Măsurarea în cercetările sociologiceMăsurarea în cercetările sociologice

Planul lecţieiPlanul lecţiei

■ ■ Societate şi măsurare Societate şi măsurare

■■ Ce este măsurarea? Ce este măsurarea?

■■ Nivelurile de măsurare Nivelurile de măsurare

■■ Validitatea măsurăriiValiditatea măsurării

■■ Fidelitatea măsurării Fidelitatea măsurării

BibliografieBibliografie

Chelcea, SeptimiuChelcea, Septimiu [200[20011](200](20066)) Metodologia cercetării Metodologia cercetării sociologicesociologice (ediţia a III-a, pp. 151-170). Bucureşti: (ediţia a III-a, pp. 151-170). Bucureşti: Editura Economică.Editura Economică.

Johnson, Allan G.Johnson, Allan G. [2000](2007) [2000](2007) Dicţionarul Blackwell de Dicţionarul Blackwell de sociologie sociologie (pp. 209-210, 381) Bucureşti: Editura (pp. 209-210, 381) Bucureşti: Editura Humanitas.Humanitas.

Mărginean, IoanMărginean, Ioan (1982) (1982) Măsurarea în sociologie.Măsurarea în sociologie. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

MotoMoto☻☻Pentru a deveni Pentru a deveni homo faberhomo faber, omul a trebuit să , omul a trebuit să

ajungă ajungă homo metricus.homo metricus.

☻☻ Pentru a spori gradul de civilizaţie, trebuie Pentru a spori gradul de civilizaţie, trebuie extinsă gama măsurilor şi redusă incertitudinea de extinsă gama măsurilor şi redusă incertitudinea de măsuraremăsurare..

☺☺„„Certitudinea absolută este privilegiul minţilor Certitudinea absolută este privilegiul minţilor needucate“ needucate“ ((J. KeyserJ. Keyser).).

Unităţile de măsură în Unităţile de măsură în Egiptul AnticEgiptul Antic (sec. III .e.n.) (sec. III .e.n.)

■■ Societate şi măsurareSocietate şi măsurare

◙ ◙ Evoluţia societăţii multiplicarea şi sporirea Evoluţia societăţii multiplicarea şi sporirea preciziei preciziei MM..

◘ ◘ Ce a determinat evoluţia Ce a determinat evoluţia M M ??

● ● În 1890, În 1890, James McKeen CattellJames McKeen Cattell a folosit pentru a folosit pentru prima oară termenul de „test“. prima oară termenul de „test“.

● ● În 1905, În 1905, Alfred BinetAlfred Binet (împreună cu Théodore (împreună cu Théodore Simon): primul instrument de măsurare a Simon): primul instrument de măsurare a inteligenţei („Scala metrică a inteligenţei“) inteligenţei („Scala metrică a inteligenţei“)

Este rândul dvs.Este rândul dvs.

☻☻Cum explicaţi Cum explicaţi faptul că prima faptul că prima caracteristică caracteristică psihologică psihologică măsurată a fost măsurată a fost inteligenţa?inteligenţa?

Nu discuta în contradictoriu Nu discuta în contradictoriu cu o persoană neinteligentă.cu o persoană neinteligentă.Te coboară la nivelul ei Te coboară la nivelul ei şi te învinge prin experienţăşi te învinge prin experienţă..

☻☻Inteligenţa „are o mare importanţă din punct de Inteligenţa „are o mare importanţă din punct de vedere educaţional şi social. Venitul unui ins, vedere educaţional şi social. Venitul unui ins, odată cu slujba lui, depinde de gradul său de odată cu slujba lui, depinde de gradul său de inteligenţă; la fel, statutul său social. Norocul, inteligenţă; la fel, statutul său social. Norocul, personalitatea, relaţiile de familie şi societatea personalitatea, relaţiile de familie şi societatea joacă, desigur, un rol al lor, dar nici pe departe joacă, desigur, un rol al lor, dar nici pe departe atât de important precum cel al înzestrării atât de important precum cel al înzestrării intelectuale“ intelectuale“ (Hans J. Eysenck şi Michael Eysenck, (Hans J. Eysenck şi Michael Eysenck, 1981/1998, 96).1981/1998, 96).

Determinarea Determinarea metruluimetrului

☻☻Pe o şosea dreaptă, un vehicul a fost împins de un om până Pe o şosea dreaptă, un vehicul a fost împins de un om până la schimbarea meridianului cu un grad (aproximativ 111 la schimbarea meridianului cu un grad (aproximativ 111 km). km).

S-a împărţit lungimea şoselei parcurse la numărul rotaţiilor S-a împărţit lungimea şoselei parcurse la numărul rotaţiilor înmulţit cu diametrul roţii vehiculului.înmulţit cu diametrul roţii vehiculului.

☺☺Astăzi, metrul este determinat cu o precizie de o miliardime Astăzi, metrul este determinat cu o precizie de o miliardime (10–9), reprezentând 1650763,73 de lungimi de undă ale (10–9), reprezentând 1650763,73 de lungimi de undă ale radiaţiei atomului de kripton 86.radiaţiei atomului de kripton 86.

Apollo 11 Apollo 11 (19.06.1969)(19.06.1969)

☻☻Zborurile cosmice nu Zborurile cosmice nu ar fi fost posibile ar fi fost posibile dacă precizia dacă precizia măsurării nu ar fi măsurării nu ar fi atins parametri greu atins parametri greu de imaginatde imaginat

☺☺În momentul În momentul aselenizării, modulul aselenizării, modulul misiunii misiunii Apollo 11Apollo 11 nu mai dispunea de nu mai dispunea de combustibil decât combustibil decât pentru încă zece pentru încă zece secunde de zbor.secunde de zbor.

De la stânga la dreapta: Neil A. Armstrong, Michael Collins, Edwin E. Aldrin Jr.

Primul om pe Lună: Primul om pe Lună: Neil A. ArmstrongNeil A. Armstrong, , comandantul comandantul

navetei navetei Apollo 11Apollo 11

■■ Ce este măsurarea?Ce este măsurarea?

MM = = „procesul de atribuire de numere calităţilor „procesul de atribuire de numere calităţilor reprezentate“reprezentate“ ((N.R. CampbellN.R. Campbell,, 1920, 267) 1920, 267)..

MM = “este, în sensul cel mai general, orice metodă de = “este, în sensul cel mai general, orice metodă de stabilire a unei corespondenţe unice şi reciproce stabilire a unei corespondenţe unice şi reciproce între toate sau unele mărimi ale unei clase în toate între toate sau unele mărimi ale unei clase în toate sau unele numere integrale, raţionale sau reale“ sau unele numere integrale, raţionale sau reale“ (Bertrand H. Russell, 1938, 176). (Bertrand H. Russell, 1938, 176).

Stanley S. Stevens Stanley S. Stevens (1906–1973)(1906–1973) M M = „Atribuirea de numere obiectelor sau evenimentelor = „Atribuirea de numere obiectelor sau evenimentelor

conform regulilor“ (conform regulilor“ (Mathematics, Measurement and Mathematics, Measurement and Psychophysics,Psychophysics, 1951). 1951).

● ● Sunt măsurate nu obiectele ca atare, ci proprietăţile lor.Sunt măsurate nu obiectele ca atare, ci proprietăţile lor.

M M presupune: presupune:

●● un sistem de numere un sistem de numere

●● reguli de atribuire a numerelor pentru calităţile obiectelor. reguli de atribuire a numerelor pentru calităţile obiectelor.

MM este o relaţie ce se stabileşte între domeniul obiectelor şi este o relaţie ce se stabileşte între domeniul obiectelor şi domeniul numerelor. domeniul numerelor.

▲ ▲ Importantă este regula de corespondenţă dintre fenomene Importantă este regula de corespondenţă dintre fenomene şi numere (Therese L. Baker, 1988, 117).şi numere (Therese L. Baker, 1988, 117).

Fred N. Kerlinger Fred N. Kerlinger (1910(1910 – – 1991)1991)

◙◙ Ecuaţie generalăEcuaţie generală pentru orice procedeu de pentru orice procedeu de MM: :

f = f = (x, y); x = orice obiect; y = un număr(x, y); x = orice obiect; y = un număr

◘◘ Postulatele măsurăriiPostulatele măsurării (Kerlinger, 1973, 434).(Kerlinger, 1973, 434).

● ● Postulatul exclusivităţii: Fie (a = b) sau (a Postulatul exclusivităţii: Fie (a = b) sau (a b), b), dar nu ambele.dar nu ambele.

● ● Postulatul tranzitivităţii relaţiei de egalitate: Postulatul tranzitivităţii relaţiei de egalitate: Dacă Dacă (a = b) şi (b = c)(a = b) şi (b = c), atunci (a = c)., atunci (a = c).

● ● Postulatul tranzitivităţii relaţiei de inegalitate: Postulatul tranzitivităţii relaţiei de inegalitate: Dacă Dacă (a (a b) şi (b b) şi (b c) c), atunci (a , atunci (a c). c).

■■ Nivelurile de măsurareNivelurile de măsurare

◙◙ Stanley S. StevensStanley S. Stevens (1941) a identificat patru (1941) a identificat patru niveluri de măsurare şi a specificat operaţiile niveluri de măsurare şi a specificat operaţiile statistice permise de fiecare nivel.statistice permise de fiecare nivel.

◘ ◘ Nivelurile de Nivelurile de MM : :

● ● nnominalominal

● ● ordinalordinal

● ● de intervalde interval

● ● de raportde raport

„„Primele două niveluri (nominal şi ordinal) alcătuiesc Primele două niveluri (nominal şi ordinal) alcătuiesc măsurarea nenumerică (măsurarea nenumerică (nonparametricănonparametrică), iar ultimele ), iar ultimele două (de interval şi de raport) alcătuiesc măsurarea două (de interval şi de raport) alcătuiesc măsurarea numerică (numerică (parametricăparametrică)“)“ (Ioan Mărginean,1998, 118) (Ioan Mărginean,1998, 118)

Nivelul “nominal”Nivelul “nominal”

◙ ◙ Russell H. BernardRussell H. Bernard (1995): „măsurarea nominală este (1995): „măsurarea nominală este calitativă“. calitativă“.

Numerele asociate obiectelor nu au semnificaţia lor Numerele asociate obiectelor nu au semnificaţia lor cantitativă, nu exprimă mărimi: sunt pur şi simplu semne.cantitativă, nu exprimă mărimi: sunt pur şi simplu semne.

Regula de atribuire a numerelor, pentru măsurarea Regula de atribuire a numerelor, pentru măsurarea nominală, nu prevede decât că acelaşi număr va fi atribuit nominală, nu prevede decât că acelaşi număr va fi atribuit tuturor obiectelor care au aceleaşi caracteristici şi numai tuturor obiectelor care au aceleaşi caracteristici şi numai lor.lor.

◘ ◘ Postulate: Postulate: ●● identitatea identitatea [(a = b) sau (a [(a = b) sau (a b), dar nu ambele b), dar nu ambele ●● simetria simetria dacă (a = b), atunci şi (b = a)dacă (a = b), atunci şi (b = a) ●● ttranzitivitatea ranzitivitatea dacă (a = b) şi (b = c)dacă (a = b) şi (b = c) ◘ ◘ Operaţii matematice:Operaţii matematice: calcularea frecvenţelor (cifre brute calcularea frecvenţelor (cifre brute şi procente), aflarea medianei şi a cuartilelor, stabilirea şi procente), aflarea medianei şi a cuartilelor, stabilirea

rangurilor. rangurilor.

Nivelul “ordinal”Nivelul “ordinal” Numerele asociate obiectelor şi fenomenelor nu au decât Numerele asociate obiectelor şi fenomenelor nu au decât

semnificaţie de rang, nu indică mărimi absolute. semnificaţie de rang, nu indică mărimi absolute.

Regula de atribuire a numerelor specifică doar asocierea cu Regula de atribuire a numerelor specifică doar asocierea cu numerele în ordine crescătoare sau descrescătoare a numerele în ordine crescătoare sau descrescătoare a caracteristicilor care sunt, ele însele, într-o ordine caracteristicilor care sunt, ele însele, într-o ordine crescătoare, respectiv descrescătoare. crescătoare, respectiv descrescătoare.

◘◘ Definitoriu: postulatul tranzitivităţii inegalităţii: Definitoriu: postulatul tranzitivităţii inegalităţii:

dacă (a > b) şi (b > c), atunci (a > c)dacă (a > b) şi (b > c), atunci (a > c) ◘◘ Statisticile nonparametrice: coeficienţii de semnificaţie a Statisticile nonparametrice: coeficienţii de semnificaţie a

diferenţei dintre două medii: Mann-Whitney, Wilcoxon, diferenţei dintre două medii: Mann-Whitney, Wilcoxon, Kolmogorov-Smirnov, Kruskal, Wallis şi, în fine, testul Kolmogorov-Smirnov, Kruskal, Wallis şi, în fine, testul semnuluisemnului..

Nivelul “de interval”Nivelul “de interval” Nivelul ordinal de măsurare se asimilează nivelului Nivelul ordinal de măsurare se asimilează nivelului

metric, respectiv măsurării de intervalmetric, respectiv măsurării de interval

◘◘ Specific nivelului măsurării de intervalSpecific nivelului măsurării de interval:: intervalele pot fi adunate şi scăzute. intervalele pot fi adunate şi scăzute.

(a – b) = (b – c), după cum (5 – 4) = (4 – 3)(a – b) = (b – c), după cum (5 – 4) = (4 – 3)NNu u existexistăă un punct zero absolut care să exprime un punct zero absolut care să exprime

absenţa caracteristicii măsurateabsenţa caracteristicii măsurate..

Intervalele pot fi deplasate sau extinseIntervalele pot fi deplasate sau extinse..

◘◘ Operaţii matematice:Operaţii matematice: aplicarea coeficienţilor de aplicarea coeficienţilor de corelaţie produs-moment (Bravais-Pearson)corelaţie produs-moment (Bravais-Pearson),, r r tetracronictetracronic,, aanaliza de regresienaliza de regresie, , testele de testele de semnificaţie a diferenţelor dintre două medii semnificaţie a diferenţelor dintre două medii aritmetice: aritmetice: tt, , zz şi F. şi F.

Nivelul “de raport”Nivelul “de raport”

◙ ◙ Există un punct zero natural.Există un punct zero natural.

Se caracterizează printr-o relaţie de proporţionalitate.Se caracterizează printr-o relaţie de proporţionalitate.

◙◙ Operaţii matemartice: cele permise de măsurarea “de Operaţii matemartice: cele permise de măsurarea “de interval” interval” + + mediile geometrice şi coeficienţii de varianţămediile geometrice şi coeficienţii de varianţă..

Nivelul măsurării de raport nu se aplică în cercetările Nivelul măsurării de raport nu se aplică în cercetările sociologice şi psihologice.sociologice şi psihologice.

In 1742 astronomul suedez Anders Celsius (1701–1744) a In 1742 astronomul suedez Anders Celsius (1701–1744) a creat sistemul modern de măsurare a temperaturii. creat sistemul modern de măsurare a temperaturii.

RepereRepere CelsiusCelsius ReaumurReaumur FahrenheitFahrenheit KelvinKelvin RankineRankine

Zero Zero absolutabsolut

– – 273273 – – 219219 – – 460460 00 00

Solidifi-Solidifi-carea carea apeiapei

00 00 + 32+ 32 + 273+ 273 + 492+ 492

FierbereFierberea apeia apei

+ 100+ 100 + 80+ 80 + 212+ 212 + 373+ 373 + 672+ 672

Clyde H. CoombsClyde H. Coombs (1963): între a alege un sistem de (1963): între a alege un sistem de măsurare cât mai „puternic“ şi unul cât mai măsurare cât mai „puternic“ şi unul cât mai adecvat optăm fără ezitare pentru cea de-a doua adecvat optăm fără ezitare pentru cea de-a doua soluţie.soluţie.

Chelcea SeptimiuChelcea Septimiu (2001): este preferabil un nivel de (2001): este preferabil un nivel de măsurare mai scăzut, fără utilizarea unor indici şi a măsurare mai scăzut, fără utilizarea unor indici şi a unor teste statistice sofisticate, unui nivel înalt de unor teste statistice sofisticate, unui nivel înalt de măsurare, cu indici şi teste riguroase şi laborioase, măsurare, cu indici şi teste riguroase şi laborioase, dar inadecvate în raportul de izomorfism cu dar inadecvate în raportul de izomorfism cu realitatea investigată.realitatea investigată.

Validitatea măsurăriiValiditatea măsurării

Michael ProcterMichael Procter (1993, 127): „Validitatea este (1993, 127): „Validitatea este conceptualizată ca o corelaţie între mă surare şi un conceptualizată ca o corelaţie între mă surare şi un criteriu independent relevant”.criteriu independent relevant”.

VV de conţinut de conţinut:: instrumentul de măsurare este instrumentul de măsurare este reprezentativ pentru conţinutul procesului sau reprezentativ pentru conţinutul procesului sau fenomenului pe care îl măsoarăfenomenului pe care îl măsoară??

VV de criteriu de criteriu (validitate predictivă sau empirică) (validitate predictivă sau empirică):: urmăreşte nu rezultatul în sine al măsurării, ci criteriul urmăreşte nu rezultatul în sine al măsurării, ci criteriul extern cu care se compară acest rezultat.extern cu care se compară acest rezultat.

V V de construct:de construct: vizează caracteristica de măsurat, vizează caracteristica de măsurat, obiectul, fenomenul sau proprietatea ce se află în spatele obiectul, fenomenul sau proprietatea ce se află în spatele performanţei măsurate. performanţei măsurate.

Fidelitatea (reliabilitatea) măsurăriiFidelitatea (reliabilitatea) măsurării

◙ ◙ Se determinată fără referire la un criteriu exterior.Se determinată fără referire la un criteriu exterior.◙ ◙ Se verifică prin stabilirea corelaţiei dintre Se verifică prin stabilirea corelaţiei dintre

rezultatele obţinute la testare şi la retestare, prin rezultatele obţinute la testare şi la retestare, prin aplicarea câte unei jumătăţi din test sau prin luarea aplicarea câte unei jumătăţi din test sau prin luarea în calcul a corelaţiei dintre indicatori.în calcul a corelaţiei dintre indicatori.

◘◘ Teoria modernă a fidelităţii măsurărilor din Teoria modernă a fidelităţii măsurărilor din ştiinţele socioumane se bazează pe analiza de ştiinţele socioumane se bazează pe analiza de varianţă şi pe tehnicile probabiliste de luare a varianţă şi pe tehnicile probabiliste de luare a deciziei deciziei (E.J. Cronbach, 1972). (E.J. Cronbach, 1972).

◘◘ În mod tradiţional, fidelitatea se determină în În mod tradiţional, fidelitatea se determină în perspectiva analizei erorilor. perspectiva analizei erorilor.

Teoria clasică a testăriiTeoria clasică a testării (TCT) – iniţiată de (TCT) – iniţiată de Charles Charles SpearmanSpearman (1927), care a descris cum putem să (1927), care a descris cum putem să recunoaştem dacă testele măsoară un factor comun (scorul recunoaştem dacă testele măsoară un factor comun (scorul adevărat) şi cum putem determina mărimea erorii în adevărat) şi cum putem determina mărimea erorii în

scorul testelorscorul testelor (James A. Bovaird şi Susan E. Embretson, 2008, (James A. Bovaird şi Susan E. Embretson, 2008, 271).271).

Aflarea mărimea erorii în scorul testelor este elementul Aflarea mărimea erorii în scorul testelor este elementul central al TCT.central al TCT.

Louis GuttmanLouis Guttman (1945) a introdus conceptul de “consistenţă (1945) a introdus conceptul de “consistenţă internă” pentru determinarea reliabilităţii. internă” pentru determinarea reliabilităţii.

Lee J. CronbachLee J. Cronbach (1951) a imaginat o modalitate de (1951) a imaginat o modalitate de măsurare a consistenţei interne (“coeficientul alfa al lui măsurare a consistenţei interne (“coeficientul alfa al lui Cronbach”)Cronbach”)

Lee J. CronbachLee J. Cronbach ((1916 – 2001)profesor la Universitatea Stanford

Cronbach, L.J. (1951) Coefficient alpha and the internal structure of tests. Psychometrika, 16, 297–334.Cronbach, L.J. şi Meehl, P.E. (1955) On Construct Validity: Issues of Method and Measurement.Cronbach, L.J. şi Snow, R.E.(1977).Aptitudes and instructional methods: A handbook for research on aptitude-treatment interactions.New York: Irvington.

Determinarea fidelităţiiDeterminarea fidelităţii

◙ ◙ Procedeul test-retest:Procedeul test-retest: aplicarea, după o perioadă aplicarea, după o perioadă de timp, a aceluiaşi instrument de măsurare de timp, a aceluiaşi instrument de măsurare aceloraşi persoane. aceloraşi persoane.

◙ ◙ Procedeul testelor paraleleProcedeul testelor paralele: se aplică aceloraşi : se aplică aceloraşi persoane două teste asemănătoare sau două forme persoane două teste asemănătoare sau două forme diferite ale aceluiaşi instrument de măsurare.diferite ale aceluiaşi instrument de măsurare.

◙ ◙ Procedeul înjumătăţirii testelor:Procedeul înjumătăţirii testelor: determinarea determinarea coeficientului de echivalenţă între cele două coeficientului de echivalenţă între cele două jumătăţi ale aceluiaşi test.jumătăţi ale aceluiaşi test.

Definiţia fidelităţiiDefiniţia fidelităţii““Sinonime pentru fidelitate sunt: caracter demn de încredere Sinonime pentru fidelitate sunt: caracter demn de încredere

(pe care te poţi baza), stabilitate, consecvenţă, (pe care te poţi baza), stabilitate, consecvenţă, predictibilitate, acurateţe. Un om fidel, de exemplu, este un predictibilitate, acurateţe. Un om fidel, de exemplu, este un om al cărui comportament este consecvent, demn de om al cărui comportament este consecvent, demn de încredere, predictibil – ceea ce va face mâine şi săptămâna încredere, predictibil – ceea ce va face mâine şi săptămâna viitoare va fi consecvent cu ce face azi şi cu ce a făcut viitoare va fi consecvent cu ce face azi şi cu ce a făcut săptămâna trecută. Spunem că el este stabil. Un om care nu săptămâna trecută. Spunem că el este stabil. Un om care nu este demn de încredere, pe de altă parte, este unul al cărui este demn de încredere, pe de altă parte, este unul al cărui comportament este mult mai variabil. Mai mult, el este comportament este mult mai variabil. Mai mult, el este variabil impredictibil. Uneori face ceva, alteori face variabil impredictibil. Uneori face ceva, alteori face altceva. Îi lipseşte stabilitatea. Spunem că el este altceva. Îi lipseşte stabilitatea. Spunem că el este inconsecvent”inconsecvent”..

◙ ◙ Este posibil să abordăm definiţia fidelităţii în trei Este posibil să abordăm definiţia fidelităţii în trei feluri. feluri.

◘ ◘ Prima abordare “este rezumată în întrebarea dacă Prima abordare “este rezumată în întrebarea dacă măsurăm acelaşi set de obiecte din nou şi din nou măsurăm acelaşi set de obiecte din nou şi din nou cu acelaşi instrument de măsurare sau unul cu acelaşi instrument de măsurare sau unul comparabil, vom obţine aceleaşi rezultate sau comparabil, vom obţine aceleaşi rezultate sau rezultate asemănătoare? Întrebarea implică o rezultate asemănătoare? Întrebarea implică o definiţie a fidelităţii prin termenii de stabilitate, definiţie a fidelităţii prin termenii de stabilitate, caracter demn de încredere, predictibilitate. caracter demn de încredere, predictibilitate. Aceasta este definiţia dată cel mai des în discuţiile Aceasta este definiţia dată cel mai des în discuţiile elementare asupra subiectului”elementare asupra subiectului”..

◘ ◘ A doua abordare este rezumată în întrebarea: sunt A doua abordare este rezumată în întrebarea: sunt valorile obţinute cu ajutorul unui instrument de valorile obţinute cu ajutorul unui instrument de măsurare „adevăratele“ valori ale proprietăţii măsurare „adevăratele“ valori ale proprietăţii măsurate? Aceasta este definiţia acurateţei. măsurate? Aceasta este definiţia acurateţei. Comparată cu prima definiţie, ea se îndepărtează şi Comparată cu prima definiţie, ea se îndepărtează şi mai mult de bunul-simţ comun şi de intuiţie, dar mai mult de bunul-simţ comun şi de intuiţie, dar este de asemenea fundamentală. Aceste două este de asemenea fundamentală. Aceste două abordări sau definiţii pot fi rezumate prin cuvintele abordări sau definiţii pot fi rezumate prin cuvintele „stabilitate“ şi „acurateţe“.„stabilitate“ şi „acurateţe“.

◘ ◘ A treia abordare a definiţiei fidelităţii: ne putem A treia abordare a definiţiei fidelităţii: ne putem întreba cât de mare este eroarea de măsurare a întreba cât de mare este eroarea de măsurare a instrumentului de măsurat.instrumentului de măsurat.

▼▼Există două tipuri generale de varianţă: Există două tipuri generale de varianţă: Varianţa sistematicăVarianţa sistematică este orientată într-o singură este orientată într-o singură

direcţie: scorurile tind să fie toate pozitive sau direcţie: scorurile tind să fie toate pozitive sau toate negative, sau toate superioare, sau toate toate negative, sau toate superioare, sau toate inferioare. În acest caz eroarea este constantă sau inferioare. În acest caz eroarea este constantă sau distorsionantă.distorsionantă.

Varianţa aleatorieVarianţa aleatorie este autocompensatoare: este autocompensatoare: scorurile tind să se înscrie atât într-o direcţie, cât şi scorurile tind să se înscrie atât într-o direcţie, cât şi în cealaltă. Erorile de măsurare sunt erori în cealaltă. Erorile de măsurare sunt erori întâmplătoareîntâmplătoare..

Bibliografie orientativăBibliografie orientativăBaker, Therese L.Baker, Therese L. (1988) (1988) Doing Social Research.Doing Social Research. New New

York: McGraw-Hill Book Company.York: McGraw-Hill Book Company.Bovaird, James A.Bovaird, James A. şi şi Embretson, Susan E.Embretson, Susan E. (2008) Modern (2008) Modern

measurement in the social sciences. În P. Alasuutari, L. measurement in the social sciences. În P. Alasuutari, L. Bickman şi J. Brannen (eds.) Bickman şi J. Brannen (eds.) Social Research MethodsSocial Research Methods. . (pp. 269-289). Los Angeles: Sage Publications.(pp. 269-289). Los Angeles: Sage Publications.

Campbell, N.R.Campbell, N.R. (1920) (1920) Physics: The ElementsPhysics: The Elements. Cambridge. Cambridge:: Cambridge University PressCambridge University Press..

Eysenck, Hans J.Eysenck, Hans J. şi şi Eysenck, Michael.Eysenck, Michael. [1981](1998). [1981](1998). Descifrarea comportamentului umanDescifrarea comportamentului uman. Bucureşti: Editura . Bucureşti: Editura Teora.Teora.

KerlingerKerlinger Fred N. (Fred N. (1973) 1973) Foundations of Behavioral Foundations of Behavioral ResearchResearch (ediţia a II-a), Londra, Holt, Rinehart and (ediţia a II-a), Londra, Holt, Rinehart and WinstonWinston

Mărginean, Ioan.Mărginean, Ioan. (1982). (1982). Măsurarea în sociologie.Măsurarea în sociologie. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

Russell, Bernard H.Russell, Bernard H. (1995). (1995). Research Methods in Research Methods in Anthropology. Qualitative and Quantitative Anthropology. Qualitative and Quantitative Approach. Approach. Walnut Creek, CA: Altamira Press.Walnut Creek, CA: Altamira Press.