n Transporturi - o nouã strategie, o nouã nS P a trecut în ... · 12 pagini nLiga 1 în pericol,...
1
12 pagini n Liga 1 în pericol, se vorbeºte de oprirea competiþiei PAGINA 10 n Vânzãri, comenzi ºi profit ajustat în scãdere pentru ABB PAGINA 12 n S&P a trecut în teritoriul pozitiv year-to-date, dar majoritatea titlurilor rãmân în urmã PAGINA 4 5 lei Joi, 23 iulie 2020, nr. 138 (6672), anul XXIX n Transporturi - o nouã strategie, o nouã vânare de vânt PAGINA 3 n LUPTA PENTRU CAPITALÃ / Metroul de suprafaþã, un proiect reîncãlzit de Nicuºor Dan PAGINA 3 GRAM AUR = 250,2612 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4909 RON EURO = 4,8401 RON DOLAR = 4,1942 RON 5 948491 340012 2 7 6 6 0 ANDREI RÃDULESCU, BANCA TRANSILVANIA: “Economia României va evita, probabil, recesiunea tehnicã în trecerea la ciclul post-pandemie” l Banca Transilvania se aºteaptã ca BNR sã menþinã dobânda de politicã monetarã la acelaºi nivel cel puþin pânã în 2022 l “Pe termen mediu ne aºteptãm la convergenþa gradualã a costurilor de finanþare spre nivelurile din zona Euro ºi la aprecierea cursului euro/leu”, spune economistul Economia României a prezentat re- zistenþã la ºocul pandemic în trime- strul întâi din acest an, în contextul mix-ului relaxat de politici economi- ce, iar în prezent probabilitatea evitãrii recesiunii tehnice în tranziþia de la ci- clul post-crizã la cel post-pandemie este foarte mare, aratã Andrei Rãdules- cu, economistul-ºef al Bãncii Transil- vania, într-un raport de analizã. Acesta noteazã cã ponderea cumulatã în PIB a sectoarelor cele mai afectate de inci- denþa pandemiei este estimatã la apro- ximativ 18% de BNR, nivel inferior celui înregistrat într-o þarã din Europa de Vest. Potrivit scenariului macroecono- mic central actualizat al Bãncii Tran- silvania, cea mai mare bancã din România dupã active, economia României ar putea creºte cu un ritm mediu anual de 2,8% în perioada 2020-2022 (medie ce ia în calcul ºi contracþia din acest an). MIHAI GONGOROI (continuare în pagina 9) GUVERN Ordonanþe de urgenþã pentru implementarea Planului de Relansare Economicã 70% din cele aproape 34 miliarde euro alocaþi României de Comisia Europeanã prin instrumentul Next Generation EU trebuie contractaþi în primii doi ani, a afirmat premierul Ludovic Orban la începutul ºedinþei de guvern de asearã, în care le-a soli- citat membrilor Cabinetului implica- re maximã în urmãrirea abrsobþiei ba- nilor europeni. Ludovic Orban a spus: “În cadrul Next Generation EU. am demarat program de rezilienþã ºi recuperare ce trebuie adoptat ca bazã de nego- ciere cu Comisia Europeanã pânã la 1 octombrie. În privinþa absorbþiei fondurilor din cadrul acestui pro- gram de 34 miliarde euro, ea trebuie sã se realizeze în perioada 2021-2023, mai precis 70% din fon- duri trebuie contractate în primii doi ani. Solicit fiecãrui ministru sã trate- ze ca prioritate zero pregãtirea ace- stor programe ºi pregãtirea dispoziti- velor de absorbþie a fondurilor euro- pene. Trebuie sã operãm clarificãri ºi simplificãri cu privire la proceduri ºi sã pregãtim resursa umanã, pentru absorbþia în perioada 2021-2023, când finalizãm proiectele începute pe exerciþiul bugetar multianual 2014-2020 ºi trebuie sã asigurãm contractarea tututor sumelor pe Next Generation EU ºi sã începem con- tractarea proiectelor pe cadrul finan- ciar multianual 2021-2027”. Referitor la proiectele depuse pen- tru exerciþiul financiar multianual 2021-2027, premierul a precizat cã, pânã la 31 iulie, trebuie finalizate pro- gramele operaþionale pe care le vom negocia cu Comisia Europeanã, pentru ca, de la 1 august sã înceapã dezbate- rea acestora, iar în 15 septembrie între- aga documentaþie sã fie trimisã institu- þiilor de la Bruxelles. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 8) S&P GLOBAL MARKET INTELLIGENCE: Pandemia nu va opri elanul marilor burse europene în privinþa fuziunilor l Euronext vede mai multe oportunitãþi în domeniu acum, deoarece vânzãtorii sunt dispuºi sã reducã preþurile Pandemia de coronavirus nu va opri elanul fuziunilor ºi achiziþiilor de care au dat dovadã în ultimii ani primii trei mari operatori bursieri din Europa - London Stock Exchange Group Plc, Euronext NV ºi Deutsche Börse AG -, potrivit unei analize S&P Global Market Intelligence. Studiul aratã cã, deºi criza de sãnã- tate publicã generatã de pandemie a provocat o încetinire a activitãþii glo- bale de fuziuni ºi achiziþii în prima ju- mãtate a anului 2020, aceasta nu a afectat ”pofta de afaceri” din spaþiul infrastructurii pieþei financiare europene. Fuziunile ºi achiziþiile ca mijloc de extindere rãmân atractive pentru acest sector, în pofida pandemiei, conform unui raport al firmei de avo- caturã White & Case (citat de S&P Global Market Intelligence), care a analizat tendinþele în materie, în pri- ma jumãtate din 2020. Acesta evi- denþiazã ”planurile agresive de fu- ziuni ºi achiziþii” ale LSE, Euronext ºi Deutsche Börse. Specialiºtii considerã cã actuala pandemie întãreºte unele tendinþe re- cente de consolidare în zona infra- structurii pieþei financiare, deoarece bãncile, care cautã sã-ºi înstrãineze ac- tivele neesenþiale, pot accelera vânzã- rile. De asemenea, criza va deschide noi oportunitãþi pentru jucãtorii din in- frastructura pieþei financiare, mai exact pe partea tehnologiei, întrucât cererea de la ofertanþii rivali, precum marii investitori financiari, bãnci ºi manageri de active, ar putea fi diminuatã în viitor. Conform sursei, marile grupuri bursiere europene ºi-au accelerat eforturile de a realiza tranzacþii în contextul Brexit-ului ºi al eºecului fuziunii dintre London Stock Exchange (LSE) ºi Deutsche Börse, la începutul anului 2017. De atunci, LSE a finalizat mai multe tranzacþii ca sã-ºi consolideze operaþiunile de compensare, cele cu indici ºi produ- se cu venit fix. LSE aºteaptã, de asemenea, aproba- rea autoritãþilor de reglementare pen- tru acordul sãu de 27 de miliarde de dolari privind preluarea companiei de date ºi infrastructurã de piaþã Refinitiv US Holdings Inc., afacere agreatã în august 2019. V.R. (continuare în pagina 12) Ultima zi – mâine dispare pragul de deþinere la SIF-uri l Gheorghe Piperea: "Deþinerile încruciºate între SIF-uri au permis un anume tip de acþiuni concertate, care au falsificat majoritãþile în AGA ºi au permis preluarea ostilã a controlului managerial la trei din cinci SIF-uri" l "Este de mirare lipsa completã de reacþie a autoritãþilor înainte de eliminarea pragului, astfel încât toatã lumea sã respecte regulile jocului", spune un actor din piaþã l Opinii contrare privind situaþia concertãrilor ilegale descoperite pânã în prezent sau care se aflã pe rolul instanþelor de judecatã P ragul de deþinere la SIF-uri va fi eliminat oficial, în- cepând de mâine, când se aborgã articolul de lege ce limiteazã posibilitatea acþio- narilor de a deþine, în mod direct sau indirect, peste 5% din capi- talul social al unei societãþi de investi- þii financiare. Acþionarii tuturor celor cinci SIF-uri au optat pentru eliminarea completã din statut a limitei de deþine- re, societãþile devenind fonduri de in- vestiþii alternative destinate investito- rilor de retail, în concordanþã cu preve- derile Legii FIA, ce anul trecut a par- curs întregul proces legislativ, fiind promulgatã de preºedintele Klaus Io- hannis în decembrie 2019. Legat de impactul pe care este posi- bil sã-l aibã acest eveniment asupra so- cietãþilor de investiþii financiare, avo- catul Gheorghe Piperea ne-a declarat: “Din punctul meu de vedere, odatã cu eliminarea pragului, vor apãrea schi- mãri în rãu în ceea ce priveºte SIF-urile. ANDREI IACOMI, MIHAI GONGOROI (continuare în pagina 9) E ste o schimbare politicã - eliminarea pra- gului permis în deþinerea de acþiuni la cele cinci SIF nu este o simplã înlãturare a unui obstacol în tranzacþionare, ci re- nunþarea la obiectivul pentru care FPP-urile ºi apoi SIF-urile au fost concepute de so- cialiºti. FPP-urile au fost instituþii create pen- tru punerea în posesia populaþiei a unei pãrþi de 30% din avuþia societãþi- lor comerciale. Acest proces s-a numit impropriu “pri- vatizare”. În realitate, el a permis escamotarea Constituþiei comuniste care prevedea cã socie- tãþile comerciale nu sunt ale statului, ci ale po- porului; rezultatul a fost cã poporul a fost spo- liat de 70% din proprietatea sa. Statul ºi-a însuºit-o. De fapt, “marea privatizare”, este “marea etati- zare”. SIF-urile germinate din cele cinci FPP-uri ur- mau sã gestioneze profitabil acþiunile din portofoliu, într-un mod care sã creascã valoa- rea deþinerilor cetãþenilor - acea parte din po- por despre care se spune cã ar fi fost împro- prietãritã de socialiºti (numiþi de unii cripto- comuniºti). Partidul pe care îl continuã PSD-ul de astãzi, a folosit obiectivele tranziþiei spre capi- talism, - privatizarea - ca ºpagã electo- ralã care sã-l eternizeze la conducerea þãrii. De aceea, s-a îngrijit ca nimeni sã nu poatã deveni proprietarul SIF-urilor. Pragul deþinerii de acþiuni SIF pentru asta a fost inventat. Diferenþa între valoarea contabilã ºi valoarea de piaþã a acþiunilor SIF a fost un alt motiv - preluarea la piaþã a unui SIF în 1996 ºi vânzarea sa pe pãrþi, activ cu activ, ar fi condus la profituri substanþiale. Limitarea deþinerilor a creat, însã, problema eternizãrii persoanelor de la cirma administrãrii SIF-urilor, deoarece difuzia enormã a permis controlul administratorilor asupra deciziei în AGA. (continuare în pagina 9) MAKE
Transcript of n Transporturi - o nouã strategie, o nouã nS P a trecut în ... · 12 pagini nLiga 1 în pericol,...
12 pagini
n Liga 1 în pericol, se vorbeºte de oprireacompetiþiei
PAGINA 10
n Vânzãri, comenzi ºi profit ajustat în scãderepentru ABB
PAGINA 12
n S&P a trecut în teritoriulpozitiv year-to-date,dar majoritatea titlurilorrãmân în urmã
PAGINA 4
5 lei Joi, 23 iulie 2020, nr. 138 (6672), anul XXIX
n Transporturi - o nouã strategie, o nouãvânare de vânt
PAGINA 3
n LUPTA PENTRU CAPITALÃ / Metroul desuprafaþã, un proiect reîncãlzit de Nicuºor Dan
PAGINA 3
GRAM AUR = 250,2612 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4909 RON EURO = 4,8401 RON DOLAR = 4,1942 RON
5 948491 340012 27660
ANDREI RÃDULESCU, BANCA TRANSILVANIA:
“Economia României va evita,probabil, recesiunea tehnicã întrecerea la ciclul post-pandemie”l Banca Transilvania se aºteaptã ca BNR sã menþinã dobânda de politicãmonetarã la acelaºi nivel cel puþin pânã în 2022l “Pe termen mediu neaºteptãm la convergenþa gradualã a costurilor de finanþare spre nivelurile dinzona Euro ºi la aprecierea cursului euro/leu”, spune economistul
Economia României a prezentat re-zistenþã la ºocul pandemic în trime-strul întâi din acest an, în contextulmix-ului relaxat de politici economi-ce, iar în prezent probabilitatea evitãriirecesiunii tehnice în tranziþia de la ci-clul post-crizã la cel post-pandemieeste foarte mare, aratã Andrei Rãdules-cu, economistul-ºef al Bãncii Transil-
vania, într-un raport de analizã. Acestanoteazã cã ponderea cumulatã în PIB asectoarelor cele mai afectate de inci-denþa pandemiei este estimatã la apro-ximativ 18% de BNR, nivel inferiorcelui înregistrat într-o þarã din Europade Vest.
Potrivit scenariului macroecono-mic central actualizat al Bãncii Tran-
silvania, cea mai mare bancã dinRomânia dupã active, economiaRomâniei ar putea creºte cu un ritmmediu anual de 2,8% în perioada2020-2022 (medie ce ia în calcul ºicontracþia din acest an).
MIHAI GONGOROI
(continuare în pagina 9)
GUVERN
Ordonanþe de urgenþã pentruimplementarea Planului deRelansare Economicã
70% din cele aproape 34 miliardeeuro alocaþi României de ComisiaEuropeanã prin instrumentul NextGeneration EU trebuie contractaþi înprimii doi ani, a afirmat premierulLudovic Orban la începutul ºedinþeide guvern de asearã, în care le-a soli-citat membrilor Cabinetului implica-re maximã în urmãrirea abrsobþiei ba-nilor europeni.
Ludovic Orban a spus: “În cadrulNext Generation EU. am demaratprogram de rezilienþã ºi recuperarece trebuie adoptat ca bazã de nego-ciere cu Comisia Europeanã pânã la1 octombrie. În privinþa absorbþiei
fondurilor din cadrul acestui pro-gram de 34 miliarde euro, ea trebuiesã se rea l izeze în per ioada2021-2023, mai precis 70% din fon-duri trebuie contractate în primii doiani. Solicit fiecãrui ministru sã trate-ze ca prioritate zero pregãtirea ace-stor programe ºi pregãtirea dispoziti-velor de absorbþie a fondurilor euro-pene. Trebuie sã operãm clarificãri ºisimplificãri cu privire la proceduri ºisã pregãtim resursa umanã, pentruabsorbþia în perioada 2021-2023,când finalizãm proiectele începutepe exerciþiul bugetar multianual2014-2020 ºi trebuie sã asigurãm
contractarea tututor sumelor pe NextGeneration EU ºi sã începem con-tractarea proiectelor pe cadrul finan-ciar multianual 2021-2027”.
Referitor la proiectele depuse pen-tru exerciþiul financiar multianual2021-2027, premierul a precizat cã,pânã la 31 iulie, trebuie finalizate pro-gramele operaþionale pe care le vomnegocia cu Comisia Europeanã, pentruca, de la 1 august sã înceapã dezbate-rea acestora, iar în 15 septembrie între-aga documentaþie sã fie trimisã institu-þiilor de la Bruxelles.
GEORGE MARINESCU
(continuare în pagina 8)
S&P GLOBAL MARKETINTELLIGENCE:
Pandemia nuva opri elanulmarilor burseeuropene înprivinþafuziunilorl Euronext vede mai multeoportunitãþi în domeniuacum, deoarece vânzãtoriisunt dispuºi sã reducã preþurile
Pandemia de coronavirus nu va oprielanul fuziunilor ºi achiziþiilor de careau dat dovadã în ultimii ani primii treimari operatori bursieri din Europa -London Stock Exchange Group Plc,Euronext NV ºi Deutsche Börse AG -,potrivit unei analize S&P GlobalMarket Intelligence.
Studiul aratã cã, deºi criza de sãnã-tate publicã generatã de pandemie aprovocat o încetinire a activitãþii glo-bale de fuziuni ºi achiziþii în prima ju-mãtate a anului 2020, aceasta nu aafectat ”pofta de afaceri” din spaþiulinfrastructurii pieþei financiareeuropene.
Fuziunile ºi achiziþiile ca mijlocde extindere rãmân atractive pentruacest sector, în pofida pandemiei,conform unui raport al firmei de avo-caturã White & Case (citat de S&PGlobal Market Intelligence), care aanalizat tendinþele în materie, în pri-ma jumãtate din 2020. Acesta evi-denþiazã ”planurile agresive de fu-ziuni ºi achiziþii” ale LSE, Euronextºi Deutsche Börse.
Specialiºtii considerã cã actualapandemie întãreºte unele tendinþe re-cente de consolidare în zona infra-structurii pieþei financiare, deoarecebãncile, care cautã sã-ºi înstrãineze ac-tivele neesenþiale, pot accelera vânzã-rile. De asemenea, criza va deschidenoi oportunitãþi pentru jucãtorii din in-frastructura pieþei financiare, maiexact pe partea tehnologiei, întrucâtcererea de la ofertanþii rivali, precummarii investitori financiari, bãnci ºimanageri de active, ar putea fidiminuatã în viitor.
Conform sursei, marile grupuribursiere europene ºi-au accelerateforturile de a realiza tranzacþii încontextul Brexit-ului ºi al eºeculuifuziuni i dintre London StockExchange (LSE) ºi Deutsche Börse,la începutul anului 2017. De atunci,LSE a finalizat mai multe tranzacþiica sã-ºi consolideze operaþiunile decompensare, cele cu indici ºi produ-se cu venit fix.
LSE aºteaptã, de asemenea, aproba-rea autoritãþilor de reglementare pen-tru acordul sãu de 27 de miliarde dedolari privind preluarea companiei dedate ºi infrastructurã de piaþã RefinitivUS Holdings Inc., afacere agreatã înaugust 2019.
V.R.
(continuare în pagina 12)
Ultima zi – mâine dispare pragulde deþinere la SIF-urilGheorghe Piperea: "Deþinerile încruciºate între SIF-uri au permis un anume tip de acþiuniconcertate, care au falsificat majoritãþile în AGA ºi au permis preluarea ostilã a controluluimanagerial la trei din cinci SIF-uri"l "Este de mirare lipsa completã de reacþie aautoritãþilor înainte de eliminarea pragului, astfel încât toatã lumea sã respecte regulilejocului", spune un actor din piaþãlOpinii contrare privind situaþia concertãrilor ilegaledescoperite pânã în prezent sau care se aflã pe rolul instanþelor de judecatã
Pragul de deþinere la SIF-uriva fi eliminat oficial, în-cepând de mâine, când seaborgã articolul de lege celimiteazã posibilitatea acþio-narilor de a deþine, în mod
direct sau indirect, peste 5% din capi-talul social al unei societãþi de investi-þii financiare.
Acþionarii tuturor celor cinci
SIF-uri au optat pentru eliminareacompletã din statut a limitei de deþine-re, societãþile devenind fonduri de in-vestiþii alternative destinate investito-rilor de retail, în concordanþã cu preve-derile Legii FIA, ce anul trecut a par-curs întregul proces legislativ, fiindpromulgatã de preºedintele Klaus Io-hannis în decembrie 2019.
Legat de impactul pe care este posi-
bil sã-l aibã acest eveniment asupra so-cietãþilor de investiþii financiare, avo-catul Gheorghe Piperea ne-a declarat:“Din punctul meu de vedere, odatã cueliminarea pragului, vor apãrea schi-mãri în rãu în ceea ce priveºte SIF-urile.
ANDREI IACOMI,
MIHAI GONGOROI
(continuare în pagina 9)
Este o schimbare politicã - eliminarea pra-gului permis în deþinerea de acþiuni lacele cinci SIF nu este o simplã înlãturarea unui obstacol în tranzacþionare, ci re-
nunþarea la obiectivul pentru care FPP-urile ºiapoi SIF-urile au fost concepute de so-cialiºti.FPP-urile au fost instituþii create pen-tru punerea în posesia populaþiei aunei pãrþi de 30% din avuþia societãþi-lor comerciale.Acest proces s-a numit impropriu “pri-vatizare”.În realitate, el a permis escamotareaConstituþiei comuniste care prevedea cã socie-tãþile comerciale nu sunt ale statului, ci ale po-porului; rezultatul a fost cã poporul a fost spo-liat de 70% din proprietatea sa.Statul ºi-a însuºit-o.De fapt, “marea privatizare”, este “marea etati-zare”.SIF-urile germinate din cele cinci FPP-uri ur-mau sã gestioneze profitabil acþiunile dinportofoliu, într-un mod care sã creascã valoa-
rea deþinerilor cetãþenilor - acea parte din po-por despre care se spune cã ar fi fost împro-prietãritã de socialiºti (numiþi de unii cripto-comuniºti).Partidul pe care îl continuã PSD-ul de astãzi, a
folosit obiectivele tranziþiei spre capi-talism, - privatizarea - ca ºpagã electo-ralã care sã-l eternizeze la conducereaþãrii.De aceea, s-a îngrijit ca nimeni sã nupoatã deveni proprietarul SIF-urilor.Pragul deþinerii de acþiuni SIF pentruasta a fost inventat.Diferenþa între valoarea contabilã ºi
valoarea de piaþã a acþiunilor SIF a fost un altmotiv - preluarea la piaþã a unui SIF în 1996 ºivânzarea sa pe pãrþi, activ cu activ, ar fi condusla profituri substanþiale.Limitarea deþinerilor a creat, însã, problemaeternizãrii persoanelor de la cirma administrãriiSIF-urilor, deoarece difuzia enormã a permiscontrolul administratorilor asupra deciziei înAGA.
(continuare în pagina 9)
MAKE
