- A jnn l X I I .Dulcineea, 14/27 Martie 1904

Fifeţnl sbaaasaealuluJ îI 8nn. ‘ “ ; .......................................... 4 coroane.

o jsagtete de w j ............................ 2 coroane.rentru Homflnia 10 lei *nn 1.

Ahammeatele se fac Ia „Tlpografl^ Iosif MarsoJiaH, SibiiuApare in fiecare Duminecă

INSERA TK-«e primesc U biroul H<Itu«itiNtrafianli, (strad»

Popl&cii nr. 16).Un ijir garmoud prima dată 14 baui, a doua oară 12 bani,

a treia-oară 10 bani.

De preste s6pt6mână.In dietă s’a votat indemnitatea şi

proiectul de recruţi pe 1904 şi a ajuns la desbatere proiectul de budget pe 1903.

*

Parlamentul austriac a fost amînat.

sărac şi flămând este lipsit de ori-ce mijloace prin cari ar putea folosi la pro­movarea culturei sale.

Ceea-ce se refereşte ziselor despre un individ, aceea, pe drept se refereşte şi la un popor întreg.

Un popor sărac şi lipsit de o bu­năstare materială, acela în tot timpul

a-’i procura acelea mijloace, prin cari cu uşurătate să poată ieşi învingător în Jupta de-a-’şi câştiga o stare bună ma­terială, care singură este: »condiţio sine qua non« pentru progresul poporului în cultură, în literatură şi civilisaţiune.

Istoria popoarelor civilisate ne ga­rantează şi ne spune, cum-că şi cele

De pe câmpul de răsboiu sânt pu­ţine ştiri. Flota japoneză a atacat şi bombardat de nou Fort-Arthurul.

Starea materială este tiasa )i mim no r.

Până când un individ este silit a se lupta pentru conservarea esistenţei sale; până când cugetarea sa este con­centrată numai la aceea, ca să aibă numai atâta, cu ce să trăiască de azi pe mâne; până când la un individ să­răcia li este soţul de luptă: acestuia de bună seamă nu poate să- i umble mintea prin regiuni înalte, spre fabricarea unor idei salutare şi de interes comun; pe atare om, nu-’l poate fura cugetul spre a face poesii ori să edifice şcoale şi «palat culturale. Cuvânt scurt: omul

este împedecat în tural.

progre uil seu cul-

Şi oare, poporul nostru românesc stă el pe o treaptă destul de înaltă a stării materiale prin care să-’şi poată pro­mova starea sa culturală? Cu un res­puns afirmativ, nu ne putem mândri deloc, ba din contră, trtbue să recu­noaştem, că poporul nostru şi materia­liceşte stă mult mai îndărăpt ca alte popoare.

Vine rîndul dară să ne întrebăm, că oare cine ar fi chemat primo-loco, să sară în ajutorul poporului pentru promovarea stării sale materiale şi ari- dicarea in cultură? Acel factor, după a mea părere, trebue să fie singur şcoala poporală, şi la aceasta părere, avem «să ne alăturăm cu toţii, noi în­văţătorii poporali de azil

A^adară: şcoala poporală de azi, pe lângă învăţarea obiectelor prescrise, mai are de-a conlucra spre a uşura poporului lupta pentru esistenţă, spre

mai vet hi popoare, numai după-ce au ajuns în posiţiunea unei stări materiale bună, numai după aceea au putut ajunge şi la o cultură şi civilisaţiune recerută.

Esaminând cu atenţiune fasele des- voltârii culturei şi civilisaţiunii ome- nimei: căutând şi urmărind desvoltarea unor popoare în cultură, vom afla că ele să încep încă dela popoarele orien­tale, adecă: dela Indiani, Chinezi, Egip­teni, şi altele, adecă dela popoarele, cari au fost fericite să ajungă mai iute Iao stare bună materială.

Dar’ numai dela popoarele orien­tului ne putem procura convingerea, că îi florirea şi prosperarea în cultură la un popor, condiţionează dela în­florirea stărei materiale, ci ne putem orienta şi dela clasicismul grecesc şi latin, şi dela timpul de când poporul grec şi roman au venit în posesiune de averi frumoase, şi numai după-ce prin comerciu, prin industrie şi espedi- ţiuni răsboinice au început a-’şi îngrămădi

Pag. 140 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 12

averile, au ajuns şi la o cultură înaltă.

Şi ca să ne putem convinge mai precis despre adevărul, cumcă: starea materială este basa eulturei la un po­por, avem să cercăm mai aproape la popoarele de azi mai înaintate In cultură, şi urmărind pas de pas asupra desvoltărei lor culturală, vom afla; că poporul frances şi germân, la o înaintare în cultură cu succes atunci a ajuns, de când a început a se aridica în in­dustrie şi comerciu, adecă de când ’şi-a ameliorat starea materială.

(Va urma).

Z/îs siluKţle. Vineri, săptămâna tre­cută, s’a votat în dietă indemnitatea, ear’ în săptămâna aceasta legea de recrutare pe 1904 şi budgetul pe 1903.

In urma acesteia se vor ţinea în Maiu asântările pe 1904 şi se vor scoate dările Cu privire ia dări trebue să ştim, că interese de întârziere pentru darea nep'ătită nu e iertat se se ieie şi conform legii, darea restantă se poate plăti şi în rate. Aceasta dorinţă să aduce cu graiul la cunoştinţa diregătoriei de dare sau notarului comunal.

Abmicerea lu i Korber. DinViena să vesteşte, că prim ministrul Kcirber ar fi abzis Causa este ţinuta deputaţilor Cehi, cari voiesc să împedece în parlament alegerea membrilor delegaţiunii. Nu se ştie încă, că Maiestatea Sa va primi abzicerea ori nu.

Parlam entul austriac, după-cea ţinut şfcdinţe vre-o doue săptămâni, a fost în 22 1. c., amînat. Lucrarea de împăciuire dintre Nemţi şi Cehi, începută la întrevenirea Polonilor, va pausa până la întrunirea de nou a parlamentului, carc se zice că va fi în 14 Apr. c.

ha. temniţă. Advocatul din Cluj dl Dr. Cas iu M a n iu . îşi va începe osânda în temniţa din Vat în 16 Aprilie c. Dl Dr. Maniu e osândit la un an pentru un articol publicat în fosta «Tribună din Sibiiu.

JPedeapsă întărită. Redactorul, foaiei noastre, dl. S ilv e s tru M o ldovan ,

jl fost osândit de tribunalul din Cluj la o pe­deapsă de 500 coroane, pentru reproducerea în fosta »Tribunac a unei adrese de felecitare a tinerimii universitare d n Bucureşti, trimisă din prilejul osândirii «Tribunei» Ia plătirea sumei de 11 mii cor. Săptămâna trecută Curia a întărit aceasta pedeapsă.

Răsboiul dintre Rusia şi Japonia.De pe câmpul de răsboiu sfint puţina

ştiri. Pe uscat n’au fost lupte şi să zice, ci nici nu vor fi până în Maiu. Causa e, că atât Ruşii, cât şi Japonezii au dat de mari

F o it a ._____ ►

Dar’ voi pe aici mâncaţi aur ?Alexandru Macedon, în espediţiile sale

de cucerire, ajunse în Africa la un popor săl­

batic, ce locuia în colibi pacînice, fără să cu

noască nici răsboiu, nici cuceritori. Locuitorii

îl primiră şi îl duseră la coliba regelui lor

spre a-’l ospăta.

Acesta îi puse înainte curmale de aur,

smochine de aur şi pâne de aur

Alexandru vezend aceasta întrebă:

— Dar’ voi pe aici mâncaţi aur?

— Ba nu, răspunse regele, dar’ eu cu­

get, că bucata de mâncare ai fi putut afla tu

şi în ţeara ta. Pentru-ce dar’ ai venit la noi?

— Nu aurul vostru m’a atras pe mine

aid, zise Alexandru, ci a ’şi dori să cunosc obiceiurile voastre.

Bise, răspunse regele sălbaticilor, petrece la noi, cât iţi place.

greutăţi cu transportul trupelor. Pe mare flota japoneză a făcut un nou atac la Port Arthur, bombardând oraşul, apoi s’a retras.

Ştirile mai nouă sânt următoarele:

8. Petersburg, 24 Marte c.In 22 c. noaptea s’au ivit torpede ja­

poneze la Port-Arthur, ear’ dimineaţa a venit flota şi a deschis un foc asupra oraşului. Va­poarele ruseşti au răspuns cu vigoare.

S. IVtersbnrg, 24 Martie.Până acuma sânt 52 mii soldaţi japonezi

în Corea. Avantgarda e la Angiu.

S Petersbarg, 24 Martie.Transportul trupelor preste Baical să

face regulat.

Londra, 23 Martie.

Din Nagasaki să telegrafează, că priso- nerii ruşi spun, că Port-Arthur e ameninţat de foamete.

Londra, 23 Martie*

Foile de aici scriu, că admiratul Alexiew e foarte alarmat de agitaţia Chinezilor din Mangiuria.

Otlema, 23 Martie.

Studenţii de aici, întrunindu se în nu­măr mare, au făcut demonstraţii în favoarea Chinei. Universitatea de aici a fost închisă. S’au făcut câteva arestări.

^Enciclopedia română^.i i .

In numărul trecut am dat ştirea, că «Enciclopedia română* s'a sfirşit. La frumoasa şi folositoarea carte au lucrat aproape 8 ani de zile cei mai mulţi din scriitorii noştri cunoscuţi, de aici şi din România. Foile noastre toate salută «Enciclopedia», din prilejul, că s’a gătat.

«Drapelul» din Lugoj sfi ocupă cu ea în un articol de frunte, din care dăm următoarele:

Până acum am fost condamnaţi la robie, fiind avisaţi Ia enciclopedii străine, acum ne avem enciclopedia noastră, scrisă în limba poporului pe usul po­porului nostru!

Să scuturăm deci jugul străin şi să introducem «Enciclopedia română» în casele noastre, în societăţile noastre şi în bibliotecile noastre.

De azi încolo nu mai fie reuniune românească, înstituţiune românească şi familie românească cultă, din care să lipsească acest op, care pentru omul cult este indispensabil, ca pânea de toate zilele.

Pe când vorbeau astfel, venind doi ce­

tăţeni la judecată, pîrîtorul zise:

— Eu am cumpărat dela omul acesta

un pământ şi săpându-’l afla-’i Intr’însul o

comoară. Aceasta nu este a mea, căci eu

am cumpărat numai pământul, nu şi comoara

ascunsă in el, cu. toate aceste vânzătorul nu

voieşte să primească comoara.

— Eu zic, că e a lui, răspunse pirîtul,

căci ’i-am vândut pământul cu toate câte au

fost ascunse în e l; prin urmare şi comoara.

Atunci regele, văzând aceasta, repetă cu­

vintele ca să vază, dacă ’i-a înţeles bine; apoi

gândindu-se puţin, zise cătră unul din ei:

— Ai vr’un fiu?

— Da, am.

— Dar’ tu ai vre-o fată?

— Am.

— Bine, dacă este aşa, fiiul tău să ia

de soţie pe fiica acestuia şi tinerilor să Ie daţi

comoara drept zestre.

Alexandru văzând aceasta, începu să se mire, ear' regele judecător îl întrebi:

•Enciclopedia română« numai aşa îşi va pute împlini meniţiunea, dacă va. străbate în toate colţurile ţării, unde se adăposteşte vieaţa culturală româ­nească şi nu va fi îngrămădită prin magazinele editorului, spre bucuria şoa­recilor rozători

Şi numai în acest cas putem fi fa drept a aştepta, ca din prima enciclo­pedie să răsară a doua şi a treia mai perfectă, până ce vom ajunge şi noi la gradul de cultură al Apusului maî fericit

Fie, ca aceste cuvinte ale noastre» isvorite din iubirea pentru înaintarea eulturei noastre naţionale... să nu răsune în deşerţi

*

Din frumoasele ilustraţiuni, cu caii e împodobită >Enciclopedia română* dăm în numărul de azi câteva vederi din oraşul cu port a României, Con­stanţa.

"V" remea.In Europa in multe părţi — mai cu

seamă în Germania şi n Alpi — vremea a fost umedă şi, cu deosebire noaptea, rece.

La noi vremea e rece. In părţile de mează-zi ale Ardealului a fost vreme umedă.

P r o fe ţ ir e : Să poate aştepta vreme schimbăcioasă şi răcoroasă, ici colea cu ume­zeală.

Din România.Societatea. geografică.

In nrul trecut am amintit, că »Academia

română* din Bucureşti îşi ţine şedinţele anuale

Tot acum ’şi a ţinut şedinţele Societatea geo­

grafică română, în cari mai mulţi membrii

’şi au cetit lucrările.

In memortn. In i Ştefan-cel-ltlnre.

La 2 Iulie v. să împlinesc 400 de ani

dela moartea lui Stefan cel-Mare. Aceasta zi

se va sei ba cu pompă deosebită în întreagă

România.

• Societatea numismatică română» o să

bată a medalie comemorativă pentru aceast»

zi, comemorind astfel faptele glorioase ale ma­

relui domn.

— E cumva nedreaptă judecata mea?

— Ba nu, zise Alexandru, însă mă mir

de ea.

Dar’ în ţeara voastră ce sfirşit ar fi avut

aceasta neînţelegere?

Dacă e vorba să spun, răspunse Ale­

xandru, noi am fi pus pe amândoi oamenii

sub pază şi comoara am fi luat-o pe seama

regelui.

— Pe seama regelui ? întrebă Africanul

plin de mirare... Dar’ luceşte soarele pe pi"

mântui vostru ?

— D a !

— Dar’ de plouat, plouă î

— Negreşit!

— Mare minune I Dar’ animale, care mă­

nâncă iarbă aveţi pe acolo?

— De multe soiuri 1

— Aşadar’, zise regele sălbaticilor, fiinţ»

ce* a tot buni, negreşit c i pentru acele aiu-

naie nevinovate d i soare ţi ploaie în ţear*

voastră, căci voi oameni nu sftnteţi vrednici

de ei.

Se spune, că aceasta medalie *e ra îm­

părţi de cătră ministerul instrucţiunei publice

tuturor şcolarilor premianţi din anul aceste.

Medalia va fi lucrată ca multă îngrijire

de cătră artişti români. Armata asemenea va serba aceasta zi.

D in L i im rH ăscoala H e rre rilo r’.

Guvernatorul Leutwein a raportat guver­nului^ german, că maiorul Glasenap, în 13 Martie c. însoţit de mai mulţi oficeri şi de 36 soldaţi călări, a dat de o ceată de-a Her­rerilor răsculaţi şi a trebuit să se retragă. Şepţe oficeri şi 19 soldaţi au căzut în luptă Rănit uşor a fost şi maiorul Glasenap.

Răscoala Herrerilor e în creştere. Mai mult de trei părţi ale coloniei sânt răsculate.

R ăscoa la A lb an e z ilo r.Două seminţii de Albanezi s’au răsculat

din pricina dării, ce s’a pus pe vite. Condu­cătorul mişcării e Aga Batusa Suleiman. Răs­culaţii au atacat pe platoul dela Djumik oastea turcească, comandată de paşa Semsi şi au silit-o a să retrage. Lupta â lost foarte sân­geroasă. Turcii au perdut un maior şi 70 de soldaţi; 20 au fost răniţi. Despre Albanezi să zice, că au pierdut 150—200 de oameni.

O telegramă mai nouă vesteşte, că darea pe vite a fost suspendată.

Şîtfri mărnnte.împăratul german în calea sa pe marea Me-

diterană a sosit In 20 1. c. în Gibraltar, ear’ în 24 î* Neapolea (Italia).

«

Să aşteaptă subsrcierea convenţiei dinire Bul­garia şi Turcia.

*Din Ashabad (Asia) să telegrafeaaă, că emirul

Afganistanului ar fi fost înveninat. Ştirea are lipsă de-a se adeveri. _____

Dela Reuniunile noastre de meseriaşi.

A dnttarea g ene ra lăa reuniunei meseriaşilor români din Bistriţa.

Bistriţa, la 7 Martie 1904.

Cu bucurie viu a vă comuna de­curgerea adunării genarale a reuniunei meseriaşilor români din loc, ţinută în localul reuniunei, Duminecă în 6 Martie la ora 2 după-ameazi, fiind de faţă aproape toţi membrii ordinari.

După deschiderea adunării prin o potrivită şi înflăcărată cuvântare, rostită •de dl D r. V. Pahone, presidentul reu­niunei, a urmat alegerea membrilor ve- rificători, alegendu-se domnii: I. Mol­dovan, I. Găzdac şi I Chindriş.

Dar' dacă regele sălbaticilor ar mai fi

ştiut că în mijlocul nostru trăiesc şi alţi mulţi

mişei.

Ce ar fi zis el ?

F. P. T.

Nr. 12

Mărinţa Iui Pavelsau

P edepsirea lăeo tn ie i.Povestire

de1*11 Vlalcu.

(Urmare)

Pe când Petru îţi dărăpănă sănătatea şi

îşi scurta vieaţa cu astfel de gânduri păcă­

toase şi rele, pe atunci frate-său Pavel trăia

vieaţa cea mai fericită, ce o pot trăi doi soţi

credincioşi unul altuia. D-zeu îi binecuvântă,

şi, nu mult timp după moartea socrilor lui

Pavel, le şterse jelea şi amarul ce-'l simţeau

după ei, dăruindu4e o fetiţă frumuşică, care

După-aceea învăţătorul Teodor A. Bogdan, în calitate de secretar, ceteşte raportul despre activitatea reuniunei, din care să constată, că în decursul anului s au ţinut 9 şedinţe, în cari s’au desbătut mai multe lucruri şi s’au re- solvat mai multe afaceri curente.

Reuniunea are 8 membri funda­tori cu taxa de 20 cor., 35 membri ordinari şi 27 membri ajutători. In de­cursul anului sau arangiat două petre­ceri, dintre cari cea din- 21 Februariea. c., a succes peste aşteptare atât mo- ralminte cât şi materialaiinte. Cu aceea ocasiune secretarul T. A. Bogdan, a colectat în favorul «fondului steagului* suma de 13 cor.

In urma unui apel făcut pe Ia băn­cile române, au sosit următoarele aju­toare, şi anume dela; «Luceaferul« din Verşeţ, 10 cor.; »Fortuna« din Rodna- veche, 20 cor.; «Reuniunea de împru­mut şi păstrare« din Ilva-mare 20 cor.; «Bistriţana« din Bistriţa, 10 cor. Adu­narea generală pentru acest ajutor bi­nevenit îşi ţine de sfântă datorinţă a le aduce mulţumită protocolară. Ase­menea să află în plăcută posiţie a aduce mulţumită şi on administraţiuni dela ziarele: «Voinţa» din Bistriţa, »Bunul econom« din Orăştie, «Drapelul* din Lugoj şi «Revista BistriţeU din Bistriţa, căci au avut bunăvoinţa a trimite câte un esemplar, gratuit, rugend on. admi- nistraţiuni, câ de le este în posibilitate, a le trimite şi pe mai departe, totodată face un călduros apel şi la administra­ţiile celorlalte ziare.

Din raportul cassariului s’a con­statat că «Fondul steagului« dispune de 52 cor., 29 bani: ear' bilanţul s’a încheiat cu active de lOO cor. 83 bani. Reuniunea mai dispune şi de un mo­biliar în valoare de 782 cor,, ear’ pa­sive 420 cor. împrumutaţi de institutul Bistriţana«.

Din raportul bibliotecarului s’a con­statat, că biblioteca constă d'n 108 vo­lume, ear’ ca tsxe pentru cetirea căr­ţilor au incurs 7 cor. 96 bani.

Hotărându-se modificarea unor pa­ragrafi din statute, — după-aceea a ur­mat alegerea funcţionarilor şi a mem­brilor din comitet. -t a i » .—

F O A I A P O P O R U L U I

. O botezară, puindu ’i numele Măriuţă. Fericirea

lor era acum deplină, numai sănâtatu şi minte înţeleaptă cereau dela D-zeu, căci de celelalte j

de toate aveau. Nici pe departe nu gândea

Pavel, că ce ,planuri rele făureşte Petru asu­

pra lui. El nu putea să cugete, că doar’ ar, j

fi frate seu tocmai aşa de rău, încât să fie în g

stare'să-’i nimicească fericirea întreagă.

Intr’aceea Petru mereu făuria la planuri

groasnice asupra frate seu, dar’ nici unul nu-’l

putea îndemna să-’l ducă în îndeplinire, căci

să temea că nu va putea reuşi cu el Multe

nopţi nedurmite a petrecut el gândind mereu

la frate-său, şi totuşi dacă soartea nu ’i-ar fi

venit acum într’ajutor, nu-’şi putea duce în

Îndeplinire planurile sale ticăloase şi mâr­

şave.

Precum am spus la începutul povestiţii

acesteia, pe atunci duceau cu sila feciorii la

cătănie, nu era obligat şi îndatorat ca şi acum

ca fiecare să fie câtană. Atunci era cătănie

ţinută numai pentru bani, cum puteau prinde

feciori de pe sate. Ca se poată prinde că-

tane umblau oficeri cu mai multe cătane şi

Ceva despre „Reuniunea învăţătorilor gr.-cat. din archidiecesa gr.-cat. de

Alba-lulia şi Făgăraş".(Urmare).

Dacă Reuniunea ar lucra numai pentru

ajungerea acestui scop, totuşi ar fi destul

pentru binele poporului, zic al poporului, pen­

tru-că întreagă lucrarea din şcoală să face în

folosul poporului. Ori-ce îmbunătăţire să face

în învăţământului şcoalei poporale, să face în

folosul poporului. Pentru-că, după-cum se

ştie, singură şcoala poporală — şcoala de pe

sate — lucră de-a dreptul la luminarea şi în­

aintarea poporului. De unde urmează, că cu

cât va înainta învăţământul din asta şcoală,

cu atât va înainta şi poporul nostru şi cu atât va pute trăi mai bine.

Cum am zis, dacă numai atâta ar lucra

aceasta Reuniune, totuşi ar fi un câştig pentru

popor; dar’ Reuniunea lucră şi mai mult. Ea

vrea să uşurez» sarcina ţăranului nostru; vrea

să mântuiască şcoalele noastre poporale de perire.

Căci în adevăr, dacă cetim mai departe

în statutele acestei societăţi, aflăm Ia mijloa­

cele, ce ea le întrebuinţează ceva mult pentru

popor. Eată de pildă ce să zice în §. 3:

»Pentru ajungerea scopului său Reu­

niunea se foloseşte de următoarele mijloace:

se va nisui, ca să înmulţească cunoştinţele ne­

cesare la educaţiune şi instrucţiune prin dis­

cutarea chestiunilor din sfera educaţiunei st

instrucţiunei; prin prelegeri practice de model;

prin elaborare de teme pedagogice didactice;

prin descrierea aplicativă a recuisitelor de în­

văţământ; prin censurarea de cărţi (manuale

de şcoală); prin disertaţiuni instructive refe­

ritoare la desvoltarea vieţii şcolare, la susţi­

nerea ordinei şi disciplinei; prin înfiinţarea de biblioteci în centrul Reuniunei şi ' în despăr-

ţăminte; şi eventual prin edarea unei foi pe­

dagogice, care va servi ca organ al Reu­niunei t.

sMai departe se va nisui, ca să creeze

un astfel de capital, din care să poată ajuta

pe membrii săi în cas de estremă necesitate,

eventual să ajutoreze şcoalele mai sărace şi

se provadă cu cele mai necesare recuisite pe

şcolarii lipsiţi. Ear’ mai târziu, când starea

materială a Reuniunei va permite, va înfiinţa

în centru, în Blaj, un museu de recuisite de

învăţământ*.

cu musică din sat în sat, îndemnând pe toţi

Ia cătănie şi prinzând câte un fecior, care era

mai frumos şi mai voinic, precum şi pe aceia,'

cari propuneau oamenii să-’i prindă, pentru-că

erau tâlhari sau altfel de oameni răi. Cel

prins odată şi dus la cătane numai arare ori

mai putea răsbl să vină acasă, căci pe tim­

purile acelea erau mai multe bătălii, ca şi în

timpurile noastre şi de cele mai multe-ori,

cei mai mulţi rămâneau morţi pe câmpul de luptă.

Intr’o zi să rătăciră şi prin satul Pădu-

reni nişte oficeri, cari voiau să prindă cătane:

Prin Pădureni nu prea umblaseră »verbun-

coşi« căci aşa Ie ziceau la aceea, şi când au­

ziră oamenii cântând musica şi chiuind şi stri­

gând câtanele, ce erau cu oficerii, îndată să

adunară mai toţi oamenii şi femeile din sat,

ca să-’i vadă. Numai cei fricoşi de cătănie

nu cutezau a ieşi pe afară.

(Va urma).

___________ Pag. 141

Pag. 142 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 12

Toate mijloacele S3U cele mai multe sânt,

de*a desăvîrşl pe învăţători în meşteşugul în

văţării şi a bunei creşteri în şcoală. Căci pe

cum înaintează toate astăzi în spre desăvîr-

şîre, aşa înaintează şi acest meşteşug. Cu cât

acest meşteşug va ajunge ia mai mare înain­

tare, cu atât şi poporul nostru va ajunge mai

In frunte.

Dar’, pe cum văzurăm, Reuniunea pe

lângă desăvîrşirea învăţătorului mai are şi »se

ajutoreze şcoalele mai sărace şi să provadă

cu cele mai necesare recuisite pe şcolarii lip-

siţic. Acesta e punctul cel mai însemnat

pentru poporul nostru Mai cu seamă, că

altă societate din patria noastră nu se gân­

deşte la aşa ceva!

Cu toţii ştim cât de cu greu îşi pri­

meşte învăţătorul plata sau salarul seu acolo,

unde se scoate din repartiţie. Oamenii noştri

nici după cinci-zed de ani nu s’au cuminţit

însS, ca să vadă, câ mântuirea lor din ghia-

rele robiei are să le vie dela şcoală. Căci ce

ne arată mărturia timpurilor — istoria. Ne

arată, că poporul nostru, atunci când a fost

lipsit de lumina minţii, prin lipsa de scoale,

a dns vrând nevrănd o vieaţă de dobitocie.

Ştim bine, că până mai ieri-alaltăieri am fost

într’o stare de robie. Şi oare pentru-ce?

Pentru că am fost lipsiţi de şcoli. Ba străinii,

asupritorii noştri, nici nu ne lăsau să învăţăm

Ştiau ei, că prin lumină ajungem la libertate.

Chiar pentru aceea să făceau luntre-punte

ca să nu învăţăm Căci cum zice un poet

neamţ — Schilier: — »Pentru unul ştiinţa —

învăţătura — este o sublimă zeiţă cerească,

pentru altul o vacă lăptoasă, care-'l provede

cu unt«. Chiar pentru aceea se sileau în tot

felul se nu ajungem şi noi la vacă şi să avem

şi noi unt. Nu-’i vorbă, scopul 'şi ’l-au ajuns.

Au fost, nu se poate tăgădui, şi alte împre­

jurări, cari ne-au ţinut în stare de robie sau

cum se mai zice în stare de helotism; dar’

cea mai mare primejdie a fost lipsa de şcoli

româneşti. Pentru-că bine să ne însemnăm,

câ omul învăţat are mai multă prevedere si

mai multă putere de vieaţă de a-’şi croi o

soartc mai fericită. In timpurile vechi, dacă

poporul nostru românesc ar fi avut şcoală,

ar fi putut nj inge la bine. Pe atunci nu se

ftcea atâta deschilinire între naţiune şi na­

ţiune ca astăzi. Parola timpului de mijloc

era: să fi om şi earăşi om; al celui de azi

Insă: să fi om şi naţionalist! Din care apoi

se nasc atâtea frecături între popoare şi între

oameni. Dar' aşa cere timpul şi noi încă tre­

bue să mergem dupâ el. (Va urma).

Din Guşteriţa.(Urmare şi fine).

Mai departe zice autorul »că a esoperat dela comuna politică un ajutor de două mii coroane, pe seama zidirei unei şcoale*.

Lucrul stă astfel: Procesul cu aju­torul cerut dela comuna politică a fost deja în curgere, la venirea sa în pa- rochia noastră. Ajungând causa cu procesul pân' la instanţa ultimă, a avut resultat favoritor pentru noi în urma spriginirei şi insistinţei membrilor români din congregaţie, ca adecă să fim îm­părtăşiţi, de ajutor şi noi, dar’ suma ho- târîtoare nu s’a ştiut.

Representanţa noastră comunală în urmă ne acoardă un ajutor de bună­voie de două mii coroane, însă con­diţionat: 1. Nu ni-’l dau în mână, res-

Ipective în posesiunea noastră, ci îl depun spre fructificare la banca lor (săchsischer Vorschusverein) cu interese şi numai în momentul, când vor vedea că ne am apucat de zidirea şcoalei noue, ne dau libelul în mână. — Zic dlor, că altcum ear’ cumpărăm moşie şi ne prea îmbogăţim — 2. Să încetăm cu pro­cesul şi f ă nu mai pretindem nici când în această causă vr’un ajutor etc.

Comitetul parochial fiind povocat în scris a să pronunţa despre aceasta, s’a decis a primi suma acordată de două mii cor. însă fără condiţiune.

Representanţa comunală nu s’a în­destulat cu această hotărîre a comite­tului paroch ; ci a convocat la o şe­dinţă comună în cancelaria comunală şi pe întreg comitetul parochial, spre a ne converti la împăciuială. Aici pa- rochul nostru a trebuit să apere causa, dar* el a tăcut. A trebuit să ia cu­vântul învăţătorul acum pens G. Stă- neasă, care ne-a scăpat din cursă, ne- I putându-se lua cu comitetul nici o ho- f tărîre validă în causă. Am pornit de |

I nou proces, respective earăşi am ape- [ | lat la comitat; în care causă am rugat [ [ pe d-nii membri ai noştri români, cu | j deosebire pe vrednicul prof. D. Comşa |

a ne spriginl causa cu ajutorul, adecă j a ne mai adauge la suma votată ceva | mat mult, şi fară condiţiunile amintite. | Insă ce să vedem, — minune. — Când a venit causa noastră Ia ordinea zilei ţ la congregaţie, d nii membri ai noştri / cearcă a ne spriginl la înţelesul avut ? cu on. dl profesor D. Comşa, când colo : eată, că ’i-se dă o hârtie, o declaraţie \ în scris, subscrisă de parochul Stângu, \ în care zice, că sGntem mulţămiţi cu { două mii cor., condiţionat, fâră a şti ? comitetul parochial ceva de acca de- ! claraţie. j

Eată onorat public cetitor, forma \esoperării ajutorului din partea paro- (chului Stângu. Pentru aceasta a şi că- jpătat imputare din partea organelor \noastre super. bis. j

Ce priveşte pădurea în complex * de 30 jugăre, să ne ierte dlui, că nu ) s’a luptat cu nime, nici n’a conferit cu jj nime, că aceasta s’a dat ca favor bi- 1 sericilor cu ocasiunea comasării hota- 5 rului nostru, care am căpătat-o earăşi j după placul Saşilor, fiind ei la putere. |

Apoi »odoarele şi odăjdiile», cum | poate susţinea că le-a câştigat dînsul; I până când toate cele-ce se află azi în f biserică a fost dej i aci la venirea sa, I afară de unele icoane, ale prasnicelor I lui Christos, cari s’au fâcut şi procurat I cu ajutorul şi spesele fostelor eleve de ! şcoală ale învăţătorului acum pensionat, | care a dat iniţiativa. Dovadă la acea- | sta ne poate seivl dl Işan, crâsnicul I bisericei din Sibiiu-cetate. Ear’ altele I au fost cumpărate de credincioşii bi- I sericei noastre. Dl Stângu a dăruit, i două chipuri cioplite de gips în înăl­ţime de vr’o 50 ctm., cari, ori-şi-cine poate să le vadă, nu va zice, că corăs- pund ritului nostru oriental.

Mai departe zice, că »s’a înfiinţat la 25 Martie a. c. fondul altarului« etc, Drept are că s’a înfiinţat Dar’ d-nul Stângu nici n’a visat de acestea. Acest fond să putea înfiinţa deja în a. 1902, când s’au împlinit 25 ani dela sfin­

ţirea bisericei noastre. ’L-am lăsat îa pace pe dl Stângu să vedem cugetă la aşa ceva, dar’ înzidar.

Să ne fie permis a documenta pri* întreg comitetul nostru parochial, c i dt Stângu ca paroch, n’a contribuit la în­fiinţarea acestui fond barem cu un filer. Ori barem cu vr’un sfat ori vr’o cu­vântare cu ocasiunea festivităţii aranjate în causa aceasta Apoi despre suma. fondului nici nu are cunoştinţă, ceea-ce se vede din însăşi corespondenţa.

Ce priveşte fondul grânarului bis. de naturalii, earăşi să laudă, — autoral de după culisă, — pe nedrept. De ce nu a spus şi cu cât a contribuit pa­rochul la înfiiinţarea lui?

Eată cu cât: A dat acum, după6 ani una ferdelă de grâu.

Interesul ce 'l-a avut parochul Stângu faţă de acest fond, să vede din suma neesactă, ce o publică autorul— fals. —

Ce priveşte partea din urmă despre »rodurile ostenelelor şi recompensa ace­lora«. Avem să mărturisim sincer, că ostenelele ’i-a fost îngrijirea mai mult de interesele sale individuale, de-ale noastre ale poporului nici habar. Dovadă ne este neinteresul, ce ’l-a arătat cu înfiin­ţarea societăţii de lectură în sările de iarnă, pusă în lucrare spre înaintarea noastră a poporului prin învăţătorii! pens. G Stăneasă, pe care a umblat dl Stângu să-’l descurageze.

Ba încă a denunţat întrunirile noastre in sările de iarnă de simple şezători, pentru care bine ştie ce în­ţeles a avut cu înv. pens. G. Stăneasă, ceea ce dl Stângu nu poate nega.

Noi trebue să regretăm, că în loc de mulţămită pentru binefacerile ce ’i-Ie am făcut, cu bani, cu bucate, cu carul, cu plugul, în fine cu tot ce ar» putut, am avut parte de hulă şi bat­jocuri. Ba în timpul dm urmă pîrînd pe co nitetul paroch Ia ven. consistorf a vătămat onoarea preşedintelui comi­tetului paroch. precum şi pe alţii, din care causă a fost acusat la judecătorie şi pedepsit de prima instanţă cu 62 coroane amendă.

Nu din causa «indivizilor puşi la cârma bisericei* a părăsit postul său dela noi, ci pentru faptele sale cele ne- corăspunzătoare arătate în vr'o 20 puncte Ven. consistor, din partea parochienilor, fasionate cu jurământ de credincioşii noştri.

Dl Stângu — pardon autorul ■— numeşte pe cârmacii bisericei »inimici* - Pentru d-sa sftnt toţi inimici, cari având ochi văd, urechi aud, gură şi pot vorbi.

Autorul de după culisă, să vede, că nu se cunoaşte pe sine mai ântâiu, cu atâta mai puţin pe noi, pe cari a cercat a ne representa (fals) sub nume de »un parochian«, vorbind în numeîe poporului nedreptate, ştiindu-’l noi bine cine e.

îi atragem atenţiunea cu maxima; »Mintea e o peatră scumpă, care numai atunci sclipeşte în toată mândria fii» dacă e însoţită de modestie*.

r . î. v-

PARTEA E C O M MCultura legumilor.

(Urmare).

3* Cultura sălatelor. Sălata (la- tuca sativa) iubeşte un pământ negru, ţărînos şi umed. Ea este cea dintâiu legumă, care să poate sămâna primă­vara. Spre scopul acesta pământul, în care voim a o cultiva se sapă bine şi afund încă de pe toamnă, ca să degere şi să se mai dreagă peste iarnă de îngheţuri şi zăpadă, ear’ unde pămân­tul e mai sărac, trebue şi gunoit cu gu- noiu de cel putred şi mărunt. Primă­vara apoi, îndată-ce s’a dus zăpada, să sapă locul de-a doua-oară şi să fac stra­turile, în cari adecă să se poată să- mâna sămânţa.

înainte de semânat, sămânţa să înmoaie în apă ceva mai călduţă, apoi să mai udă din când în când şi astfel să ţine câteva zile în apropierea cup­torului până-ce încolţeşte şi numai după- aceea să seamănă în straturile anume pregătite. După-ce resare şi creşte, să pliveşte, răreşte şi resădeşte.

Sâlata e de două feluri: lungăreaţă şi învălită în căpăţină. Aceasta din urmă creşte adecă învălită ca şi varza şi este mai gustoasă ca cea dintâiu. De altmintrelea toată sâlata după-ce îm­bătrâneşte să cam amâreşte şi nu e aşa bună ca cea tinără. De aceea ea tre­bue mereu sămânată în decursul verii, dacă voim ca să avem totdeauna sălată tinără şi fragedă.

Afară de acestea două feluri de sălată cunoscute pe la sate, pe la oraşe să mai cultivă încă şi aşa numita să- îată de Paris, apoi Andivia, Vilmorin, Bellegard, Parpignau ş. a. Sălata să poate sămâna de pe la sfîrşitul lui Faur în­cepând pănă prin Octomvrie, când să seamănă ca să rămână şi peste iarnă în straturi şi să răsară numai primă­vara, dupâ-ce sja desghrţat pământul.

Sâlata de sămânţă să sapă de câte două-trei-ori, apoi să lasă până ce-’i cresc lujerii, cari să leagă de nişte pă- ruşei de lemn, ca să nu cadă pe pă­mânt Când lujerii sânt uscaţi, sămânţa e coaptă şi să poate culege. După-ce

Nr. 12

V e s e l ia .— Foiţa glumeaţă a «Foii Poporulu i» . —

Ursul dela mează-noapte la stupul cu miere a Fiilor soarelui

sau

Răsboiul ruso-japonez.— H u m o r e s c ă . —

De Al-hRo-val.

(Urmare şi fine).

Dar’ acum să vedem, ce s’a întâmplat

mai departe. După răsboiul româno ruso*

turc, mai târziu a urmat bătaia între Bulgaria

fi Sârbia, sau mai bine zis, Intre Bulgaria şi

regele Sârbi ei, Milan.

Regele Sârbiei a pornit răsboiu împo­

triva Bulgariei, pentru-că aceasta a alăturat

la sine Rumelia.' A voit fiiertatul Milan să

umilească pe viteazul principe al Bulgarilor,

Alexandru Battemberg, dar’ a păţit-o rău.

Causa veţi vedea-o îndată.

să culege, să îmblăteşte şi vântură, apoi să pune la un loc svîntat până primă­vara, când să seamănă din nou.

Sălata de câmp. (valerianela oli- toria) creşte şi de sine pe unde să în­cuibează şi se poate culege cât ţine iarna şi primăvara, până când adecă să fac celelalte sălate. Ea să mai nu­meşte pe unele locuri şi cicoria.

Andiva (cicorium endiva) este un fel de sălată creaţă, care să cultivă în­tocmai ca şi celelalte sălate, numai cât la udat, nu să udă şi pe foi, ci numai la rădăcină. Peste iarnă să scoate din pământ şi să pune cu rădăcină în nă­sip în pivniţă, sau să leagă mai multe rădăcini laolaltă şi astfel să acaţă în- într’un loc svântat.

4- Cultura cepetor. Ceapa (alium cepa) este leguma, care nu poate lipsi nici din casa bogatului, nici dintr'a să­racului. Ea conţine mai multă materie zăhăroasă, ca celelalte legumi. De aceea să şi întrebuinţează nu numai singură, ci să adaugă mai în toate fierturile şi fripturile pentru a le îndulci şi drege. Din aceasta causă apoi nici nu poţi afla o singură grădinuţă cultivată cu legumi, din care să lipsească ceapa.

Ceapa să prăseşte din sămânţa, ce să adună din cepele mai mari, cari să pun primăvara în straturi, unde fac nişte lujeri înalţi cu bâtă în vârf, din cari apoi mai târziu să desvoaltă sămânţa. Ea să mai poate prăsi şi din răsaduri cari să adună toamna din straturile, în cari a fost sămânată.

Ceapa iubeşte un pământ mai uşor, bun şi gros, care trebue încă de cu toamnă săpat, ca să se mai poată înfrăgezi şi drege de zăpada şi îngheţurile de peste iarnă. Sămănatul ei se poate face prin Martie şi Aprilie. înainte de sămănat şi sămânţa de ceapă se poate înmuia şi încolţi în casă lângă cuptor şi numai după aceea să seamână în straturi, unde apoi odată răsare şi începe a creşte.

Resăditul cepei se face în decursul lui Maiu şi Iunie. Cu prilejul resâdi- tului ’i se retează rădăcinile firoase şi vârful foilor, apoi se răsădeşte în alt strat anume pregătit, la o depărtare tot cam de-o palmă, un fir de altul.

Regele Milan a fost mare priet:n al Un­

gurilor. De aceea a lăsat cu ’imbă de moarte

să fie îngropat în Ungaria — ceea-ce s’a şi

făcut. Ei avea prietinie cu grofii şi baronii

unguri, pentru-că, de, îi plăcea de firea şi obi­

ceiurile lor. Venea adese ori pe la ei la vânat

şi juca cu ei cărţi în casina naţională din

Pesta. Ce mai chefuri, Doamne.. .. Milan

juca şi perdea, Sârbia tăcea şi — plătea, ear'

baronaşii unguri îl preamăreau.

Să înţelege, că începftndu se răsboiul cu

Bulgaria, Ungurii stătură pe partea Sârbiei,

— nu de dragul Sârbilor, ci de-al lui M lan.

Prin foile ungureşti Milan era arătat ca un

erou, care avea să potopească pe toţi Bul­

garii de pe faţa pământului.

Vai de eiî

Când să începuse răsboiul erau întru­

nite delegaţiunile în Viena şi cÂnd ministrul

de esterne al monarchiei noastre a vestit în

delegaţiunea ungară, că Milan a declarat răs­

boiu Bulgariei, mai mulţi membrii unguri

au strigat:

gQ-AIA FQ PQ R PL U S

După răsădire se sapă de câte două* trei-ori, precum cere trebuinţa, ear’ la săpatul din urmă ’i-se calcă foile la pământ, ca se numai poată creşte în sus, ci cu atâta să-’i crească mai tare căpăţină din pământ

Călcatul foilor se poate face prin Iulie, ear’ scosul aceleia prin Septemvrie ; este însă un fel de ceapă, care se samână numai prin Octomvrie, ear* peste iarnă stă în pământ, până pri­măvara, atunci începe apoi a creşte ca şi cea sămănată de cu primăvara. Acea­sta să cheamă ceapă de iarnă. De alt­mintrelea şi cea sămănată primăvara, dacă nu a crescut de ajuns, poate rămână peste iarnă în pământ, unde apoi îndată ce se duce zăpada, dă semne de creştere şi desvoltare. Peste iarnă ceapa se ţine In pivniţă şi celare, ca să nu degere, ear’ de cumva s’ar întâmplă să degere, atunci se lasă tot acolo, pănă-ce să desgheaţă de sine, încet şi pe rînd.

Ceapa e de mai multe feluri: cea ordinară roşie, care se face rotundă, ceapa de iarnă (alium fistolusum); de care am amintit şi mai sus, şi ceapa galbină (alium ascolnicum) care se face cam lungăreaţă şi are cel mai plăcut gust între toate cepele.

(Va urma).

_______________________________ Paş. 113

Negoţul şl meseria.(Urmare şi fine).

Negu-ătorul şi măiestrul lucră şi cruţă, pe când domnii cei mari, cari trag plată dela

împărăţie, nu ştiu lucra nici cruţa, ci umblă

peste săptămână îmbuibaţi dintr’o ospătărie

într'alfa şi dintr’o uliţă într'alta, gătaţi şi chi-

chiţi, pentru care găteală şi chiteală să mai

şi îndaîoresc până în grumazi, căci — zic

ei — »caută să te ţii de modă*.

Moda apoi îi vîră în datorfi, ear' da­

toriile îi scot în uliţă şi le duce şi perina de

sub cap la tobă. In astfel de stare ajuns

domnul inelat apoi îşi cere strămutarea în

alt loc de ruşinea oamenilor cruţători, cari

'l-au vfziit odată umblând cu inele şi chi*

tele, fără de-a şti, că-’s luate pe datorie dela

negustorul sau măiestrul, în mâna căror ajung

de regulă milioanele dâte de plugar la îm­

părăţie şi dela împărăţie dom n ilo r . Aşa-

— 6 lj en!

La acest strigăt a făcut o bună tălmăcire

foaia glumeaţă din Viena »Kikeriku (Cu­

curigu).

Aceasta foaie adecă a zis, că Ungurii

au strigat în delegaţiuni >filjenc, ear’ de pe

dealurile Sârbiei a rSspuns ecoul (răsunetul):

— E lend !

(Elend e vorbă nemţească şi înseamnă

miserie, sărăcie) *

Şi aşa a fost. Sârbii au mâncat bătaie.

Călindarul tatălui meu earăşi a avut dreptate.

A urmat apoi răsboiul Burilor cu En­

glezii. Burii, popor viteaz, asemenea Moţilor

noştri, a stors mirarea lumii prin faptele lui

eroice. Toată lumea a fost pe partea acestui

popor viteaz, pentru-că între virtuţile ome­

neşti vitejia este una din cele dintâiu. Dar*

nefericirea! Cu lumea întreagă au fost pe

partea Burilor şi poporul sumeţ de pe pusta

Ungariei.

Şi Bnrii au fost bătuţi şi îngenunchiaţi

Şi acum versind dela tiecut, la tinepu

Pag. 144 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 12

dară frumoasă şi îmbelşugată e vieaţa negu­

ţătorilor ţi măiestrilor harnici ţi cruţători. Al

lor este timpul de faţă şi lor li-se prepară

şi viitorul. Şi nu mai încape îndoială, că

după-cum azi nu mai numără nimic o na­

ţiune fără aceasta clasă de oameni — clasa

neguţătorilor şi a meseriaşilor — în viitor

nici nu va mai esista o atare naţiune.

Mulţămită Domnului însă, că şi poporul

nostru 'şi-a întors ochii spre aceasta vedenie

a timpului, deşi în măsură prea mică; şi

aceasta 'l-a făcut să se oprească încâtva în

calea povîrnişului repede, care gata era să

ducă în prăpastie un popor cu un trecut atât

de glorios, cum e trecutul poporului nostru

mult cercat

Ear’ dacă ne-am trezit şi cunoaştem

calea care duce popoarele la mărire, să nu

ne mai ocupăm cu > timpurile grelec din

trecut, ci politica cea mai mare să ne fie îm­

brăţişarea negoţului şi a meseriilor în toată

forma şi cu toată puterea!

Să năpădim oraşele şi cu deosebire cen­

trele româneşti cu băieţi de Român, aplicaţi

în prăvălii şi pe la meseriaşi harnici, şi în

scurtă vreme soartea poporului nostru de azi

să va îndrepta.

In direcţiunea aceasta vor lucra şi reu­

niunile noastre de meseriaşi, înfiinţate icî-colea

şi cari trebui vor să se înfiinţeze pretutindenea.

Având apoi negustorii şi meseriaşii no­

ştri — vom ajunge a avea şi un trunchiu na­

ţional gros şi sănătos, nu sădit, ci ieşit din

rădăcină, a cărui coroană — inteligenţa —

va avea apoi pe ce să răzima.

Deci In locul prim chemată e şcoala ro­

mână se facă să dispară conservaţivismul tra­

diţional din inima Românului >că meseria e

numai pe seama străinului».

Acum încheiăm cu zicala din bătrâni:

»va veni vremea, când va fi în tot satul

boltă şi în tot părăul moară*, care pare-că

s’a împlinit şi trebui - va să se împlinească

şi să ajungem şi la acea mândrie naţională

că aceştia să fie Români ieşiţi din opincă,

mai văzSnd încă în toate sătuleţele româ­

neşti : rotari, fauri, butnari, bîrdaşi, argâsi-

tori, pălărieri, curelari, croitori, cojocari, fu-

nari, tinich.eri, ciobotari grădinari, stupari

etc., bine înţeles: nu meşteri-strică, de cari

să fugă omul, ci oameni pregătiţi, cari să

atragă. Ioan Pam po.

de faţă, să ne întoarcem privirile la răsbolui

de azi. >UrsuU dela meazi-noapte, care Ia

Plevna a fost scos din năcas de viteaza ar­

mată şi drept răsplată a luat dela România

vechea Basarabie, ’şi-a pus ochii pe «stupul

de miere* a poporului din răsăritul depărtat

Şi aşa s’a început răsboiul de acum:

Ce sfîrşit va avea aceşt răsboiu, nu să poate

şti. Dar* »Călindarulc batâ-1 norocul, m’a

pus de nou pe gânduri. Lucrul adecă e aşa,

că toate foile ungureşti sânt pe partea Japo­

nezilor şi împotriva Ruşilor. Să zice, că Mi-

cado, împăratul Japoniei, ar fi auzit despre

acest lucru şi a trimis deja o deputăţie în

Ungaria, cu menirea, de a ruga pe «deoşiic

de pe pustă să meargă în ajutorul — Ru-

«ei, căci o aşa prietinie e cam primejdioasă.

Japonezii adecă voiesc, ca Ungurii să ţie cu

Ruşii. In schimb le făgăduiesc, că vor ţinea

un an de zile pe chieltuiala lor pe toţi Ciangăii,

cari în fericita Ungarie — mor de foame.

Dela „Reuniunea română de agricultură din comitatul

Sibiiu“.Comitetul central al Reuniunei române

agricole a stabilit pentru anul 1904 următorul:

Program de lucru,.Pentru cunoaşterea referinţelor econo­

mice din comune să vor ţină întruniri agricole

în comuna Avrig, Dobârca, Galeş, Noul-să-

sesc, Rusciori, Şura-mică, Săsăuşi, Vale şi

Tumişor.

Cu scop de a răspândi cunoştinţe folo­

sitoare şi temeinice în causa prăsilei vitelor

de soiu ales, să va aranja o esposiţie de vite

de prăsilă împreunată cu distribuire de premii

în bani în comuna R ă h ă u . In acelaşi timp

comitetul acordă comunelor politice şi pro­

prietarilor mici în scopul procurării de vaci

de prăsilă împrumuturi ieftine, replătibile în

rate. O viţea rassa Pinzgau, ce s’ar pune la

disposiţia comitetului din prăsilă viţelelor, dă­

ruite în anii trecuţi, să va dărui unuia din­

tre membrii Reuniunei cu locuinţa în Gura-

rîului.

In scopul cultivării poamelor în comuna

Veştern să va ţinea cursul de altoit pomi.

Câte un altoi (măr pătul) să va planta în gră­

dina membrilor cu locuinţa în B o iţa . Să vor

împărţi diferiţi pădureţi, dăruiţi de ministrul

r. u. de agricultură, Să vor procura altoi şi

să vor pune cu preţ redus In vânzare. Cup­

torul do uscat poame sistem >Cazenille«, zi­

dit în Sălişte, se va pune Ia timpul seu în

lucrare, când să vor face esperimentări şi cu

uscarea de legume de tot soiul.

Sfi vor împărţi între membri în mod gratuit

diferite soiuri de seminţe de nutreţuri măie­

strite; în acelaşi timp comitetul mijloceşte

pentru ori-şi cine ’i se va adresa procurarea

de seminţe (de nutreţuri, legume etc) mai

bune şi mai ieftine.

Cei împărtăşiţi cu seminţe, cu pădureţi,

cu galiţe etc. sftnt rugaţi a face raport despre

modul de purcedere şi despre resultatele ob­

ţinute.

Se pune la disposiţia membrilor spre

folosire în mod gratuit săpătoarea şi grapa

de muşchi.

Să vor împărţi ouă şi galiţe de soiu.

In causa stupăritului să vor procura unelte

cojniţe etc, ce se vor dărui membrilor.

Direcţiunile însoţirilor de credit săteşti,

sistem Raiffeisen şi ale Tovărăşii agricole sânt

Mărunţişuri. La judecătorie:

Jude le : Cum te cheamă?

A cusa tu l: Levy Moişele.

Jude le : De ce lege eşti?

A cusa tu l: Evreu.

Ju de le : Strigă mai tare, căci aceea

o văd, că eşti Evreu, dar’ vreau să-o şi aud.

Doină cătănească.Auzita dela junele George Petrea, Bretelin

Frunză verde iasomie

Galhină ’i frunza în vie,

Şi eu plec la cătănie

La a mea neagră robie.

Tot mergeam, mereu mergeam

Drumu cu lacrămi stropiam;

Şi-apucaiu la munţi cu peatră

Şi-’mi făcui ochiţii roată,

Mă uitaiu spre răsărit

Din cătrău ştiu c'am venit.

MS uitaiu şi spre apus

Unde Neamţu m’o adus.

rugate a face comitetului raport despre acti„.

vitatea lor în 1903; în acelaşi timp comite­

tul va insista pentru întemeiere deasemenea

aşezăminte folositoare în comunele, în cari

asemenea întreprinderi lipsesc.

Să vor tnainta cereri la bănci etc. pen­

tru ajutoare băneşti în scopul preîntimpinării

chieltuielilor.

Să vor termina lucrările Albumurilor din

industria de casă şi se va lucra din răsputeri la

desfacerea lor; deasemenea să va lucra în

scopul înfiinţării unei şcoale industriale de ţe-

sătorie în Sălişte.

Proiect de statute.Statutele

•» Comitetului alianţei reuniunilor înve- ţătoreştt gr.-cat. rom. din ţeară*.

CAP. I

T itlu şi sigiU§. 1. Pentru a representa reuniu­

nile şi corporaţiunile învăţătoreşti gr.- cat. române din ţeară se constitue cu sediul în Biaj «Comitetul alianţei reu­niunilor învăţătoreşti gr.-cat. române din ţeară«.

Comitetul va folosi în sigilul său circumscripţia > Comitetul alianţei reu­niunilor învăţătoreşti gr.-cat. române din ţeară«.

CAP. II.

Scopul com itetului alianţei.§. 2. Comitetul alianţei se va

ocupa cu toate chestiunile sociale ale învăţătorilor gr.-cat. români, le va spri- ginl şi promova interesele morale şi materiale şi va tinde a desvolta şi în­griji spiritul comun învăţătoresc.

De cercul activităţii sale se vor ţină mai ales următoarele:

a) va pregăti adunările generale ale alianţei şi va esecuta decisiunile acestora;

b) va conlucra din răsputeri pen­tru colegialitatea şi conţelegerca tuturor reuniunilor învăţătoreşti din ţeară, dar' mai ales pentru celea ale reuniunilor şi corporaţiunilor alianţei;

c) va spriginl interesele sociale ale învăţătorimei şi va discuta dispunerile

^ ^ ■

Mai în jos la scăpătat

Lâng’un măr m’am aşezat

Şi un cântec am trăgănat.

Şi când ajunseiu la loc

Desbrăcaiu al meu cojoc

Mă puseră odată ’n joc.

îmi puseră puşca-’n mâni

Şi-’n picioare grei călţuni:

Nişte păpuci mult purtaţi

De alţi feciori Iăpădaţi;

Şi nădragi vineţi frumoşi

Abia-’i port de petecoşi.

O mândruţă draga mea

Acuma de m’a: vedea

Ai jura pe Dumnezeu

Că nu ’mi-’s bădiţu tăuî

N ’a fost mai bine de mine

Când eram eu lângă tine?

Că în Ioc de-a ita »hap tac*

Eu te sărutam cu drag.

Caleasi de E m il V. Dec**-

Nr. 12P O A IA P O P O R U L U I Pag. 145

-dietei şi autorităţilor referitoare la în­văţământul şi creşterea poporului;

d) va deştepta atenţiunea şi inte- resarea publicului celui mare de causa învăţământului poporal;

e) va representa şi promova inte­resele învăţătorimei şi mai ales acelei gr.-cat. române;

f) va petrece cu atenţiune mani­pularea fondului regnicolar de pensiune pentru învăţători şi va stărui pentru ri­dicarea pensiunilor şi provederilor ;

g) va pertracta propuneri aşter­nute de reuniuni şi corporaţiuni şi va trimite unele chestiuni pentru desba- tere şi opiniare la reuniuni şi corpo­raţiuni învăţătoreşti;

h) va desbate toate proiectele şi-’şi va da opiniunea în toate propunerile mai însemnate, cari s’ar face din partea ţerii sau a autorităţilor superioare bi­sericeşti sau s’ar ivi în interesul lu­crării mai intensive a creşterii şi învă­ţământului poporal prin reuniuni sau prin presa învăţământului;

i) se va îngrijî, ca pretutindenea, unde nu sânt reuniuni învăţătoreşti, să ;se înfiinţeze atari.

CAP. III.

Mijloace.

§. 3. Comitetul alianţei reuniu­nilor învăţătoreşti gr.-cat. române pentru scopurile sale se va folosi:

a) de mijloace spirituale şi mo­rale/ b) de mijloace materiale.

Mijloace spirituale şi morale.a) va stărui să atragă toate reu­

niunile învăţătoreşti gr -cat. române din ţeară în cercul activităţii sale şi a se pune în atingere cu reuniunile învăţă­toreşti gr.-orientale române şi dacă acestea încă ar înfiinţa alianţa lor, în legătură organică cu comitetul aceleia;

b) ţine adunări, în cari desbate şi decide în cause referitoare la scopu­rile lui şi resultatul consultărilor şi sta- toririlor sale, îl publică prin foi, even­tual într’un organ al său;

c) îşi dă părerea în chestiuni de specialitate adresate lui de autorităţi şi reuniuni sau corporaţiuni învăţătoreşti.

Mijloace materiale.a) contribuirile membrilor funda­

tori, cari toate să capitalisează şi numai interesele se folosesc pentru scopurile comitetului;

b) taxele reuniunilor şi a corpo- raţiunilor;

c) lăsăminte şi donaţiuni;d) colecte;e) ajutoare.

§. 4. Comitetul alianţei reuniu­nilor Învăţătoreşti gr.-cat. este dator a se îngriji, îndată-ce venitul lui anual ar ajunge la 500 coroane, de local stabil pentru cancelaria şi archivul său, ear’ dacă ar ajunge a-’şi cumpăra un edi­ficiu propriu în locul sediului său, a-’l intabula acesta ca proprietate a alianţei reuniunilor învăţătoreşti gr.-cat române din ţeară.

CAP. IV.M em brii c o m ite tu lu i a lia n ţe i re u n iu n ilo r în v ăţăto re şti gr.-cat.

rom âne d in ţeară .

§. 5. Membrii comitetului alianţei pot fii: a) onorari, b) fundatori, c) or­dinari, d) părtinitori.

§. 6. Membru onorar poate fi numai acela, pe care pentru meritele sale câştigate pe terenul învăţământului poporal este ales de atare prin comi­tetul alianţei în adunarea generală or­dinară.

§. 7. Membru fundator este acela, care pentru scopurile alianţei face o fundaţiune de cel puţin 100 coroane. Membrii fundatori pot să fie numai in­divizi şi corporaţiuni învăţătoreşti de-ale şcoalelor singuratice.

§. 8. Membrii ordinari pot să fie toate reuniunile învăţătoreşti gr.-cat. române din ţeară, cari în cassa alianţei plătesc în tot anul câte 20 bani după fiecare membru al reuniunei lor.

§ 9. Membrii părtinitori sânt aceia, cari plătesc la an câte 1 cor. pentru scopurile alianţei.

(Va urma).

hectare şi venitul acestora numai dia moşii e 450 milioane de franci la an.

Dacă proletarii acestor oraşe — să ridică — cer reducerea oarelor lu­crului, absolvarea femeilor dela munca din fabrici, a copiilor nevârstnici, plată mai mare, e esplicabil — ei sânt în drept să o facă — şi lupta lor în acea­stă direcţiune a dat resultate foarte fa­vorabile pentru muncitor.

Eată un esemplu:

Un capitalist a întemeiat o fabrică cu un capital de 200.000 coroane — şi a instalat 50 lucrători. La finea anului a realisat un câştig de 50.000 coroane 25%. Din aceştia a dat mun­citorilor celor 50—25 000 cor. 25 mii 'i a mai rămas lui. S’au pus oamenii la socoteală şi au găsit, — că la un lucrător ’i-se vine la an numai 500 cor. şi aceasta din causă, că fabricantul ţine pe seama sa din venit 12y,°/0 — după. capitalul învestit.

Au sistat lucrul — s’au pus îit,

fabricantul să se mulţumească cu 5%. Astfel s’a urcat la unul fie-care plata anuală de 500 coroane la 800 coroane.

(Va urma).

SOOIALISISUZ.ea primejdii© naţională. , . . ,

p , _ A w f grevă au rerlamat dm câştigul dePrelegere ţinuta de Nicolnn Ivan, asesor, cons. c a n n n /f n n n n t

oO.uuO, 40.000 pe seama lor — ear(Urmare), - - r

f Ei bine, ce e de făcut? Să aţîţăm poporul, să-’l agităm, să-’i punem în vedere răsturnarea ordinei sociale, îm­părţirea bunurilor? Ar fi un lucru şi păcătos şi absurd, dacă în modul acesta am căuta să uşurăm soartea ţăranului. J

Alte sânt mijloacele, cu cari să-’l I reun. meseriaşilor romani,cuminţim, alte căile pe cari să-’l ducem } In c u n o ş tin ţa re .

(Ja mântuire. - | Vestim prin aceasta Reuniunile noastre

Vom descrie niţel soartea altor j de meseriaşi, cum şi pe toţi aceia, caii be

popoare, ca să putem face deducţiuni J inimă poartă causa clasei noastre de mijloc^logice. | subsemnatul comitet, în vederea preparaţi-

t •, | a ■ 4. • ■ * T7' j - I velor, de a scoate Anuarul al II-Iea ai >Reu-In capitala Austriei, in Viena. după f . .... , , „ '..

.* f niunn sodalilor români dm Sbiiuc, a reducconscrierea cea mai recenta a popo- I _____ , , ,cuu#iraţiunei sânt 23000 locuinţe numai cu jo singură încăpere şi în aceste 23.000 |încăperi stau 180000 locuitori. Aproape !atâtea suflete cât numără întreg po- fporul săsesc din Ardeal. In aceste ţspelunce locuiesc, în calcul mediu, în io singură odaie 8 persoane. Inchi- |puiţi-vă ce groapă a moralităţii, închi-

preţul Anuatului I iu al Reuniunei, la 80 banL

In acelaşi timp îndrăsnim a ne adress

şi pe această cale cătră vrednicii conducători

ai Reuniunilor noastre de meseriaşi de pre­

tutindenea, cu respectoasa rugare: sfi binevo-

iască a ne aduce cu posibilă grăbire la cunoştinţă

datele mai de importanţă despre activitatea»

Reuniunii desvoltată în 1903 şi programul dc

puiţi-vă ce aer infect, închipuiţi-vă co- i lucru stabllit Pentru anul 19°4, date, ce ac pîii lăsaţi în grija Domnului, — căci I vor cuPnnde duPă Pu!inţă în anua™‘ nostmtata şi mama sânt ziua întreagă la fa­brică; închipuiţi-vă umezeala din sute- rane şi din pivniţe în oasele lor, în­chipuiţi-vă câţi schilăviţi, câţi muşcaţi de diferite insecte, — câţi lucrători beţivi vin noaptea şi întră în odae să ocupe patul lor, — şi că pentru aceste odăi plătesc Ia lună câte 8— 10—15 coroane, — îşi trag bucătura din gură şi o dau domnului de case — ca să trăiască domneşte.

Cine să uită la acele fiinţe? Spi- talurile sânt pline, temniţele gem de astfel de nenorociţi.

Şi miseria aceasta e aproape în toate oraşele, în jurul cărora s’au ri­dicat fabrice — locuitorii nu au aer, soare, lumină, căldură, nici chiar apă curată.

In Londra, capitala celui mai bo­gat stat din lume, — peste 1 milion de oameni sânt fără nici un căpătâiu, mor pe strade goli, flămânzi — ear’ 7, zi şepte lorzi au unul fiecare peste 200.000 hectare de pămănt — ear’ 90 de inşi au «nul fiecare peste 24.000

al II Iea. Prin această lucrare comitetul nostru

în calitate şi de comitet dirigent pentru toate

reuniunile noastre de meseriaşi, intenţiune are

a satisface hotărîri conferenţei meseriaşilor,

ţinute în 1902 aici în Sibiiu, şi referitoare Ia

compunerea unei statistice despre toţi mese­riaşii nostrii.

S ib iiu , 11 Martie n. 1904.

Comitetul «Reuniunii sodalilor române, din Sibiiuc:

Victor Tordăşianu, I. Apolzam,president. notar.

Pentru prăsitorii de vite.Vestim prin aceasta pe cei Inte­

resaţi, că comisiunea conomicâ a co­mitatului nostru a pus la disposiţix Reuniunii noastre agricole din fondul pentru prâsila vitelor suma de 1792 cor. 50 bani., cu scop de a acorda pentru comunele noastre politice, cum şi pentru micii proprietari împrumuturi ieftine şi replătăbile în rate scurte, cui cari să se ajute la cumpărările de vaci de prâsilă, făcută cu tntrevenirea inspec-

toratului districtual pentru prăsila vitelor şi cu concursul subscrisului comitet

In vederea esposiţiei, împreunate cu tergul de vite de prăsilă (al XV-lea) şi cu împărţire de premii în bani ce îl va ţine comisiunea economică a co­mitatului nostru, la 6 şi 7 April. n. c.,

"aici în Sibiiu, vestim pe această cale pe economii noştri din acest comitat, cari ar dori să se provadă cu vaci de prăsilă, că comitetul le acoardă împru­muturi pe lângă garanţă deplină şi cu precente reduse şi replâtâbile în rate scurte. Cererile în acest scop să se trimită la adresa subscrisului comitet

S ib iiu , 17 Martie n. 1904

Comitetul ^Reuniunii române de agri­

cultură din comitatul Sibiiu*.O. Conişn, Vie. TOrdfi^lanu,

nres. secretar.

Pag. 146

Din vitejiile poporului românesc.IW cb ltă BaUca.

(Urmare).

— Acum să vă spun, cum şi ce avem

se facem — relua Balica firul vorbirii. Io am

hotiirît să luăm Turda, după-ce ştiu, şi ştiţi şi

voi, cum stau lucrurile. De aceea am mers

eu de mai multa vreme pe sate şi v'am trimis

.şi pe voi în deosebite părţi. Toţi 'mi-aţi spus

că feciorii, cari au fost mai înainte în ceata

noastră, sunt gata să ia dc nou armele, căci

nemulţumirea e mare în popor...

— Da. grăi Negrea, sute şi sute de

feciori stau gata; arme au, pistoalele şi iata­

ganele le ţin ascunse prin jire/ile de paie şi

pe sul) streşinile caselor. ’Mi-s’au plâns inso

mulţi, că n’au praf de puşcă.

— Avem noi aici — zise Balica. le vom

da. Şi acum eată ce trebue se facem. Pe

feciorii, ee-'i avem in Cheie cum şi I’etri-

durile. Ic lăsaţi în grija mea. Tu Toderaş

vei ailuna feciorii de prin .scaun**, tu Negrea

sc aduni pe cei de pe valea Heşdăţii, ear

Onuţ va merge in satele de pe lângă drumul

Clujului. Azi c Marţi seara. Atacul trebue

sc-’l tăcem Vineri noaptea spre .Sâmbătă, după

miezul nopţii. Negrco tu ai se vii \incri

scara cu feciorii tei aici în Clieie; pe la cina

cea bună se iiţi aci, şi apoi după puţină lio-

dină. vom pleca cn toţii împreună. Toderaş

şi Onuţ pe la miezul nopţii sf: fiţi aproape,

de oraş. Semnul de. luptă îl va da trimbiţaşul

nostru Iuănaş, cu buciumul. Atunci vom lua

oraşul de trei părţi, vom desarma câtanele şi

vom pune mâna pe casa oraşului, vom şti noi

apoi cc să facem... Şi acum la lucru, tarta-

ţilor! Cine-’i viteaz, să vie cu noi, cine nu,

rfmâie ac-asă cu babele. La lucru şi la luptă...

isbânda trebue se fie a noastră!

Cei patru voinici povestiră încă mai multă

vreme, discutând unele amănunte de-ale în­

treprinderii, ce hotărîseră să facă. în urmă

^Negrea si Toderaş, luând cu ei câţiva săculeţi

de px*af. plecară înspre Pctrid, ca să-’şi vază

de treabă, ear’ Balica cu Onuţ rămaseră în

Cheie până a doua-zi, când aveau să iese şi

ei pe sate. Ei schimbară strâjile, apoi să

întoarseră în peşteră pentru a se odihni puţin,

căci vremea era târzie.

Baliea, care până acum nu vorbi aproape

nimic cu Onuţ, întrerupse tăcerea.

— Ce zici. copile, vom isbuti bine? Ce

bucurie va avea Eagăţi, când să va întoarce

acasă, că-’i dăm Turda pe mână!

— Io cred. că vom isbuti — răspunse

Ontrţ. Lobonţii sunt împrăştiaţi, ear’ în Turda

Sagăţi are mulţi partisani, cari nu s'or îm­

potrivi.... îsumai una mă nelinişteşte puţin.

Toderaş âBta...

— De ce?— E om rău şi pismaş. Pe tine căpitane

are pismă. Mă tem să nu ne încurce...

— Pe mine pismă? De ce să aibă

pismă pe mine? Pentru-că îs ce sânt?

— Nu cred, că pentru asta.

— înapoi?

— Ana!— Ah, pentru Anal Da, ştiu; 'mi-a

spus Ana, câ Toderaş a umblat şi umblă şi

acum după ea, tot în călcâiul ei, dar’ Ana

nu-’l poate suferi.— Chiar pentru asta îi năcăjit şi te

pîsmuieşte; aşa am băgat eu de seamă.

— Hm! Să poate. Dar’ după-ce vom

isbuti cu Turda, îmi voiu trage eu seamă cu

el... Şi acum noapte bună, Onuţ; ’mi somn.

— Noapte bună!

Cei doi tovarăşi adurmiră în curend şi

în peşteră şi în Cheie să înstăpâni o adâncă

tăcere. Numai părăul murmura lin în alvia

sa de bolovani...(Va urma). S i lv e s t r u M o ld o v a n .

P O A IA P O P O R D L P I

Ştiri economice, comerc., jnrid. indnstr.

Băi de marmoră, Am scris că la

Brănişca, şi Boz (comit. Hunedoarei) s’au

descoperit straturi bogate de marmoră. Pentru

scoaterea ei s’a format o societate pe acţii.

In lipsa de acţionari de ajuns din ţeară, cele

mai multe acţii le-au cumpărat capitalişti

din Belgia.

Bale de aur. In hotarul comunei.

Msidan (comit. Caraş-Severin), s'a descoperit-o

nouă baie de aur cu un conţinut In general

de 34 grame aur curat la fiecare tonă.

Venitul căilor ferate. Direcţia căilor

ferate a predat cassei statului săptămâna

trecută 2 milioane cor. ca venit curat. Anul

acesta căile ferate au dat statului în total 7

milioane cor.

F E L U R I M I .

Papa econom. Papa Piu al X-lea trăieşte simplu şi foarte cruţător. De aceea el pretinde dela prelaţii din îm­prejurimea lui tot o asemenea vieaţâ. Nu-’i prea plac domnii aceia, cari fac uşor datorit şi le plătesc greu. Tocmai zilele trecute cită papa înaintea lui pe un canonic, care şi el ca alţii oameni de omenie, făcea datorii, şi de care să plângeau creditorii, câ le plăteşte foarte greu. Papa îl întrebă cam aspru, cum de nu-’i ajung banii, pe lângă un venit de 10.000 de lire anual? Canonicul în focul apărării îi scâpâ din gură: »Aş putea să trăiesc şi cu două sute de lire lunar, dacă n’aş fi canonic, dară ca canonic am mari cheltueli».

„Cu două sute de lire ? ? întrebă papa.»Da, cu două sute de lire, dacă

n’aş fi canonic», repetă canonicul.

Audienţa să sfirşl şi omul nostru îşi gratula în sine, că a scăpat aşa fru­muşel. A doua zi însă fu însemnată pentru eL 11 ajunseră anume două sur­prinderi, una plăcută, ceealaltă neplă­cută. Prima era, că papa plăti pe toţi creditorii canonicului, a doua, că-'l numi de vicar în un orăşel, cu plată de două sute de lire lunar. ei*.

Nr. 12

Cr o n ic ă .Pentru catedrala din Sibiiu. Dl Dr.

I. Mihu advocat şi mare proprietar în Vinerea* (com. Hunedoarei) a dat la fondul pentru- zidirea catedralei din Sibiiu 2000 coroane.

•

Fundaţiunea Gozsdu. Din socotelile- fundaţiunii Gozsdu, presentate la ultima adunare din Bpesta reiese, că la sfişitul anului 1903 fundaţiunea era de 4,970 808 cor. 30 bani. La suma aceasta se mai adaugă acum 89 > acţiuni din noua emisiune de acţii a băncii »Peşti els« hazai takardkp&iztâr*, prin cea ce fundaţiunea se urcă la suma de peste 6- milioane coroane.

*

Tipografie românească In Cluj a deschis dl Petru P. Bariţ, fost mai mulţi anL conducătorul tipografiei »Minerva« din Orăştie.. Noua tipografie poartă numele de >Carmen«.,

9

Noul patriarch al Veneţiei. Cum ştim Papa de acum Piu X a fost patriarch al Veneţiei. In locul lui a fost numit acum de patriarch nou Aristid Cavalari. Noul patriarch: s’a născut la 18 9 în Chioggia.

9

Dl Ioan Plşlea. profesor la şcoala de- specialitate c. şi r. de sculptură din Câmpu­lung (Bucovina), pătruns Je importanţa causei clasei meseriaşilor noştri a dăruit fondului de 20 bani, întemeiat de «Reuniunea sodalilor români din Sibiiu* pentru cumpărarea unei case cu hală de vânzare pe seama meseriaşilor noştri, suma de *20 cor.; la acelaşi fond a dăruit dl Z^novie Popovici, învăţătoriu tn Răşinari 1 cor., dl Dr Nicolae Stănilă, sub- jude. r. în Sighişoara 4 cor., dl Nicolae Sasu, notar în Ruşciori 1 cor şi Victor Tordăşianu,,

10 bani.

Hotărîre Înţeleaptă. »Libertatea* scrie următoarele: In sinodul protopopesc al trac- tului gr-or. al Iliei, ţinut luna trecută, discu- tându-se asupra lipsei mari de învăţători cualificaţi, cum şi de preoţi, — s’a luat ho- tărlrea, ca fiecare preot să stăruie In satul său pe lângă oamenii cu stare mai bună, să-’şi dee copii a şcoli mai mari, In gimnasii,. şi apoi săi ducă la teologie şi pedagogie, crescăndu-’şi astfel din mijlocul lor tineri potriviţi şi cualificaţi a ocupa posturile de preoţi şi învăţători din tract.

In sinoadele viitoare să va da raport sărbătoresc şi cu laudă despre cei-ce au putut îndupleca din satul lor pe unii ori alţii la acest lucru bun I Bună hotărîre 1

•

împotriva socialiştilor. Lucian Bog- danovici, episcopul sfirbesc locţiitor In Timi­şoara a adresat preotimii eparchiei un circular,. In care o provoacă ca prin predici să i* posiţie împotriva învăţăturilor greşite ale so­cialismului.

•

Berlinul, capitala Împărăţiei nemţeşti,, a avut In Ianuarie 1,961.191 locuitori. Dup» cum s’au Înmulţit până acum locuitorii, Berlinul încă în anul acesta va avea preste 2 mii. de locuitori.

Prinţul de Cambridge, generalisimul armatei engleze a murit. In vfcrstă de 85 de anL Răposatul prinţ a fost înrudit de aproape- cu familia domnitoare a Angliei.

9

0 Înmormântare. Japonezii au afiaţ pe malul mării Ia Chemulpo cadavrele la doi matrozi ruşi. Autorităţile japoneze le-au făcuto faimoasă înmormântare. In fruntea con­ductului funebral mergeau 20 de soldaţi mărinari, cu steag japonez, învăluit în văl de doliu, doi matrozi duceau flori. Urmau apoi sicriile cu morţii, ear’ după ei veneau mărinari japonezi, francezi şi americani. Când matrozii ruşi au fost aşezaţi în groapă, noă* rinarii japonezi au dat salve de onoare. P°^ poraţiunea japoneză a împodobit cu fl°r* mormântul celor doi străini.

Nr. 12F O A I A P O P O R U L U I Pa^ 147

Cartea engleză: Românul american, atât de trebuincioasă celor ce sânt sau merg la America, a eşit în tipar îa tipografia noastră în o ediţie nonă, prelucrată cu în­grijire. Cartea, cum ştim, e alcă­tuită de dl Victor Lazăr. Preţul 1 cor. şi 10 bani porto. S6 poate procura la adtninistraţiunea „Foii Poporului8.

Pentru biserică. Stimatul domn Nicolau Rus, cu soţia sa Thinia din Sân-Mihaiu, (I. Turda) a dăruit pe seama sft. bisericii din S. Mihaiu un rlnd de vestminte preoţeşti valorate In preţ de 70 cor. precum şi un disc de potir, în preţ de 7 cor

— Domnul Ioan Raţiu, june comerciant în Belioara, a dăruit 4 cămeşi pentru ad- «Eiinistranţi, în preţ de 20 cor. precum şi un apostoleriu ca litere latine în preţ de 9 cor.

Comitetul parorhial din S.-Mhaiu le esprimă cea mai călduroasă mulţămită Sân- M ih a iu - in f 26 Febr. 1904 Io an L u ­pe s c u , învăţător şi not. comit.

*

Caşuri da moarte. Familia părintelui v Iosif Goga din Răşinar a suferit o grea lovitură, perzând pe una din fice, V ic to r ia

• Goga, fostă învăţătoare. Răposata, în vârstă de 20 ani, a fost o harnică şi zeloasă învă­ţătoare şi de aceea şi şcoala română resimte

- aceasta perdere. înmormântarea ’i-a fost Vinerea trecută, luând parte întreg Răşinariul şi mai

, snulţi inteligenţi din Sibiiu Cu acest prilej dl « asesor Mateiu Voileanu a ţinut o frumoasă j . şi pătrunzătoare cuvântare.

— I i Cernăuţi (Bucovina) a răposat ; M ih a iu cav de Grigorcea, un fruntaş al | fraţilor din Bucovina. Răposatul, în vârstă de \ 63 ani, a fost un mare binefăcător, spriginind j toate aşezămintele naţionale.

* \La „Reuniunea română de agricul­

tură din comitatul Sibiiu" au fost primiţi următorii membrii ordinari: d-şoara Maria Poplâcenel, învăţătoare în Rîusadului, Ilie

IHociotă. econom la seminarul »Andreian« din j- Sibiiu, George Cazan, comerc în Sălişte, Ioan • I vDobrotă învăţător în Sibiel, Elisaveta I Dancu, |propr., Ioan Dicu, stud. în drept, Ioan Dordea, j primar., Ghiţă Macrea, proprietar, Ioan Pa- j tachi, învăţător., Ilie N. Popa, econom şi ;

* George S. Radu, proprietar, toţi din Săcel. j

* ' iCoroane eterne. Presidentul »Reuniunii j

sodaiilor români din Sibiiu», dl Victor Tor*-• dăşianu, dărueşte fondului văduvelor şi orfanilor meseriaşilor români, administrat de numita Reuniune, anume în amintirea mult regre ţaţelor Elisia Boia, fostă învăţătoare în Balomir, şi Victoria Goga (Răşinari) fostă învăţătoare la Sibiel, suma de 1 cor., ear’ dl Ioan Silaghi,

: ftincţionariu consistorial, 60 bani.

Cui foloseşte beţia? ‘ Răvaşul» din Cluj fVĂcrie următoarele: O ştire interesantă aflăm

de pe Câmpie. In comuna Silvaş, ca în multe ; locuri ţăranii Români erau foarte pătimaşi la foeutura rachiului. Mulţi au ajuns la sapă de lemn pe urma glăjuţei. Le a dat D-zeu însă gândul se facă o reuniune de cumpătare, şi 87 de bărbaţi, capi de familie s’au legat să numai bee vinars. Asta înainte cu vre-o lună ;

. de atunci numărul acestor bărbaţi cu minte fot creşte — spre bucuria celor buni, şi spre marea supărare a cârcîmarilor — din în­tâmplare Jidani. Ca să-’i abată dela gândul cel bun Jidanul a făgăduit şcoalei ori bisericii 200 cor. numai se umble oamenii la cârcimă.

’ Nu au vrut creştinii. In zilele din urmă a făgăduit că va plăti el pe învăţătorul, cu 600; creştinii însă nu vreau să se lase de hotărîrea lor, ştiind ei foarte bine câte pluguri a pus

■ Iblăstămaţul de vinars — la umbră. Vă puteţi închipui, oare cine şi ce folos are din beţia Românilor? Şi oare cum poate da cârcîmarul, ca în cinste 600 cor. la an? E bine, dar' dacă în Silvaş să bea până acum vinars în prefţ de 15—J6.000 cor. la an, e uşor a -socoti cam ce Venit avea jupânul... Eată

‘ •tine are folos din beţia, care prăpădeşte casatele noastre.

Advocat nou. Dl. Dr. Nicolaie Petra face cunoscut, că ’şi a deschis cancelarie adv. în Sălişte. Atragem luarea aminte asupra nou • lui advocat

•

Primar ucis. Primarul din Kabolapatak, com. Maramurăş, care voia să facă conscrierea animalelor de casă din comună, a fost atacat do popor şiucis. Poporul a crezut, că în urma conscrierii să va pune o dare nouă.

. •

Sinod archldlecesan in Blaj. 10 Maiu I. P. S. Sa metropolitul Dr. Victor Mihalyi, la dorinţa clerului român gr.-cat., a convocat la Blaj sinod arcidiecesan pentru regularea dotaţiunei c'erului.

•

Alegere de deputat în Braşov. Marţi, în 22 I c., a fost alegere de deputat dietal în cercul I. al Braşovului, devenit vacant prin depărtarea lui L. Korodi în Germania. Ro* mânii şi Ungurii n’au pus candidat şi aşa a fost ales cu aclamaţiune candidatul partidului

| poporal săsesc Traugott Copony.•

| Foc mare. Orăşelul Kleveni din Rusia | (ţinutul Vilnei) a ars aproape tot. Focului ! au căzut jertfă şi biserica, casa oraşului, posta

şi casa tribunalului; 6 mii de oameni au rămas pe uliţă

*

Rectificare. In bilanţul >Bungărzanac publ. în »F. Pop.« nr. 11 s’a strecurat o eroare; să se cetească în loc de Ioan Crăciun: Ilie Crăciun.

•

Un oraş licitat. In Irlanda să petrece acest ciudat lucru. Oraşul Castle Martyr este proprietatea contelui Shannon, aşa adecă, că întreg hotarul e al contelui. Acesta, având lipsă de bani, pune la licitaţie de voie bună oraşul, în !8 Aprile c. Locuitorii vreau să-’l cumpere ei, dar’ poate să fie şi alţi licitanţi

• *

Dsurar omorlt In comitatul Sălagiului era cunoscut ca usurar bătrânul Ilie Mărginean din Boian Săptămâna aceasta trei oameni, necăjiţi să vede pe usurarul, au străbătut noaptea în casa Iui şi ’l-au omorît, sfărmându-’i capul Ucigaşii au luat cu sine cambii în preţ de vre*o 7000 cor. şi cartea dătoraşilor, pe cari le-au ars, ear’ banii gata, 1360 cor. ce ’i-au găsit, ’i-au împărţit. Gendarmeria a avut prepus pe oamenii Pavel Gita, Vas. Glodan, şi George Florea, cari, aflându-să la ei banii, au mărturisit faptul şi au fost arestaţi.

«

Archiepiseopul catolie al Olmiitzului. Dr. Teodor Kohn, la stăruinţa Papei a trebuit să abzică din postul său. Causa este, că archiepiscopul a venit în conflict cu întreg clerul din archiepiscopie, prin purtarea sa nesuferită. Dr. Kohn altcum e de obârşie Jidov, moşul său a fost Jidov curat şi numai tatăl său a trecut la catolicism. El să va aşeza la Roma. Până la numirea unui nou archiepiscop, capitulul a ales un vicar.

*

Ucigaşii lui Sipiagin. Fostul ministru de interne al Rusiei, Sipiagin, a fost ucis anal trecut de cătră nihilistul Gersuni, medic ve­terinar. Acesta a fost osândit la moarte şi spânzurat zilele trecute. Tovarăşul lui Gersuni, căpitanul Gregoriew, care mai târziu a tradat conjuraţia, a cerut agraţiare, dar’ până acum nu s’a luat nici o hotărîre în causă

*

La nrul de azi al „Foii Poporului" sânt alăturate ca supliment două pagini cu anun­ţuri şi inserate.

9

In beţia »Tel rom«. scrie următoarele: George Căprariu şi George Sfârcuciu din Vişag (în comitatul Caraş-Severin), prietini buni de altcum, au mers Luni la cârcimă şi au beut până s’au îmbătat. In starea de beţie s’au dat la ceartă, apoi la bătaie şi în toiul acesteia Căprariu a junghiat pe prietinul său. După Sfârcociu a rămas soţie săracă şi datorfi multe, ear’ ucigaşul fiind arestat, soţia lui cu şase copilaşi a rămas peritoare de foame. — Eată încă un esemplu trist despre nenorocirile la cari împinge pe om patima beţiei l

Pentru notari Avisâm pe domnii notari comunali şi cercuali, că tipăriturile de lipsă îa cancelariile notariale, de ori ce fel, să află îa librăria dlui L. Budovski, Sibiiu, strada Cisnă­diei, nr 27.

•

Cine Îşi iubeşte grădina şi voeşte să aibă cele mai frumoase flori şi cele mai bune zarzaveturi (legume), să cumpere seminţe dela casa de seminţe ces. şi reg. de curte Edmund Mauthner, Budapesta. Rottenb:llergasse 33 care firma la cerere, trimite gratuit preţ-curen­tul ilustrat, de 226 pagini. Acesta conţine. afară de enimentele seminţe cunoscute îa întreaga lume, mulţime de noutăţi surprin­zătoare de legumi şi flori. *o l—i

*

E miraculos resultatul, pe care-’l ajunge st. dame prin folosirea laptelui de castraveti veritabil englez. Depărtează din pielea feţii după câteva zile pistruii, bubiţele şi alte boale de piele, netezeşte creţele şi sbirciturile, feţii, fără a fi stricăcios pielii şi dă un teint alb, proaspăt şi fin. Un mijloc distins la esposi- ţiile din Paris şi Viena care, ca şi la noi, aşa şi în Anglia eschide toate celelalte mijloace de înfrumuseţare. O sticlă 2 cor. la aceaste săpun de castraveţi veritabil englez 1 cor., şi pudră 1 cor., 20 bani. Să poate căpăta în ori care farmacie. Espedirea principală prin far­macia C. Balassa, Budapesta — Erzsebetfalva.

* 31 1—8

Avis şi rugare.Am pus sub tipar şi pe Ia finea lunii

Maiu a. c. apare în ediţie nouă volumul prim

din »Cartea de aure, întocmit cu ţinerea ta

| vederea sentinţei judecătoreşti, adusă în procesul

prin care a trecut acest volum. Rog deci pe

toţi domnii dela cari a fost confiscat la timpal

său volumul prim al »Cărţti de Aur«„ ear’

acum, în timpul din urmă, rl-au primit îndărgti

să binevoiască a mi i trimite mie, ia Sibiit^

pentru-că după apariţia volumului în nou»

ediţiune să le pot trimite în schimb câte un

esemplar complet şi nedificultabil din parte*

procuraturei regeşti.

S ib iiu , 20 Martie, n. 1904.

Teodor V. Păpfiţfnnu,

Târguri.In Mediaş. La tergul de săptămână

din Med aş, bucatele au avut 'următoarele preţuri:

Grâul pe hectolitru cor. 12.50—13 50; săcara 8.50—9; orzul 8.50—9; ovăsul 5—5. J0; cucuruzul 8.50—8 *0; ouăle 8 bucăţi cu câte 40 bani. La târgul de vite au avut mare căutare porcii (din 442 s'au vândut 393} Mieii au trecut bucata cu câte 5—8 cor.

*

Târgul din Cluj. Săptămâna trecută bucatele au avut următoarele preţuri în piaţs Clujului:

Grâul câte 50 chlgr. 7 80 —8.50; săcara; 630—6.50, cucuruz5.60—5.70; orzul mai slab 5 40, mai bun 5.50—5.70; ovăsul 4.40 —4.60.

Vitele. Vaci cu lapte una cu câte 180—240 cor., pentru tăiat 230—232 cor.; viţel da un an 50 -70 cor., de sub vacă. £0 —36 «or. O păreche de cal de han® 180—260 cor. de călărit unul cu câte 50 —140 cor. Miei părechea 10—12 cor. Porci bucata mai slabi 40—60 cor. Purcei 15 —24 cor defat scroafă bucata cu câte 8—10 cor.

POSTA REDACŢIEI ŞI ĂDMIfiISTRAŢIELTab. lina vine acum cealaltă In nrul viitori

Mulţămite.

I. B. fa 8. 86 va publica.

Proprietar, editor şi redactor responsabil.

Silvestra Moldovan.Tiparul «Tipografii t Iosif MarschalL

3033 szam1903 bfto

74 1— 1

f0 Felsege a Kirâly nevebenA nagyszebeni kir. tdrvenysz^k mint fe-

lebbviteli buntetd birdsâg Dr. Kem^ny Gyula kir. tdrvdnysz^ki elnok elnoklete, Munteân Gyula kir. tdrvenyszdki bird mint eldadd Godri Sândor kir. târv^nysz^ki bird mint szavazd, valamint Csegezy Sândor kir. târvdnyszeki aljegyz3 mint jegyzokdnyvvezetâ rtîszvetele mellett râgalmazâs v£ts6ge miatt vâdolt Banda Jânos elleni bGniigyben nagyszebeni kir. jâ- râsbirosag mint biinteto birdsâgnak 1903 B. 853/3 sz. a hozoti itdiete ellen Szilivesztru Szamoilla potmagânvâdld âltal bejelentett fe iebezds folytân Csiszinszki Agost kir. iigyesz mint kozvâdldnak Banda Jânos vâdlottnak es Dr. Dân Lâszl<5 ugyvdd mint vddonek nem- kulomben potmagănvâdldnak «îs ktSpviselojtfnek Dr, Kabdebd Oszkâr iigyvednek jelenletdben Nagyszebenben 1903 dvi november hd 25-ik napjân megtartott nyilvânos felebbvitek târ- gyalâs alapjân a vâd ds vedelem meghallgatâsa utdn hozta a kdvetkezd.

I t 6 1 e t e t :

A nagyszebeni kir. jârâsbirdsâg 1903 evi oktober hd 7-ik en kelt 1903 B. 853/3 szâmu megfelebbezett iteletdnek azon resze mely szerint Banda Jânos vâdlett a btk 191 § alâ eso vallâs elleni vdtseg vâdja aloi felmentetett,— azon helyesbitessel hogy vâdlott a vallâs elleni vtîtseg vâdja aloi nem a B P 326 §-ânak2 pontja hanem ezen szakasz 1. pontja alapjân mentetik fel — helybenhagyatik; a kir. jârâs- birdsâg fennti szâmu es keltii megfelebbezett itelet^nek azon re?ze azonban mely szefint Banda Jânos vâdlott a b'k 258 §. alâ eso râgalmazâs vetsegenek vâdja aldl îs felmen­tetett, — a B. P. 554 § a drtelmdben alkal* mazandd 423 §. 2. bekezdestfhez kepest a B P. 385 §. 1 a pontja alâ eso semmistSgi okbdl megsemmisittelik s Banda Jânos vâdlott btinosnek mondatik ki a btkv 258 §-âban meghatârozott râgalmazâs vettegdben, melyet J az âltal kdvetett el hogy Veresmarton a gor.-keleti ttmplomban a folyd «ivi gtfr.-kel. husvet mâ.od napjân (1903 âprilis 7 ik dn) Szilivesztru Szârnoila magânvâdlot az âltala az egyhâz resze e ajândekozott k- hely beszenteldse ufân a templomban egybrgyiilt hivtk elott j rartott bcszedeîben az evangeliumi megtdrt 1 fhihoz hasonlilva, mint biir.o.t âllitotta oda,ki az egyhâzat is megkârositotta, es ezdrt a btkv 258 §-a alarjân a btk / 92 § ânak a'k.d- mazâsâval a nagyszebeni kir. jârâ^birdsâghoz 15 nap alatt s kii’.onbeni vegrehsjtâs tethe mellelt bcfizeter.do, az 1 B‘->2 evi XXVII, t cz.3 § âban irt <.ze!< kra forditandd s behajthat- lansâg eseten a b k 53 § a ertelmdben 10 (tiz) illetve 2 ket'6) napi foghâzra âtvâltoz- tatandd 100 kor ţ.enz mint 16 e* 20 kor. pcnz m:nt mellekbunteteîre itdltetik.-

Ko!eltztetik vâdlott a B. P. 80 § a alapjân az esetleg felmei iilendo biinUgyi kdltsd- gekntk az 1890 dvi XLIII. t. cz. 9 § âban meghatârozott vegrehajtâs terhe mellett az âllamk;ncstârreszeie leendd megfizetescre.

Koteleztetik vâ llott tovâbbâ arra is hogy Szilivesztru Szamoila magânvâdldnak 80 kor. koltseget 15 nap alatt s kiilonbeni vegrehajtâs terhe mellett megfizessen.

A btk. 277 § a ertelrreben elrendeltet k, hogy ez azitelet egesz terjedelmeben indokainâl egyiltt a Nagyszebenben megjeleno «Foaia Poporului» czimii heti napban vâdlott kdltse- gen kozzetetessck.

Vigul Dr, Kabdebd Oszkâr ugyved dijjai es kdltsigei a B. P. 485 § a alapjân Szilivesztru Szamoila kepviselt elleneben 100 koronâban âllapittatnak meg.

I n d o k o k:

Banda Jânos gor.-kel. lelkisz vâdlott ellen Szilivesztru Szamoila magânvâdld a nagyszebeni kir. jârâsbirosâg eldtt a btk 191 §-a alâ es6 vallâs elleni vetseg es a btk. 258 §-âban meghatârozott râgalmazâs vătsdge miatt az alapon emelt vâdat mert vâdlott ot a folyd cri g6.\ kel. husved rrâ?od napjân a Veresmaiti gor.-kel templomban, a magânvâdld âltal az egyhâz îeszere ajândekozott kehely besxente* Î6>e u ân az egybegyQlt hivek eldtt tartott beszedâben az evangeliumi megt&t fiuhoz ha- sonlitva, mint bur ost jellemeztţ s azt is âllitotta,

Croitoria civilă şi militară. ♦. oi v a r ă ne permitem a recomanda atenţiuni,

binCTo « i r “ S « . l i r f l i nostru d. croitori^ in « »

tot feliul de haine pentru domnii Vinine de salon, fracuri, raqlamei

ca: costume complete (dela 40— 80 c°n), > oficeri. voluntari, funcţionari aipereline etc., cum şi tot feliul de unlf5?rîT® . asemenea confecţionăm palitone şi jachetecăilor ferate, forestieri, padurari şi stofe (originale englezeşti), pe lângăpe n tru d am e , toate acestea ci’" ce,e ? „ntează Cu stofe şi mustre servim ori când.p re ţu r i m o d e ra te . Pentru soliditatea lucrului se g^ant - candidati de preoti ^ cr0im

Totodată ne permitem atrage atenţiunea dlor pr«oţ ş

r e v e r e n z idupă cel mai nou stil din diferite calităţi de stofă material trainic, cu Pre\ ^Pnmanrie se not face in scris indicându*se mesura (in centimctn), anume lungime a gu er Lomanae se poc iace in scris mu c ,,t{ a snatelui întree (dela o cusătură a mânecii(pe spate) pâna la breu şi dela guler pâna J°s' . ^ " 'e a întrcacă grosimea peptului subsuoară la cealaltă) lungimea manecu pâna la cot şi lungimea întreaga, k j (.îrna,^grosimea în brâu şi lărgimea fleru lu i eventual se se .nd.c. numărul gderulu. dala cămaşă.

Un c o s tu m com p le t sau o re ve re n d ă la cerere con fec ţionam in 24 ore.

Cerând şi cu ocasiunea aceasta sprijinul on. public român şi asigurăndu- de nou de

un serviciu totdeauna prompt şi satisfăcător, semnăm .S ib i iu , 15 Martie 1904. Cu.toata stima !

73 1— SPetraşcu & Pârău .

Strada Poplăcii 21 (peste cale de tipografia archid.) T

^ > o o i 0 0 o o o K x x x 5 0 0 ( 0 0 c x x x x > o o o c x x x » > : x a ^

* Rudolf Henterdeposit de săpun lumini

S ib iiu — N agyszeben S trada F au r ilo r nr. 7

îşi recomandă din prilejul sfirbttcrilor de Paşti apropiate, marele e c u deposit de

cele mai fine

© p arfu m erii şi săpunuri d e to a le tă . ®Mai departe săpunuri de tpălat, lumini do ceai& şl Btoarln În ori ce mărime

si esecutare cu prtţurile cele mai ieftine, apă do TOBa şl flsocano do împroşcat in alegerea cea mai maie. Onoratul piblic este cu stimă învitat a tH convinge despre bunătatea mărfurilor mele Cu deosebită »timă

77 1—1Hndolf Honl cr. ^

î Banea de asigurare

i „ T R A N S I L V A N I A 46

107 J3— dina ^ i l> i iu-- Întemeiată la anul 1868 ------

în H ibiiu , «traila C iRnăillel n ru l 5 (edificiile p roprii),^ asigureazi în cele mai avantagioase condiţii:

% contra pericolului de incendiu şi esplosiune,^ edificii de ori-ce fel, mobile, mărfuri, vite, nntreţnri şi alte prodnete economice etc.& 8W~ asupra vieţii omului▼ în toate combinaţiile, capitale pentru caşul morţii şi cu termin fix, asi- ^ gurări de copfi, de studii, de zestre, rente pe vieaţa întreagă etc. etc.

A ttîgurări poporale iftră cercetare m edicalâ

BC' Asigurări pe spess da înmormentare cu solvirea imediată a capitalului. *99

Valori asigurate contra Incendiului: Capitale asigurate asupra vieţii:95,727.010 ooro&ne. ||| 10J02.362 coroane

Dela întemeiare institutul a solvit: pentrn despăgubiri da incendii 3,249.332 c. pestm capitale asigurate pe YieaţĂ 2,920.068 c.

Oferte şi ori-ee informaţiuni se pot primi dela:

Direcţiune în Sibiin, str. Cisnădiei nr. 5 etagiu I., curtea I.,şi prin agenturile principale din Arad, Braşov, Cluj, Făgăraş şi Timişoara, precum

şi dela subagenţii din toate comunele mal mari.

Nr. 12 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 149

■■âibgy az egyhâzat megkârositotta mely besz<5- d^vel a templomban botrânyt olcozott ds ma- gânvâdldt megrâgalmazta.

Akir.jârâsbirdsâg a megtartotttârgyalâson felvett bizonyitâs felvătel alapjân vâdlottat tnindk£t bilnc»elekm£ny vâdja al61 felmentette

-6a pedik a v’allâs elleni vitsdg vâ^ja aldl a B P. 326 § 2 pontja ds a btkv. 258 §-a alâ es6 râgalmazăs vătseg^nek vâdja aiul a bp, 326 § 1 pontja alapjân azdrt mert a kihallga* tott tanuk vallomdsaibdl a vâd alapjâul vett «zen btlncselekmdny fenforgâsât nem vette

1 bebizonyitottnak.

Minthogy az elsO birdsâg elOtt kifejtett tenyâllâs valamint a mai felebbviteli tâ'gyalâ- son kihallgatott vâdlott es magânvâdld eladâ- sâbdl is kitttnt az, hogy vâdlottnak az âllam âltal elismert gdr. kel. vallâs szertartâsi gya- korlatâra rendelt helyis£gben a vâdbeli idâben tartott beszede âltal botrâny nem okoztatott, m i pedig a btk 191 § a alâ es6 vdtsdg egy k kinyeges allcatelemdt k^pezi — a kir. jârâs- birdsâg megfelebbezett itdletânek ezt a r^szet aeon helyesbitdssel lcellett helybenhagyni, hogy vâdlott ezen vdtsdg vâdja aldl btincselekmdny Jhiânyâban a B. P. 326 §. 1 pontja alapjân mentetik fel.

Ellenben, minthogy vâdlott a templomban az egybegyttlt hvek elott tartott mâr jelzett besz£deben magânvâdlordl oly tdnyeket âîlitott, '.(6t az az dvangeliumi megtdrt fiuhoz hasonlitva, mint btlnâît jelente s azt âllitotta rdla hogy az egyhâzat is megkârositotta: (mely tenytk valodisâguk esetdn magânvâdldt a kdzmegve- t£snek tenndk ki s e cselekmănye kirneriti a Ebtkv 258 §-a alâ eso râgalmazăs vdtsdg^nek îninden alkatelemdt s minthogy a kir, jârâs- birdsâg a midon vâdlottnak a vâd alapjâul szolgâlt eme tett^re a biinteto tdtvdnyek meg- TelelS rendelkezes^t nem alkalmaszta elkdvette a B. P. 385 §. 1 a. ponţjâban megjelolt aemmisegi okot itdletdnek ezen t6sz6t a ren dalkezo râszben megjeldlt tdrvenyszakaszok •alapjân megsemmisiteni vâdlotta a râgalmazăs v6tsdgdben biinftsnek kimondani is biintetds^t- tekintve hogy azon sulyositd kOriilmenyckkel Bzemben, hogy hasonld cselekmăny^rt mâr biintetve volt s hogy ezen tettet a templomban kâvette el, vâdlott agg kora mint nyomtatdkos enyhitd ko tilmdnyjclentkezik. a btk 92 §-ânak

- alkalmazâsâval a btkv 258 §-a alapjân a ren- delkezS reszben kitett pdnzbiinteidsben me-

s găllapitani kellett, mely biintetes cselekmenyevel arânyban âU

Vâdlottnak azesetlegfelmeriilendO btlni'igyi kdltsdgekben t6rt£nt elmarazstalâsa a B P 480 § ân; a pdtmagânvâdlonak megitdlt kdlt- sdg irânti rendelkezds a B. P. 489 §-ân az iteletnek a »Foaia Poporului* czimii heti lapban vâdlott kfilts^gdn leendd kit&ele irânti rendelkezds a btkv. 277 § ân ^s vdgiil magân- vâdld k£pvisel6jedijads koltsdgeinek megâllapi- tâsa a B. P. 485 § ân alapsz k.

Kelt Nagyszebenben a kir. tfirveny sz6k mint felebbviteli bUntetd birdsâgnâl 1903 dvi november hd 25-ik napjân tartott illdsdbdl.

Dr. Kem lny G ja la , Manttfan,elndk. el&ad<5.

A w u a • w i iuCărămidă vechiaS6 3—10 se află de vânzare la

architectul J ^ r a i i z ^ a l a y " ,

strada Turnu-roşu nr. 2-a.

Novităţi in moda■

l

69 2—10

Umbrele. Blnse. Stofe, etc.

W illie lm F iir s tStrada Cisnădiei Nr. 16.

Grăsimea 0 dslăturărepede (gar. nestricăcios) teja de slăbire alai Tbieles per pachet Cor. 1.75, la 4 pachete franco rambursă) de JLudvic TMele, Munnheint. (Esped. să face farmaciilor austriace. 39 5—12

-es*r -m&-

WiLHELM m mSibiiu, (Nagyszeben).

Fabrica de br&nzk cn motorl efectrici, esport de salamă şi cărnuri afumate, reco­mandă pentru seson: 53 3—6

brânza secaiasca de oaiede prima calitate

brânză de burduf şi brâncă pentrn lucr&tori, mai departe tmlanift unKnresgră de cea mai fină, c&rnui i afnmate şi dif rite soiuri de cârnaţi, cu preţurile de zi cele mai ieftine conform listei gratuite de preţuri.

Advertisment!Io a n C ătan ă

este dimis din serviciul nostru şi nu este autorisat a face transacţiuni pentru institutul nostru, nici îndreptăţit a încassa parale pentru noi.

Transsylvsnîabanca generală da asigurare mutuală 51 2—3 SJbiin.

> «1 *

Pane de casăalbă, semialbă şi neagra de

bunătate escelentă la

Grustav Fabritîua,206 7— Sibiin, strada Turnului nr. 9.

Să trimite şl acasă. “^§§ii

Preturile vorbesc!Până la Paşti

au valoare următoarele preţuri BSCepţionale, de ieftine cari atîrnesc sensaţie:

înena

metri stofe de modă cea mai noue de prrim&vară ei vară, calitătile cele mai solide, lăţime 115/130cm dela . .............................................................. • 70 banimetri stofe de sp&lat cele mai nouă, cum batist, sephir, satin, tamin de spălat, inuri de modă, cretonetc. de la ......................................................................... bani în snsmetri cea mai nou5 mfitasft de modă de Ziiricb,pentru bluse etc. desins cele mai apart dela • . C. l.lO însusjachete de primăvară pentru dame de postavsolid, fason elegant dela . . . . . • • • 10.20 m susFuste de dame, fasonul cel mai nou, croiturăelegantă din stofe engleze solide de strapaţ dela 8.50 in sus

15.00020.00010.000 3000 2500

Afară de aceste cel mai bogat asortiment din atticli de ateii, şl îmtrieSmlnlo da tot felnl ponbil, mii departe materii de in, şifon,batiste de buzunar, covoare, perdele, garnituri etc. cu preţuri ieftine de minune.

de blose de dame. din stofe de modă de spălatadmirabil de frumoase, d e l a .................. .... 1*99 în sasde jupoane de dame, fasoane diverse, din glot,lustre, cordă sau materie de spălat dela . . . . 2 48 îa sasde pălării de paie pentra dame, modele admirabilde frumoase d e l a ................................................... 2.— în snsde corsete pentrn dame, croietura cea mai escelentămaterial solid d e l a ................................................... 1.75 în susde haine pentrn copii, fason plăcut dela . . . 1.80 în sus

6000 2500 5000 3000 60004000 şnrţe, fasonul cel mai plăcut dela 97 b. în sns

Furnisori <1© curte ce«. <şi reg. 55 2—20

Ludvic ZWIEBACK & frateV ie n a V I/S , M a r la h ilfe r s tr a s s e X II.

Qincnira nsL<& de esDort din monarchie, care cu toate preţurile de ieftinătate, fără concurenţă, trimite . liber de porto toate comandele dela 15 co r. in sus.

_. - . . . i _ « ____■ _■ j „ • _ .. J _ X — ,| 4 d« lină . de spălat şî de mfitasă, garantate solideColecţ i i de mustre vredni ce de vezut la dorinţă si trimit gratia şi franco.

■ " —- Cataloage de modă ilustrate splendid. ■

Pag. 150 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 12’

Un taurde rassa „Plnxgan*1

Irumos de 2 ani, provăzut cu certificat, se află de vânzare la 71 i_ 2

Vasilie STieolae Cloajeîn comuna Boiţa nr, casei 85.

Păsunat.iPăşunatul să află vis-â-vis de tîrgul vitelor

cel nou, unde a păşunat mai nainte ciurda de boi a dlui Roth.

Cine voieşte deci a-'şi trimite vacile Ia păşunat (iarbă) să se înştiinţeze în grabă la proprietarul păşunatului domnul

I o s i f J o a n d r e a ,72 1— 3 tîrgul vitelor nr. 7.

A v i s !Aduc Ia cunoştinţa preastimatului public,

că în Lăpuşul-rcmânese se aflâ de vârzare o biserică veche construită din lemn de frasin, despre care cei precepâtori afirmă, că ar fi foarte preţioasă, deci cine ar dori a o cumpfira sfi se pună în înţelegere cu curatoria bisericei gr.-cat. din Lăpuşul românesc comit. Solnoc Dobâca. Cu deosebită stimă

76 1 - 3 YHsiJie F lllp ,p reo t gr.-cat.

r .CĂROL HARTH & CIE Braşov,R ecom andăm :

Marque Beposce

Cu preţul de Cor. 3.

M a r q u o D r ţ i o s c e

i

Cu preţul de Cor. 3 50

Vinul de spumă este a se păstra aşezat în un loc recoros. Preţurile să înţeleg inclusiv lădiţa pentru afară, franco la staţiunea de plecare.

Deposite: C A R O I. IK K şi C A R O Ij

H A R Ţ II , in B raşov . 75 1—5

Cine iubeşte IJ* o faţă delicată, curată fără pistrui j*

2 o piele moale mlădioasă j*3 — ----- :-------------- t

şi uu te in rosaceu? *

Acela se se spele zilnic cu cunoscutul

Săpun de lapte de crinmedicinal al lui 65 2—26

l î e r ^ m a n n(Marca de scutire: 3 băteşl)

dela Bergm&an & Co., Dresda şi Teschen pe/E. Bucata cu câte 80 bani si află. la :

C A R O t A R Z , strada Cisnădiei.

GU ST AV M ELT /.EB ,5J strada Cisnădiei şi strada Guşteriţei nr. 25.

Prima fabrică ardelenii de lumini de stearini, 5 ■— = = Piaţa-mare.-- -

a » » » » » » » » » » » » » » »

Negoţătorie ca Yechm renume, esistând de 53 ani.

Hugo Liideckegiuvaergiu

8 i b i i n , DPI a ţ a - m a r e .

Cel mai mare depositde giuvaere, obiecte de podoabâ, cbiecte de aur şi argint de tot soiul.

Deposit de fabrică de uter.siiii bisericeşti, pentru bisericile gr-orient, şi gr.-cat. 166 10—10

Lemne de foc de fag.Aducem la cunoştinţa onor. noştri muşterii, că am început de nou veczarea

lemnelor noastre de fag, pentru fco şi Invităm cu toată stima la procurarea acelora.

v4 stânjin ‘/a stânjin 1 stânjin

UOU

bani Cor. bani Cor. bani

4 70 - 9 — 18 —

5 30 9 80 19 60

5 90 10 80 21 60

6 40 11 80 23 60

L iC ran e d e i o c <îe f a g .

In blane lungime de 1 metru, fără cărăuşie

» » » » » cu »

Tăiate lungi şi crepate 25 cm. cu cărăuşie

» scurte şi » 20 » » »

Comande primesc d-nii: 0. P. Jickeli, trafica mare Piaţa-mare nr. 12. Wilhelm Ftirst, strada Cisnădiei nr. 16, Andreas Elfger, piaţa de lemne nr. 3, Iuliu Ballmann, strada Măcelarilor nr. 36, GustâV Giiltler, strada Guşteriţii nr. 37 Albert Weisz, neguţătorie de lemne strada Trei-ştejari nr. 4, Franoisc Jalin fii, Piaţa-mică nr. 31, Josif Schwartz, strada Turnului (Saggssse) nr. 8, Ioan Schneider, strada Sării nr. 1, «Concordia", soc. comercială pe acţii, strada Măcelarilor nr 20, Victor DrflEBnsndt, strada Cisnădiei nr. 11, cum şi biroul ferestrăului cu vapor.

Cu deosebită stimă

J 37 $~8 Mersins; «fc Lessel. -

| Bucăţi de modele parisiene sunt totdeauna în deposit. jj ®■*M-w » n <i i i 1 1 i n i i u n i m r» I^-.'T » i » I ţ v y . ■!' iiTVTm »TTTifflVrr'

03>e*”J

C-JCJea;=a

a>seraOO

s'-Z2

a»&53

r mmr N O Y IT A Ţ I© pentru sesonul de prim ăvară O

In

haine de dame, domni si băieţi7 i i

au sosit în begat asortiment la

Ludovic Ferewoz & Comp.S I B I I U

Strada Cisnădiei 2. (împăratul Roman), şi rugăm pe onor. p. t. public sfi binevoiască a cerceta depositul nostru bogat asortat. Joi, în 31 Martie, Vineri, in 1 April şi Sâmbătă, în 2

48 4-4 April închis din causa sărbătorilor.

[

P=»0CP

s<ro<co{=3

Serviciu strict solid.w;,»'un.ni!juji wwajm.'.

^*0 C (0 < X > 0O O O C C O O (0< X ))0K X X X X X X X 3 (0K X X X X ?

In atenţiunea binevoitoare!Din incidentul sfiibâtorilor de Paşti apropiate vine la vânzare de azi începând

Berea noastră fle larlie (â la Pilsner)Atrăgând atenţia asupra acesteia, cum şi asupra

Berii bock-salvatora noastre, recunoscută de escelentă, observăm încă, că berile noastre premiate la esposiţia industrială din anul trecut cu medalia de aur, sfi află în totdeauna proaspete dela cep, respective în butelii umplute proaspăt, aproape în toate osp£tăriile cafenelele, băcăniile şi boltiţele (Greislerei). ’

Recomandând încercarea berilor noastre, rfimântm

Cu distinsă stimă ^

Prima fabrică, ardeleană d© bere, cu vapor a

66 2-8 Erezilor lui Ioan Habermann.

Ptntxn ţipat responsabil Ioalt MarachaB.

Nr. 12 Adaos la „FOAIA POPORULUI» nr. ÎS. Pag. 151

Bani! Bani! Bani!

Subsemnata întreprindere stă în legătură cu cele mai mari bănci din ţeară şi csoperează

împmmntnri pe pămentnri şi edificii

cu cele mai favorabile condiţii şi cele mai ieftine interese, şi anume pe termin de 10—70 ani cn 2»/0-53/*%-

Credit personalcu garanţi şi obligaţie pe 5—10 ani

La funcţionari de stat, comitat şi oraş precum şi la oficeri credit simplu şi fără giranţi.

La dorinţă servim cu informaţiune, rugdnd marcă pentru răspuns 21 7__

„ P E O U N I A »întreprindere de credit

Sibiiu, (Nagyszeben Quergasse nr. 27).

Cereţi numai

Ludovic Ferenczcroitor de bărbaţi,

Sibiiu, strada Cisnădiei nr. 12,recomandă p. t. publicului

pentru salsonnl de primăvară

noutăţii©sosite chiar acum, pentru haine de bărbaţi stofe englezeşti, franţuzeşti şi indigene, din cari se esecută după măsură cele mai moderne vestminte precum: Sacko, Jaquete, fracuri şi haine de salon, cu preţuri foarte moderate.

Deosebită atenţiune merită noutăţile de stofe pentru p n r d i» siuri şi „Raglam“, cari se află totdeauna in deposit bogat.

Asupra reverenzilor con­

fecţionate în atelierul meu Îmi per­mit a atrage deosebita atenţiune a on. domni preoţi şi teologi absolvenţi

în caşuri de urgenţă confecţio­nez un rlnd complet de naine în timp de 24 ore. ' 5? 2

de-al iui

Selle & Kary’scel mai bun mijloc de curăţit pentru ori-ce înc&Iţ&minte fine

mi . Galbin şi negru ■Cu deosebire e de recomandat pentru

ghete boxcalf, osearia, clievreaux, şi de lak.

Viena, X II/ l. 25 8.-20

Cel mai iiuniam oMect pentru fiecareeconom şi pentru ori-ce comună.

Î3 «*»9 q . «

■s g i" ti .tj

i1tr

Cea mai nouit basculă (cântur) cu pod şi cursor sistem Hes«,

pentru cumpănirea vitelor şi a ori-ce fel de care încărcate.Bascula este montată în pat de fer şi este construită întreagă din fer şi oţel (podul

basculei este acoperit cu lemn de stejar).

Catalog de preţuri ilustrat despre cântare de tot soiul gratis şi franco prin fabrica de cântare , -înr ** t . v

U g s S j Sibiiu ( LJn^cinciy.33 3-26

...........................................................................

Institut de credit funciar din Sibiiu.Strada Pintennlnf nr. 2.

împrumuturi hipotecare pe anuităţi.Scrisuri funciare,

scutite de «lfiri.

ce să pot lombarda la banca austro- ungară, să pot depune la toate tribuna­lele ungare de stat drept cauţiune şi vadiu şi ca cauţiuni de căsătorii militare.

Depuneri spfe fructificare.Dajdia la interesele dela depuneri o plă­

teşte institutul. ___

Escomptare de cambii.

Avansuri pe efecte publice.

Credite de cont-curentcontra întabulări şi altă garanţă.

Eseeutarea

de fiecare afaceri de bancă şi de zarafle prin

Cassa de schimbSub condiţiuni culante, mai cu seamă;

cumpărarea şi vânzarea de efeote publloo monete străine,

răscumpărarea cupoanelor şi efectelor sortate,

încasarea de cambii, checuri şi asemnări,predarea de asfemnări şi bilete de credit

pentrn străinătate,

îngrijirea de coaie de cupoane.luarea efectelor In deposit spre păstrare,

inchiriarea de resorturi de casse de fer(safe deposits), sigure contra incendiului

şi a spargerii, etc. 140 11—26

Informaţiuni amenunţite se dau cu bunăvoinţă şi fără spese.

C Ieftin şi aduce fructe bogate!

Pentru economi şi crescători de vite—= Recunoscut de cel mai bun

dres de nutreţpentu toate animalele şi galiţele este

dresul do nutreţ din Sebeşnl-săs....... ...... ' T' » Itegensbnrg

produs în fabricele lui Louis Meise în Sebeşul-săs. (Tran­silvania) şi Regensburg’ (Bavaria). Prin acest dres să ajung resultate splendite. Mare medalie de aur, medalie de onoare dela esposiţiile din Londra, Bruxela, Paris, Hamburg, Viena roase scrisori de recunoştinţă.

Ingrăşare repede 1 Carne bună! Lapte mult şiboalelor şi epidemiilor!

Biroul central de vânzare a fabricei chem. a Iui Louis MeiseISudapesta V I. strada. JSagy Jânos

Preţul per pachet */j chlgr. 90 bani, 9 pachete 4 chlgr. pe posti franco şi cu rambursi 8 Cor.

La fiecare transport este alăturat instrucţie de folosire.

Pag. 152 F O A IA P O P O R U L U I Nr. 12

S La a n u l de primăvară l$8 îmi iau permisiunea a face atenti peJ onor. mei muşterii şi p. t. public asupra de- 2 positului meu bine asortat:

| PClârli de pâslă( pentru bărbaţi şi copii, cum şi chipiuri, pe

Si^ngă preţuri foarte scăriţe şi anume pentru

bărbaţi dela 2 cor. 20 b în sus, ear' pentru

^ băiaţi dela 1 cor. 20 b. în sus.

r i l l n d r r . r ls e n r l In fo rm S d e

| prlnittyarfl.

De sprijin binevoitor să roagă

Cu deosebită stimă |

C in s ta v S c lio s te r ,60 2—5 Sibiiu, Piaţa-mare nr. 17.

I I I

l

contra tusei, răguşelii, durerii de piept, oftice', tusei măgăreşti, cata

rului, astmei, greutăţii de respirat, Iun goarei şi tusei sfici. Vindecă sigur şl reped# Preţul 1 cor. 20 fll. şi 2 cor.

Capslc unsoare. Contra durerii de oase, podagrei, reumatismului, răce- Ielor, durerilor de cap, dinţi şi nervi, precum şi scrintiturilor. Cele mai îm­bătrânite boale le vindecă Preţul 1 cor. 20 fii. şi 2 COT.

Centarln. Contra morburilor de stomach, precum lipsa de apetit, mis­tuirea rea, catarul şi aprinderea de stomach, greaţa şi vomarea, sgârciurile cele mai grele Leac sigur. Foloseşte şi la curăţirea sângelui. Preţul 1 cor 20 fll. şi 2 cor.

Kaljodsarsaparil. Mijloc escelent pentru curăţirea sângelui la sifilis, mor­burile tinereţelor. 1 sticlă 2 cor.

Laxbonbons. închiderea scau­nului e causa diferitelor morburi, precum palpitarea de inimă, ameţeli, dureri de cap şi altele. Deci tine sufere de În­cheierea scaunului numai decât să co- mandeze Laxbonbona, zacharele purgative, plăcute şi dulci la luat. Preţul 1 cor.

Cornel Demeter, *8 3—io apotecar In B6k&B Megyer. (Budapest mellett).

A l

rO t O I l o a o i >3 01

Eftin de minune!! E805 bncftţi cn fl. 1.85.

Un orologiu esoelent şl elegant, cu garanţă că umblă bine şi in 24 de ore numai odată trebuie tras, împreună cu un lanţ aurit; un admirabil ao de ora- vati ou briliant-Blmlll; un inel aurit OU peatră imit. pentru domni ori dame; o garnitură admirabili, constătătoare din bumbi de manşete, guler şi un piept, gar. 3%, aur-doubl6, 6 buoăţi batiste de buzunar, gar- de in; unelte de scria elegante de mkel; o etul de oglingă de toaletă ou un pepten frumos; un săpun de toaletă aromaţi o; o carta de notiţe legată; 12 bucăţi de bilete artistioe a bărbaţilor renumiţi ai secolului trecut,72 buo. pene de oanoelarie engleze şi încă 290 bucăţi diverse, cari sânt folo- V sitoare în casă, sânt gratis. g

Trimiterea cn rambursă sau ca plată g înainte prin casa de esport A

H. Spingarn, Cracovia, nr. 80. f

IS * La cumpărare de două pa* | chete dau gratis un frumos briosâg de 1 buzunar, cu două tăişuri La mai mult Q de două pachete de fiecare un astfel de t briceag. A

Essenţă de Cheag.A închega laptele, a face ieftin şi în timp foarte scurt

o brănşă gustoasă,

De aflat I n f a r m a c ia I a „ U r s n n e g r u 4* a lui

GUIDO FABRITIUS,Sibiiu, Pieţa-mieă.

George Schenker & Fiu

Sibiiu, - Hermannstadt, - Nagyszeben.Ofer rSmânând liber, contra netto casa şi dela fabrică sau deposit liber

ff. 96% S p i r t r a f i n a d e , ........................ pr. 10.000 Lt. •/, Cor. 1.50

ff. 93a/# S p i r t c ru d . . • ................... > > » > 1.48

ff Licheuri de tot soiul, apoi rachiuri sau rum obicinuit Ia luarea unui sortiment de 25 Lit. sau şi 25 Lit. de o calitate pe litră » 1 —

La procurarea cu rambursa de spirt sau raffinido este de dat ca arvonă pentru dările corespunzătoare de flecare Lit Cor. I.—. na 19 -6 2

^X X X X X X X X X X X X X X X ÎO O O O O O O O O O O O O O O C *Oroloige, obiecte de to r şl de argint deposit d e li fabrica

lulius ErosSibiiu (Nagyszeben) str. Cisnădiei 3.

^ Cel mai mare depositdin Transilvania dela fabrică, de oroloage, juvaeuri, obiecte de aur şi de argint al lui Iuliu Eros, Sibiiu

(N.-Szeben), strada Cisnădiei nr. 3 Toate obiectele de aur şl de argint sOnt

probate şi esamlnate oficios şi pe fiecare obiect este oficială visibilă „marca“, afară de aceasta sfi dă garanţă în scris despre veritatea fiecărui obiect.

Preţuri - curante ilustrate se dau lacerere gratis şl franco. 6i 23—26

Nr. 160 F. Orologiu de nickel, cu copeiiş duplu, foarte masiv 7 cor. 50 bani.

Lanţuri de nickel 50, 70, 100, 140 bani.Lanţuri da argint 2 cor. 90 bani până la 10 cor. Şinoare pentru orologiu, 20, 30, 50 bani.

Pentru-ce nu convine.deefit îndSrăpt bani.

s£ trimit numai | 38 1—1

- — — — — — — — ^ Vftr v w

jg Gustav Diirr.m meelianio.

lM Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede,Sibiiu. F iaţa-iaare ar. 19.

Recomandă dcpositul seu măre şi bine asortat eu toate felurile de maşini de cusut mai renumite din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ foarte moderat 8 24_

Ca specialităţi se fecomânaS maşinile de cusut:

w * Seider & HauRiann, G. Pfaff.Toate acareturile inBşinilor de cusut de ori-ce

fel precum ace, curele, oleiuri fine şi altele se află întotdeauna în depositul meu. Reparaturile la maşinile de cusut de ori-ce fel sflnt esecutate prompt, ieftin şi conştienţios cu garanţie. Pentru

fiecare maşină nouă de cusut cumpărată delamine dau 5 ani garanţie.

G 3m&

mmmm&mmmmmmmmm