Amenajarea hidroenergetică şi bazinul hidrografic Lotru

Descriere geograficăDescriere hidrograficăÎncadrarea în Sistemul Energetic NaţionalLacul de acumulare VidraDebite afluente în lacSupravegherea acumulăriiNorme de protecţia muncii

Descriere geografică

Raul Lotru izvorăşte din muntii Parâng (2200mdM), curge puţin spre Nord, apoi izvoraşte din munţii Lotrului, îndreptandu-se spre Nord-Est.

Intrând în zona Cataractelor, face un cot lânga Valea Manăileasa-Mare, iar de aici îsi continuă cursul spre Est varsându-se în Olt în dreptul localităţii Brezoi.

Valea Lotrului este marginită de două şiruri de munţi orientate în direcţia nord-vest şi anume: -la nord munţii Cibinului (vârfuri mai importante: Sterpu: 2136mdM, Negovanul-2136mdM, Ştefleşti-2244mdM, Piatra Albă-2180mdM). -la sud, masivul Parâng cu munţii Lotrului (vârfuri mai importante: Pietrele-2241mdM, Cocora -2045mdM, Zmeurat-2080mdM).

În zona Vidra, valea râului Lotru este închisa printr-un baraj de anrocamente cu nucleul central de argilă, înalt de 121m, care realizează acumularea principală a amenajării (lacul Vidra VBrut=340mil.m3 si VUtil=300mil. m3).

B. Descrierea Hidrografică

Amenajarea hidroenergetică Lotru este situată pe cursul superior şi mijlociu al râului Lotru.Ea utilizează resursele hidroenergetice atât ale cursului de apă din bazinul Lotru, cât şi ale

cursurilor de apă din bazinele învecinate: Lotrioara, Râul Vadului, Jieţ, Galbenu şi ale afluenţilor Oltului inferior între Olteţ şi Horezu.

Circa 25 % din debitul regularizat provine din aportul Lotrului, care are un debit mediu multianual la Vidra de 4,43m3/sec. În lacul principal Vidra sunt captate şi alte râuri prin sistemul de aducţiuni şi captări secundare ce cuprinde 72 captari grupate în trei ramuri distincte:

Ramura Nord (gravitational şi prin pompaj)

1

Ramura Sud (gravitational şi prin pompaj) Ramura Vest gravitatională.În sistemul de derivaţii secundare se integreaza staţiile de pompare Petrimanu, Jidoaia si Lotru-

Aval. La acestea se mai adauga captarea gravitaţionala Galbenu şi captărilor ce debuşaza direct în aducţiunea principală a centralei: Mănaileasa şi Rudareasa.

Statia de pompare Jidoaia este situată pe pârâul Voineşiţa.Barajul de la Jidoaia este un baraj în dublu arc, înaltime 50m, cu un volum util de 0,3mil.m3,

pentru colectarea apelor din ramura Nord gravitaţională.. Sunt in dotare doua grupuri de pompare de10,5MW – (H. ret= 193m şi Q=4,2m3 /sec.) care pompează ape din lacul Jidoaia în galeria gravitaţională Nord.

Captarea gravitaţionala Galbenu este creată pe cel mai important afluent al Lotrului + Latoriţa, în aval de confluenţa cu barajul Galbenu. Acesta este un baraj în dublu arc cu înalţimea de 60m, cu un Vutil=1,8mil m3.

De la priza de apă a barajului apa se scurge gravitaţional pe galeria sud spre lacul Vidra. Tot în pârâul Latoriţa, la 6 km aval de barajul Galbenu se afla staţia de pompare Petrimanu. Barajul are o înalţime de 50m, este un baraj în dublu arc şi creeaza un Vutil=1,8mil.m3. Trei grupuri de pompare identice ca la Jidoaia, pompează apa în galeria sud gravitaţionala, ce debuşaza în Vidra la Vidruţa.

Apele afluenţilor Lotrului din aval de barajul Vidra sunt colectate în lacul de staţiei de pompare Lotru-Aval. Barajul de 42m în dublu arc, creează un Vutil=0,675mil.m3. Are în dotare doua grupuri de pompare de 4,5MW şi Hnet=318m, ridicând apa în galeria nord gravitaţională care debuşază la Goaţa.

C. Încadrarea în Sistemul Energetic Naţional

U.E. Lotru este o hidrocentrală de reglaj putere, frecvenţa si tensiune de mare putere în system, ditrect subordonată conducerii operative a Dispeceratului Naţional Energetic. Caracteristicile principale ale centralei sunt: Pi=510MW Emed=900GWh-an Qi’80m3-sec Hbrut=795m.

Dispunândde un lac de acumulare cu regularizare multianuală centrală este astfekl concepută încât să funcţioneze la vârful de sarcină, acesta fiind principalul regim, dar poate funcţiona şi la semivârful sau chiar la baza graficului de sarcină în funcţie de necesitaţiile sistemului.

U.E. Lotru este conectată la S.E.N. pe partea de 220Kv, Sibiu I si II.Pe partea de 110kV, U.E. Lotru este conectată la S.E.N. printr-o linie ce pleaca spre Sadu V

ce are o ramificaţie pentru alimentarea staţiei de pompare Jidoaia.Tot pe barele de 110kV ale staţiei Ciunget, pleaca linii spre staţiile de pompare Petrimanu, Lotru-Aval (Pompaj) şi spre centralele din aval-Malaia şi bradişor.

Pentru o mai mare siguranţa în exploatare, staţiile de conexiuni de 220kV şi 110kV sunt interconectate printr-un AT de 110kV şi cu câte două sisteme de bare legate prin cuplă transversală.

2

D. Lacul de acumulare Vidra

S-a creat prin închiderea vaii Lotrului, în dreptul cheilor Vidra cu un baraj de anrocamente cu nucleu central de argila. Amonte de baraj se deschide panta versantiilor fiind relative conectată cu versantul stang, ethnic mai abrupt, astfel ca la NNR se creează: Vbrut=340mil m3

Vutil=300mil. m3

Nivelurile caracteristice pentru exploatare sunt:-nivelul maxim maximorum=1291,5mdM-nivelul minim minimorum=1237mdM-nivelul maxim la NNR=1289mdM-nivel minim =1240mdM

Pe versantul stâng al lacului de acumulare se afla golirea de fund şi descarcătorul de suprafaţă, iar pe versantul drept priya de apa şi camera de supraveghere.

E. Debite afluente în lacul de acumulare Vidra

a). Aportul râului LotruRâul Lotru are:

Vidra

Voineasa

Q.m.multianual.m3/sec 4,43 7,03Q.m.specif.l/s Nm2 26,5 22

În zona Vidra, râul Lotru are urmatoarele debite:Q0,01% 620m3/secQ0,1% 470m3/secQ0,5% 354m3/secQ1% 310m3/secQ5% 210m3/secQ10% 170m3/secDin debitul mediu regularizat numai aproximativ 25% provine din aportul Lotrului iar restul din captarea cursurilor de apă din bazinul hidroenergetic.

b). Aportul ramurii de aducţiune NordAducţiunea secundară debuşază în lacul Vidra la Goaţa la cota 1280mdM, deci cu 9m sub nivelul

normal de retenţie. Debitul instalat pe aducţiune este de cca.10m3/sec. la capatul amonte şi de 25-30m3/sec pe ultimul tronson (funcţie de cota lacului Vidra când galeria poate fi înecată).Reţeaua Nord-Pompaj cuprinde urmatoarele captări care concentrează debitele în lacul Jidoaia: Voineşiţa, Voineşiţa Stângă, Ivănuş, Păscoaia, Pârcălab, Uria, Munteni, Găujani, Sterpu, Sfârcaşu, Gîrcu I, Gârcu II, Brăneasa, Pr. Cailor.

Staţia de pompe Jidoaia are nivelul de refulare la cota1336mdM de unde apa coboară gravitaţional în lacul Vidra.

3

Reţeaua Nord-Gravitaţională cuprinde următoarele captări:Goaţa Mică I, Goaţa Mică II, Steaja,, Haneş I, Haneş II, Balindru I, Balindru II, Furnică, Haţegu,

Dobrunu I, Dobrunu II, Rânjeul Mic, Rânjeul Mare, Rânjeul Stâng şi Jidoaia.c).Aportul ramurii de aducţiune secundară sud:Ramura Sud-Gravitaţionala cuprinde în afară de lacul compensator Galbenu 6 captări secundare şi

anume: Petrimanu, Turcinu, Înşiratele, Pietrele morii, Pr. Şoimului şi Zanoguţa.Ramura Sud-Pompaj cuprinde captările secundare ce debuşază în lacul Punigelu, Coşana, Olteţ,

Cerna, Luncavaţ, Căpaţâna, Dârjala, Blaz Horezu I, Horezu II, Bistricioara, Gurghiu, Ungurelu, Cătălinu, Pr. Rece şi Bistriţa.

Aducţiunea Petrimanu – Vidra debuşază la Vidruţa la cota 1264mdM şi poate transporta un debit de 18-26m3/sec, în funcţie de cota în lacul Vidra.

Staţia de pompe Petrimanu refulează apa până la cota 1301mdM de unde pleaca gravitaţional în Vidra (vezi schema 6 – Cheie limnimetrica Vidruţa).

d). Aportul ramurii de aducţiuni secundare VestReţeaua Vest –Jieţ cuprinde 6 captări: Groapa seaca I, Groapa Seaca II, Groapa Seaca III, Coasta lui Rus şi Jieţ.

Captările sunt derivate gravitaţional în bayinul Lotru prin galeria Lotru-Jieţ, ce poate transporta un debit maxim de 7m3/sec.

F. Supravegherea acumulăriiSe efectuează de catre personalul operativ al Barajului Vidra şi lunar de către conducerea secţiei,

urmărindu-se:-buna funcţionare a reţelei telefonice sau radio;-menţinerea în stare corespunzătoare a drumurilor şi tuturor acceselor;-modificarea albiilor şi a scurgerilor;-buna funcţionare a sistemelor de înregistrare a nivelurilor;-interzicerea plantarii de pomi sau arbori pe versanţii lacului sub nivelele maxime de exploatare;-interzicerea amplasarii aşezamintelor omeneşti pe albiile aval de baraj sub zona de inundabilitate;-marcarea zonelor interzise pentru depozitarea de materiale;-starea malurilor biefului amonte şi aval de baraj;-fenomenele de alunecare a terenurilor;depunerile de debit solid sau înfundarea cu elemente plutitoare;-acţiunea gheţii asupra construcţiilor;-colmatarea biefului amonte al captarilor;-pierderi de sarcina pe uvraje;-gradul de înfundare al gratarelor;-modificari de rugozitate şi coeficienţi de scurgere;-lucrarile de ameliorare pe afluenţe pentru reducerea efectelor periculoase ale torenţilor;-nivelele apei din canalele de drenaj cu ajutorul deversoarelor;-prevenirea înamolirii şi a intrarii aluviunilor de fund în construcţiile de priză;-masive de ancorare, şei, torenţi;-traversarile şi manlocurile de vizitare;-starea galeriilor.

G. Norme de protecţia muncii

4

1. Controlul amenajarii se face de minimum doua personae;2. În timpul controlului se va purta echipament de protecţie corespunzator (carcasa, cizme cauciuc,

lanterne);3. Este interzis scaldatul în lacurile de acumulare;4. Bărcile pentru control vor fi echipate cu colaci de salvare;5. În timpul controlului, într-o barca se vor afla minimum 2 persoane şi maximum 4;6. Bărcile pentru control vor fi utilizate doar de personalul secţiei;7. Folosirea barcilor în alte scopuri decât cele legate de serviciu, este interzisă;8. Controlul galeriilor se va face de minim 2 persoane echipate cu cizme, caşti şi lanterne;9. Pe timpul iernii se va circula cu mare atenţie în zonele unde exista pericol de avalanşe. Personalul

se va instrui în acest sens;10. Este interzisă traversarea lacului pe podul de gheaţă;11. Iarna, controlul versanţiilor abrupţi, a construcţiilor de pe versanţi, a captarilor şi se va face

folosindu-se mijloace de ancorare, uşurare de siguranţă în timpul accesului (frânghii, centuri de siguranţă, schiuri, colţari etc.).

Barajul Vidra

A.Date caracteristice şi constructive B.Galerii în corpul barajului

C.Descărcătorul de suprafaţă D.Instalaţii de măsură, valori limită admisibile şi periodicitatea masuratorilor E.Instalatii electrice

F.Regimuri de exploatare G.Norme de protecţie a muncii H.Norme de paza şi stingere a incendiilor.

Date caracteristice şi constructiveAlbia râului Lotru este închisă în zona cheilor Vidra pentru a realize lacul de acumulare,

printr-un baraj de anrocamente cu nucleu de argilă.Datele caracteristice ale barajului sunt:

- înălţimea maximă Hmax= 121m;-lungimea maximă la coronament L coron.=388m;-cota coronamentului Hcoroana=1293mdM;-lăţimea coronamentului K=10m;-cota terenului iniţial în albie H alb=1180mdM;-volumul barajului este de cca. 2506000m3umpluturi.

Profilul tip al barajului Dinspre amonte spre aval barajul cuprinde un masiv de anrocamente, apoi o zonă de

trecere din balast (filtrele) dupa care urmează miezul de argilă care asigură etanşeitatea. Miezul de argilă este uşor înclinat spre aval şi are formă de arc de cerc cu raza de curbura în aval. Apoi se repetă spre aval filtrul de nisip, filtrul II-sortat, filtrul III din balast şi masivul de stabilitate aval din

5

anrocamente compacte. Paramonţii sunt protejaţi cu anrocamente de dimensiuni mari (500-2000 mm). Paramontul aval nu necesită o protecţie specială în afara măsurătorilor pentru aspectul lui estetic. Paramontul amonte în zona nivelului variabil este protejat cu zidarie de piatră.

Fundarea barajuluiAnrocamentele: sunt constituite din gnaise de Vidra şi paragnaise care s-au exploatat din

cariera Chioara situata la distanţa medie de transport de cca.2 Km. Dupa punerea în operativitate, anrocamentele au fost compactate cu cilindru compactor vibrant.

Filtrele s-au obţinut prin sortarea balastului de la balastiera Mioara în trei fracţii:-fracţia I (filtrul I) 0-3mm;-fracţia II (filtrul II) 3-7mm;-fracţia III (filtrul III) 7-40mm;Argila s-a obţinut din cariera Bora situata la cca. 7km amonte de baraj. Argila folosită a fost

de trei sorturi:-argilă de contact;-argilă de trecere;-argilă curentă;Argila care asigură etanseitatea barajului are coeficientul de permeabilitate de cel mult:

K=10-6.Injecţiile au rolul de a realiza etanşeitatea zonei de rocă de sub prismul de argilă. S-au

executat injecţii pentru realizarea voalului de etanşsre, format din doua şiruri de foraje în zona albiei de cca. 250m şi distanţa între şiruri de 1,30m. Injecţiile sunt executate până la adâncimea de 55m, pe versanţi, voalul se reduce la un singur şir. Voalul de injecţii s-a executat din galeria de injecţii de la baza nucleului. De asemenea s-au făcut şi injecţii de consolidare a rocii de fundaţie de sub nucleul de argilă, executate de asemenea din galeria de injecţii.

Volumul de umplutură din baraj este de 3.550.000m3 din care:-filtrul 386.000m3

-argilă 490.000 m3

-anrocamente 2.360.000m3

Coronamentul barajului s-a realizat din beton armat monolit aparent cu profilul secţiunii transversale de formă specială. Parametrul parapetului din amonte are funcţia de spargere a valurilor. Partea suprioară q barajului este carosabilă şi are lăţimea de 6m cu 2 trotoare de 1,40m.

B.Caracteristicile în corpul barajuluiGaleria de injecţii este amplasată la baza nucleului de argila deplasată puţin spre amonte fată

de axul talpii de fundaţie şi traversează albia, urmând a linia fundaţiei nucleului de argilă.Galeria de injecţii s-a executat într-o tranşee săpată pe suprafaţa de fundaţie a nucleului de

argilă pe o laţime la partea inferioară de 2,80m. În axul galeriei, atât pe versant, cât şi în albia s-a realizat o rigolă de scurgere de 30x50cm, care pe zona albiei s-a acoperit cu plăci prefabricate din beton de 100x60x50.

Pentru a putea executa lucrariile de injecţii s-ai înglobat ţevi de construcţie cu Φ76mm în inelul de beton armat al galeriei.

Cablurile de la aparatele de măsură şi control ale barajului s-au introdus în galerie la ctele respective, prin nişte ţevi înglobate în beton.

6

Lungimea galeriei de injecţii măsurată pe ax la cta radierului este de 308,086.Galeria de acces şi evacuare face legatura între galeria de injecţii din corpul barajului şi aval,

având rolul de colexcta apele de infiltraţie şi de a le evacua aval de baraj, precum şi de a asigura accesul.

utilajului pentru excuţia sau refacerea voalului; personalului de exploatare în galeria de injecţii şi în camera centrală a aparatelor de măsură

si control. Pe prima porţiune de la galeria de injecţii spre aval, galeria s-a executat în săpătură deschisă, iar tronsonul din aval în subteran. În partea amonte, galeria de acces are cota 1175,76mdM, iar partea aval 1175,50mdM.Secţiunea transversală a galeriei s-a ales atât ţinâns seama de cerinţele de exloatare(accesul

în galeria de injecţii şi în camera de masurător, evacuarea apelor de infiltraţii, transportul umpluturii pentru realizarea şi intreţinerea voalului de etanşare) cât şi de condiţiile impuse de normele de protecţie a muncii.

Galeria are înalţimea de 2,00m şi lăţimea de 1,50m. Pentru evacurea apelor de infiltraţii, s-a realizat o rigolă de beton armat prefabricat, de 60x100x5.

Tronsonul de galerie subteran are o lungime de 197m.l.Tronsonul de galerie are lungimea de 171,39m.l, cu pantă logitudinală de 1,4 % şi cu acceaşi

secţiune interioara cu tronsonul subteran. La cca. 30,00m spre aval faţă de piciorul aval al nucleului de argilă s-a prevazut camera AMC. Secţiunea transversală a camerei este identică cu cea a galşeriei de evacuare şi acces şi are o lungime de 6m. În peretele camerei s-au înglobat 6 ţevi cu Φ20mm pentru introducerea cablurilor de la AMC din corpul barajului.

La intrarea în galeria de evacuare şi acces se prevede realiyarea unei constructii de beton care să asigure , neinudarea galeriei în cazul ridicarii nivelului apei în timpul funcţionarii golirii de fund şi a descarcatorului de suprafaţă. Constructia trebuie să permită evacuarea apelor de infiltraţie printr-un canal de tuburi din beton.

Barajul frontalBarajul Vidra este de tip baraj de anrocamente cu nucleu de argila. Barajul cuprinde in sectiunea

transversala miezul de argila, usor inclinat spre aval, incadra de doua filter inverse din ballast sortat de 0,7-7 mm, de 1,00 m latime, respective 0-40 mm si 3 m latime, de o zona e trecere din ballast natural de 0-300 mm cu latimea de 7,00 m si prisme de anrocamente. In plan axul barajului este usor aruit, cu o raza de R=755 m, cu centrul de curbura in aval.

Principalele caracteristici ale barajului sunt urmatoarele: Caracteristicile geometrice:

- inaltimea maxima de la cota minima de fundatie 121,00 m- inaltimea maxima deasupra talvegului 113,00 m- lungimea la coronament 350,00 m- latime maxima la coronament 10.00 m- latime maxima la baza 450,00 m- panta paramentului amonte 1:1,75 si 1:2,50- panta paramentului aval 1:1,50 si 1:2,00

7

- cota coronament 1293 mdM- cota fundatie 1175 mdM- cota talveg 1180 mdM- protectia taluzelor anrocamente- cotele si inaltimile bermelor: 1260 mdM, 5,0 m;

1230 mdM, 5,0 m;1200 mdM, 5,0 m.

Elemente componente ala barajului Descarcatori hidraulici: Descarcatorii de ape mariCaracteristici constructive

Este amplasat in versantul stang, fiind alcatuit dintr-un deversor cu nivel liber, continuat cu o galerie subterana cu scurgere cu nivel liber si aruncatoare in aval, toate executate din beton armat.

Creasta deversorului este la cota 1289,00 mdM si are o deschidere de 16,20 m,Galeria subterana are un diametru D=4,25 m si o lungime totala de 230,0 m, din care 70,0 m este galerie inclinata.

Aruncatoarea este situate pe versant, la zi, la cota 1233,90 mdM si asigura restituirea apei in raul Lotru.

Caracteristici functionale:

Descarcatorul cu nivel liber este dimensionat la debitul de calcul Q0,1%=470,0 m3/s si verificat la debitul de verificare corelat cu 20% din Q0,01%=745,0 m3/s. Debitul de verificare se evacueaza cu o lama de 3,12 m (1292,12 mdM).

Golirea de fund

Caracteristici constructive

Golirea de fund s-a executat in versantul stang si are urmatoarele elemente constructive:Priza golirii de fund, realizata sub forma unei cutii de beton armat, cu pragul la cota 1203,00 mdM,

prevazuta la intrare cu gratar rar, metallic:Tronsonul amonte, executat intre priza si casa vanelor, cu un diametru interior d=2,50 m si o

lungime de 140,00 m. Este betonat si blindat pe toata lungimea cu tola de otel autoportanta;Casa vanelor, situate in versantul stang, este echipata cu doua vane plane 1,70 x 2,40 m, dispuse in

serie (vana amonte cu rol de vana de revizii – reparatii);Putul de acces la casa vanelor, cu sectiune circulara, cu diametrul d=5,20 m si o inaltime de 90,0 m;

Tronsonul aval de casa vanelor, de racord cu galeria de deviere, inclinat cu 160 fata de orizontala, cu diametrul d=5,15 m si lungimea de 60,0 m;Casa troliilor, situata la cota 1293,0 mdM, pe drumul de contur mal stang, asigura accesul in putul de acces si ridicarea pieselor pentru reparatii.

Etansari la baraj

Nucleul de argilaCorpul barajului a fost etansat cu nucleu de argila.

8

Barajul cuprinde in sectiune transversala miezul de argila, usor inclinat spre aval, incadrat de doua filter inverse din ballast sortat de 0,7 – 7 mm, de 1,00 m latime, respective 0-40 mm si 3,00 m latime, de o zona de trecere din ballast natural de 0-300 mm cu latime de 7,00 m si prisme de anrocamente.

Injectii de legatura – consolidare

Injectiile de legatura – consolidare au fost prevazute in roca de fundatie a miezului de argila sis e compun din:

Injectii verticale, de 5 – 6 m adancime, executate de pe suprafata rocii de fundatie a miezului de argila, dispuse in plan, in sah, la 2,0 m distanta;Injectii inclinate la 400, 650 si 800, de lungimi variabile, executate din galeria de injectii in amonte si aval de voalul de etansare, cu rolul de evazare a voalului la contactul cu miezul de argila. Sunt dispuse in plan la 4,00m si 8,00m, local indesite;

Injectii “orizontale” de 1-1,5 m adancime, dispuse la cca 1,0 m distanta, executate cu perforatorul de pe suprafata de fundatie a miezului de argila.Injectiile au fost executate cu lapte de ciment, pana la o presiune de maxim 3 atmosfere.

Etansarea in profunzime (voalul de etansare)

Voalul de etansare s-a prevazut in roca de fundatie de sub baraj si in versanti. S-a executat pe doua siruri de foraje, unul amonte si altul aval, la distanta de 1,50 m. Un sir este realizat din foraje verticale profunde de maxim 59,0 m (in albie), distantate la 2,5 m pe versantul stang si albie, si la 2,0 m pe versantul drept.

Forajele si injectiile s-au efectuat in trei etape succevive:Etapa I, foraje principale, la 10,0 m distanta;Etapa a II-a, foraje secundare, situate la 5,0 m distanta;Etapa a III-a, foraje intermediare, situate la 2,5 m distanta.Injectiile forajelor s-au executat cu lapte de ciment pana la o presiune maxima de 40 atm.

Absorbtiile specifice admisibile in forajele de control, au fost prescrise functie de adancimea tronsonuluide roca 1-2 Lugeoni.

GALERIA DE DERNAJVersantul drept este alcatuit pe o zonă superiară ctei de cca. 1210mdM din gnaise care au

suferit o alterare de origine hidrotermală. Pentru a înlatura pericolul unei presiuni în masa acestui material, care ar duce la pierderea stabilităţii la alunecare, s-a executat o galerie de drenaj şi o perdea drenată situată în aval de voalul de etanşare alcatuită din foraje, ce debuşază în galeria de drenaj.

Galeria de drenaj s-a realizat în versantul drept pornind din galeria de injecţii la cota 1210,00mdM a radierului acestuia.Galeria are o pantă de 1% şi este compusă din două tronsoane dupa modul lor de execuţie :

-tronsonul la zi;-tronsonul subteran.a). Tronsonul la zi se execută pornind din galeria de injecţii prin intermediul unui tronson de

racord de tipul celui executat în albie la intersecţia cu galeria de evacuare şi acces, deoarce

9

îndeplineste rolul de evacuare a apei de infiltraţie şi de trensport a utilajului de forat necesar în tronsonul subteran. Dimensiunile secţiunii în formă de U întors sunt de 1,50x2,00m.

Structura de rezistenţă a geleriei se realizează din beton armat, avnd grosimea la cheie de 40cm.

b). Tronsonul subteran se execută în continuarea celui la zi. Secţiunea acestui tronson este de formă ovoidală cu lăţimea radierului de1,50m şi laţimea maximă de 0,60m.

Pentru realizarea perdelei drenate, s-a executat din galeria de drenaj un şir de foraje cu echidistanţe între găuri de 10,00m.

Forajele se execută atât de sus în jos, cât şi de jos în sus. Rigola de scurgere se realizează în interiorul inelului de rezistenţă prin turnarea unui beton de umplutură în trepte.

Accesul în galeria de drenaj este prevazut a se realiza atât în galeria de injecţii cât şi direct prin puţul de acces amplasat pe versantul drept prin deschiderea unei platforme la cita 1288,50mdM. Puţul are înalţimea de 23,25m şi dimensiunile în plan 1,66x3,00m.

C. Descărcătorul de suprafaţăCota creastă 1289,00mdM;Cota aruncător 1233,4mdM.Descărcătorul de suprafaţă de ape mari al barajulu8i Vidra este prevazut cu o priză cu

deversor, o galerie de evacuare şi o aruncătoare.

Deversorul prizei are profil practic şi lungime la creasta de 16,20m, putând transporta 170mc/sec cu o lamă de cca. 3,00m.Galeria de evacuare are o lungime totală de 240m.

Trecerea de la priza de apă la secţiunea curentă de galerie se face printr-o zonă de racord subterană care începe de la portal şi se închide 15m.

Galeria are un tronson rapid de 33,510m cu o pantă de 80% ce se racordează printr-o curbă de rază mare cu tronsonul de pantă 5%.

Secţiunea curentă a galeriei are formă de potcoavă cu înalţimea la cheie de 4,25m.

AruncătorulPentru restituirea debitelor aferente albiei la o distanţă cât mai mare, s-a prevazut aruncător

în lungime de cca. 8m, cu unghi de aruncare de 30º, pentru care se obtine o bătaie de cca.36m, la debitul de 170m3/sec. Debitele mici sunt aruncate pe versant D. Instalaţia de măsură – Valori limită admisibile, periodicitatea măsurătorilor

Sistemul de observare cuprinde măsurarea presiunilor interstiţiale a presiunilor totaleşi a tasrilor barajului. Măsurarea presiunilor interstiţiale se face cu doua tipuri de celule şi anume: hidraulice (tip USBR) şi acustice (tip Maihak). Măsurarea presiunilor totale se face cu telepresmetre (tip Huggenberg) dispuse pe talpa de fundaţie în aceleaşi profile ca şi celulele pentru presiuni interstiţiale (a se vedea schemele anexate: profilele 3-3; 5-5; 7-7). Deoarece aceste aparate au fost montate cu scopul de a furniza date în prima perioadă după construirea barajului în prezent nu mai funcţionează.

Măsurătorile de tasare se fac cu tuburi orizontale amplasate de-a lungul nucleului de argilă şi transversal în anrocamente, aval, precum şi cu repere de nivelment instalate în radierul galeriei de control şi la suprafaţa barajului de pe paramonţi si pe coronament

Celulele hidraulice se compun din receptori piezometrici (care captează presiunea) şi conductele de legătură. Tubaţiile sunt formate din două tuburi cu diametrul exterior de 8m şi cu

10

grosimea peretelui de plastic de 1,6mm şi leagă fiecare receptor piezometric cu aparatele de citire din camera de măsură.

Celulele acustice, cu coardă vibrantă, traduc vibraţia de presiune într-o variaţie a frecvenţei de vibraţie, într-o staţie centralizată. Celulele acustice sunt legate la camera de măsură printr-un cablu ecranat. Telepresmetrele traduc variaţia presiunii totale de pe talpa de fundaţie prin intermediul unor rezistenţe electronice, funcţie de temperatură într-o variaţie a curentului electric.

Reperii de nivelment se folosesc pentru urmarirea de lungă durată a deformaţiilor (prin compararea cu reperii etalon de pe versanţi).Extensometrele acustice IRME, nu mai sunt în funcţiune.

Actualmente mai există în funcţiune 145 celule Maihak (din 53) şi 220de celule USBR (din 22).

a). Pentru înregistrarea automată a presiunii în nucleu se folosesc celulele hidraulice care sunt montate într-un sistem pe bază de traductor de presiune.Indicaţiile acstor celule sunt transmise automat la camera de supraveghere şi înregistrate cu ajutorul unor înregistratoare.

b).Pentru măsurarea infiltraţiilor prin baraj s-au montat deversoare triunghiulare în scopul determinarii debitelorglobale pe diferite tronsoane de galerii.Deversoarele sunt montate după cum urmează:

Deversorul nr. 1 (triunghiular) este montat pe galeria de injecţii mal drept la intersecţia acesteia cu galeria de drenaj. Debitul măsurat la acest deversor reprezinta suma debitelor infiltrate pe galeria de drenaj şi pe porţiunea superioară a galeriei de injecţii mal drept.

Deversorul nr. 2 (triunghiular) este montat la baza de injecţii mal drept. Măsoară debitul total pe galeria de injecţii mal drept şi pe galeria d drenaj, adica debitul de la D1 + suma infiltraţiilor pe porţiunea inferioară a galeriei de injecţii mal drept (de la D1 in jos).

Deversorul nr.3 (D3) (triunghiular) este montat la baza galeriei de injecţii mal stang şi masoară debitul infiltrat pe galeria de injecţii mal stâng. Măsoară global debitul infiltrat pe galeriile de injecţii pe galeria de injecţii mal stâng.

Deversorul nr.4 (D.4) (triunghiular) este montat la intrarea în galeria de acces. Măsoară global debitul infiltrat pe galeriile de injecţii(mal drept, mal stâng şi bază), adica

D.1+D.3+suma infiltraţiilor de pe galeria de injecţii bază. Deversorul nr.5 (D.5) (parabolic) este sumatorul tuturor infiltraţiilor pe galeriile barajului

(D.4 + suma infiltraţiilor de pe galeria de acces). Este montat în caminul din galeria de acces (înainte de ieşirea în aval din aceasta galerie).Măsurarea debitului infiltrat cu ajutorul acestor deversoare se face prin citirea înalţimii

lamelor de apă deversată peste deversoarele respective la mirele montate în amonte de fiecare deversor.

La formaţia UCC se face transformarea acestor înalţimi (în mm) citite în debite citite cu ajutorul cheii limnimetrice a fiecărui deversor (curbe reprezentând debitul deversat în funcţie de înalţimea lamei deversate peste creasta acestuia).

Pentru debitul global măsurat la deversorul D.T. (sumatorul tuturor infiltraţiilor prin baraj) s-a prevăzut şi montat un sistem automat care înregistrează cu ajutorul unui traductor de nivel debitul infiltrat (se citesc diagramele la camera de supraveghere de pe coronamentul barajului).

Pentru măsurarea debitutului infiltrat pe golirii de fund la ieşirea în aval din această galeria s-a montat un deversor trapezoidal D.7. De asemenea în căminul de la piciorul aval al barajului s-a montat un deversor pentru determinarea infiltraţiilor pe la piciorul aval al barajului. Citirile la aceste

11

deversoare se fac la fel ca la celelalte (prin citirea la miră) şi se transformă în debite cu ajutorul cheilor limnimetrice.

c). În versantul drept (în exteriorul barajului) de sus în jos s-au executat 6 foraje piezometrice pentru determinarea nivelul apei în versant.

În nucleul de argilă s-au executat 6 foraje cu ajutorul cărora se determină nivelul apei în nucleul de argilă (au capetele la nivelul coronamentului).

În continuare se prezintă tabelul cu frecvenţa minima a măsurătorilor:Nr. Crt. Obiectiv urmărit Frecvenţa minima măsurată

Exploatarea curentă1 Examinarea generală vizuală Zilnic2 Nivel apă bief amonte 6/zi3 Deplasările orizontale măsurate la reperii de nivelment Semestrial4 Debite de infiltraţie 4/lună5 Presiunea apei în pori 4/lună6 Presiunea pe talpa fundaţiei 4/lună7 Regimul gheţarilor Zilnic8 Nivelul apei în versantul drept şi în nucleul de argilă 4/lună

NOTĂ:Şi după seisme cu un grad mai mare decât IV (Richter);Cel puţin la creşterea şi la scăderea nivelului apei în lac din cauza accidentelor.

Valori limită admisibile:-la celulele hidraulice (USBR= şi acustice (Maihek) sunt date valorile limită admisibile în ITI pe linia de UCC şi sunt şi afişate în camra de măsură AMC din barajş-la forajele piezometrice (din versanţi) nivelul maxim în foraje nu trebuie să depaşască cota capac pentru II.1 şi II.2+ să nu depaşască cota în lac.

SEISMOGRAFULSe montează la intrarea în galeria de injecţii din Camera de Supraveghere. La cota

1288mdM se află pulsatorul seismografului,iar î staţa de 0,4kV – camera de Supraveghere, este plasat seismograful înregistrator.

E. Instalaţii electriceInstalaţiile electrice constau din instalaţii de iluminat şi forţă din galeriile din interiorul

barajului Vidra (Pinstalata=50,80kW).

12

În toate galeriile înalţimea de montaj a corpurilor de iluminat fiind sub 2,50m s-a prevăzut iluminatul incandescent alimentat cu tensiunea redusă de 24 V, prin intermediul unor transformatoare coborâtoare de 220/24V-500VA, iar corpurile de iluminat sunt de tip etanş (badt).

Alimentarea cu energie electrică a transformatoarelor de 220/24V pentru iluminat şi a prizelor din galerie se face astfel: 4x10mm2.-pentru transformatoarele de 220/24V cu cablu CYABY din panoul de iluminat PIL din staţia de 0,4kV a Camerei de Supraveghere:4x10mm2.-pentru priza cu cablu CZABZ circuitul se alimentează din panoul PSA 1, iar al doilea din panoul PSA 3, amplasate în cladirea staţiei de supraveghere, staţia de 0,4kV.

Circuitele de lumină şi siguranţă s-au montat pe pereţii galeriilor pe console.Cutiile capsulate de trensformator şi siguranţă s-au montat pe pereţii galeriilor pe console.În camera AMC s-a prevăzut o priză monofazică alimentată la presiune redusă de 24V,

pentru racordarea aparatelor de măsură şi o priză trifazica pentru alimentarea unei electropompe şi o priză trifazică pentru alimentarea unui radiator pentru încalzire locală (vezi plan 1-iluminat şi forţă în galerii corp baraj).

Instalaţia electrică de iluminat pe coronamentul barajului VidraInstalaţia electrică de iluminat fiind impusă în condiţii arhitectonice făcută cu vapori de mercur (VM) 250W montate în lămpile montate pe stâlpii prevazuţi în acest scop.(17buc)

Alimentarea cu energie electrica a lămpilor se face de la panoul de iluminat din staţia de 0,4kV, camera de supraveghere cu cabluri ACZbZ pozate în canalele de cable prevazute în acest scop.

Comanda iluminatului se face de la panou prin întrerupatoare tripolare pachet prevazute în acest scop. Puterea instalată este de ~125kW.

F. Regimuri de exploatareExploatarea acumulării Vidra se realizează în limitele volumului util, funcţie de regimul

debitelor afluente şi de necesarul de energie al sistemului.Până la cota 1285mdMnivelul poate creşte fără restricţii.La aceasta cotă se va face un palier de 5 zile pentru măsurători şi apoi se va continua

umplerea cu o viteză de 1m/zi, până la cota 1269mdM unde se va face un palier de 15 zile.La scăderea cotei în lac, de la NNR 1289mdM până la cota 1285mdMmdM, restricţia va fi

de 1m/zi. Sub cota 1285mdM, nu sunt restricţii la coborârea nivelului.Coborârea sub cota 1240 mdM se va face numai în cazul de avarii sau golirea totala a

lacului, toate aceste elemente se găsesc în documentaţia “Date tehnice pentru exploatare”.În situatii excepţionale de viituri când nivelul apei în lac creşte peste limitele stabilite mai

sus, cu grupurile aferente în exploatare funcţionând în regim de bază se foloseşte golirea de fund, ca evacuator. În astfel de situaţii se evacuează prin golire un debit corespunzător reducerii vitezei de creştere la limitele stabilite.

Debitul maxim posibil de evacuate este de 113m3/sec.În afară de această situaţie se admite evacuarea apei prin golirea de fund în cazuri de forţă majoră (când se constată că parţile acumularii Vidra sunt în pericol) dar numai în limitele stabilite de proiectant sau în cazurile programate de golire a lacului sub cota 1237mdM.

Manevrele privind deschiderea vanelor golirii de fund cu evacuare de apa se fac pentru cazuri normale (goliri programate cu aprobarea CIPEET conducerii întreprinderii şi a anunţării

13

prealabile a Oga Rm. Valcea şi a întreprinderilor din zona văii de scurgere a apei pâna la Voineasa).

În caz de deversare prin descărcătorul de suprafaţă prin golirea de fund pentru atenuarea viiturilor se anunţă în prealabil de către conducerea exploatarii Lotru-Ciunget, Comandamentul judeţean Vâlcea, de aparare contra inundaţiilor şi întreprinderile din zonă, de scurgerea apei până la Voineasa.În situaţii deosebite când se constată starea de pericol la malurile lacului Vidra (posibilităţi de prăbuşiri masive) sau la baraj Vidra (depaşirea valorilor critice a deformaţiilor măsurate distrugerii vizuale a unor părti din baraj, etc.) se va lua imediat legătura între exploatare, proiectant ISPH şi CIPEET, în vederea luării celor mai corespunzătoare măsuri de siguranţă.

G. Regimul privind controlul construcţiilorÎn timpul controlului se verifică următoarele:Concordanţa între parametrii geotehnici, hidrologici şi de gospodărirea apei din proiect şi cei

efectivi, din perioada de exploatare.Suficienţa rezervei de rezistenţă şi stabilitate a barajului.

Gardă suficientă a construcţiei peste nivelul apei.Suficienţa capacitaţii de captare şi evecuare rezultată din experienţa de exploatare. Starea corespunzătoare şi numărul existent de aparate de măsură pentru efectuarea sistematică a observaţiilor.

Regularitatea observaţiilor măsurătorilor precum şi claritatea prelucrării şi analizei materialelor din observaţii.

Starea zonelor cu alunecări de teren şi a parţilor erodate din malurile lacului, care pot influenţa stabilitatea barajului. Personalul de exploatare de la barajul Vidra va efectua şi consemna zilnic controlul brajului conform instrucţiunii de control aprobată de conducerea UH Lotru.

1. Camera de supraveghere baraj Vidra

a. Construcţii şi spaţii tehnologiceb. Staţia de 20kVc. Staţia de 0,4kVd. Instalaţia de current continuue. Instalaţia de iluminatf. Instalaţia de legare la pământg. Instalaţia de protecţie contra loviturilor de trasneth. Reguli privind controlul construcţiilori. Instrucţiuni NPMj. Instructiuni PSI

A. CONSTRUCŢII ŞI SPAŢII TEHNOLOGICE

Construcţia este amplasată pe malul drept în aval de baraj şi este proiectată în scopul satisfacerii unor cerinţe tehnologice având funcţia de post de transformare şi camară de supraveghere baraj.

Distribuţia spaţiilor tehnologice este urmatoarea:

14

-cota 0 este considerata cota 1293mdM

-3,68 – boxa transformatoarelor

-3,60 – staţia 20kV şi grup sanitar

+0,80 – staţia 0,4kV şi bateriile de acumulatori

+4,20-camera de supraveghere

B. STAŢIA DE 20kV

DescriereStaţia de 20kV, baraj Vidra este de tip interior, formată din 6 celule prefabricate tip Electroputere Craiova, cu următoarea destinaţie: C5 – LEA 20kV Voineasa, echipată cu TC75/5/5A, tip CIRS – prot. LEA;-două celule de linie dispuse pe circuitele de alimentare LEA 20kV Balindru-Vidra, celula 2 şi LEA 20kV Voineasa celula 5; (I 20kV- tip IO 20kV – Un=20kV, In=630A, acţionează MR-2) şi (Reductor de curent CIRR -15/5/5A-trafo1, 2);-două celule de transformator (celula 1 şi 6);

-o celulă de măsură (3) echipată cu TT-TIRBO 20kV-20/√3 /√3 /100/-o celulă descarcatoare (4) echipată cu DRV-20kV;-la o celulă echipată cu întrerupător debroşabil, se deosebesc în funcţie de destinaţie următoarele compartimente:I. Compartimentul căruciorului întrerupatorului;II. Compartimentul barelor de înaltă tensiune;III. Compartimentul capetelor terminale ale cablelor si a reductorilor de curent.IV. Comportamentul de circuite secundare.

15

Alimentarea staţiei de 20kV.

Staţia de 20kV este alimentată pe un circuit din staţia de 20kV Balindru.A doua alimentare se face din staţia de 20kV Lotru-Ciunget.

Descrierea întrerupatoarelor de 20kV şi a staţieiSunt de tip debroşabil, ceea ce înseamnă că rolul separatorilor de bară şi de linie este

înlocuit de nişte contacte lamerale montate pe întrerupător şi alte contacte fixe montate prin izolatori pe barele staţiei.

1. Construcţia metalica celulă2. Carucior3. Barele de înalta tensiune4. Izolatorii de trecere sau suport bară5. Mecanism de acţionare a întrerupătorilor6. Întrerupător propriu-zis7. Contacte mobile debroşabile8. Contacte fixe9. Roţi cărucior întrerupător10. Capăt terminal11. Compartiment întrerupător12. Compartiment bare13. Compartiment capăt terminal cablu reductori de curent14. Compartiment circuite secundareÎntrerupatoarele staţiei au acţionare prin intermediul unui mecanism de resort tip MR

tensionat de un motoraş, iar stingerea arcului electric se execută cu ulei puţin, întrerupătoarele fiind de tipul ortoejectoare din acest punct de vedere.

Mecanismul cu resort, ca părţi principale, este format dintr-un ansamblu de resoarte (pentru conectare şi deconectare), un ansamblu de mecanisme şi pârghii şi un dispozitiv de armare (întindere a resoartelor).

Armarea întrerupatorului consta în întinderea resoartelor de închidere a întrerupătorului, resoarte care la o comandă de eliberare a lor din această poziţie , închid întrerupătorul ajungând în poziţia „destinse” – mecanismul de acţionare fiind dezarmat.

Odata cu destinderea resoartelor de închidere şi conectarea întrerupătorului prin construcţia mecanismului se întind resoartele de deschidere a întrerupatorului pregătindu-l pe acesta pentru deconectarea electrică sau manuală.

Armarea întrerupătorului se execută în funcţionarea normală prin intermediul unui motoraş ce este acţionat imediat după operaţia de conectare a întrerupatorului.

De asemenea, în cazuri de avarie (lipsa curentului operativ pentru armarea întrerupătorului) armarea se poate executa şi manual cu o manivelă prevazută în acest scop. Pentru armarea manuală este necesară scoaterea siguranţelor de alimentare ale motorului pentru a nu porni între timp şi accidenta persoane care execută manevre. Din cele descrise până acum se poate concluziona în ceea ce priveşte starea mecanismului de acţionare şi a întrerupatorului, următoarele:

-un întrerupător „armat” nu înseamnă neaparat conectat, întrerupatorul putând fi deci armat –conectat sau armat – deconectat.

16

-cu un întrerupător „armat” se poate executa un ciclu de manevre şi anume o conectare şi o deconectare.

Daca lipseşte tensiunea pe bucla de armare a unui întrerupător cuplat, dar la care în momentul conectarii a funcţionat automat armarea lui, cu acesta se poate executa un ciclu şi jumătate de manevră şi anume:

-o decuplare (se destind resoartele de decuplare a întrerupatorului) care s-au închis odata cu conectarea iniţială a întrerupatorului;

-o nouă anclanşare – se destind resoartele de anclanşare ale întrerupătorului care se întinseseră automat după operaţia de conectare iniţială şi se întind resoartele de declanşare;

-o nouă decuplare.În cazurile de avarie care duc la ramânerea fără tensiune a buclei de alimentare pentru

armarea întrerupătorului, personalul de exploatare trebuie să evite manevrele nejustificate cu întrerupatorii şi să intervină imediat pentru repunerea sub tensiune a buclei de armare, sau să execute manual armarea acestora în caz de necesitate.

Comanda întrerupătorilor IO 630A, 20kV Întrerupătoarele staţiei de 20kV baraj Vidra se pot comanda prin acţionarea electrică la

cheie dispusă în acest scop pe faţa căruciorului întrerupătorului şi prin acţionarea electrică directă asupra mecanismului de acţionare de la pârghia dispusă în acst scop pe faţa caruciorului în dreapta.

Blocaje mecanice şi electrice – întrerupător celulăBlocajele mecanice realizate din construcţia celulei şi a întrerupatorului au drept scop

manevrarea acestora în deplină siguranţă a personalului de exploatare cât şi a echipamentului.Se atrage atenţia că blocajele realizate nu substituie executarea corectă în ordinea lor, a

manevrelor de către personalul de exploatare, ele avand scop creşterea siguranţei.Înainte de explicarea blocajelor se face precizarea că întrerupatorul faţă de celulă poate fi în

următoarele poziţii:-scos afară din celulă-pe poziţia de probă (încărcare)-pe poziţia de lucru (introdus în celulă cu contactele debroşabile realizate).Blocajele întrerupător-celulă se realizează cu ajutorul unui dispozitiv montat pe întrerupător

care realizează:a.nu permite deplasarea necontrolată a întrerupătorului în celulă blocându-l pe acesta în

poziţia de probă (încercare sau pe poziţia de lucru);b. nu permite manevrarea căruciorului întrerupătorului de pe o poziţie pe alta dacă

întrerupătorul este conectat.Daca dintr-o greşeală se încearcă deplasarea căruciorului întrerupătorului de pe poziţia de

lucru pe poziţia de probă sau ionvers când întrerupătorul este conectat, este necesară deblocarea întrerupatorului de pe această poziţie, operaţie care prin construcţia mecanismului de acţionare duce imediat la declanşarea întrerupătorului.

Nu permite acţionarea întrerupătorului la închiderea din comandă electrică sau mecanică când acesta se află în curs de manevrare de pe o poziţie pe alta.

Acest blocaj se realizează prin însăşi deblocarea întrerupătorului de pe poziţia pe care a fost, blocând mecanismul de acţionare impotriva închiderii.

Blocajul electric are rolul de a nu permite conectarea şi deconectarea întrerupătorului, decât când acesta se afla pe poziţia de lucru.. deci, când întrerupătorul se afla pe poyiţia de probă pentru

17

conectare-deconectare, trebuie apasat cu mâna acest limitator cu pârghii ce se află pe partea dreaptă sus a celulei.

Manevre cu întrerupatorul IO 20kV A. Introducerea în poziţie de probă a unui întrerupător 1. Se verfifică starea compartimentului întrerupătorului din celulă şi se înlătură plăcuţele

avertizoare (fără a intra în celulă).2. Se verifică starea întrerupătorului şi se înlătură placuţele avertizoare montate pe el.3. Se aduce întrerupătorul în faţa celulei şi se deblochează dispozitivul de blocare

împotriva manevrării căruciorului în celulă.4. Se verifică siguranţele motoraşului pentru armare, să fie în stare de funcţionare.5. Se introduce fişa întrerupătorului6. Se verifică poziţia deconectat a întrerupatorului7. Se introduce întrerupatorul pe poziţia de probă şi se urmăreşte blocarea lui pe această

poziţie.8. Se execută pe această poziţie următoarele verificări:-se conectează electric întrerupătorul-se deconectează electric întrerupătorul-se conectează mecanic întrerupatorul-se deconectează mecanic întrerupatorul-se conectează mecanic sau electric întrerupătorul şi se deblochează de pe poziţia de probă. Întrerupătorul va trebui să se deconecteze.9. Cu întrerupătorul deconectat şi căruciorul deblocat de pe poziţia de probă se încearcă mecanic şi electric cuplarea întrerupătorului (întrerupătorul nu trebuie sa cupleze).-după fiecare operaţie de cuplare a întrerupătorului se urmăreşte armarea automată a acestuia.-daca la verificările făcute se constată că întrerupătorul şi mecanismul de armare nu răspunde conform punctelor de mai sus atunci se întrerupe manevra şi se anunţă personalul ierarhic superior.B. Aducerea unui întrerupător de pe poziţia de probă pe poziţia de lucru1. Se verifică nivelul de ulei la polii întrerupătorului2. Se verifică să nu fie pe poziţia de funcţionare siguranţele motoraşului de armare.3. Se verifică dacă foşa este introdusă.4. Se verifică poziţia deschis a întrerupătorului atât la cheia de comandă cât şi indicatorul

magnetic (culoarea verde).5. Dacă operaţia de introducre pe poziţia de lucru nu constituie continuarea manevrei

puctului „a” atunci se execută verificările impuse mai sus de la punctele 8 şi 9.6. Se scot siguranţele de comandă.7. Se deblochează de pe poziţia de probă8. Se introduce întrerupătorul pe poziţia de lucru şi se urmăreşte blocarea lui pe această

poziţie.9. Se introduc siguranţele de comandă.

C. Aducerea întrerupătorului de pe poziţia de lucru pe poziţia de probă (debroşabil)1. Se verifică poziţia deconectat a întrerupătorului atât la cheia de comandă cât şi la

semnalizarea mecanică.2. Se scot siguranţele de comandă.3. Se deblochează căruciorul de pe poziţia de lucru.

18

4. Se scoate căruciorul pe poziţia de probă şi se urmăreşte blocarea lui pe această poziţie.

D. Aducerea întrerupătorului de pe poziţia de probă la poziţia scos afară din celulă1. Se scoate fişa întrerupătorului2. Se deblochează întrerupătorul de pe această poziţie3. Se scoate căruciorul afară din celulă4. Se montează în interiorul celulei pe paravanele mobile placuţe avertizoare şi de

interdicţie.

B. STAŢIA DE 0,4kV

DescriereStaţia de 0,4kV este de tip interior formată din 3 panouri (1PSA, 2PSA, 3PSA).Are un singur sistem de bare acţionat printr-un separator IP IBI – 600 (600 A).Destinaţia circuitelor reiese din schema monofilară (schema 12).

Alimentarea staţiei de 0,4kVStaţia de 0,4kV se alimentează prin 2 circuite prin transformatori de 250kVA ce sosesc ]n

staţia de 0,4kV în PSA 1 (din T.1 20/0,4kV) si PSA 3 (din T.2 20/0,4kV) prin întrerupătoare de

19

tipul AMT 500V, 630A –trafo 1 şi 400A - trafo 2 şi separatoare tripolare de tipul 1F 600-600A. În schema normală de funcţionare, staţia de 0,4kV este alimentată printr-un transformator, al doilea fiind sub tensiune cu AAR pregătit.

Trecerea alternativă a unui transformator din sarcină sub tensiune şi invers, se efectuează în prima zi lucrătoare a fiecărei luni.

Comanda întrerupătorului AMTÎntrerupătorul AMT se acţionează cu tensiune curent continuu 220V, electromagnetul de

cuplare fiind alimentat direct prin DC 3 –contacte principale înseriate.Comanda de declanşare se execută de la cheia de comandă dispusă pe faţa panoului direct cu

tensiunea de 220Vc.a.Tensiunea de 220V. c.a. este luată de pe barele de 0,4kV. Înainte de intrarea în întrerupător

prin siguranţele 18C pentru întrerupătorul AMT-400 sosire din T.1 şi 20C pentru întrerupătorul AMT sosire T.2.

Automatizări pe circuitele de alimentare ale staţiei de 0,4kV baraj Vidra.Circuitele de alimentare sunt prevazute în schemă de AAR reversibil care constă în:-ambele transformatoare în schemă normală de funcţionare sunt cu întrerupătorul de 20kV

conectat – un transformator fiind în sarcină, iar al doilea în gol, considerăm AMT din PSA.1, conectăm releele d.7 (pentru PT. T.1) şi d.10 (pentru PT.T.2) sunt excitate.

Se poate executa comanda de închidere a întrerupatorului de 0,4kV cu cheia b.3 de alegere a funcţionării pe poziţia manual şi cheia de comanda a întrerupatorului b.4 pe poziţia închis.

Controlând daca şi celălalt releu este declanşat se excită releul d.9 care la rândul lui excită contactorul de cuplare prin intermediul releului d.14.

-având barele staţiei sub tensiune, se excită releul de control al tensiunii d.12 şi d.15.Cu cheia de alegere a funcţionării pe poziţia automat (se închide contactul D-1) se pregăteşte

schema de AAR care lucrează atunci când:-cheia de alegere a funcţionarii este pe automat;-a dispărut tensiunea se pe barele staţiei (se excită releele d.12 şi d.13);-există tensiune pe sursa de rezervă, releul d.l0 este excitat;-întrerupătorul alimentării a declanşat;-întrerupătorul alimentarii de rezervă este deconectat

C. INSTALAŢIA DE CURENT CONTINUU

Pentru alimentarea consumatorilor de c.c. s-a prevazut instalaţia de c.c. cuprinzând:-o baterie de acumulatori UiC – 100 formată 35 elemente-2 redresori (RUN -25A 220V c.a/220V c.c şi RUT 630A -380Vc.a/220Vc.c. + ac rezerva

cu PTG-380V/220Vc.c.)-2 panouri de c.c. (1 şi 2) prevăzute cu barele de distribuţie cu barele de distribuţie constituie

dintr-un singur sistem de bare nesecţionat.Alimentarea barelor de distribuţie c.c. de la baterie se face în schemă normală de funcţionare

de pe bateria întreagă.

20

Descrierea schemei de circuite primareCircuitul de alimentare prin baterie.Bateria debitează pe barele de c.c. prin:-siguranţele S.28 şi S.30;-comutatorul 12 de alegerea funcţionarii pe priză sau baterie întreagă;-întrerupătorul b11 care asigură continuitatea circuitului de alimentare a barelor şi asigură

„minusul” de încărcare pentru bateria întreagă.-întrerupătorul b10 de alimentare a barelor de c.c.În circuitul primar pe minusul de la bateria întreagă la priza mediană înainte de intrarea în

C.3 şi respectiv C.2 sunt dispuse doua rezistenţe r.1 şi r.2 care au drept scop evitarea punerii în scurtcircuit a elementelor de la 93÷110 în momentul comutării de pe priză pe bateria întreagă şi invers.

Poziţia normală a întrerupătorului PACCO de alegere a funcţionarii b.12, este poziţia priză întreagă, situaţie în care circuitul „minusului” se întregeşte prin contactul 3-4 şi lui b.12 care suntează rezistenţa r.1 şi contactul primar al contactorului C.3 care este închis. De altfel, trecerea de la bateria întreagă pe priza mediană se execută prin comutarea întrerupatorului b.12 de pe poziţia „bateria întreagă” pe poziţia „priză”(se închide contactul 1-2 şi se deschid contactele 3-4) asigurând astfel continuitatea de alimentare cu tensiune a barelor de c.c. până la deschiderea contactorului C.3 (presupunând că b.12 funcţionează normal, adică contactul 1-2 nu se închide decât după deschiderea contactului 3-4).

Contactul C.3 îşi întrerupe contactul său primar odată cu comutarea întrerupătorului b.12 pe poziţia priză care îşi închide contactul 5-6 şi excită bobina contactului C.3, astfel se va deschide contactul său primar, pregătind trecerea bateriei de pe priză pe baterie întreagă. Această trecere se execută prin comutarea întrerupătorului de alegere a funcţionarii b.12 de pe poziţia „priză” pe poziţia „baterie întreagă” (se deschid contactele 1-2 şi 5-6 şi se închide contactul 3-4).

Prin aceata priza iese din funcţiune fiind comutată la bara baterie întreagă. Se întrerupe alimentarea comutatorului C.3 prin contactul 5-6 la b.12.

Circuitul de alimentare cu redresoriPentru alimentarea barelor de c.c sunt prevazuţi 2 redresori de 25 A şi 50A. Schema de

legare la bare a acestora permite funcţionarea acestora în regim tampon cu bateria.La un redresor se deosebesc două circuite:-circuitul de c.a.-circuitul de c.c.Circuitul de c.a. se formează din PSA.1, circuitul P.2( respectiv PSA.3, circuitul P.11 pentru

al doilea redresor m.3) prin siguranţele 4.a (respectiv 15.a) întrerupatorul PACCO 4.a (13.a) şi cablul de alimentare al redresorului.

Circuitul de c.a. este format din redresorul propriu-zis, o siguranţă proprie (vezi schema de pe placa redresorului).

Pe cablul de ieşire de la redresor pe „plus” şi „minus” în panoul PCC.1 (PCC.2) sunt dispuse siguranţele c.15, c.16, respectiv c.21 şi c.22.

După siguranţă este dispusă cheia de alegere a regimului de funcţionare a redresorului cu bateria şi anume:

-pe poziţia tampon „plusul” şi „minusul” redresorului sunt legate direct la barele de distribuţie prin L.1-S.1 şi L.2.

21

-pe poziţia încărcare (+) redresorul este dat pe bara de distribuţie prin contactul M.1 S.1 (L.1-S.1 se deschid), iar (-) de capăt al bobinei prin întrerupătorul b.12.

După cum se realizează schema trebuie reţinut faptul că pentru încărcarea bateriei este necesar ca acesta să fie conectat la bară, „plusul” de încărcare fiind plusul de distribuţie al barelor.

Schema fiind prevazută cu 2 redresori, pe lângă faptul că unul constituie rezerva celuilalt şi după modelul de realizare permite în sitaţia în care s-ar funcţiona cu bateria pe „priză”, funcţionarea cu un redresor în „tampon”.

Regimul de funcţionare al instalaţiei de curent continuuBateria în regim normal de funcţionare va fi conectată la bare.

Schema normală de funcţionare a bateriei tampon este tampon cu redresor, iar al doilea redresor în rezervă

E. INSTALAŢIA DE ILUMINAT

Asigură iluminarea încăperilor de la camera de supraveghere şi staţia trafo baraj Vidra. Instalaţia de iluminat s-a executat cu corpuri de iluminat florescente exceptând sala acumulatorilor, camera tamon, pecum şi grupul sanitar. În camera acumulatorilor există iluminat incandescent realizat cu corpuri cu iluminat incandescent realizat cu corpuri de iluminat cu siguraţă mărită s-au executat cu conductori de iluminat Al 500 traşi în tub IPEZ montat îngropat, iar în camera acumulatorilor cu conductori de Cu în IPE îngropat.

Alimentarea cu energie electrică pentru iluminat general se face din panoul de lumină P.11 (vezi schema 15).

Puterea normala instalată pentru iluminat normal este de 40kW (sunt prevazute şi circuitele de rezervă pentru iluminatul exterior la baraj şi galerii baraj).

Iluminatul de siguranţăIluminatul de siguranţă este alimentat din PCC.2 şi este executat din conductori de Cu traşi

în tub IPSY montat îngropat.Automatizarea pe iluminatul de siguranţă permite însă ca acesta să fie alimentat în c.a. din

P.11 prin contactorul contactelor B-A şi S-B.C.4 rămâne în permanenţă excitat atâta timp cât există tensiune alternativă pentru

alimentarea iluminatului de siguranţă.La dispariţia tensiunii contactorul C.4 se excită.Releul d.1 de supraveghere a tensiunii alternative îşi închide contactul 5-7, iar contactorul

C.5 este de c.c se excită controlând daca contactorul de c.c. este deschis prin contactul închis al acstuia 3-5. la apariţia tensiunii alternative, releul de supraveghere al tensiunii alternative se excită şi îşi închide contactul 7-5 şi dezexcită contactorul C.5 de c.a., iluminatul de siguranţă se stinge.

Contactorul C.4 de c.a. verifică dacă contactorul C.5 a declanşat prin contactul 5-6, apoi se excită.

În caz de avarie la distanţă c.a. şi nu lucrează automatizarea, iluminatul de siguranţă în c.a. se poate cupla manual da la întrerupatorul PACCO b.14.

Schema normală de funcţionare pe buclele de c.c şi c.a

22

Pe barele de c.a. fiind o singură alimentare din PSA.3, siguranţele 16 c şi PACCO 14.a vor fi cuplate, iar întrerupatorul c.3 din celula nr.6 cuplat.

Bucla ZBC comandă şi protecţia staţiei 20kV.Pe aceasta bucla sunt doua alimentari din PCC.1 şi anume:-întrerupătorul b.1 siguranţele c.1, c.2, sosire în celula 6 prin întrerupătorul c.1;-întrerupătorul b.6 siguranţa c.11 şi c.12 sosire în celula nr.1, staţie 20kV-întrerupător c.1.Bucla este realizată în staţia de 20kV, panoul de semnalizări centrale, panourile de c.a şi c.c.

această buclă are o singură alimentare din PCC.1 de unde prin siguranţele c.19; c.20 alimentează bucla B.S. la un capăt (PSA.3), iar din PCC.2 direct fără siguranţe alimentează bucla la celălalt capăt în celula nr.1 a staţiei de 20kV, prin PACCO c.2.

F. INSTALAŢIA DE LEGARE LA PĂMÂNT Pentru protecţia personalului de exploatare împotriva accidentelor prin electrocutare , s-a

prevăzut montarea unei instalaţii de punere la pamânt la care s-au legat părţile conductoare ale instalaţilor şi echipamentelor electrice care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care se pot afla la un moment dat sub tensiune din cauza unui defect de izolaţie.

Conform normelor în vigoare, rezistenţele izolaţiei de legare la pământ trebuie să depaşască valoarea de 4Ω în orice anotimp.

Instalaţia de legare la pământ formată din electrozi din teavă de oţel îngropaţi în centurile interioare de legare la pământ cota 420mdM (Camera de Comandă), 0,84 (staţia de 0,4kV) şi 3,6 (staţia de 20kV). Priza exterioară de legare la pământ este formată din ţevi de oţel Φ 2”/2500mm îngropate vertical în jurul postului de transformare, cu capătul superior la o adâncime de 0,6m. Aceşti electrozi verticali s-au legat în sudură cu o bandă de oţel zincat 50x5mm.

Legăturile acestei prize exterioare cu centurile interioare de legare la pământ s-au făcut în 3 puncte prin piese din piese demontabile pentru măsurători, montate în interiorul clădirii.

Centurile interioare de legare la pământ sunt construite din benzi de oţel de 40x47mm montate pe pereti la o înălţime de 300m, legate între ele. În trecerile prin planşee şi ziduri, benzile de legare la pământ cu părţiile din instalaţile care se leagă la pământ, se realizează prin sudură. Fac excepţie legăturile la corpurile aparatelor unde se folosesc îmbinările cu buloane speciale prevăzute.

Suprafeţele de contact se curaţă şi se cositoresc. Legarea la pământ este realizată pentru toate elementele conductoare care nu fac parte din circuitele curenţilor de lucru, dar care în mod accidental ar putea intra sub tensiune prin defect de instalaţie sau prin intermediul unui arc electric, acestea sunt:

-carcasele echipamentelor;-îngrădirile echipamentelor;-elementele metalice inclusiv armăturile metalice ale construcţiei de beton armat al

clădirilor;-suporturile de fixare a izolatorilor la intrările conductoarelor în clădiri, precum şi flanşele

metalice ale izolatoarelor de trecere prin pereţi;-armăturile şi învelişurile metalice ale cablurilor electrice atât de forţă cât şi de control,

comandă şi teletransmisiuni.-bornele speciale destinate legăturilor la pământ ale transformatoarelor.Descărcătoarele de 20 kV, s-au legat printr-o bandă 40x4 mm, separată la priza de legare la

pământ exterioară.

G. INSTALAŢIA DE PROTECŢIE CONTRA LOVITURILOR DE TRĂSNET

23

Instalaţia este executată astfel: Pentru protecţia LEA care sunt racordate la clădire sunt prevăzute doua prize de

paratrăsnet montate pe acoperiş de o parte şi de alta a liniilor. În rest protecţia este realizată din bandă de oţel zincat montată pe conturul acoperişului.

Legătura la priza de punere la pământ se face prin conducte de coborâre din oţel lat zincat de 30 x 4 mm montat pe zidul cladirii.

Pentru măsurători s-a prevăzut câte o placă de separaţie la fiecare coborâre. Priza de punere la pământ este executată cu electrozi de ţeavă de oţel zincată Φ2’’ şi

2,5 m lungime şi montată în pământ la 15 m de zidul clădirii. Legăturile între electrozi şi de la piesele de separaţie la priza de punere la pământ , sunt executate cu bandă de oţel lat zincat 40x 4 mm îngropată în pământ.

Rezistenţa de dispersie a prizei de punere la pământ este de maximum 10 Ω. Verificarea acestei prize se face anual.

4. GOLIREA DE FUND BARAJ VIDRA

1. Descrierea şi scopul construcţiei.2. Instalaţii hidromecanice.3. Instalaţii electrice.4. Manevre cu vanele plane.5. Instalaţii de legare la pământ.6. Reguli privind controlul construcţiei.

24

7. Norme de protecţia muncii.8. Norme de apărare contra incendiilor.

1.Descrierea şi scopul construcţiei.

Golirea de fund a lacului Vidra cuprinde : Casa de supraveghere clădită deasupra puţului închizând în construcţia ei camera de

supraveghere a golirii de fund unde sunt amplasate panourile de forţă, comandă şi accesul la puţ.

Puţul golirii de fund adânc de 89 m , cuprinde casa scărilor şi golul pentru introducerea sau scoaterea materialelor cu troliu. Puţul face legătura cu casa vanelor golirii de fund.

Casa vanelor golirii de fund cuprinde instalaţiile electrohidraulice aferente celor 2 vane şi cele 2 vane , dintre care cea din amonte se numeşte vană de revizie iar cea din aval vană operativă.

Galeria golirii de fund este formată din două tronsoane:1. tronsonul din amonte cu trompa de admisie închisă cu un grătar rar de 10 x

10 şi 500 x 500 mm lungimea unui ochi. Galeria amonte vane- are o lungime de 178 m cu un diametru de 2,5 m căptuşită cu tablă de oţel de 12/4 mm grosime şi o înclinatie a golirii de 70 faţă de orizontală.

2. tronsonul din aval cu o lungime de 87 m, cu diametrul de 5,15 m şi înclinaţie de 120 faţă de oriyontală, se continuă cu o galerie orizontală.

În aval de vana operativă se găseşte difuzorul blindat cu tablă de oţel ce face legătura cu galeria. În aval de difuzor se găseşte conducta de aerisire a vanei de apă ce face legătura cu puţul de acces la cca. 12 m de la baza puţului. Rolul aerisirii este de a permite vânei o curgere liniştită pentru a nu crea depresiune în spatele jetului de apă, deci alte fenomene neplăcute ce pot influenţa negativ construcţiile şi instalaţiile.Golirea de fund a fost construită pentru următoarele scopuri :

menţinerea ritmului de creştere a apei în lac în limitele impuse de proiectant:

participarea la eliminarea debitelor catastrofale: posibilitatea decolmatării chiuvetei lacului.

2.Instalaţii hidromecanice.

Instalaţiile hidromecanice sunt : vana de revizie; vana operativă; Instalaţiile electrohidraulice de acţionare.

Vana de revizieCaracteristici

25

Lăţimea orificiului de lumină 1700 mm; Înălţimea orificiului de lumină 2400 mm; Deschiderea între axele benziilor inox 1800 mm; Cota pragului inferior de etanşare 1.199,7 mdM; Tipul de etanşare laterală şi frontală –inox şi un element din cuciuc; Presiunea uleiului de ridicare 132Kgf/cmp.

Vana este acţionată de un servomotor dublu prevăzut cu 2 conducte de ulei la capete , cu robinete şi un ventil de aerisire la partea superioară a servomotorului, precum şi un robinet de golire la partea inferioară.

Carcasa vanei de revizie este mai înaltă decât carcasa vanei operative , deoarece permite reviyia batardoului cu ajutorul clapetei ce stă retrasă într-o nişă. Această clapetă izolează partea sub presiune , putând fi scos afară batardoul.Clapeta are următoarele caracteristici:

Lungime 2062 mm Lăţime 505 mm Grosime 40 mmEste acţionată prin intermediul unui reductor melcat cu racord de transmisie 1/30.Pozişia vanei este urmărită de un colector şi de un indicator mecanic. Carcasa vanei este constituită din elemente sudate şi încastrate rigid în beton, iar la intersecţia cu galeria carcasa este sudată de cămăşuiala de tablă a galeriei.la partea superioară carcasa se termină printr-un capac îmbinat cu şuruburi carcasă. Pe capac se află montat servomotorul tot prin intermediul unei flanşe prezoane. Partea mobilă sau batardoul este constituit din grinzi sudate şi plăci de tablă sub formă de cutie, golurile fiind umplute cu beton pentru a crea o masivitate batardoului astfel ca la strângerea fluxului de apă să nu-i imprime vibraţii.batardoul de la părţile superioare şi laterale etanşează prin garnitură în formă de *P* iar la partea inferioară etanşează bronz pe oţel sub formă de cuţit.

Instalaţia electrohidraulică de acţionare a batardoului batardoul este cuplat prin intermediul unor urechi şi a unui bolţ cu tija

servomotorului; pistonul cu cca. 5 garnituri în formă de con are acţionare în ambele sensuri.

Instalaţia este dotată cu 2 pompe tip paletă mobilă , care aspiră uleiul din blocul de ulei prin intermediul unor site pe conducta de aspiraţie. Ambele pompe refulează într-o bară de ulei la care este racordată o supapă S1 reglată la 140 Kgf/cmp, un mamometru de ulei şi o pompă manuală cu piston şi electrodistribuitorul vanei de revizie care dirijează poziţia sertăraşului hidrauli pentru ridicarea sau coborârea vanei.Caracteristici :

2 motoare electrice Franţa , tip –MJUC-160-M4, n=1445rot/min, Pn=8,1Kw sau 11CP, Un=220/380V, In=28/16A;

2 pompe , tip FCP-10ASN-FranţaLa ridicarea vanei uleiul este admis la partea inferioară a servomotorului, uleiul de la partea superioară fiind dirijat retur în rezervorul de ulei.La coborârea vanei uleiul este admis la partea superioară , supapa S3 având rolul de a proteja tija servomotorului împotriva flambajului în cazul blocării batardoului în poziţie intermediară. Uleiul de la partea inferioară este evacuat prin supapa S2 care este reglată la 10 atm. Asigurând perna de ulei sub pistonul servomotorului.

26

Mişcarea batardoului este copiată de cei 2 tamburi unul interior şi altul esterior care antrenează prin intermediul unui scipete şi o greutate acul indicator pe scala gradată.

Vana operativă- descriere

Are aceeaşi costrucţie ca şi vana de reviyie cu specificaţia că , carcasa are ă înălţime mai mică deoarece fiind în aval nu are nevoie de izolare de presiune prin clapeta pentru revizie, izolarea făcând-o batardoul.

Instalaţia oeopneumatică

Are o instalaţie perfect simetrică şi identică cu instalaţia de la vana de revizie deservită de acelaşi grup de pompare.

Etanşarea vanelor

În cazul în care vanele nu etanşează bine scăpările de apă pot fi anihilate cu instalaţia de colmatare procedându-se astfel:

se verifică închiderea ventilelor 10 şi 12 se toarnă în pâlnia vasului de colmatare de 0,48 mc amestec de rumeguş si

mangal pisat fin se deschide ventilul 11 şi se ăntroduce material colmatat în vas se închide ventilul 11 se deschide ventilul 10 pentru admisia apei în vas , iar acest material colmatat

se îngreunează curgând în pe conductă în amonte de vana de reviyie , intrănd ăn instalaţiile dintre portal şi garniturile de etanşare.dupa nevoie se poate face manevre de mai multe ori. După colmatare se închide ventilul 10, iar apa din vas se elimină prin ventilul 12.

3.Instalaţii electrice.

Instalaţiile electricese compun din: instalaţii de iluminat , instalaţii de forţă şi instalaţie de c.c.

Instalaţia de iluminat

Din panoul de iluminat (PB) aflat în camera de supraveghere a golirii de fund pleacă un cablu de iluminat pe puţ în casa vanelor prin intermediul a 2 transformatoare coborâtoare de 220/24 V. Acesta constituie iluminatul normal. În casa vanelor se află un cofret de iluminat din care se face distribuţia la iluminat şi la priză.

Iluminatul camerei de supraveghere a golirii este racordat din panoul P1 prin siguranşe de 25A şi un întrerupător PACCo. Tot de aici este racorda şi un circuit pentru priză (vezi schema 1).

Instalaţia de forţă

27

Din panoul de c.a. (P1) prin intermediul unui întrerupător şi siguranţe de 100A 0,1,2,3 pleacă un cablu pozat pe puţ pănă la cofretul de comandă locală din casa vanelor. De aici se face distribuţia prin intermediul unui înbtrerupător cu siguranţe la contactoarele pentru pornirea celor 2 motoare şi la instalaţia de încălzire a cofretului electromotoarelor şi electroventilelor.

Tot din panoul P1 pornesc 2 circuite pentru rezisenţele de încălzit ale celor 2 panouri P1 şi P2. Panoul P1 mai este prevăzut cu un voltmetru şi un comutator voltmetric pentru măsurare tnsiunii alternative. Sunt prevăzute 2 alimentări de la P.T. 20/0,4KV baraj. Pe alimentarea 1 în prezent este racordat grupul Diesel.

Instalaţia de c.c.

Comanda de semnalizare se face în c.c furnizat de un redresor. Acesta este alimentat în c.a. din panoul P1 prin intermediul unui intrerupător şi siguranţe de 25 A. C.c se distribuie printr-un întrerupător aflat în panoul P2 şi printr-un cablu de circuite secundare poyat pe puţ până la casa vanelor la cofretul de comandă locală. Pe partea frontală a redresorului există un întrerupător de pornire-oprire a acestuia, un reostat de creţtere a tensiunii şi 2 aparate de măsură (voltmetru şi ampermetru) . reostatul se va menţine pe poziţia care corespunde unei tensiuni de 220 V. Pe panoul P2 există un voltmetru care indică tensiunea în c.c.

Instalaşia de ventilaţie

În casa vanelor este montată o vană (1) Φ200 mm prevăzută cu grătar care este racordată la conducta de aerisire. În cazul ventilelor această vană rămâne deschisă pentru ventilaţia naturală a casei vanelor. În cazul executării manevrelor cu vanele această vană se va închide pentru a nu se antrena stropi de apă în casa vanelor.

4.Manevre cu vanele plane

Manevrele ce se pot executa cu vanele plane sunt următoarele: închiderea şi deschiderea completă vană revizie ridicarea vanei de revizie pentru revizie inchiderea vanei de revizie din poziţia de revizie închiderea şi deschiderea completă vană operativă închiderea (deschiderea ) vană operativă într-o poziţie intermediară etanşarea vanelor

Închiderea şi deschiderea completă vană revizie

I.Deschidere normală 1. se gresează patinele2. se verifică starea instalaţiei de ulei sub presiune şi a nivelului de ulei din rezervor3. se deschid ventilele 2 şi 3 de pe conductele de alimentare cu ulei a

servomotoarelor4. se deschide ventilul 4 de aerisire de pe camera vanei operative5. se deschide ventilul 5 de pe by-pass pentru egalizarea presiunii6. la pariţia apei la venilul 4 presiunea este egalizată şi acesta se închide7. se trece comutatorul de alegere a modului de deschidere în poziţia deschidere

normală

28

8. se comandă deschiderea vanei 9. se comandă pornirea celor 2 pompe 10. se urmăreşte acul indicator al poziţiei vanei pe scală11. cînd acul indicator ajunge în dreptul gradaţiei 2,6 m (semn roşu) se urmareşte şi

apariţia semnalizării * vană deschisă * 12. se închide ventilul de by-pass 513. se închid ventilele 2 şi 3

II.închiderea1. se verifică starea instalaţiei de ulei sub presiune şi a nivelului de ulei din rezervor2. se deschid ventilele 2 şi 3 de pe conductele de alimentare3. se comandă închiderea vanei 4. se comandă pornirea celor 2 pompe 5. se urmăreşte acul indicator al poziţiei vanei pe scală6. cînd acul indicator ajunge în dreptul gradaţiei 0 se urmareşte oprirea vanei şi

apariţia semnalizării * vană închisă * 7. se închid ventilele 2 şi 3

Scoaterea vanei de revizie în revizie1. se execută gresaj sup presiune a patinelor de glisare2. se verifică starea instalaţiei de ulei sub presiune şi a nivelului de ulei din rezervor3. se deschid ventilele 2 şi 3 de pe conductele de alimentare4. se deschide ventilul 4 de aerisire de pe camera vanei operative5. se deschide ventilul 5 de pe by-pass pentru egalizarea presiunii6. la pariţia apei la venilul 4 presiunea este egalizată şi acesta se închide7. se trece comutatorul de alegere a modului de deschidere în poziţia deschidere

revizie8. se comandă deschiderea vanei 9. se comandă pornirea celor 2 pompe 10. cînd acul indicator ajunge în dreptul gradaţiei 3,435 m , oprirea vanei şi apariţia

semnalizării * vană deschisă * 11. se închide ventilul de by-pass 512. se închid ventilele 2 şi 313. se închide clapeta de izolare a vanei de revizie14. se urmareşte acul indicator de poziţie a clapetei până ce va indica poziţia închis15. se deschide ventilul 7 de golire a camerei clapetă16. se face admiterea la lucru pentru revizie

Închiderea vanei de revizie din poziţia de revizie1. se închide ventilul 7 de golire a camerei clapetă2. se deschide ventilul 8 de verificare a egalizării presiunii pe feţele clapetei3. se deschide by-pass-ul clapetei ventilul 94. la pariţia apei la venilul 8 presiunea este egalizată şi acesta se închide5. se deschide clapeta de izolare a vanei de revizie6. se urmareşte acul indicator de poziţie a clapetei până ce va indica poziţia deschis7. se deschid ventilele 2 şi 3 de pe conductele de alimentare8. se verifică starea instalaţiei de ulei sub presiune şi a nivelului de ulei din rezervor9. se comandă inchiderea vanei

29

10. se comandă pornirea celor 2 pompe 11. cînd acul indicator ajunge în dreptul gradaţiei 0 se urmareşte oprirea vanei şi apariţia

semnalizării * vană închisă * 12. se trece comutatorul de alegere a modului de lucru în poziţia deschidere manuală

Închiderea şi deschiderea vană operativă

Acţionarea vanei operative se face în cursul de apă , reglarea debitului-evacuarea prin golire făcându-se cu această vană.

Deschiderea vanei operative

1. se execută un gresaj la patinele de glisare2. se închide ventilul 1 de ventilaţie3. se verifică starea instalaţiei de ulei sub presiune şi a nivelului de ulei din rezervor4. se deschid ventilele 2 şi 3 de pe conductele de alimentare5. se comandă deschiderea vanei din butonul 1 de deschidere6. se comandă pornirea celor 2 pompe 7. cînd acul indicator ajunge în dreptul gradaţiei 2,6 m (semn roşu) se urmareşte şi

apariţia semnalizării * vană deschisă * 8. se închid ventilele 2 şi 3

Incidente posibile şi înlăturarea lor

1. Datorită presiunii apei ce apasă pe semeringurile de la capetele tamburilor cu cablu de urmărire a poziţiei , se poate întâmpla ca selectorul să nu urmărească corect cursa batardoului. Dacă se constată că pompele fucţionează 5-10 secunde şi indicatorul nu s-a mişcat se ajută cu mâna prin răsucirea cuplei în sensul de rotaţie pentru coborârea indicatorului. Dacă nu se ajută selectorul cu mâna există pericolul cutării cablului şi tăierii acestuia de către vană. Numai la ridicarea vanei poate avea loc acest incident.

2. Există posibilitatea ca la o manevră stringentă să nu existe cuent de comandă, curent de forţă existând. În acest caz cu aprobarea conducerii UE Lotru se poate executa urmatoarea manevră:

Un operator acţionează axul electrodistribuitorului la coborârea sau ridicarea (cf. Foii de manevră)

Al doilea operator (electricianul de tură) cu mijloacele de protecţie corespunzătoare , apasă pe contactorul pompeide ulei . Manevra se urmăreşte cu mare atenţie deoarece motoarele nu mai au în acest caz protecţie termică iar instalaţia nici un fel de protecţie sau blocaj.

Manevre de acţionare a vanelor cu pompa de mână

Aceste manevre sunt de durată (8-12 ore de pompare continuă pentru o deschidere completă), dar la avarii se recurge şi la astfel de manevre astfel:

Un operator acţionează axul electrodistribuitorului la coborârea sau ridicarea (cf. Foii de manevră)

30

Al doilea operator pompează la pompa de m’nă după ce în prealabil a amorsat pompa deschizând robinetul de pe corpul pompei(în schemă normală şi pe timpul pompării acesta stă închis).

5.Instalaţii de legare la pământ

Instalaţia de punere la pământ are o priză naturală şi anume :blindajul conductei de golire care este rigid legat şi de conducta de aerisire. Centura este executată din platbandă, înconjoară casa vanelor inferioară, merge pe puţ şi se racordează la centura de împământare exterioară, apoi intră în camera de supraveghere a galeriei. Toate aparatele cu carcasă metalică sunt legate la această centură de punere la pământ.

6.Reguli privind controlul construcţiei.

Controlul construcţiei se va efectua în fiecare schimb de tură .Se vor urmări următoarele:

Starea versantului din zona goliri. Starea drumului de acces. Starea construcţiei exterioare. Starea instalaţiei de iluminat. Starea treptelor de acces. Starea puţului. Starea îmbinărilor-suduri flanşe. Încăperea casei vanelor. Pichetul PSI. Comenziile vanelor. Starea drumului de acces spre galeria de debuşare a golirii. Starea panourilor, motoarelor, rezervoarelor de ulei. Starea organelor anexe, ventilaţie priza de presiune. Şenalul pentru evacuarea apelor. Starea galeriei de evacuare (debuşare vane). Etanşeitatea vanelor.

7.Norme de protecţia muncii

Personalul de deservire operativă a instalaţiilor îi este interzis cu desăvârşire să execute lucrări sau manevre fără a exista o autorizaţie de lucru, ITI sau dispoziţie în acest sens.

Controlul instalaţiilor se efectuează de personalul de deservire operativă (constituind atribuţiune de serviciu), de personalul tehnico ingineresc care are ca sarcină executarea acestui control şi de personalul echipelor de revizii şi reparaţii în urma unei dispoziţii a şefului de unitate.

În timpul efectuării controlului , celor care îl execută le sunt interzise executarea oricăror lucrări, instalaţiile controlate trebuiesc considerate sub presiune.

Manevre în instalaţii electrice se execută de personalul de deservire operativă,acesta nu are voie să atingă direct părţile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune.

31

Este interzisă manevrarea agregatelor electrice fără podeţe electroizolante sau preţuri sau covoraşe de cauciuc electroizolante.

Se interzice înlocuirea siguranţelor fuzibile cu liţă sau alte metale necalibrate. Se interzice folosirea legăturii provizorii la instalaţiiile electrice Se interzice folosirea aparatelor electrice dacă carcasa metalică nu este legată la priza de

împământare. Se interzice folosirea lămpilor portative la o tensiune mai mare de 24 V. Se vor menţine în stare perfectă scările de acces la golirea de fund, platformele, podeţele şi

balustradele. Este interzisă blocarea căilor de acces prin depozitarea materialelor de orice fel. Este interzis a se alerga pe scările de acces de la golirea de fund. Se interzice aruncarea obiectelor în puţul de acces. Circulaţia pe conturul lacului, baraj şi casa vanelor golirii de fund se face numai prin locuri

special amenajate în acest scop. Este interzis a se merge sau a sta pe construcţiile , podeţele şi planşeele care sunt destinate

trecerii şi care nu au balustrde sau împrejmuiri speciale. Păstrarea curăţeniei trebuie să fie permanentă. Nu se admite lucrul sau circulaţia în zonele unde există suprafeţe pe care s-a

vărsatulei ,decât după curăţirea acestora. În perioadele de ploaie sau îngheţ se va asigura curăţirea poleiului de pe pardosele, poduri

de circulaţie şi scări, presărându-se nisip sau rumeguş. Scăldatul în lacul de acumulare este strict intrzis. Canalele de scurgere pentru evacuarea apei de pe suprafaţa podelei şi fosei pentru

manevrarea clapetei vor fi în perfectă stare de curăţenie şi acoperită cu tablă striată. Se interzice deschiderea vanei de revizie în sarcină. Vana de revizie se manevrează numai cu presiune egalizată pe ambele feţe atât la deschidere

cât şi la închidere. Este interzisă executarea lucrărilor de reparaţii la mecanisme , fără luarea măsurilor

preventive împotriva pornirii pe durata executării reparaţiilor. Când vanele se scot în revizie pe cofretul de comandă se afişează plăcuţe de avertizare –NU

ÎNCHIDEŢI SE LUCREAZĂ- Nu se admite executarea manevrelor cu vanele cu uşa cofretului de comandă deschisă. Este interzisă executarealucrărilor de sudură la conductele de ulei.aceste lucrări pot fi

executate numai după demontarea şi spălarea conductelor. Manevrarea ventilelor sub presiune se face numai din poziţia laterală. Rigolele laterale de colectare şi evacuare a apei infiltrate vor fi menţinute şi întreţinute în

stare bună. Personalului operativ îi este interzis executarea de lucrări de reparaţii sau întreţinere în afară

de cele care le sunt indicate în atribuţiunile de serviciu sau în baza unor dispoziţii date de personalul tehnic superior.

Accesul persoanelor străine în instalaţii se face în conformitate cu normele în vigoare. Nerespectarea prezentelor instrucţiuni constituie abatere de la NPM şi vor fi sancţionate

conform legislaţiei în vigoare.

8.Măsuri de autoapărare PSI

Se interzice fumatul şi aruncatul resturilor de ţigări la întâmplare , decât în

locuri special amenajate. Se interzice curăţirea pardoselei cu substanţe inflamabile. Se interzice depozitarea la întâmplare de cârpe îmbibate cu substanţe

inlamabile după ce s-a folosit , decât în locuri special amenajate.

32

Canalele de cabluri, panouri de c.a. şi panouri de c.c , se vor păstra totdeauna în perfectă stare de curăţenie.

Materialele şi echipamentele de exploatare şi întreţinere se vor depozita în încăperi şi spaţii destinate acestui scop.

Căile de acces se vor lăsa ]n permanaenţă libere fără a se depozita obiecte sau alte materiale.

Se interzice înlocuirea siguranţelor fuzibile cu liţă sau alte metale necalibrate. Este interzisă executarea lucrărilor de sudură la conductele de ulei , în canalul

de cabluri , decât dacă se respectă normele PSI. Pentru prevenirea începuturilor de incendii se impune personalului operativ

ca la terminarea lucrărilor de către echipele de reparaţii sau intervenţie sa nu fie lăsate în panouri electrice fire electrice scoase din şirul de cleme sau borne de legătură neizolate, precum şi alte materiale.

La izbucnirea unui incendiu la golirea de fund se va proceda în felul următor:1. dacă incendiul se produce în partea electrică se scoate instalaţia de sub

tensiune şi se acţionează la localizarea şi stingerea incendiului acţionând cu stingătoare portzative cu praf şi CO2.

2. dacă incendiul este de altă natură se acţioneayă cu stingătoare portative cu spumă chimică.

5 .PRIZA DE APĂ

33

1.Descrierea şi scopul construcţiei.2.Instalaţii hidromecanice.3.Instalaţii electrice de iluminat.4.Manevre cu grătarele.5. Manevre cu vana batardou.6. Manevre cu vana de avarie.7.Instalaţii de punere la pământ.8.Reguli privind controlul construcţiei.9. Norme de protecţia muncii.10. Norme de apărare contra incendiilor.

1.Descrierea şi scopul construcţiei.

Priza de apa este constuită în scopul captării apei necesare funcţionării CHE Ciunget, din lacul Vidra. Este astfel construită încât să permită:

1. debitul necesar de apă pentru funcţionarea turbinelor , 80 mc/s, cu pierderi minime;2. accesul la grătare şi vane, la instalaţiil necesare pentru acţionarea acestora;3. limnimetria lacului;

Priza de apa este o construcţie din beton armat, care la subteran se compune dintr-o clădire cu 2 nivele , la cota 1299,1 mdM se află camera troliilor pentru acţionarea grătarelor de lucru şi de revizie, iar la cota 1303,2 mdM se află camera unde se găsesc montate: troliul pentru vana batardou, instalaţiile hidraulice pentru acţionarea vanei rapide şi panourile de forţă.

34

La cota 1289,30 mdM se găseşte camera de revizie unde se calează vana batardou, se montează şi se demontează vana şi tijele de acţionare a vanei rapide.

De la cota 1289,30 mdM până la 1235 mdM se află puţul umed de construcţie cilindrică .În lungul puţului sunt montate profilele –U- şi încastrate rigid în beton, constituind căile de

ghidaj pentru vana batardou şi pentru vana rapidă.În zona vanelor aducţiunea este blindată cu tablă de oţel. Trompa de admisie a aducţiunii

principale are lungimea de 22,68 m , înălţimea de 12m (de la cota 1230 mdM) şi lăţimea de 11,5 m, cu o secţiune de Φ 5 m care asigură un debit de 80 mc/s.

Trompa de admisie este închisă de 4 panouri de grătare mobile având lumina între bare de 30 mm.în faţa grătarelor se găseşte un prag la cota 1226 mdM, care constitue un decantor al materialelor ce pot cădea în faţa grătarelor de pe căile de rulare. Pe lungimea trompei sunt 2 conducte Φ80 cu priză amonte, respectiv aval de grătar , care se continuă pe partea verticală a puţului umedcu 2 conducte Φ 500 constituind prizele pentru măsurarea nivelelor amonte, aval grătare (instalaţii de telelimnigrafe emiţătoare care transmit nivelurile la camera de supraveghere şi gradul de înfundare al grătarelor). Aval de vana rapidă se găseşte tubul de aerisire de Φ 1000 pentu aerisirea aducţiunii principale.

2.Instalaţii hidromecanice.

a) Grătarele prizei de apa

Instalaţia de grătare mobile , este detinată să acopere în timpul exploatării suprafaţa de intrare a priyei de apă la intrarea în trompă pentru a împiedica pătrunderea în aducţiunea principală a plutitorilor, av’nd o dimensiune mai mare de 3 cm.

Fiecare din cele 4 deschideri ale prizei , este prevăzută cu câte 2 grătare mobile, un grătar principal alcătuit din 2 panouricuplate, fiecare panou având dimensiunile 2000x4250 mm şi un grătar de revizie identic.

Fiecare panou de grătar are 4 roţi de rulare pe căile de rulare. Panoul inferior al grătarului principal este prevăzut la capătul de jos al barelor cu un coş destinat să strângă şi să scoată plutitorii ce s-au depus în faţa grătarelor.

Grătarele circulă pe căile de rulare formate din profile în formă de –I- , aceste căi de rulare fiind fixate în beton cu ajutorul unor eclise de dilatare, la fiecare tronson de 10 m, având un punct fix. Tronsoanele de 10 m se fixează între ele cu ajutorul unor eclise în formă de –F-. În parte superioară a căilor de rulare circulă grătarele de lucru , iar în partea inferioară a căilor de rulare în partea de jos a profilului –I- circulă grătarele de revizie.

Grătarul de revizie se găseşte întotdeauna în poziţia de aşteptare în partea superioară a căilor de rulare şi se coboară numai în momentul verificărilor şi curăţirii grătarelor de lucru.

Instalaţia electromecanică de acţionare a grătarelor

Se compune din: 8 tamburi cu cablu , dispuşi câte 4 p două ţiruri paralele. Şirul din amonte deservind

grătarele de revizie iar şirul din aval grătarele principale. Între cele două şiruri de tamburi se află calea de rulare a căruciorului de acţionare.

Tamburii cu cabluri cuprind următoarele subansamble principale:35

1. şasiul2. reductorul3. tamburul propriu-zis de Φ 630 mm4. dispozitivul de conducere al cablului5. limitatorul de cursă de tip –ELIN-

Căruciorul de acţionare cuprinde:1. căruciorul propriu-zis cu 4 roţi derulare pe căile de rulare şi 4 dispozitive de blocare

a căruciorului în poziţia de lucru.2. reductorul melcat cu raportul de transmisie de 1/30.3. panoul de comandă4. frâna hidraulică de tip HB 5-10-00135. motor electric 13 Kw , 1000 rot/minPanoul de comandă cuprinde aparatajul de conectare şi comandă aferent întregii instalaţii.Prin intermediul unei prize de forţă şi a unei prize de comandăse fac legături la grătarul la care se doreşte să se facă manevre.Grătarul are 3 poziţii distincte de funcţionare:

1. poziţia superioară (deschis)2. poziţia de aşteptare (deschis)3. poziţia inferioară (închis)

Dulapul de comandă cuprinde : a.2- întreruptor cu pârghie 500V , 100A a.3- 2 contactoare pentru cele două direcţii de mers ale grătarului b.1- buton ciupercă 220 V -0,2 A care opreşte acţionarea în orice condiţii a.1- contactor tripolar AE3 – 40 cu bobine de 24 V c.a. 40 A b.2-b.5-butoane cu lamă 380 V – 2A d.1-d.5- releu intermeiar HI3-42 cu 24 V c.c. 4 HD-2 HI d.6 –releu de pâlpâire 244V c.c. a.1-releu termic tripolar tip TRA-30 A 0,3-0,5-siguranţe monopolare 20A m.3-transformatori tip TGAD-500W 380/24 m.4- transformatori tip HC 160.160W 380/220V m.5- redresor cu seleniu 220/24 V c.c. , 1,2 Ab) Vana batardou

Vana batardou ca şi vana rapidă serveşte la închiderea aducţiunii principale. Ambele vane sunt instalate în puţul umed al prizei de apa şi închid aducţiunea la nivelul radierului la cota 1229,65mdM într-o secţiune dreptunghiulară liberă , având lăţimea de 3,7 m şi înălţimea de 5,5 m în zona blindată cu tole de oţel a puţului umed.

Batardoul permite punerea la uscat a aducţiunii în timpul reviziilor periodice ale vanei de avarie. În sensul curgerii apei batardoul etanşează în amonte.

Batardoul esde de construcţie metalică rezistentă la o presiune diferenţială de cca. 6 atm. Etanşarea pe contur se realizează cu garnituri de cauciuc de profil –P- iar la prag se realizează metal pe metal de tip cuţit metalic.

Lateral , pe calea de rulare , batardoul conţine role de ghidaj ţi în avl role de presiune diferenţială.

36

La partea superioară se află jugul cu cele 2 role ale palanului care se continuă cu un bolţ de tracţiune ce se termină cu bulbul ventilului by-pass.

Deci, la prima ridicare , mai întâi se deschide ventilul by-pass de Φ250mm, cu o cursă de 280 mm , apoi la a doua ridicare se ridică prin intermediul by-pass-ului şi panoul vanei batardou.

Datele tehnice ale vanei batardou: lăţime 5050mm înălţime 7062mm grosime 750mm masa netă 30 t.Mecanismul de acţionare mecanică a batardoului este amplasat la cota 1303 mdM în casa vanelor şi se compune din:

motor electric-17 Kw , 750 rot/min reostat de pornire

De la motor , cuplul se transmite prin intermediul unui reductor la cei 2tamburi aflaţi pe acelaşi ax. Reductorul are trei trepte de reducere :

1. dispozitivil de aşezat cablul pe tamburi(cei doi)2. limitatorul de cursă pentru by-pass respectiv pentru vana batardou

Datele tehnice ale instalaţiei mecanice de acţionare a batardoului: frână PC 400-IA/65 reductor R3 450/125-N-1-u tambur Φ 690 mm palan cablu Φ36-6x7-180 Kgf/mmp dispozitiv cu limitatori de sarcină viteza de manevrare maxim 1,5 m/min cursa de lucru 60 m număr de fire cablu 6

c)Vana de avarieConstrucţia vanei de avarie este similară cu a batardoului. Vana rapidă poate fi manevrată în

curent de apă la închidere şi deschidere.Vana de avarie nu este prevăzută cu by-pass şi etanşează aval. Poziţiile vanei sunt semnalate

de becurile incluse în butoanele de comandă.Caracteristicile vanei sunt:

lăţimea de gabarit 5050mm înălţimea de gabarit 7062 mm grosime 780 mm masa netă 29 t etanşare prag -oţel pe oţel etanşare contur –garnitură –P- cauciuc forţă totală 1770 tf

Instalaţia pentru acţionarea şi deservirea în exploatare a vanei de serviciu. Grupul de pompare conductă de legătură şi servomotor Echipament de bare de legătură şi dispozitive , pentru:

1. rezervor de ulei -2,7mc2. 2 filtre ulei – cu fineţea de 8

37

3. 2 blocuri hidrauliceDatele pompelor axiale:

pompa are pistoane axiale de 725 Bz-1000 –U.M.Plopeni turaţia 1450 rot/min debit 154 l/min Pn 150 atm

Pompa mică , tip cu pistoane axiale 720 Bz-1000z-U.M. Plopeni Turaţie 1450 rot/min Debit 78 l/min Pn 150 atm

Datele servomotorului de acţionare a vanei:

Cursa totală a servomotorului 6245 mm Cursa de lucru 6050 mm Diametrul cilindrului 500mm Diametrul tijei 200 mm Forţa de ridicare 300 tf Presiunea în servomotor 182 Kgf/cmp Timpul de ridicare 10 minute Timpul de coborâre normală 11 minute Timpul de coborâre în avarie 1 minut.

d) Deoarece lacul de acumulare Vidra colectează apele din zonele montane , el însuşi fiind un lac montan , posibilităţile de înfundare a grătarelor sunt minime (în zona Vidra nu există aşezări umane sau zone industriale), în plus, priza de apă fiind prevăzută şi cu un grătar de revizie nu a fost necesară echiparea instalaţiilor cu o greblă mecanică care să acţioneze în zona de lucru a grătarelor.

Grătarele pot fi curăţate manual în poziţia superioară.Resturile obţinute prin curăţire sunt transportate din zona prizei cu un cărucior acţionat de

un troliu.3.Instalaţii electrice de iluminat.

Instalaţia de iluminat se realizează cu lămpi fluorescente în casa vanelor.La nivelul 1289,30 mdM corpurile de iluminat de tip etanş sunt montate pe perete la

înălţimea de 9 m de pardoseală.La celelalte nivele, corpurile de iluminat sunt montate în pereţi.Alimentarea instalaţiei de iluminat se face din tabloul de iluminat TL cu conductori de

Cu, protejaţi în tuburi montate aparent. Tabloul de lumină TL se alimentează din tabloul general de lumină şi forţă TGLF care este amplasat la nivelul 1303mdM.

Alimentarea tabloului general TGLF se face din panolâul electric PI de la cota 1303mdM.

Tabloul TL şi TGLF sunt de tip capsulat. Iluminatul de siguranţă nu este pus în funcţiune.

38

Instalaţii electrice de forţă.

De la staţia 20/0,4 Kv , situată în camera de supraveghere, sosesc 2 cabluri de alimentare la dulapul general aflat în camera pompelor de ulei (acţionare vane) de tipul ACYbY 3x95+50 mmp, prin 2 întrerupătoare tripolare 3050A, iar de aici prin 12a 2 se alimenteză DF.

De la dulapul de forţă se alimentează prin intermediul unor siguranţe monopolare tip MPR-315 cu fuzibil 125A(IC1, IC2, IC3)şi un contactor AC-3-63 cu relee termice şi bobine de 220 V c.c motorul asincron trifazat.

Caracteristicile motorului sunt: P=30 Kw U=ΛY-220/380 V In=99,2/57,35 A Cos φ= 0,88 n=1500 rot/min masa 235 Kg iz.E, IP 44 fabricat de Electromotor Timişoara, cu seria ASI 200-M-48

Printr-un circuit asemănător , dar cu o siguranţă fuzibilă LFI 100 cu fuzibil de 80A (IC6,IC7,IC8) şi cu contactor IC2-AC3-50 este alimentat(1 m 2) motorul asincron trifazat cu următoarele caracteristici :

P=10 Kw U=ΛY-220/380 V In=35,1/20,3 A Cos φ= 0,86 n=1500 rot/min masa 114 Kg IP 44 fabricat de Electromotor Timişoara, cu seria ASI 160-S-38

Prin intermediul siguranţelor fuzibile (201,202,203) tip LFI 100 cu fuzibil de 80A şi a contactorilor (201,202) tip AC/40 este alimentat motorul motorul (2 m 1) asincron cu inele cu caracteristicile:

P=17 Kw U=ΛY-220/380 V, Un=380 V In=66,5/38,4 A n=730 rot/min masa 425 Kg IP 44,iz.B cu seria ASI 1250-S-60

Acest motor este prevăzut cu reostat de pornire Rp şi un ridicător de frână electrohidraulic (202) tip B 50/5 ab0 UET.Alimentarea circuitelor secundare în c.a. se face de la dulapul de forţă DF prin siguranţele (12 17), bipolare , tip LF 25 cu fuzibil de 6A,la transformatorul (12m1)tip TMAN 1KVA, NI 1923 -63 situat în dulapul de aparate DA.Prin siguranţele (12 18) bipolare , tip 24 LF cu fuzibil de 6 A se alimentează comutatorul pachet bipolar de 10A(1204) şi transformatorul tip TCAB 160W,NI 1131-62 (1202) ,din dulapul de aparate DA mai este alimentată rezistenţa de încălzire LPE 150 (12m1) 6 Ω,12A.

39

Măsurare tensiunii se face prin intermediul unui voltmetru electromagnetic tip vo4 (12gl), prin intermediul unor siguranţe monopolare LF 25 cu fuzibil de 5A(12 1 1, 12 1 2, 12 1 3) şi a comutatorului voltmetric cv 42 (1201), toate situate în dulapul de forţă DF.De la dulapul de forţă DF este alimentat printr-un cablu CIXAbY 4x25 mmp, dulapul pentru grătare DG D (panoul de alimentare PA) şi dulapul de comandă prin întrerupătorul tripolar 1203 şi siguranţele 1204,1205,1206. De la panoul de alimentare PA pleacă 8 cabluri CEYAbY 4x15 mmp în prizele tripolare de 63A( 1a1-1a8) în carcasa metalică situată la capetele troliilor de acţionare.Alimentarea dulapului de comandă PC se face printr-un cablu CYXAbY 4x25mmp ce intră în dulapul de comandă printr-un intrerupător tripolar cu pârghie 500V, 200A(a2) la 2 contactoare tripolare AC3-40, cu bobine la 240V c.c. (01 şi 02) de la care este alimentat motorul electric asincron ,tip ASI 13Kw (m1) şi ridicătorul de frână hidraulic (m2) 380 V, 50 M2, de tip MC6-01 co13 UMT.Motorul electric împreună cu ridicătorul de frână este montat pe căruciorul de acţiune a mecanismului de manevrare a grătarelor.

4.Manevre cu grătarele

Se verifică atent troliile grătarelor ce vor trebui manevrate şi anume: nivelul de ulei în reductorul melcat al căruciorului. nivelul uleiului în servomotorul frânei hidraulice a căruciorului de acţionare. Se va aduce căruciorul până în dreptul trolului ce trebuie acţionat şi se fixează

căruciorul de calea de rulare. Se montează axul cardanic la cupla căruciorului. Se slăbeşte frăna cu o pârghie şi se roteşte cupla până când a doua flanşă a

axului cardanic corespunde cu flanşa de acţionare a troliului ce trebuie acţionat, se montează flanşe.

Se verifică strângerea frânei Se scoate bolţul troliului ce trebuie acţionat Se alimentează dulapul de comandă şi instalaţia de forţă.

ATENŢIE! Înaintea punerii sub tensiune , verificaţi dacă bolţul de la troliu a fost scos. Se verifică calea de rulare a grătarului ca nu cumva să fie blocată cu lemne , gheaţă sau desprinderi din beton.

Manevra de coborâre sau de ridicare a grăterelor se va face întotdeauna de cel puţin 2 persoane, dotate cu staţi radio emisie-recepţie,sau 3 persoane : una pe calea de rulare ,a doua pe terasa superioarăşi a treia la dulapul de acţionare a troliilor. Persoana care supraveghează rularea grătarelor va fi situată lateral de calea pe care circulă grătarul în zona de curbură asigurat ăn centura de siguranţă şi frânghie lungă, legate de casa vanelor.

Pentru curăţarea grătarelor se procedează astfel:1. se coboară grătarul de revizie2. se ridică şi se curăţă grătarul de lucru3. se coboară grătarul de lucru4. se ridică grătarul de revizie îm poziţie de aşteptare superioară.

Aceste manevre se fac de două ori pe an şi sunt cuprinse în planul de verificări profilactice şi constituie o măsură preventivă înaintea viiturilor de primăvară şi toamnă.

40

Dacă în timpul manevrelor se contată că primele roţi de rulare în sensul de circulaţie al grătarelor au căyut de pe căile de rulare, seopreşte imediat manevra şi se iau măsuri de înlăturare a cauzei.În timpul rulării grătarelor se va controla temperatura reductorului melcat şi pierderile de ulei precum şi dacă frâna hidraulică nu frecă inutil pe cuplă răspândind un miros de ferodou încins.

5.Manevre cu vana batardou

Coborârea vanei batardou (se consideră în poziţia de revizie calat). Se verifică starea cablurilor de tracţiune Se verifică nivelul de ulei în baia reductorului şi dispozitivul de frânare Se verifică poziţia reostatului Rp să fie pe poziţia –pornire- Se pune sub tensiune circuitul de forţă pentru motorul troliului de acţionare Se dă comandă de ridicare şi se duce reostatul Rp la poziţia –mers- După o ridicare de cca. 5 cm se opreşte ridicarea şi se aduce reostatrul Rp la poziţia pornire,

se scoate motorul de sub tensiune. Se scot grinzile de calare care au avut drept scop preluarea sarcinii pentru a nu alungi inutil

calul de tracţiune Se scot cu atenţie sc’ndurile de deasupra puţului umed pentru a nu cădeac în puţ Din poziţia laterală , 2 persoane vor ghida batardoul în nişa de ghidaj, în timp ce o persoană

slăbeşte uşor frâna cu ajutorul unei pârghii. Se opreşte coborârea când batardoul este în nişa de ghidaj pâna la prima rolă de ghidaj.

Se pune circuitul de forţă al motorului sub tensiune Se dă comandă de coborâre şi se aduce reostatul în poziţia – mers-. Se urmăreşte coborârea

prin urmărirea funcţionării lente, fară smucituri, temperatura reductorului, temperatura frânei (ferodourile sa nu frece inutil pe cuplă)

Se urmăresc atent cele 6 cabluri de tracţiune. Dacă se observă o uşoară slăbire a acestora , se opreşte imediat coborârea, însemnând că batardoul a ajuns jos, sau în cazul cel mai periculos, batardoul s-a înţepenit în calea de rulare, datorită necoborârii în poziţie perfect verticală; în acest caz se întind cablurile de tracţiune prin ridicarea vanei, fiind foarte periculoasă o scăpare a vanei batardou în jos, având în vedere masa de 30 t.

Coborârea completă a batardoului se avertiăează prin becul de semnalizare şi se observă prin slăbirea cablurilor de tracţiune la atingerea cu mâna. Slăbirea nu trebuie să fie prea accentuată , deoarece există riscul de a cădea cabina de pe rolele de deasupra vanei batardou. De asemenea cablul nu trebuie să rămână prea întins , deoarece nu ar mai permite by-pass-ului să închidă complet.

Ridicarea vanei batardou

IMPORTANT ! Toate manevrele cu vana batardou, se fac numai în regim echilibrat de apă, numai în cazuri excepţionale , când vana rapidă este indisponibilă, se poate deschide vana batardou în curent de apă cca. 100 mm (secţiunea necesară pentru umplerea aducţiunii principele şi egalizarea presiunilor). Închiderea nu se admite în nici un caz în flux de apă. La manevre normale de deschidere se procedează în felul următor : se verifică ca reostatul Rp să fie pe poziţia pornire. Se pune sub tensiune circuitul de forţă motor vană batardou.Se dă impuls de ridicare , se aduce reostatul în poziţia –mers-.

41

Se urmăreşte dacă n cca ¾ din circumferinţa tamburului când palpatorul ajunge în dreptul contactului să se oprească ridicarea. Dacă nu se opreşte automat se dă comandă de oprire din buton apoi se duce reostatul în poziţia – pornire-. Lungimea de ¾ din circumferinţa tamburului corespunde la cca 280 mm ridicare a bolţului de tracţiune a batardoului , care ridică sau deschide complet supapa de la by-pass. Se urmăreşte atent egalizarea presiunilor amonte-aval, vană batardou. Iniţial la deschidere se aude un zgomot creat de apa ce inundă spaţiul dintre vane cca 20 minute de la deschiderea by-pass-ului. Când nu se mai aude nimic se trece la ridicarea vanei. Se dă impuls de ridicare, se aduce reostatul în poziţia –mers-. Dacă nu sunt manevre programate în curând cu vana batardou , aceasta se ridică în camera de revizie şi se calează pe cele 2 grinzi, după calare se acoperă gura puţului umed cu scânduri, măsură de securitate împotriva scăpării de scule sau obiecte în aducţiune. După aceasta , se va scoate motorul de acţionare de sub tensiune şi se vor monta plăcuţe avertizoare –NU CUPLA, NU MANEVRA-.

6. Manevre cu vana rapidă

Se controlează: Ventilele 3 şi 4 să fie deschise pe aspiraţia pompelor Ventilul 5 pe retur ulei , deschis Ventilele 2 şi 6 pentru manevre normale, se verifică să fie ănchise (se deschid la

manevre de scoatere în revizie)Manevre de deschidere.Manevrele de deschidere a vanei rapide , corespund cu manevrele de umplere a

aducţiunii principale, ţinându-se încă cont de prescripţiile de exploatare a aducţiunii principale.Se dă impuls de deschidere şi se urmăreşte intrarea pompei mici în funcţiune. Uleiul

aspirat de pompa 1M1 din rezervor, se va descărca din nou în rezervor prin electrovana 1S1, care se închide după 3 secunde de la pornirea pompei, permiţând acesteia să intre în sarcină(pornirea pompei se face cu sarcină -0-). Armăturile S30, P10 şiS20,P10-sunt supape de suprapresiune pentru protejarea pompelor şi circuitelor hidraulice. Electrodistribuitorul 1S3 şi 1S4 rămân în aceaşi poziţie, dând cale liberă uleiului sub pistonul servomotorului. Uleiul de deasupra servomotorului se întoarce în rezervor prin clapeta 40Ac, ventilul 5 şi filtrul de 8 .

După darea impulsului de ridicare şi la o ridicare de cca. 100 mm se urmăreşte oprirea pompei.

Dacă aceasta nu se opreşte automat, se dă comandă de oprire manuală prin butonul-STOP.

După constatarea umplerii aducţiunii principale , se dă impuls de ridicare a vanei rapide. De această dată vor porni ambele pompe, cea mare şi cea mică, se va urmări să se închidă electroventilele 1S1 şi 1S2 ceea ce se va observa prin creşterea presiunii la cele 2 manometre de pe tablou, la cel puţin 40 atm. Oprirea pompelor se face automat prin selector la 6050 mm. Pompa mică este pompa care rămâne de veghe şi va repompa când vana are o tasare de 70 mm, readucând-o la deschiderea de 6050 mm. În poziţia ridicat semnalizează lampa 143.

Închiderea normală sau de avarie a vanei se realizează printr-un circuit de comandă alimentat le 220 V c.c ,care pune sub tensiune electrovanelede coborâre 1S% şi 1S6. acestea descarcă uleiul de sub faţa inferioară a pistonului pe faţa superioară sub influenţa celor 30 tf, iar

42

diferenţa de volum este completată la partea superioară prin aspiraţie de ulei liber din rezervor prin conducta cu SDO Ac. Aceasta fiind coborârea rapidă ce se realizează în 55 sec-1 minut, decalaj dat de temperatura uleiului, de condiţiile lui de fluiditate.în pozişia –coborât- semnalizează lampa 1h4.

IMPORTANT! La dispariţia curentului de serviciu sau c’nd se constată avarii pe aducţiunea principală şi vana nu se închide la comanda de coborâre , se va apăsa cu o şurubelniţă în centrul miezului de la electrovanele 1S5 sau 1S6 şi vana va coborâ rapid.

Cazurile de închidere rapidă a vanei rapide de la priza de apă fară aviz prealabil sunt: Cînd se constată fisurări sau pierderi de la traversarea văii Mănăileasa Când se constată pierderi mari de apă în zona manloc Rudăreasa sau debite de

apă ce nu se justifică din versanţii din apropierea trecerii aducţiuni Ruperea sau fisurarea porţii etanşe de la Castelul de Echilibru Spargerea unei vane sau pericolul ruperii tronsonului în zona vanelor fluture

În aceste cazuri , din cel mai apropiat punct se ia legătura cu barajul Vidra şi se dispune personalului închiderea urgentă a vanei rapide.Se ia legătur concomitent cu inginerul de serviciu şi se dispune oprirea grupurilor cu rămânerea unui grup ăn funcţiune pentru golirea aducţiunii la o sarcină corespunzătoare prescripţiilor (40-50Mw) de expoatare pentru golirea aducţiunii principale. Turbinarea se opreşte când presiunea la Castel a ajuns la zero. Se va da pe golire conducta forţată cheia 310(4-5 Mw).

Manevre pentru revizia vanei rapide

Manevrele pentru scoaterea vanei rapide în camera de revizie , se fac din această cameră din cofretul de comandă. Pentru aceasta se deschide robinetul 2 (se comută cheia 1K1 pe poziţia reparaţie poz.2), se alege comanda de coborâre sau de urcare cu viteză mare (ceea ce înseamnă 2 pompe ăn funcţionare), sau viteză mică (numai pompa mică funcţ.).

1. se ridică vana cu prima eclisă în dreptul bolţului şi se introduce bolţul fix de blocare2. se coboară tija cu motorul mic până când se apasă pe dispozitivul de blocare(se

coboară 70 mm)3. se demontează bolţul propriu al eclisei pentru demontarea primului element4. se demontează bolţul superior5. se transportă tija cu căruciorul până în dreptul eclisei blocate6. se montează bolţul de tracţiune7. se scoate bolţul fix de blocare8. se ridică vana pentru acostarea unei noi tije , operaţiunea se repetă.

7.Instalaţia de punere la pământ

Pentru punerea la pământ a aparatajului şi a echipamentului de la priza de apă s-a realizat în exterior o priză artificială legată în paralel şi la priza naturală formată dein partea mecanică a grătarului şi de toate conductele şi armăturile metalice existente.

Rezistenţa prizei artificiale , masurată separat , nu trebuie să depăşească 4 ohmi.Elementele instalaţiei de legare la pământ sunt:

43

priza de pământ este realizată din 12 electrzi din oţel galvanizat Φ2.lungimeade3m, ăngopaţi în pământ la adâncimea de 0,8 m, la o distanţă de 6 m unul de celălalt,legaţi între ei prin conductoare de legătură din bandă de oţel 40x2 mm. Pentru egalizarea potenţialului în interiorul conturului s-au prevăzut benzi metalice de egalizare 40x4 mm.

Piesele de legătură dintre priza de pământ şi conductoarele principale de legătură sunt destinate în special separării prizei de pământ în vederea măsurării rezistenţei sale.

Conductoarele de legătură dintre priza de pământ şi prizele de legătură , precum şi conducoarele dintre acestea din urmă şi conductoarele principale de legare la pământ, sunt constituite din bandă de oţel 40x4 mm.

Conductoarele principale de legare la pământ la care se leagă conductoarele de ramificaţii , sunt constituite din bandă de oţel 30x4 mm, legate între ele prin câte 2 puncte.

Conductoarele de ramificaţie care fac legătura între conductoarele principale de legare la pământ şi elementele care se leagă la pământ sunt din bandă de oţel 25x4 mm.

Conductoarele inferioare de legare la pământ sunt montate aparent pe perete, prinderea lor făcându.se la 30 mm de la planşou cu inele de prindere.

Toate îmbinările folosite la instalaţia de punere la pământ se fac prin sudură, iar legaturile la aparate se fac prin ţuruburi special prevăzute în acest scop.

8. Reguli privind controlul construcţiei

În timpul exploatării se vor urmări: Starea versantului din zona prizei Starea instalaţiei pentru rularea grătarelor(şeile de beton, căile de rulare, eclisele de

dilatare) Comportarea construcţiei prizei în timp Starea caruciorului pentru acţionarea grătarelor , inclusiv frâna Starea tamburilor de acţionare Comportarea cablurilor în timp pentru acţionarea grătarelor Comportarea cablurilor pentru acţionare batardou Gradul de înfundare grătare de lucru Buna funcţionare a telelimnimetrelor Nivelul de ulei în reductor şi rezervor Starea tijei pistonului vanei de avarie Indicatoarele de poziţie şi limitatoarele de cursă Zalele pentru acţionarea vanei rapide Starea vanei batardou , numai când aceasta este calată Starea instalaţiei din camera de revizie Etanşeitatea conductelor Etanşeitatea servomotorului Examinarea butoanelor în zona pieselor înglobate ţi ancoraje Piesele ancorate şi înglobate - starea vopselei, puncte de oxidare , starea îmbinărilor

9. Norme de protecţia muncii

44

1. în camera de acţionare vane , grătere şi în camera de revizie vane, intrarea persoanelor străine este strict interzisă, cu excepţia personalului operativ de serviciu , personalului tehnic superior şi personalul echipelor de reparaţii şi PRAM în baza autorizaţiilor de lucru.

2. personalului operativ îi este interzis să efectueze manevre cu vanele şi grătarele, decât în baza unei foi de manevrăşi în baza unei aprobări operative cu asistenţă tehnică corespunzătoare.

3. locurile de unde se asigură manevrarea sau accesul la diferite dispozitive şi organe în cadrul construcţiei hidrotehnice, treptele şi canalele de cabluri trebuie să fie acoperite cu capace sau grătare. În timpul utilizării galeriilor pentru trecerea diferitelor piese sau materiale, în jurul lor se va efectua o balustradă demontabilă. De asemenea trebuie să fie acoperite cu grătare golurile de deasupra vanelor şi batardourilor.

4. în timpul funcţionării instalaţiilor hidraulice , este interzis a se efectua gresări.5. îi este interzis personalului operativ să deregleze limitatoarele de sfârşit de cursă şi în

general să execute lucrări în instalaţiile aflate în funcţiune, în afara lucrărilor de întreţinere curentă aprobate.

6. îi este interzis personalului operativ să execute manevre în instalaţiile hidromecanice, unde nu există îngădiri de protecţie asupra organelor în mişcare.

7. acţionarea utilajelor se face de pe covoraşe de cauciuc sau de pe podeţe electroizolante, după caz.

8. înlocuirea sigurnţelor fuzibile se va face numai cu siguranşe calibrate, personalul fiind echipat cu mănuşi de protecţie electrizolante şi ochelari de protecţie.

9. vanele, mecanismele de acţionare vane şi grătarele, trebuiesc menţinute în perfectă stare de funcţionare şi protejate împotriva murdăririi şi coroziunii.

10. în timpul manevrelor , instalaţia de acţionare a vanelor şi grătarelor , trebuie să funcţioneze uniform, fără şocuri, smucituri sau vibraţii.

11. personalului operativ este obligat să folosească echipamentul de protecţie şi de lucru12. se interzice folosirea lămpilor de control defecte şi necorespunzătoare.13. se interzice folosirea lămpilor de control portative alimentate la tensiuni mai mari de 24 V.14. carcasele utiljelor electrice trebuiesc legate la centura de împământare15. la apariţia scurgerilor de ulei în instalaţii se vor lua măsuri de remediere şi curăţire16. pentru manevre de ridicare/coborâre a batardoului vanei rapide se vor lua următoarele

măsuri : personalul care schimbă bolţurile la înălţimea utilajelor de suspendare vor fi ancoraţi

cu centuri de siguranţă înainte de începerea manevrelor se va face un control al mecanismelor de acţionare

şi în special la cablurile de tracţiune dispozitivele de calare a batardoului trebuie să fie bine asigurate pentru a nu permite

căderea accidentală a batardoului de manevră , zalele vanei operative se vor asigura foarte bine în timpul transportului

nu se admite circulaţia sau lucrul în zona unde este posibil să se calce suprafaţa peste care este răspândit uleiul

nu este permisă gresarea sau completarea cu ulei a mecanismelor în mişcare17. este interzis a merge sau a sta pe balustradele platformelor , pe conducte , pe carcasele

grilajelor precum şi pe construcţiile şi planşele care nu sunt destinate trecerii şi care deci nu au balustrade sau împrejmuiri speciale.

18. vanele care sunt închise cu ocazia unor reparaţii vor fi asigurate pentru a se preveni deschiderea lor accidentală:

pe mecanismele pe care se acţionează manual , pentru vanele de acţionare cu servomotor, după blocarea lor, se vor afişa plăcuţe avertizoare.-NU MANEVRAŢI –SE LUCREAZĂ-

vanele acţionate electric prin reducerea de turaţii şi lanţuri de transmisie, se procedează astfel:

- se scoate tensiunea de la panoul de alimentare prin separator de siguranţă

45

- se vor afişa plăcuţe avertizoare – NU INTRAŢI SE LUCREAZĂ-- se vor desface legăturile electrice la cutia de borne a electromotoarelor de

ridicare a vanelor şi se vor izola- în punctele de comandă a mecanismelor de deschidere a batardoului se vor

afişa plăcuţe avertizoare – NU MANEVRAŢI SE LUCREAZĂ-19. este interzisă efectuarea lucrărilor de sudură la conductele de ulei montate în instalaţie.

Aceste lucrări pot fi realizate după demontarea şi spălarea conductelor.20. încăperile vor fi menţinute în perfectă stare de curăţenie.

10.Norme de autoapărare PSI

Se interzice fumatul şi aruncatul resturilor de ţigări la întâmplare , decât în locuri special amenajate.

Se interzice curăţirea pardoselei cu substanţe inflamabile. Se interzice depozitarea la întâmplare de cârpe îmbibate cu substanţe inlamabile după ce

s-a folosit , decât în locuri special amenajate. Se interzice agăţarea sau introducerea în interiorul panourilor şi tablourilor electrice a

obiectelor şi materialelor de orice fel Se interzice folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductorilor electrici

direct în priză Materialele şi echipamentele de exploatare şi întreţinere se vor depozita în încăperi şi

spaţii destinate acestui scop. Căile de acces se vor lăsa în permanaenţă libere fără a se depozita obiecte sau alte

materiale. Se interzice înlocuirea siguranţelor fuzibile cu liţă sau alte metale necalibrate. Este interzisă executarea lucrărilor de sudură la conductele de ulei , decât dacă se

respectă normele PSI. Pentru prevenirea începuturilor de incendii se impune personalului operativ ca la

terminarea lucrărilor de către echipele de reparaţii sau intervenţie sa nu fie lăsate în panouri electrice fire electrice scoase din şirul de cleme sau borne de legătură neizolate, precum şi alte materiale.

La izbucnirea unui incendiu la priza de apă se va proceda în felul următor:1.dacă incendiul se produce în partea electrică se scoate instalaţia de sub tensiune şi se acţionează la localizarea şi stingerea incendiului acţionând cu stingătoare portzative cu praf şi CO2.2.dacă incendiul este de altă natură se acţionează cu stingătoare portative cu spumă chimicăSe anunşă personalul ierarhic superior şi formaţia PSI.

6. INSTALAŢIA DE MĂSURĂ A NIVELULUI APEI ÎN LACUL VIDRA

Pentru supravegherea nivelului apei în lacul Vidra şi a gradului de înfundare a grătarelor s.au montat la priza de apă baraj Vidra 2 telelimnimetre cu priză în amonte şi aval de grătare.

46

În puţul prizei s-au prevăzut 2 conducte înglobate vertical cu diametrul de 500 mm, capătul inferior al conductelor fiind la nivelul 1236,19 mdM, iar capătul superior la 1300mdM.

La capătul inferior al conductelor de D=500mm se racordează câte o conductă cu diametrul de 80 mm instalate astfel ca una din ele să constituie priza de apă din amonte de grătare iar cealaltă priza de apă aval grătare.

La capătul superior al ficărei conducte D=500mm, este instalată câte o instalaţie convertor analog TLN 80 CAM, numeric.

Acest convertor analog numeric este destinat exclusiv măsurări numerice (local şi la distanţă) şi are următoarea componenţă:

1. convertor analog numeric propriu-zis2. flotorul3. coarda flotorului4. coarda contragreutăţii5. contragreutatea

Mărimea de intrare a convertorului este constituită din variaţia nivelului lichidului din puţul limnimetric (urmărită analogic de către flotor). Aceasta este transpusă iniţial într-o deplasare unghiulară , sub formă convertită apoi numeric pe cale mecanică în sistem zecimal cu 4 ordine.

Sistemul de contor zecimal care este folosit la convertizarea analog numerică are 2 funcţii: afişează local nivelul măsurat cu ajutorul unor subansamble specializate permite teletransmiterea informaţiei (sertar

emis-sertar recepţie).În cazul citiri fotoelectrice a nivelului mpâăsurat, controlul zecimal este prevăzut cu tambui

cu forţe executate conform unui cod binar zecimal reflectat câte unul pentru fiecare rang zecimal, în conformitate cu poziţia fantelor la un moment dat , sursa de lumină aflată ăn centrul circumferinţei pe care sunt amplasate axele de rotaţie ale taburilor de cod , iluminând o anumită formaţie de fotodiode dintre cele 16 aflate în interiorul tamburilor(câte 4 pentru fiecare).

Sertarul de emisie (TLN 80 SK)

Se utilizează întotdeauna împreună cu convertorul analog numeric TLN 80 CAM. Funcţiile lui sunt :

convertirea periodică paralel serie a informaţiei furnizate de CAM convexia de cod (din cod reflectat în cod natural) formarea ciclului complet de transmisie(impuls de sincronizare, informaţie, pauză) alimentarea fotodiodelor şi a becurilor CAMPrin prelucrările enumerate mai sus ale informaţiei , semnalul de emisie transmite cifric un

semnal destinat a fi recepţionat de sertarul de recepţie TLN 80 SK, fie direct printr.un lanţ de teletransmisie.

Subansamblul TLN 80 SK este montat într-un sertar stander. Majoritatea elementelor sunt montate pe plăci fixate în glisiere, cu excepţia plăcii de alimentare, se folosesc plăci cu circuite imprimate. Piesele montate separat sunt : transformatorul de alimentare, şocul de filtrj,şi placa de bucşe.

Legăturile în exterior se fac prin intermediul a două reglete cu terminale, suprapuse la care se conectează diversele circuite.

Circuitele folosite utilizează tranzistoare şi diode cu germaniu. Acestea folosesc nivelul de tensiune , pentru valoarea-0- a unui bit şi nivelul de tensiune 12V pentru valoarea -1-a bitului sunt utilizate celule de numărare , bistabil cu 3 intrări şi repetări.

47

a)Circuitele de intrare

Sunt notate cu Xk, unde x=1....15. Există câte un circuit de intrare pentru fiecare fotodiodă. Circuitele x.1.......x.4 corespund cifrei zecimale a unităţilor (cm) , x.5.....x.8 cifrei zecimilor (dm), x.9...x.12 cifrei sutelor(m) şi x.13..x.15 cifrei miilor(dam).

Un circuit de intrare (vezi schemă) se compune din rezistenţa de sarcină a fotodiodei 100KΩ, repetorul pe emitere T.1, utilizând ca amplificator de curent şi circuitul basculant T.2-T.3, care standardizează tensiunile de ieşire conform normelor restului de circuite logice utilizate.

Prin legarea colectorului T.1 la masă, se limitează la aproximativ 6 V tensiunea inversă aplicată fotodiodei când aceasta nu conduce. Într-adevăr baza lui T.1 nu poate trece spre tensiuni negative decât cu tensiunea de conducţie a joncţiunii bază colector(cca 0,2 V).

Ansamblul fotodidei receptor standardizat furnizează la ieşire un bit de informaţie egal cu complementul bit-ului corespunzător fotodiodei respective după cum urmează:

x.1- fotodioda x este iluminată, căderea de tensiune pe fotodiodă este nulă(aceasta lucrează la saturaţie pe sarcina de 100KΩ) tensiunea de bază şi pe emitorul bit este de 6 V, bistabilul T.2-T.3 dă la ieşire o tensiune nulă (T.3 saturat X.k=0).

X.k= o fotodiodă neluminată T.1 saturat tensiunea pe emiterul lui T.1 aprox.0V, bistabilul T.2-T.3 dă la ieşire -12V(T.3 tăiat X.k.=1).

În situaţia de iluminare intermitentă (CAM) tamburii cu forţe au mişcare continuă şi deci trecerea se face treptat, tensiunile pe bază şi emiterul lui T.1 vor fi variabile între 0 şi +6V.

Tensiunea la ieşire este însă tot de tip –totul sau nimic- datorită funcţionării bistabile a circuitului T.2-T.3 cu pragurile de basculare cuprinse între +2r şi 4r, deci la mijlocul intervalului de variaţie a tensiunii la emiterul lui T.1.

Conexiunea între repetori şi fotodiode se face prin intermediul plăcii cu bucşe poziţiile -1- şi -0- ale U-link-urilor. Poziţia -1- corespunde cu fotodioda iluminată(saturată) iar poziţia -0- cu fotodioda neiluminată (tăiată). Intoducând U-link-urile în mod corespunzător se poate combina orice număr între 0000şi 7999 pe această placă cu bucşe şi se poate urmări transmisia informaţiilor mai departe.

Criteriile de conversie periodică paralel-serie

Se compune dintr-un generator de tact , un numărător şi selectorul de biţi.Generatorul de tact este format dintr-un circuit basculant astabil realizat cu tranzistori.

Stabilirea frecvenţei este asigurată prin folosirea de condesatori cu polistiren , cu coeficient mic de temperatură şi a unor rezistenţe bobinate, care condensează variaţiile de frecvenţă date variaţia cu temperatura a tensiunilor tranzistoarelor. Circuitul astabil oscilează pe 200 Hz astfel încât tactul propriu-zis de 100 Hz este dat de un divizor de frecvenţă format dintr-o celulă de numărare (2 tranzistoare).

În acest fel se realizează mai uşor constantele de timp cerute de oscilator în condiţiile de stabilitate necesare.

Numărătorul bivar care numără de la 0 la 15 este realizat din 4 celule identice de numărare. Pe ieşirile numărătorului sunt prevăzuţi separatori care atacă selectorul de biţi. Informaţia furnizată de fotodiode este o informaţie –paralel- prin faptul că la un anumit nivel se iluminează toate diodele caracteristice acestui nivel. Întrucât biţi nu se pot transmite decât pe rând informaţia paralel este transformată ân informaţie serieân cod reflectatde către selectorul de biţi şi transmisă la SR bit cu bit la iecare impuls de tact după conversia cod.

48

Conversia cod şi formarea întregului ciclu de transmisie

Prin conversia cod informaţia serie în mod reflectat de la ieşirea selectorului de biţi este transformată în informaţie serie în cod natural. Ciclul de transmisie este format dintr-un impuls de sincronizare, semnalul propriu-zis conţinând 15 biţişi o pauză de 16 biţi nerealizându-se în total un ciclu de 320 m/s.

Circuitele de alimentare

Alimentarea se face la reţeaua de 220 Vc.a..Un transformator şi o punte de 4 diode asigură coborârea de tensiune şi redresare necesară obţinerii tensiunii de -12 V c.c.Doi condesatori şi un şec formează celula de filtraj.Alimentarea se poate face şi dintr-un acumulator (12V)se va lega la intrarea celulei de filtraj , transformatorul deconectându-se de la reţea.Pentru sursa de +6V se foloseşte un convertizor de tensiune. Tensiunea stabilizată pentru blocul convertorului analog numeric dată de un stabilizator electronic. Alimentarea stabilizatorului se face de la o tensiune de -12V. Reglarea tensiunii stabilizate se face cu ajutorul unui potenţiometru. Sursa de alimentare poate furniza eventual şi un curent de încălzire a fotodiodelor care se ia de la sursa de -12 V înainte de celula de filtraj.

Sertarul de recepţie TLN 80-SRSertarul de recepţie este destinat să primească informaţia asupra nivelului transmisă de

sertarul de emisie şi să o prelucreze astfel încât să poată fi utilizată atât pentru acţionarea tuburilor –Nixic-ale elementului de afişare cât şi pentru introducerea de date intr-un sistem de calcul sau de control centralizat.

Pentru a realiza aceste cerinţe SR trebuie să îndeplinească următoarele funcţii principale:a) Convertirea serie paralel a informaţieib) Memorizarea ei între două cicluri de transmisiec) Decodificarea în sistemul zecimald) Alimentarea tuburilor –Nixic-Subansamblul TLN 80-SR este montat într-un sertar standard. Majoritatea elementelor sunt montate pe plăci fixate în glisiere. Cu excepţia plăcii de alimentare se folosesc plăci cu circuite imprimate. Transformatorul de alimentare este montat separat.Legăturile în exterior se fac prin intermediul a 4 reglete cu terminale suprapuse, la care se conectează diversele circuite. Circuitele folosite utilizează majoritatea tranzistoare şi diode cu germaniu. Acestea folosesc nivele de tensiune 6V, pentru valoarea 0 a unui bit la nivelul 12V pentru nivelul 1 al bitului. Circuitele de tensiune mai ridicată pentru comanda tuburilor –Nixic- folosesc tranzistoare cu siliciu.Tuburile Nixic sunt tuburi cu descărcări în gaze de afişare luminoasă a cifrelor. Asupra circuitelor ce îndeplinesc funcţiile principale nu se va insista întrucât nu fac obiectul acestei instrucţiuni de exploatare.

49

Grup Diesel 40 kVA

7.1.Caracteristici tehniceGeneratorTip ECO-32-3S/4Număr 0001060121S 40 kVAU 115/200/230/400

138/240/276/480I 201/115/101/57,7cos ø 0,8n 1500 rot/mint 40 0CGreutatea 218 kgAn fabricatie 2004

MotorTip BF 4M 1011F Deutz

50

Număr 009611029P 41,6 kWN 1500 rot/mintmax de pornire -10 0Ctaer admisie 25 0CCapacitate ulei 10 lCapacitate rezervor motorină 68 lConsum în sarcină 6,08 l/orăConsum în gol 1,27 l/orăTimp de functionare cu rezervorul plin 9,6 ore

7.2.Manevrele de pornire/oprire grup DieselPornirea grupului Diesel1. Dacă alimentarea de bază este pe trafo 1 100 kVALa disparitia tensiunii 0,4 kV pentru pornirea si cuplarea grupului Diesel la retea se execută

următoarele manevre: Se decuplează USOL 0,4 kV borne trafo 1 100 kVA Se montează sigurantele MPR 25e1,e2,e3 grup Diesel Se închide IP3 25a grup DieselPornirea grupului Diesel se realizează astfel: Se cuplează sigurantele automate de pe panoul central grup Diesel Se apasă butonul verde de pornire

2. Dacă alimentarea de bază este pe trafo 2 100 kVASe execută următoarele manevre: Se decuplează întreruptorul 0,4 kV trafo 2 100 kVAPornirea grupului Diesel se realizează astfel: Se cuplează sigurantele automate de pe panoul central grup Diesel Se apasă butonul verde de pornire

Oprirea grupului DieselOprirea grupului Diesel se realizează astfel:

Se apasă butonul de oprire de culoare rosie Se decuplează sigurantele automate

Manevrele necesare pentru decuplarea de la retea a grupului Diesel si cuplarea alimentării de bază se realizează astfel:

Se conectează USOL trafo 1 100 kVA dacă alimentarea de bază este realizată din trafo 1

Se conectează USOL trafo 2 100 kVA dacă alimentarea de bază este realizată din trafo 2

Obsevatie: Pentru efectuarea manevrelor profilactice lunare se apasă numai butoanele de pornire si oprire, fără a cupla sigurantele automate.

7.3.Functionarea grupului Diesel pe automatLa căderea tensiunii 0,4 kV, grupul Diesel porneste în 10 secunde iar după alte 12 secunde

comandă deconectarea întreruptorului 0,4 kV Moeller si conectarea contactorului din panoul grupului Diesel.

Dacă grupul Diesel nu face fată la consumul existent (suprasarcină) acesta va declansa prin frecventă minimă.

In acest caz se trece la deconectarea consumatorilor functie de importantă, conform ITI.

51

Se resetează alarma apărută pe automatul grupului.

7.4.Efectuarea verificării profilactice cu grupul DieselGrupul Diesel este pe regim AUTOMAT.

1. Se deconectează sigurantele automate de pe panoul grupului Diesel Q1.2. Se trece pe regim semiautomat astfel:

Se apasă butonul <=> semiautomat

Se selectează cu YES

Se apasă ENTER/OK

3. Se trece în regim automat astfel:

Se apasă butonul <=> semiautomat

Se selectează cu YES

Se apasă ENTER/OK

4. Se conectează sigurantele automate de pe panoul Q1 grup Diesel.5. Grupul Diesel va functiona 15 minute.

7.5.Reguli cu privire la exploatarea grupului DieselNu se va functiona niciodată cu generatorul peste parametri proiectatiPeriodica se va verifica existenta si starea apărătorilor, furtunurilor si conductele din

interiorul generatoruluiSe va verifica strângerea tuturor cuplajelor si firelor electrice.Nu se vor face completări cu motorină cu grupul în functiune.Se va verifica împământarea grupului Diesel si a consumatorilor.Se va evita supraîncărcarea generatorului.Se va opri generatorul dacă în timpul functionării apar zgomote anormale, vibratii, mirosuri.

Nu se va porni până nu se vor remedia problemele.Se va proteja filtrul de aer, componentele electrice si de protectie împotriva umezelii.

7.6.Norme de protectia munciiNu se vor atinge niciodată terminalele electrice în timpul functionării generatorului.Se vor folosi numai scule corespunzătoare pentru întretinere si reparatii.Toate lucrările de întretinere si reparatii se vor face cu grupul oprit si asigurat împotriva

pornirii accidentale.Nu se va deschide niciodată busonul radiatorului când motorul este cald.Nu se vor lăsa scule, piese sau alte obiecte pe sau în generator.Pentru întretinerea bateriei de acumulatori se va purta obligatoriu echipament de protectie

adecvat.

7.7.Norme de autoapărare PSIToate scurgerile de ulei sau motorină vor fi remediate si sterse.

52

In timpul alimentării cu combustibil se va avea grijă să nu se atingă conductele calde.Nu se va fuma în timpul alimentării cu combustibil.Toate materialele inflamabile se vor tine la distantă de grupul Diesel.Se va verifica periodic reteaua de împământare a generatorului si consumatorilor.

53