Slide 1

Universitatea Vasile Alecsandri BacuFacultatea de tiinteSpecializare: P.I.P.P.

MOTIVAIA- aspecte teoretice, practice, metodologice Studenti: Filip Anca Petcu (Antal) Alina

2014Structura cercetrii

I. Premise teoretice1.1. Importanta si actualitatea temei de ce este importanta motivatia in procesulinvatarii si adaptarii scolare 1.2. Definirea conceptelor: motivatie, optimum motivational si functiile motivatiei.1.3. Structuri si forme ale motivatiei. Descrierea piramidei lui Maslow. Clasificare sidescriere in sinteza a formelor motivatiei: pozitiva/negativa; intrinseca/extrinseca;cognitiva/afectiva.

II. Aspecte metodologice i practice privind motivatia invatarii scolare in clasele a II-a sia III-a 2.1. Scopul cercetrii 2.2. Obiectivele cercetarii 2.3. Ipoteza cercetrii 2.4. Metode si instrumente de cercetare utilizate 2.5. Eantionul sau lotul supus cercetrii . Descriere. 2.6. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor. 2.7. Concluzii/ Propuneri/ Sugestii

III. Bibliografie

IV. Anexe1.1.Importana i actualitatea temei de ce este important motivaia n procesul nvrii i adaptrii colare

Motivaia reprezint un proces psihic important pentru c ea impulsioneaz,declaneaz aciunea, iar aciunea prin intermediul conexiunii inverse influeneazinsi baza motivaional i dinamica ei. Motivaia este o surs de activitate i de aceeaeste considerat motorul personalitii.Acest proces psihic are un rol deosebit de important in activitatea de invare aelevului i in consecin in formarea personalitii acestuia. Nu poate avea loc un proceseducaional real dac in prealabil nu s-ar identifica motivele invrii i n-ar fi determinataria lor de aciune i dac educatorul n-ar ti s se foloseasc de fora acestor motive inpractica educarii. Cunoaterea motivelor ce-l impulsioneaz pe elev in desfurareaactului invrii este important pentru invtor, deoarece acestea ii indic exact caleace trebuie s-o urmeze in vederea finalizrii cu succes a educaiei.Prin motivaia invrii inelegem totalitatea mobilurilor care declaneaz, susinenergetic i dinamizeaz activitatea de invare. Constituie motive ale invrii anumitetrebuine de baz de autorealizare, de afirmare prin succes colar / paracolar; apoiimpulsul curiozitii; dorina de a obine note bune pentru a satisface prinii sau pentru afi printre premianii clasei; teama de pedeaps sau de eec, anumite interese, opiuniprofesionale etc. Iat c motivul este cel care activeaz, mobilizeaz i regleazconduita celor implicai in procesul de educare.

1.2 Definirea conceptelor: motivatie, optimum motivational si functiile motivatiei.

Motivatia. Delimitari conceptuale

Motivatia se defineste ca o stare de disociaie i tensiune care pune organismul inmicare pan ce ajunge la reducerea tensiunii i regsirea integritii sale (D. LagacheLafon), ca factor psihologic (contient sau nu) care predispune individul s svareascanumite aciuni sau s tind spre anumite scopuri (Pieron) sau ca totalitatea mobilurilorinterne ale conduitei fie c sunt innscute sau dobandite, simple trebuine fiziologice sauidealuri abstracte (Al. Roca). Motivatia reuneste fenomene si mecanisme psihiceinterne dotate cu capacitatea de a permite actiunea independet de factorii exteriori.Motivul este acel fenomen psihic ce are un rol esenial in declanarea, orientarea imodificarea comportamentului, iar motivaia e constituit din ansamblul motivelor, maibine zis din structurarea tuturor motivelor, intrucat ele nu sunt pe acelai plan.Motivaie este o parghie important in procesul autoreglarii individului, o formotrice a intregii sale dezvoltri psihice i umane. Acesta inseamn c selectarea iasimilarea, ca i sedimentarea influneelor externe se vor produce depedent destructurile motivaionale ale persoanei.Optimum motivational

Relatia dintre intensitatea motivatiei si nivelul performantei este dependenta decomplexitatatea activitatii (sarcinii) pe care subiectul o are de indeplinit. n acest contextn psihologie a aprut ideea optimului motivational, adic a unei intensitti optime a motivatiei care s permit obtinerea unor performante nalte.

Functiile motivatiei

Principalele functii ale motivatiei sunt:1. functia de activare difuza si semnalizare a dezechilibrului apare starea de necesitate dar nu declanseaza actiunea, este specifica trebuintelor care au o dinamica deosebita;2.functia de mobil sau de factor declansator al actiunii efective este specifica motivului definit ca mobilul ce alege dintre deprinderile existente pe cea care va fi actualizata de H. Pieron;3. functia de autoreglare a conduitei se imprima comportamentului un caracter activ si selectiv, eficienta reglatorie este dependenta in egala masura de energizare si directionare.Structuri si forme ale motivatiei. Descrierea piramidei lui Maslow. Clasificare si descriere in sinteza a formelor motivatiei: pozitiva/negativa; intrinseca/extrinseca; cognitiva/afectiva.

Modalitati si structuri ale motivaiei. Piramida lui Maslow

Psihologul american Abraham Maslow a realizat o clasificare a trebuinelor pe carele-a organizat si structurat ntr-o piramid. El subliniaza rolul important pe care il ocupanumite motive specific umane in dezvoltarea individului ca fiin social prin insiierarhizarea fcut trebuinelor omului.Potrivit piramidei lui Maslow exist apte categorii de trebuine fundamentale:a) trebuine fiziologice nevoia de hran, odihn, sexualb) trebuine de securitate nevoia de adpost, protecie, siguran, stabilitatec) trebuine de apartenen i dragoste nevoia de a oferi i de a primi dragoste, afeciuned) trebuine de stim i autoafirmare nevoia de autoapreciere i de stim din partea celorlalie) trebuine cognitive nevoia de cunoateref) trebuine de ordin estetic nevoia de frumusee, de ordine, de simetrie, de armonieg) trebuine de autorealizare nevoia de a-i dezvolta i valorifica disponibilitile, de autoimplinireFormele motivaieiIn existena concret a omului sunt puse in funciune diferite forme ale motivaieicare se clasific, de obicei dou cate dou in perechi opuse, contrare:a) intrinsec si extrinsec; Motivaia intrinsec este generata din interiorul subiectului, de catre nevoile sitrebuinele personale. Ea il determina pe individ sa actioneze din motive superioare:dorinta de a cunoaste valorile intelectuale, estetice si morale, filosofice si religioase alesocietatii, de a se realiza profesional, de a contribui la progresul social.Motivaia extrinsec se manifest si este productiv la elevii mici si in instruireaundedomina autoritatea excesiva, constrangerea si activitatea rigida. Efortul elevului ininvatare este aproape dublu fata de cel in cazul invatarii motivate intrinsec.b) pozitiv si negativ;Motivaia pozitiv este produs de stimulrile premiale (lauda, ncurajarea) si sesoldeaza cu efecte benefice asupra activitatii de invatare cum ar fi apropiereaactivitatilor, angajarea in ele etc.Motivaia negativ este produs de folosirea unor stimuli aversivi (amenintare,blamare, pedepsire) si se asociaz cu efecte de abtinere, evitare, refuz.c) cognitiv si afectiv.Motivaia cognitiv si are originea n activitatea de explorare, n nevoia de a sti, de acunoaste, de a fi stimulat senzorial, forma ei tipic fiind curiozitatea pentru nou, pentrucomplex, pentru schimbare. Se numeste cognitiv deoarece actioneaz dinlauntrulproceselor cognitive, stimulnd activitatea intelectual din aproape n aproape.Motivaia afectiva este determinata de nevoia individului de a obtine aprobare dinpartea celor din jurul, parinti sau educatori.II. Aspecte metodologice i practice privind motivatia invatarii scolare in clasele a II-a si a III-a de la Scoala Generala Martin Benedict Galbeni

2.1. Scopul cercetarii

Scopul principal al cercetrii este acela de a cunoaste care sunt metodelor princare scolarul mic intelege mai usor continutul lectiilorce, ce inteleg elevii prin conceptulde motivatie , ce inteleg prin individualizare si succes scolar si ce anume il determina pescolar sa adopte o anumita atitudine fata de invatator. 2.2. Obiectivele cercetarii

In cadrul lectiilor se pot folosi metode variate cum ar fi: problematizarea si descoperirea. metode clasice participative (experimentul, observatia si conversatia), metode stimulative, competitive ( jocul didactic, concursul etc).Metodele active folosite pe parcursul leciilor ilustreaz funcia lor instrumental: elevul insui realizeaz obiectivele, le contientizeaz ca finaliti proprii. La aceasta varsta copilul poate sa desprinda trasaturi, caracteristici definitorii ale obiectelor, fenomenelor, persoanelor sau situatiilor. Legat de aceasta caracteristica, gandirea copilului scolar capata o noua calitate si anume reciprocitatea.Perioada scolarului mic se caracterizeaza din punct de vedere social, prin aparitiaprieteniilor, copiii devenind mai putin dependenti de parinti si mai interesati de colegi, de prieteni. Prietenia se leaga prin aparitia unor interese si activitati comune.Individualizarea este obtinuta prin respectarea etapei prezente de dezvoltare a copilului si planificarea unei serii de activitati care sa asigure o experienta de success pentru fiecare copil. Abilitatea de a individualiza implica cunostinte referitoare la stadiile de dezvoltare a copilului si legate de: sanatate, crestere fizica, emotionala si cognitiva a acestuia. Este vorba de un proces al deciziilor in care invatatoarea observa copilul, evalueaza la ce punct se afla acesta in zonele semnificative ale dezvoltarii si actioneaza astfel incat sa obtina un raspuns particular caracteristic etapei de dezvoltare in care se gaseste copilul. 2.3. Ipoteza cercetrii

Ipoteza cercetarii noastre este de a stabili structura motivatiei invatarii la clasele a II-a si a III-a si a dinamicii ei pe parcursul acestei perioade, in conditiile activitatii educationale obisnuite, asa cum se realizeaza ea in scoala, zi de zi.Invarea de tip colar intre 7-12 ani este influenat de strategiile cognitive insuite de elev, precum i de implicarea competenelor de comunicare in structurarea gandirii i memoriei elevului. Intre factorii perturbatori ai performanei de invare, in special i ai structurrii cognitive, in general disfunciile la nivelul orientrii i concentrrii activitii psihice prin atenie indeplinesc un rol determinant.

2.4. Metode si instrumente de cercetare utilizate

Cercetarea a fost organizat pe parcursul anului colar 2013 2014 i a cuprins dou etape: prima etap a constat in stabilirea cadrului in care urma s aib loc cercetarea i a instrumentelor de cercetare utilizate iar cea de-a doua etap a avut ca sarcin realizarea obiectivelor enunate mai sus.Cercetarea intreprins s-a efectuat la dou clase (clasa a II-a i a III-a) pentru a avea o populaie cat mai semnificativ din punct de vedere al motivaiei invrii.Metoda folosita pentru aceasta lucrare este ancheta pe baza de doua chestionare.Chestionarul, ca instrument al cercetarii, joaca dublul rol de oferta de stimuli pentru subiecti si de suport pentru consemnarea reactiilor acestora. In absenta altor informatii directe privind comportamentul subiectilor, chestionarul trebuie sa ofere succesiunea cea mai buna de stimuli si oferte de ocazii de manifestare pentru subiecti, prin chiar structurarea itemilor.

Chestionarul nr. 1 a fost preluat de la Doina Vintilescu si cuprinde 11 ntrebri principale i, in cadrul acestora, unele intrebri subordonate (anexa 1).Majoritatea intrebrilor au caracter inchis, pretinzand rspunsuri explicative prin alegerea multipl. Din acestea, 3 intrebri, direct sau indirect, ii determin pe elevi s reflecteze asupra multitudinii de motive care ar putea s-i stimuleze in activitatea lor de invare, alegandu-le sau numindu-le pe cele care li se potrivescAlte intrebri vizeaz in mod direct unul sau altul dintre motive (interese, sentimente, aspiraii profesionale)Am considerat c cel puin parial, sinceritatea rspunsurilor elevilor poate fi controlat prin: a) eforturile depuse la materia preferat; b) activitile suplimentare efectuate acas in acest sens; c) preocuprile extracolare in legtur cu obiectele preferate; d) cercurile pe obiecte la care particip elevul; e) rezultatele (calificativele) obinute la obiectele respective.Chestionarul cuprinde i intrebri care pun in eviden atitudinea negativ a elevilor fa de obiectivele chestionate i motivarea acestei atitudini. In cazul de fa, materiile de invmant. Validitatea chestionarului a fost dedus din corelaiile pozitive ce au reieit raportand rezultatele din chestionar la rezultatele colare, datele adunate de la elevi i invtorii lor prin convorbire.Chestionarul nr. 2 cuprinde 5 intrebari principale si i, in cadrul acestora o intrebare subordonata (anexa 2).

2.5. Eantionul sau lotul supus cercetrii . Descriere.

Cele doua chestionare au fost aplicate pe un esantion de 31 elevi din mediu rural, de la clasele a II-a i a III-a, Scoala Generala Martin Benedict din Galbeni, Bacau. La clasa a II-a sunt 18 elevi, dintre care 4 fete si 14 baieti; iar la clasa a III-a sunt13 elevi, dintre care 5 fete si 8 baieti. Elevii provin din familii cu venituri mici spre medii. In majoritatea cazurilor unul dintreparinti este casnic.2.6. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor.

Este foarte important sa cunoastem care sunt motivele pentru care elevii nostri invata, deoarece motivele sunt reactualizari si transpuneri in plan subiectiv a starilor de necesitate. La scolarul mic motivele sunt extrem de variate, iar cunoasterea lor conduce la luarea celor mai adecvate masuri si la adoptarea celor mai bune atitudini. Cunoasterea si educarea acestor motive constituie cheia succesului in munca instructiv-educativa. Raspunsurile elevilor sunt sintetizate in tabelele. Dupa fiecare table sunt prezentate cateva diagramele.Chestionarele folosite de noi au fost urmatoarele:

CHESTIONAR NR. 1

Nume si prenume: ___________________________________________________Scoala: ____________________________________________________________Varsta: ____________________________________________________________Ocupatia parintilor: __________________________________________________1. Iti place sa mergi la scoala?DA / NU2. Daca DA, de ce?a) pentru ca imi place sa invat cu altii;b) pentru ca invat si de la altii;c) pentru ca imi formez o cultura generala;d) pentru ca ma pregatesc pentru viitor;e) altele.3. Daca NU, de ce?_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________4. Pentru ce inveti?a) pentru a cunoaste mai mult;b) pentru a primi note bune;c) pentru a fi printre primii;d) pentru a dobandi pretuirea clasei;e) pentru ca invat cu usurinta;f) pentru ca ma invata parintii;g) teama de parinti;h) teama de invatator i) pentru a alege ceva in viata; j) altele.5. Care sunt obiectele de invatamant care iti plac cel ai mult? De ce?________________________________________________________________7_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________6. Care sunt obiectele care nu te atrag? De ce?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________7. Sunt obiecte la care ti-e teama sa raspunzi? De ce? De care?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________8. Ce faci dupa ce ai terminat de invatat?a) citesc;b) compun poezii;c) desenez;d) cant;e) fac exercitii si probleme;f) fac sport;g) altele.9. Care din cercurile urmatoare le frecventezi?a) literar;b) cor;c) sportive;d) desen;e) nici unul.10. Ce simti cand primesti un calificativ mic?a) teama de parinti;b) teama de invatator;c) rusine de parinti si de invatator; d) regret;e) nimic.11. Ce doresti sa devii in viata?___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________CHESTIONAR NR. 2

Nume si prenume: ___________________________________________________Scoala: ____________________________________________________________Varsta: ____________________________________________________________Ocupatia parintilor: __________________________________________________1. De ce mergi la scoala in fiecare zi?a) pentru ca dorim sa aflam cat mai multe lucruri interesante;b) pentru ca ne-am facut prieteni noi;c) pentru ca asa sun parintii;d) alte motive.2. Se intampla sa vii la scoala cu lectiile nepregatite? Daca da, de ce?a) pentru ca uit;b) pentru ca nu vreau sau nu am chef;c) pentru ca am fost bolnav/a;d) pentru ca n-am avut timp;e) alte motive.3. Cand imveti mai mult?a) cand obtin calificative bune;b) cand esti laudat/a;c) cand esti pedepsit/a;d) cand iti fac parintii un cadou;e) cand colegii m-au intrecut cu mult;f) altele.4. Ce obiecte de studiu preferi?a) matematica;b) limba romana;c) stiinte ale naturii;d) educatia fizica;e) abilitati practice;f) educatie plastica;g) educatie muzicala;h) religie;i) toate obiectele.5. Cum crezi ca te ajuta ceea ce inveti la scoala?_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Aceste chestionare au aratat ca motivele scolarilor mici sunt extrem de variate.

Primul chestionar arata ca la colarul mic, motivele sunt extreme de variate. Printreacestea cel mai des se ntlnesc : - nevoia de a sti, dorinta si curiozitatea de a intelege ceea ce se intampla in jurul lor. Majoritatea scolarilor vin la scoala pentru ca vor sa invete lucruri noi si doresc sa se pregateasca pentru viitor;- ei invata sa dobandeasca cat mai multe cunostinte;- pentru a primi note bune si pentru a fi printre primii din clasa; - dupa ce au terminat temele, unii citesc suplimentar, altii compun poezii, unii deseneaza, altii cant, unii fac sport, altii prefera sa mai resolve cateva exercitii in plus, altii au alte activitati;- aproape toti copiii din aceste doua clase cand in corul bisericii din sat; - cand primesc un calificativ mic, majoritatea simt rusine fata de parinti si de invatator, altii au teama de parinti, dar foarte putini au sunt constienti de nota luata si au un regret.

Al doilea chestionar ne arata ca sunt scolari care mai vin cu tema nefacuta a doua zi, Ei invata mai mult atunci cand obtin calificative bune sau sunt motivati cand ceilalti coplegi i-au intrecut. Majoritatea sunt atrasi de matematica, limba romana, stiinte ale naturii si intr-un procentaj mai mic, se gasesc scolari carora le plac toate materiile.

2.7. Concluzii/ Propuneri/ Sugestii

Inelegerea problemelor motivaiei invrii colare presupune inainte de toate delimitarea trsturilor eseniale ale acestora, ca proces complex care se integreaz tendinei generale a organismului uman de a rspunde cat mai corespunztor solicitrilor mediului social in care triete. Aceasta inseamn de fapt precizarea naturii ei, a funciilor pe care le deine i a comportamentelor ce o caracterizeaz. Bineineles toate aceste aspecte ale motivaiei invrii colarepot fi determinate numai pornind de la motivaia comportamentului uman in general.Datorit complexitii ei, natura motivaiei umane a fost prezentat diferit de la un current psihologic la altul, de la o etap la alta. Consideraia fie numai de natur extern (behaviorismul i adepii si), fie exclusiv de natur intern, innscut (psihanaliza), motivaia, dinamica comportamentului a fost explicat pe baza unor modele care s-au completat pe msur ce cunoaterea a reuit s ptrund mai adanc in tainele fiinei umane.Sintetizand ceea ce am dezvoltat in aceast lucrare, reiese c din studiul intreprins asupra structurii, dinamicii i contientizrii motivelor invrii la colarii mici se desprind cateva concluzii cu caracter general, ce subliniaz trsturile specifice acestei perioade colare.1) Motivaia invrii colare la clasele I IV prezint in general o structur relativ constant pe toat perioada, ceea ce ne indreptete s susinem existena unei structuri caracteristice pentru varsta colar mic.2) In interiorul acestei structuri, diferitele categorii de motive ocup o anumit pondere, ceea ce determin i o ierarhizare a lor: motive cognitive, motive afective, motive profesionale, motive sociale, succes/insucces colar, motivul autorealizrii, altele.3) Caracterul relativ constant al structurii motivaiei invrii colare trebuie ineles in sensul c de la o clas la alta i chiar de la un elev la altul, diferitele categorii de motive capt semnificaii noi, ceea ce inseamn de fapt c fiecare are o dinamic a sa. Aceast dinamic este rezultatul acumulrilor care au loc la nivelul fiecrei categorii, in sensul dezvoltrii i contientizrii motivelor.4) La varsta colar mic are lor o intensificare a procesului de contientizare a motivelor, determinat in bun msur i de dorina de autocunoatere i autorealizare a elevilor la aceast varst.Am incercat in lucrarea de fa ca, pornind de la unele delimitri de ordin teoretic, s prezentam o situaie de fapt in legtur cu motivaia invrii la colarul mic. Rezultatul la care am ajuns i concluziile s-au desprins din interpretarea lor. In esen se poate considera c este decisiv inelegerea faptului c invarea colar este totdeauna o activitate motivat, orientat spre anumite scopuri, scopuri alimentate de variate motive ce determin i susin la un moment dat activitatea respectiv. Cu cat elevii sunt mai mult ajutai in stabilirea i realizarea scopurilor prin situaiile create de invtor in procesul de invmant, cu atat motivele activitilor se consolideaz mai uor, devin mai eficiente.Dirijarea tiinific a invrii elevilor inseamn dirijarea procesului de dezvoltare a motivelor acestei activiti. Ea este posibil ins numai cunoscand in fiecare moment dat nivelul evolutiv al diferitelor variabile psihice ce caracterizeaz clasa de elevi cu care se lucreaz i valoarea dinamogen pe care o prezint fiecare dintre ele.Datorit interdependenei dintre diferitele categorii de motive, la nivel de grup i mai ales la nivel de individ, este posibil ca pornind de la motivele existente, mai bine contientizate, s se orienteze activitatea de invare a elevilor in aa fel incat, treptat, s fie ajutai s-i contientizeze i alte motive sau s-i formeze unele motive noi. Important este in acest sens ca in activitatea de invare colar s se creeze astfel de condiii care s prezinte o valoare stimulatorie multipl corespunzand atat cerinelor vieii sociale cat i trebuinelor spirituale i sociale ale elevilor.Aceasta cu atat mai mult cu cat in condiiile dinamicii socio-profesionale de astzi este necesar ca individul s-i restructureze continuu mijloacele prin care tinde s se adapteze la schimbrile rapide i la noutatea permanent a vieii in care triete, gandete, simte i acioneaz. BIBLIOGRAFIE:

1. Cojocaru M., (2013), Psihologia educaiei: sinteze, Ed. Academica Brncui, Trgu-Jiu2. Cosmovici A. (coord.), (1998), Psihologie colar, Ed. Polirom, Iai3. Dumitriu C., (2013), Fundamentele psihologiei, Universitatea Vasile Alecsandri, Bacu4. Neacu I., (1978), Motivaie i nvare : studiu asupra motivelor nvrii colare n ciclulgimnazial, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti5. Popescu-Neveanu P., (1978), Dicionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucureti6. Vintilescu D., (1977), Motivatia invatarii scolare : studiu asupra preadolescentei, Ed. Facla,Timisoara