NELUTA ANGHEL

LITERATURA ROMANA

GHID DE PREGATIRE

PENTRU EVALUAREA NATIONALA

CLASA A VIII-A

Modele de compuneri

Editura Ars Libri

Cuprins

Argument.

I. Opera liric5.

I.l. Pastelul.......

I.2. Doina popularS/ cultb..

II. Moduri de expunere......

II. 1. Descrierea literard

II.1,1 Descrierea literard de tip tablou.

II.1.2 Descrierea literard de tip porlret.

III. Opera popu1ar6.

IV. Opera epic[.

IV. 1. Rezumatul unei opere epice.

IV.2. Personajul literar

IV.3. Schifa......

IV.4. Fabula......

IV.5. Balada popular[/cultd. .

IV.6. Basmul.....

IV.7. Nuvela.....

IV.8. Romanul....

V. Opera dramatici.

V.l. Comedia.....

4

5

2t

25

-) -)

34

1nJ+

35

1a)t

rsffiffi**tr

39

40

/1'\AL

45

51

54

62

69

75

78

84

87

I. OPERA LIRICA

Compuneri posibile:

l. a. Text studiat:

l.Demonstreazilintr-o compunere de 15-25 de rfinduri cI o operl literarlstudiatl de tine la clasi este operl liricl.

in comprnerea ta trebuie:

- sI men(ionezi patru trlslturi ale operei lirice;- sI ilustrezi cele patru trislturi in textul dat;- sI ai o structur[ adecvati tipului de text qi cerin{ei;- sI te inscrii in limitele de spa{iu indicate;

Text studiat: ,,Dorinfa", de Mihai Eminescu ( manualul de Limba qi literatura

romdnd, clasa a VIII-a, autor Marin Iancu, editura Corint)

DORINTA

de Mihai Eminescu

$i in bralele-mi intinse Vom visa un vis ferice,Sd alergi, pe piept sd-mi cazi, ingdna-ne-vor c-un cintS[-{i desprind din cre$tet vilul, Singuratece isvoare,

Vino-n codru la isvorulCare tremur[ pe prund,Unde prispa cea debrazdeCrengi plecate o ascund.

Sd-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei qedea-vei

Vom fi singuri-singurei,Iar in p5r, infiorate,Or s5-ti cadi flori de tei.

Fruntea a1b6-n pdrr"rl galbenPe-al meu bra! incet s-o culci,L[s6nd pradd gurii rneleAle tale buze dulci.

BlAnda batere de vAnt.

Adornrind de armoniaCodmlui bbtut de gAndr"rri,

Flori de tei deasupra noastriOr si cadd rinduri-rAnduri.

Sd ne reamintim!

Defini{ie: Opera liric[ este opera in care autorul igi exprimd in mod direct gAndurile, ideile qi

sentimentele, cu ajutorul limbajului figurat qi al elementelor de versifica{ie.

Caracteristici: - exprirnd in mod direct gAnduri. idei gi sentimente;- sunt prezente: - eul liric

- limbajul figurat- elementele de versificatie

Demonstra{ie

Opera liric[ studiatd de mine la clasd este ,,Dorin!a", de Mihai Eminescu. Aceastd

oper[ hterard aparfine genului liric, deoarece prezint[ trdsdturile acestui gen literar: exprimdin mod direct gdnduri, idei, sentimente gi sunt prezente eul liric, limbajul figurat qi elementele

de versificalie.Titlut sugereaz[ dorinfa intensd de implinire prin iubire, in mijlocul naturii

ocrotitoare.in cele qase strofe ale poeziei sunt exprimate in mod direct sentimentul de nerdbdare

a eului liric, aflat in ipostaza unui tdn[r indr[gostit, de a-gi int0lni iubita (,,Vino-n codru laisvoruV Care tremurd pe prund", ,,$i in brafele-mi intinse/ Sd alergi, pe piept s[-mi cazi") qi

sentimentul de fericire, izvordt din imaginea implinirii visului de iubire (,,Vom visa un visferice/ Vom fi singuri-singurei"). Sentimentele exprimate sunt prezentate in deplin[concordan![ cu natura protectoare, cuprinsd qi ea de emo]ia indrdgosti]ilor: ,, [...] isvorul/caretremur[ pe prund";"Iar in pdr, infiorate, /O s5-]i cadd flori de tei".

Eul liric este concretizat in text prin pronume, adjective pronominale qi verbe de

persoana I singular: "$i in brale1e-mi_intinse";"Pe genunchii mei qedea-vei";"S5-!i desprinddin creqtet vdlul". tntdlnim gi persoana aII-a singular, deoarece poezia este conceputd ca oadresare direct[ cdtre iubitd ("Vino-n codru la isvorul";"Sd alergi. pe piept sA-mi caz7"), dar gi

persoana I plural, care desemneazl cuplul : "Vom visa un vis ferice", sugerdnd implinireavisului de iubire.

Limbajul figurat este alcdtuit din epitete ("Fruntea alb[-n p[ru1 galben";"Ale talebuze du1ci";"BlAnda batere de vdnt"), repetilii ("Vom fi singuri-singurei";"Or sd cadd rdnduri-rdnduri"), enumera{ii ("Sd alergi, pe piept ga-mi caz7"), personificdri ("Vino-n codru laisvorul/Care tremuri pe prund";"ing6na-ne-vor c-un cAntlSinguratece isvoare/ BlAnda baterede vdnt"). Epitetele au rolul de a contura portretul iubitei (,,Fruntea alb6-n p6rul galben",bttzedulci"), subliniindu-i frumuse{ea qi gingdgia, iar personificarea urnartzeazd natura, f5c6nd-op6rtaq[ la emofia qi fericirea indrdgosti]ilor. Aceste figuti de stil intrd in componen]a unorimagini artistice vintale gi auditive deosebit de plastice, atdt vizualq c6t qi auditive ("Iar inp[r infiorate/ Or s6-!i cad6 flori de tei.";"ingdna-ne-vor c-un cdntl Singuratece isvoare/ Bldndabatere de vdnt").

Rima incrucigat[ gi mlsura versurilor de 7-8 silabe confer[ textului o muzicalitateaparte, in deplin[ concordan]d cu conlinutulliric.

In concluzie, intrunind toate aceste caracteristici, ,,Dorinla", de Mihai Eminescu.este oper[ liricl.

Text studiat: ,,Lacul", de Mihai Eminescu ( manualul de Limba gi literatura rom6n[,

clasa a VIII-a, autori Alexandru Criqan, Sofia Dobra, Florentina Sdmihdian, editura

Humanitas Educalional)

5

LACULde Mihai Eminescu

Lacul codrilor albastruNuferi galbeni il incarcS;Tres6rind in cercuri albe,El cutremurd obarcd.

$i eu trec de-a lung de maluri,Parc-ascult qi parc-agteptEa din trestii sd rdsarl

$i s[-mi cad[ lin pe piept;

SI sdrim in luntrea mic[,ingdnatri de glas de ape,

$i sd scap din m0nd cdrma,

$i lope{ile s6-mi scape;

Sd plutim cupringi de farmecSub lumina bl0ndei lune -Vdntu-n trestii lin fogneascd,Unduioasa ap5 sune!

par nu vine... singuraticIn zadar agtept gi sufir

l6^ga lacul cel albastruIncdrcat cu flori de nufhr.

Demonstratie

Opera lirici studiatd de mine la clasd este ,,Lacul", de Mihai Eminescu. Aceastd operlliterar6 apar].;ine genului liric, deoarece prezintd tr6sdturile acestuia: exprimd in mod directgOnduri, idei qi sentimente, prin intermediul eului liric, al limbajului figurat gi al elementelorde versificafie.

Titlul este dat de un element al nafurii personificate, desemndnd un loc de ofrumusele aproape nepdmdnteand ,,Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni il incarc6".

In cele cinci strofe ale poeziei sunt exprimate in mod direct sentimentul de nerdbdarea eului hrrc, aflat in ipostaza unui tdndr indrdgostit, de a-qi int0lni iubita ("Iar eu trec de-a lungde maluri/ Parc-ascult qi parc-aqteptl Ea din trestii s[ rdsarS/ $i s6-mi cadd lin pe piept") qi

sentimentul de tristefe amard,, rzvordtd din imaginea neimplinirii visului de iubire ("Dar nuvine...singuratic/ in zadar agtept qi sufdr/ L6,ngd lacul cel albastru/i ncdrcat cu flori de nufhr").

Sentimentele exprimate sunt prezerfiate in deplind concordan![ cu nafura protectoare,cuprins[ gi ea de emo]ia indrdgostitului: "Lacul [...] /Tresdrind in cercuri albe";"ing0na{i de

glas de ape";Vdntu-n trestii lin fogneascd/ Unduioasa apd sune".Eul liric, aflat in ipostaza unui indr6gostit, nerdbddtor sb-gi intdlneascd iubita gi

intristat de absenla acesteia, este prezent in text prin pronume gi verbe de persoana I singular:"$i eu trec de-a lung de malurilParc-ascult qi parc-astept"; ,,in zadar suspin gi sufrr". intdlnimgi persoana I plural, care desemneazd cuplul : "Sd sbrim in luntre mic6","S6 plutim cupringi defarmec", sugerdnd implinirea visului de iubire, dorinJd arzdtoate, care nu se concretizeazdinplan real.

Limbajul figurat este alc5tuit din epitete ("Lacul codrilor albastru";"Nuferi galbeni ilincarcd";"unduioasa apd"), repetilii ("Parc-ascult gi parc-agtept"), enumeralii ("$i s[ scap dinmdnd cirma/$i lopetile s6-mi scape"), personificlri ("ingdnali de glas de ape";"). Epitetele aurolul de a evidenfia frumuse]ea de basm a cadrului natural, iar personifrcarea manizeazd"natrlra, fEcdnd-o pdrtaqd la emolia qi fericirea indrdgostililor. Aceste figuri de stil intrd incomponenfa unor imagini artistice vintale qi auditive, de o mare expresivitate..

Rima incrucigat[ gi mlsura versurilor de 8 silabe conferd textului o muzicalitateaparte, in deplind concordan![ cu conlinutulliric.

in concluzie, prezentdnd toate aceste caracteristici, ,,Lacul", de Mihai Eminescu, este

oper6liric[.

I. b. Text la prima vedere

- Text suport l:

Din lada mirosind a molii gi-a parfuma scos o rochie din tinerelea ei bunica.Subfire-i qi uqoar[ ca un fum,de parcd-ar fi fesutd din nimica.

Ce trist foqneqte crinolina de m[tase,volanele i se destram[ gi se taie,qi-n loc deraze, siluete gralioase,din alte vremi, danseazdprin odaie.

Revede balul cel dint6i bdtrdna,igi recunoagte rochia de fatd,

qi-i tremurd pe-atlazul rece m6nade-nduioqare mutd-nfi orat5.

$i cum iqi pleacd fiuntea tot mai tare

i-aga de gArbov[ bunica-n vechiul qal...

Ce s-a fdcut frumoasa dansatoare

care-a plutit in rochie de bal?

Picioarele u$oare qi micule,gi ochii, qi surAsul strilucit,in trupul gArbovitei bunicu{eculr, oare, pe vecie de-au murit?

$i mi-au r[spuns mdtdsurile rnoarte,sau poate chiar b[trAna-n vechiul gal

nu, n-au murit, danseazd mai departemerelr in alte rochii, primul bal.

(Magda Isanos, ooRochia")

'/ Compuneri posibile:

L.Demonstreazilintr-o compunere de 15-25 rflnduri cI textul dat este operl liricfl.in compunerea ta trebuie:

- sI men{ionezi doui trlslturi ale operei lirice;- sI ilustrezi cele doui trlsituriin textul dat;- sI ai o structuri adecvati tipului de text qi cerinfei formulate;- si te inscrii in limitele de spafiu indicate;

Demonstrafie

Opera literari 'oRochia", de Magda Isanos, este oper[ lirici. deoarece prezintd"

urmdtoarele caracteristici, specifice genului liric: expriml in mod direct gflnduri, idei,sentimente qi sunt prezente eul liric,limbajul figurat qi elementele de versificafie.

Titlul este sugestiv pentru con{inutul liric. Este alcdtuit dintr-un substantive simplu,comun gi se referd la un obiect de vestimentalie elegant, simbol al frumuselii qi al strdlucirii.

Fiind opera lincd, sunt exprimate in mod direct sentimente de nostalgie faf[ de

tinerele ("Ce s-a fbcut frumoasa dansatoare I care-a plutit in rochie de bal?") gi de regret qi

tristele, izvordte din imposibllitatea eului liric de a se intoarce in timp ("Picioarele uqoare gi

miufie,l qi ochii, qi surdsul strllucit,/ in trupul gdrbovitei bunicule/ cum, oare, pe vecie de-au

murit?").Eul liric este prezent in text in ipostaza unei tinere care asist[ la emolia bunicii sale, in

timp ce aceasta, revdzdndu-gi "rochia de fatd" retr[ieqte strSlucirea gi farmecul primului bal:"$i mi-au rdspuns m[tdsurile moartelsau poate chiar b[trAna-n vechiul gal".

Limbajul figurat, ca marci a exprim[rii directe, este alcf,tuit din: epitete ("siluetegratioase";"surAsul str[lucit"), comparatii ("Sub1ire-i qi ugoard ca un fum/ de parc6-ar fi {esutddin nimica"): enur,rera{ii ("Picioarele u$oare qi micu{e/ gi ochii, qi surAsul str[lucit"),interoga{ii retoi"ice ("Ce s-a fEeut fmmoasa dansatoare/ care-a plutit in rochie de bal'/";"intrupul girbovitei bunicule/ clim. oare, pe vecie de-au murit?"). Epitetele qi compara{iile aurolul de a eviden{ia frumuselea gi eleganla rochiei ca simbol a1 tinerelii, al fiumuse{ii gi alsttilucirii. La baza poeziei stf, ins[ antiteza dintre "frurnoasa dansatoare/ care-a plutit inrochie de bal" qi "girbova bunic[-n vechiul ;a1", care accentueazd sentimentul de triste{e,izvorit din constatarea amar[ c[ timpul tr:ece implacabil, lisAnd urme adAnci pe chipulomului.

Rima incruciqat[ gi mflsura versurilor de 10-1 1-12 silabe confer[ textului o

muzicalifate nostalgic[, in depliri6 concordan!6 cu ideile qi sentimentele exprimate.In concluzie, "Rochia", de Magda Isanos este oper[ liric[.

2. Redacteazl o compunere de 15-25 rinduri, in care s[ prezin{i semnifica{ia titluluipoeziei "Rochia", de Magda Isanos, prin raportare la con(inutul textului citat.

in compunerea ta trebuie:- s[ ilustrezirela[ia dintre titlu Ei con(inutul textului liric;- sI eviden(iezi dou[ mijloace artistice prin care este sus(inuti ideea sugerati de

titlu;- si ai o structuri adecvati tipului de text qi cerin{ei;- sI te inscrii in limitele de spa{iu indicate;

Semnifica{ia titlului poeziei "Rochiao', de Magda fsanos

'{itlul poeziei "Rochia" este sugestiv pentru conlinutul liric al acesteia. Este alcltuitdintr-un substantiv simplu comun, articulat hot[r0t qi denumeqte un obiect de imbr[c[minte,care exprimd elegantd qi frumusele.

Intre titlu qi text exist[ o relafie strf,nsI, deoarece, in cele qase strofe ale poeziei,este descrisd o rochie "subtire gi uqoard ca un fum/ de parcd-ar fi fesut[ din nimica", care oface pe "gdrbova bunic[" si retrdiascd emo{ia qi strilucirea primului bal: "qi-n loc de raze,siluete gralioase,ldin alte vremi, danseazd prin odaie"; "nu, n-au murit, danseazdmai departelmereu in alte rochii primul bal".

De asemenea, cuv0ntul din titlu este repetat in text, ca un laitmotiv al tinereJii,simbol al frumuselii gi al strllucirii: "a scos o rochie din tinerelea ei bunica";"iqi recunoaqterochia de fatd";"care-a plutit in rochia de bal?";"mereu in alte rochii. primul bal. "sau estesugerat prin alte cuvinte din aceeaqi sferi lexicalS: crinolina, volanele, atlazul, bal,mdtdsurile.

Ideea sugeratl de titlu este evidenfiatl in text prin epitete ("siluetegratioase";"surdsul strdlucit"), comparalii ("Sub1ire-i gi uqoard ca un fum/ de parcd-ar fr{esutd din nimica"); enumerafii ("Picioarele uqoare qi micule/ gi ochii, qi sur0sul str6lucit"),interoga{ii retorice ("Ce s-a fbcut frumoasa dansatoarc/ carc-a plutit in rochie de bal?";"intrupul gdrbovitei bunicufe/ cum, oare, pe vecie de-au murit?").

Epitetele qi compara{iile au rolul de a eviden{ia frumuselea qi elegan{a rochiei, casimbol al tinerelii, al strdlucirii gi al frumusefii. La baza poeziei st6 ins[ antiteza dintre"frumoasa dansatoare/ care-a plutit in rochie de bal" qi "gdrbova bunicd-n vechiul gal", figur[

de stil care accentueazd sentimentul de tristele, izvordt din constatarea amard c[ timpul trece

implacabil, lds6nd urme ad0nci pe chipul omului.in concluzie, intre titlu qi text existd o relalie str0ns6, substantil'ul din titlu fiind un

simbol al tinerelii, al frumuseJii, al eleganlei gi al str[lucirii, a cdrot nostalgie o trdieqte eul

liric.

3.Redacteazi o compunere de 10-15 rflnduri, in care si-fi exprimi opinia despre

semnificaliile sau despre mesajul textului citat.

tn compun erea ta trebuie:- sI formulezi opinia ta despre semnificafia/ mesajul textului;

- sI formulezi doul argumente (enun{ate Ei sus(inute);

- sI ai o structuri adecvati tipului de text 9i cerin{ei formulate;

- si te inscrii in limitele de spa(iu indicate;

Opinia mea despre mesaiuUsemnifica(iile textului

Eu cred c[ textul citat, fiind liric, exprimd in mod direct sentimentele de nostalgie qi

de regret ale eului liric, dupd tinere{ea pierdutI pentru totdeauna.

in primul rflnd, este descrisd o frumoas[ rochie de bal, simbol al str[lucirii qi al

eleganlei, atribute ale tinerefii:"Din lada mirosind a molii gi-a parfum/ a scos o rochie din

tinereJea ei bunica./Sublire-i qi uqoard ca un fum,/de parcd-ar fi lesutd din nimica". Rochia iipermite "g6rbovitei bunicule" s[ retr[iasc6 un moment magic din tinerefea sa, primul bal: "qi-

n loc de raze, siluete gra{ioase,ldin alte vremi, danseazd prin odaie.; "Revede balul cel dint0i

bdtrdna/iqi recunoagte rochia de fatA";"Picioarele u$oare qi micule,/ qi ochii, 9i surdsul

str[lucit".in al doilea rind, in arrtitezd cu imaginea "frumoasei dansatoarel care-a plutit in rochia

de bal", existd imaginea "g0rbovei bunici in vechiul gal", expresie a scurgerii implacabile a

timpului, care las6 urme adinci pe chipul omului trecdtor prin viald: "Picioarele ugoare qi

micule/ $i ochii, qi surdsul strllucit/ in trupul gdrbovitei bunicu{e/ Cum, oare, pe vecie de-au

murit?"Sentimentele exprimate sunt de nostalgie dup[ anii minunali ai tinere{ii ("Ce s-a fbcut

frumoasa dansatoare" l Care-a plutit in rochie de bal?") qi de tristele gi regret fald de trecerea

implacabilS a timpului neiertdtor ("Ce trist foqnegte crinolina de mdtase/ Volanele i se

destramd qi se taie").in concluzie, textul citat exprimd in mod direct sentimente de nostalgie dupd tinerefe,

fiind o meditalie amardpe tema trecerii timpului.

4. Redacteazl o compunere de 10-15 rflnduri, in care sI-fi exprimi opinia despre

concordanfa dintre forma grafici a poeziei qi ideea transmis[ de aceasta.

in compuoerea ta trebuie:

- sI formulezi opinia ta despre concordan{a dintre forma graficl a poeziei qi ideea

transmisi de aceastal

- s[ formulezi doul argumente (enunfate gi susfinute);

- s[ ai o structurl adecvati tipului de text qi cerinJei formulatel

- si te inscrii in limitele de spaJiu indicate;

10

Opinia mea despre concordanfa dintre forma graficlqi ideea transmisl de poezie

Eu cred cd intre forma grafrcd. a poeziei gi ideea transmisd de aceasta existd o rela{iestrdnsS.

in primul rflnd, fiind operd liricd, in care sunt exprimate in mod direct sentimenteleeului liric, poezia este structuratdin versuri, grupate in strofe, fiecare strofb ilustrdnd o ideepoetic6.

Astfel, avem imaginea rochiei diafane "sublire gi uqoar[ ca un fum/ de parcd-ar fi ]esutldin nimica",retrdirea emoliei qi strdlucirii primului bal ("$i-loc deraze, siluete gralioase/ Dinalte vremi, danseazd" prin odaie"), nostalgia dupl anii tinerefii ("Revede balul cel dintdibiltre;la/ igi recunoaqte rochia de fatdl gi-i tremurd pe-atlanl rece mdnal de-nduioqare mult[-nfioratS. ,,), tristelea gi regretul fa\d de trecerea implacabild a timpului neiertdtor ("Picioareleu$oare qi micu!e,/ gi ochii, qi surisul strdlucit,/ in trupul gdrbovitei bunicuJe/cum ) oare, pevecie de-au mudt?"), ideea retrlirii trecutului prin amintiri ("nu, n-au murit, danseazd maidepartelmereu in alte rochii, primul bal.")

In al doilea rflnd, deqi strofele sunt egale ca num[r de versuri, mdsura acestora estevariabil[, cele lungi (de 12 silabe) alterndnd cu cele scurte (de 10 silabe). Remarc[m gi faptulcd nu toate versurile incep cu literd mare, ca in poezia tradifional[, textul dobdndind astfelprofunzime in exprimarea ideilor poetice.

Ultima strofb reprezintd o concluzie a discursului liric, registrul afectiv devenind maioptimist, eul liric ajungdnd la concluzia c6, deqi kecutul nu se mai intoarce niciodatd, poate firetrlit la infinit in amintire: "$i mi-au rdspuns m6t6surile moarte,l sau poate chiar b[trAna-nvechiul Sall nl, n-au murit, danseazd,mai departe/ mereu in alte rochii, primul bal."

In concluzie, intre forma grafrcd a poeziei qi ideea transmis[ de aceasta, existl o rela]iestrdnsd.

5. Redacteazl o compunere de 10-15 rf,nduri, in care sI-(i exprimi opinia desprerolul'procedeelor de expresivitate artisticl in textul dat.

in compunerea ta trebuie:- si formulezi opinia ta despre rolul procedeelor de expresivitate in textul dat;- si formulezi doul argumente (enunfate qi susfinute);- sI ai o structurl adecvatl tipului de text qi cerinfei formulatel- si te inscrii in limitele de spa{iu indicate;

Opinia mea despre rolul procedeelor de expresivitate

Eu cred c[ procedeele de erpresivitate au rolul de a eviden{ia ideile poetice qi

sentimentele exprimate in text, intr-un mod expresir,.In primul rf,nd, poeta apeleazd la o gamd variath de figuri de stil: epitete ("siluete

gratioase"; "surAsul strblucit"; "frumoasa dansatoare": "r-rritf,surile moarte" ;"trist fogneqte";"allazul rece"; " gArbovitei bunicufe"), comparalii ("Sub1ire-i qi ugoard ca un fum/ de parcd-arfi {esut[ din nimica"); enumera{ii ("Picioarele ugoare gi micu{e/ qi ochii, gi surAsul strSlucit"),

tt

interogalii retorice ("Ce s-a frcut fiumoasa dansatoare/ care-a plutrt t:l r' . ' -' .l: ba1'l";"in

trupr-rl g6rbovitei bunicu{e/ cum, oare, pe vecie de-au murit l" ). ,trr. ei'.tLttti ("tristfoqneqte";"frumoasa dansatoare","g6rbovitei br-rnicu{e"), antiteza ("rochia de

;fatdlbunica";"frumoasa dansatoare/garbova bunicci; "tinerelea ei ,'balrcitttr " ).

in al doilea rAnd, fiecare dintre aceste figuri de stil are un rol in .'r iclenlierea ideilorpoetice gi transmiterea mesajului. Epitetele gi compara{iile subliniazd frumuselca ;i eleganla

"rochiei de fat[" qi strdlucirea "frumoasei dansatoare". atribute ale tinerelii. Enumera{iile

contureaz5 poftreful tinerei fete, pun6nd in lurnin[ graJia qi frurnuse{ea acesteia, in antitezd ctt

miqcdrile greoaie ale "gArbovei bunicuJe". Interoga{iile retorice exprimd nostalgia dupitinere{ea apusd pentru totdeauna qi tristelea izvorAt[ din constatarea amard c[ timpul este

neiert[tor cu omul.in concluzie, procedeele de expresivitate au rolul de a transmite mesajul textului,

evidenfiind ideile poetice qi sentimentele inspirate de acestea, poezia I.rind o meditalie pe

tetna trecerii timpului.

4. Redacteaz[ o compunere de 15-25 rflnduri, in care s[-(i exprimi opinia despre

rolul elementelor de versificalie ale poeziei in transmiterea mesajului poetic.

in comp.,n erea ta trebuie:- sI formulezi opinia ta despre rolul elementelor de versifica{ie intransmiterea mesajului poetic;

- s[ formulezi doul argumente (enun{ate gi sus}inute);

- sI ai o structuri adecvatl tipului de text qi cerinfei formulatel

- si te inscrii in limitele de spa{iu indicate;

Opinia despre rolul elementelor de versificatie

Eu cred cd elementele de versificalie au un ro1 important in transmiterea mesajului

poetic. ^in primul rind, textul, fiind liric, este organizat in versuri gi in strofe. Remarc[m

faptul c[ poeta a optrt pentru tradilionalul catren, fragmentul citat cuprinzdnd qase strofe a

cdte patru versuri, fiecare grupaj reprezent6nd o idee poeticb bine delimitatd: imaginea

rochiei"subfire gi uqoar[ ca un fr]m", simbol al tinerelii (strofa I); retr[irea emoliei primului

bal (strofele a II-a qi a III-a); portretul "frumoasei dansatoare" realizat in antitezd" cu cel al

"g6rbovitei bunicu{e"(strofele a [V-a gi a V-a), ideea posibilitdlii retrdirii trecutului inamintire: "nu, n-au murit, danseazd mai departe/ mereu in alte rochii, primul bal"(ultima

strofb).in al doilea rflnd, degi organizarea strofelor este una tradilionall, mdsura versurilor este

variabil6 (12-10-11), ca in poezia modern[. De asemenea, nu toate versurile incep cu literd

mare, ca in poezia clasic[, poeta marc0nd cu majuscule inceputul unei idei poetice, nu al unui

vers:

,,Din lada mirosind a molii qi-a parfum

a scos o rochie din tinerelea ei bunica.

Sublire-i qi uqoar6 ca un fum,de parc[-ar fi Jesut[ din nimica."

,,Revede balul cel dintdi bdtrdnaiqi recunoagte rochia de fatdqi-i tremurS pe-atlaz:ul rece m0na

de -ndui o q are mult[-nfi or atd."

t2

Astfel, poezia dobAndegte profunzime in exprimarea ideilor poetice, lir[ a sacrifica nicirnuzicalitatea care, la rdndul s[u, este in deplin[ concordan![ cu con{inr"rtul liric, cAnd trist[ qi

nostalgicd (in primele cinci strofe:"Picioarele u$oare qi micu{e,/gi ochii, gi surAsul strdiucit,/intrupul gArbovitei bunicu{e/cum, oare, pe vecie de-au murit?"), cdnd optimisti (ultimastro{b:"nu, n-au murit, danseaz[ mai deparle/ mereu in aite rochii, primul bal."

in concluzie, elementele de versificalie au rolul de a evidenlia ideile poetice gi

sentimentele terrului citat.

5. Redacteazi o compunere de 15-25 de r6nduri, in care s5-{i exprirni opiniadespre rolul modurilor de expunere, in transmiterea mesajului poetic.

i, co-purerea ta trebuie:s[ formulezi opinia ta despre rolul modurilor de expunere in

transmiterea mesajului poetic;

si formulezi doui argumente (enun(ate qi sus(inute);

sI ai o structuri adecvat[ tipului de text qi cerin{ei formulate;

sI te inscrii in limitele de spafiu indicate;

Opinia mea despre rolul modurilor de expunere

Eu cred cd rnodurile de expunere prezente in tert, descrierea qi monologul liric, all un

rol imporlant in transmiterea mesajului operei citate.In primul rflnd, descrierea este folosith pentru a prezenta o frumoasd rochie de bal"

"Sublire-i qi uqoari ca Lln fum,/ de parc-ar fi {esut[ din nimica", simbol al tinerelii, al

strilucirii qi al eleganlei. Prezentarea rochiei "de fat[", "din alte vremi" se realizeazd cu

ajutorul ligurilor de stil ca: epitete ("subJire gi uqoar5","trist foqneqte", "atlazul rece"),compara{ii ("uqoard ca un fum/ de parc-ar fi lesut[ din nimica"), enuntera{ii ("volanele i se

destramd qi se taie"). Tot cu ajutorul descrierii este prezentatd gi "frumoasa dansatoare/care-aplutit in rochia de bal", cu "picioarele ugoare gi micu!e", cu "sur0sul str[lucit", in antitezd cn

"g6rbova bunicu!f," in " vechiul qal", subliniindu-se astf'el efectul dezastruos al inaintdrii invArst6, poezia fiind o meditalie pe tema trecerii timpului.

Monologul liric evidenliazi sentimentele de am[rdciune, de nostalgie Ji de triste{e,

izvordte din constatarea amar[ ci timpul este neieftdtor cu omul: "Ce s-a fEcut frumoasa

dansatoare/care-a plutit in rochie de bal?"; "in trupul girbovitei bunicu{e/cum, oare, pe vecie

de-au murit'J". in ultima stroIi registrul afectiv se schirnbi, tonul devenind mai optirnist,deoarece trecutul plin de strdlucire se poate retrdi in amintire la infinit:"nu, n-au murit,danseaz6 mai departe/mereu in alte rochii, primul bal."

In concluzie, modurile de expunere prezente in text, descrierea gi monologul liric, au

rolul de a evidenlia ideile poetice qi sentimentele.

13