. 4).

Ora$ul preindustrial

Ora§ele anticeCam pe la anul 4000 i. Hr., s-au dezvoltat ora~e de-a lungul

fluviului Ind, in zonele in care acum se afla Pakistanul ~i citevalocuri din China. Cam 1 000 de ani mai tirziu, au evoluat ora~e inAmerica Centrala ~i America de Sud, iar cercetarile recente arataca exista 0 dezvoltare urbana importanta in America de Nord.

Aceste prime ora~e erau foarte mici, dupa standardele de azi.Ele aveau mai putin de 10000 de locuitori (Gist ~i Fava, 1974).

Ora~ele s-au dezvoltat in pgioada clasica; Atena avea 150 000 delocuitori in timpul epocii~ de aur, iar Roma avea putin sub unmilion. Dupa caderea Imperiului RQ.{llan,in secolul al V-lea, timpde citeva secole ora~ele au decazut. T'6tu~i,unul dintre rezultatelecruciadelor a fost inceperea comertului cu Orientul Mijlociu, carea renascut viata urbana in sudul Europei; indeosebi in Florenta ~iVenetia. Ritmul urbanizarii a crescut, iar pina in secolul al XIV -leamulte parti din Europa, pre cum ~idin Orientul Mijlociu ~idin Asia,incepusera sa se urbanizeze.

Ora~ele din vremea aceea au ramas relativ mici, deoarecetransportul era limitat ~i incet. De asemenea, conflictele frecventeintre ora~e ~i zonele rurale inconjuratoare amenintau stabilitatearezervei de hrana urbane. Conditiile medicale ~isanitare erau primi­tive ~inu puteau satisface populatii numeroase ~idispersate.

Ora§ele medievale

Ora~ul tipic medieval era imprejmuit cu un zid pentru protectieimpotriva invadatorilor, iar diversele cartiere din interior nu erau

407

II

ill

separate. Strazile erau inguste, cotite ~imurdare. Ele erau frecven­tate de oameni din toate categoriile sociale, de la negustori ambu­lanti, comercianti ~ime~te~ugari pina la preoti, nobili ~i servitori.Exista 0 eterogenitate sociala considerabila, cu modele clare destratificare intre diversele ocupatii. Aceste ora~e erau dominate debiserica cre~tina. Femeile ~iminoritatile aveau putine drepturi, iarminoritatile deseori traiau izolate in anumite zone ale ora~uluinumite ghetouri.

Ritmul vietii in ora~ul medieval era mai rapid dedI in zonelerurale, dar considerabil mai lent decit in ora~ele din zilele noastre.Natura relativ compacta a ora~e1or a dus la 0 interactiune socialaconsiderabila. Cei mai multi oameni ~tiau cite ceva unii desprealtii, daca nu cumva erau cuno~tinte directe. Controlul social eramai personal decit in ora~ul modem.

Ora!jul industrial

Ora~ul european

Revolutia industriala din secolul al XVIII -lea a accelerat ritmulurbanizarii. Noile surse de energie au permis dezvoltarea fabricilor,ceea ce a dus la 0 productie sporita. Pentru a se completa locurilede munca dintr-o fabrica, era nevoie de oameni adu~i din diverselocuri. Aceste fabrici erau situate in centrele urbane, unde se gaseadeja 0 rezerva serioasa de brate de munea. Succesul acestei noiforme economice a atras oameni din zone Ie rurale la ora~. Dreptrezultat, intre anii 1790 ~i 1800 cele mai muIte ora~e europene aucrescut substantial; unele, ca Viena, ~i-au dublat numarul de locui­tori. Intre 1800 ~i 1900 ora~e1e au crescut din nou rapid. Cea maimica cre~tere a fost inregistrata de Lisabona, cu mai mult de 50%cre~terea populatiei; Londra a crescut cel mai mult, de aproape optori fata de marimea ei initiala (Chandler ~i Fox, 1974).

Multe dintre primele a~ezari urbane au devenit "ora~e-state",ca Atena ~i Roma. (Mai urziu, multe dintre ele au servit ca nucleepentru crearea natiunilor). Centre1e urbane au devenit focare1evietiieconornice ~ipolitice. Modelul haotic de inceput, cu striizile inguste

408

~icotite, a fost inlocuit cu strazi mai largi ~i drepte, pentru u~urareatransportului ~i a comertului.~\ Viata sociala a devenit mai complexa. Din cauza marilor con­

cen.tmri de oameni, indivizii aveau mai putine cuno~tinte unii desprealtii. Viata in ora~e a devenit mai impersonala ~itiranizata de delinc­venti. Unele ora~e atrageau mai multi oameni decit puteau intretine.Primele etape ale industrializarii au provocat ~ipoluarea substan­tiala a ora~elor. Pe scurt, dezvoltarea industriala in Europa a adusatit avantaje, cit ~i dezavantaje.

Ora~e1e se dezvolta ~iastazi, de~i intr-un ritm mai lent dccit insecolul al XIX-lea. Totu~i,numarul zonelorurbane a crescut drama­tic. La inceputul secolului al XIX-lea erau mai putin de 50 deora~e in lume care aveau 0 populatie mai mare de 100 000 de locui­tori. Astazi sint peste 2 000.

Ora~ul american

Primele a~ezari europene in Statele Unite au fost intemeiate de

spanioli in St. Augustine, Florida, in 1565, iar de englezi in James­

town, Virginia, in 1607. Priqa zona urbana majora a fost infiintatade olandezi in New Amstefdam '(New York) in 1624; aceasta afost, curind, urmata de Boston, carel'1q.fost intemeiat de puritaniiengleziln 1630.

In esenta, aceste a~ezari erau sate mici al caror model era luat

de la ora~e1eeuropene anterioare industrializarii. (Organizarea dez­ordonata de atunci a strazilor mai exista ~iastazi in sudul Manhat­tan-ului ~iin unele zone centrale din Boston). Cea mai mare cxtin­dere urbana a avut loc in secolul al XIX-lea, la fel cum s-a intimplatin Europa. Construirea ciiilor ferate a asigurat transportul necesar,care a deschis atit expansiunea spre vest, eft ~i dezvoltarea urbanain est.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, aproximativ 0 treime dinamericani locuiau in zone suburbane. Ora~uljuca un rol din ce ince mai mare in viata economica, politica ~i sociala. Deosebirileintre zonele urbane ~i rurale au devenit mai pronuntate, indeosebiin stilurile de viatii. De asemenea, s-au marit deosebirile intre Sudulin mare masura rural ~iNordul din ee in ee mai urban.

409

1:1

Metropola

Unele ora~e mari au ajuns ~imai mari, devenind mai importantepentru societate. Ele s-au transformat in metropole, zone urbaneformate dintr-un mare ora~ central, cu suburbiile inconjuratoare ~iora~ele sate1it asociate. Exemple sint: New York City, Chicago,Londra, Paris, Mexico City ~iTokyo. Metropolele formeaza unitatieconomice ~i geografice relativ integrate. Dezvoltarea majora aregiuni10r metropolitane a avut loc cam de la jumatatea secoluluial XIX-lea pina la mijlocul secolului XX. De pilda, in 1860 NewYork City avea sub un milion de locuitori; in 1900 avea injur de4 milioane, iar in 1950 populatia ajunsese la aproape 8 milioane.De atunci, dezvoltarea metropolelor a fost mai inceata (unele aucunoscut chiar 0 u~oara sdidere a populatiei), din cauza dezvoltariisuburbiilor (vezi mai jos).

Dezvoltarea metropolitana a fost posibila datorita progreselortehnologice, indeosebi folosirii sporite a energiei electrice, comuni­catiilor imbunatatite ~imodalitatilor de transport modeme. Electrici­tatea a facut posibila constmirea marilor zgiriie-nori care constituieelementul caracteristic al metropolei. Existenta telefoanelor, a ma­~inilor ~i a transportului in comun a permis ora~ului sa se intinda,dar sa mentina, cu u~urinta, legatura intre zonele centrale ~i sectoa­releperiferice.

Zonele statistice metropolitaneImportanta legaturilor sociale, economice ~ide comunicatie intre

un ora~ central ~icomunitatile din jur a facut Biroul de Recensamintal Statelor Unite sa dezvolte conceptul de zona statistica metropo­litana (ZSM), pentru scopuri analitice. 0 ZSM este 0 zona urbanaformata dintr-un ora~ cu celputin 50 000 de rezidenti ~i0 populatietotala de cel putin 100000. In prezent, in Statele Unite existaaproa­pe 300 de ZSM-uri; ele contin carn trei sferturi din populatie. Depar­tamentul Administrapei ~iBugetului guvemului federal de asemeneastabile~te 0 zona statistica metropolitana consolidata (ZSMC), 0zona urbana care are 0 populatie de cel putin un milion ~icorespundealtor citorva criterii.

Economia unei metropole se bizuie pe legaturile strinse intrezone1e sale rezidentiale, industriale, comerciale ~irecreative. Sint

410

necesare mijloace de transport bune care sa-i duca pe muncitori dela locuintele lor la locurile de munca ~i sa transporte bunurile deupde sint facute acolo unde sint cerute. Mijloacele recreative ~ieal\~tionale sint necesare pentm a atrage ~i a stabiliza forta demunca. Firmele comerciale ~iindustriale care depind unele de altelein privinta bunurilor ~i serviciilor sint, deseori, situate in cadrulregiunilor metropolitane, pentm comoditate ~ieficienta.

Megalopolisul

Metropolele s-au intins intr-o a~a masura, incit au fuzionat cualte metropole. Coridoruldin nord-estul State10r Unite, de la Bos­ton pina la Washington, D.C., este un astfel de megalopolis. Impor­tanta acestor megalopolisuri, unul pentm celalalt, este evidenta dinsistemul de transport care s-a dezvoltat intre ete. Trenul ~inaveteleaeriene care leaga ora~ul Boston de New York City ~iNew YorkCity de Washington, D.C. sint dovezi ale relatiei economice intreaceste regiuni metropolitane.

Suburbii/e

Unul dintre cele mai dramatice ev~imente de lajumatatea seco­lului XX, I-a constituit dezvoltarea suburbiilor, care sint zone ur­bane relativ mici ce inconjoara un ora~. Numarul mare de automo­bile ~i de dii ferate, la care s-au adaugat autostrazile construite cufonduri mari de la guvemul federal, a facut posibila dezvoltareasuburbiilor.

Dezvoltarea suburbiilor a creat navetistul, persoana care poatelocui intr-un 10c ~ipoate lucra la 0 distanta considerabila. Astfel,comunitati1e suburbane au inceput sa inconjoare ora~e1ecentrale.Oamenii au inceput sa se mute din ora~e in suburb ii, unde deseorii~i pot permite sa aiM case proprii ~i unde spera sa scape de pro­blemele vietii urbane. Numarullocuitorilor din suburbiile StatelorUnite s-a dub1at intre 1940 ~i 1980; acum, suburbiile adapostescaproximativ 40% din populatie.

Dezvoltarea suburbana a contribuit la descentralizarea urbana.

Mari1e firme au inceput sa-~i stabileasca filiale in suburbii ~i au

411

aparut mici magazine care satisfac nevoile populatiei suburbane.Crizele de petrol din anii '70 au avut un efect mult mai mare asuprasuburbiilor decit asupra ora~elor, din cauza marii lor dependentede automobile pentru transportul de baza. Astazi, din ce in ce maimulte companii i~i stabilesc sediile, nu doar filialele, in suburbii,datorita avantajelor fiscale, a costurilor scazute ~ia mediului educa­

tional ~i social mai ospitalier. Strada cu magazine din ~uburbii esterecunoscuta ca fiind 0 trasatura a peisajului american. In comunita­tile suburbane au inceput sa apara cladiri de inaltime medie ~ichiarunele inalte. Din ce in ce mai mult, linia intre ora~ ~i suburbiidevine tot mai neclara.

TEORII DESPRE DEZVOLTAREAURBANA

Explicatiile dezvolmrii urbane provin dintr-o abordare ecologica,abordare ce este preocupata de interactiunea intre oameni ~imediullor fizic. Acest punct de vedere a predominat la Universitatea dinChicago in perioada anilor douazeci ~itreizeci ~ia dus la 0 serie destudii ~i la 0 teorie asupra modului in care se dezvolta zonele ur­bane. Analize1e care au urmat au dus la alte explicatii ale dezvoltariiurbane.

Modelul de zone concentrice

Prima teorie asupra dezvoltarii ora~elor a fost elaborata de ungrup de sociologi de la Universitatea din Chicago: Burgess, Park ~icolegii (Park ~i colab., 1925). In studiile lor cei din Chicago auobservat ca ora~ul consta dintr-o serie de cercuri concentrice, cu unmodel diferit de folosire a pamintului pentru fiecare inel. La centruse aflazona comerciala centrala, unde se gasesc firme financiare,teatre, restaurante bune, magazine en detail ~imagazine universale,~i alte magazine care ii aprovizioneaza pe cumparatori. Aceastazona este incercuita de 0 zona de tranzi!ie care, initial, fusese 0zona rezidentiala pentru cei bogati, dar ulterior a evoluat la unmodel rnixt de folosire a pamintului, firme comerciale periferice ~i

412

lliahalale. Urmatoarele arii sint zonele reziden!iale, cu locuinteleinghesuite ale clasei muncitoare ~i cu re~edintele cele mai bogatecare radiaza circular de la centru.

·'l\~asta teorie a fost bazam pe 0 conceptie dinamica a dezvoltariiurba~e. Modelele de folosire a pamintului din zone Ie interioare"invadau" zonele invecinate ~iIe transformau. Acest model parea saprezinte, ill mod adecvat, dezvoltarea ora~ului Chicago, dar mai putinca un model efici~nt al dezvoltarii urbane. Terenul fizic alora~u­lui, gradul de planificare guvemamentala, marea disponibilitate aautomobilului ~ia transportului public toate influenteaza dczvoltareaurbana, iar acestea variaza de la ora~ la ora~.

Modelul sector

Analiza dezvoltarii urbane intr-un mai mare numar de ora~e I-afacut pe Hoyt (1939), un ecolog urban, sa vada un model diferit.El credea ca ora~ele se dezvolta in sectoare in forma de pana, de lacentru ora~ului spre exterior, deseori de-a lungul unei cai de trans­port (de pilda, cai ferate sau cai navigabile). Pamintul din fiecare

sector este folosit pentru scop.llPdiferite; exista un sector rezidential,un sector industrial, un secto'f<;omercial central ~iun sector subur­ban. Totu~i, Hoyt a inteles ca topogratt~ specifica - rlurile ~i dea­lurile, de pilda - va modela dezvoltarea fiecarui ora~ill moduri unice.

Forma de pana sau de felie de tort a unui sector atesta coexistentadiverselor modele de folosire a pamilltului. Unele parti ale sectoruluirezidential se invecineaza cu sectorul industrial; acestea ar fi, proba­bil, cartierele clasei muncitoare. Pe de alta parte, cele mai rlvnitecartiere rezidentiale nu trebuie sa fie departe de zona comercialacentrala, a~a cum este evident in cazul cartierului Nob Hill din SanFrancisco.

Modelul cu mai multe nuclee

Progresele tehnologice de mai tirziu, care au dus la 0 mai largiiriispindire a automobilelor ~iau imbunatatit comunicarea, de aseme­nea au influentat modelele de dezvoltare ale ora~elor. Harris ~iUllman (1945) au aratat ca ora~ele au mai multe "nuclee", sau

413

centre separate, consacrate unor activitati specifice. De pilda, multeora~e au un sector de distractie centralizat, cum este teatrul TimesSquare ~i zona restaurantelor din New York City.

Exista mai multi factori care influenteaza dezvoltarea acestornuclee specializate. Primul, anumite activitati au.nevoie de facilitatispecializate. Zonele de distractie ~icele comerciale, de pilda, trebuiesa fie u~or accesibile, prin folosirea transportului in comun la inde­mina. Al doilea, unele intreprinderi beneficiaza prin faptul ca sintaproape de altele. Gruparea companiilor financiare injurul zoneiWall Street din New York City nu este intimpHitoare. Apropiereauneia de alta u~ureaza comunicarea intre ele~acesta a fost, in spe­cial, cazul dnd s-au grupat initial in acea zona. Al treilea, anumitezone nu se invecineaza, deoarece activitatile lor sint, inerent, opuse.De pilda, sectoarele industriale nu se gasesc linga zonele rezidentialecu chirii ridicate.

Comentariu asupra diverse/or teorii

Este evident ca modele1e prezentate mai sus sint mai mult de­scrieri dedt teorii analitice. Fiecare descrie un anumit model dedezvoltare urbana care este 0 consecinta a unOI'factori tehnologici~i ecologici la un anumit moment ~iloc specific.

Analiza zonelor sociale

Unii ecologi~ti folosescanaliza zonelor socialepentru a examinamodelele rezidentiale urbane (Shevky ~i Bell, 1955). Aceastaabordare cauta sa descopere caracteristicile comune ale oamenilorcare locuiesc in aceea~i zona rezidentiala. In general, se pare caalegerea cartierelor de catre oameni este influentata de trei factori.Primul este statutul familial: casatorit sau necasatorit, ~imarimeafamiliei pentru casatoriti. Al doilea este pozifia sociala, a~a cumeste aratata de venit ~iprestigiul social. Al treilea este rasa ~i etni­citatea.

o abordare globalaFiecare dintre modelele de mai sus descrie dezvoltarea urbana

in anumite locuri. Berry ~iRees (1969), doi ecologi~ti sociali, au

oferit 0 explicatie glob ala. Ei sustin ca structura familiilor Ie facesa se raspindeasca in zone concentrice in jurul ora~ului central,ce4: mai mici, mai aproape de centru, iar cele mai mari, mai departe.To~) caracteristicile statutului social exercita presiune pentrudezvoltarea zonei. Segregatia rezidentiaIa etnica ~i rasiala, pe deaWi parte, duce la crearea unui numar de zone centrale, a~a cumau fost descrise de modelul cu mai multe nuclee.

Pe scurt, Berry ~i Rees au combinat diferitele modele de dez­voltare urbana cu analiza zonelor sociale pentru a oferi 0 explicatiea modelelor de dezvoltare ale ora~elor americane. Opera lor sustinevaliditatea fiediruia dintre modele in conditiile unui anumit ansam­blu de conditii sociale care sint explicate prin analiza zonei sociale.De~i unele cercetari au confirmat aceasta analiza intr-o alta socie­tate, ora~ul Tel Aviv din Israel (Borukhov, Ginsberg ~iWerczberger,1979), este improbabil ca orice model de schema analitica sa reu­~easca sa explice varietatea mode1e1or de dezvoltare urbana dinlume. Chiar in State Ie Unite, teoreticienii conflictului au aratatmodul in care marile interese economice au afectat dezvoltarea

urbana pentru sporirea profiturilor (e.g., Molotch, 1976).

" ~_£ A

VIATA URBANA IN SJATELE UNITE, *

Viata urbana in opozilie cu viata rurala

Parerea clasica despre viata urbana era foarte pesimista. Toen­nies ~i Simmel, doi sociologi germani, au evidentiat deosebirea intreviata urbana ~i cea rurala. Acest punct de vedere a fost preluat deWirth, a carui comparatie ecologica a urbanismului a constituit unelement important in analiza urbana a ,,~colii din Chicago".

Gemeinschaft und Gesellschaft: FerdinandToennies

Toennies (1963; original, 1887) face deosebirea intre ceea ce elnume~te Gemeinschaft, 0 "comunitate" bazata pe legaturi sociale

415

II

I

Ii

putemice, pe tradipe ~ipe relapi personale, ~iGesellschcift, 0 "aso­ciatie" de oameni cu legaturi sociale slabe, care rezuM dintr-o

diversitate sociala considerabiIa ~i este caracterizatcl prin relapiimpersonale. Prima, arata el, descrie mai mult viata rurala, in timpce a doua caracterizeaza ora~ul.

In comunitatile Gemeinschaji, oamenii se cunosc intre ei, auinterese comune ~isint orientati spre interesele colective ale comu­nitatii. Ei au un sentiment putemic de destin comun ~ide identitate

imparta~ita. Legaturile de familie sint putemice, iar viata deseorise concentreaza in jurul acestor legaturi. Gesellschcift, pe de altaparte, descrie comunitati in care oamenii sint, in mare masura,motivati de interesul personal ~iau putine valori comune sau iden­

titati imparta~ite. Traditia ~i cutuma nu mai sint forte de legatura.

Personalitatea urbana: Georg Simmel

Simmel (1950: 635-640) adauga 0 dimensiune a psihologieisociale la studiul ora~elor, concentrindu-se asupra modului in careviata urbana influenteaza personalitatea ora~enilor. Agitatia ~iritmulrapid al vietii de ora~ reclama 0 oarecare reactie "defensiva" din

partea ora~enilor. EI sustine ca manierele impersonale ~i aparentneprietenoase ale or~enilor constituie 0 protectie necesara impotrivaconfuziei ~ia dezorientclrii unei agitatii constante. Caracterul central

al unei economii bazate pe bani, in ora~, tinde sa transforme relatiilepotential intime in ciocniri rationale. Calcularea costului unei tran­

zactii, de fapt sau implicit, constituie 0 parte importanta a vietiizilnice a ora~eanului; intr-un fel, aceasta se aseamana cu formularea

de mai tirziu a" teoriei schimbului" (vezi Cap. 1). Este probabil,ca, deseori, ora~eanul sa actioneze "cu capul in locul inimii", arataSimmel.

Exista ~i aspecte pozitive ale vietii urbane. Viata in ora~ oferaindividului multa libertate personala. Stimularea ora~ului este cap­tivanta, atit timp cit nu este cople~itoare, iar simpla sa diversitate

de activitati ~i oportunitati of era 0 gama de alegeri sociale ~iper­sonale inexistente in aha parte.

416

Ecologia !}i interactiunea in ora!}:Louis Wirth

Inti!llp ce Toennies se concentreaza asupra formelor de asociere,iar Stmmel asupra persoanei urbane, Wirth i~i dirijeaza atentiaspre modul in care interactiunea sociala din ora~ difera de interac­punea sociala din zonele rurale. El sustine ca trei factori importantideosebesc modelele de interactiune ale ora~enilor de cele ale locui­torilor din zonele rurale.

Numaru//ocuitori/or afecteaza interactiunea sociala. Simplulnumar allocuitorilor unui ora~ face imposibila intimitatea care eracomuna in viata rurala. Este mai probabil ca interactiunea printreora~eni sa se bazeze pe caracteristicile grupurilor secundare, cumsint relatiile segmentate (de pilda, cuno~ti pe cineva doar la slujba).Interactiunea celor care locuiesc in zonele rurale este mai asemana­toare cu contactul de grup primar, implicind relatii mai sincere ~imai complete; de pilda, oamenii se cunosc pentru ca lucreaza im­preuna, se socializeaza cu familiile lor ~i merg la aceea~i biserica(vezi Cap. 5).

Densitatea populaliei este un alt element care afecteaza modelele

de interactiune. Pe masura c-irumarul de oameni care locuiesc incartierele rezidentiale cre~te, vtata devine mai grea ~imai tensionata.In comunitatile dense apar probleme sUPlimentare dnd diversitateavalorilor ~ia normelor este considerabila. Infiintarea unor comuni­tiiti rezidentiale mai mici sau popularea lor cu oameni cu idei asema­natoare poate reduce conflictul potential asupra valorilor ~inormelorsociale incompatibile. Astfel, Wirth vede, chipurile, 0 oarecare va­loare in segregatia rezidentiala voluntara.

Diversitatea socialain viata urbana tin de sa darime frontierelerigide intre clase ~i rase ~ipermite 0 mai mare mobilitate sociala.De asemenea, ea permite 0 diversitateconsiderabila a stilurilor deviata. Aceste caracteristici ale urbanismului fac dificila stabilireaunor relatii durabile intre ora~eni, iar urmarea acestei situatii, credeWirth, este alienarea urbana (un sentiment al pierderii legaturiiintime cu ceilalti).

Critica teoriei lui Wirth Analiza vietii urbane a lui Wirth afost criticata, fiindca nu este clara in legatura cu modul in care ceitrei factori pe care el ii schiteaza se asociaza unul cu altul ~iopereaza

417

'II

I

II

impreuna. Alienarea urbana este atit de puternica ~iobi~nuita cumpresupune Wirth (Fischer, 1976), iar u~urarea comunicarii ~i atransportului a permis dezvoltarea unor relatii importante pe zone

geografice intinse. Densitatea populatiei este considerata mai m~ltca un indicator al dificultatilordecit cauza lor (Choldin, 1978). Infinal, Gans (1962) arata ca Wirth trateaza insuficient importantaomogenitatii sociale in cadrul cartierelor urbane, in asigurarea anco­relor sociale pentru ora~ean.

In ciuda acestor critici, ideile lui Wirth aduc lumina asupra unorvariabile ecologice importante care deosebesc ora~ul de viata rurala.Ele au dirijat cercetari considerabile dedicate precizarii efecteloracestor variabile.

Oral?ul ca un "sat urban": Herbert Gans l?iClaude Fischer

Gans (1962;1965) ~i Fischer (1976) au studiat viata urbana ~iau ajuns la conc1uzia ca ora~enii cunosc, de fapt, 0 interactiunepersonaIa considerabiIa ~iintretin legaturi sociale intime. Gans vedeora~ul ca fiind compus din cartiere ce sint, in cuvintele lui, "sateurbane". Analiza mahalalelor urbane a lui Suttles (1970) a oferitun sprijin suplimentar teoriei lui Gans, aratind ca acestea sint carac­terizate printr-o puternica identificare cu comunitatea ~iprin sen­timente de solidaritate social a, caliHitideseori considerate a se gasidoar in comunimtile rurale. De~i este posibil ca oamenii sa cunoascamai putini dintre vecinii lor imediati intr-o casa cu multe apar1amen­te, de exemplu. Ei au 0 gama larga de contacte ~i relatii socialeprin ocupatii, organizatii voluntare din care fac parte ~iprin scopu­rile recreative pe care Ie urmaresc. Calitatea vietii nu se deosebe~tesemnificativ intre zonele urbane ~i cele rurale, a~adar, chiar dacastilurile lor sint diferite.

Fischer sustine ca populatia numeroasa ~idensa a ora~ului ducela crearea a numeroase ~ivariate subculturi (vezi Cap. 3), care slntrelativ omogene pe plan intern (compuse din oamenii cu caracteris­tici ~i conceptii similare). Astfel, persoana neconventionala poategasi altele asemanatoare, formind 0 "masa critica" de oameni cuacelea~i idei. Ora~ul, a~adar, devine un teren propice pentru diversi­tate sociaIa ~i creativitate.

418

Pe scurt, atlt Gans, cit ~i Fischer cred ca primele teorii despreviata urbana ii exagereaza aspectele negative. De~i ei recunosc cavi.ata urbana nu este lara probleme, cum este cazul ~i cu viata ru­rat~xa ofedi ~i muIte avantaje.

Chiar cei mai ferventi sustinatori ai vietii urbane recunoscmultele probleme pe care mediul urban Ie genereaza.

Problemele ora!jului

Crima ~i drogurile

Ora~ele sint centre pentru activitate criminal a ~iconsum de dro­guri. Concentrarea oamenilor in ora~ face din acesta un teren natu­ral propice pentru amindoua. Chiar daca rata crimei ar fi relativscazuta, este prohabil ca simplul numar de oameni din ora~e saduca la cifre ridicate de crime comise. De asemenea, amestecul debogatie ~i saracie din ora~e ii aduce foarte aproape pe cei care au ~ipe cei care nu au, sporind atit motivatia, cit ~ioportunitatea pentru

crime impotriva proprietatii£vezi Cap. 8). Gradul relativ de anoni­mat al ora~ului ofera 0 maiiiare Qcazie de a comite crime, :tara afi descoperite. "'"

Cre~terea intensa a consumului de aroguri a agravat problemacrimei. De~i drogurile sint consumate atit in zonele urbane, cit ~iincele rurale, ele sint asociate eu crima, in principal in zonele interioareale ora~elor, unde disperarea generata de saracie a transformat con­sumul de droguri in epidemie, iar traficul de droguri intr-o industrieurbana importanta. Luptele intre magnatii drogurilor pentru zonelede influenta au devenit din ce in ce mai violente. Crimele marunte,comise pe strada in scopul obtinerii de bani pentru consumul dedroguri, au devenit, de asemenea, 0 parte din peisajul urban.

Problemele fiscale

Cind Statele Unite sufera un declin economic general, ora~ele sint,deseori, afectate mai mult decit alte unimti politice. Pe linga pierde­rea fondurilor federale, alti trei factori joaca un rol important inproblemele financiare cu care smt confruntate cele mai multe ora~e.

419

,IiI

'I

I

II

Fuga in suburbii a clasei de mijloc, care a inceput in anii ' 50,reduce atit baza impozitelor in ora~ele care au un impozit pe venit,cit ~inivelul cheltuielilor zilnice, de care ora~ele au ajuns sa depinda.

Marile concentrari de oameni saraci ramin in ora~e. De~iace~tia contribuie mai putin la economia ora~ului, ei pretind serviciiconsiderabile care reduc resursele municipale. Din cauza probleme­lor economice nationale, costul asigurarii asistentei sociale, precum~i al ajutorului de sanatate, ~i al celui de ~omaj pentru categoriiledezavantajate cade in mod disproportionat asupra celor mai mariora~e. Drept urmare, multe ora~e au trebuit sa reduca numarulpoliti~tilor, al pompierilor, al cadrelor sanitare ~i sa limiteze repara­rea sau reconstruirea infrastructurilor imbatrinite (poduri, drumuri~imijloace utilitare).

Firmele au inceput sa se stabileasca departe de ora§edin cauzadeclinului din serviciile municipale ~ia imbunatatirilor tehnologicein transport ~icomunicatii. Aceasta schimbare a sediilor a dus la 0reducere substantiaIa a bazei impozitelor ora~elor, reducind, in ace­la~i timp, atractia pentm alte firme care, astfel, s-ar fi putut stabiliele insele acolo.

Transportul

Ora~ul este vazut ca 0 retea de trafic incilcita. Intrarea cu ma~inain centrul unui ora~ este 0 experientli frustranta pentru multi naveti~ti~i 0 sursa frecventa de nemu1tumire pentru vizitatorul ocazional.Parcarea fie nu exista, fie este scumpa. Transportul public esteinadecvat, murdar, nesigur ~i periculos. Multe drumuri urbane ~ipoduri sint intr-o stare de decadere groaznica, ~inu sint bani sufi­cienti pentru a se face reparatiile necesare dupa un program rational.

Afluxul excesiv al circulatiei este considerat un factor ce submi­neaza, serios, viabilitatea economica a zonelor urbane. Alerte despreblocari ale circulatiei, care ii avertizeaza pe automobili~ti despreparalizarea traficului, devin un lucru obi~nuit in centrul ora~elor.Problemele de trafic care ingreuiaza accesulla zonele recreative deasemenea fac viata urbana mai putin atragatoare. Totalitatea pro­blemelor, dintre care afluxul excesiv al circulatiei nu este cea maimica, a influentat corporatiile sa se mute din marile ora~e in sub­urbii sau in ora~e mai mici.

420

Alte probleme

Poluarea mediului este 0 problema urbana din ce in ce maimare. La fel este ~ipierderea populatiei, care duce la 0 reducere afon'dttrilor federale ~ia locurilor in Congres. Deteriorarea conduc­telor de apa, a retelelor de gaz ~i electricitate ~i a echipamentuluide transport agraveaza problemele vietii urbane. Capacitatea ora­~elor de a rezolva aceste probleme este limitatli prin subordonarealor politica ~ieconomica fata de state ~i guvernul federal.

Planificarea urbana

De~i planificarea urbana a inceput 0 data cu grecii antici, ingeneral ea a fost fragmentata ~i inconstanta ~i, de obicei, limitatala zonele ora~ului care erau considerate reprezentative, simbolice.Cladirile publice din centrul ora~ului Washington, D.C. au fostgindite atit ca functionalitate, cit ~i ca estetica, dar planul pentrurestul ora~ului nu s-a bucurat de acela~i fel de efort ~i atentie.

Rena~terea urbaa.a ••o considerabiIa "rena~tere urbana" a avut lac in anii '50 ~i ' 60.

Marile ansambluri de locuinte publi~construite in multe ora~e auavut ca scop asigurarea unei cazari adecvate ~iimbunatatirea vietiisaracilor. Multe dintre aceste proiecte s-au dovedit a fi dezastresociale. Proiectul Pruitt-Igoe din St. Louis este un exemplu impor­tant. Cladirile ~iapartamentele au fost neatdigatoare. Deciziile cuprivire la problemele importante, cum au fost tipul de vopsea ceputea fi folosit, orarul pentru folosirea spillatoriilor ~itimpul cit unoaspete putea sa stea intr-un apartament au fost toate luate de 0autoritate straina de zona. Drept rezultat, proiectul a avut parteasa de vina in privinta cazurilor de furturi din locuinte, crime, violuri~ijafuri.

In unele cazuri, rena~terea urbana a dus la stramutarea saracilor,pentru a se face loc locuintelor clasei de mijloc. Unii au numitaceasta forma de rena~tere urbana "mutarea infama". Cartiere bineorganizate au fost distruse ~i oamenii impra~tiati, de~i multi aupreferat sa nu se mute, in ciuda promisiunii unei cazari mai bune.

421

Gulerele albe §i renovarea urbana

o forma modema de rena~tere urbana care este mai putin 0consecinfii a unei planificari guvemamentale deliberate, cit rezultatulschimbarii conditiilor economice ~i sociale ..

Un aspect al renovarii urbane este preluarea fostelor cartiereale c1asei muncitoare de catre profesioni~tii cu gulere albe, carecumpara cUidiri mai vechi, mansarde ~i foste depozite pe care Ierenoveaza. Exista tendinta ca ace~ti indivizi sa fie albi ~itineri (deobicei, intre virsta de 25 ~i45 de ani); cel mai adesea, ei sint singuri,traiesc in concubinaj sau sint casatoriti, tara copii.

Cladirile cumparate de ace~ti tineri din c1asa mijlocie de sussau din cea superioara sint restaurate in interior ~i pe dinafara.Magazinele vechi din cartier, de obicei cele mici, sint inlocuite cufirme cu statut superior: buticuri, magazine alimentare ~iretea demagazine. Costul vietii in aceste zone cre~te considerabil, uneorifortindu-i pe rezidentii din clasa muncitoare, care au dimas, sa semute.

In general, renovarea urbana prin schimbarea proprietarului cucategorii sociale superioare se produce in nuc1eele importante aleora~elor ~i injurul acestor nuclee: Soho ~iCartierul de Est aristo­crat din Manhattan, districtul Misiunii din San Francisco ~iparculInmar din Atlanta sint citeva exemple. Cei care se muta in acestezone seamana in multe privinte eu cei care s-au mutat initial insuburbii. Noii rezidenti in aceste zone incearca sa refaca ora~ul­cel putin partea ce Ie apartine - sa fuga de eL Totu~i, aceasta rena~­tere nu face nimic pentru a rezolva marile probleme ale saracilorin ora~.

Urbanizarea, sau concentrarea populatiilor in ora$e, ainceput earn acum 6 000 de ani. Ora$ele preindustriale eraurelativ mici; Roma, de pilda, a crescut de la mai putin de10 000 de oameni pina sub un milion. Revolutia industrialadin Europa a dus la imbunatatirea transportului, permitindunui mare numar de oameni sa se mute in ora~e ca sa lucrezein fabrici. Viata la ora~ a devenit mai agitata $i impersonala;au crescut crima $ipoluarea.

422

Prima a$ezare urbana din State Ie Unite afost infiintata inNew Amsterdam (New York). in general, dezvoltarea urbana aurmat modelul european. Prin anii cincizeci ai secolului trecut

"\:;(g!l 0 treime din americani locuiau in zone urbane. Ora$ele,';iiciau devenit ora$e mari, iar aces tea au crescut $i mai mari,ajungind metropole.

Dezvoltarea suburb ii/or afost unul dintre evenimentele ma­jore ale ani/or '50; ea afost posibila datorita dezvoltarii cai/orferate pentru naveti$ti, cre$terii numarului de automobile $iprogresului in construirea marilor autostrazi. Dezvoltarea sub­urbana a dus la descentralizare, oamenii $ifirmele au inceputsa se mute din centrele ora$elor.

Exista trei teorii mqjore despre dezvoltarea urbana. Potrivitmodelului zonelor concentrice, ora$ele s-au dezvoltat in cercuriconcentrice in jurul unei zone comerciale centrale. Modelulsectoarelor sugereaza ca ora~ele cu crescut prin dezvoltareasectoarelor de forma penelor sau a feW lor de tort, cu diferitemodele defolosire apamintului, care radiau de la centrul ora­$ului. Modelul cu mai multe nuc/ee teoretizeaza ca, in loc deun singur sector central, un ora$ are multe sectoare (nuclee)

comerciale "centrale ", 1iJ.sectqare invecinate care vadesc altemodele defolosire apamintului. Analiza zonei sociale explicamodelul de re$edinta urbana in -/'{)portcu statutul familiei, cupozitia sociala, cu rasa ~i etnicitatea rezidenlilor. Ca $i celelalteteorii despre dezvoltarea urbana, aceasta sugereaza ca statutulfamiliei duce la dezvoltarea in inele concentrice. Caracteris­ticile statutului social, pe de alta parte, incurajeaza dezvoltareasectoarelor; segregalia rasiala $i etnica promoveaza nuc/eemultiple.

Gemeinschaft (" comunitatea ") $iGesellschaft (" asociatia ")descriu viata rurala $i respectiv, urbana. Viata rurala se bazea­za pe relafii personale $i pe identificare colectiva, in timp ceurbanismul accentueaza reversul. Simmel susfine ca imperso­nalitatea, accentul pe ratiune $ipresupusa lipsa de prietenie aora$elor constituie 0 reactie defensiva la confuzia $i dezorien­tarea vietii urbane. Totu$i, el mai arata ca ora~ul asigura ungrad de libertate ~i diversitate sociala inexistenta in mediulrural. Dupa parerea lui Wirth, interactiunea urbana este

423

afectata de marimea, densitatea ~i diversitatea sociala apopu­lafiei.

Gans, un cercetator contemporan al ora~ului are 0 parerepozitiva. El vede ora~ul cafiind compus din multe "sate ur­bane" in care oamenii sint legati prin subculturi relativ omo­gene, cu legaturi personale puternice /ji solidari fata de intere­sele colective. De asemenea, el considera ca ora~ul incurajeazadensitatea ~i creativitatea.

Ora~ele au multe probleme. Crima /ji consumul de drogurisint excesive in multe ora~e; problemele lor financiare s-auagravat; iar circulatia in ora~e a devenit din ce in ce mai con­gestionata.

Proiectele ambitioase de rena/jtere urbana din anU '50 ~i'60 nu au fost atit de eficiente in "rena~terea" ora~elor, cum

fusese anticipat. Deseori, ele, pur ~i simplu, au spart comuni­tatUe ~i i-au stramutat pe saraci. Recent, gulerele albe, noiiproprietari ai unor cartiere rezidentiale cu grad sporit de uzuraau incercat sa amelioreze zonele ora~ului, renovind cladirilemai vechi ~i imbunatatind facilitatUe cartierelor. Acest tip derenovare a fost realizat in principal de ora~eni profesioni~ti,tineri ~i albi, /ji nu s-a ocupat direct de marile probleme aleora~enilor saraci.

424

COMPORTAMENTULCOLECTIV $1MI$CARILESOCIALE

Comportamentul colectiv este un subdomeniu important alanalizei sociologice. in acest capitol vom examina cuevadintre formele tipice ale comportamentului colectiv. Acestea VOl'

include multimile, zvonul, opinia publica, teribilismele ~i moda,panica ~i isteria colectiva. Vafi acordata 0 atentie speciala diver­selor tipuri, caracteristici # explicatU ale mi~carilor sociale - 0forma mai organizata ~imal!ejura4ilii a comportamentului colectiv.

DOMENIUL COMPORTAMENTULUICOLECTIV

Intr-un sens, orice forma de comportament "colectiv" este su­biectul analizei sociologice. Totu~i, exista 0 deosebire illtre actiunilecare definesc subdomeniul special al "comportamentului colectiv"~iformele de actiune colectiva care, pilla acum, au constituit miezulacestei caqi. Comportamentul colectiv se refera la actiunile socialeoarecum spontane ~i de scurta durata ale unui numar relativ marede oameni, in situatii ambigue. 0 mare demonstratie impotrivarazboiului ~iactivitatile publicului la un concert rock sint exemplede tipuri de "multimi" care sint analizate de cei care studiaza com­portamentul colectiv. La fel sint cele mai recente excentricitati inmaterie de nonconformism ~imoda, schimbarile in "opinia publica",

425

panica ~i isteria care pot rezulta dintr-un oarecare dezastru (cumeste un incendiu sau un uragan care distruge 0 comunitate). Infinal, crearea ~imentinerea mi~dirilor sociale (e.g., mi~carea pentrudrepturile civile) smt, de asemenea, subiecte potrivite pentru analizacomportamentului colectiv.

Elementele comportamentului colectiv

Actiunea sociala limitata de scurta durata,In comportamentul colectiv participantii se angajeaza unul pe

altul doar temporar. Interactiunea lor este relativ limitata la 0 anu­mita situatie iminentii - un concert, 0 manifestatie, scaparea dintr-unincendiu - ~itinde sa dureze doar atit cit dureaza situatia. Astfel,interactiunea lor este mai limitatii ca amploare decit cea a grupurilor~ia organizatiilor sociale ~ieste, probabil, la fel de limitata ca scop~i timp.

Identificarea ambigua ~i Iimitele sociale

Limitele exacte ale participantilor in orice forma de compor­tament colectiv nu sint totdeauna clare. De pilda, de~i, de obicei,sint multi oameni care se string la locul unei demonstratii, unii nusint participanti, doar spectatori care vor sa afle ce se intimpla.

Nici participantii la un comportament colectiv (cum este 0 mul­time la un concert rock) nu se cunosc in mod necesar ~i nu seidentifica unul cu altul.

Normele sociale slabe sau recentdezvoltate

In comportamentul colectiv, normele standard nu sint calauzesuficiente pentru actiuni adecvate. Drept consecinta, este mai pro­babil ca un comportament colectiv sa fie relativ mai spontan ~imaiimprevizibil decit comportamentul in contexte mai clare ~i maisocial reglementate.

426

MULTIMILE,

Tipurile de mulfimi

Cea mai importanta ~i mai dramatica forma de comportamentcolectiv este multimea, 0 adunare temporara ~i neorganizata de in­divizi foarte aproape unul de altul care au un centru comun. Bhumer(1969) a identificat patru tipuri diferite de multime.

Multimile intimplatoareo mulfime fntfmplatoare este 0 adunare de indivizi care se for­

meaza in mod spontan, deoarece un oarecare eveniment obi~nuit Ieatrage atentia, dar care se angajeaza putin, daca se angajeaza, ininteractiune unul cu altul. Multimea intimplatoare este exemplificatiide trecatorii care se opresc sa priveasca la un accident de ma~ina.Devalma~ia lor este neplanificata ~inu-i duce la actiune colectiva.

Multimile conventionale

Parti~ipantii la 0 mulfi,!i conv'enfionala s-au adunat pentru unscop precis. Actiunile lor sint calauz.it~ intr-o anumita masudi denorme sociale existente. In general, intre participanti existii 0 interac­tiune slaba. Indivizii care asista la 0 prelegere sau vad un film sintexemple de multime conventionala. Ei au un scop comun, dar 11urmaresc ca indivizi.

Multimile expresiveMulfimile expresive se dezvolta in jurul unor evenimente cu

incarcatura emotionala. Participantii la anualul Mardi Gras 1 dinNew Orleans, Festivalul Woodstock de la New York in 1969 ~i sar­batorirea anuala a Revelionului in Times Square sint exemple demultimi expresive. Aceasta forma este mai putin organizata decitmultimea conventionala. Nivelul emotiilor exprimate de acest tipde multime este, deseori, inacceptabilin conditii obi~nuite.

lUltima zi lnainte de postul Pa~telui (n. tr.).

427

Multimile active,Poate forma care s-a bucurat de cea mai mare atentie din partea

sociologilor ~i a publicului obi~nuit este multimea activa (gloata),o adunare agitata ~iemotionala de indivizi care, deseori, i~i revarsaemotia prin actiune violenta ~i distructiva. Multimea activa cautanu numai sa-~i descarce emotiile puternice care s-au acumulat, d,de asemenea, sa actioneze impotriva a ceva considerat rau. Violentasuporterilor unei echipe care pierde la un meci de fotbal european~iactiunile unei gloate care lin~eaza sint exemple de comportamental unei multimi active.

Multimile protestatareRecent, McPhail ~iWohlstein (1983) au sugerat un al cincilea

tip de multime, multimea pro testa tara, care are elemente atit alemultimii conventionale, dt ~i ale multimii active. Aceasta formaeste organizata moderat, ca multimea conventionala, dar distructiva,ca multimea activa. McPhail ~i Wohlstein arata ca violenta careintervine in timpul dispute lor de munca este un exemplu de com­portament al multimii protestatare.

Teoriile despre dinamica multimii

Teoriile contagiunii

Initial avansate de Le Bon (1960; original, 1895), teoriile conta­giuni iexplica comportamentul multimii ca un rezultat al unui "sufletcolectiv", pierderea identitatii individual~ din cauza raspindirii "con­tagioase" a emotiilor stirnite de situatie. In anonimatul ~iemotivita­tea momentului, indivizii i~i transfera parerile ~iresponsabilitateacolectivului. Multimea are propria sa viata, independenta de perso­nalitatile participantilor sau de normele sociale existente.

Aceasta perspectiva social-psihologica a fost amplificaUi deBhemer (1951), care sustine ca stfuile emotionale create intr-o mul­time rezulta de la oamenii care "umbla" in jur. Aceste emotii sintacceptate mra 0 reflectie serioasa ~i raspindite printr-o "reactie

428

circulara" care ridica nivelul emotional ~i i~i concentreaza atentiaspre un tel comun .•

.,Acest punct de vedere a fost criticat pentm ca presupune caembtiije sint acceptate tara nid 0 critica ~i, in mod automat, cafiind molipsitoare. Criticii sustin despre comportamentul multjmiica nu este unic; el difera putin.de efectele, atit de bine studiate, aleprezentei altora asupra comportamentului (vezi Cap. 5). Mai mult,procesele explicative dinamice par incapabile sa lamureasca sfir~itulcomportamentului multimii. Aceste critici sint, in parte, raspunza­toare de dezvoltarea teoriei normei emergente, discutate maijos.

Teoriile convergenteiIntr-o abordare psihologica, teoriileconvergente explica compor­

tamentul multimii ca fiind actiunile unor indivizi cu aceea~i starede spirit care sint atra~i intr-o situatie ~iapoi actioneaza in comundatorita asemanarilor existente ale personalitatii. Primii teoreticieniai convergentei (e.g., Martin, 1920) sustin ca multimea elibereazaimpulsurile emotionale primitive, cum este ura, de constringerilesociale care le-a tinut sub control. Altii (e.g., Allport, 1924) insista

ca "u~urinta sociala" mai deli-aha dedt contagiunea este mecanis­mul major care duce la com'f)ortamentul multimii.Teoriile convergentei au dificultati~ explicarea comportamen­

tului multimii, deoarece ele se bazeaza f'oarte mult pe factori (cumsint caracteristicile preexistente ale personalitatii) independenti desituatie. De asemenea, aceasta teorie nu poate explica de ce anumiteimpulsuri (teama ~i ura) sint eliberate in situatii de multime maidegraha dedt altele (dragostea ~iafectiunea). I~ final, deii teoriileconvergentei presupun ca situatiile specifice determina care predis­pozitii ale personalitii!ii vor fi eliberate, ~iin ciuda faptului elimodulin care situatia este considerata depinde de definitia sa colectiva,ele nu rezolva problema.

Teoria normei emergente

Turner ~i Killian (1957; Turner, 1964) nu cred ca multimilesint adunari irationale de indivizi, imbolditi de emotiile momentuluisau de predispozitiile lor. Punctullor de vedere este ca comporta­mentul multimii poate fi explicat prin norme sodale care apar din

429

IIIiI

interactiunea participantilor'intr-un eveniment colectiv. Aceasta ex­plicatie este numiHi teoria normei emergente.

Turner arata cum studiile atente ale diverselor tipuri de multimedezvaluie ca participantii nu sint sinceri; ei difera considerabilin

privinta motive1or lor, a atitudinilor ~ia comportamentului, precum~iIn privinta angajamentului fata de ceea ce se intimpUi. De ase­menea, intrudt conformismul comportamentalin prezenta altoraeste un fapt bine stabilit (vezi Cap. 5 ~i7), nu trebuie invocat niciun mecanism special, cum este contagiunea. Singm:'adeosebire intre

comportamentulin multimi ~iin alte situatii sociale, sustin Turner~i Killian, este ca in multimi normele adecvate apar din situatiemai degraba dedt ii siut impuse. Aceste norme emergente ghideaza,dupa aceea, comportamentul participantilor.

Zvonul

Normele sint comunicate prin interactiunea participantilor. Oca­zional, comunicarea ia fonnazvonului, 0 informatie ireaHidinsurseanonime, care este raspinditli informal. Zvonurile pot fi adevaratesau false, dar originea ~i validitatea lor sint greu de stabilit. Eleinfloresc in situatii de ambiguitate ~iin absenta unor canale oficiale

~ide incredere pentru raspindirea informatiilor.Zvonurile sint incerdiri de a intelege 0 situatie nec1ara. Deseori,

zvonurile se schimba pe masura ce se rasplndesc, a~a cum se intlm­

pIa cu 0 informatie injocul de-a "telefonul tara fir". Povestea finalatransmisa prin zvon deseori este cu totul deosebita de cea originaHi.°data incepute, zvonurile sint greu de oprit.

Zvonurile pot initia comportamentul multimii sau ii pot dirija

actiunea 0 data formatii Comportamentul unei gloate care lin~eazaeste un exemplu de comportament de multime in care zvonul poate

juca ambele roluri.Zvonurile sint, uneori, mijloacele de infomare principale sau

chiar singurele in situatii ambigue; ele rezulta dintr-un efort colectivde a lamuri ce se intimpla. Shibutani (1966) arata ca acest procescolectiv include diverse contributii. Unii participanti smt ,,mesageri"care transmit zvonurile. Altii servesc ca "interpreti", incerdnd sa

asigure un context adecvat pentru informatie ~ipentru examinarea

430

implicatiilor ei. Unii sint "protagoni~ti", care sustin 0 anumita inter­pretare ~i mai sint altii, "cei care iau decizii", care inceardi sa

i(titieze 0 oarecare forma de actiune pe baza zvonurilor. Totu~i,maioritatea participantilor constituie 0 parte a "publicului" pentruzvonuri. Acest efort colectiv poate, uneori, clarifica situatia stabilindvaliditatea informatiei transmise ca zvon.

ALTE FORME DE COMPORTAMENTCOLECTIV

Comportamentul colectiv nu este necesar sa se manifeste intr-unspatiu limitat, cum este situatia cu multimile. Comportamentul demasa se manifesta atunci dnd oamenii reactioneaza intr-un modasemanator la un eveniment, de~i fizic ei pot fi raspinditi. "Opiniapublica" ~i"excentricitatile" sint doua forme speciale de comporta­ment de masa. A treia "panica ~i isteria de masa", poate apareaprintre oamenii care sint separati sau foarte apropiati.

(j; >

Opinia publica ~;.

In domeniul comportamentului colectiv, un public se refera laun numar substantial de indivizi care au un interes comun intr-oproblema asupra careia opinia este impaqita. Cei mai multi oamenisint membri ai mai multor tipuri de public: 0 persoana poate faceparte din publicul "pro-choice", din publicul "rni~carea pentru pace","salvati mediul" ~idin pub Iicui "impotriva armelor individuale".

Opinia publica este formata din ideile colective ale unui publicasupra unei probleme precise. Intrucit ideile nu numai variaza, cise ~i schimba dupa noi imprejurari, opinia publica se refera la unanurnit moment in timp. Sondajele de opinie urmaresc determinarea~imasurarea opiniei publice, confirmarea schimbarii ideilorpubli­cului.1n democratii, unde este cerut sprijinul oamenilorpentru poli­tica publica, politicienii folosesc astfel de sondaje in mod frecvent,pentru estimarea ideilor publicului relevant.

431

Liderii de opinie

Idei1e unui public sint, deseori, influentate de liderii de opinie,indivizi cu statut superior care joacii un ro1important in formareaidei10r unui public. Uneori, acest rol se bazeaza pe 0 cunoa~tere

prezumata: oamenii de ~tiinta, de exemplu, influenteaza formareaopiniei pub lice asupra dezarmarii ~i a preocuparilor referitoare lamediul ambiant. In alte situatii, influenta se bazeaza in principal

pe statutul social; nenumarate cercetari au demonstrat influentasotilor-tatilor asupra ideilor politice ale sotiilor ~icopiilor. In final,persoanele in pozitiile cheie din mass-media de asemenea servescca lideri de opinie. Comentatorii de televiziune, ca David Brinkley,Walter Cronkite ~iJohn Chancellor - precum ~iautorii proeminentide editoriale, ca William Safire, Evans ~i Novak, George Will ~iTom Wicker - influenteaza opinia publica in mod semnificativ.

Propaganda

Multi oameni incearca sa influenteze opinia politica, inclusivpe politicieni, pe lobby~ti ~iorganizatiile de interes special. In timpce fac aceasta, ei pot folosi propaganda, informatii sau puncte devedere care incearca, in mod de1iberat, sa influenteze ~isa modeleze

opinia publica. Reclamele comerciale, discursurile politice ~ipubli­citatea mcuta de unele organizatii slnt, intr-o oarecare masura, forme

de propaganda.Propaganda nu este necesarmente falsa; totu~i, ea nu este infor-

matie neutra. Scopul ei este sa sustina un anumit punct de vedere ~iastfel sa convinga oamenii de corectitudinea opiniei dorite. Propa­

ganda devine 0 problema dnd este definita ca fiind informationalasau educationala; dnd agenda sa clara de a convinge mai degrabadedt de a lamuri nu este recunoscuta.

Excen trita tile,Excentritatile sint forme temporare de comportament de masa

expresiv. Demne de atentie sint doua forme speciale: teribilismele(fads) ~imoda (fashion).

432

Teribilismele

Teribilismele sint forme de comportament urmate cu entuziasmde.multi oameni 0 perioada de timp relativ scurta. In mod obi~nuit,oarlt~l\ii se angaj eaza in teribilisme pentru ca ele au devenit "lucrulde mcut". In ultimii ani au aparut ~i au trecut multe teribilisme:"streaking" (alergarea in pielea goala in public), hula-hoop (cercmare pentru dansul hawaian hula), cuburile lui Rubik, dansulladiscoteca ~ipapu~ile Cabbage Patch. Klap (1969) crede ca teribilis­me1e ofedi modalitati de accentuare a identitatii personale ~i deevidentiere a individualitatii. Astfel, nu este surprinzator ca teribi­lismele sint obi~nuite printre tineri care inca i~i consolideaza iden­titatea. Totu~i, aceasta perspectiva ignora lipsa individualitatii carerezulta din angajarea in teribilisme, din a face ceea ce multi altioameni fac.

Dupa 0 anumita perioada de timp, cei mai multi oameni seplictisesc de teribilisme ~i Ie abandoneaza. De pilda, de~i inca maiexista unii copii care cer papu~i Cabbage Patch ~i se joacahula-hoop, aceste obiecte nu mai prezinta ace1a~inivel de interessau atentie pe care 11prezentau mai inainte.

Moda~ .

Moda este un stil special de compO'rtament sau intati~are, inyoga intr-o anumita perioada. Insu~i cuvintul moda imp1ica cevatemporar, de~i, de obicei, moda dureaza mai mult dedt teribilismele.Modele sint un produs al accentului pe schimbare al societatiimodeme. Stabilitatea societatilor traditionale a tacut moda inutila~ichiar de nedorit.

Deseori, modele sint create din ratiuni comerciale: ele vindprodusele. Noile stiluri de imbracaminte cer ca oamenii sa se deba­raseze de hainele prezente ~isa cumpere ultimele mode. Noi1estiluride ingrijire personala de asemenea necesita folosirea produselorsau a serviciilor (cum sint coaforii ~ifrizerii) pentru realizarea "noiiintati~ari".

Nu toate modele au un scop sau efect economic. Unele derivadin preocuparile statutului. Angajarea in cea mai recenta forma decomportament (de pi Ida, adoptarea stilu1ui special de vorbire a

433

"fetelor din vale", din (California) categorise~te persoana ca fiindmembra a "grupului intern" (vezi Cap. 5) ~i asigura stabilitatestatutului. Modele sint mai importante pentru viata sociala decitteribilismele. Deseori, ele reflecta preocupari sociale importantemai degraba decit "capricii trecatoare". S-a sustinut ca limba adop­tata de tinerii albi din cultura americana africana, in timpul anilor

,60 ~i ' 70, a fost 0 incercare deliberata de a intra in legaturii cu ungrup oprimat.

Pan;ca §; ;ster;a in masa

Aceste forme inrudite de comportament de masa implicil teama.

Reactia la acea teama este, deseori, individualii ~inecalauzita denorme sociale.

Panica

Panica este fuga dezorganizata de un perieol real sau perceput.Ea se produce cind oamenii incearca un sentiment de teama cople~i­toare care Ie reduce capacitatea de a diuta solutii rezonabile. Per­

spicacitatea lor se ingusteaza, iar caile alternative de actiune treenerecunoscute. Comportamentul in astfel de situatii tinde sa fie

irational, egocentric ~i,deseori, contraproductiv. Strigatele, tipetele~iconfuzia generala sint obi~nuite in situatii de panica. Exista putinehnii clare de comunicare prin care pot fi asigurate informatiiadecvate despre cursuri de actiune posibile. In nenumarate ca~ride panica, provocate de incendii in locuri aglomerate, cele maimulte decese au rezultat din ingramactirea oamenilor la 0 singura

ie~ire sau din saritul prematur pe ferestre.

Isteria in masa

Isteria in masa implica raspindirea rapida a fricii ~ia activiiatiiviolente, ca reactie la perceperea amenintarii unei forte puternice.Aceste pericole percepute sint comlmicate altora, care, in mod simi­lar, reactioneaza ell aceea~i fervoare. Spaimain legiitura cu vrajitoa­rele din Salem, Massachusetts, in 1692 ofed un exemplu elocventde isterie in masa (Erikson, 1966). "Spaima ro~ie", care a implicat

434

presupusa activitate comunista in cadrul guvernului ~iin industriaspectacolelor de amuzamentln timpul epocii McCarthy ilinanii '50,este un alt exemplu de isterie in masa. In ambele cazuri, multi<:il\.rq,eninevinovati au fost haituiti ~ipersecutati din cauza credinteica erau in servieiul unei puteri "straine" (Satana in cazul "vrajitoare­lor", ~i"conspiratia comunistii internationala" in episodul McCarthy).Chiar mai recent, isteria in masa, produsa de teama maladiei SIDA,a dus la 0 persecutie similara a homosexualilor in unele comunitati.

Poate cel mai dramatic exemplu de isterie in masa 11implicafaimoasa emisiune radiofonica in care a fost descrisa pretinsa invaziede pe planeta Marte. In noaptea dinaintea Halloween-ului din 1938,Orson Welles a prezentat 0 dramatizare a romanului Razboiullumilorallui H.G. Wells. De~i a declarat de mai multe ori in timpulemisiunii ca era 0 dramatizare, mii de americani au crezut ca ceeace auzeau era 0 relatare in direct a invaziei martienilor. Isteria inmasa ~ipanica i-au facut pe multi oameni sa-~i avertizeze rudele ~iprietenii prin telefon; unii oameni din New Jersey, unde se presu­punea ca va avea loc aterizarea, pur ~i simplu, au luat-o la fuga. Afost greu sa fie lini~titi multi dintre cei cuprin~i de panica, sa fieconvin~i ca nu avea loc nici.o invazie.

Isteria in masa se hran~ prin ea insa~i. 0 data inceputa, ea se

raspinde~te ca focul grecesc ~i este &(eu de stins. in Salem, isteriain mas a se stinge treptat intrucit apar indoieli din ce in ce mai maricu privire la validitatea declaratiilor unora dintre tinerele impli­cate. In cazul Spaimei ro~ii, pro'gramul de televiziune prin care afost denuntat "McCarthismul" de catre un respectat ziarist (Ed­ward R. Murrow) ~i 0 aparare profund emotionala, televizata, in­tr-un proces relevant (aparare sustinuta de avocatul Joseph Welch)au fost factori majori in schimbarea opiniei publice ~iin reducereaisteriei.

MI~cARILE SOCIALE

o forma a comportamentului colectiv care este oarecum maihmga in timp, mai organizata ~i mai mare ca intindere decit celediscutate mai sus. Aceasta forma este numita mi~care sociali'i. Ell

•. ,1

este 0 adunare de indivizi care s-au organizat ca sa promoveze 0schimbare culturala ori sociaia sau sa reziste unei astfel de schim-bari.

T;pur;/e de m;$car; soc;a/e

Concentrarea asupra indivizilor

Unele mi~diri sociale se concentreaza asupra indivizilor fie Inincercarea de a Ie Incuraja schimbarea comportamentului, fie dea-i face sa reziste la schimbarea Iui. Exista doua feluri de mi~ciiricare se concentreaza asupra schimbarii individuaIe: alternative ~isalvatoare.

Mi~ciirile a/ternativel'ncurajeaza indivizii sa-~ischimbe propriulcomportament. Tipic, ele Incearca sa convinga indivizii sa renunteIa anumite atitudini sau forme de comportament ~i sa Ie Inlocuiascacu alte comportamente pe care e1eIe considera mai de doril. UniuneaFemeilor pentru Temperanta Cre~tina, de piIda, a cautat sa convingaoamenii ca bautul alcoolului In orice forma este gre~it ~i ca artrebui sa se abtina.

Mi~ciirile ;alvatoare incearc~ sa determine schimbiiri masive~irapide In indivizi. De pilda, Mi~carea Hare Krishana este, emina­mente, 0 mi~care salvatoare. Mi~dirile ca aceasta cauta sa refacaindividul pe depIin; unele mi~cari se refera Ia acest proces ca fiind"nascut din nou".

Concentrarea asupra societatii

Alte mi~cari sociale Incearca sa faca schimbari In Intreaga socie­tate, nu In indivizi. Patru tipuri de mi~cari se concentreaza asuprasocietatii: regresive, reformiste, revolutionare ~iutopice.

Mi~ciirile regresive au ca scop rezistenta Ia schimbarea sociaIa~irevenirea societiitii la 0 stare anterioara. Ele vor sa intoarc'alnapoiceasul progresuIui. Mi~carile religioase fundamentaliste, al ciirorscop este schimbarea societatii ~inu doar a individului smt, deseori,regresive. Fundamentalismul islamic ~i "majoritatea MoraUi" dinStatele Unite (vezi Cap. 15) sint exemple de mi~cari sociale regre-sive.

Mi~ciirile reformiste, de~i fundamental multumite de societateaexistentii, cautii schimbiiri limitate in anumite domenii. Mi~ciirilerefonniste In general actioneazii In cadrul sistemului politic existent,ca. s~ promoveze schimbari moderate. Mi~carea pentru mediulin­coftjtiriitor, mi~carea feministii ~imi~carea consumatorilor prezen­tate in lucrarea lui Ralph Nader SIntexemple de mi~cari reformiste.

Mi~ciirile revolution are se nasc din nemultumiri mari fata desocietatea existentii. Ele cautii sii aplice un program ideologic pre­cis, cu scopul de a modifica radical structura fundamentalii a so­cietiitii sau practicile acesteia. Revolutia care a dus la crearea Chinei,a Cubei, Frantei, Filipinelor, Uniunii Sovietice ~i a Statelor Unitesint exemple ale acestei forme de mi~care. Mi~ciirile revolutionarese situeazii in stl'nga politicii (e.g., SDS ~iWeatherman in anii '60~i '70) ~i In dreapta politicii (e.g., Societatea John Birch).

Mi~ciirile utopice de asemenea cauta 0 restructurare radicalii asocietiitii, dar lor Ie lipse~te un plan precis ca sa facii aceasta. Mi~­carile utopice se deosebesc de mi~carile revolutionare prin faptulcii nu vor siirecurgii la violentii pentru a-~iatinge scopurile. CuvIntulutopie a ajuns sii exprime 0 imagine placutii, darvaga, a unei socie­tati imposibil de perfecte. Intr-o anumita masura, mi~carea "contra

culturii" din anii '60 ~i '70 !ltost 0 mi~care utopica. Ea s-a dedicatscopului de a face aceasta s1}eietatemai umana ~imai buna, legatiide mediul sau natural, dar nu a oferit I;ijciun program precis pentrurealizarea acestui scop .. ,.

Caracteristicile m;$Car;/or sooc;ale

Ideologia

Toate mi~dirile sociale au 0 ideologie, un ansamblu de ideicare justifica 0 anumita organizare sociaIa sau actiune. Aceste ideidefinesc, tipic, situatia pe care mi~carea dore~te sa 0 influenteze ~iconsecintele are, probabil, vor aparea daca mi~carea nu va aveasucces. De~i ideologia deseori este vagii, ea serve~te ca 0 modalitatede a recruta membri pentru mi~care. Manifestul Comunist (Marx~iEngels, 1955; original, 1848) a schitat ideologia comunismuluica 0 mi~care sociala revolutionarii.

437

)1

. Organizarea

Mi~cari1esociale sint mai organizate dedt aIte forme de compor­tament colectiv. Deseori, ele au un mic grup de conducatori ~iungrup mai mare de membri devotati. In afadi de ace~tia, in modfrecvent exista un grup mai mare de sustinatori care sint plini desimpatie fata de scopurile mi~carii ~ipe care deseori se poate contapentru sprijin financiar ~imoral. Mi~carile care au succes pot ajungeatit de bine organizate, incit se transforma in organizatii formale(vezi Cap. 5). Partidul Comunist din Uniunea Sovietica a inceputca 0 mi~care sociala revolutionara; dupa rastumarea tarului ea adevenit 0 structura guvemamentala formala.

MariIe mi~cari sociale deseori implica un numar de organizatii.Mi~carea pentru mediul inconjuditor, de pildii, include organizatiicum sint Clubul Sierra, Prietenii Pamintului ~i Societatea De~er­tului. Astfel, problema organiziirii devine mai complicata, deoarecetrebuie coordonate nu numai activitatile membrilor unei anumiteorganizatii din mi~care, ci, de asemenea, trebuie combinate, in modutil, activitatea fiedireia dintre diversele organizatii fonnale rele­vante daca ele vor sa-~i atinga scopul comun.

Tactica

Toate rni~carile sociale se angajeaza intr-o tactica, activitati pre­cise prin care se urmare~te atingerea unui anumit scop. Deseori,tactica are mai muIte scopuri precise ~ideosebite. Ca scopurile mi~­carii sa fie indeplinite, este folositii tactica pentru mobilizarea spri­jinului simpatizantilor, nu a celor direct implicati in rni~care. Tacticaeste, de asemenea, importanHi pentru incercarea de a schimbaatitudinile celor care nu sprijina eforturile mi~carii. De pilda, tacticami~carii pentru mediul inconjurator este de a convinge mai multioameni sa separe diferite forme de de~euri; sa incurajeze reciclareahirtiilor, a sticlelor ~ia cutiilor de conserve; sa promoveze 0 legislatieadecvata la nivelurile local, statal ~i federal.

Tactica variaza dupa tipul de mi~care. Este improbabil cami~carile utopice sa foloseasca violenta ca tactica, pe dnd rni~carilerevolutiQnare ar putea ~i, deseori, 0 folosesc. Mi~carile care sintbine organizate ~iau acces relativ u~or la procesul politic (rni~careaconsumatorilor, de pildii), vor falosi, probabil, mai putin demonstra-

438

tiile publice de mase ~i mai mult traficul de influenta in strucurapolitic a, pentru a-~i atinge scopurile. Pe de alta parte, cei cu accespolitic redus, cum a fost mi~carea impotriva razboiului din Vietnam

'~\nii '60, deseori au nevoie de publicitatea pc care demonstratiilede~inase ~iactivitatile controversate (cum este arderea ordinelor derecrutare) 0 genereaza. E mai posibil ca violenta sa fie folosita catactica atunci dnd toate celelalte cai de a schimba societatea sintblocate.

,,/storia natura/all a mi$carilor socia/e

Fiecare rni~care sociala este diferita. Totu~i, sociologii (Blumer,1969; Tilly, 1978) au remarcat patru etape comune in cic1urile deviata ale multor mi~ciiri sociale.

Prima etapa: aparitia

Mi~carile sociale apar ca reactie la 0 nevoie neimplinita. Unnumar de oameni devin din ce in ce mai nemultumiti de un anumitelement din societate sau d~ schimbare recenta. Mi~carea femeilora inceput ca 0 nemultumire cresciftda referitoare la mlul subordonat

al femeilor in societate. Majoritatea M~rala a reactionat la tolerantasexuala cresdnda ~iIe ceea ce aceasta a perceput ca 0 deciidere mo­

rala in societatea americana. In etapa aparitiei, a~adar, un mic grupde activi~ti identifica problema ~ise mobilizeaza pentru schimbare.

A doua etapa: asocierea

Ca rezultat al propagandei, mai multi indivizi devin interesatiin activitatile micului grup initial. Ei se asociaza, sau se unesc, casa organizeze activitatile necesare pentru a-~i atinge scopul. In modobi~nuit, se dezvoltii un rnic grup conduditor. Sint adoptate metodele

~itacticile ~isint puse in rni~care planurile de incurajare a participariila rni~care. Deseori, este folosita 0 oarecare forma de actiune colec­tiva, cum sint demonstratiile, ca publicul sa devina elt mai con~tientde mi~care ~i de scopurile ei. Organizatiile care imparta~esc ideisimilare se pot uni, ca sa intareasca mi~carea generala.

A treia etapa: birocratizarea

Cind 0 mi~care ajunge bine organizata, ea dobinde~te, deseori,multe dintre caracteristicile unei organizatii birocratice (vezi Cap.5). Ea dezvoltii un ansamblu de reguli ~iproceduri, tine dosare, areroluri specializate ~i, deseori, 0 structurii ierarhica de conducere.Dneori, nevoile birocratice consuma energie care, altfel, ar fi dirijatiispre realizarea scopurilor mi~carii (Piven ~iCloward, 1977).

A patra etapa: declinul

Cele mai multe mi~cari sociale sfir~esc la un anumit moment.Exista mai multe cauze care determina acest lucru (Miller, 1983).In unele cazuri, relativ rare, mi~carea i~i realizeaza scopurile ~inumai are motive sa continue. Acesta a fost cazul cu mi~carea sufra­getelor care in 1920 a ci~tigat dreptul de vot pentru femei. 0 mi~carepoate decadea, deoarece conducerea sa este cooptata de cei de laputere sau fiindca nu mobilizeaza, in mod eficient, resursele ~ispri­jinul necesar pentru realizarea scopurilor mi~carii. Nu sint neobi~­nuite sciziunile in cadrul unei mi~cari, indeosebi in cadrul grupuluiconducator, cauzate de puncte de vedere deosebite in privinta tac­ticilor ~i a strategiilor, ceea ce poate duce la decIinul mi~carii. Alte

cauze sint pierderea interesului societatii pent,:u scopurile uneimi~cari sau suprimarea ei de catre cei la putere. In final, birocrati­zarea exageraUi poate face 0 mi~care sociaIa sa-~i piarda energia ~iunitatea.

ExplicatiiJe mi$cariJor sociale

Teoria privatiunii

Teoria privatiunii sustine ca mi~carile sociale se produc cindun nurnar relativ mare de indivizi se simt privati de ceea ce ei credca este necesar pentru bunastarea ~i fericirea lor (Morrison, 1978).Teoriile lui Marx prezentau interes pentru muncitorii saraci carese simteau privati din punct de vedere economic de catre sistemulcapitalist. Analiza lui Marx demonstreaza importanta privatiunii

440

relative, sentimentelor de dezavantaj bazate pe 0 comparatie cu altstandard. Muncitorii, sustinea Marx, vor fl, totdeauna, in situatiaunor privatiuni relative fata de capitali~ti, care folosesc foqa de

'\. mUnca a muncitorilor pentru a acumula profituri mai mari dedt"~~lariile pe care Ie platesc.

Brinton (1965) arata ca revolutiile sint mai probabile in conditiide "sperante crescinde" (vezi Cap. 16). Sentimentele de privatiune,combinate cu sperantele crescinde ca situatia se va imbunatati,duc la formarea de mi~cari sociale care sa grabeasca schimbarea.

De~i sociologii in general accepta teoria privatiunii ca 0 expli­catie logica a mi~carilor sociale, ea a atras ~i critici. Totdeaunaexista segmente ale populatiei care se simt private de ceva, iaraceasta teorie nu poate explica de ce mi~carile sociale apar maidegrabii intr-o situatie decit in alta.

Teoria societa!ii moderne urbanizate ~iindustrializate

Potrivit acestei teorii, mi~carile sociale apar din cauza izolariisociale ~i a sentimentelor de alienare traite de multi oameni in

societatea modema urb~atii ~!industrializata (Kornhauser, 1959).Aceste sentimente de neputinta" sint invinse dnd oamenii se unesc

intr-o mi~care sociala. SentimenWt·,ca fac parte dintr-un grup, pecare oamenii 11capata prin participarea la 0 mi~care sociala, deseorieste la fel de important ca ~iscopul special al mi~ciirii. Probabilitateaca mi~carile sociale sa apara printre indivizii din comunitatile slabintegrate este mult mai mare, unii dintre ace~tia putind fi manipu1atide liderii mi~carilor.

Aceasta teorie este valoroasa pentru ca evidentiaza caracteristi­

cile oamenilor care, probabil, pot intra intr -0 mi~care sociala. Totu~i,ea este subminata oarecum de cercetarca empirica, cercetare care

arata ca multe mi~cari sociale au atras oameni avind legaturi puter­nice cu comunitatea (e.g., Tilly, Tilly ~i Tilly, 1975).

Teoria tensiunii structurale

Teoria tensiunii structurale a lui Smelser (1962) sustine ca existii~ase factori care contribuie la na~tcrea unei mi~cari sociale. Cu cit

441

mai multi dintre ace~ti factori sint prezenti, cu atit mai mare esteprobabilitatea ca 0 mi~care sociaUi sa se dezvolte.

Utilitatea structurala se refera la anumite modele sociale care,probabil, duc la probleme sociale semnificative. Mi~carea ecologicas-a dezvoltat din cauza amenintarii percepute la adresa mediului ~ia efectului rezultat asupra calitatii vietH umane.

Tensiunea structuralii este 0 conditie sociala pricinuita de ten­siuni in cadrul societatii. Acestea pot fi cauzate de modele de conflictdin cadrul societatii. De pilda, rrii~carea pentru drepturi civile s-adezvoltat din tensiunea cresdnda a conflictului rasial din Sud.

Dezvoltarea ~iraspfndirea unei explicatii a sursei unei problemesociale ~ia unui program special pentru remedierea ei poate trans­forma un tumult de nemultumire dezorganizat intr-o mi~care socialaorganizata. Mi~carea din anii '60 impotriva razboiului a oferit ana­lize politice ale implicatiilor concentrarii militare masive ~ia escala­darii razboiului din Vietnam; de asemenea, ea a dezvoltat 0 strategiea protestului masiv pe care a comunicat-o multor tineri din univer­sitati.

Factorii precipitan{i, sau scinteile speciale, deseori servesc casa-i convinga pe indivizi sa se angajeze intr-o actiune colectiva.De~i este posibil ca oamenii sa fi sesizat 0 problema ~isa fi inceputsa se gindeasdi la 0 actiune pentru a 0 rezolva, deseori este nevoiede un eveniment dramatic care sa cristalizeze lucrurile. Refuzul

Rosei Parks de a sta pe un loc in spatele autobuzului din Montgo­mery, Alabama, a fost evenimentul dramatic necesar care a declan­~at mi~carea pentm drepturile civile.

Mobilizarea pentru ac{iune este necesara ca 0 mi~care socialasa ia avint. Aceasta activitate grea ~i, deseori, neatragatoare inclu­de stringerea de fonduri, intocmirea scrisorilor, mobilizarea oameni­lor ~i organizarea mitingurilor sau a demonstratiilor.

Lipsa controlului social asupra unei mi~cari sociale care sedezvolta, din partea autoritatilor responsabile, ii poate permite aces­teia sa creasca impetuos. Pe de alta parte, reprimarea severa poatesa-i submineze existenta sau, cel putin, sa-i slabeasca efectul pentmo vreme. Acesta a fost cazul dnd guvemul sud-african i-a bagat ininchisoare pe conducatorii principali ai Congresului NationalAfrican, cum a fast Nelson Mandela.

442

Teoria tensiunii structurale a lui Smelser a fost folosita pentmexplicarea altor forme de comportament colectiv, cum este formareaJ;pultimii. Totu~i, ea a fost criticata pentm ca omite oriee analizasemt9asa a rolului resurselor necesare (vezi mai jos).

Teoria mobilizarii resurselor

Aceasta teorie, dezvoltata de McCarthy ~iZald (1977), umplegolul remarcat in citeva dintre celelalte teorii. Ea afirma ca mi~carilesoci,ale apar ca reactie la privatiune ~ila tensiunile structurale doar

atunci dnd resursele necesare pentru a Ie sustine exista, sint orga­nizate ~i sint folosite in mod eficient. Resursele la care McCarthy~i Zald se refera includ bani, spatiu pentru birouri, mijloace decomunicatie, rela!ii ~i oameni dispu~i sa faca munca necesara. Ingeneral, majoritatea acestor resurse este obtinuta de la cei care nuparticipa direct la mi~carea sociala.

Aceasta teorie este acceptata ca 0 explicatie utila a aparitiei ~iasuccesului probabil al mi~carilor sociale. Totu~i, ea a fost criticaHipentru accentul pe care 11pune pe ajutorul "din afara". Morris

(198 ~), d~.pild~, a ~r~tat c~i~c~~ea pentm dr~pturile ci~ile ~rintreamencann afncam, IIIanl1,~60 ~f'70, a fost, IIImare masura, sus­tinuta de insa~i comunitatea amer~a africana, indeosebi prinbisericile sale.

MI~cARILE SOCIALE ~I SCHIMBAREASOCIALA

Mi~carile sociale sint dirijate spre schimbarea sociala. Suceesulsau e~ecul unei mi~cari sociale afecteaza natura ~iamploarea schim­barii sociale in cadrul societatii. Drepturile grupurilor minoritare~i ale altora cu putere sociala midi sint, deseori, promovate doarprin intermediul mi~carilor sociale. Dreptul de vot al femeilor ~ilegislatia pentm imbunatatirea conditiilor muncitorilor, pentru pro­tectia mediului inconjurator ~ipentm acordarea ~ipunerea in apli­care a drepturilor civile ale minoritatilor sint to ate exemple ale

443

consecintelor mi~dirilor sociale. Mi~dirile sociale ~i schimbareasociala, a~adar, slnt legate temeinic lntre ele.

Comportamentul colectiv este acfiunea oarecum spontana:jide scurta durata a unui numar relativ mare de oameni, careapare fn situafii ambigue :ji contrasteaza c.ucomportamentulgrupurilor :jiorganizafiilor. Limitele sociale ale comportamen­tului colectiv smt neclare, iar aCfiunile participanfilor sfnt re­glementate de norme sociale relativ slabe sau de curfnd dezvol­tate.

Mulfimile constituie un tip de comportament colectiv :ji iaudiverse forme. Mulfimea fntfmpliitoare esteformata din oamenicare, ocazional, reacfioneaza la un eveniment, dar se angajeazafntr-o slaM interacfiune sociala. Mulfimea convenfionala seformeaza cfnd oamenii se strfng pentru un anum it scop. Mem­brii sai de asemenea se angajeaza fntr-o slaM interacfiune.Mulfimea expresiva prezinta un nivel emofional care, de obicei,nu este acceptabil fn alte fmprejurari. Multimile active prezintaun comportament agitat:ji emofional care, deseori, esteviolent:ji distructiv. 0 mulfime protestatara combina elemente alemulfimii convenfionale :ji ale celei active; ele sint moderatorganizate :ji exista probabilitatea sa jie distructive sau vio­lente.

Trei teorii majore explica comportamentul mulfimii. Teoriilecontagiunii susfin ca, intr-o mulfime, oamenii i:jipierd identi­tatea :ji cedeaza "minfii colective a.

"Macinarea a oamenilor, acceptarea:ji transmiterea, cu u:ju­rinfa :jifara spirit critic, a emofiilor care se dezvolta in anon i­matul situafiei contribuie la mentalitatea de " turma a. Teoriileconvergenfei susfin ca comportamentul mulfimii poate ji expli­cat prin prezenfa simultana a numero:ji indivizi care gindesclafel:ji aCfioneaza in comun datorita aces tor asemanari. Teorianormei emergente sugereaza ca mulfimile sint reglementatede normele sociale care ordoneaza :jialte forme de comporta­ment social, de:ji fn cadrul multimii normele se nasc 0 data cusituafia care a produs-o. Aceasta teorie gase:jte 0 mai mare

444

diversitate a aCfiunilor, motivafiilor:ji angajamentelor par­ticipanfilor la mulfimi decft cel€lalte doua teorii.

Zvonurile sint formate din informafii neintemeiate de la

s'urS[!anonime, care se raspindesc pe cai informale. Ele smtin&rcari de a clarijica situafii ambigue:ji pot duce laformareamulfimilor. in fabrica de zvonur-i, oamenii participa ca mesa­geri, interprefi, protagoni:jti, cafactori de decizie sau capublic.

Opinia publica este parerea colectiva a unui public, unnumar de indivizi care au un interes comunintr-o problema incare opinia este imparfita. Liderii de opinie, oameni cu statutsuperior, joaca un rol important in formarea opiniei publice.Propaganda este informafia care este folosita in mod deliberatpentru injluenfarea opiniei pub lice.

Teribilismele :ji moda se refera la forme de comportamentde scurta durata. Teribilismele sint, deseori, urmate cu entu­

ziasm 0 perioada scurta de timp, apoi dispar. Moda este unstil special de haine, de comportament care, de:ji dureaza maimult decft teribilismele, este in voga 0 anumitii perioada detimp. Ea rezulta din accentul pus de societate pe schimbare.

Panica :ji isteria in masa apar cfnd oamenii smt cople:jifide teama ameninfarii :ji~ista putine canale de comunicafiepentru a stabili gradul depericol sau a sugera cursuri de ac­fiune alternative. in astfel de imp;ejurari, oamenii tind sa secomporte in moduri irafionale :ji contraproductive.

Mi:jcarile sociale constituie 0forma mai organizata :ji maistabila de comportament colectiv. Unele mi:jciiri sociale in­cearca sa schimbe comportamentul indivizilor. Doua tipuri demi:jcari sociale sint mi:jcari alternative, cele care urmaresc 0schimbare limitata a comportamentului; :ji mi:jcarile salva­toare, care urmaresc 0 schimbare cuprinzatoare :ji radicala.Alte mi:jcari sociale se concentreaza asupra schimbarii socie­talii. Mi:jcarile regresive vor sa intoarca ceasul progresului.Mi:jcarile reformiste urmaresc 0 schimbare limitata din inte­riorul unui sistem care in alte privinfe este fundamental satis­facator. Mi:jcarile revolulionare, pe de alta parte, incearca 0restructurare radicala a ceea ce este perceput afi 0 societatenesatisfacatoare. Afi:jcarile utopice sint calauzite de un ideal

445

al viitorului, dar Ie lipse:jte un program clar pentru a-:ji atinge

scopurile.Toate mi:jdirile sociale sint organizate intr-o oarecare ma-

sura :jisint calauzite de 0 ideologie. Ele dezvolta tactici pentrua-:ji realiza scopurile. Tipul de tactica variaza in functie deforma speciala a mi:jcarii socia Ie. in general, mi:jcarile socialeapar ca reacfie la vreo nevoie nefmplinita :jiapoi se cimenteazaprin stringerea laolalta a indivizilor cu acelea:ji idei. Apareun grup conducator care dirijeaza activitatile; multe mi:jcarisociale se birocratizeaza. Majoritatea mi:jcarilor sociale i:jilnceteaza existenta la un moment dat- unele, datoritafaptuluica :ji-au indeplinit scopurile; altele, din cauza conducerii slabe,a interzicerii de catre cei aflati laputere, apierderii interesului

din partea societatii pentru problema relevanta sau din cauzabirocratizarii excesive.

Patru teorii majore incearca sa explice na:jterea mi:jcarilorsociale. Teoria privatiunii sustine ca mi:jcarile apar atuncicfnd un mare numar de oameni se simt relativ privati de ceea

ce este important pentru bunastarea lor. Privatiunea :ji spe­rantele de schimbare crescfnde deseori se combina, ca sa creezemi:jcari sociale. Teoria privatiunii, oricum, nu reu:je:jte sa ex­plice de ce unele segmente lipsite ale populatiei care traiesc 0lume de privatiuni formeaza mi:jcari sociale, in limp ce altelenu formeaza.

Teoria societatii ca un tot se bazeaza pe ideea ca societateamoderna creeaza conditii de izolare sociala :ji sentimente de

ins ign ifianta. Unirea cu altii intr-o mi§'care sociala u:jureazaaceste sentimente. Totu:ji,aceasta teorie nu este adecvata ca 0

explicatie generata, deoarece cercetarile au aratat ca multemi$cari sociale antreneaza oameni avind legaturi vaste cu co­munitatea.

Teoria tensiunii structurale citeaza :jasefactori care duc la

aparitia unei mi:jcari socia Ie. Un factor este utilitatea struc­turala, existenta unor modele sociale care duce la problernesociale semnificative pe care 0 mi:jcare vrea sa Ie rezolve. Ten­siunea structurala implica stres :jimodele de conflict in cadrulsocietatii, care dau na:jtereunei mi:jcari. Dezvoltarea :jiraspin­direa unei explicatii pentru 0 anumita problema sociala a unui

446

program pentru a 0 remedia este un alt element important inaceasta teorie, a:ja cum energiile individuale smt factori careaccelereaza acliunea colectiva. in final, mi:jcarea trebuie sa-:jimobilizeze membrii pentru acliunea necesara :ji sa scape decontrolul social din partea celor la putere. Unii sociologi simtca aceasta teorie nu rezolva, in mod adecvat, problema resur­selor necesare.

Explicafia finala, teoria mobilizarii resurselor, susline caprivaliunea :ji tensiunea duc la mi:jcari sociale numai daca

exista resurse adecvate care sa Ie suslina. Aceasta teorie presu­pune ca multe dintre aceste resurse vin din afara mi:jdirii. To­tu:ji, cercetarile asupra mi:jcarii pentru drepturi civile arataca acesta nu este totdeauna cazul.

in final, este clar ca mi:jcarile sociale :jischimbarea ~ocialasint strins legate. Succesul sau e:jecul mi:jcarilor sociale afec­teaza natura :jigradul schimbarii sociale in societate.

II;, <

447

23SCHlftABl·tREA SaC/ALA$1 MOLJERNIZtlREA

imediat de societate, cum slnt programele de imbunatatire a asistcn­tei medicale. Totu;;i, cele mai multe slnt cel putin u;;or controversatc(cum este eazulineercarilor feministe de a aduce la aeela~i nivelputerea intrc barbati ~i femei), fiindca schimbarea rastoama modeleconfortabile ~i familiare.

Schimbarea nu se intimpla, pur ~i simplu. La schimbarca socialacontribuie mai multi factori. Citcva dintre celc mai importante cauzeale schimbarii sociale siut rJi;;:~llhtemaijos.

IViediul fizic

Cultura rareori este statiea; atit aspectclc sale mah:rialc, dl ;;i

eele nemateriale (vezi Cap. 3) se sehimbii. Autoll1ohilul ~iavionul,

Procesele culturale

Socictatile ~i mediullor fizic sint strins legate. De pildiI, socicta­tile situate linga mari intindcri de (de cxemplu, Marco. Britanie)devm navigatoare, pc dnd ccle inconjurate de pamint, nu.A~cz3rile urbane au 10. fascruci riuri.ITC·eatori montane, oecane ~i mari.

In mod asemanator, filed iul 0uralorcstc 0 sursa mJportaa sehimbarii soeiale. Epoca rctragcrii ghctii, acum 13 000 de am, adus 10. cre:;;terea piidurilor ~i Ja dezvoltarea diversclor fomle de ani-male care au int1uentat evolutia tipuri de sociclil!i Inprezent, exista 0 dezbatere i~ortaJ1,ta efectuJ de sera - 0ere:;;tere a temperaturii medii in lumc, cre:;;terc ce remiti'! dinemisiunile de bioxid de carbon ale ma~iiiiJor, de la multelc fabrici

:;;ide la freonul din refrigeratoare. Exista dcosebiri de pareri inlegatura cu gradul :;;ieosiul sehimbarii sociaJe necesare pcntru rc­dueerea amenintarii pe care aeest efect 0 prezintil pentnlumana. Inealzirea globului poate topi calotelc de ghea~,-i polara inoareeare masura, provocind 0 ridieare a nivclului mf',fii. Aecastiisehimbare, impreuna eu sehimbarile de enlturfl, poatc fariaunele comunWiti sa se mute (departe de mareele Ynahc can: SI: 'lorproduce de-a lungul unor coaste), iar pc altcle Ieschimbe modelele de agrieultura.

estc un element consianl in sociala. Toate

soCiCtil~ijc cunoscschimbarea 0 modificarc semnificativain modcldc cuh-urii :;;i in stmerun S~ care sc in compor-

sociaL U nclc n!ln :;int triburile mici din partile.; de :';ud, schimha cum slnt

sc SdWllh:i In:li rapid. directii

a:\;a c/1 ',in lMnlp cc~ntr·-i)"ve;) 10c' i Id HI ;ill liU'." pol ilicil, in aita (;:;tc China) poate

avca be 0 ',ill",11 l'I>ll1l1il ~ Ii 'k :;chi!llh;lIi :;ocialc ;;lnt plani­ficatl:', :!lIII:!' I lil,1 "11\ ,'I illll, 1'·1 '111''I'II'·i\'· I '"II!: 1'·PT,II'1l1cn!caza

indli::lcid ;;:11 I, II1I ',I II Id.llillil' :Ii, '.1 .li Iii ,I I I. Illd Plcrdcrcar;l/,hoililil .I, ,'.111' , 1.11' ,I'I" I, I 1111111.11.1 III 111.,1111.1 t'(llHhlccriiSilk \1".1, ,tI'IIIII'.illlOti ,I, ,,"I, ,III, ii' , "'" , ,t! kilhiltsillclor!;:IIII",klllll,'1 1"''1' .• ~ ,11,1, ,III, "IIII'"l1llllll1p.nllllsint,.l<"t'I,1< 11''.' 111.1111 ";i,",".1,,IIII'II 'II" I. 1"",1,", ,lid :In!l!ptatc

VOfn

vom descric tendintele de dezvoltarc in Lwnco a Treiaeitel/a teorii care /e

chimbarea es!e 0 parte a vie!ii sucia/e. in aces! capitolvomexamina surse!e schimharii sGciale, procesele prin care

aceasta se ,I'i teoriile care au lost dezvoltate ventru a 0

449II

I

__ ~f~ -

ca sa uu pomenim de instalatiile sanitare, modeme au schimbatnatura vieth socialc, In mod sir;li1ar,DOnTIelede "politete" (curtoazia~i manierele) slnt eu totu! diferite fata de cum crau in evul m,ediu(Elias, 1978). Exista mai multe procesc culturaJe prin care acesteschimbari se pn)dllc: dcscoperirea, inventia ~idifuziunea.

perin~aAducerea la lumina a unci idei sau a 11llui principiu existent

este numit accst proces de inovatic cstegasit ceva nOlI. cstc 0 descoperire; el a cxistattot timpul, da! la un anumit moment in decursul timpu!ui oamcniide ~tiinta au rcu~it sa inteleaga ce este ~i cum actioneaza. in modsimilar, intdegerca ca une1e clemente chimicc sint supuscdezintegdirii radioactive a fost 0 dc:scoperirc,

Inventia.,Noua folosire sau noua eombinatie a cuno~tintdor existente este

numita inven/ie. Automobilul a fost 0 inventie; el a [010sit euno~tin­tele existente despre combustia contmlata ~idcspre ang:renaj, printrealte lucruri, ea sa produciJ.ceva nou. Acroplanele, calculatoarele ~izgiriie-norii sint exemple de inven~ii materialc. Totu~i, aspectelenemateriale ale unei eulturi pot ti, de ascmenea, "inventate". Alfa­betul, de pilda, este 0 astfel de inventic culturala; la fel smt biroeratia,normele socialc ~itoate institutiile socialc.

Inventia este, rareori, rezultatul unui singur act creator. Tipic,inventiile apar dupa 0 perioada de timp, ca urmare a acumularii decuno~tintc. De asemenea, inventiiIe due la alte inventii.

Cu cit numarul invcntiilor existente este mai,marc, eu atit estemai rapidi'i dezvoltarca unoI' noi inventii.

Difuzh.mea

Pc linga descoperiri ~iinventii, societatile se schimba prindifu­ziunea culturala -- raspindirea Insu~irilor culturale de la 0 societatela alta. Difuziunea se produce datorita migratiei, comeqului ~icala­toriilor intre societiiti. De asemcnea, ea mai apare cind 0 societatecucere~te alta. In lumea moderna, difuziunea poate rezulta din

450

abundenta mijloacelor de comunicatie (telefon, po~m, cablu, sateliti,faxuri, teleimprimatoare ~i calculatoare).

Atit aspeetele materiale, cit ~icele nemateriale ale unei culturise pot propaga de la 0 societate la alta. Valorile cum sint libertatea~idemocratia s:au raspindit in acest fel, cum s-au riispindit ~iunel­tele, ~iarmele. In general, riispindirea produselor materiale se pro­duce mai rapid; normele, valorile ~i ideile cognitive se afla intr-uncadru cultural ~i se raspindesc mai incet la alte societati.

Structura sociala

Uneori sursa sehimbiirii se afla in stmctura sociala. Marx a

insistat ca relatiile structurale intre clasele sociale VOl' duce inevitabilla schimbare soeiala. Aceasta sursa de schimbare de asemenea pro­vine din aIte feluri de inegaliHlti. Deosebirile intre grupurile rasiale,etnice ~ireligioase sint, de asemenea, agenti potentiali ai schimbiiriisodale, a~a cum sint deosebirile intre genuri. Uneori, eoneurentaintre segmente ale economiei, precum ~iin cadrul segmentelor, pro­moveaza schimbarea sociaHi, cum se intimpla dnd politica comer­ciala a unei tari este fonnulata ca sa ajute 0 industrie (textila) peseama alteia (a zahamlui). (f. 1

Populatia

Exista probabilitatea ca schimbarile in cadrul populatiei sa pro­dud], schimbare sociala. Populatii1e care cresc rapid solicim resurselesocietatii ~inecesim unele adopmri la practicile existente. Ele de ase­menea impun schimbiiri in modelelc vietii sociale. Cre~terea popu­latiei urbane a schimbat ritmullent al interactiunii sociale din ora~elemid in ritmul palpitant al vietii urbane modeme (vezi Cap. 21).

Explozia demografica ce a inceput in anii patruzeci a dus laextinderea facilitatilor educationale. Cre~terea prea lenta a popu­latiei, pe de alta parte, poate ameninta viabilitatea pe termen lunga unci sociemti; pot fi prea putini muncitori care sa produca resurselenecesare.

Schimbiirile dramatice in cadrul populatiei de asemenea duc laschimbare sociala. Migratia din nordul friguros in sudul eu soare a

451

Activitatile indi.viduale ~i colective ale multor indivizi de ascme­nea produc schimbari sociale.

Multi istorici subscnu Ja ceea cc a fost numita "teoria marHor

oamcni [sic] ai istoriei", care sustine ca aCliunile indivizilor impor­creeaZ2 istorie. Ei prezinHi oamem ca Iisus Christos, luJius

Karl !\dolf Albert im;tein, altii. Cd

indivizi uniei ale caror au schimbat istoria. Daca

barbati nu s-ar fi nascut, afirma aceasta tearie, lumea ar fi eualta.

pe de aWi In general, 0 poziticrecunosc cJar:-i adusa iSlorici de indivizii lIT!p()rt:ll11t-;,

sociologii arata ca ficcarc dintre acc~tl indivizi remarca~ili estc unprodus al unui mcdiu social ~i distinct. Ficcarc cstc, de

fapt, un produs al cpoeii sale. Mai mult, schimbarilc provocate de

ace§ti indi vizi importantl deseori ating procese soc ialc mai protundc

care erau deja in curs de desru~rare. Povcrile economicc ~i soeiale

ale Germaniei, remltate din primul r.azl?oi mondial, ~ipentm reparatii ale au asigurat contextul acccsulla putere alIui Hitler ~i schimbari!e pc care Je-~lefectuat.

De asemenea, uneori, din unor indivizi relativ obscurirezulta sehimbari sociale semnificativc. ca istoria recents

a Statdor Unite ar fi fost alta daca un membru al de

nu ar fi obscrvat ca pe de Ia birourilc Partidului

Democrat, din Complexul Washington

obara ca sa nu poata fi inchisii. Probabil nu ar fi existat un scandal

"Watergate", iar fostul pre~edintc Richard Nixon ilU ar fi fost

sa demisioneze de Ia pre~edintie in favoarea lui Gerald Estc

foarte probabil ca aceste evenimente sa fi dus Ia un ansaxnblu de

actiuni politice interne ~i externe eu totul diferitc :;;ib un context

politic diferit pentru unnatoare1e alegeri prezidentiak

$tiinta §i tehno/ogia

dus la schimbari in reprezentarea in Congres (~i, prin urmarc, in

puterea po,litidi) ~i in rcpartizarea fondurilor federale (~j,prin Uf­mare, in puterea economical In mod similar, migratia americanilorafricani din Sudul in centrcle urbane din Nord, la in,:qmluacestui seeol (vezi Cap. 11) a avut 0 influenta semnificativa asuprarelatiilor rasiale ~j economice din Statele Unite.

Schimbarea compozitiei de virsta a 'Unite,

indimntirca populatici (vczi Cap. 22 ~i arc un efect scmnifi

S-a schimbat economia asistcntci a*a cum S-3 schimbat

politic a1 unci populati, care imbatrine~tc, eu 0 mai marcputerc dc vat dccit inaintc.

Cuno~tintele ~tiintifice due Ja progresc tdmologice care au carezultat schiIl1barca sociala. Dczvoltarea automobilului a rcvolu­

tionat rela~iile sociale. Oamcnii au devcnit mai mobili; crau mai

putin lcgati de carticrele imediatc ~ide comunitatc. Acum

loeui ~i munci in zone diferitc. Automobilul a transtormat relatiiIccEntre barbali :;;i fcmci ~i a inf1ucn!at practicile Intilnirilor.

medical a :;;i progrcsclc din sanatatca

sc!tljrnbat, semnificativ, spenmta de a omneniIor in

:;;i scl1inlb,Irca sursc10r de cnergie au transfor-

mat SO'clCtat pncJr:du onmrllCl\ rnodemc

(satclitii) trimitc, instant:meu, fOJrma!iiln toata lumca.

Ogbum ( 1922) slistinc C{i tchnologia cste 0 motricc prin-

cipala in schill1barca sociali"i :~;iculturalil. El afirma, de pilda, di

inventmca ma:,;inii de Cg;l~ll,d hWI11 "lull a fost cscn!ial[i pentm trans­

formarca sclavici din ,SLid ilill 0 ;[1:1':1 . avan!a.in<ls,'i. El de aseme­

nea noteaza C:l scliilld );11(;1 ill I (,,1\ '"I'.:d:l illlo.;ill~:,;\·glllcnlc!e cuhurii.Ogburn a invl:nial kilUCllid 111"11 Ii" ullltll:d" c:, :.;-1;;c rcfcre la

tcndinta cuHurii mait:ll<llc ,k:1 :;'" ('iillh:1 IILII Lipid dedi cultura

nemateriala. De pild<l, tTIIlI:!! 1111/111 lilli' II'lIldlll loioSl~SC, rar, cal­

culatoarelelaintrcgul pokllll.d I" •.i!, dill '.111/:1.1:.:.1 Illlkiliki "temeri

de tehnologie", cauzalil de" 1'1('.1'.:11II " 11",'''1 C::I'IIIII.;'lloarc.

452 453

Parsons (1937) considera societatea un sistem social de pattiunite una de alta ~i interdependente. Acest sistem cauta echilibrul.

Schimbarease produce dnd aceasta stabilitate esentiala este tul­burata; atunci, sistemul este fO$t sa reactioneze pentru a-~i restabiliechilibrul. Societati1e slnt conservatoare, rezistlnd schimbariisociale. Transformarea este un iritant, ceva care rastoama functio­

narea relativ lini~tita a societatii.

Teoria functionalista•

Tearille ciclice

455

Unii teoreticieni ai schimbarii sociale pe scara larga au cons ide­rat-o ciclica. Spengler (1926), de pilda, sustinea di, asemenea orga­nismului uman, societatile se nasc, se dezvoWi ~i apoi decad. Cicluleste inevitabil. Vigoarea dezvoWirii initiale scade in perioada demijloc. Atunci, societatea devine mai materialista ~i, In cele dinurma, Incepe sa decada. Toynbee (1946), pe de alta parte, afirmaca societatile pot invata din experienta istoriei. Decaderea nu esteinevitabila, dar societatile trebuie sa ia masuri concrete ca sa 0opreasca. Civilizatiile se dezvolta ca reactie la provocarile careapar din mediul ambiant (conditiile geografice ~i climatice) saudin actiunea umana (amenintarea cu razboiul de catre 0 societatevecina). Societatile prospera daca provocarile slnt relativ bllndesau daca societatile iau masuri adecvate ~iInfiinteaza institutii efi-

ciente pentru a Ie face fata. ( ,Recent, acest punct de vedere a fost sustinut in mod viguros de

Kennedy (1987). EI observase ca marife"puteri tind sa se extindacit mai mult In scopuri militare ~i, astfel, l~i slabesc baza economica.Structura lor economica saracita duce 1aun declin general al socie­tatii. Kennedy considera ca Statele Unite contemporane se gasesctocmai Intr-o astfel de situatie.

unor legi fundamentale ale schimbarii sociale, dar ele pot fi gasite

in actiunile concrete din contextul sociocultural al societatilor. Deasemenea, ace~ti sociologi au considerat schimbarea ,,multiliniara",

prod).lcindu-se In sfere sociale diferite, ill ritmuri ~i ill directii diferite.

Act/unea colectiva•

454

TEORUL,E, SCHIMBARU SOCIALE

cvohlti,cmist:l., oarccumsocial rcnume, Gerhard ~iJean 3.U dezvoltat

o versiune sofisticata a teorici cvolutioniste sociocultural e..care

nu presupune incvitabilitatea "progresului" (vezi Cap. 4). Ei eredca foqa motrice in schimbarca sociala este schimbarea tchnologici,care duce la schimbari In productia economica, in orgal1izarea 80­

ciaHi ;;i In comp01tamentul social. Aceste schimbari nu slnt rezultatul

Teoriile evolutioniste•

Gindirea socioJogidi de inceput s-a conceniTal asupra progre­s11111isocial ~i asupra problemci cxistentei un or legi fundamentaleale schimbarii socialc (vezi Cap. 1 ~i4). Spencer, de pilda" considcra

di schirnbarca progreseaza totdeauna de la forme mai simple 13

unde complexe. Adoptind tcoriile evolutioniste ale lui CharlesDmwin ca model, Spencer a sus~inut interventia guvcmamentaJ.ahlmtata in func~ionarea socict~ltii, a~a incit sa permiti', acestor kg;,

naturale ale progresului social sa se desfa~oarc. incOl1cordan!a en cOHeeptullui Darwin dcsprG "supmvie!uirea ce1uimal bun", activitalilc $i in~itii:utii care rczista in acest demediu concurenli3l] vor $i chim VOTprospera; altde vor

pur ~i Lcgile Y13.tura'k, nu int~n!Cnrialrman;L vorfi factorul dc!lcrmiLna.nt.

Schimbarea sociala cstc deseori rezultatul acliunilor multor

oameni. J\iji:;;carilor socialc provocarca schirnbarii socialeau fast discutate In 22. Revolutii1e s-a au

dus la ioonck prczcnte ale societati. Na:;;terea mu1tora dintrc

rcligiilc lumii a fost dctcrminata de famle alesociale; accste rcligii, la rindullor, au transformat istoria umana

(vezi Cap. 15). Actiunca colectiva, prccum ~~icea individuala, a:;;a­dar, este 0 sursa importanta a schimbarii sociale.

Schimbarea sociaHi este introdusa prin f0l1e externc (cum esterazboiul) sau apare din tensiuni interne (cum este 0 recesiune).Societatea se acomodeaza la schimbari 5istabile5te un nou echilibru.In acesta conceptie, schimbarea duce totu5i la stabilitate, deoareceapare un nou echi1ibru din ajusHirile mcutc.

erea ~i integrarea

Crnd schimbarea cste reCtillOscuta,aceasta cstc dintr-o pcrspcc­

tiva evolutionist.i. Socictatilc se dczvolta printr-un proccs dedi{eren­(iere, creator de difcritc institutii sociale care sa 5e ocupe de problc­mele frecvcnte ale societatii, ~i printr-un proces de integrare sande relativa coordonare a activitatilor acestor institutii. Stabilitatea~ischimbarea se produc imprcuna, dar traditionali~tii tind Sri punaaccentul pe prima. Totu~i, unii tlmctionali~ti dirijeaza atcntiasprc problema schimbarii sociale (Cancian, 1960) ~i spre modullncare aceasta cstc stimulata de tensiuniJe interne ale societati!(Merton, 1968).

in teoria clasic3..; schimbarca sociala apare din lupta de clasa.dintrc exploatatorii ~ieei cxploal.ati economic. Tensiunile !HtTe gm­purile incgak din socictatc forteaza schimbari in structura socictatii.Schimbarea estc 0 consceinta a nevoii de rceoncilicre a contradic-

In structura ~iactiuni. Rezultatul rczolvarii acestor contradictiinu estc un comprom;s, ci Cfcarca a ccva eu totul nOli - transf(0rmarea

. 1"~'OCla,a.

Marx s..a conccntrat in principal asnpl3. cOlltl~a(!:!cti ccono-mice ca fiind m()tnice a sehimMrii sociaJc. AW tcoretieicni ai

au incercat Sri Jargcasca aceasta

(1958), de pilda, considera drept cauze ale schimbarii socialcdiversctipuri de conflict Conflictu.l intre grupuri1e etnicc, rasiale ~ircligioase poate constitui baza unor schimbari importante intate (lcgile ~ipracticile referitoare la actiunea afirmativa; vezi Cap.11). Biitalia intre activi~tii "pro-choice" $i cei "pro-life" are efectedramatice asupra politicii sociale din Statele Unite ~idin aite parti(vezi Cap. 13).

456

o sinteza propusa

Nici una dintre teorii nu explidi, pe deplin, schimbarea sociali'i.Teoria evolutionisti"i ofera 0 explicatie insuficienta pentru multcschitlibari sociale interne, cum sint modele Ie de migratie ~i reali­nierile politice.

Teoriile ciclice par inradacinate in explicatii potrivite pentruschimbarea din societatile occidentale, dar mai put in relevante pen­tru societati din alte paTtiale lumii. Teoreticienii functionali~ti punun prea mare accent pe stabilitate ~iechilibru; deseori, schimbareaeste studiata ca un proces provocat artificia1. Teoreticienii conflic­tului se concentreaza aproape exclusiv pe tensiunea sociala, maiales pe cea economica ~i,ill general, ignora alte surse ale schimbariisociale, cum sint progresul tehnologiei ~iprcsiunile externe.

Oricare ar fi limitarile lor ca explicatii comprehensive ale schim­barii sociale, diferitele teorii discutate mai sus ofera analizc utileale tipurilor concrete ~iale circumstantelor producerii schimbarii.Cele mai muite teorii folosesc 0 anumita forma de evolutie socio­culturala ca punct de plecare, fie explicit, fie implicit. De asemcnea,modelul de schimbare sociala allui Merton combina elemente ale

teoriei functionale ~iale teo~i conflictului. lntroducerea de ditreel a elementelor de tensiune in sistemul social ~i examinarea de~,"\

ditre Cosed (1956) a "functiilor conflictului social" demonstreazadi teoriile functionalista ~icea a conflictului, referitoare la schimba­rea soeiala, pot fi unite intr-o anumita masura.

Pe seurt, teoriile evolutioniste ~i ciclice ofera cadrul generalpentru intelegerea dinamicii de baza a schimbarii sociale. Ele 11avertizeaza pe analist de importanta atit a presiunilor externe, cit~ia tensiunilor interne in producerea schimbarii sociale. Teoreticieniiconflictului scot in evidenta formele concrete ale stresului interncare sint, deseori, implicate. Teoriile functionaliste subliniaza ideeaca, drept reactie la schimbare societiltile se acomodeaza la modalitaticare incearca sa Ie pastreze echilibrul, a~a ca, in mod paradoxa1,schimbarea ~i stabilitatea nu slnt, totdeauna, reciproc exclusive.Aceste teorii despre schimbarea sociala sint complementare, de~i 0teone cu desavlr~ire comprehensiva despre schimbarea sociala incanu exista.

457

- - -- - -- - -- -----------------------------------------------------

flllo dern ita tea

Ca 0 consecinta a schimbarii sociale, multc societati din Jumeau fast caracterizate ca fiiud "modeme" .1\ilodernitatea, in lermeni

sociologici, se rcfera la un model de organizare socialii ~i viatasociala care esti': legat de industrializare. Ea implica Inloeuirea tra­

ditiei prin ratiune, ca 0 modalitate de a privi lumea, ~i accentuareaefieien!ei, ca un principiu caHiuzitor 31 aetiunii sociale (Weber,1978; original, 1921).

Primii teoretieieni ai modemitatii (Toennies, Durkheim, Weber

~i Marx) au avut 0 eonceptie complcxii dcspre modemitate. Ei ~i-audat seama ca modemitatca a adus anumite beneficii societatii: ea a

dus 1a imbillJatatirea s2,natatii ~i a !ongevita!ii ~i la 0 mai buna ca­

litate a vietii pentru majoritatca oamenilor. Dar ei ~i-au dat scama

~i consecintclc sale negative posibilc. Ei au intc1cs problcmele

pc care modemitatea Ie plIDe pentm identitatca personalil., indeosebisau ocntm en~stere alienarii si. pentm dezumanizarea

tnlHSp!mt ~icomuni··

in ce 111aiInarc in

bancare

lax

~jlntcreate

Teoria rrlOdernizarii

Acest model i~i conccntrcaza aten!ia asupra inodernizarii, unproces cultural, economic ~i social care transforma 0 societate pre­industriala intr-una industriaHi. Aceste schimbari au fost cauzate

in mare masma de progresele tehnologice care au sporit produc­tivitatea economica ~i au modificat, foarte mult, stiiul de viatu 50­

ciaJa. Impreuna, ace~ti factori sint raspunziitori penLm soci~tati1eindustria1e rnoderne ale Statclor Unite, ale Europei Occidentale ~iJaponici ~i, intr··o mai midi ma.sura, a Uniunii Sovietice.

In accasta tC~)ric, socieHitilc modeme au dczvoltat strueturi eco­nomicc care promoveaza dezvoltarca, incurajeaza inovatia ~i1'010­

sese ca sa imbunaHiteasca ~i productivitatca.

!\ccstc deoscbiri sint, in mare masura, un rezultat al gradelord:lcritc de schimbare care a avut lac in aceste societati. In mareparte, schimbarea a fost 0 consecinta a progreselor tehnologicecare dus la industrializare. Problema de ce aceste schimbari

s-uu produs in uncle socicti'iti, dar nu in altele, a dus la mai muite

teorii explicative. Cele patm mai obi~nuite sint disclltate aiei.

'l"" c· 'D' 'E' =""VC' '.',l~""'A'"""'"E' "."'S~L' 1!l N "'<O',.~ I,,,.I(~ • (" ,~.,. ", ~ ~",,=1J2lf%J,.

transforrnata de mo(kmizarc "1';>C

au un mai mare entuziasm

~i sint sa amine

unOI obiective personale pc term en mai lung. Ei au un maimaresentiment al controlului asupra proprici victi ~i 0 extrem de dezvol··taU'! etidl a muncii. In contrast, rei din t~ri1e Lumii a Treia sintconsidc:rati fatali~ti, erezlnd ca nu i~i controleaza propria soarta.Ei Slnt orientati sprc prezent ~i Ie lipse~te ambitia mobilizatoarecare caracterizeaza modemitatea.

socialii. Sistemul familiei nucleare al modemc pcnnitc i)~igcografica dcdt structUIa iamilici

extinsc (vezi Cap. din multe ale Lumii a Treia. Tradi!ia csteinlocuita de ra~iunc, ca un principiu social diJauzitor 1original, 1921), ~i sc pune mare accent pc

dcprindcri tchnice necesare in sOI:;ietat.caestc considcrata ca

i aTrel~

Modernitatea nu a ajuns in mod egal in toate colturile lumii.

larile dezvo1tate au un nive! de via!a mai ridicat, 0 speranta deviata mai mare dedt tilri1e din Lumea a Treia si un model rezidentia1deosebit de al acestora. Produsul national brut mediu per capita in

tarile dezvoltatc este aproximativ 9 500 de dolari, dar numai 700de dola1'i in Lumea a Treia. in timp ce oamcnii din tarile dezvoltate

se pot a~;tepta, in medic, sa traiascii pina la aproximativ ~aptezeci~i trei de ani, eei din Lumea a Treia au 0 speran!a de viata de

aproximativ cincizeci ~i opt de ani. De~i aproape trei sferturi dintreoamenii din tarile dezvoltate locuiesc in ora~e, mai mult de douatreimi dintre ceta!enii Lumii a Treia triliesc in zone rurale. De aseme­

nea, exista 0 diferenta considerabila intre rata gradului de instructie

din tarile dezvoltate ~i cea din Lumea a Treia.

458 459

Teoria modernizarii implica ideea ca larile din Lumea a Treiatrebuie doar sa urmeze modelul societalilor occidentale ca sa rea­

lizeze acela~i scop. Se spune ca foqe1e motrice sint interne, iarlarile din Lumea a Treia sint indemnate sa stabileasca politici adec­vate. in special, ele sint suslinute sa promoveze niveluri superioarede educalie, pentru a reduce analfabetismul. Mai mult, ele sintincurajate sa-~i revizuiasca instituliile economioe ~ipolitice, ca saasigure stimulenli ~i incurajare pentru individualism, in timp cereduc inegalitalile sociale.

Acest model prezinta 0 imagine relativ optimista a capacitaliisocietalilor din Lumea a Treia de a se moderniza. Totu~i, acestelari sint confruntate cu condilii considerabil deosebite fala de celecare au fost in societalile contemporane dezvoltate intr-o etapasimilara de dezvoltare. Presiunea populaliei este mai mare, iar lumeaa ajuns atit de legata laolalta, indt societalile sint mai pUlin capabilesa realizeze 0 schimbare izolata, independenta. De asemenea, simplaraspindire a tehnologiei nu garanteaza, in mod automat, progresul,tara schimbarile sociale ~i culturale considerabile care deseori 11

insolesc, ~i care presupun timp ~i efort (Ogburn, 1922).

Teoria convergentei

intr-o varianta a teoriei modernizarii, teoria convergen!ei suge­reaza ca societalile care se modernizeaza devin din ce in ce mai

asemanatoare ca urmare a acestui proces (Rostow, 1960; 1962).Ele au un nivel asemanator de dezvoltare tehnologica ~i0 structura

similara a foqei de munca ~ia instituliilor politice. Aceste societali"converg" treptat injuml unui model general de societate moderna.

Tarile din Lumea a Treia se straduiesc sa imite societi'ililemaidezvoltate, fie ca acest lucm este oportun sau nu. Aceasta teoriesubapreciaza masura in care legaturile reciproce ale lumii moderne

imping societalile din Lumea a Treia in aceastii direclie. Tarile dez­voltate au fondurile de capital ~i cuno~tinlele tehnologice de carelarile mai pulin dezvoltate au nevoie, iar transferul ambelor implicaacceptarea, din partea celor din urma, a schimbarilor economice ~ipolitice fixate de larile dezvoltate, chiar daca acestea ar putea sanu fie potrivite pentru cultura lor sau pentru condiliile sociale.

460

Teoria dependentei

Mulli savanli, nemultumili de supoziliile modernizarii ~ide teo­riile convergenlei, suslin ca larile mai pulin dezvoltate se afla intr-olu~"dominata de larile dezvoltate (Frank, 1969). Ei au formulat 0explicalie diferita, teoria dependen{€i, care arata ca motivul pen­tm care larile Lumii a Treia nu s-au modernizat a fost ca ele aufost dependente de larile mai dezvoltate, pentru care au fost utiledin punct de vedere economic ~ipolitic. Naliunile industrializateau considerat util sa menlina larile din Lumea a Treia ca furnizoarede materii prime de care aveau nevoie ~i piele de desfacere undesa-~i vinda produsele finite. Ele nu mai aveau nevoie de concurenliindustriali intr-o lume deja extrem de competitiva.

De obicei, 1iirilemai pulin dezvoltate au 0 recolta majora (zaharsau cafea) sau 0 materie prima (cositor sau cauciuc) care este centruleconomiei lor. Aceste tari deseori nu au resurse economice sau teh­nologice necesare pentru imbunatalirea acestei situalii. Prin urmare,aceste resurse trebuie sa vina din exterior - de la societiilile mai mo­derne sau de la agenlii internalionale dominate de naliunile occiden­tale (e.g., Fondul Monetar Internalional sau Banca Mondiala) de

care devin dupa aceea depe~ente;Teoria dependenlei susline ca farile din Lumea a Treia nu pot,

pur ~i simplu, sa urmeze procesul de ihQdernizare allarilor dezvol­tate, deoarece nevoile lor economice ~i tehnologice sint legate destatutul dependent intr-o economie mondiala. Totu~i, teoria depen­denlei nu a definit, in mod adecvat, un model mai potrivit care saimbunataleasca situalia larilor din Lumea a Treia. Inilial, aceastateorie a sugerat me~ode socialiste ca mecanism adecvat pentru imbu­natalirea calitalii educaliei ~i a asistenlei medicale in larile dinLumea a Treia. Totu~i, a devenit evident ca, de~i economiile socia­liste pot asigura 0 mai buna educalie ~i0 mai buna asistenla medi­cala, ele sint mai pulin productive dedt economiile capitaliste(vezi Cap. 17). Dificultalile economice ~ipolitice din Uniunea So­vietica ~ilarile socialiste din Europa Rasariteana au pus sub semnulindoielii prescriplia pentru schimbare oferita de teoria dependenlei.

461

Teoria sistemelor mondiale

Intr-o elaborare uIterioadi a teoriei dependentei, Wallerstein(1974; 1979; 1980) a dezvoItat teoria sistemelor mondiale, careexploreaza relatia intre tarile dezvoltate ~icele mai putin dezvoItate,in contextul factorilor economici, geografici, istorici ~ipolitici. Pescurt, aceasta teorie sugereaza ea tari!e mai putin dezvoItate auslabe ~anse ca vreodata sa ajunga tarile dezvoItate, deoarece sintmuIt in unna ~i structura lor economica este folositoare societatilordominante.

Economia mondiaUi, sustine Wallerstein, este in escnta condusape principii capitaliste (vezi Cap. 17). Natiunile lumii fac parte dinuna dintre cele trei categorii.

Statele centrale, societatile industriale ~imilitare puternice, cumsint Statele Unite, cea mai mare parte din Europa OccidentaIa ~iJaponia, domina economia mondiala, controlind cea mai mare partea tehnologiei ~i capitalului. Ele servesc ca sursa de energie indus­triala a lumii.

Statele periferice furnizeaza materiile prime necesare centruluiindustrializat ~i sint folositoare acestuia. Economiile acestor ti'irisint, in general, organizate injurul agriculturii sau al unei dezvoltariminerale limitate. Multe sint in Africa ~iAmerica Latina. In trecut,re1atiile intre acestea ~i statele din centru erau caracterizate ca fiindcoloniale. Wallerstein crede ca inca exista 0 relatie similara in forma"neocoloniaHi", 0 versiune noua ~i moderna a vechiului colonia­lism.

Statele semiperiferice se afla undeva intre centru ~iperiferie ~ise mi~ca in sus ~iinjos intre acestea. Aceste societati sint, partial,stapine pe destinullor economic ~ipolitic, dar sint inca masiv influ­entate de statele centrale. Din aceasta categorie fac parte Coreeade Sud, Spania ~i lranul.

Trei motive pentru dependenta tarilor din Lumea aTreia Primul, economia mondiala a facut aceste tari sa-~i restringaeconomia initiala, mai diversificata ~i asiguratoare a existentei, launa dependenta de export. Ele nu mai reu~esc sa controleze preturilebunurilor lor, care sint stabilite de tarile industrializate ale centrului.Al doilea, cele mai multe tan din Lumea a Treia se gasesc intr-ocapcana a datoriilor; ele datoreaza sume de bani uria~e tiirilor

462

centrale, ca urmare a imprumuturilor contractate pentru dezvoltareapropriilor economii. Aceste datorii Ie fac din ce in ce mai dependentede statc1e centrale ~imai putin capabile sa-~i controleze propriileeconomii (Dalmaide, 1984).

"..".",AItreilea, a existat 0 cre~tere exterioara a corporafiilor multi­ndlionale (vezi Cap. 17), care i~i au baza in Firile centrale ~i ope­rcaza in tarile din Lumea a Treia. De~i aceste corporatii au asigurat,descori, capitalul ~itehnologia de care tarile de la periferie au nevoiepentru dezvoltare, ele de asemenea acumuleaza putere economica~ipolitic a considerabila in aceste tari ~iexercita 0 influenta extra­ordinara (Kumar, 1980).

Teoria sistemelor mondiale sustine ca dezvoltarea unei tari nupoate fi luata in considerare izolata de relatia sa cu aIte societati.Dezvoltarea este internationala, nu intranationala cum a subliniatteoria modernizarii. Societatile industriale centrale vor continua sadomine un sistem economic mondial. Totu~i, capacitatea OPEC(Organizatia Natiunilor Producatoare de Petrol, dintre care unelefac parte din periferie) de a influenta economia mondiala, prin mo­dificarea ritmurilor de productie ~ia pretului petrolului demonstrea­za ca periferia nu este, totdeauna, complet lipsita de putere. Deasemenea, teoria sistemelor mondiale nu a reu~it sa incadrezeUniunea Sovietica ~i tarilf'sociaJiste din Europa Rasariteana, cuu~urinta, in nici una din ceJe trei categorii, nid nu poate sa explicemodernizarea rapida ~i plina de suh:es a unor tari din Lumea aTreia, cum slnt Taiwanul, Coreea de Sud ~i Venezuela.

MODERNITATEA ~I PROGRESUL

In general, americanii pun semnul egalitatii intre modernitate ~iprogresul social. De~i este c1ar ca modernizarea a adus beneficiienorme multor oameni, ea a avut partea sa negativa. 0 mai bunasanatate, 0 mai bUllanutritie ~idrepturile omului sint printre muIteleprogrese :Iacuteposibile de modernizare. Dar de e1enu beneficiazatoti oamenii, chiar'in cele mai moderne societati. Saracia, saniHateaprecara ~imortalitatea infantila inca exista in Statele Unite - pro­babil cea mai bogata, cea mai puternica ~icea mai modrerna socie­tate de pe piimint.

463

Mai mult, progresele tehnologice care au dus la societateamodema nu slnt, totdeauna, avantajoase. De pilda, puterea nuc1eara~iarmele moderne au facut dizboiul distructiv. Tehnologia comuni­catiilor modeme are puterea de a reduce libertatea personala ~idea invada intimitatea. De asemenea, asocierea modemitatii cu pro­gresul presupune ca schimbarea sociala se mi~ca totdeauna lntr-olinie dreaptli spre 1mbunatatire; ceea ce nu este totdeauna eazul(Toffler, 1981). Una peste alta, cei mai multi sociologi cred eamodemizarea a adus sufieient progres ~ibeneficii pentru a justifieaparerea pozitiva pe care cei mai multi oameni 0 au despre ea.

Societatile nu sint statice; ele se schimba in mod constant,de~i nu uniform sau in acela~i ritm ori fn aceea~i directie.Mediul fizic este unfactor care afecteaza schimbarea sociala.De pilda, societatile vecine cu mari fntinderi de apa f~idezvolta,probabil, 0 cultura maritima, in timp ce tarile inconjurate depamint se vor schimba, probabil, fncet din cauza lipsei de con­tact frecvent cu exteriorul.

Anumite procese culturale de asemenea produc schimbare.Inovatia,jie prin descoperiri,fie prin inven{ii stimuleaza schim­barea. De asemenea, schimbarea se produce printr-un procesde difuziune. Migratia, comertul, calatoriile ~i cuceririle auca rezultat raspindirea ideilor ~i a tehnologiei. Tensiunile dincadrul structurii sociale, cum sfnt inegalitatile sociale izbi­toare, de asemenea jorteaza schimbarea. Unul dintre cei maiputernici factori ai schimbarii este schimbarea populatiilor.Schimbarile mari ~i rapide ale ratei natalita{ii, ale ratei mor­talitatii sau ale migratieiforteaza societli{ile sa se adapteze.

Actiunea umana, atft individuala, cft ~i colectiva, promo­veaza schimbarea sociala. Indivizii deosebiti potjuca un rolimportant in initierea schimbarii sociale, datorita contextuluiin care traiesc # a muncii pregatitoare care afost deja depusa.Actiunea umana colectiva, prin mi$carile sociale, este 0 altaforta motrice a schimbarii sociale.

Aufost dezvoltate cfteva teorii pentru explicarea schimbariisociale. Teoriile evolutioniste se sprijina pe ideea ca societajilese schimba " fn mod natural" de la simplu la complex. Guver-

464

Ilele nu ar trebui sa intervina in acest proces natural de schim­bare $i progreso Teoriile critice explica schimbarea socialaprin analogie cu ciclul de viata umana de na$tere, maturitate$i moarte. Unii teoreticieni ai ciclului sustin ca declinul nu

\.'este inevitabil daca societatea fnvata din istorie $i ia masuriconcrete $i eficiente pentru aface fata provocarilor cu care seconfrunta. Teoriilefunctionaliste vad societatile cafiind sistemesociale stabile care sint rasturnate prin schimbarea sociala.Schimbarea este un factor deinstabi!i,tate, iar adaptarile laea permit societatii sa revina la 0 stare de echilibru. Cfndsocietatile se schimba, institutiile lor devin mai diferen{iate(distincte $i separate) $i necesita 0 mai strinsa integrare $icoordonare. Teoriile conflictului considera ca schimbareaapare din tensiunile interne ale societatii.

Teoriile evolutioniste ~i ciclice ofera un cadru util §i unpunct de plecare pentru intelegerea schimbarii sociale. Teoriileconflictului eviden{iaza tensiunile interne care pot cauza schim­barea socialii; teoriafunc{ionalista arata caileprin care socie­tatile reactioneaza la schimbare, ca sa-$i pastreze echilibrul.

Modernitatea nu s-a produs in mod uniform pe tot globul.Societatile din Lumea a Treia au un nivel de trai mai scazut,condi{ii de sanatate ~j proaste, 0 speranta de viata mai mica~i 0 rata a instructiei mai scazu({! decft tarile dezvoltate. Patruteorii incewca sa explice aceasta variatie a modernitatii fnlume. Teoria modernizarii pune accentul pe dezvoltarea tehno­logica ce a dus la un progres economic extraordinar. Aceastateorie sugereaza ca tarile din Lumea a Treia trebuie doar saurmeze modelul Statelor Unite, al majoritatii Europei Occiden­tale $i al Japoniei, pentru a ajunge la acela$i nivel de moderni­zare. Teoria convergentei, 0 varianta a teoriei modernizarii,pune accentul pe convergenta sau pe similitudinea crescfndaa tuturor statelor industriale.

Teoria dependentei, pe de alta parte, sustine ca teoria mo­dernizarii $i cea a convergentei subestimeaza natura schimbataa lumii; ele insista, fn special, pe dominarea economiei mon­diale de catre societatile industriale dezvoltate. Modelul deschimbare al societatilor dezvoltate este considerat nepotrivitpentru tarile din Lumea a Treia, din cauza circumstantelor

465

Glosar

economice diferite. Teoria sistemului mondial dezvolta aceastanofiune, susfinind ca actuala economie mondiala, cu orientarecapitalista, este compusa dintr-un sistem cu !rei categorit. Ungrup central de societafi industriale domina 0periferie de so­cietati mai sarace. Legatura centru-periferie este, in esenta, 0relafie neocoloniala. Categoria a treia este formata din semi­periferia acelor state care se mi~ca mtre centru ~i periferie;ele au un oarecare control asupra proprWor economii, darinca sint supuse injluentei substanfiale a centrului. Problemelestatelor periferice i~iau originea in dependenta lor de exporturi~i de preturile controlate de centru, de uluitoarele datorii pecare Ie-au acumulat ~i de injluenta crescinda a corporatWormultinationale asupra structurilor lor polWce ~i economice.Incapacitatea acestui model de a incadra tarile socia/iste dinEuropa Rasariteana intr-o categorie convenabila din cele trei~i modernizarea rapida a unor tari din Lumea a Treia au ridicatprobleme referitoare la gradul ei de adecvare.

lnfinal, modernizarea nu inseamna totdeauna progreso De~iaduce beneficii incontestabile, modernizarea nu a adus bene­ficii. in mod uniform tuturor societatilor. Unele progrese tehno­logice care au dus la modernizare au sporit puterea distructivaa natiunilor ~i au avut ca rezultat posibile limitari ale libertatit~i ale intimitafii persona Ie. De asemenea, schimbarea sociala- ~iprogresul- nu se mi~ca totdeauna in linie dreapta. Totu~iuna peste alta, cei mai multi sociologi cred ca lumea aprofitatdupa modernizare.

466

abordare dramaturgica

abordare ecologica

aqiune afirmativa

aminarea placerii

analfabetism functional

analiza zonei socia Ie

analiza secundara

ancheta

animism

anomie

ascetic

asimilare

asociere diferentiala

automatizare

autoritarism

Folosirea limbajului ~i a cadrului conceptual alteatrului pcntru cxaminarca intcracliunii socialc.

o perspeetiva care se coneentreazli asupra inter­dependenlei intre oameni ~i mediul fizie.

Stabilirea unor obieetive ~i orare pentru sporireanumarului membrilor grupurilor minoritare inorganizatii, ca intrcprinderile comcreialc, birou­rile guvemamentale ~i instituliile educalionale.

A amina nevoia plaf:erii imediate pentru beneficiipe termen lung.

Lipsa deprinderilor fundamentale de a eiti ~i ascric, pentru a rczolva nccesitatilc din viata deficearc zi .•

o abordare a analizei sociale care urmare~te sagaseasca trasaturile comune ale oamcnilor careloeuiesc in acee~i zona rezidenliala.

Analiza datelor adunate anterior.

o adunare de date in care oamenilor Ii se cere sa

riispunda la 0 serie de Intrcbari despre caracteris­ticile, atitudinile, valorile, percepliile unei situa­lii sau ale unor evenimente sau despre comporta­ment.

o cre~ll in activitatea ,,spiritelor" in lume.

o situalie in care normele tipice care ealauzesecomportamentul nu mai sint adecvate sau cfici­ente.

Care se abtine de la plaeerile lume~ti.

Cind un grup minoritari~i sehimba caraeteristieiledistinctive ~i modurile de viata, ea sa se confor­meze modelului grupului dominant.

Teoria cll criminalitatea se Invatli in cursul socia­lizlirii. Prin interactiune eu "alli importanli", in­divizii i~i dezvoltll tipuri de idei, atitudini ~ivalori eare ii fae mai mult sau mai putin dispu~isa se conformeze normelor soeiale, inclusiv de­viantei.

Inloeuirea muncitorilor eu ma~ini.

Un sistcm politic In care oamenii sint exclu~i dela partieiparea in viata politiea, iar eondueatorulnu poate, in general, fi indepartat de la putereprin mijloaee legale.

467

autoritate ralional-Iegala

autoritate traditionala

autoritatea birocratica

autoritatea charismatica

birocra~ie

biserica

boala

boga~ie

calea de opt ori nobila

capcana datoriilor

capitalism

capitalismul corporatist

capitali~ticaracteristici sexuale primare

caracteristici sexuale secundare

caracterul instabil al statului

categorii socia Ie

casatorie

casatorie in grup

cercetare §tiintifica aplicata

468

Puterea este justifieata printr-un sistem de regulisau regulamente social aeeeptate.

Autoritatea bazata pc obieei sau pc tradilii eultu­rale.

Autoritatea care este legata de 0 anumita poziliemai degraba deeit de 0 persoana.

Autoritatea ee deriva din ealitalile personale ex­traordinare alc eondudltorului care inspira anga­jament ~i pretinde supunere.

Struetura administrativa formaIa carc raspundedc planificarea, supcrvizarea ~i coordonarea ac­tivitalii diverselor segmente ale unci organizalii.

o organizalie rcJigioasa care este integrata in so­cietatea inconjuratoare ~i care prctinde ca estesingura calc legitima spre adevarul religios.

o situalie care apare clnd 0 stare patologica diag­nosticata medical este considerata eauza bolii.

Valoarea totala a banilor ~ia bunurilor valoroasepc care 0 persoana sau 0 familie 0 controleaza.

In budism, un mod de a controla dorinlcJe pentruplaceri paminte~ti, punind accentul pc vederea,gindirea, vorbirea, acliunea, existenla, cfortul,atenlia ~i meditalia.

Tari care datoreaza sume enorme de bani tarilor

, centrale, ca rezultat alimprumuturilor ne~esareca sa-~i dezvolte economia.

Un sistem economic in care resurscle naturale,mij loaccle de produclie ~i repartilia sint dclinutein mod privat.

Un sistem economic in care clteva zeci de eorpo­ralii foarte mari domina economia.

Cei care delin mijloaccle de produclie.

Organele genitale necesare pentru reproducereaumana.

Atributcle fiziee deosebite ale masculilor ~ifeme­lelor, care nu sint legate direct de reproducere.

o situalie in care se gasesc indivizii care cunosedeosebirilc diverselor eriterii de clasa.

Oamenii care imparta~esc 0 earaeteristiea eomu­na, un statut similar sau aceea~i situatie (vezi ~icoleetive sociale).

Aranjamentul, aprobat social, prin care se creeazaofamilie.

Doi sau mai multi barbati slnt easatoriti colectiveu doua sau m~i multe 'femci. '

Se conCentreaza asupra dezvoltarii de noi euno~­tinte sau a modului in care sa fie folosite euno~­tinlele existente, pentru un seop identifieabil.

corcotare 'itlln~ifica fundamentala

charisma

chestionar

chestionar cu intrebari deschise

chestionar cu intrebari inchise

clasadejos

clasa mijlocie

clasa muncitoare

clasii superioara

coeziune

colective socia Ie

(t.comitet de ac~iune politi~fi (CAP)

complex militar-industrial

comportament colectiv

cOlTfportament de masii

comunism

comunitate

concubinaj

conducere expresiva

Urmare~te sa produca noi cuno~tinle rara sa linaseama de folosul practie imediat reeognoseibil.

Calitalile personale extraordinare ale unei anu­mitc persoane carc atrage adePli.

o tehnica de stringere a date lor care folose~te 0serie de intrebari precise sau problemc la care 0persoana este rugata sa raspunda.

Un chestionar care nu arc un ansamblu predetcr­minat de raspunsuri posibile.

Un chestionar care conIine un set de raspunsuriposibile, din care persoana chestionata trebuiesa aleaga un raspuns.

lndivizii care fie nu luereaza dcloe, fie al dlmrvenit este atit de mie, incit trebuic suplimentatdeguvern.

lndivizii cu 0 avere modesta, din afaeeri ~iprofe­siuni, ~i chiar fune~onari cu gulcre albe sau dindomcniul serviciilor.

Cei care i~i ei~tiga existenla prin mUQcamanuaIa.

lndivizi ale earor familii au avutbogalie ~ipresti­giu, ~i cltcodata putere, de-a lungul mai multorgeneratii.

Gradulin care membrii unui grup se simt legatiunul de altul.

Oameni care impart~esc 0 caracteristica comuna,un statut similar sau acee~i situatie (vezi ~icate­goriilc sociale).

o organizatie care stringe ~idistribuie fonduri, in

~roeesul politic de promovare a obiectivclorsate.

Legatura intre companiile produeiitoare de arme~i armata, ~i inf1uenla acestora asupra deeiziilorde politica nalionalli.

Actiunile sociale oarecum spontane ~i de scurtiidurata ale unui grup rdativ mare de oameni insitualii ambigue.

Situatii in care oamenii reaetioneaza In mod simi­

lar l~ un eveniment, de~i pot fi risipiti fizic.

Evolulia socialismului - cu orientare ~i structuracolcctiviste -Intr-o societate a egalitalii econo­miee, politice ~i sociale.

Un grup social eare, pc l1nga faptul ca are 0 iden­titate comuna ~iun model organizat de interac­liune, arc ~i un teritoriu geografic comun.

o relalie intima in care un cuplu necasiitorit Im­parte 0 locuinla.

Conducatorul care ereeaza armonie ~i solidaritateingrup.

469

conducere instrumentala Conducator care conducc grupul spre realizareaobiectivelor grupului.

confesiune 0 organizatie asemanatoare biserieii care, in ge­neral, este intcgrata in societatc, dar nu pretindelegitimitate exc\usiva pentru sistemul sau de cre­dintc.

conflict bazat pe personalitate Conflict datorat dcoscbirilorpersonalc intrc indi­vizii implicati.

conflict cu motiv mixt Conflict in care nici 0 pcrsoana nu vrea sa ci~tigetot sau sa piarda tot.

conflict cu rezultat zero Conflict in care 0 persoana fie ci~tiga totul, fiepierde totul.

conflict fundamental Conflict asupra normelor fundamcntale ale situa­tiei.

conflict nefundamental Conflict carc implica aplicarea normelor la 0 si­tuatic concrcta.

conflict situational Conflictul datorat contcxtului social in carc doi• oamcni se afla.

conflictul rolului 0 situatie in care prcscriptiile rolului pentru per­formanta unci persoane au continuturi contradic­torii.

credinte Idei carc inca nu au ci~tigat suficient sprijin empi­ric ca sa fie, rara cchivoc, adevarate.

creljterea zero a populatiei 0 rata medie a fertilitatii de 2, I copii per femde.

crima Viol1irile acelor norme culturale care au fost adop­tate prin lege.

crime ale gulerelor albe Activitati criminale comise de oameni aparent res­pectabili, cu statut superior, bine integrati in eo­munita!ile lor.

cult 0 forma de organizare rcligioasa care arc 0 relatieantagonica cu societatea Inconjuratoare, de~i ac­eepta legitilpitatea altor forme religioase.

cultura Mo~tenirea, transmisa social ~iinvatata, a obiee­telor, cuno~tintelor, eredintelor, valorilor ~i spe­rantelor normative care of era membrilor unci

anu'mite soeieta!i instrumentele pentru rezolva­rea problemelor frecvente.

cultura materiala Toate creatiile tangibile ale societatii, eele careau 0 existenta conereta.

conglomerate

consilii de administratie

constructia sociala a realitatii

contracultura

controale

cooptare

corelatie

corelatia neautentica

corelatie negativa

corelatie pozitiva

corporatii

corporatii multinationale

470

Corpora!ii mamut care eonstau dintr-un numarde corporatii mari ~i mijlocii.

Re!cle sociale de indivizi care fac parte din eonsi­liile de administratie a mai multor corporatii.

Ideca ea oamenii ereeaza ~i modeleaza naturalumii sociale In care se gascsc.

Un model de eredinte, valori, norme ~i stiluri devia!a in opozitie directa cu modelele culturaledominarite ale soeietatii.

Diverse tehniei dc eliminare a altor factori earc

pot tulbura rcla!ia intre variabilele ce sint stu­diate.

Adueerea, intr-un sistcm, a unor oameni care i-arputea ameninta continuitatea sau ehiar existenta.

o legatura intre variabile

o corelatie cu totul intimpliitoare.

Cind valoarea unci variabile cre~te (sau descre~­te), iar valoarea ccleilalte descre~te (sau ere~te).

Clnd valoarea unei variabile cre~te (sau descre~­te), daea cre~te (sau descre~te) ccalalt1ivariabil1i.

Organizatii formale care au 0 existcntii legala, pu­tere ~i obliga!ii separate de proprietarii ~i man­agerii lor ~idelin putere considerabiJa in societate.

Corporatii care i~i au sediul intr-o tara, dar ope­reaza in alte tari, direct prin firmele proprii sauprin control.

cultura nemateriala

cunoljtinte

date

definirea situatiei

delincventa~venil~< .'

democratie

democratie participativa

democratie reprezentativa

demografie

dependente de export

descendenti bilaterala

descendenta dubla

descendenti matriliniara

Creatiile abstracte ale soeietatii transmise din ge­neratie in generatie.

Idei pentru care exista 0 oareeare masura de do­vada empirica.

Informatii observabile, cum slnt fapte1e ~i statisti­cile.

inteles atribuit intr-un context social.

Violarca normelor legale de cei care sint sub virstala care legea ii trateaza ea adul!i.

Un sistem politic in care autoritatea statului se1m~eaza esentialmente pe popor.

To!i membrii populatiei sint direct implicati inluarea deciziilor politice.

Un sistem politic in care oamcnii aleg, periodic,pc al!ii ca sa-i reprezinte in procesulluarii deci­ziilor politice.

Studiul tendintelor popula!iei.

Tan care nu mai pot sa controleze preturile pentrubunurile lor, care sint stabilite de tiirile industria­lizate centrale.

Urmare~te descendenta in mod egal aut prin bar­batH, clt ~i prin femeile din partca tatalui ~i atitbarbatii, cit ~i femeile din partea mamei.

o combina!ie liniara dreapta a sistemelor de des­cendentii matriliniarn ~ipatriliniara. Succesiuneaeste urmarita prin barbati (nu prin femei) dinpartea tatalui ~iprin femei (nu prin barba!i) dinpartea mamei.

Regula care stabile~te succesiunea doar pc liniefeminina.

471

dharma

dictatura

difuziune

descoperire

Conseeinle negative.

Cetalalt (alter) este prezentat (distribuit in) cu 0anumita identitate care ii va limita comporta­mentu!.

GruPlll dominant i~i folose~te puterea pentru amenline eontrolul asupra grupurilor minoritare,aeordindu-le pulina putere sau libertate.

Numarul de ani necesari ea 0 populalie sa se du­bleze.

Lungimea maxima posibila a vielti.

Trasaturi sOclalc sau eulturale care au aeela~iefect ~i pot fi inloeuite cu alte trasaturi soeialesau eulturale.

Institulia soeiala raspunzatoare eu repartizareabunurilor neeesare ~ia servieiilor cerute de vialacolectiva.

Sisteme economiee in care statele nu intervin in

aetivitalilc economice ale societalii,

StatuI joaca rolul major in activitalile eeonomiceale societalii.

ecosistem

efectul Matei

dominatie

economie

disfunctii

distributie alter

dublarea timpului

efectele c,ctiunH,-:«.' •..

economie de piata

efectele auditoriului

economii centralizate

durata vietH

echivalente functionale

Un sistem ereat prin interactiunea unci comunitalide organisme eu mediul sau ineonjurlltor.

Indivizii care ac~oneaza singuri, dar i~i dau seamaea sint vazuli de altii.

Influenla asupra eomportamentului oamenilor afaptului ea aJtii sint implieati eu ei intr-o aetivi­tate similara.

T~inta eclor cu reputalia deja stabila de a eu!cgerecompense in ~tiinta mai ~or decit eei mai pulincunoseuti.

egalitar Autoritatea in familie apartine at1tbarbatului, eil~ifemeii.

ego in teoria psihanalitiea, aeea parte a personalitaliicare este in contact eu realitatea.

eliberare pe cuvint de onoare Eliberarea delinulilor din inchisoare inainte deexpirarea sentintei maxime eu condilia ca sepoartii bine ~iramin sub indrumarea ~i grija unuisupraveghetor.

elita puterii Grup mic de oameni influenli care delin poziliiimportante in guveffi, in afaeeri ~i armata.

emigranti Oameni care parasese 0 soeietate.

endogamie Regulile care preeizeaza clasa persoanclor eu careeasatoria este permisa sau ineurajatll.

epidemiologie Studiul originii, a distribuliei ~ia transmiterii boliiin eadrnl populaliei.

eros in teoria psihanalitiea, "instinetul vieW'.

diferentiere

descurajare

deviantii sociala

deviantii primarii

Regula de a stabili succesiunea atlt prin parte amaseulina, cit ~i prin cea tcminina.

Stabilirea deseendenlei doar prin linia masculina.

Regula stabilirii deseendenlei doar pc 0 linie pa­rinteasca.

Scoaterca la lumina a unor idci sau principii exis­tente.

Ideea ca pcdcapsa va prcvcni viitoarc crime fiecomise de eriminalul rcspeetiv, fie dc a1lii,pentruearc aeeasta va servi drept avertismcnt.

Aete care sint definitc de socictate (sau de un grupsocial) ca deviantc, dar care nu sint respectatesau sint considerate temporarc.

Etichctarea pub lica dc dcvianla ~i acccptarca dccatrc persoana a idcntitalii dcviantc eorcspunzii­toare.

Acliuni carc violcaza normelc sociale, dar nu facparte din codullcga!.

in soeictatca hindusa, crcdinta ca in socictatc exis­ta 0 forta moraIa earc rcclama acceptarea anumi­tor rcsponsabilitali.

Un sistem politic in carc putcrca cstc dobindita ~iexercitata dc un singur individ.

Crearea unor institulii socialc specializatc caresa se oeupc de problemcle frecvente ale socie­talii.

Deosebiri !acute nu intrc indivizi, ei intre intregieatcgorii soeiale de indivizi.

Raspindirea trasaturilor eulturale de la 0 societatela alta.

difuziune culturala Raspindirea invenliilor, a tehnologiei sau a aspce­telor culturii nematerialc dc la un grup sociallaaltu!.

diferentiere sociala

deviantii secundara

descendentii patriliniarii

descendentii uniliniarii

descendentii neuniliniarii

difuziunea responsabilitatii Prezenla co-actorilor duee la 0 obligalie eomunapentru oriee aeliune ~i la 0 diminuare a respon­sabilitatii individuale.

dinamicii socialii Examinarea sehimbarilor soeiale in soeietate.

discriminare institutionalii Actiuni care, poate, nu au fost, intentionat, discri­minatorii, dar au, eu toate aeestea, aeest efect.

discriminare Tratament inegal al oamenilor datorita apmtenen­tei lor la un grup sau categoric soeiala.

discriminare inversii Asigurarea unor avantaje membrilor grupurilorminoritare.

discriminarea virstei Credinla ea 0 categoric de virsta este inerent infe­rioara altoreategorii de virsta ~i,astfel tratamen­tul ilegal este justifieat.

4;2 473

e~antion Un grup mai mic de indivizi care sint selcctalipentru a reprezenta populalia.

e~antionare intimplatoare 0 mctoda de c~antionare care prctindc ca ficcarc

mempru al populatiei are ~ansc egale de a fi se­lectat pentru c~antion.

etichetare retrospectiva Etichctarca identitaW trecute a unui individ pcn­tru a-I facc sa sc conformczc la identitatca prc­zcnta.

etnocentrism Tcndinta dc a considcra cultura proprie supcrioaradin punct de vcderc moral altora ~ide a-i judccapc ccilalti dupa standardele propriei culturi.

etnometodologie 0 perspcctiva dc psihologic sociala carc arc caobiect regulilc deseori neanalizatc ce ne ghidea­za ~i organizeaza intcracliunile cu altii.

eu in teoria interacliunii simbolice, faza noua, crca­toare, imprcvizibila a sinclui.

eufunctii Consecintc pozitive

excentricitati Formc temporare dc comportamcnt cxprcsiv almasclor.

exogamie Regula cc dcfine~tc 0 clasa de indivizi carc nusint acccptabili ca partcncri dc casatoric (sau se­xuali).

experimente Adunarea de datc in conditii controlate cu scopulde a stabili dad exista 0 relape de cauzli ~i efectintre variabilele relevante.

familie Un grup social rclativ permanent dc indivizi legatiprin obir~ie, casatoric sau adoptiune.

familie combinata Doi parinti, din carc ccl pulin unul aducc, inaceasta noua familic, unul sau mai mulli copiidintr-o casatoric anterioara (vezi familia rccon­stituita).

familie cu doua venituri 0 familie in care ambii parinli lucreaza in afaracaminului.

familie extinsa Consta din doua sau mai rnulte familii nucleare

unite prin legaturi parinli-copii, care include rc­lalii intre frali ~i surori de mama sau tatli.

familie nucleara Un grup social compus din doi adulli de scx opuscare intrelin relalii sexuale sanclionatc social,impreuna cu copiii proprii sau cu cei adoptali.

familie nucleara de orientare Familia in care ne na~tcm ~i in care ocupam sta-tutul de copil.

familie nucleara de procreatie Familia pc care 0 cream prin casatorie ~i in carcdepncm statutul de adult.

familie poligama Familie formata din doua sau mai multe familiinucleare unite prin legaturi maritale.

familie reconstituita Doi parinli, din care cel pulin unul aduce, in nouasa familie, unul sau mai multi copii dintr-o cli­satorie anterioara (vczi familia combinata).

474

fecunditate Numarul potential de copii care ar putca fi nasculide 0 fcmeie obi~nuitli in decursul perioadci incare poate avca copii.

feminism 0 mi~care sociala organizatli pcntru eliminareasexismului impotriva femeilor.

functii evidente Consccinle care sint cunoscutc sau spcrate.

functii latente Consccinle neintentionate ~i nc~tcptatc.

fundamentalism Un ata~ament rigid falii dc practicile ~icrcdinlclercligioasc fundamcntalc, tradilionale.

Gemeinschaft 0 "comunitate" bazatli pc legaturi socialc putcr­nice, pc tradilie ~i pc rclalii personale.

gen Trlisaturilc eultUralc ~isocialc pc carc divcrsc so­cictati Ic atribuie masculilor ~i fcmclelor.

genocid Extcrminarea unci clase de oameni dc catrc aIta.

Gese/schaft 0 "asociape" dc oamcni cu Icgaturi sociale slabc,care rczulta dintr-o diversitate social a considcra­

bila ~icare este caracterizatli prin relatii impcrso­nalc.

gesturi Mi~cari alc trupului (sau alc parplor trupului, cumslnt cxprcsiile facialc) care au scmnificalii ac­ccptatc social.

grup Doi sau mai mulli indivizi carc au un sentimentcomun de identitate ~icare se influcnleaza reci­proc in moduri organizate, pc baza unui ansam­blu de speranlc comun pentru compoctamentul

, ficcaruia.

grup deiontrOI>- Un grup carc este idcntic cu un "grup experimen­tal", doar ea nu este supus variabilci expcrimen­1l)t!\

grup de referinta Indivizi, grupuri, idei folositc de oamcni ,ca sa-~iformulcze, sa-~i compare ~ievalucze compocta­mentul.

grup etnic Cei care lmp~CSC 0 mo~tenire culturala cornu­na ce Ii deosebe~tc de allii.

grup experimental Un grup de subiecli care este expus unci variabilc, cxpcrimentale.

grup intern Grupuri in care membrii au un scntiment de iden­titate ~i loialitate.

grup minoritar Oameni care implirta~esc un ansamblu comun decaracteristici fizice ~i culturale ce ii rnarcheazaca fiind deoscbili de grupul dominant, ceca ce,deseori, ii facc sa suporte dezavantaje sociale.

grup primar Grupuri mici in carc membrii au rclaW apropiate,personale ~i durabile.

grup secundar Un grup tcmporar, formatpentru un scop sau sar­cina precisa, in care relaliile sint, relativ, impcr­sonale.

475

fecunditate Numarul potenlial de copii care ar putea fi nascutide 0 femeie obi~nuita in decursul perioadci incare poate avea copii.

feminism 0 mi~care socialii organizata pcntru eliminareasexismului impotriva femeHor.

functii evidente Consecinte care sint cunoscute sau spcrate.

functii latente Consecinte neintcntionate ~i nca~tcptate.

fundamentalism Un ata~ament rigid fat:1ide practicile ~i crcdintelereligioase fundamentalc, traditionale .

Gemeinschaft 0 "comunitatc" bazatii pc legaturi socialc puter­nice, pc traditie ~i pc rclatii personale.

gen Triisaturile cultUralc ~isocialc pc carc diverse so­cictati Ie atribuic masculilor ~i fcmclclor.

genocid Extcrminarca unci clase de oamcni de ciitrc alta.

Geselschaft 0 "asociatie" de oameni cu lcgaturi sociale slabe,care rezulta dintr-o diversitatc sociala considcra­

bila ~icare este caractcrizata prin relatii imperso­nale.

gesturi Mi~cari ale trupului (sau ale partilor trupului, cumsint cxprcsiilc faciale) care au semnificatii ac­ceptate social.

grup Doi sau mai multi indivizi care au un sentimentcomun de identitate ~i care se influenteaza reci­proc in moduri organizate, pc baza unui ansam­blu de sperante comun pentru comportamentulfiecaruia.

grup deiontrol'- Un grup carc este identic cu un "grup experimen­tal", doar ea nu este supus variabilei experimen­~~.

grup de referinta Indivizi, grupuri, idei folosite de oamcni .ca sa-~iformuleze, sa-~i compare ~icvalueze comporta­mentul.

e~antion Un grup mai mic dc indivizi care sint selcctalipentru a reprezenta populatia.

e~antionareintimplatoare 0 metoda de e~antionare carc prctinde ca fiecare

mempru al populatiei arc ~anse egale de a fi se­leetat pentru e~antion.

etichetare retrospectiva Etiehetarea identitiitii trecute a unui individ pen­tru a-I face sa se conformeze la identitatea pre­zenta.

etnocentrism Tendinta de a considera cultura proprie superioara. din punct de vedere moral altora ~ide a-i judeca

pc ceilalti dupa standardele propriei culturi.

etnometodologie 0 perspeetiva de psihologie sociala care arc caobiect regulile deseori neanalizate ce ne ghidea­za ~i organizeaza interactiunile cu altii-

eu in teoria interacliunii simbolice, faza noua, crea­toare, imprevizibila a sinc\ui.

eufunctii Conseeinte pozitive

excentricitati Forme temporare de eomportament expresiv almasclor.

exogamie Regula ce define~te 0 clasa de indivizi care nusint acceptabili ca parteneri de casiitorie (sau se­xuali).

experimente Adunarea de date in condilii eontrolate eu seopulde a stabili daea existii 0 rclalie de eauza ~i efectintre variabilele relevante.

familie Un grup social rc1ativ permanent de indivizi legatiprin obir~ie, easatorie sau adopliune.

familie combinata Doi parinti, din care cel putin unul aduce, inaeeasta noua familie, unul sau mai mulli copiidintr-o casiitorie anterioara (vezi familia recon­stituita).

familie cu doua venituri 0 familie in care ambii piirinti luereaza in afaracaminului.

familie extinsa Consta din doua sau mai multe familii nucleare

unite prin legaturi parinli-eopii, care include re­lalii intre frati ~i surori de mama sau tata.

familie nucleara Un grup social compus din doi adul!i de sex opuscare intrelin relalii sexuale sanclionate social,impreuna eu copiii proprii sau eu cei adoptali.

familie nucleara de orientare Familia in care ne na~tem ~i in care ocupam sta-tutul de copil.

familie nucleara de procreatie Familia pc care 0 cream prin easatorie ~i in caredetinem statutui de adult.

familie poligama Familie formata din doua sau mai multe familiinucleare unite prin legaturi maritale.

familie reconstituita Doi parinti, din care cel putin unul aduce, in nouasa familie, unul sau mai multi copii dintr-o ca­satorie anterioarii (vezi familia combinata).

474

grupetnic

~rupexperimental

grupintern

grup minoritar

grupprimar

grup secundar

Cei care imp1irt1i~esc0 mo~tenire culturala comu­na ce Ii deosebe~te de allii.

Un grup de subiecti care este expus unci variabileexperimentale.

Grupuri in care membrii au un sentimcnt dc idcn­titatc ~i loialitate.

Oameni care imp1irtii~esc un ansamblu comun decaraeteristici fizice ~i eulturale ee ii mareheazaca fiind deosebiti de grupul dominant, ceca ce,deseori, ii face sa suporte dezavantaje sociale.

Grupuri mici in care membrii au relatii apropiate,personale ~i durabile.

Un grup temporar, format pentru un seop sau sar­cina preeisa, in care relaliile sint, relativ, imper­sonale.

475

interviu

ipoteze

inventie

integrare

o metoda folosita pentru a izola infractorii de ac­

.tivitiitile normalc ale cetiilenilor obi~nuili.

Tendinta culturii materialc de a se schimba mairapid declt adaptiirile necesare in cultura nema­teriala relcvanta.

Conceptul central al eonfucianismului despre afi omenos.

Dictaturi militare rezultate din rasturnarea unui

regim prin forte militare, care apoi i~i instaleazaproprii conducatori la putere.

Ideea ca oamcnii a~teapta sa primeasca beneficiiin interacliunell sociala, beneficii care sint apro­ximativ proporlionale cu coslurile suportate.

Credinta hindusa in progresul spiritual al sufletu­lui fiecarei persoane.

Obligalia hindu~ilor de a face un polerinaj caresa se scalde in apcle ritual purificatoare ale flu­viului sacru Gange.

Norme stabilile de autoritalea politid a soeietalii,puse in aplicare tot de ca.

Doua eorpuri legislative.

Indivizi cu statut superior care joaea un rol im­portant in formarea opiniilor publiculni.

Un ansamblu de simboluri semnificative createsocial.

Activitati intreprinse pentm influentarea procesu­lui Icgislativ ~i a deciziilor executivului, prin1i{)nvingerea autoritalilor sa promoveze intere­sefe grupurilor.

inlocuirea unni conduciitor, de~i continua acela~isistem politic.

o practica administrativa in care personalul dinfiecare ~coala eoopereaza cu administratia inluarea deciziilor educalionale.

Mod de adaptare prin abandonarea am a scopn­rilor, cit ~i a mijloacclor cultural aprobate.

Autoritatea in familie revine femeii.

Extinderea medicinei ~i a modclului medical inzonele nemedieale ale vielii soeiale.

Metropole care s-au intins inlr-o a~a masura eaintra direct in alte metropolc.

o soeietate bazatii pc rolalia intre calitiitile indivi­zilor ~i recompensele pe care ace~tia Ie primesc.

o tehniea de apreeiere a c1asei sociale ee implicajudecata snbiectiva, prin care Ii se cere indivizi­lor sa identifice c1asa din care ei ered ca fae parte.

Iimba

incarcerare

meritocratie

karma

jen

megalopolis

legi

junte

~bYS"1

KumbhMela

marginalizare

lovitura de stat

intirziere culturala

justitie distributiva

metoda autoplasarii

legislatura bicamerala

Iideri de opinie

matriarhat

medicalizarea societatii

management bazat pe ~coala

institutii socia Ie

isterie de masa

interactiune sociala

interactiune simbolica

grupuri de interes special Aliantc ~iorganizatii dc oamcni cu un intcrcs simi­

lar care inccarca sa influcnlezc procesul politicin numclc acclui interes.

grupuri externe Grupuri din care persoanele nu fac partc ~i cucarc nu au niei un sentiment de idcntitate sauloialitate.

id in teoria psihoanalitidi, depozitul impulsurilorbiologice universale, care, deseori, cer satisfa­cere imediata.

idealism transcendent 0 forma de rcligie care se eoncentreaza asupraprineipiilor saere de credinle ~i aqiuni mai de­

graba decit asupra venerarii unor forte sau fiinlesupranaturale.

ideologie Un ansamblu de idei pentru justificarea unui anu­mit aranjament social sau a unci acliuni.

imigranti Oameni care intra intr-o societate.

indispozitie Ointerpretare personala, sentimentul ea nu tesimlibine.

industrie manufacturiera Un sistem economic in care bunurile sint produsein familie ~i apoi sint vindutc in piele mari.

inovatie 0 forma de adaptare in care 0 persoana acceptaobicctivele eulturale standard, dar nu acceptamijloaccle sanqionate social pentru realizareaaeclor obieetive.

Configuralii eulturale ~i structurale relativstabilecare se dezvolta ~i sint concepute in mod clar casa rezolve problemele frecvente cu care se con­frunta societatca.

Rclativa coordonare a activitalilor instituliilor so­ciale.

o teorie bazata pc prcmisa ca interacliunea esteprocesul social principal ~i ca se produce prinsimboluri.

Influenla reciprocii pc care persoanele 0 exercitauna asupra alteia.

o tehnica dc stringere a datclor ce consta intr-un

set de intrebari generale la care subieclii pot ras­punde libcr cu propriile lor cuvinte.

Noua folosire sau noua com binalie a cuno~tinlclorcxistente.

Afirmalii despre cum doua sau mai multe varia­bile sint legate sau despre cum una sau maimulte variabile se schimba sau nu clnd sint modi­ficate anumite condilii prevazute.

Raspindirea rapida a temerii ~i aetiunii violente,

ca reaelie la ameninlarea pereeputii a unei forteputerniee.

476 477

---------

mi§ciri utopice

mobilitate socia Iimobilitate sociala

intergenerationali

mobilitate sociali

intragenerationali

metoda obiectivi a tehnica de masurare a c1asei sociale ca 0 cate­gorie statistica, in care oamcnii sint plasati decatrc ccrcetiitorul bazat pe anumiti indicatori

obiectivi, propu~i a reflccta pozWa clasei.

metoda reputatiei a tehnica de aprccicrc a c1asci socialc prin carese cere indivizilor dintr-o comunitate sa-i identi­ficc structura socialii.

metodologie Un ansamblu de procedcc general acceptat carcdirijeaza ccrcctarilc cmpiricc ~i ofcra altora 0modalitate dc a vcrifica rczultatelc.

metropole Zonc urbane care contin un mare ora~ central, cusuburbiile ineonjuratoare ~i eu ora~c1e sateliteasociate.

Un model de organizarc sociaJa ~ide via~ sociaJacare este legat de industrializare.

Un proces eultural, economic ~isocial care trans­forma 0 societate preindustriaJa intr-o societateindustriala.

Un sistem politic in care puterea este ITecuta de

~a 0 generalie la alta in cadrul unci singure fa­nl'llii cu participarea redusa sau rara participareapoporului.

Regii ~i, mai putin frecvcnt, rcginele domnescvirtual rara nici 0 limitare a puterii.

Monarhul este capetenia simbolica a statului, daradevarata putere politica revine unui guvcmcare i~i dcriva putcrea dintr-o forma a constitu­tiei.

Casatoric intrc un barbat ~i 0 fcmcie.

Credinta intr-un zcu.

Norrnc considerate importantc ~i semnificativepentru func!ionarea societii!ii ~i pentru viata so­eiala.

a adunatura de indivizi, temporara ~i neorganiza­tii, foarte aproape unul de altul, care au un obiec­tivcomun.

aameni care s-au adunat pentru un scop precis ~iale caror ac!iuni sint ghidate, intr-o anumitii ma­sura, de norrne socialc existcnte.

Schimbare dintr-o pozilie socialaln alta cu statutaproape egal.

Schimbare dintr-o poziJie socialii in alta fie de gradsuperior, fie dc grad inferior.

Stil special de comportament ~iInra!i~are care estcin yoga la un moment dat.

a teorie despre dezvoltarea ora~elor bazata peideea ca ora~ele aveau mai multe "nuelee", cen­tre separate consacrate unor activitiili specifice.

a expJicatie eare evidenliaza factorii individuaJice contribuie la mobilitatea sociala a unei per-soane. '.

a tcorie despre dezvoltarea urbana care suslineea ora~ele se dezvolta in sectoare in forma depana, de la centru spre exterior, deseori de-alungul unci cai de transport.

Teoria dezvoltiirii ora~clor printr-o serie de cercuriconcentrice, cu un model diferit de folosire a

pamintului pentru fieeare inel. '

abieeiuri de fieeare zi.

multime

modernizare

tI,mbnarhte

modi

monogamiemonoteism

moravuri

model de sector

monarhii absolute

multlme conventionali

monarhli constitutionale

model cu nuclee multiple

mobllltate sociala verticali

model de zone concentrice

modele traditionale de viaticomune unui popor

modernitate

mobllltate sociala orizontala

model de dobfndire a statutului

Mi~carea oamenilor dintr-un loc geografic in altul,cu scopul dc a sc stabili acolo.

in tcoria intcractiunii simbolice, faza sociala a si­

nclui carc estc ordinca sociala inelusa care pro­movcaza stabilitatea.

Adunare de indivizi carc s-au organizat ca sa pro­movcze 0 schimbare culturala sau sociala sausa rczistc accstei schimbari.

a forma dc mi~care sociala care urmare~te 0schimbare limitata de catre indivizi in propriul

lor comportamcnt.

a forma a mi~carii soeiale care, dc~i fundamen­

tal multumitii de societatea cxistenta, urmare~teschimbari limitate in anumite zone.

a forma a mi~carii sociale care urmare~te sa re­ziste sehimbarii sociale ~i sa intoarca societateala starea anterioara.

a forma a mi~carii sociale care sc n~te din nemul­

tumirea putemica fata dc societatea existenta ~iurmare~te 0 schimbare radicala in conformitatecu programul ideologic concret de a modificapracticile sau structura fundamentala a societii!ii.

a forma a mi~carii sociale care incearca sa deter­mine schimbari cuprinzatoare ~i radicale inindivizi.

a forma a mi~carii socia!c care urmiirc~te restruc­turarea radicala a societiitii, dar Ii lipsc~te un

plan concrct ca sa 0 realizcze.

Mi~carea indivizilor in sus ~i in jos in structuradeelasa.

Schimbare In pozitia sociaJa a copiilor fata de cea

a parin!ilor.

Schimbare in pozitia sociaJa a indivizilodn timpul

vietii.

mine

migratie

miljcare socia Ii

mi§ciri regresive

mi§ciri salvatoare

mi§ciri reformiste

mi§ciri alternative

mi§ciri revolutionare

478 479

480

mu1time intimplatoare 0 adunare de indivizi care se formeazii spontan,deoarece un eveniment comun Ie capteazii aten­lia, dar care se angajcazii Intr-o interacliunc re­dusii, dacii cumva se angajeazii, unul cu altul.

multime protestatara 0 forma a mullimii care arc aut clemente ale mul­

limii convenlionale, c1t ~i ale mullimii active.

multimi active 0 adunare emolionalii ~i agitatii de indivizi care,deseori, I~irevarsa emoliile prin acliuni violcnte~idistruetive.

multimi expresive Un tip de mullime carc se dezvoltii Injurul unorevcnimente cu lnciircaturii cmolionalii.

negocierea pedepsei 0 ncgocicrc anterioarii procesului pcntru areducenivelul acuzaliei infraqionale, In schimbul uncirecunoa~teri a vinoviiliei pentru 0 acuzalie maiu~oara.

nirvana in budism, 0 stare de perfeqiune spirituala totaliia sufletului, a~a IncH 0 altii rc1ncarnare nu maieste necesarii.

norme Reguli sociale ~i de conduita care preseriu eom­portamentul potrivit In anumite situalii.

observatie indirecta 0 observatie In care eercetiitorul riimlne In afara, a ceca ee'este observat.

observatie participativa 0 metoda In care un cercetiitor este un participantactiv In grupurile sau situaliile studiate.

ocupatii cu guler albastru Aeele oeupalii care implica muneii manualii con­siderabilii ~i, deseori, slnt supravegheate euatenlie.

ocupatii cu gulere albe Accle ocupalii care implicii mai multii activitatcmentaJa dec1tmuncii manualii ~islnt, rclativ, seu­tite de 0 supraveghere scrioasii.

oligarhie Un sistem politic de conduccre a celor mulli decaire cei pulini.

opinie publica Piirerile eolective ale unui public asupra unci pro­bleme precise.

ora§e Coneentrari permanente de un numiir rclativ marc

de oameni care nu W produe propria hranii.

organizatie Un tip de grup care este creat anume pentru aduce la Indcplinire 0 anumitii sarcinii ~i arc 0structurii formalii prin care lneeareii sii lndepli­neascii acea sarcinii.

organizatii formale Grupuri secundare mari, create In mod deliberatpentru realizarea unui scop sau a unui ansamblude obiective.

orientare profesionala Repartizarea clevilor la programe educalionalespeciale pc baza nivclurilor eapaeitii(ii.

panica Fuga dezorganizatii de un perieol real sau per­ceput.

paradigma

para§uta de aur

partide politice

patriarhat

pedeapsa

performanta rolului

personalitatile autoritare

perspectiva structural-functionala

piata

piata primara a fortei de munca

piata secundara a fortei de ",fnca1 <

pilula cu otrava

pluralism

poliandrie

politeism

politica de incurajare a natalitatii

poluare rituala

populatie

po§taverde

Un ansamblu general, Imparta~it, de piireri, con­cepte ~imetode referitoare la 0 anum ita zonii deexperienlii umanii.

Un acord eu direetorii mai vechi pentru 0 platiisubstanlialii, In caz de coneediere In eventuali­tatea lllei preluari.

Organizalii ale cclor cu atitudini ~i interese simi­lare, care Incearcii sii el~tige eontrolul autoritiiliipolitiee.

Autoritatea In familie revine barbatului.

o opinie despre Ineareerare ca act punitiv pentrua-i face pc infnictori sii sufere pentru comporta­mentullor ilegal. ., .

Comportamentul efectlv al deliniitorului unuianumitrol.

Au un ansamblu de trasiituri distinctive - confor­

mism, intoleranlii ~i instabilitate - care Ii facesii aibii prejudeciili.

o teorie a macronivelurilor care se conc,cntreazii

asupra aspcctclor structurale ale organismclor,ale interdependenlelor ~i ale funcliilor pc carcacestea Ie Indeplinesc pcntru organism ea unlntreg.

Forte economice fundamentale.

Ocupalii care asigurii beneficii considcrabile celorcare Ie practicii.

Oeupalii care asigura salaria(ilor beneficii mi­lnimc.

o si~alie defensiva (cum ar fi existenla unor da­torii uria~e) care face'dinlr-o eorporalie 0 lintiineatriigiitoare pentru prcluare.

Modclln care toate grupurile rasialc ~i etnice l~ipiistreazii identitatea distinctivii ~i se bucurii deo pozi(ie socialii rclativ egalii.

Ciisiitoria unui biirbat eu douii sau mai multefemei.

Credinla In existeh(a mai multor zei.

o politieii In care guvernullncearcii sii Ineurajezenatalitatea.

"Prihiinirea" membrilor castei superioarc dincauza contaetului cu cei dintr-o casta inferioarii.

Grupul total de oameni de care este interesat eer­eetatorul.

Ameninlarea unui investitor ostil (individ sau eor­poralie) cii va aehiziliona 0 marc parte din aeliu­nile eorpora(iei ~i va prclua controlul, dacii nuvor fi riiscumparate aeliunile la un nivcl mai ri­dicat dedt prc(ullor inilial de cumpiirare.

481

Practiei care au efeetul de a eonsidera un grup

rasial mal putin demn dedt altul, meritlnd untratament mai pu\in egal.

Rata globala a mortalitatii Intr-un anumit an sea­zuta din rata global a a natalita\ii din aeela~i an.

Numarul de deeese Intr-un anumit an pentru fie­care I 000 de oameni din populatie.

Numarul de eOIJii naseu\i vii Intr-un anumit anpentru fieeare I 000 de oameni din popula\ie.

Diferenta anualii Intre numarul de oameni careintra In soeietatc (imigran\ii) ~i numarul de oa­meni care pleaea (emil,'I'an\ii).

Numarul de deeese In primul an de via\a pentrufieeare I 000 de eopii naseu(i vii Intr-un an dat.

Punerea aeeentului pc relatia Intre mijloace ~iseo­puri.

a Ineereare de a Indrepta infraetorii ~i de a-i facesa se com porte In eonformitate eu normde so­ciale generate.

Mod de adaptare care nu numai ea nu reu~e~te saaceepte seopurile ~imijloaecle cultural aprobate,ei, de fapt, folose~te alte seopuri ~i mijloaee.

l!n mod de a Ineerea sehimbarea sistemului dininterior.

Insti~ia politiea a unci soeieta(i.

In budism, eredin\a ea dupa moarte persoanelcrenase Intr-un alt trup, In aeeea~i stare spiritualiipc care au doblndit-o In ultima viata.

Ideea ea niei 0 praetiea eulturala nu este inerentbuna sau rea; fieeare trebuie sa fie judeeata Ineontextul eonfiguratiei sale generale.

Un sistem de eredinte ~i ritualuri Impartii~ite,preoeupate de tarlmul saerului.

Amploarea ~i profunzimea euno~tintclor despretraditiile, eredintele ~i praetieile unci rcligii.

Masura In care oamenii se angajeazaln rugaeiune~i partieipa la servieii religioase.

Teoria angajamentului fata de un sistem de ere­din\e rc1igioase.

Gradul Icgaturii emo\ionale pc care oamenii 11simt fata de religia lor.

Gradul de integrare a religiei In aetivitatile de fie­earezi.

rata migratiei

religie

rasa Categoric de oameni care considera ea se ascama­na, deoareee Impiirta~ese uncle atribute fizieeeomune.

rebeliune

reabilitare

reform a p~ica

regim politic

reincarnare

rationalitate

relativism cultural

religiozitate rituala

rasism institutional

rata cre~terii naturale

religiozitatea ideologica

rata globala a natalitatii

religiozitatea subsidiara

religiozitate intelectuala

rata mortalitatii infantile

religiozitatea pragmatica

rata globala a mortalitatii

Valoarea totalii a tuturor bunurilor prod use ~i ascrviciilor oferite In societate Impartita la numa­rul de oameni din soeietate.

Tot ceca ee este eonsiderat eomun ~i obi~nuit.

a ocupatie eu marc prestigiu social care reclamaedueatie forumlii ~ieuno~tinte vaste.

Cei care asigura forta de munea neeesara pentrufune(ionarea fabrieilor ~i a altor forme de Intre­prindere eeonomiea.

Informatii sau punete de vedere care Ineearca, Inmod dclibcrat, sa intlucn\eze ~isa modcleze opi­nia publica.

Un marc numar de indivizi care au interes comun

Intr-o problema asupra carcia opinia este Impar­tita.

A permite infractorilor condamna(i sa ramlna Inlibertate, dar supu~i unor restric(ii, 0 perioadade timp, In aetivita(i1e lor.

Folosirea puterii de eei egnsidera(i ea au dreptulsa 0 foloseasea.

Putere care se bazeaza pc eoereitie, pc folosireaf0rtei sau amenintarea eu forta, pentru a obligalasupunere.

Capacitatea de a influenta aetiunile altora.

Numarul de barbati la I 000 de fcmei.

prejudecata

public

profan

profesiune

proletariat

propaganda

predestinare

pozitia rolului

putere legitima

putere

raportintre sexe

putere nelegitima

Ansamblul de rela(ii pc care 0 persoana Ie arc l'aurmare a faptului ea oeupa un anumit statut so­cia!.

Idcea ca Dumnezcu a sclcetat deja oamenii pentrumlntuire sau oSlnda ve~niea ~i nimie din ceca ceface 0 persoana In aeeasta via(a nu Ii poatesehimba destinu!.

a generalizare nesus(inuta, 0 idee preeoneeputa,despre un grup sau categoric de oamcni.

Normele sociale potrivite unui anumit statuI.

Pozitia soeiala a oamenilor sau gradul de "onoaresoeialii", "stima" sau respeetul care Ii se aeorda.

Identitatea pc care persoanele 0 proieeteaza ~ipentru care Ineearea sa obtina aeordul de la eei­lalti Intr-o situatie.

Men\inerea sau ehiar eonsolidarea diferentc10rexistente In repartizarea resurselor soeieta(ii ­stllpii esen\iali ai unui sistem bazat pc stratifi­care.

privatiune relativa Sentimente de dezavantaj bazate pc 0 eomparatieeu un anumit standard.

prescriptiile rolului

prestigiu

prezentarea sine!ui

punere in Iibertate subsupraveghere

produsul National Brutper capita (PNB)

principiul avantajului cumulativ

482 483

sex

silii

sexism

1/ .f: •..-

"'sistem

simboluri

segrega~ie

sinele oglindii

semne naturale

Separarca fiziea ~isociaJa a divcrsclor grupuri et­nice ~i sociale.

Reprezentari in carc exista 0 reialie increnta intresemn ~i ceca ce reprezinta.

Un concept biologic folosit pentru impar(irea spc­cici umana in femele ~i masculi.

Credinla in superioritatea inercnta a barbalilor,earc este intrelesuta Cll structura socialii ~i afec­teaza oportunitalile sociale ~icconomice ale fe­meilor, fie ca estc intenlionata personal, fie canll.

ldeea ca un sex (de obicei, femelele) este, inerent,

inferior ccluilalt (de obicei, mascu!ii).Un statut social carc afeeteaza modulin care allii

trateaza oamenii datorita parerii lor ea acqtiaau 0 anumita boala.

Reprezentari create in mod arbitrar, cum sint eu­vinte, gesturi, obieete, imagini vizuale, ce dobin­desc inleles prin eonvenlie sociaJa.

o eoneeplie pc care 0 avem despre noi in~ine,care este derivatii din reaelia noastra falii de per­cepliile imaginalie pc care allii Ie au despre noi.

Ideea ea diverse clemente ale soeietalii sint legate1Th\l1 de altul, a~a ineil 0 schimbare in unul ducela schimhari in cclclalte.

sistem de caste Un sistem "inchis", bazat pc stratificare, in carepozilia este determinata de familia in care 0 per­soana se na~te. Dc obicei, sehimbarea aeclei po­zilii nu este posibila.

sistem de clase Formeaza 0 stratifieare "deschisa" in tare poziliapc care 0 pers<)ana 0 arc la na~tere poate fi schim­batao

sexism institu~ional

sector secundar Partca eeonomiei implicata in produeerea bunu­rilor din materiilc prime gencrate dc seetorul pri­mar.

sector te~iar Partea eeonomiei care asigura servicii mai degra­ha decit bunuri.

sistemul diplomelor Se rcfera la faptul ca, deseori, dovada unui anumitnivel de educalie cste 0 necesitate pentru 0 oeu­palie, fie ea deprinderile educalionalc sint saunu necesare pentru indeplinirea corecta a dato­rici in acea pozi(ie.

sistemullegal adversarial Avoea(ii apararii ~i cei ai guvernului (aeuzarea)se lupta ea sa stabileasea legitimitatea pozitieilor referitoare la vina sau inocenla acuzatului.

socialism democratic Sint folosite atit clemente ale pielei, eil ~iale eeo­nomiei eentralizate, pentru a reduce inegalitalisoeiale. (Vezi ~i statui cu sistem de ajutorsocial.)

Desfiinlarea ~irestructurarea atitudinilor, valori­lor sau identitalilor fundamentale.

Regula rezidenliaJa care permite noului euplu sadeeida intre a loeui eu familia miresei sau eu

eea a mirclui, sau aproape de una din ele.

Regula care cere ca noul cuplu sa se stabileascalinga familia solici sau impreuna cu ca.

o regula care eerc ea un cuplu nou sa-~i stabi­leasca re~edin(a aproape de rc~edinla barbatuluisau in re~edinla acesluia.

Relalii sociale legale intre cle ~i avind grade dife­rite de intimitate.

ineercarea de rastumare a sistemului politic exis­tent, in speranla inslituirii unuia nou.

Inlocuirea unci paradigme ~tiinlifiee eu alta sausehimbarea paradigmei.

Dezvoltarea ~ifolosirea unor praelici agrieole noi,pentru inbunatalirea produc(iei de hrana.

Un ansamblu, formal ~i stilizat, de praetiei legatede domeniul saerului.

o forma de adaptare in care persoanele care nuaeeepta sau par sa inlclcaga obieetivcle eulturaleadeevate au un eomportament social aprobat.

Modelele de eomporlamenl, drepturile ~i obliga­liile definite ea fiind potrivite penlru fieeare sex.

Transformarea autorita(ii eharismatiee fie intr-oforma tradilionala, fie intr-o forma biroeratieasau intr-o eombinalie a eelor doua.

Care este eonsiderat supranatural, dincolo de obi~­nuit.

o situalie de bunastare fiziea, mentala~i soeiaJa,sau pur ~isimplu abscnla bolii sau a infirmitalii.

o modifieare scmnificativii in modclele de eultura

~iin struetura soeiala a unci societlili, modifiearereflectata in comportamcntul social.

o forma organizatii de religie care pretinde legiti­mitate unica pentru adevarul religios, dar nu sepotrive~te eonfortabil cu cultura majoritatii.

Seetorul eeonomiei format din organizalii foartemari.

Partea eeonomiei in care bunurile ~iservieiile sintproduse de agenlii guvemamentale sau prin con­tract eu guvemul.

Sectorul eeonomiei care include firme rclativ mici

ec, de obicei, sint amplasate intr-o regiune geo­grafica.

Partea eeonomiei care este implicata in luarea sauproducerea resursclordin mediul natural.

sector de stat

siiniitate

sectii

ritualism

sector primar

ritual

re~easocia Iii

resocializare

sacru

sector central

sector periferic

revolu~ie verde

rolurile genului

rutina autoritii~ii

revolutie politicii

re~edin~ii bilocalii

schimbare socialii

revolu~ie ~tiin~ificii

re~edin~ii patrilocalii

re~edin~ii matrilocalii

484 485

socialism Un sistem economic in care resursele naturale,

mijloaccle de productie ~i mijloaccle de repal"­ti(ie sint delinute colectiv, iar economia este rc­glementatii centralizat dc stat.

socializare continua Socializarea dupa copilarie care este 0 continuarca ceca ce a fost inainte.

societate postindustriala Tip de societate in care sursa principala de sub­zisten(a consta in productia de informa(ii ~i ser­vieii mai degraba dedt in bunuri materiale.

societati agrare Societa(i bazate pc agrieultura pc scara larga, folo­sind tehnologia plugului tras de diferite animalcde traeliune.

societati de vinatori ,iculegatori Tip de soeietate bazat pc diutarea ~i eulegereahranci, pc vinarea animalclor ~i pc peseuitul eutehnologii simple din lemn ~i piatra.

societa~i horticole Tip de soeietate bazata pc eultivarea plantclor.

societa~i industria Ie Tip de soeietate bazat pc folosirea unor ma~inieomplexe, aetionate uman, ea sa produea bunurimateriale.

societati pastorale Tip de soeietate bazat pc domesticirea animalclor

sociobiologie Studiul sistematie al bazei biologiee a eomporta­mentului uman.

sociologie Studiul ~tiintifie al eomportamentului social, alasoeierii umane ~ial rezultatclor aeestor aetiuni.

solidaritate mecanica 0 forma de eoeziune a soeietatii bazata pc asema­narea ealita(ilor ~i aetivita(ilor indivizilor.

solidaritate organica 0 forma de eoeziune sociaia in care soeietateaeste legata prin sprijinul reciproc ~i interdepen­den(a mcmbrilor sai.

sondaje de opinie Cerectari pentru evaluarca opiniei publiee.

speranta de viata Timpul (mediu) probabil pc care 0 persoana, nas­eutii la un anumit moment, il traie~te.

stat Autoritatea politica prineipala, organizata intr-osocietate.

stat al bunastarii sociale Pcntru a reduce inegalitiitile sociale sint folositealit clemente ale economiei dc piata, clt ~i cle­mente ale eeonomici eentralizate. (Vezi ~isoeia­lismul democratic.)

state centrale In teoria sistemclor mondiale, aeestea sint socie­

tatile industriale ~i militare putemice.

state periferice In teoria sistemelor mondiale, soeictiilile care fur­nizeaza materiile prime necesare ccntrului in­dustrializat ~isint subordonate accstuia.

state semiperiferice In teoria sistemelor mondiale, statcle care se aflaintre centru ~i periferie ~i se mi~ea in sus ~i injos intre aces tea.

486

statica sociala Examinarea problemelor de ordine ~i stabilitatcin societatc.

statut Pozitia unci persoanc intr-o rctea de relatii sociale.

statut atribuit Pozitie epnferita unci persoane de societatc saude un grup rara contributia concrcta a individului~ipentru ealitiiti asupra earora individul arc putincontrol.

statut dobindit Statui care dcpinde dc calitatile asupra earora in­dividul are un oarccare control.

statut principal Un statut eheic care are mare greutatc in interac­tiunile sociaic ~j in identitatea socialii.

statut socioeconomic Pozi(ia unci persoane in sistemul de clasa bazatapc 0 combinatie a faetorilor, inclusiv bogatie,putere ~i prestigiu.

stereotip 0 atitudine inflexibila a unci clase de oamcni carerczista schimMrii chiar in fata evidentei care ii

sugereaza falsitatea.

stigmat 0 parere negativa putemiea ee schimba, substan­tial, sentimentul de sine al unci persoane.

stratificare sociala E~alonarea diverse lor eategorii socialc intr-o or­dine ierarhica ec duce la aecesul diferit la resur­scle soeiale.

structura sociala Modelul frecvent de rcla~i intre clementele soeie­

tiitii.

studiu bazat pe obs.f"atie 0 modalitate de examinare a aeliunilor sau gru-;, ,. purilor prin cercetarea lor atentii, deseori in mod

i~nsiv.subcultura Modele culturalc carc difera de ccle ale socictalii

in general, din care aces tea fac parte ~i carc auo savoare ~i 0 identitate distinctive.

suburbii Zone urbane rclativ mici care inconjoara un ora~.

supraeu In tcoria psihanalitica, 0 parte a personalitatii ase­maniitoare cu ceea ee numim con~tiinta.

supranaturaiismul Presupune cxistenta unor forte in afara domeniu­lui obi~nuit, in supranatural, care influcnteazaevenimcntele umane atit in bine, cit ~i in rau.

,tiinta Urmiirirea sistcmatica a cuno~tintclor temeinicedespre lumea fizic1i~isocialii prin obscrvatie (fo­losirea simturilor umane) empiriea.

§tiintii normalil Stringerea de date pentru examinarea teoriilor eu­rente despre lume.

tabuul incestului 0 regula care impiedica rudele apropiate sa secasatoreasca

tabuuri Moravuri proscriptive ce definesc ce nu ar trebuiraeu!.

487

488

tactici Activitli\i concretc concepute pcntro rcalizareaunui anum it obicctiv.

tehnologie Aplicarca cuno~tintclor ~tiintificc sau a altor for­mc dc cuno~tinlc pcntm solu\ionarca problcme­

lor practicc.

teism 0 credinta in cxistenta zcilor care, sc presupune,sint puternici ~i intcrcsa\i de activimtile fiintclorumane.

temeinicie Credinla ca, daca accla~i studiu ar fi rcpctat, cl arda rczultatc similarc.

tensiune structurala Rczulta din lipsa unci rcla\ii clare intrc scopurilecultural sus\inute ~imijloacele prevazute de so­cietate pentru atingerea aeclor seopuri.

tensiunea rolului Rczultatullneercarilor de a Indeplini una sau maimulte dintre preserip\iile rolului, ceca ce pro­voaea stres In eforturile de a Indeplini alte pre­

scrip\ii Intruchipate In acela~i statut social.

teologia eliberarii Credinta unor preoti ca rolullor nu cste doar samunceasca pentru salvarea spirituala, ci, deasemenea, sa promoveze schimbarea economica~isociaia care va Imbunatalii condi(iile materialeale saraeilor. Ea I~i arc radacinile In ideologiamarxista.

teoria (substitutiei) activitatii Subliniaza importanta unui nivcl ridicat de aetivi­tate soeiala pentm satisfaelia personala ~ipentrusentimentul de sine printre virstnici.

teoria conflictului Teorle care se concentreaza asupra contlictului~ia coneurcn(ei Intre diversc clemente din socie­tate (emana din opera lui Karl Marx).

teoria contagiunii 0 explica\ie a eomportamcntului mul\imii ea rc­zultat al unci "min\i colective", pierderea identi­m\ii individuale ea rezllitat al raspindirii "conta­gioase" a emotiilor stlrnite de situatie.

teoria controlului 0 teorie care sus\ine ea comportamentul crimi­nal rezulta dinlipsa eontrollllui intern al indivi­dlllui sau din lipsa meeanismelor adecvate ~ieficiente de control social extern.

teoria dependentei 0 teoric care subliniaza ca \arile din Lumea aTreia nu s-au modernizat fiindea au fost depen­

dente de tarile mai dezvoltate, cilrora starea loraetualale este mai utiIa din punet de vedere eco­nomic ~ipolitic.

teoria normeloremergente 0 teorie care explica comportamcntul mul\imiiin raport cu normclc sociale care apar din inter­acliunca intre participantii la un eveniment co­lectiv.

teoria privatiunii 0 explicalie a inilicrii mi~carilor sociaIc datoratcunui numar rclativ marc dc indivizi carc sc simt

privati de ccca cc ci crcd ea estc nccesar pentro

bunast~rea ~i fcricirca lor.

teoria reactiei sociale 0 tcorle a deviantci carc suslinc ea unii oamcniau putcrca dc a califica anumitc ac(iuni ca potri­vite sau nu, prin aeeasta crctnd dcvian\a.

teoria retragerii 0 tcoric earc suslinc nccesitatea ca batrlnii sa scretraga trcptat din pozi(iiIc de responsabilitatcsociala, pcntru tranzi(ia ordonata nccesara In so­eietate.

teoria schimbului social 0 teorie despre illterac(iunea social a ea 0 sericde sehimburi care au anumite costuri ata~ate ~i

pot aduce uncle benefieii.

teoria sistemelor mondiale 0 teorie a maeronivelurilor care exploreaza re­

lalia Intre larile dezvoltate ~ieeIc mai putin dez­voltate In eontextul faetorilor eeonomici, geo­grafici, istorici ~ipolitici.

teoria societatii globale 0 expliea\ie a mi~earilor soeiale ca 0 conseein\aa izolarii soeiale ~i a scntimentclor de insigni­fian\a traitc de mulli oameni In societatea mo­derna globala.

teoria tensiunii structurale 0 teorie care sustine existenta a ~ase faetori carecontribuie la na~terca unci mi~eari soeiaIc.

teorii Modalitali sistematiee de explicare a modului In

(/~ 1. care doua sau mai multe fenomenc slnt legateunul de altul.

teorii de rang mediu Teri'tii-speciale aplicabile eategoriilor limitate dedate.

teorii generale Forme de eomportament care slnt urmate cu en­tuziasm de mulli oameni 0 perioada dc timprclativ scurta.

teoriile convergentei 0 cxpliealie a comportamentului mul\imii In ra­port cu indivizi cu acelea~i idei, care slnt atra~iIntr-o situalie ~lapoi ae\ioncaza In comun dato­rim asemanarilorcxistente ale personalimtii. Ex­

plica\ie de asemenea folosita ca sa sngereze casociemlile In curs de modemizare devin din ceIn ce mai asemanatoare, ca rezultat al proeesuluide modemizare.

teoriile macronivelurilor Teorii care se eoneentreaza In principal asupra

unitalilor sociale la scara marc.

teoriile micronivelurilor Tcorii care se coneentreaza asupra unitalilor laseara midi.

terorism Folosirea amcnintarii cu violcnta pentro rcaliza­rea seopurilor politice.

489

490

thanatos

tip ideal

tora

totalitarism

transferul populatiei

tranzitie demograficii

tulburiiri psihosomatice

~apispiil}itor

urbanizare

validitate

valori

variabila

variabilii dependenta

variabilii independentiivenit

violarea unei cunol}tinte

zona statisticiimetropolitanii (ZSM)

zona statisticii metropolitaniiconsolidatii (ZSMC)

zvon

in teoria psihanalitiea, "instinetul mortii".

Modc1ul purifieat al unui concept eu care ]Joatefi comparat un exemplu real din lume.

in iudaism, primc1e cinei carti ale Biblici.

o conducere autoritara carc nu recunoa§te limite

autoritalii sale §i lnccarca sa se amesteee, practie,In fieeare aspect al vielii soeiale §i sa-l reglemen­teze.

Stramutarea forlata a uncia dintre partile riva1c,ea 0 solutie la nelntc1egerile dintre grupuri.

o schimbare a ratei natalitatii §ia ratei mortalita­tii, care afeeteaza cre§terea populatiei.

Indispozilii fiziee eauzate sau lnrautatite de stareapsihiea a unci persoane.

Aruncarea vinii asupra altora mai slabi pentrupropriile e§ecuri §i limite.

Procesul de concentrare a populaliilor lntr-o zonalimitata numita ora§.

Masuratori care reprezinta 0 portretizare preeisaa realitalii.

Idei abstracte despre ccea ce societatca crede caeste bun, drept §i dezirabil.

o trasiitura sau earaeteristica ce sc schimbii sau

arc valori diferite In eondilii diferite.

o variabila care este influenlata de 0 altii varia-biIii.

o variabila care influenteaza alte variabile.

Salarii §i investilii.

Rc1alii sexuale fortate de cincva carc estc cunos­cut sau angajat 1ntr-o activitate sociaIii, cum arfi 0 lnti1nirc cu victima.

o zona urbana care conIine un ora§ cu ccl pulin50 000 de rczidenli §i 0 populalie totala de100000.

o zona urbana cu 0 populalie de cel pulin un mi­lion, carc corcspunde altor c1torva critcrii.

lnformatic nclntemeiata, din surse anonime, careeste rasplnditii informal.

IMPORTANT!

CLUBUL CARTH ORIZONTURI - LIDERBucure~ti, B-dul Libertafii nr. 4, ht 117, et. III, ap. 7 sector 4, Tel:

337.22.10,337.48.81; Fax: 337.48.22 cod 761061

Din rindul membrilor aeestui club poate face parte orice persoana care

solicita eel putin~treicaqi din listele de aparitii ale celor doua edituri. MembriiCLUBULUI CARTH ORIZONTURI- LIDER benefieiaza de urmatoarelefacilitati: ,

1. Editu~ile suporta cheltuielile de expeditie prin po~ta a dirlilorcomandate. In termen de 0 saptamina de la data comenzii solicitantul vaprimi prin po~ta, la domicili u1sau, cartile dorite (comanda de minimum treiexemplare) cu plataramburs.

2. Reducerea pretului de vinzare cu 10% pentru fiecare comandii demininum trei carti, 12% pentru comenzile ce depa~esc cinci ciirti, 15% lacomenzile de cel putinzece ciirti.

3. Livrarea eartilor cu priori tate.4. Rezervarea cartilor in curs de aparitie.5. Asigurarea materialelorinformative: cataloage ~iliste de aparitii.Nota: Pentru cititorii din Bucure~ti, livrarea ciirtilor nu se face prin

pO$ta, ci direct, de la punctele de vinzare ale editurii: depozitul din B-dulDinicu Golescu43, bI. 7, sc. 1, ap. 3, tel: 638.98.38 ~idepozitulAMIT str.Sabinelor 8, Tel: 335.05.45 UI") 79. 1 ~

La sfir~itul fiecarui an, CLUBUL CARTH ORIZONTURI - LIDERacordii importante premii de fidelitifil.cititorilor care au comandat celemai multe caqi publicate de Editurile ORIZONTURI ~i LillER in anulrespectiv.

Premiul de fidelitate pe anu11997, constind intr-un I

televizor eQlor marca GRUNDIG a fost acordatd-nei GEORGETA ALEXANDRESCU dinBucure~ti.

in atentia hihliotecarilor, cadrelor didactice, funcfionarilor po~tali.Editurile ORIZONTURI ~iLillER oferii un comision de 20% din valoarea

cartilor vindute persoanelor care fac comenzi de minimum douazeci exem­plare.

Plata se face eu ramburs. Nu subestimati aceasta posibilitate de a vacompleta ci~tigurile lunare sute de mii de lei!

La cerere vi se pun la dispozitie cataloage ~ialte materiale informative(liste ~iprezentari de eaqi).

Oferta de carti a Editurilor,ORIZONTURI ~iLIDER

I. SERIA CULTURA GENERALAA.N. Kun LEGENDELE ~I MITURILE GRECIEI ANTICE

(544pag. / 19500 lei)

Philippe Gaudin MARILE RELIGII (464pag. / 15000 lei)

Npin & Braunstein GHID DE CULTURA GENERALA (368 pag. / 29500 lei)

Tudor Vianu ESTETICA (464 pag. / 9950·lei)

ARTA PROZATORILOR ROMANI (480pag. /9900 lei)

Jrving Stone TURNUL NEBUNILOR-Viala lui Freud - vol. [

(480 pag. / 17000 lei)

PARIA - vol. II (448 pag. /16000 lei)

Lion Feuchtwanger GOY A (544 pagJI9000 lei)

Arthur F. Jones INTRODUCERE iN ARTA (336 pag./18500 lei)

Alex Hellemans ISTORIA DESCOPERIRILOR ~TIINTIFICE

(592 pagJ34800 lei)

John R. Barber ISTORIA EUROPEI MODERNE (560 pag./29800 lei)

Peter K. McJnerney INTRODUCERE iN FILOZOFIE (304 pag./18900 lei)

Colectiv CONCEPTELE UMANITATII - 0 istorie a ideilor

(368 pag./19900 lei)

Larousse CRONOLOGIA UNIVERSALA (608 pagJ34500 lei)

II. LUCRARI DE STIINTAGheorghe Enescu TRATAT DE LOGICA (352 pag. i 12000 lei)

!jtefania Popescu GRAMATICA PRACTICA A LlMBII ROMANE

(654 pag. / 25000 lei)

III. SERIA LUCRARI LEXICOGRAFICEJoan Uizarescu DlCpONAR GERMAN-ROMAN; ROMAN-GERMAN

(630 pag. /25000 lei)

Georgeta Nichi/or DICTIONAR ENGLEZ-ROMAN; ROMAN-ENGLEZ

(472 pag. / ]2000 lei)

Voichifa Jonescu DICTIONAR LATIN-ROMAN (224 pag. / 5500 lei)

IV. SERIA BESTSELLERURILE ULTIMULUI DECENIUA.J. Cronin DOAMNA CU GAROAFE (272 pag. / ]2000 lei)

Amanda Quick AFACEREA (400 pag. / 19500 lei)

AMAGIRE (448 pag. /21500 lei)

Barbara T. Bradford GLASUL INIMH (1.1]6 pag / 10000 lei)

PRETUL SUCCESULUI (vol. I-II! 19500 lei)

PASTREAZA VISUL (vol. I-II! 18500 lei)

SA FII CEL MAl BUN (576 pag. / 9000 lei)

IUBIRI VINOVATE (368 pag / 12500 lei)

CHElA TRECUTULUl (368 pag.! ]5900 lei)

PUTEREA UNEI FEMEI (368 pag.! 19500 lei)

Barbara Vine CASA CU TREPTE (416 pag. /7700 lei)

Co/{een Mc. Cullough TIM (352 pag. / 12000 lei)

PASAREA SPIN (608 pag. / 16000 iei)

Danielle Steel SUB POVARA DESTINULUI (384pag. / 9900 lei)

CINCI ZILE LA PARIS (304pag. / 12500 lei)

FERMA (4 I6pa&. / 19000 lei)SUB SEMNUL ONOAREI (368pag. / 17900 lei)

Delia Fiallo KASSANDRA (528 pag. /17000 lei)

Erin Piney DESTINE (496 pag. /21500 lei)

,.Harold Robbins RIVALH (464 pag. /12000 lei)MIRAJUL PUTERII (432 pag. /19500 lei)

Howard Fast TARiMUL SPERANTEI (448 pag. /16000 lei)

Jacqueline Susann JOSEPHINE (256 pag. / 8000 lei)SEDUCATORUL (576 pag. / 12000 lei)

Jacqueline Briskin CEALALTA FATA A IUBlRII (624pag. / 10800 lei)

TOTUL DE LA VIATA (496 pag./l4000 lei)NU-I DE-AJUNS SA VISEZI (512 pag. /11000 lei)

FRUCTUL PACATULUI (496 pag. /19500 lei)

iNTRE IUBiRE ~I RATIUNE (512pag. /22500 lei)

James Clave II TAl-PAN - 2 vol. (952 pag. / 18000 lei)

Jean Marsh CAS A ELIOTT (432 pag. / 10000 lei)

Judith Krantz FIICA LUI MISTRAL (832 pag. / 10000 lei)

PINA NE YOM REVEDEA (880 pag. / 15600 lei)

INDRAGOSTITII (512 pag. /13500 lei)

TOP MODEL (400 pag. / 18500 lei)

Justin Scott DiNCOLO DE APARENTE (400 pag. / 11300 lei)

SUSPICIUNI (608 pag. /16500 lei)

PETRECEREA (400 pag. /18500 lei)

Kenneth Royce PE URMELE LVI IUDA (336 pag. / 18500 lei)

Lawrence Sanders DOSAREyc TIMOTHY (448 pag. / 12000 lei)JOCURI .•••PERIC-ULOASE (480 pag. /10000 lei)

Maria Barrett RAZBUNAREA TR~CUTULUI (512pag. /12500 lei)

Michael Bar-Zohar FRATn (432 pag. /14000 lei)Madeleine Brent PIATRA CAPRICORNULUI (448 pag. /23500 lei)

Paull Simons DlNCOLO DE PASIUNE (496 pag. /21500lei)

Philippe Van Rjndt SAMARITEAN (416 pag. / 10000 lei)

Phyllis A. Whitney LEB.4.DA DE ABANOS (336 pag. /9000 lei)CHIHLlMBARUL NEGRU (352 pag. /9000 lei)

PRINTRE STELE (368 pag. /14000 lei)

Robert Ludlum Numaratoarea inversa MATARESE (544 pag. /22500Iei)

Sidney Sheldon FURIA iNGERILOR (464 pag. /12000 lei)

PRINTESA DE GHEATA (352 pag. /18500 lei)

Susan Howatch DOMENIUL PENMARRIC (688 pag. / 14000 lei)

INTRIGI DE FAMILIE (416 pag. / 14000 lei)

MO~TENIRE BLESTEMATA (496 pag. / 16000 lei)

Sandra Brawn FEMEIA CAPTIVA (432 pag. /] 8900 lei)Winston Graham POLDARK vol. I - ROSS POLDARK

(448 pag. / 10000 lei)POLDARK vol. II - DEMELZA (496 pag. / 10000 lei)POLDARK vol. III - ZlLE ZBUCIUMATE

(384 pag. /9000 lei)

MARNIE (368 pag. / ]5900 lei)

FOCUL GRECESC (384 pag. I 17500 lei)

POVESTE UlTATA (320 pag. i 16500 lei)

Ii,~ '~(1:::~~trJ

""8. Ii' I ;;:.fj

••....•. 0.. ~$l.l 0.._.•....•.0>-!C/l ~r I'0

(")$l.l,.........•. tT1•....•.$l.l

•....•.•....•.

gJ~~>-Q'? Z

I

I (

v. CARTI PENTRU COPIIJames Clavell THRUMP-O-MOTO-Ucenicul Vrajitor

(96 pag. / 11000 lei)Petre Ispirescu CELE MAl FRUMOASE BASME (304 pag. / 14500 lei)

VI. CARTE DIVERS AJulia Grice SECRETELE ATRACTIEI FEMININE (320pag. /9000lei)

Sanda Marin CARTE DE BUCATE (352 pag. /14000 lei)

VII. COLECTIA ROMANTICAMary Jo Putney ROSALIND (432 pag. /20500 lei)

Jennifer Blake DRAGOSTE 1>1FUM (448 pag. / 21000 lei)

VIII. SERIA CARTE A DE VACANTAAnai:v Nin HENRY 1>1JUNE (496 pag. / 8900 lei)

UN SPION iN CASA DRAGOSTEI

(416 pag. / 8900 lei)Henry Miller ZILE FERICITE LA CLICHY (207 pag. / 8300 lei)

IX. MARl PERSONALIT ATI ALE ISTORIEIDmitri Volkogonov LENIN - 0 noua biografie (576 pag. / 18000 lei)

E. V. Tarle NAPOLEON (528 pag. / 17000 lei)Anton JoachimsthalerSFiR1>ITUL LUI HITLER (400 pag.ll9500 lei)

Valentin Berejkov iN UMBRA LVI STALIN (496 pag.l22500 lei)

X. TITANI AI LITERATURII UNIVERSAI~EWilliam Faulkner CATUNUL (448 pag. / 22500 lei)

ORA1>UL (464 pag. /24500 lei)CONACUL (496 pag. / 24900 lei)

XI. CAPODOPERE ALE SECOLULUI XXMichel de Saint PierreMILIARDARUL (368 pag. ! 29800 lei)

XII. PAGINI DIN ISTORIA LUMIILiddell Hart ISTORIA CELUi DE-AL DOILEA RAZBOI MONDlA'L

vol. I (544 pag. / 26000 lei)ISTORIA CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIALvoI.1I (464 pag. / 24000 lei)

Erie Hobsbawm SECOLUL EXTREMELOR (704 pag. /39500 1d)

XIII. MEDICINA DE FAMILIEColectiv PRIMUL AJUTOR iN URGENTELE MEf,ICALE

(416 pag. ! 29500 lei)

XIV. MEDICINAColectiv HARRISON - PRINCIPII DE MEDICINA INTERNA

(912 pag. 1114000 lei)

cARTl iN CVRS D£ APAR1Tl£Colectiv DlCTIONAR MEDICAL ILUSTRAT-HARPERCOLLINS

!.~_.J

II II

I~I.... ..•.- I= - •

•••~ ..~:~ ~ I~ ~ I. ~ I•••• \t:I 00 'I Q\ ~ ~0···· ~ I.' ~'""I I I <;~I~Ihj Ieo I""".J

I....•.... I- =•....• mIIIIII2:

I:"t t1)

•~ I