Idei si regimuri politicen epoca contemporan exist trei tipuri majore de regimuri politice: regimuri democratice, regimuri totalitare i regimuri autoritare.Regimul politic democratic se caracterizeaz prin:- separaia puterilor n stat: puterea legislativ (face legile: Parlamentul), puterea executiv (le pune n aplicare: eful statului i guvernul), puterea judectoreasc (vegheaz la aplicarea corect a lor: instituiile judectoreti);- respectarea drepturilor i libertilor ceteneti;- dreptul de vot universal;- existena mai multor partide i ideologii politice (pluripartidism).Regimul politic totalitar se caracterizeaz prin:- controlul total al statului asupra economiei, culturii i societii n general;- nerespectarea principiului separaiei puterilor n stat;- existena unui singur partid politic, cu un lider dominator;- nerespectarea drepturilor i libertilor ceteneti;- existena unei poliii politice care reprim orice protest mpotriva regimului;- realizarea unei intense propagande care promoveaz ideologia partidului unic i o imagine nfrumuseat a realizrilor regimului i ale liderului su.Ideologia politic este un ansamblu de idei i principii despre organizarea statului i a societii. Cele mai importante ideologii politice sunt: liberalismul, conservatorismul, socialismul i naionalismul.LiberalismulDefiniie: este ideologia politic ce promoveaz drepturile i libertile individuale ca valori fundamentale n organizarea societii.Originile doctrinei liberale se afl n scrierile filosofilor iluminiti John Locke, Montesquieu, i Jean Jacques Rousseau (secolul al XVIII-lea). Ea a aprut ca reacie la societatea de tip feudal, bazat pe privilegiile nobilimii.Adepii: n secolul al XIX-lea liberalismul era ideologia politic a burgheziei.ConservatorismulDefiniie: este ideologia care promoveaz tradiia, moderaia i armonia social.Originile doctrinei conservatoare se gsesc n scrierile care au criticat Revoluia Francez, aprute la sfritul secolului al XVIII-lea i nceputul secolului al XIX-lea. Englezul Edmund Burke este considerat printele conservatorismului, prin lucrarea sa Reflecii asupra revoluiei franceze.Adepii: n secolul al XIX-lea conservatorismul era ideologia politic a nobilimii.SocialismulDefiniie: este ideologia care promoveaz egalitatea social prin limitarea proprietii private n folosul statului sau al comunitii.Originile socialismului se gsesc n scrierile ctorva gnditori francezi (Saint Simon, Charles Fourier) i englezi (Robert Owen) din perioada 1820-1830, care propuneau construirea unei societi n care s existe egalitate perfect, prin trecerea tuturor bunurilor n proprietatea unei comuniti. Aceti gnditori au fost numii socialiti utopici. Filosoful german Karl Marx a pus bazele, dup 1848, a ceea ce s-a numit socialism tiinific (sau marxist), cea mai cunoscut form de socialism pn la jumtatea secolului XX. Socialismul a aprut ca reacie la liberalism i conservatorism, scopul su fiind mbuntirea vieii muncitorilor.Adepii: n secolul al XIX-lea adepii au fost muncitorii dar i civa intelectuali nemulumii de societatea capitalist.Indicele dezvoltarii umaneIndicele dezvoltrii umane (IDU, Human Development Index n englez) este o msur comparativ a speranei de via, alfabetizrii, nvmntului i nivelului de trai. n acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a unei ri dect PIB-ul pe cap de locuitor, care msoar doar prosperitatea material i nu ali indicatori socioeconomici. Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq. Indicele dezvoltrii umane, pentru majoritatea statelor membre ONU, este actualizat n fiecare an de Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare i publicat n Raportul de Dezvoltare Uman.Ultimul indice al dezvoltrii umane a fost realizat n 2014, folosind estimri din 2013. n funcie de IDU, rile sunt clasificate n patru grupe de indici: foarte ridicat, ridicat, mediu i sczut. In acest cadru, se recunosc drept cerinte fundamentale urmatoare semne: o viata lunga si sanatoasa; dobandirea de cunostinte; acces la resursele necesare pentru un nivel de trai decent.Primul raport al dezvoltarii umane a fost publicat in 1990 si a adoptat ca masura a dezvoltarii umane un indice agregat pe baza a celor 3 componente esentiale ale dezvoltarii umane (longevitatea, nivelul de educatie, standardul de viata). Un semn al crizei dezvoltarii umane este dat de evolutia indicelui dezvoltarii umane.La nivel mondial, a fost elaborat un clasament care permite incadrarea tuturor statelor lumii pe o scara cu valori cuprinse intre 0 si 1. Totodata nici I.D.U. nu a fost considerat un indicator perfect deoarece nu ia in evidenta, de exemplu, repartitia inegala a veniturilor dintr-o tara pe sexe sau categorii sociale. De aceea, pentru a raspunde acestui obiectiv, Banca Mondiala a creat in anul 1996 un nou indicator, indicatorul dezvoltarii umane pe sexe, indicator suplimentar de analiza a dezvoltarii umane, alaturi de I.D.U., precum si alti indici: Indicele saraciei umane si indicele privind participarea femeilor la viata politica, economica si la luarea deciziilor. Ceea ce conteaza foarte mult in analiza dezvoltarii umane nu este valoarea in sine, ci rangul tarii in clasamentul mondial. Evident ca in fruntea clasamentului, avand la baza valoarea indicelui dezvoltarii umane, regasim cea mai mare parte a tarilor dezvoltate. La nivel mondial, clasificarea tarilor propusa de Raportul Dezvoltarii Umane este urmatoarea: In functie de nivelul de dezvoltare umana, tarile sunt grupate in 3 categorii: . tari cu o dezvoltare umana ridicata (indice egal sau mai mare de 0,800); . tari cu o dezvoltare umana medie (indice cuprins intre 0,500 si 0,799); . tari cu o dezvoltare umana redusa (indice mai mic de 0,500).

In functie de valoarea venitului, Banca Mondiala propune 3 categorii de tari (in anul 2001): . cu venit ridicat (P.I.B./loc. egal sau mai mare de 9.206 $ americani); . cu venit mediu (P.I.B./loc. intre 746 si 9.205 $ americani); . cu venit redus (P.I.B./loc. mai mic sau egal cu 745 $ americani).

Mari grupuri mondiale: . tari in curs de dezvoltare; . Europa Centrala si de Est; . tari membre O.C.D.E. (Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica).