N012 Nucleii Dela Baza TALAMUS

8/10/2019 N012 Nucleii Dela Baza TALAMUS

1/18

Nucleii bazali

TALAMUSUL

Pe o sectiune verticofrontala a encefalului, oricine poate vedea la bazacreierului doua mari mase cenusii, care demult au fost numite nucleii bazali(sau ai bazei). Unul este talamusul(numit odinioara talamusul optic, fiindcaera considerat o statie (talamus =vestibul) a sistemului vizual). Cealalta estecorpul striat, deoarece este strabatut de un manunchi de fibre mielinizatecare ii dau aspectul striat.

TALAMUS

CORP STRIAT

Regiunesubtalamica

Fig. 12.1 Seciune frontalcu nucleii de la baz

Mentionam ca sunt neuroanatomisti care restrang termenul de nucleu bazalexclusiv la corpul striat, in timp ce altii includ sub acest nume pe langa talamus si corpulstriat, nucleul amigdalian si chiar formatiunile din regiunea subtalamica vizibile cu ochiulliber ca nucleul rosu, locus niger si nucleul hipotalamic.

La nivelul talamusului vom vedea ca ajung toate fibrele aferentesenzitivo-senzoriale, cu exceptia celor olfactve.


2/18

TALAMUSCORPII STRIATI

Fig. 12.2 Seciune orizontalcu nucleii de la baz

El functioneaza astfel ca o statie receptiva a encefalului. In creierulreptilian este chiar instanata superioara de receptie si prelucrare a stimulilorveniti de la receptori.Talamusul reptilian se regaseste in oortiunile vechi aletamusului mamifereloe(paleotalamusul)

Un astfel de dispozitiv nu are sens daca nu dispune si de unul

executiv, care sa genereze comenzi motorii si in general comportamentulmotor. In creierul reptilian acest dispozitiv este reprezentat de o formatiunecare la mamifere devine striatul.Evorba de portiunea veche astriatului(paleostriatul) Odata cu aparitia sangelui cald, deasupra cupluluipaleotalamus-paleostriat, apar structuri noi, complexe, telencefalice, care lapasari formeaza epistriatul si cortexul aviar, iar la mamifereneostriatul,neotalamusulsi scoarta cerebrala. Cuplul paleo-talamo-striat,lavertebratele inferioare realizeaza comportamentul El este implicat si infunctii cognitive rudimentare, dar mai ales in motivatii sprijite demecanismele esentiale ale sistemului de rasplata. Aceasta explica de cetalamusul are o contributie la activitatea cognitiva umana, dar si de ce corpiistriati intervin in motivatii si mai ales sunt o piesa importanata in sistemul derasplata (placere-suferinta), la om.

Talamusul

Deasupra hipotalamusului se afla talamusul, o formatiune mult maivoluminoasa, cunoscuta inca din secolul XVI.


3/18

Daca hipotalamusul joaca un rol cheie in cadrul creierului arhaicreptilian, al functiilor primordiale si primitive ale psihismului, talamusul

joaca un rol important, inca incomplet elucidat, in cadrul formatiunilorneoencefalice. Este un dispozitiv complex, care alcatuieste impreuna cuscoarta cerebrala un tandem operational,care asigura functiile superioare alepsihismului, in special activitatea cognitiva.

El este insa in primul rand o statie esentiala de filtrare si deprelucrare a tuturor semnalelor ce vin de la receptori, cu exceptia celorolfactivi (care am vazut ca au conexiuni diferite).

De asemenea are un rol deosebit in determinarea nivelelor deconstienta,asa cum vom vedea la capitolul despre somn.

Importanta lui reiese si din vastul numar de cercetari care ii sunt dedicate, ca si de

imensa literatura pe care a generat-o. Chiar recent, Mircea Steriade un elev al scolii deneurofiziologie romana a publicat in Canada un volum de peste 1700 de pagini,referitor la functiile talamice.

Aspectul exteriorTalamusulse prezinta cao mascenuie ovoidal, situatin interiorul

emisferei cerebrale deasupra hipotalamusului, alungitantero-posterior (35-40 mm), cu o nlime de 20-25 mm i o lrgime maximde 18-22 mm.

CEREBEL

Pulvinar

Trunchi cerebral

HIPOTALAMUS

Strii medularetalamice

TALAMUS

N.Dorsolateraltalamic

N.Dorsomedialtalamic

N.Anterior

talamic

Fig. 12.3 Poziia talamusului (w.w.w.)


4/18

Axul ovoidal talamic este uor oblic, aa canterior cei doi talamuisunt foarte apropiai (sunt separai doar de pilierii anteriori ai trigonului), n

timp ce posterior sunt suficient de ndeprtai, astfel incat ntre ei s seinsinueze (pe linia median) tuberculii cvadrigemeni anteriori.Polul su posterior, voluminos i rotunjit, numitpulvinar, este singura

parte ce se vede la exterior de o parte i de alta a tuberculilor cvadrigemeni,ieind de sub hemisfera cerebral.

TALAMUSPulvinar

Epifiza

Tub.quadr.ant

Tub,quadr,post

Corp.genic,lat.

Corpgenic.post

Brat conj.ant.

Brat conj.post

Nerv IV

Fig. 12.4 Trunchiul cerebral , pulvinarul i corpii geniculai

Sub pulvinar se vd si corpii geniculai care si ei fac parte dintalamus. Cel lateral (situat pe calea vizual), este legat prin braul suconjunctiv cu tuberculul cvadrigemen anterior homolateral, n timp ce celmedial (situat pe calea auditiv), este legat prin braul su conjunctiv detuberculul cvadrigemen posterior.

Faa intern (mediala) a talamusului se vede dup despicarea

encefalului. Ea constituie partea superioara peretelui lateral al ventricululuiIII, separat, cum am vazut, prin anul hipotalamic al lui Monro, dehipotalamusul care se afl sub el. n mijlocul ei se vede o mas miccenuie, care leag aparent cei doi talamui, numit de aceea comisuracenuie (care n realitate este un nucleu). Fata mediala a talamusului estemarginita superior de o fibr alb, numit habena (h) sau taeniahabenularis (asupra creia vom mai reveni), care se intinde de la regiuneaseptala pana la epifiza.


5/18

Extremitatea anterioar,mai micdecat cea posterioara, este rotunjitsi se afl n concavitatea pilierului anterior al trigonului (care vine de la

hipocamp si se termina la corpii mamilari din hipotalamus). ntre polulanterior al talamusului i pilierul anterior se afl un orificiu (gaura luiMonro), care stabilete comunicarea dintre ventriculul III i ventriculullateral homolateral.

Faa superioar, n cea mai mare parte, constituie podeaua cornuluifrontal al ventriculului lateral i prezint anterior un relief rotund,corespunznd nucleului anterior al talamusului. Limita sa extern estereprezentat de o alt fibr taenia semicircularis, care aparine formatiilorlimbice si leaga in mod pricipal nucleii septului cu amigdala. Ea esteprotejatde lama cornee. Si se afla adapostita in anul optostriat in care seafla vena optostriata si care delimiteaza capul si corpul nucleului caudat detalamus.

TALAMUS

Taenia habenularis

Comisuracenusie

Epifiza

Septumpellucidum

Hipotalamus

Trigon

Fig. 12.5 Schema mediosagital

Faa lateralnu este liber. Ea adern partea superioarde nucleulcaudat i n rest de capsula intern(braul ei posterior).

Faa inferioareste i ea aderentde hipotalamus (anterior i medial)i de subtalamus (posterior i lateral).


6/18

SEPT

TRIGON

VULVA

N.ANTERIOR

TENIA SEMICIRCULARA

COMISURA ALBA ANT.

CAPUL NUCL.CAUDAT

VENTRICOL III

TENIA SEMICIRCULARA

SANTUL COROIDIAN

TRIUNGHI HABENULAR

NUCLEUL HABENULEI

EPIFIZA

TUB QUADR.ANT

TUB.QUADR.POST

NERV IV

TENIA HABENULARA

COMISURA CENUSIE

VENA OPTOSTRIARA

TENIA SEMICIRCULARA

N.DORSOMEDIAL

N.HABENULEI

TUB.QUADR.ANT

TUB.QUADR,POST

NERV IV

VALVULA LUI VIEUSSENSVERMIS

PULVINAR

TALAMUS

(20)

Fig. 12.6 Talamusul faa superioar(Testut i Latarget)

Aspectul interior.Talamusul, acest ou cenuiu aflat n mijlocul hemisferei cerebrale,

este in interiorul sau una din cele mai complexe formaii ale sistemuluinervos central.

El rezultdin juxtapunerea mai multor sisteme neurofiziologice i afost considerat un creier n miniatur Aceasta explic organizarea luicomplicat.

Pe o seciune frontal sau orizontal, se poate vedea cu ochiul libercum este mprit n cincimase cenuii: nucleii anterior, medial i lateral,centrul median al lui Luys(o formaie rotund) care-i separipulvinarul.Deoarece aceste mase sunt formate din ansambluri de nuclei mai mici estemai corect sa spunem grupul anterior, medial, lateral, mediocentral sipulvinarul. Grupul medial este despartit de grupul lateral printr-o patura defibre care formeaza lama alba internaa talamusului iar grupul lateral estedelimitat lateral de lama alba externa.


7/18

Fig. 12.7 Nucleii talamici (w.w.w.)

Lama alba interna, anterior, se separa in doua lame, care invelesc nucleul anterior.a) Grupul nucleului anterior se afl n polul anterior al talamusului,

unde este bine delimitat i determin, pe faa superioar, un relief rotund(amintit mai sus) El cuprinde trei nuclei: anterodorsal, anteroventral sianteromedial..

Acest grup primete un contingent de fibre, vizibil cu ochiul liber,denumit fascicolul lui Vicq dAzir, care i are originea n nucleii corpuluimamilar. Eferenele sale ajung n scoara cerebral la nivelul lobului

cingular.Acest nucleu aparine, cum vom vedea, sistemului limbic.b) Grupul nucleilor mediali, cuprinde in primul rand nucleul

dorsomedial, format din neuroni mici.El este bine dezvoltat si ocup toatpartea mediala oului talamic n cele 2/3 anterioare. Este conectat n dublusens cu reeaua neuronal hipotalamic i cu cortexul cerebral (la nivelullobilor frontal i orbitar).


8/18

N.AntN.Dorsolateral

N.Dorsomedial

Fasc.Viq-d`Azyr

N.Ventr.Mediu Com.Cenusie

TrigonBand.Optica

Chiasma

Corp calos

Trigon

TALAMUS

N.LENTICULAR

HIPOTALAMUS

Fig. 12.8 Nucleii talamici (coloraie mielinic)

Acest nucleu aparine dominant sistemului vegetativ i reprezint ostaie de control a hipotalamusului. El este, la rndul su, subordonatcortexului cerebral vegetativ. Este si o staie pe cile aferente vegetative ndrumul lor spre cortex venind in special din nucleul solitarbulbar

Nucleul dorsomedial se afla inclus si in sistemul de rasplata caciprimeste aferente de la nucleul accumbens prin globus pallidum.

Nucleul dorsomedial apartine neotalamusului si este intr-un dialogoperational cu scoarta cerebrala, participand astfel la activitatea psihicasuperioara.

De jur imprejurul nucleului dorsomedial se afl un desi de fibre n

care sunt incluse roiuri de celule nervoase medii ce se coloreaz albastruintens, cu coloraia lui Nissl. Aceste roiuri au fost denumite n ansamblu, decatre Foix i Niculescu,formaiunea circularhipercroma talamusului.

Ea formeaza sistemul difuz talamicsau sistemul talamic nespecific.Medial (ntre n.dorsomedial i ependimul ventricular), se afl nucleii liniei

mediane (n. parataenial, n. paralamelar, n. paraventricular, n. romboidal i n. comisuriicenuii (n. reuniens). Aceti nuclei sunt n prelungirea substanei cenuii periventricularedin hipotalamus. n lama alb (lama medular medial), care limiteaz lateraln.dorsomedial, se afl nucleii intralaminari (n.submediu, medio-ventral, parafascicular,paracentral i central lateral).


9/18

Sistemul difuz talamic continua formaia reticular i contribuie,alturi de ea, la determinarea tonusului cortical i la apariia fluxului

contienei. Excitrile experimentale ale acestor neuroni provoacmodificriale electroencefalogramei n sensul unei sincronizri. De aceea sistemulreticulat talamic a mai fost numit sistemul difuz de recrutare (Dempsey iMorisson), care opereaz alturi de sistemul nespecific activator ascendent(Magoun i Rhines) din formaia reticular. Prin acest sistem difuz,talamusul intervine si in reglarea nivelelor de vigilenta (alerta, veghe, somn,vis), asa cum vom vedea. Printre altele genereaza fusurileelectroencefalografice, caracteristice primelor stadii ale somnului clasic.

c) n cadrul nucleilor intralaminari se afla nucleul centrului median allui Luys, o formglobularn mijlocul talamusului. Este un nucleu conectat

n dublu sens cu putamenul din corpii striai. Sunt conexiuni riguros aranjatesomatotopic antero-posterior (St. Drgnescu i C. Blceanu-Stolnici). Eleste ncadrat n sistemul motor extrapiramidal.

Aceasta explic de ce leziunile centrului median provoac un sindrom motorhiperkinetic, de tip coreic (coree suprastriar)

Fig. 12.9 Nucleii talamici (Carpenter i Sutin)

Toate aceste formaiuni talamice sunt cele mai vechi din punct devedere filogenetic (arhitalamice).


10/18

N.anterior

N.dosomdial

N.dordolateral

N.caudatCorp calos

Ventricol III

Trigon

Comisuracenusie

Centrul

median(Luys)

Corpmamilar

N.Ventralposterolateral

Capsulainterna

Glob palid

Homunculustalamic

N.Ventral posteromedial(N.semilunar a luiFlechsig)

Panglica luiReil mediana

Ventricol lateral

Fig. 12.10 Homunculus talamic

d) Grupul nucleilor laterali situat intre lamele mediala si laterala,cuprinde un nucleu dorsal si un subgrup de nuclei ventrali .

Subgrupa ventrolaterala este o component veche a talamusului(paleotalamus). Este o staie pe calea fibrelor ascendente tactile, dureroase iproprioceptive.ca si a unora apartinand sistemului extrapiramidal n cadrulacestei componente ventrale se nirdinainte napoi trei nuclei:

-Nucleul ventral (ventrolateral) anterior legat n dublu sens cucorpul striat in special cu globus pallidum din sistemul motor extrapiramidal.Este o staie important cum vom vedea pe calea globus pallidum talamus cortex cerebral.

-Nucleul ventrolateral intermediar (mediu) este o staie pe caleaproprioceptiv incontient cerebelo-talamo-cortical sau cerebelo-rubro-talamo-cortical. El primete fibre din pedunculul cerebelos superior i maiales din nucleul rou care formeaz un mnunchi bine vizibil sub talamusnumit radiaiile rubrotalamice. Din acest nucleu pleac fibre ce ajung ncortexul cerebral prefrontal. i el primete unele aferene de laglo


11/18

w.w.w.

Fig. 12.11 Conexiunile talamice (w.w.w.)

-Nucleul ventrolateral posterior este o staie pe caleasensibilitii generale contiente(tactile, termice, dureroase, proprioceptive).La el sosesc toate fibrele spinotalamice din cordoanele posterioare i lateraleale mduvei si de la nucleii sensitivi ai nervilor cranieni (in special dintrigemen).


12/18

TALAMUS

N.Dorsomedial

N.Dorsolateral

N.Anterior

Pulvinar

Corpi geniculati

mediallateral

N.Dorsomedial

Pulvinar

Corp geniculatlateral

Corp geniculatmedial

Pulvinar

Fig. !2.12 Conexiunile talamice (w.w.w)

n cadrul lui exista o somatotopie, caci s-au putut topografia

poriunile ce corespund diferitelor componente ale corpului (membruinferior, trunchi, membru superior, fa, limb) (Dusser de Barrenne iSager, Dusser de Barrene i Mountcastle, Penfield i Jaspers). Poriunea cecorespunde feei (unde ajunge predominant calea trigeminalcentral) a fostindividualizat ca un nucleu aparte: nucleul ventral postero-medial numit,din cauza formei sale, i nucleul semilunar al lui Flechsing (care coafeazventral i lateral centrul median al lui Luys).

Aceti nuclei sunt conexionai n dublu sens cu nucleii dorsali i cupulvinarul i trimit numeroase fibre ctre cortexul cerebral retrorolandic

(circumvoluia parietalascendent), unde se afla zona corticala de proiectiisensitive.Nucleul dorsal al grupei laterale este numit nucleul dorsolateralEste

un nucleu mare cu neuroni mici si este o componenta recenta a talamusului(neotalamus). Apare si se dezvolta odata cu scoarta cerebrala, cu care estebogat conexionat in ambele sensuri.

Lateral este marginit de lama externa si de roiuri de celule ceformeazazona grilajata a lui Arnold. Neuronii acestei zone fac parte tot dinsistemul difuz nespecific al talamusului.


13/18

PED.SUP

PED.POST.(RAD.GRATIOLET)

PED.ANT.

PED.INFEROINT

FASC.TEMPOROTALAMIC(ARNOLD)

(20)

Fig. 12.13 Corona radial(Testut i Latarget)

e) In fine, partea posterioara a talamusului este formata dintr-unnucleu mare numit pulvinar, de acelasi tip cu nucleul dorsolateral, totneotalamic si conexionat in dublu sens cu scoarta cerebrala.

Ambii acesti nuclei au funcii complexe. La ei ajung indirectinformaiile din cile aferente (prin nucleii paleotalamici din grupulventrolateral) i sunt - cum am vazut - legai n dublu sens cu scoaracerebral, n special cu ariile asociative. ntre aceti nuclei i scoaracerebral au loc schimburi reciproce de informaii, n cadrul unor circuitetalamo-cortico-talamice, numite de unii i circuite reverberante, care au unrol important n contientizarea senazaiilor i n procesele mentale. npartea dorsolateral a nucleului dorsolateral, se afl i un dispozitiv de

filtrare a semnalelor aferentecare, atunci cnd este lezat, genereazo durerechinuitoare specific (durerea talamic), ce nu cedeaza la nici unmedicament analgetic si a carei intensitate este modulata de starile afective

ale suferindului.


14/18

PEDUNCUL

POSTERIOR(RADIATIIOPTICE)

(20)

PEDUNCULTALAMICANTERIOR

TALAMUS

N.LENTICULAR

Campul lui Wernicke

Fig. 12.14 Pedunculii talamici (Testut i Latarget)

Aceti nuclei neotalamici au o participarae important la elaborareafunciilor psihice cognitive (n colaborare cu cortexul cerebral), ceea ce

explicde ce uneori, cnd sunt lezai, pot determina o dezorganizare psihicmajor(demena talamic).

Functiile psihice ale conexiunilor talamofrontale au fost aratate deFulton, experimental, pe maimute. Bazat pe acestea, in 1936, Egaz Moniz arealizat sectionarea acestor conexiuni, prin leucotomii,la bolnavii psihotici.Metoda a fost perfectionata si folosita pe larg in America, de catre Freemansi Watts, pentru tratamentul starilor de mare anxietate, de panica, deagresivitate, sau de agitatie psihomotorie nestapanita, mai ales inschizofrenie, obtinand rezultate interesante, statistic semnificative.

Leucotomia a fost folosita cu succes in tratamentul durerilor ce nu cedeazala analgetice (in special in cancer). E drept durerea nu disparea, ci doarconstientizarea ei numia este ceva neplacut. Leucotomiile produc insa siefecte negative caci determina modificari ale personalitatii, scadspontaneitatea, genereaza apatie sau docilitate, estompeaza tensiunileafective uneori pana la aplatizare emotionala si in plus genereaza tulburaricognitive uneori semnificative. Tulburarile de personalitate au ridicat siridica probleme grave deontologice, ceea ce a restrans mult utilizarea acestei


15/18

metode care a fost pe larg folosita in anii 40. Leucotomia a devenit aproapeuitata dupa aparitia medicatiei psihotrope.

TALAMUS

Corp.gen.lat

Radiatiioptice

Ventr.III

TALAMUS

N.CAUDAT

PUTAMEN

Vent.III

GL.PALID

N.ROSU

F.Spinotalamice(Reil medial)

Fasc.Temporotalamic

F.C.C.

Fibre talamocorticale

Fig. 12.15 Conexiunile talamice (Testut i Latarget)

Freeman a folosit o metoda rapida mult simplificata de leucotomie, folosind unvarf de gheata infipt direct fara vreo pregatire speciala in substanta alba a lobului frontalprin tavanul orbitei. O lovitura grea a fost data leucotomiei de filmul Zbor deasupra unuicuib de cuci al lui M.Forman, in 1975, in care leucotomia este folosita ca mijoc

coercitiv, de distrugere a personalitatii.Menionm c toate conexiunile talamusului cu scoara cerbral

iradiaz din el in toate directiile n substana alb din centrul hemisfereicerebrale, formnd marele soare al lui Reil sau coroana radiat, n caredistingem patru pedunculi: un peduncul anterior (de la nucleul talamicdorso-medial i anterior spre lobii frontal, cingular i orbital), un pedunculsuperior (spre scoara parietal), un peduncul inferior (spre insula i lobultemporal) i un peduncul posterior (spre lobul occipital) format din radiaiileoptice.

Leucotomiile nu s-au realizat decat asupra pedunculului anterior caci abordareacelorlalti pedunculi produce infirmitati somatice ireductibile.

f) Din talamus fac parte i corpii geniculai, care se ncadreaz nsistemul nucleilor paleotalamici i funcioneazca staii pe cile auditiveivizuale. Aceti corpi geniculai se gasesc in afara talamusului propriu-zis sisunt vizibili la exterior. Ei au fost reunii uneori sub numele de metatalamus.

- Corpul geniculat medial este un nucleu compus din doupri: unamedial, pentru sunetele acute i una lateral, pentru sunetele grave. Ctre elsosesc fibrele ascendente din panglica lui Reil lateral (calea auditivcentral), care provin din nucleii acustici bulbari, din corpul trapezoid pontin


16/18

i din oliva protuberanial. La fiecare corp geniculat sosesc semnaleleauditive de la nucleii ambelor urechi.

De la corpul geniculat medial pleac un contingent de fibre ctrescoara cerebral a lobului temporal, unde se afl aria auditiv i un altcontingent mai redus ctre tuberculul cvadrigemen posterior, contingentvizibil la exterior i denumit bra conjunctival posterior, care mijlocesteunele reflexe cu punct de plecare auditiv.

- Corpul geniculat latereal este o formaiune neregulat ovoidal,nvelitde un strat mielinic (alb) numit strat zonal i coninnd n interior osubstan cenuie, dispus n patru straturi suprapuse, separate prin treistraturi albe. Ne aflm n faa unui dispozitiv mai complex dect corpulgeniculat medial.

Fig. 12.16 Corpul geniculat lateral (coloraie Nissl)Aferenele principale sunt reprezentate de fibrele bandeletei optice.Fiecare corp geniculat primete prin bandeleta opticfibre care vin din

hemiretina laterala ochiului homolateral i din hemiretina medial(nazal)a ochiului controlateral. Aceast distribuie de fibre este realizat de catrechiasma optic, prin care, fibrele optice venite de la hemiretinele lateralenu se ncrucieaz, n timp ce cele venite de la hemiretinele mediale se

ncrucieaz.n felul acesta la corpul geniculat lateral drept ajung fibrele de lahemiretinele drepte ale ambilor ochi, n timp ce la cel stng fibrele de laambele hemiretine stngi.

Din cauza cristalinului, care este o lentila biconvexa, care inverseazimaginea realpe retin, la corpul geniculat lateral drept ajung informaiilede la hemicmpul vizual stng i viceversa. Acest lucru face ca jumatateadreapt a creierului s vadjumatatea stng a spaiului real i viceversa.


17/18

Acest fapt a antrenat necesitatea ncrucirii tuturor cilor din sistemulnervos central.

E posibil ca cele patru straturi neuronale din corpii geniculai ssuprapunimaginile corespunztoare din cele douhemiretine homolaterale.Se tie c fibrele din bandeleta optic se distribuie n aa fel nct ajungalternativ n straturile geniculate (1, 3 i 2, 4), ceea ce permite neuronilordintre straturi s suprapun imaginile.Sunt autori care considera ca aceastasuprapuere se face la nivelul scoartei cerebrale occipitale

Cele douimagini nu sunt identice din cauza distanei ce separ ceidoi ochi. Este posibil ca n corpul geniculat lateral sau scoarta cerebralaaceast incongruen s fie detectata si exploatat, pentru realizareavederii n relief i pentrupunerea la punctin sens fotografic a imaginii.

Din corpul geniculat lateral pornesc fibrele ce ajung n scoaracerebraloccipital(n aria vizual), formnd ceea ce s-au numit radiaiileoptice ale lui Gratiolet.

Tot din corpii geniculai laterali mai pleacun mnunchi de fibre spretuberculii cvadrigemeni anteriori (formnd braul conjunctival anterior) ialtul spre pulvinar (care se mpletete cu radiaiile optice formnd un deside dibre numit cmpul lui Wernike). Sunt si fibre din bandeleta optic ceptrund n mezencefal (n regiunea comisurii albe posterioare), la nivelulnucleilor pretectali, care actioneaza asupra componentei parasimpatice din

nucleul oculomotor comun (ce micsoreaza diametrul pupilar-mioza) si in josasupra nucleului pupilar simpatic din maduva spinarii (care dilata pupila-midriaza). Gratie acestor conexiuni, corpul geniculat lateral are un rol majorin perceptia vizuala.

Vom vedea ca la nivelul lor apar si manifestari electrice specifice in timpulviselor, caci sunt integrati in sistemul P.G.O., care are un rol important in realizareasomnului paradoxal.

Datorita modului de organizare neurofiziologica a talamusului,leziunile sale realizeazun tablou clinic cunoscut sub numele de sindromultalamic al lui Dejerine i Roussy, care a contribuit mult, intr-o prima etapa

anatomoclinica, la intelegerea structurii, functionarii si vascularizariitalamusului .El se manifestprin:1) Hemianestezie ncruciat pentru sensibilitatea profund (consecutiv

astereognozie n jumtatea opusi micri lente spontane atetozice ale degetelor, n cazcochii sunt nchii i mna e ntins).

2) Hemianestezie tactil, dureroas i termic contralateral, uoar (ccisupleaz talamusul opus, reprezentarea sensibilitii superficiale fiind bilateral ntalamus numai dominatde partea opus).


18/18

3) Hemiataxie controlateral (att prin distrugerea staiei panglicei lui Reilmedian, ct i prin aceea a radiaiilor cerebelo-talamice). Acestor fenomene negative lise adaugdrept fenomene pozitive:

4) Dureri vii spontane n jumtatea corporal opus leziunii. Aceste dureri sedeclaneazla cea mai micatingere, la cel mai mic zgomot sau variaie de lumin, ca icum orice senzaie perifericar ajunge n lumina contiinei sub formde durere. Head avzut n acest fenomen o exagerare a funciei protopatice a talamusului ca expresie aeliberrii sale de sub controlul corticalitii. Lhermitte, si mai tarziu Melzack si Wall(modelul portilor deschise), considerdurerea drept rezultatul disparitiei (prin leziune)a funciei de filtrare selectiv a talamusului insusi, a stimulilor periferici sprecorticalitatea cerebral. Consecina practic a acestui model este folosirea stimulriielectrice (prin electrozi permaneni intratalamici) pentru combaterea durerii talamice(care nu cedeazla nici un medicament analgetic).

n fine, unii autori o consider ca fiind determinat de iritaia prin leziune a

releurilor senzitive din talamus. Interesant e faptul corice fenomen declaneazdurerea(o melodie trist, o veste proast etc.), ceea ce ne indic sumar rolul afectivitii nmecanismele talamice. P. Marie i cu K. Wilson au vzut n durerile talamice un sindromde ordin vegetativ, al crui suport periferic l constituie o vasonevroz. De remarcat cdurerile i hiperestezia (mai ales la rece) apar mai ales n leziunile segmentului dorsal alnucleului lateral.

Ca fenomene de vecintate se mai produc:5 ) O hemiplegie uoari regresiv(controlateral) i6) Micri coreoatetazice (contralaterale).Sindromul talamic este expresia exclusiva leziunii nucleului lateral.

Nucleii dorsomedial i anterior sunt mui din punct de vedere clinic.

N012 Nucleii Dela Baza TALAMUS

Documents

Transcript of N012 Nucleii Dela Baza TALAMUS