Viata,ca o zi de Florii-compuneri si poezii

Viata,ca o zi de Florii

Selectie de compuneri si poezii

1

SCOALA: GIMNAZIUL DE STAT ,,MIRON NEAGU,, SIGHISOARA

PROFESOR INDRUMATOR: MARIA MIHAELA GHINEA

MANTUIREA OMULUI

MICU ANCA

1. Primavara a venit

Si cu totii ne-am gandit

Ca Floriile-au sosit

Si Domnul nostru Sfant, iubit

Catre Ierusalim a pornit

2. Urmat de ucenici

Calare pe un asin

Calcand pe ramuri verzi

Inconjurat de credinciosi

Lumea a salvat.

3. Pentru noi El s-a jertfit

Si pe Cruce a murit

Viata pentru noi si-a dat

Si a treia zi a inviat

Lui Maria I s-a aratat.

4. De cand soarele s-a intunecat

In April s-a pregatit

Ouale sa se vopseasca

Postul sa ne foloseasca

Domnul sa ne mantuiasca.

2

PRIMAVARA DE FLORII

SANDOR LOREDANA BIANCA

Primavara a venit

Si pe toti ne-a-nveselit

Floriile au revenit

Iar gradina a-nverzit

Iisus in Ierusalim a venit

De crestini a fost primit

Cu haine si ramuri verzi

Ca un imparat din povesti.

Romanii l-au crucificat

Si-n mormant ei l-au bagat,

Dar de-acolo a -nviat

A treia zi dupa scripturi.

Acesta perioada de post

Pentru crestini este de folos,

Este o pregatire de trup si suflet

Cu ajutorul lui Iisus.

VIATA CA O ZI DE FLORII

HOMOROZAN COSMIN

Vremea buna se-nnoieste

Zapada alba se topeste

Campul lung inverzeste

Pomul inalt inmugureste

Floarea delicata infloreste

Oul proaspat se inroseste

Omul bun se-nveseleste

Invierea Domnului cinsteste

Pentru Pasti se pregateste

Omul pacatos se caieste

Pentru suflet se spovedeste.

3

VIATA CA O ZI DE FLORII

IGNAT GEORGIA

O data cu sfarsitul iernii incep zilele senine de primavara . Viata parca se umple de lumina mai ales cand vezi

firele gingase de ghiocel care ies din stratul de zapada.

Soarele de primavara iti lumineaza viata. Mireasma florilor in adierea vantului iti trezeste sentimente de bucurie, o

stare de melancolie si fericire in acelasi timp.

In aceasta perioada sunt multe zile mai speciale: 1 Martie cand toata lumea sarbatoreste prima zi de primavara,

ziua de 8 martie cand se sarbatoreste Ziua Femeii.

De asemenea in aceasta perioada sunt zile speciale de post dearece crestiinii se afla in Postul Mare. Si ei se

pregatesc pentru aceasta sarbatoare prin rugaciune, fapte bune, spovedanie, impartasanie. Iar din ziua de Florii si

Pana la Pasti sunt in sapatamana Patimilor. Toti se pregatesc pentru marea sarbatoare.

Sunt multe obiceiuri in aceasta perioada: vopsitul oualor, taierea mielului. Crestinii merg la Biserica.

Cata bucurie este in suflete in aceasta mare zi de Pasti!

PRIMAVARA

DAN RALUCA FLORICA

A venit primavara. Natura incepe sa invie, sa ia viata. Se vad zarind prin gradini primele floricele multicolore.

Soarele incepe sa straluceasca cu mai multa putere iar razele lui parca intra in pamant.Totul incepe sa se

inverzeasca iar starea tuturor devine tot mai buna. Incet, incet se apropie si sarbatorile de Sfintele Pasti. Cele mai

importante dintre ele sunt: Sfintii Patruzeci de mucenici, Buna Vestire, Floriile si Marea sarbatoare a Invierii Domnului.

Oamenii se pregatesc pentru Pasti mai intai curatindu-si sufletele tinand post si ajutand pe fiecare cu ce poate si

mai ales mergand la Biserica si rugandu-se pentru sufletele lor si a celor apropiati.

Inainte de Pasti cu o saptamana, toti oamenii merg la Biserica imbracandu-se frumos si cu sufletul curat, in fiecare

seara ascultand Deniile.

In ajunul Pastelui toti oamenii vopsesc ouale in diferite culori, fiind un simbol pentru Pasti.

Primavara este un anotimp foarte frumos, deoarece pare inceputul unei noi vieti si ne aduce multe bucurii in suflet.

4

FLUTURELE DIN CAMERA MEA

DOBRE MONICA

E ziua Floriilor si totodata este o zi frumoasa de primavara. Soarele straluceste si toate creaturile din natura au

prins viata. Crediciosii se intorc de la Biserica. Astazi este o zi de mare sarbatoare crestina: Intrarea Domnului in

Ierusalim sau Floriile. Toti au in maini ramuri verzi de salcie.

Eu, stand in camera mea, privesc cu atentie toate miscarile petrecute in natura. Este minunat sa vad pasarelele

vorbind intre ele, iar pomii facand flori.

Dintr-o data, zaresc in camera mea un fluture sclipitor de culoare aurie stand pe floarea culeasa de mama mea.

Niciodata nu mi-am imaginat ca de ziua Floriilor ar putea intra in camera mea un fluture gingas. Mi-am zis ca este un

semn de bucurie al revenirii primaverii.

Voiam sa il pastrez, dar mi-a fost mila de el. Zborul lui era diferit. Am fost foarte impresionata de acest zbor incat i-am

facut portretul fluturelui gingas. Priveam cu atentie miscarile fluturelui. M-am dus sa o chem pe mama mea, dar pana

sa ajung, a plecat.

Mi-a lasat ca amintire praful lui de pe aripioare. In mintea mea a ramas imaginea lui impreuna cu primavara

colorata si cu marea sarbatoare a Floriilor.

5

Croitoru AlexandruClasa a I –a

Scoala cu clasele I – VIIITroianul, jud. TeleormanInvatator Raducu Raluca

IUBIRE DE FRUMOS

Sa iubesti campul cu flori,Dar si cerul plin de nori!Sa iubesti marea si muntii,Cum iubeste mama pruncii!

Si pe mare merg vapoare,In munti – cerbi si caprioare.Florile prin poieniteSunt ca mama cu fetite.

Si padurea cu bujori-Poiana plina de flori.Astea toate le iubim-Doamne, cum sa-Ti multumim!

6

Cosmoiu MadalinaClasa a I – a

Scoala cu clasele I – VIIITroianul, jud. TeleormanInvatator Raducu Raluca

Natura

Iarba astazi a – nverzit,Florile au inflorit,Natura la viata a revenit,Cerul este insorit.

Pasarile au venit,Pomii au inmugurit,Natura trebuie curatitaSi de pericole ferita.

7

Mircescu AlexandruClasa a I – a

Scoala cu clasele I – VIIITroianul, jud. Teleorman

Invatator: Raducu Raluca

PRIMAVARA

Vezi, copile drag?Primavara vine!Prin gradini cu flori, Zumzaie albine.

Ghiocelul – vezi cum creste?Mandru si gingas!Fluturi se trezesc la viata.Asa-i primavara!

Iarba verde cresteSi-a imbracat pamantul!Vezi, copile drag?Asa trece timpul!

8

Stoian AdrianaClasa a I – a

Scoala cu clasele I-VIIITroianul, jud. TeleormanInvatator Raducu Raluca

PADUREA

Frumoasa esti , padure!Cu umbra racoroasa,Un vant usor adieSi frunza-ti sovaieste.

Drumetul obosit-La umbra se opreste.Iar putin mai la valeVazui o poienita.

Cu flori si iarba multa.Si-o turma de mioareSi-un paraias abia,Ce-si face cararuie.

9

PROF. ARDELEAN ALINA

LEGENDA FLORILOR

RUJESCU SARA – clasa a VI a

Lic. Pedagogic CD Loga Caransebeş

Jud. Caraş – Severin

Primăvara.Natura s-a trezit la viaţă. Văzduhul miroase a iarbă proaspătă. În livezi râd pomii infloriţi.

Natura s-a îmbrăcat într-un verde crud. În pădure, ursul şi-a reluat plimbarea ca un domn stăpânitor, iar

albinele au început să strângă polenul florilor. De lângă lacul din pădure se aude orăcăitul broaştelor. Un cer

de primăvară pluteşte pe apele aurii ale văzduhului. Lugerele verzi ale florilor împânzesc natura, iar corolele

lor par ca nişte dansatoare în bătaia vântului.

La marginea pădurii, un ghiocel mic şi plăpând, abia răsărit, dorea şi el să afle istoria florilor. Fiind

curios, a întrebat şi crinul, şi viorelele, şi toporaşii, dar nimeni nu ştia. Se hotărî atunci să întrebe trandafirul.

El era cea mai bătrână floare de la marginea pădurii.

- Tu ştii, dragă prietene, de ce avem fiecare culoarea diferită? întrebă ghiocelul curios.

- Sigur că ştiu!!! Odinioară, cu mulţi ani în urmă, toate florile eram albe şi trăiam în bună înţelegere într-o

poieniţă însorită. Într-o zi, după o ploaie călduţă de primăvară, a apărut curcubeul pe cerul senin. Capătul lui

era în acea poieniţă .Atunci s-a întâmplat un lucru nemaipomenit. Toate florile au fost colorate în culorile

curcubeului. Dar ploaia a sosit din nou. Toate florile s-au adăpostit prin tufişuri, dar ghiocelul şi alte flori au

rămas în urmă. Picurii reci de apă au spălat culorile frumoase ale lor şi au rămas albe.

- Îţî mulţumesc mult că mi-ai povestit! Eram curios să aflu şi eu!! spuse ghiocelul încântat.

- Dragă ghiocelule, este o mare onoare pentru tine să fii vestitorul primăverii!! replică el.

- Mă bucur că pot aduce puţină bucurie în inima oamenilor odată cu venirea primăverii!!!

Seara se lăsă încet. Liniştea domnea peste natură. Printre norii pufoşi, soarele coborî spre asfinţiţ, iar

luna apăru pe cerul înstelat. Noaptea era deasă.... Atâta liniste!!!!

10

LEGENDA STELELOR

NIORBA MIHAELA – cls a VI a



A fost odată, demult, o vrăjitoare. Deşi era vrăjitoare, era una bună. Era frumoasă precum luna de pe

cer. Avea părul negru ca abanosul, obrajii roşii, privirea şi zâmbetul ei fermecau pe oricine.

Aceasta avea un glob de cristal care cântărea aproape trei kilograme. Deşi era bogată, nu avea niciun

servitor. Ea îşi gătea şi făcea curat singură.

După douăzeci şi cinci de ani de singurătate, se căsători cu un prinţ bun, cinstit şi iubit de toţi.

Într-o zi, una dintre dâservitoarele prinţului a dat cu coada măturii peste globul de cristal şi îl sparse

în milioane de bucăţi ... Acestea, în mod misterios, s-au ridicat pe cer şi au luminat pământul.

Aşa au apărut stelele pe care le putem vedea şi azi pe cer.

11

LEGENDA PĂUNULUI

ŞTIRBEI DAIANA – cls a VI a



Cu mult timp în urmă, într-un luminiş, s-au strâns toate păsările din acea zonă să aleagă cea mai

frumoasă pasăre din pădure. Acestea se aranjau, se lăudau pe sine şi spuneau că vor câştiga.

Printre ele era o pasăre mai mare, albă şi cu coada lipită. Ea era singura care tăcea, deoarece nimeni

nu o băga în seamă, nu o întreba ceva. Stătea trisă şi aştepta.

- Linişte! spuse bufniţa. Este timpul să începem concursul. Toate păsările să se alinieze în faţa scenei.

Acestea erau toate nerăbdătoare, dar pasărea albă de abia aştepta să se termine, dar concursul

începuse deja. Prima a fost lebăda, apoi piţigoiul şi tot aşa până când venise rândul păsării albe. Toţi râdeau

şi o bârfeau. Aceasta era aşa de supărată, încât a fugit cât mai departe de acel loc.

A ajuns într-un loc foarte ciudat, pe un deal sclipitor şi verde. Dar acolo mai era ceva deosebit: un

curcubeu mare şi foarte vizibil.

- Oare ce o fi cu acest curcubeu aici? Nici măcar nu a plouat!

Pasărea s-a apropiat de capătul curcubeului şi a trecut prin el. Îl studia. Apoi o sclipire imansă s-a

depus pe pasăre. Era minunat! Nu mai era alb, ci colorat în verde, albastru, galben şi roşu! Arăta foarte bine!

Apoi s-a întors la concurs. Toate păsările îl priveau cu uimire.

Frumoasa pasăre şi-a desfăcut coada. Totul era aranjat. Bufniţa a ales-o căştigătoarea concursului.

Pasărea era foarte fericită, iar de atunci toate animalele pădurii s-au împrietenit cu ea.

Ea a fost numită păun datorită penei mari şi frumos colorate din coada ei. De atunci a rămas cea mai

frumoasă pasăre!

12

SAM FRATAUTII NOI

Prof.Filip Bogdan

Ziua Sfanta de Florii

In ziua sfanta de Florii,In Ierusalim,Iisus a intrat,De batrani si tineriCu drag,a fost intampinat...

Legenda spune preacuratCum toti cu flori l-au asteptat,De veselie au strigatSi in genunchi s-au asezat.

Apoi poporul cel smeritPe cruce-n chin L-a rastignitSi l-au batut si l-au scuipat,Cu spinii a fost incoronat.

Dar Domnul cel Adevarat,A treia zi a inviatS-apoi cu drag a mantuitPoporul ce L-a chinuit.

Rusu Alecsandra

Clasa a VI-a

13

TE IUBESC,PARINTE!

Când zorile aleargă dimineaţaS-o-mbrace cu lumină şi căldurăAtingi uşor şi-mi mângâi Doamne faţaCe-ai înflorit-o dintr-a ta Făptură.

Te laudă şi câmpul şi stejariiSi apele cu clinchete slăvesc,Şi-orice făptură cu tot ce are-n viaţăCântă în cor Părinte ,te iubesc!

Şi buni şi răi se-mbată-n frumuseţea,Cascadelor de adieri de vânt;Lumină dai tu pentru toată lumea,Eşti creatorul pe acest pamânt

NUMELE ELEVULUI: Spătaru Raluca-NicoletaCLASA : a IV-aSCOALA : Şcoala cu clasele I-VIII Blăgeşti-Paşcani , Jud.IaşiNUMELE CADRULUI DIDACTIC: Inst.Răţoi Larisa-Ioana

Primăvara

Primăvară, timp frumos,Raze calde, soare blând,Iarbă verde, covor moale,Murmur dulce de ivoare.Armonie în tot locul,Veselie pe tot ramul.Anotimp dorit, iubit,Răsărit frumos de soare,Anotimp ... bine-ai venit !

Andreea Corduneanu, cl. a IV-aGr. Sc „M. Sadoveanu”Borca, NeamtInv. Bondar Gladiola

14

INV.Pancescu Cornelia, clasa a III-a, SAM Matca jud.Galati

FloriMici, colorate,Mirosind, crescând, murind.Sunt cele mai drăguţeFiinţe. (Filimon Marco Emilian)

FloriParfumate, colorate,Înflorind, mirosind, uscând.Sunt şi în copaci Frumoase. (Bărbieru Adelin)

FloriColorate, frumoase,Înflorind, deschizând, crescând,Sunt foarte folositoare ele,Parfumatele. (Ilie Cristian)

15

prof. Murariu Cristina

VIAŢA CA O ZI DE FLORII DIN TĂRÂMUL ZEILOR ...

Răuţu Maria Clasa a V a

Lic. Pedagogic CD Loga CaransebeşJud. Caraş – Severin

Într-o minunată zi de Florii am mers pe câmp şi am văzut cum toate florile prind viaţă: au

început să cânte şi să danseze. Acest lucru m-a uimit, dar mai mult m-a impresionat.

– Ce se întâmplă?

– Azi e ziua noastră! În aseastă zi am fost create de Zâna Frumuseţii. O singură zi din fiecare an

suntem vii ... ea ne lasă să prindem viaţă ...

– Unde este această zână?

– În palatul Apei ... în râul Zeiţelor ...

– Şi unde este acel mirific loc?

– Undeva ... departe, peste mări şi ţări ... acolo unde picior de om n-a călcat Vreodată! Într-un

loc superb, unde visele devin realitate, unde norii vorbesc cu soarele, iar păsările cu Luna ...

unde nu există nici prezent, nici viitor ... Undeva ...

16

POSIBILITĂŢILE VIEŢII

APOSTU ANDREI – cls a VIII a



În ochi de copil, lumea se vede foarte diferit. Adulţii sunt preocupaţi de probleme materiale

şi alte probleme necunoscute mie. Noi, copiii, luăm fiecare la rând, o bucăţică din joacă şi

muncă ...

Nu avem Timp de probleme, nu vrem să ştim ce sunt problemele cu care se confruntă

părinţii noştri pentru a fi Cineva ... datoria noastră va fi aceea de a fi cuminţi, la locul nostru ...

singurele bucurii sunt cele de Joc ... dacă mai ai timp de el ...

Eu, ca adolescent, văd Lumea ca un Drum, cu o infinitate de posibilităţi. Mi-aş dori să am o

viaţă liniştită, cu o familie, o carieră şi o casă ... o casă unde să-mi petrec clipele liniştite de

Lumină! O lume, prin ochi de copil ... o lume simplă, cu o mulţime de probabilităţi ...

De am ales să vorbesc despre aacest lucru? Pentru că aşa văd eu o zi de Florii, ca un viitor

al meu ...

17

PACE

Porumbeii albi din zare,Aduc lumii bunăstare.Pace şi cu voie bunăSă fim liberi împreună.De la mic până la mareSă fim liberi fiecare.Din strămoşi am învăţatCă aşa e de la Dumnezeu lăsat.

Marinela Solescu, cl. a IV-aGr. Sc. „M. Sadoveanu” Borca, Neamt

Inv. Bondar Gladiola

ÎNV. GHEORGHINCĂ ZENOVIA

FLORIILE

Floriile au venit,

Şi rândunelele-au sosit.

Copacii au înmugurit

Şi florile au înflorit.

Acestă mare sărbătoare

Îmi este, mie, dragă tare!

C-a intrat acolo sus

În Ierusalim, Iisus.

:PALGAN CRISTINA-MIHAELA,Clasa: a –IV-a

LICEUL TEORETIC „MIRON COSTIN“ , PAŞCANI, JUD. IAŞI

18

Profesor Limba si Literatura Romana Musat Liliana

Un vis, un început, o rază de soare !

Sosită e iar primăvara Şi câmpul e-nverzit

Văzduhul e plin tot de păsări,De cânt şi ciripit.

Primavara… e zambetul diminetii , e aer, e boare…e sufletul copilului strengar, ce cred, in fiecare dintre noi tresare,e mugur de joc, adiere de zbor… Primăvara este anotimpul cel mai potrivit unui nou început. este anotimpul în care ne putem testa ideile creative născute în aburul dens al hibernării …energiile exuberante, pline de îndrăzneală captează investitorii.

Stau şi mă gândesc uneori ce scurtă e viaţa unui om! Viaţa fiecăruia e precum o stea. Începutul e când apare pe cer, când străluceşte precum un soare pe cerul senin ori înnorat, iar maturitatea când încet se topeşte, dispare neajutorată precum pâlpâirea unei lumânări. Dar, parcă mai frumos e când străluceşte, când are putere, acea parte a vieţii numită copilărie.

Nu e om cel ce o dată în viaţa sa nu a ştiut ce înseamnă sa fii copil, nu a făcut lucruri specifice copilăriei şi nu a ştiut să preţuiască scumpa sa copilărie!

Copilăria se caracterizează prin jocuri, zâmbete, zile de sărbătoare şi…soare. Primavara… e zambetul diminetii , e aer, e boare…e sufletul copilului strengar, ce cred, in fiecare dintre noi tresare,e mugur de joc, adiere a… zbor… Pentru fiecare copil, zilele de sărbătoare sunt un mic colţ de Rai. Atunci toţi prichindeii se întâlnesc cu alţi ţânci de seama lor, merg de mână cu bunicuţa la biserică şi află ce înseamnă surâsul.

Paştele este o sărbătoare preţuită a primaverii. Ea este caracterizată prin prospeţime şi înviere.In fiecare an se vopsesc oua rosii, deoarece rosu simbolizeaza sangele Lui Hristos. La biserică mii de oameni aprind lumânări ce dansează feeric. Se aduc ouă roşii şi se ciocnesc cu veselie spunand:

Hristos a înviat!Adevărat a înviat!În fiecare an, de Paşti, privesc apusul fermecător. Parcă se scurge domol într-o călimară,

iar apoi natura îl pictează din nou ca un zeu pe cerul senin.În Pădurea Argintului, un loc fermecător datorită frumuseţilor sale, este un lac de cristale. În

căldura soarelui nuferi de aur se răsfaţă.Această pădure de basm este locul meu de joacă. Razele soarelui scăpătau prin frunzişul

des. Era parcă un vis.Reţeta pentru o copilărie frumoasă: se pune o rază de soare, o petală de trandafir, o stea

strălucitoare, o picătură de ploaie, câţiva fulgi de nea, un curcubeu, un câmp înverzit, o mare nesfârşită, cântecul duios al mamei, vorba înţeleaptă a bunicii, apoi se amestecă totul cu zâmbetul tău cristalin!

E tic-tac-ul iubirii, in rest, celelalte, raman praf de nor,ii surad primaverii, cu vis de … orice… dar nu si mirare. Ma alint cu izvoare, rasfatandu-ma-n clipocitul ierbii… sunt vie…parfumul sperantei ma mangaie bland, primavara ma-mbie… respir ghiocei, sarut ochii soaptei doinite de munte, imi clatesc glezna-n soare si doresc multe, multe...

Elev Pitu-Gal Erna Cl a IX a B2

19

PASTELE

Invierea este singurul eveniment care da sens existentei. Daca n-ar fi Invierea, daca am muri generatie dupa generatie dupa ce ne nastem, ce sens ar avea existenta? N-ar avea nici un sens. Acum existenta a capatat un sens. Si nu numai existenta noastra ca oameni, ci existenta intregii lumi, a intregului cosmos. Noi cunoastem lumea ca sa cunoastem din ea pe Dumnezeu si sa ne ducem cu toata cunostinta ei in viata vesnica, laudand pe Dumnezeu in vecii vecilor, intr-un univers refacut. Astfel n-ar avea nici un sens nici cunoasterea lumii, daca murim definitiv.

Daca n-ar fi Invierea, n-ar fi nici o bucurie, nu ne-am putea bucura deplin de tot ce exista in lumea aceasta, pentru ca imediat ar aparea umbra mortii. Ce-mi poate da bucuria momentana? Toate bucuriile din lume sunt momentane, sunt trecatoare. Omul nu poate elimina nadejdeadin viata lui. El are o aspiratie spre vesnicie. Vrea tot mai mult si tot mai mult. Sa cunoasca tot mai mult, sa se imbogateasca spiritual tot mai mult… Si daca n-ar fi viata vesnica, toata aspiratia lui spre infinit ar fi zadarnica, tot ce inseamna omul ar fi fara nici un rost, fara nici un sens.

Apoi, Invierea ne maid a inca un sens, acela ca lumea aceasta nu-i facuta la intamplare, ci este facuta de un Dumnezeu al iubirii, al iubirii de oameni.dumnezeu i-a creat pe oameni pentru vesnicie, nu i-a creat pentru a trai doar cativa ani si dupa aceea sa piara definitive. Faptul ca dintr-un Dumnezeu al iubirii vine si lumina este dovedit de Inviere.

Toate sensurile existentei vin din Inviere. Fara Inviere totul ar fi intunecat. Stiinta nu poate cunoaste decat legile carora le sunt supuse lucrurile. Dar cine a dat aceste legi? Si de cand sunt aceste legi? Pot sa fie din vesnicie? Trebuie sa sa fie de la cineva care este mai presus de ele, care a facut aceste legi si le-a facut cu un sens, ca traind in cadrul lor, tinand seama de ele, oamenii sa cunoasca ce au de facut. Daca nu exista Inviere, nu mai putem vorbi despre un Dumnezeu personal, oamenii nu mai au un sens pe pamant, lucrurile, chiar ar fi lipsite de sens. Totul ar fi fost plin de intuneric. Noaptea, dupa primul cantat al cocosilor, toata suflarea satului se scoala pentru a pleca la slujba de Inviere. Inainte de a pleca de acasa toti oamenii, varstnici si tineri, se spala pe fata cu un ou rosu si un banut de argint, in credinta ca vor "fi sanatosi ca oul si curati ca argintul". Apoi barbatul ia cosul cu pasca si intreaga familie se indreapta catre biserica.

Cele mai frumoase oua de Pasti, care fac si acum faima Bucovinei, sunt ouale inchistrite, numite impropriu oua incondeiate. Tehnica uzitata este aceea a pastrarii culorii de fond si consta in trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topita, si scufundarea succesiva in bai de culoare (galbena, rosie si neagra). Unealta folosita se numeste chisita si este un betisor de lemn ce are fixata la unul din capete o palnie minuscula confectionata din alama, prin care este petrecut un fir de par de porc. La sfarsit, dupa "scriere" si "imbaiere", oul se incalzeste putin si, cu ajutorul unei carpe, de asemenea usor incalzita, se indeparteaza straturile de ceara, punandu-se in evidenta desenul. Cele mai raspandite motive folosite la inchistrirea oualor sunt crucea Pastelui, floarea Pastelui, cararea ciobanului sau cararea ratacita, braul si desagii popii, bradutul, frunza de stejar, albina, pestele, coarnele berbecului, carja ciobanului, steaua ciobanului, inelul ciobanului, fluierul ciobanului, "patruzeci de clinisori", vartelnita, creasta cocosului, broasca, fierul plugului, ulita satului, grebla, sapa.

BRINZA ADRIANCLASA: A-IX-A B2

20

O ZI DE PRIMAVARA

Intr-o zi ma trezesc de dimineata si pornesc afara .Natura ma atrage cu magia ei , cu mirosul florilor , cu acele insecte muncitoare . Merg cu grija pe poteca magica si pasesc incet este o lume nemaivazuta chiar si in povesti ,este o lume noua , o lume de vis . In fata mea ce vad ? O campie mare plina cu flori de diferite culori care imi incalzeau sufletul .Cu pasi marunti …inaintez si gasesc o lume a copacilor simt ca visez …dar nu e vis ,ma uit mai atent si vad ca nu erau doar simpli copaci ,ci pomii cu o multime de flori viu colorate ,simteam ca trebuie sa spun ceva ,dar cuvintele nu mai aveau loc …am tresarit si am spus . Am stiut! Au inflorit copacii!. Privind aceasta lume a minunatiilor incepusem sa visez dar ceva ma atinge de mana ,ma intorc si vad mii si mii de fluturasi nazdravani , erau colorati in multe culori si atunci m-au ridicat la cer , si acesti fluturasi magnifici m-a ajutat sa vizitez Soarele care a rasazit din norii iernii. Dupa aceasta calatorie ,fluturasi m-au dus la Zana Ghioceilor ,ea mi-a arata si mia povestit despre aceasta lume a lor a ghioceilor care in fiecare an in luna martie ei apar pt ca ei sunt vestitori primaverii . Nu am mai putut sta mult desi mi-as fi dorit sa stau cu fluturasi nazdravani , cu gingasi ghiocei albi precum perlele bunici , dar soarele tocmai apunea iar luna incepea sa isi arate fata ei cea potrocalie . Fluturasi amabili m-au asezat incet pe iarba cea fina si putin rece ,m-au invelit cu multe petale de trandafiri si au disparut dar nu am ramas singura natura era langa mine si licurici care imi lumina sufletul iar eu am inchis usor ochisori si visam la o alta zi de primavara . A doua zi cand m-am trezit , crezand ca am visat , am fugit in gradina si am vazut ghiocelul si mi-am dat seama ca nu a fost decat un vis .

A VENIT PRIMAVARA

elev MIRCEA SILVIA IOANA IX B2 Profesor Limba si Literatura Romana Musat LilianaLiceul Teoretic Nicolae Cartojan Giurgiu

21

TABLOU DE PRIMĂVARĂ

Sârbu Ion-CristianClasa a III-a AŞcoala nr. 139 „Mircea Sântimbreanu”BucureştiÎnv. Manolache Veronica

Dintr-o ramură de teiŞi-a făcut fluier băiatulŞi cânta vesel la miei,Ce păşteau câmpul de-a latul.

La streaşină, la bunici, Cuibul şi-au făcut pe datăDouă negre rândunici,Cu guşiţa lor pătată.

Şi tot ciripesc de zor,Când spre ceruri se înalţă.Parcă s-ar certa c-un nor;De jos le admiră-o raţă.

PRIMĂVARA ÎN ORAŞ

Soare dulce, cer senin,Vânticel călduţŞi prin parcuri iarăşi vinCopii în căruţ.

Pe tarabe multe flori,Zumzet viu auziŞi pe cerul fără noriIată stol de sturzi.

În oraş apare iarZâna florilor.Te bucuri ca de un dar,Zâmbeşti trecătorilor.

Băcilă Miruna MariaClasa a III-a AŞcoala nr. 139 „Mircea Santimbreanu”Înv. Manolache Veronica

22

PRIMĂVARA, PRIMĂVARĂ

Primăvară, primăvară!Iată, ai sosit în ţară,Cu mireasma ta de mai,Cu mieluţi zburdând pe plai.

Ghioceii te-au vestit,Pomii toţi au înflorit.Sosesc păsări călătoare,Munca-n toi e pe ogoare.

Mocanu Ancuţa Ana-MariaClasa a III-a AŞcoala nr. 139 „Mircea Sântimbreanu”Înv. Manolache Veronica

SOSEŞTE PRIMĂVARA

Duţulescu Beatrice-AndreeaClasa a III-a AŞcoala nr. 139 „Mircea Sântimbreanu”BucureştiÎnv. Manolache Veronica

Ce îmi bate inimioara!Simt că vine primăvara.Ghioceii-au răsărit,Soarele iar a zâmbit.

Mărţişoare colorate,Ziua mamei e aproape,Iar noi îi vom dăruiMamei, multe bucurii.

23

PRIMĂVARA

Ene AlexandruClasa a III-a A Şcoala nr. 139 „Mircea Sântimbrenu”BucureştiÎnv. Manolache Veronica

Gândăcelul, furnicuţaŞi-au dat mâna şi, fuguţa,Au ieşit din lutul moaleSă se-ncălzească la soare.

O broscuţă mai ciudată,Ce dormea sub pietre-n baltă,Le-a spus lor că a simţitPrimăvara ce-a sosit.

S-au trezit gâzele toate,Roşii, negre, verzi, pătate;Şi-au ieşit iar pe pământ,În parfum purtat de vânt.

Prof. Rozalia Mihu , Cugir- Alba ZIUA DE PAŞTI

Azi e Paşti, la noi în casă. Masa-i plină din belşug! Ouă multe, colorate, Parcă râd pe masă, râd....

Iepuraşul a venit, Daruri multe a adus Să le-mpartă la copii. Şi toţi ouă am ciocnit.

Azi Hristos a înviat, Să ne spele de păcat. Domnul fie lăudat! Paştele l-am aşteptat!

Bărbânţă Alexandra

24

ZIUA DE FLORII

În duminica Floriilor credincioşii sărbătoresc intrarea Domnului Isus în Ierusalim. În această zi de sărbătoare oamenii duc la biserică crenguţe de salcie pentru a fi sfinţite de preoţi. Cu acestea se impodobesc icoanele, geamurile şi uşile. Acum salcia este mereu înverzită exprimând reînvierea naturii. Ziua ,,Floriilor” este şi o sărbătoare a florilor de primăvară şi a pomilor în floare. Femeile fac tot felul de bunătăţi la cuptor şi în special plăcinte pe care le împart săracilor de pomană ca să nu păţească şi ele ca mama lui Lazăr care a murit de dorul plăcintelor. Oamenii care au morţi în familie curăţă şi împodobesc cu ramuri de salcie mormintele şi fac pomeni pentru ei. Acest obicei se petrece şi în satul bunicilor mei şi este cu adevărat emoţionant! În tradiţia poporului nostru se spune că în ajunul Floriilor fetele mari îşi pun sub pernă o crenguţă de busuioc sfinţit ca să-l viseze pe băiatul cu care se va căsători. Sărbătoarea Floriilor este o zi atât de aşteptată de noi toţi pentru că ne aduce bucurie şi speranţă în suflete. Ne încântă privirile cu cele mai frumoase flori ale primăverii. A venit primăvara, au venit florile! Trebuie să ne bucurăm de frumuseţea acestor zile de sărbătoare, de liniştea şi pacea care vor coborî asupra noastră în aceste zile. Pentru toţi copiii lumii, o viaţă ca ZIUA DE FLORII!

Badea Ioana Miruna

FLORIILE LA ROMÂNI

În duminica dinaintea Paştelui, creştinii serbează intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos numită popular: Floriile. Acum câteva mii de ani, Mântuitorul intra în cetate călare pe un mânz, iar oamenii în semn de preţuire şi-au pus hainele pe jos în faţa lui şi îl întâmpinau cu crengi de finic în mână şi cu osanale. Astăzi şi noi, românii, trebuie să trăim această bucurie mergând la biserică pentru a ne umple sufletele de dragoste ca şi când şi noi am fi fost acolo. Pentru ca să reuşim să facem aceasta zi cu zi, oră cu oră, e nevoie să-l avem în gând permanent pe Dumnezeu, iar în ziua Floriilor să luăm crenguţe de salcie de la biserică, să le punem acasă la icoane pentru sufletele celor vii şi să ducem şi la morminte aceste simboluri ale învierii pentru sufletele celor adormiţi. În locurile acestea, există o poveste care spune că, era odată un băiat care se numea Florin şi era şchiop. El mergea în fiecare duminică la biserică şi obişnuia ca întotdeauna de Florii să se spovedească iar când se apropia de Sfânta Împărtăşanie îşi punea întotdeauna aceeaşi dorinţă, de a se vindeca. Şi cum dorinţele puse cu multă dragoste în această zi în faţa Sfântului Potir se împlinesc, minunea s-a întâmplat şi Florin s-a vindecat. De atunci Florin nu uită să-i mulţumească lui Dumnezeu pentru că are posibilitatea să fie ca ceilalţi. Noi, românii, trăim viaţa ca o zi de Florii, pentru că ea ne pregăteşte pentru întâlnirea cu Dumnezeu, iar aceasta nu poate fi oricum! SPǍTARU MARIA

25

Primavara

Primul zâmbet al primăverii, a apărut, dezbinând farmecul glaciar al iernii, puterea gingaşilor si purilor ghiocei a învins, zăpada. Scoţându-si capul din pamatul inca îngheţat, pana si soarelui i se încălzesc razele reci, încurajând efortul micuţelor floricele de a învinge inca o data, iarna. Aşa se face ca acum, primăvara a reuşit din nou sa câştige inimile noastre. Iarba verde apărând împreuna cu gingaşi ghiocei, a chemat cu ea si toate vietăţile pamantului, ce au stat pana acum ascunse de ghearele afurisite ale iernii. Acele gheare… s-au transformat in miresme imbatatoare, ce aparţin florilor, ce au reuşit sa înflorească la început de Martie. Zburdalnicele rândunele, firavi porumbei si chiar graţioasele lebede, împreuna cu ceilalţi locuitori ai văzduhului, au colorat cerul pentru a atinge cu aripile lor, razele binefăcătoare ale soarelui. Astfel se face, ca au ajuns berzele si pescăruşi sa patruleze deasupra lacurilor, un pic furioase pe iarna, ca lăsase, un subţire strat de oglinda, sa protejeze zglobii peşti. Insa văzând ca, pana la urma chiar si aceştia vroiau sa scape din închisoarea de gheaţa, s-au convins sa rişte, si au atins oglinda cu picioruşele lor calde, împingând-o involuntar in apele recunoscătoare ale lacurilor. Alăturând astfel, revoltei fata de iarna, si pe micuţii locuitori ai apelor. Rândurile ,,armatei” fiind acum, complete, iarna isi aduna recunoscându-se învinsa, pana si ultimii fulgi de nea, curatand pamantul de ultimele semne ale recelui anotimp ce, tocmai a depăşit graniţele, anului. Tot albul de peste câmpii este înlocuit de verde si ca o tara ce isi schimba culorile drapelului, întreaga privelişte se umple de culori ce au lipsit atâta timp tuturor. Revoluţia anuala a anotimpurilor a încheiat primul tratat de pace. Primăvara se acomodează vesela, încercând sa absoarbă, tristeţea iernii, cu florile viu colorate ce isi deschid fermecătoarele petale pentru a chema harnicele albinuţe. Câmpia se umple de un zumzet dulce, parca ştergând cu un burete parfumat, toate amintirile de asta iarna. Am uitat… a fost vreodată iarna? Pentru o scurta perioada ai jura ca răspunsul întrebări este ,,nu”, dar… amintindu-ti ca mirajul fericirii veşnice, caracteristic acestui anotimp, va dispărea după doar câteva luni, te lupţi cu gândul ca viata, iţi oferă doar bucuri de moment, ca tu sa poţi sa le păstrezi, trebuie sa inveti sa le preţuieşti, tocmai pentru durata lor, atâta timp cat oameni vor zâmbi, ghiocei vor îndrăzni sa-si scoată firavul trupuşor din omătul gros al iernii, si o data cu aceştia, va începe din nou lungul ciclu al vieţi. Totul depinde de felul in care noi respectam ceea ce involuntar ni se dăruieşte. Un fluture frumos, nu traieste mult, insa daca a fost preţuit, se va naşte din nou, si din nou, in sufletul si inima noastră, o data cu cel mai frumos anotimp, primăvara.

Elev Dima LarisaClasa IX B2Liceul Teoretic Nicolae Cartojan GiurgiuProfesor Limba si Literatura Romana Musat Liliana

26

FLORIILE LA NOI

Neagu Gabriel

Şcoala cu cls. I-VIII Nr.4, Corabia, Jud.Olt

Sărbatorile Paştelui încep cu Duminica Floriilor, ziua când se serbează întoarcerea lui Hristos în

Ierusalim.

În fiecare primăvară gospodinele se pregătesc cum se cuvine pentru a întampina Duminica Floriilor.

Tradiţia spune că pentru această zi curăţenia trebuie încheiată, iar casele sa fie împodobite cu flori de

primăvară. În ziua de Florii oamenii îşi scot mărţişorul şi îl agaţă într-un pom roditor. Credincioşii merg la

biserică în Duminica Floriilor pentru a lua ramuri de salcie sfinţite şi a le pune la icoane ca păzitoare de

toate relele din timpul anului. Potrivit tradiţiei, cu ramurile de salcie aduse de la biserică sunt atinşi copiii

mici ca să crească şi să înflorească la fel ca salcia. De asemenea salcia sfinţită e considerată un leac. Pe cine

baţi cu mâţişori de salcie de Florii, nu-l mai dor urechile tot anul. Este un leac pentru amigdalită, frisoane.

Unii cred că dacă înghit trei mâţişori sfinţiţi nu se mai prinde nici o boală de ei. Există şi credinţa că dacă

fetele dau cu salcie prin păr în ziua de Florii, le creşte părul mare şi frumos.

Frumoasă este această zi!

Mai înalt ca Everestul este Golgota,

locul de unde curge iubire, iertare şi izbăvire.

Blaga Geanina,cls. VII-CSc. Gen. “Dominic Stanca”Orastie, jud. Hunedoara

27

Primăvara, Florii, Înviere...

Natura s-a trezitDin somnul cel de iarnă,

În glasuri de copiiŞi sunet de talange.

E primăvară iară!Zapada s-a topit

Şi murmur de izvoareSe-aude iar în ţară.

Păsările au venitSunt bucuroase tare

Şi grâul a-nverzitCă-i cald şi bine-afară.

Pe câmp aleargă mieii,Şi caprele sar gardul...Frumoasă-i primăvaraŞi-ncepe cu Învierea!

Autor, elevul GRIMMI ANTONIO VALENTIN, clasa a III-a AŞcoala Gala Galaction, Mangalia, Constanţa

învăţător, Dorina Florea

Primăvara în pădure

În pădure sunt animale şi păsăriCe trăiesc şi se hrănesc.

Din tainele pădurii,Bucurii împărtăşesc.

Vieţuitoare mici şi mariCu toate se întrec,

Venind la sărbătoareaCe astăzi o petrec.

E multă hărmălaieNimeni nu e tăcut,Se bucură cu toţiiCă iarna a trecut.

Şi într-un glas ei strigă,(Aşa au învăţat)

S-audă şi pădurea:“HRISTOS A ÎNVIAT!”

Autor, elevul VOJU ALEXANDRU, clasa a III-a A, Scoala Gala Galaction, Mangalia, Constanta,Invatator, Dorina Florea

28

Şcoala de Arte şi Meserii, Săcel MaramureşPentru concursul :VIATA ,CA O ZII DE FLORIIEleva:Danci Lucica ,Cls. A-IIIa AÎndrumător:inst.Maria Hojda

Dor de părinţi

Iisuse, acum de Florii,Mi-aş dori să-mi îndeplineşti un visAlături de Tine pe covorul de floriSă păşească şi-ai mei părinţi călători.Pentru că noi ne-am dorit multe floriPărinţii mei ,nişte bieţi muncitori,Au plecat într-o ţară-ndepărtatăIisuse ,TE ROG, adu-i deîndatăDorul de ei este prea mare Şi întrece aproape orice floare.

Dorinţă

Acum când florile-nflorescViaţă dăruindIisuse drag, eu te dorescMinune aducănd Minune-n suflet şi în gând Iubire pe acest PĂMÂNT.

O, cât de mult noi ne-am doriCu Tine de mână IisuseSă dărâmăm uşile inimilor închiseŞi să sădim în ele FLORILE IUBIRII! Trimite-ne un roi de fluturi dalbi Să ne ajute spre cer să ne înalţi!

29

Inv.Baldea Melania

Floriile

Primăvara a sositGhioceii- au înfloritIar o rază luminoasăÎncălzeşte casa noastră.

Azi e ziua de Florii,Bucurii şi veselii.Iisus este preaslăvitŞi de noi sărbătorit.

Mulţumim lui DumnezeuPentru Iisus,fiul Său!Sărbătoarea de FloriiSă v-aducă bucurii!

Dîmbu Andreea Şc.Gen. Nr. 6 Vulcan-Hunedoara

Bucuria Floriilor

Este o mare sărbătoare Frumoasă ca o floare. Copiii cu flori în mână Împletesc sfântă cunună; Pentru fiul mult iubit Iisus Hristos numit.

Mergem toţi,cu mic cu mare La această sărbătoare; Cu flori multe noi venim Pe Iisus sa îl primim Cunună să-i dăruim Şi să-i spunem că-l iubim!

Bădeanu Justina cls. a III-a D Şc.Gen.Nr. 6 Vulcan

30

Primavara

Primavara a venitRandunelele-au sositCampul iar a inverzit

Florile au inflorit.

Tractoare pe camp arandFluturi albi ii vezi zburand,

Albinuta harnicutaDin flori, miere adunand.

Soarele razand s-arataTotul s-a trezit la viata.

Totul este inverzit,Primavara, bun sosit!

Cristurean Andrei cls. a III-a DŞcoala Viişoara, Jud. Cluj

Invatator: Tanciu Camelia

Primavara

Primavara a venit,Pasarile s-au intalnit,Floricelele-au inflorit,Copaceii au inverzit.

Bun venit, primavara!Ce-aduci bucurie-n tara,

Noi te-am asteptat de-o iarnaSa ne-aduci caldura iara!

Utiu Maria Veronica, cls. III . DScoala Viisoara, jud. Cluj Invatator: Tanciu Camelia

31

Primavara

Zapada iernii s-a topit,Ghioceii s-au ivit,

Pomii au inmugurit,Dealurile-au inverzit,

Randunelele-au venit,Primavara a sosit!

Calean Andreea, cls.III.DScoala Viisoara, jud. Cluj

Sărbătoare

Aşteptăm cu mic, cu mareŞi cu multă nerăbdareMinunata sărbătoare,A-nvierii lui Hristos.

Ouă roşii, cozonac,Drob şi miel înmiresmat,Toate sunt astăzi gătitePentru oaspeţi pregătite.

Nu uităm nici iepuraşul,Ce cu daruri drăgălaşul

Va sosi la toţi copiiiSă le facă bucurii.

Sfântul Paşte ne îndeamnăSă spunem cu suflet curat:

„Hristos a înviat!Adevărat a înviat!”

Elevă: Gioabă Andreea, clasa a II-a Şcoala cu clasele I-VIII, Şarânga, com. Pietroasele,jud. Buzău

Inst. Coman Daniela Georgeta

32

Ganduri de FLORII…

Primavara ne-a zambit din nou ! Sub razele blande ale Soarelui sfant , alerg voioasa ,imbatata de parfumul florilor! Astazi e o zi mare ! Este ziua de Florii ! Acest lucru iţi este aratat si de parinţii ,bunicii si copiii ce merg cu buchete de flori in maini, pe drumul luminat al bisericii; parca iţi aduc aminte de scena cand, Domnul nostru ,IIsus Hristos ,a intrat calare pe asin in Ierusalim.Atunci poporul il astepta cu braţele pline de flori Incepea o noua viaţa sfanta ,aşa cum, in fiecare primavara, natura se primeneşte.Mulţimea se bucura de Iisus ,cum noi ne bucuram de fiecare floare , de fiecare raza de soare…. In fiecare primavara traim un nou inceput , invaţam sa fim mai buni,mai toleranţi,mai APROAPE DE IISUS! Aceste versuri le-am scris cu multa uşurinţa,pentru ca au izvorat din sufletul meu de copil , cu mare credinţa in Dumnezeu:

Astazi,in Ierusalim, A intrat Domnul pe-asin. Oamenii s-au bucurat, Cu flori l-au intampinat!

Azi e ziua de FLORII… O zi doar cu bucurii! Oamenii Domnului cantau Si multa slava I -aduceau!.

ION ANCA MARIAClasa a IV-a ASc.cu cls.I-VIII Nr.8 BuzauStr. Col. ION BUZOIANU Nr.109

33

De Florii

De Florii la biserică mergemŞi crenguţe de răchită ducem.Ele vor fi cu apă sfinţiteŞi la credincioşi împărţite.

Toţi cei cu nume de floriSărbătoresc de cu zori,Pentru că-n această ziEste Ziua de Florii.

Eu ştiu că de la Florii,Toate în grădină-s vii.Şi sunt roiuri de albine,Afară-i cald şi foarte bine.

Onode Ştefan BogdanClasa a II-a, Şcoala cu Clasele I-VIII Lespezi-Gîrleni, BacăuÎnv. Merluşcă Simona

Trezeşte-te la viaţă odată cu natura

Floriile pe care le sărbătorim cu o săptămână înainte de Paşte poartă numele unei sărbători păgâne de primăvară, Floralia, adică sărbătoarea zeiţei Flora, personificată prin ramuri de salcie înverzite simbolizând renaşterea naturii. Peste aceasta, s-a suprapus sărbătorirea intrării lui Iisus Cristos în Ierusalim. În această zi, Isus, călare pe un mânz–asin, a fost întâmpinat de mulţimi cântând: ,,Osana! Bine este cuvântat cel ce vine în numele Domnului!...Osana, fiul lui David!” Ei au crezut că Domnul vine ca să fie împărat şi nu au înţeles cu adevărat venirea Lui.

Semnificaţiei de reînviere a naturii, de comemorare a primăverii, a momentului când înfloresc primele flori, salcia şi pomii fructiferi - i s-au adăugat noi ritualuri: pomeni, curăţirea mormintelor şi a cimitirelor, înfigerea în morminte a ramurilor de salcie, invocarea spiritelor morţilor. Ramurile de salcie, simbol al fertilităţii şi al renaşterii naturii primăvara, se duc la biserică pentru a fi sfinţite de către preot prin stropire cu agheazmă şi prin rugăciune. Preoţii le ţin în mâini cu lumânările aprinse, semnificând un simbol al biruinţei vieţii asupra morţii. După aceasta se folosesc la împodobirea icoanelor, a uşilor şi a ferestrelor sau la tratatea bolilor de-a lungul anului (încingerea mijlocului cu o creangă pentru a nu avea dureri de şale), la vite (pentru a se înmulţi şi a fi sănătoase) chiar şi pentru vrăji şi descântece. Tradiţia spune că, odată sfinţită de preot, salcia poate veni în ajutorul tuturor oamenilor. În credinţa populară se zice că salcia a fost sfinţită chiar de Fecioara Maria. Vrând să treacă peste o apă şi negăsind pod, broaştele s-au suit într-o salcie

34

şi, aplecând-o, a fost transformată într-o punte. Maica Domnului a binecuvântat şi broaştele ca să se usuce după moarte şi nu să putrezească, pentru a nu degaja miros urât.

În comunitatea mea există obiceiul ca în săptămâna de dinaintea Floriilor să nu se lucreze pământul: nu se ară, nu se seamănă, nu se plantează pomi fructiferi, ci doar plante decorative, deoarece se crede că tot ce se plantează doar va înflori şi nu va rodi.

În trecut, fetele îşi puneau noaptea busuioc sub pernă, pentru a deveni mai frumoase şi sănătoase, ca să se poată mărita în acel an (dacă şi-au visat ursitul, tot cu busuioc sub pernă, în noaptea de Bobotează).

Nu trebuie să te speli pe păr în acea zi, deoarece vei albi ca părul înflorit. Însă, în trecut, pe la miezul nopţii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la canafurile prapurilor ce le furau la înmormântarea unei fete mari. În ziua de Florii se spălau cu această apă, ca să aibă păr frumos şi să strălucească precum firele de la prapuri, să fie preţuite ca busuiocul. După ce se spălau, turnau apa rămasă la rădăcina unui păr înflorit, descântând: ,,Cum îi părul când îi înflorit de frumos, aşa să fiu şi eu de frumoasă. Cum se uită oamenii la un păr înflorit, aşa să se uite la mine.”

Începând cu ziua de Florii nu se mai consumă urzici, deoarece ele înfloresc. Lumea merge la cules flori, care se spune că e bine să le ai în casă tot anul, mai ales dacă sunt sfinţite la biserică. Eu duc în fiecare an pentru masa din altar, un buchet compus din Floarea Sfântului Gheorghe, narcise şi cale.

Lumea aşteaptă să vadă cum se prezintă ziua de Florii, căci, se spune că aşa va fi şi ziua de Paşti.Cei care ţin post au dezlegare la peşte. Dacă se împărtăşesc în această zi, orice dorinţă şi-ar pune în

momentul când se apropie de preot, se împlineşte.În această zi frumoasă se începe scrânciobul pe maidan. E minunat să vezi adunate toate generaţiile

în jurul lui.Apoi, mulţi ce poartă numele unei flori îşi sărbătoresc ziua onomastică (Anemona, Brânduşa, Crinu,

Delia, Florin, Lăcrămioara, Margareta, Mugurel, Narcis, Petunia, Romaniţa, Silvia, Violeta, Viorel). Pentru aceste persoane ziua de Florii este una aparte. Primăvara le oferă prilejul să se bucure de numele pe care îl poartă şi de faptul că florile au pentru ei un simbol unic.

Chiar dacă anul acesta este în Săptămâna Mare şi Sfântul Gheorghe, de obicei, de Florii, toţi creştinii se bucură împreună, fiind ultima sărbătoare înaintea Învierii lui Christos.

Elev: Alupoaie SergiuClasa a III-a

Şcoala Conţeşti, jud. Iaşi

Învăţător, Altam Aurica

35

Azi e Florii în calendar

A fost gonită iarna slutăFloriile în calendarMi-aduc în poale floarea crudăŞi calde ploi răzleţe-n dar.

În casă este sărbătoare,Pereţii poartă proaspăt var,Ferestre se deschid spre soareCăci e Florii în calendar.

Mormintele sunt primenite,Crucile au salcie-n dar,Cântă cucul în răchităCăci e Florii în calendar.

Scrânciobul se-nalţă-n soare,Bătrânii azi puternici parChiar de în plete au ninsoareCăci e Florii în calendar.

Pe mijloc îşi încing vlăstareSă prindă-al sănătăţii dar,Poţi deveni chiar cel mai tareCăci e Florii în calendar.

Cucul l-a pierdut pe LazărŞi îl strigă cu amar,Îi este dor de plăcinteCăci e Florii în calendar.

Cu busuioc şi fire de la prapurFetele-şi spală a lor păr,Cu toate vor a fi frumoaseCăci e Florii în calendar.

Azi în pom e atârnatăZestrea lor de măritat,Cu mărţişor e decoratăCăci e Florii în calendar.

36

Cei ce primesc împărtăşanieCredinţa o capătă-n dar,Aşa va fi şi prima zi de PaşteCum sunt Floriile din calendar.

Peste scurt timp pământul Va cânta ,,Hristos a înviat!”Să ne-mbrăţişăm cu toţiiCăci e Florii în calendar.

Eleva: Târpescu Diana - IulianaClasa a III-a

Şcoala Conţeşti, jud. IaşiÎnvăţător, Altam Aurica

37

Floriile – parfum de sărbătoare

Floriile,sărbătoarea tuturor florilor,

a naturii,a culorilor...dar, totodată

a Intrării Domnuluiîn Ierusalim.

O zi atât de plinăde încărcătură emoţională,

de căldurăşi frumuseţe,

în care oamenii strigă,,Osana”,

o zi ca un balsampentru săptămâna care va urma -

săptămâna suferinţei.

Elev: Chioariu RobertClasa a III-a


38

Alfabetul purităţii (de la bunica)

De Florii, creştinul sărbătoreşte Intrarea smerită a lui Christos în Ierusalim, călare pe mânzul asinei. Atunci, copiii cu finici în mâini l-au întâmpinat, cântând. Aşa a fost condus în templu, în ultima zi luminoasă, înaintea cumplitului martiriu de pe Golgota.

Şi eu, în fiecare an, merg cu bunica la biserică să ne împărtăşim. Ea spune că orice dorinţă îţi pui când te apropii de preot, se împlineşte.

Ne întoarcem cu crengi de salcie sfinţite. Cu una mă dă întâi pe la ochi, asigurându-mă că-mi îmbunătăţeşte vederea şi voi fi ferit de boli. Cu altă creangă îşi încinge mijlocul şi va rămâne sănătoasă şi puternică în anul ce urmează. Acasă pune salcie la icoane, la fereastră şi uşă. Apoi ieşim să împodobim pomii şi via pentru a da rod bogat. De mic îmi plăcea să facem asta. Mărţişorul meu îl voi atârna de crenguţa prunişorului de lângă fântână căci ador fructele lui S`ânt-Ilieşti.

Iapa şi vaca primesc să mănânce câte o crenguţă de salcie pentru a fi sănătoase şi a face pui frumoşi.

Nu voi îndrăzni să mă spăl pe păr în acea săptămână, căci voi albi ca perii înfloriţi. Bunica spune că pe vremea ei fetele se spălau cu apă descântată pentru a le creşte părul bogat. Eu de unde să iau apa aceasta? Şi la ce-mi trebuie păr bogat, doar sunt băiat.

După ce mama ne serveşte reţeta preferată din peştele pe care tata îl aduce, mergem să primenim mormintele străbunilor. Semănăm şi sădim flori, dar decorăm şi crucile tot cu crenguţe de salcie. Îmi place să pun flori, dar ador să le şi culeg. Pădurea e lângă sat şi toţi copiii mergem la viorele şi toporaşi.

Am mulţi prieteni cu nume de flori. Trebuie să-i felicit pe toţi şi să le sărbătorim ziua, cum altfel, decât la scrânciobul din maidan.

Câtă veselie! Câtă puritate!

Elev: Potolincă IustinClasa a III-a


39

Floriile să-ţi fie aproape

Din punct de vedere religios, Floriile marchează Intrarea în Ierusalim a Mântuitorului.

Duminica Floriilor este numită şi a florilor, a stâlparilor sau a vlăstarilor. Azi se umple ciubăraşul cu florile ce urmează a fi folosite la înflorirea ouălor de Paşte.

Se numeşte Duminica Floriilor deoarece în această zi lumea vine la biserică în mâini cu lujeri de salcie, ca să îi folosească în multe ritualuri, ornarea casei, a pomilor, a butucilor de vie (pentru a da rod mănos), hrănirea vitelor din bătătură (pentru a se înmulţi şi a fi sănătoase tot anul), încingerea peste mijloc (pentru sănătate) şi decorarea mormintelor, pentru că-n această zi toţi pomii şi toate florile încep a înflori şi a înmuguri.

Cu o zi înainte se sărbătoreşte sâmbăta Sfântului Lazăr, când se dă de pomană plăcinte. Se spune că el ar fi fost frate cu cucul. Rătăcindu-se, se strigă unul pe celălalt de dorul plăcintelor. Cine nu serbează ziua lui Sfântul Lazăr se va umple de pistrui ca ouăle de prepeliţă.

În ziua de Florii este dezlegare al peşte. O credinţă specifică acestei zile este că aşa va fi şi vremea şi-n prima zi de Paşte.

În această zi este bine să se culeagă tot felul de flori de primăvară şi să se ducă la biserică, pentru că aceasta este ziua florilor. Tot în această zi , se agaţă într-un pom înflorit şnurul unui mărţişor şi, alături de şnur, se agaţă haine şi se aeriseşte zestrea fetelor de măritat. În noaptea de dinaintea Floriilor, fetele îşi pun busuioc sub pernă pentru a fi sănătoase şi iubite.

Ziua se completează cu serbarea celor ce poartă nume de flori chiar în jurul scrânciobului care se inaugurează la amiază, după ce lumea s-a întors de la biserică şi cimitir. E veselie şi-mi vine să scandez:

Trăiască primăvara! Trăiască Floriile! Trăiască viaţa!

Eleva: Potolincă Larisa - ElenaClasa a III-a


40

RUGĂCIUNE

Maică Sfântă Paraschivă,Eu te rog evlavios,

Cu credinţă să m- ajuţiSă m- apropii de Hristos!

Să m- apropii sănătoasăDe- nţeleptul Dumnezeu

În momentul ÎnvieriiUnicului fiu al său.

Îngeraşii tăi senini

Să mă- nveţe ce-i mai bun;Să m- ajute- a lor credinţăPe al vieţii mele drum.....

Maică Sfântă Paraschivă,

Eu te rog evlavios,Cu credinţă să m- ajuţi

Să m- apropii de Hristos!

Mărire Ţie, TatăluiŞi Preasfânt Duhului,

Mereu , ca şi acum să fim,În vecii vecilor,

AMIN!

Îndrumător,Mariana Cristina PopanPop Vădean Iulia Lucia

clasa a II- a A, Şc „AL.I.CUZA”,Baia Mare

41

Florii în suflet, Florii afară...

Muguraşi de primăvarăRăsărit- au azi în zori

La fereastra casei mele,Viitoare mândre flori.

Flori la geam şi flori în casă,

În grădini şi pe câmpii,Sărbătoarea florilor

Vestitoare- i de Florii:

Vestitoarea ÎnvieriiLui Iisus din-naltul Rai,

Care se va coborîPrintre florile de mai;

Flori afară, flori în noi,În a noastre inimioare-Pregăti- ne- vom cu toţi

Pentru Paştele cel Mare.

Îndrumător:Popan Mariana CristinaLazăr Andrada Alexa,clasa a II- a A,

Şc „Al..I.CUZA”,Baia Mare

42

Pacea

Mansour Eimily Ana Maria Clasa a 7-a , Sc. Gen. ,,Dominic Stanca''- Orastie

Intr-un loc ascuns si tainic, fiecare dintre noi isi are ascunse dorintele...locul e sufletul care este precum o carte de basme cu zane si, eroii care invinsi pe frontul de jale sangereaza intr-a lor durere , iar in plina pace sarbatoresc, ciocnind dulci cupe de vin. Pacea...un cuvant magic pe care toata lumea il doreste... cand e pace e iubire intre oameni , cand e pace albastrul cer primeste in bratele sale ciocarliile zglobii , iar florile isi imprastiu mireasma fermecand micile insecte. Manzul asinei ,care a fost calarit de Iisus Hristos reprezinta pura inocenta , gingasie si frumusete. Ramurele proaspat verzi ale salciilor sunt tinute in mana ca semn de pace ,in loc de steaguri de matasuri fine si albe, pentru a-l intampina pe Hristos la intrarea in Ierusalim, oras care gemea de populatia doritoare de mantuire. Iisus nu si-a facut intrarea in Ierusalim precum un rege razboinic si mandru de victoria sa , ci si-a facut-o cu multa modestie , fiind un rege moral al pacii. ,,Salcia'' inseamna ,,pace'' si ,,bunavointa'' caci acest copac al pacii a ajutat la regasirea dintre un fiu si-o mama , dintre Fecioara Maria si Iisus Hristos , deci e un copac sfant binecuvantat de Dumnezeu. Copacul cu ramurile inclinate, la pamant reprezinta umilinta si ascultarea in fata puterii dumnezeiesti. Pentru aceasta toate plantele au o zi de sarbatoare ,, De Florii" sau ,,Sarbatoarea Floriilor'' , la care asista ingerii cu simfonii divine , invaluite de credinta si care ajuta la inaugurarea pacii universale.

Ne plac zilele de pace, de iubire , de bucurie si de intelegere intre oameni si natura... aceste zile sunt precum Sarbatoarea Floriilor.

43

E PRIMĂVARA, E ZIUA DE FLORII!

Sărbătoarea Floriilor - ziua când florile, plantele de orice fel încep să-şi dezvăluie virtuţile magice, îşi are originea în vechea sărbătoare precreştină “Floralia”, dedicată zeiţei romane a florilor şi a primăverii, Flora, peste care creştinismul a suprapus sărbătoarea intrării lui Isus Hristos în Ierusalim. Ea stă la începutul Săptămânii Patimilor ca o piatră de hotar care marchează drumul ultimelor zile ale Mântuitorului, înainte de patimile şi slăvita Sa înviere.Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta Floriilor, ziua învierii lui Lazăr, care, în tradiţia noastră, este dedicată comemorării morţilor. În popor i se mai spune şi Moşii de Florii sau Lazărul/Lăzărelul.După un obicei străvechi, menţionat chiar în secolul IV de către pelerina Egeria şi generalizat în toată Biserica Creştină, ramurile de salcie, simbol al fertilităţii şi al renaşterii naturii primavăra, se duc la biserică pentru a fi sfinţite, după care se folosesc la împodobirea icoanelor, a uşilor şi a ferestrelor sau la tratarea simbolică a bolilor de-a lungul anului, uneori chiar şi pentru vrăji şi descântece.Legendele spun că:

- Aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi în prima zi de Paşti;

- Dacă cineva îndrăzneşte să se spele pe cap chiar în ziua de Florii, fără apă descântată şi sfinţită, riscă să albească;

- În vreme de furtună să se pună pe foc muguri din sălciile de la Florii, pentru a împrăştia norii şi grindina, protejând casa şi familia de dezastre;

Împletire de sacru şi profan, de ritualuri religioase păgâne şi creştine, de practici magice şi pur gospodăreşti, sărbătoarea Floriilor rămâne în tradiţia poporului român un moment încărcat de semnificaţii spirituale, închinate toate, miracolului vieţii, bucuriei de trai.

Ziua acesta se mai numeşte a Floriilor, pentru că din această zi, toţi pomii şi toate florile încep a înmuguri şi înflori.

Este ziua Floriilor, este ziua ta sau a ei, este ziua noastră a tuturor celor ce iubim aceste gingaşe daruri ale naturii. Acesta este momentul ideal în care poţi dărui flori celor din jurul tău fără să ai un motiv anume, ci doar aşa pentru că sunt

Floriile, pentru că florile sunt un dar aproape ceresc şi pentru că o floare face cât 1000 de cuvinte.

Să nu uităm că nu este doar ziua florilor “ce populează natura” ci şi ziua acelora care au privilegiul de a purta un nume de floare. Ce poate fi mai frumos, decât să te numeşti Lăcrămioara, Margareta, Gherghina, Narcisa, Iris, Violeta, Crina, Crizantema, Viorica, Dalia, Romaniţa, Anemona, Trandafira, Micşunica, Panseluţa, Garofiţa.

44

Garoafe, margarete şi narcise, lalele, gerbera, lăcrămioare şi panseluţe, trandafiri îmbobociţi ori suave magnolii sunt flori care au “împodobit sufletul”, cu diversitatea coloristică şi cu un parfum aparte.

Trebuie să ne bucurăm de frumuseţea acestor zile sublime de sărbătoare, de această simfonie a culorii şi parfumului, de liniştea şi pacea care au coborât asupra noastră.

Realizat, Eleva, GOGHIE ALINA, clasa a IX-a Grupul Şcolar Agricol Murgeni, Jud. Vaslui

Îndrumător, Prof. COJOCARU LUCICA

De Florii

Vîju Ionuţ Daniel- clasa a III-aŞcoala de Arte şi Meserii “V.Alecsandri” Corbu- jud. Constanţa

Indrumător: Inst. Elena Şandru

A sosit primăvara cu toată splendoarea ei. Florile îmbobocite, copacii înfloriţi, câmpiile înverzite vestesc sosirea marii sărbători, Floriile. Astăzi este duminica Floriilor. Oamenii credincioşi merg la biserică cu crenguţe de salcie proaspete pentru a întâmpina intrarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim. Este o zi însorită. Eu şi bunicul meu, îmbrăcaţi frumos ne pregătim să mergem la biserică. Ajunşi în biserică, găsim lume multă şi veselă. Eu îi salut respectuos pe toţi cunoscuţii. Tocmai intră şi părintele salutând voios toţi credincioşii. Incepe slujba. Părintele vorbeşte frumos despre Dumnezeu. La cântece participam şi eu bucuros. La sfârşitul slujbei mergem toţi credincioşii pentru a ne mirui părintele: întâi bărbaţii, iar apoi femeile. Ieşim bucuroşi din biserică cu salciile sfinţite în mână îndreptându-ne spre casă pentru a le pune la icoane şi la streşilnile caselor. Ajunşi acasă, mama ne aştepta cu bucatele pregătite din peşte numai bune de mâncat. După servirea mesei, eu îi cer voie mamei sa merg la joacă cu ceilalţi prieteni ai mei. Spre seară mă întorc acasă puţin obosit, dar foarte fericit. Crenguţele de salcie îmi zâmbeau de la icoană când spuneam rugăciunea. A fost o zi specială pentru mine.

45

FloriileAutor: Cocoşilă Petrişor- clasa a III-a

Şcoala de Arte şi Meserii “V.Alecsandri” Corbu- jud. ConstanţaIndrumător: Inst. Elena Şandru

Floriile au sositCopiii s-au înveselitFloriile am sărbătorit

Floriile au şi sosit.

Toţi părinţii-s bucuroşiC-au copii aşa frumoşiSi le spun lor de FloriiMulte, multe poezii.

Eu mă bucur foarte multC-am venit pe- acest pământM-am născut chiar de Florii

Să mă joc cu mulţi copii.

Ziua Florilor

Autor: Pascu Marius Nicuşor- clasa a III-aŞcoala de Arte şi Meserii “V.Alecsandri” Corbu- jud. Constanţa

Indrumător: Inst. Elena Şandru

Este o frumoasă zi de primăvară. Este sfânta zi a Floriilor. In familie sărbătorim ziua de nume a tatălui meu. Incă de ieri am adunat cu prietenii ramuri înverzite de salcie, pe care le-am împletit coroane şi le-am pus la porţi, la uşi şi la grajd.De dimineaţă merg cu părinţii şi fratele mai mare la biserică, unde ducem salcie pentru sfinţire.După-amiază, casa se umple de oaspeţi. Ne vin bunicii, unchii, mătuşile şi verişorii mei. Mama pune masa cu multe feluri de mâncare. Noi, copiii, aşteptăm nerăbdători şi liniştiţi desertul foarte variat. Apoi, nejucăm pe afară, ne alergăm bucuroşi. Spre seară, când musafirii pleacă, intrăm în casă, ne spălăm şi adormim visând frumos. Abia aştept să ne reîntâlnim de Paşti, la bunici !

46

POEZIILE ELEVILOR INSCRISI LA CONCURS-CLASA A III A SCOALA CU CLASELE I-VIII BERZASCA JUDETUL CARAS-SEVERIN INV.RAMONA SOROCEANU

Primavara

Primavara,primavaraCe frumoasa esti,Cu alai de pasareleCe dulce ciripesc!

Cu mireasma ta cea dulce,Flori frumoase pe campii,Flori frumoase ,colorate,Primavara te-asteptam sa vii! Gavriloi Alexandra(clasa a III a-Scoala cu clasele I-VIII Berzasca)

47

Primavara

In hora mii de flori se prind,Albinei oferind nectar,Razele soarelui se-ntindTrezind la viata totul iar.

A sosit astazi randunicaSub streasina la cuibul drag,Copilasii ies la joacaSi bunicii stau in prag.

Lacatus Cristian(clasa a III a-Scoala cu clasele I-VIII Berzasca)

Primavara

A trecut iarna geroasa,Zilele s-au incalzit.Pe camp florile-nflorescCopiii cu drag le privesc.

Randunelele-au sosit,Campul vede si-n florit.Pasarele ciripescSi copiii le iubesc!

Mogosan Sara(clasa a III a-Scoala cu clasele I-VIII Berzasca)

48

Primavara

Primavara,primavara,Bine ai venitCu alai de pasareleSi cu ciripit!

Primavara ai venit,Florile au inflorit,Padurile au inverzit,Primavara,bine ai venit!

Radovan Iasmina(clasa a III a-Scoala cu clasele I-VIII Berzasca)

Primavara

Afara nu mai e frigSi zapada s-a topit.Ghioceii ce-au iesitPrimavara au vestit.

Mugurii stau sa plesneasca,Florile sa incolteasca,Ziua si ea s-a marit,Primavara a sosit!

Secobeanu Flavius (clasa a III a-Scoala cu clasele I-VIII Berzasca)

49

Primavara

Primavara,primavara,Ai sosit la noi in taraCu flori si soarele dulce,Te rugam nu te mai duce!

Te rugam sa nu mai pleci,Sa ramai aici pe veci.Ca de iarna grea ce-a fost,Ne-am saturat de ea de tot!

Robescu Nicoleta(clasa a IIIa - Scoala cu clasele I-VIII Berzasca)

GHIULAI ANA-MARIAClasa: a V-a

Şcoala: cu cls. I-VIII, GIARMATA-Vii, jud. TIMIŞ

Profesor indrumător: VELCOTĂ VIORICA

Se apropie ziua de Florii

Duminica Floriilor este o sărbătoare specială pentru toţi creştinii ortodocşi,

simbolizând intrarea Mântuitorului în Ierusalim călare pe asin, întâmpinat de o

mulţime cu flori în mână şi ovaţii ,strigând: Osana! Bine este cuvântat Cel ce

vine întru numele Domnului!!.

Se sărbătoreşte cu o săptămână de Paşti, creştinii ţin post, dar au

dezlegare la peşte, se roagă, se duc la biserică, se spovedesc mărturisindu-şi

păcatele pentru curăţirea sufletului, pentru ca Dumnezeu să îi ierte. În ziua de

Florii oamenii se împărtăşesc cu sângele şi trupul Domnului. În această zi de

duminică, se împart ramuri înmugurite de salcie, amintind de intrarea Domnului

50

Iisus în Ierusalim. Ramuri sfinţite sunt duse acasă de creştini şi puse la uşi şi

ferestre pentru a feri acea casă de rele. De-asemenea, în vreme de furtună se

pun pe foc muguri din sălciile de la Florii, pentru a împrăştia norii şi grindina,

protejând casa şi familia de dezastre.

Cu ramurile de salcie, oamenii sunt ,,bătuţi"pe spate pentru a- i feri de dureri de

spate, apicultorii înconjoară în ziua de Florii stupii, iar ţăranii, convinşi de efectul

miraculos al acestor muguri, îi îngroapă sub brazdă.

Denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora,

zeiţa reînvierii naturii peste care creştinii au suprapus sărbătoarea Intrării

Domnului în Ierusalim.

Sărbătoarea Floriilor este o sărbătoare mult aşteptată de noi toţi, ne

aduce bucurie în suflet, o zi în care privirea ne este încântată cu cele mai

frumoase flori de primăvară şi în care sărbătorim fiinţele dragi de lângă noi:

Margareta, Lăcrămioara, Crăiţa sau Florica, Florina, Gherghina, Florentina,

Florin, Narcisa, Iris, Viorica, Violeta, Camelia, Crina, Crizantema, Dalia,

Romaniţa, Anemona, Trandafira, Micşunica, Garofiţa, Panseluţa.

Primăvara aduce cu ea simfonia culorilor şi a parfumurilor, dar şi linişte şi

pace sufletească, pacea Domnului nostru Iisus Hristos. Este anotimpul în care

apare primul vestitor al primăverii, ghiocelul, pomii înfloresc, păsările se întorc

din ţările calde la cuiburile lor, câmpul înverzeşte. Totul este plin de viaţă. Mieii

zburdă pe câmpii, fluturi jucăuşi se întrec cu albinele care zboară din floare-n

floare şi îşi adună polen pentru stupul în care locuiesc, iar copii sunt fericiţi de

venirea primăverii după o iarnă lungă şi friguroasă. Pădurile înverzesc şi soarele

străluceşte în multe culori, iar furnicuţele ies din muşuroaiele lor. Căprioarele sar

prin pădure , fericite de venirea primăverii. Peste tot este verde şi totul este

înflorit.

Dar revenind la sărbătoarea noastră, a Floriilor, le urăm tuturor celor care poartă

nume de flori un călduros LA MULTI ANI !

51

Scoala “D.D.PATRASCANU” –Tomesti, jud. Iasi

Indrumator: inst. NICULITA ELENA

GhiocelulDe Iurascu Maria clasa I B

De sub stratul de zapada, Floare mica si gingasa A iesit cu drag la soare,Sa zambeasca fericitaLa copii si la mamici.

Lalelele

De eleva Leahu Alexandra clasa I B

Pe aleile din parc,Asezate in coloana,Rosii, galbene si albe.Ne zambesc cu bunatate, Micile lalele.

Toata lumea le priveste Si le-admira in tacere,Iara ele, rusinoase,Se inclina gratioase, Cu placere.

Viata ca o zi de Florii

,,Pentru fiecare om ziua de Florii ar trebui sa domneasca vesnic,

pentru a pastra bucuria intrarii Domnului in Ierusalimul sufletelor noastre, pentru a crea si a darui ceva frumos, celor din jur...’’ Sarbatoarea de Floriilor reprezinta,in primul rand,ziua florilor. Ziua tuturor celor care iubesc aceste minunate daruri ale naturii. Cu aceasta ocazie trebuie sa daruim flori si sa ne deschidem sufletele noastre pentru persoanele apropiate ca dovezi de afectiune. Floriile deschid pentru toti romanii ortodocsi ciclul sarbatorilor pascale, care se incheie cu inaltarea Domnului Iisus ( la 40 de zile dupa sarbatorirea Pastelui ). Evocand intrarea in Ierusalim a Mantuitorului, calare pe un asin, intampinat de o

52

multime flori si ovatii, Floriile reprezinta in acelasi timp o sarbatoare in care elementele crestine si cele precrestine se imbina in mod fericit, rezultand traditii si obiceiuri extrem de pitoresti. In mod evident, Floriile reprezinta o sarbatoare speciala. Fiecare persoana cu nume de floare devine un simbol al prospetimii naturii, un element al renasterii, al primaverii , al sperantei…

Magda SandruClasa a IX-a, Liceul Teoretic Traian Lalescu ResitaProf. Bulzan Claudia

P A Ş T E

Sărbătoarea Paştelui este una din cele mai mari sărbători creştine, la

fel ca şi sărbătoarea Crăciunului.

De Crăciun sărbătorim Naşterea Mântuitorului, iar de Paşte

sărbătorim Învierea Domnului Isus Cristos.

Poporul român are obiceiul ca de Paşte să vopsească şi să încondeieze

ouă şi să facă tot felul de cozonaci şi prăjituri.

Mie de Paşte îmi place să merg la Biserică, să cânt şi să spun poezii .

Atunci mă gândesc cel mai mult la cât de mult a suferit Iisus când a fost

răstignit pe cruce şi ce putere I-a dat Dumnezeu ca după trei zile să învie.

Pentru ce a făcut Iisus pentru noi ca să ne ierte păcatele, noi ar trebui să

fim mai credincioşi şi mai buni unii cu alţii.

Scoala: cu cls. I-VIII, GHIRODA, jud. TIMIŞ

ALEXANDRA CATANA

Clasa: a V-a

Prof. CLAUDIA VLAICU

53

Deoarece Învierea din morţi a Domnului Iisus Hristos este semnul biruinţei Sale şi garanţia mântuirii noastre, este firesc să constituie una dintre sărbătorile cele mai importante ale creştinătăţii.Obiectul acestei sărbători creştine este, deci, încă de la început, amintirea vie a patimii, a morţii şi a invierii Domnului nostru Iisus Hristos.Sărbătoarea Paştelui poate fi asociată şi cu primăvara. Trezirea naturii la viaţă simbolizează noua viaţă pe care creştinii au câştigat-o prin crucificarea şi Învierea lui Iisus…

Fragment din lucrarea eleveiALEXANDRA TUTO

Clasa: a V-a


prof STECHLIC IRMA

Viaţa ca o zi de Florii

Duminica Floriilor sau Floriile se sărbătoreşte în ultima duminică dinaintea Paştelui. Ea serbează sfârşitul postului dar şi reînvierea naturii.

De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uşi sau la porţi. În unele parti ale tării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credinţa spune ca acest ritual îi apara de boli şi îi face mai robuşti. De asemenea, apără casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute. În Duminica Floriilor, gospodinele merg la biserică şi curăţă mormintele strămoşilor, agăţând de cruci rămurele de salcie.

Tot de Florii, se agaţă într-un pom înflorit şnurul de mărţişor, şi alături de şnurul

54

http://www.pastefericit.com/inviere.php

de mărţişor se agaţă haine şi zestrea fetelor de măritat. Fiind o sărbătoare care marchează reînvierea naturii, sensul ei este atribuit şi elementelor din viaţa cotidiană. În unele zone, fetele pun in noaptea de Florii busuioc sub perna, spre a deveni mai frumoase şi mai sănătoase, mai dorite de către flăcăi, pentru a se putea mărita în acel an. În Muntenia, oamenii nu se spală pe cap deoarece există crezul că dacă faci asta în Duminica Floriilor, în care toţi pomii înfloresc, vei albi precum coroanele albe ale copacilor.

Din punct de vedere religios, Floriile marchează Intrarea în Ierusalin a Mântuitorului. În această zi este dezlegarea la peşte. O alta credinţă specifică Duminicii Floriilor, spune ca aşa cum este vremea în ziua de Florii, asa va fi şi in ziua de Paşte.

Floriile poartă numele unei sarbatori păgâne de primavara, Floralia, adică sărbatoarea Florei, zeiţa reînvierii naturii personificată prin ramuri înverzite simbolizând renaşterea naturii. Această sărbatoare este asociată mai ales cu momentul în care Mântuitorul a intrat ultima oară în această duminică în Ierusalim, iar poporul l-a întâmpinat cu ramuri de curmal, precum si cu alte flori. Se mai numeşte Duminica Stălpărilor sau Nunta Urzicilor, căci exista credinţa că urzicile înfloresc acum, nemaifiind bune de mâncat.

O traditie veche spune că Floriile se vor repeta în prima zi de Paşti. Cei care ţin post în Duminica Floriilor au dezlegare la peşte, adică pot mânca peşte şi pot bea un pahar de vin. În plus, în ziua de Florii sunt aranjate şi ornate cu ramuri de salcâm mormintele, se fac pomeni pentru odihna sufletească a celor plecaţi din această viaţă.

Despre cei care se împărtăşesc de Florii se spune că orice dorinţă îşi pun în momentul când se apropie de preot, se va împlini.

În mod evident, Floriile reprezintă o sarbatoare speciala. Fiecare persoană cu nume de floare devine un simbol al prospeţimii naturii, un element al renaşterii, al primăverii, al speranţei.

Ciubotariu Ivan, clasa a IV-a A înv. Mihailovici Milesa

55


SAM FRATAUTII NOI

Prof.Filip Bogdan

Sfanta sarbatoare de Florii

A venit cu multe bucurii,

Cu multi copii fericiti

Si copaci frumos infloriti...

Cu multe flori rasarite,

Si cu pasari fericite

Cu soare vesel,stralucitor,

Al primaverii prevestitor...

Cu oamenii ce praznuiesc

Si pe Hristos il preamaresc,

Fericiti ca au venit

Floriile, fara sfarsit...

Olar Mihaela

Clasa a V-a

56

Sosirea primăverii

Cu alaiul ei de flori

Şi mulţime de culori

A sosit la noi in prag

Anotimpul meu cel drag.

Păsărelele-au venit,

Fluturii au poposit

Pe florile din grădină

Stă acum şi o albină.

Copacii au înflorit,

Totul este inverzit.

Păsărele ciripesc,

Primăvară, te iubesc!

Moscaliuc LenuţaClasa a V-a B

Scoala Specială RădăuţiProf. Juravle Mihaela

57

Primăvara

Primăvăra cresc şi flori,

Şi vin fluturi zburători,

Vin şi păsări colorate,

De prin ţări se-adună toate.

Pomii-n verde se îmbracă,

Iarba colţul şi-l arată.

O să fie cald şi soare,

Iar eu o să cresc mai mare.

Teodora Cotuţiu, clasa I, Şcoala Generală „Liviu

Rebreanu” Beclean, înv. Delia Pop

Bucurie

Florile au înflorit,

Păsările cântă.

Primăvara a sosit,

Veselia-i multă!

58

Soarele ne zâmbeşte,

Pomii au înmugurit,

Copiii sunt mai veseli,

Primăvara a sosit.

Mie-mi place primăvara

În pădure ca să merg,

Ghiocei şi viorele

Pentru mama să culeg.

Laura Ghimici, clasa I, Şcoala Generală „Liviu


Ghiocelul

Un ghiocel de catifea

Scoate capul tremurând,

De sub stratul alb de nea

Primăvara anunţând.

Cu micuţele-i petale

Sună ca un clopoţel

Şi pe dealuri şi pe vale

Ghiocelul mititel.

59

Dacă-n calea ta-l găseşti,

El îţi strigă fericit

Să-l ocroteşti şi să-l priveşti

Primăvara a sosit!

Andreea-Teodora Pop, clasa I, Şcoala Generală „Liviu


E primăvară!

Primăvara a sosit,

Ghiocelul e-nflorit,

Câmpul tot e înverzit,

Pomi cu flori a-mpodobit.

Primavară, bun venit!

Soarele cu raze aurii

Încălzeşte mândre câmpii.

Păsările în zbor se arată

Venind la cuibul de-altădată.

Tu, draga mea primăvară,

Ai adus viaţa iară!

Denisa Pop, clasa I, Şcoala Generală „Liviu Rebreanu”

Beclean, înv. Delia Pop

60

La Florii

Vin Floriile cu soare Şi soare este la Florii,Natura e înmiresmată,În suflete-avem bucurii .

Pe Domnul l-au întâmpinatÎn Ierusalim când a intrat,Într-un cor toţi au cântat„Osana !Bine este cuvântat!”

De Domnul noi ne amintim,Mergând călare pe asinŞi ramuri de măslin i-am dat Ca la un mare împărat.

Autor :Pop BiancaClasa I AŞcoala cu clasele I-VIII Nr. 3 Lugoj,Îndrumător :Miclea Maria

DORINŢA

Îmi doresc de ziua meaCa să fiu un porumbelCe se-nalţă sus pe cer.Vreau s-apuc raza de soareŞi să dau la fiecare,Fie mic, sau fie mare, Din lumina ce o are.Mintea să le-o lumineze,Inima să le-o îmbunezeŞi pacea să o dureze.

Dragoş-Mihai Andronic Grupa mijlocie, Educatoare: Coroiu Maria

61

VREAU SĂ TE IUBESC, IISUSE!

Aş vrea să pot, Iisuse,Să te iubesc mereuŞi-n joaca mea copilărească, Să nu fac nici un rău.Aş vrea să pot, Iisuse,Ca să iubesc mereuŞi pomi şi cer şi ape,Cu-ntreg sufletul meu.Să mă înveţi IisuseCe-i aia bunătateTu, ce te-ai jertfit pe cruce Pentru iertarea de păcate.

Mădălina Lepuşteanu Grupa mijlocie Educatoare: Coroiu Maria

Sărbătoarea Paştelui

Sărbătoarea Paştelui reprezintă învierea din morţi a lui Iisus Hristos,iar in acest an vom celebra această sărbătoare în data de 27 aprilie.

Înainte de Sărbătoarea Paştelui ,creştinii sărbătoresc Floriile care simbolizează intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos,iar această zi de Florii se celebrează la o săptamână înaintea Paştelui,şi anume ,în acest an pe data de 20 aprilie.

De Paşti românii vopsesc ouă,vopsirea ouălor se face in funcţie de zona,tradiţii,de exemplu în partea de nord a României oamenii au darul de a încondeia într-un mod deosebit ouăle pentru Paşti;pe lângă vopselele folosite la coloritul ouălor,sunt persoane care au învăţat de la străbuni să vopsească ouăle in coji de ceapă,împodobindu-le cu diferite frunze sau forme din natură.

După un obicei străvechi din secolul al Iv-lea, la toate Bisericile creştine se aduc ramuri de salcie care sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor, acestea în locul ramurilor de finic şi de măslin cu care Însuşi Domnul Iisus Hristos a fost

62

întâmpinat la intrarea Sa în Ierusalim; din bătrâni se ştie că ramurile de salcie binecuvântate la Biserică aduc sănătate,prosperitate,bogaţie,pace şi de aceea oamenii le pastrează o vreme în casă sau pe lângă casă. În seara de Înviere oamenii cu mic cu mare se adună în jurul Bisericii pentru a participa la slujba de Înviere care începe la miezul nopţii,iar la sfârşitul slujbei fiecare se grăbeşte să ia puţin din pâinea sfinţită care simbolizează trupul lui Iisus Hristos care a murit şi a înviat pentru noi,a treia zi după Scripturi.

În aceeaşi seară copiii il aşteaptă cu nerăbdare pe Iepuraş(sau pentru cei mai mari-părinţii) care le aduce numai bunătăţi şi lucruri frumoase.

A doua zi după noaptea de Înviere oamenii din familie,vecinii sau fraţii ciocnesc ouă spunând:,,Hristos a Înviat”-“Adevarat că a Înviat”,iar după-amiază se strâng la masă cu bucurie.

Sărbătoarea Paştelui alături de cea a Crăciunului sunt două din cele mai importante sărbători ale creştinătăţii.Însă pe lângă partea spirituală a sărbătorii Paştelui ,şi pentru noi,copiii, această perioadă din an e una foarte frumoasă deoarece atunci e momentul când primim multe cadouri,multă atenţie din partea celor dragi,suntem parcă mai răsfăţaţi şi asta nu poate decât să ne bucure şi ne face să aşteptăm cu mare nerăbdare această sărbătoare,e un motiv în plus pentru noi …cei mai mici.

În fiecare an ne bucurăm din plin de această sarbătoare,şi asta pentru ca avem destule motive,nu-i aşa?Un alt motiv de bucurie pentru mine personal ar fi ca in săptămână dinaintea Paştelui merg împreună cu prietenii mei de dimineaţă şi până seara târziu la toacă.Acesta e un alt obicei învăţat de la bunicii noştrii,şi anume de a merge în curtea Bisericii unde ,cu ajutorul unui ciocan se bate într-o scândura un ritm care datează de foarte multă vreme.E ceva frumos şi interesant pentru noi,o tradiţie pe care cred că o să o dăm şi noi mai departe.

MAXIM ANDREI

Clasa a V-a


Profesor indrumator : STECHLIC IRMA

63

SĂRBĂTORI ŞI PRIMĂVARĂ…

Primăvară, vino iară,Scoate toţi copiii- afară,Muguri verzi dă pomilor,Şi lumină zorilor!

Iarba verde să- ncolţească,Pomişorii să- nflorească,Te-aşteptăm cu bucurii,Şi cu soare de Florii.

Natura în sat renaşteLa Florii, ca şi la Paşte,Tu trezeşti totul la viaţăŞi-n suflet ne pui speranţă.

Croitoru Cristian, cls a III a B Şc. cu cls. I-VIII „Ion Preotu” Troianul Jud. Teleorman Înv. Andrei Niculina

64

RUGĂCIUNE CĂTRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS ŞI MAICA SFÂNTĂ

1. Doamne Sfinte îndură-te Iartă a noastre păcate Căci la Tine ne-închinăm Zi şi noapte ne rugăm.

2. Bunicul şi cu bunica Tatăl meu şi cu mămica Şi de-a mele surioare Să ai Doamne îndurare.

3. Unchii mei de la tătica Şi pe cei de la mămica Dorinţe a le-mplini Pe noi a ne mulţumi.

4. Doar Mata şi Maica Sfântă Care mereu ne ajută Ne scot din necazuri grele Ce cu greu scăpăm de ele.

5. Viaţa mult ne-o luminează Pas cu pas Ei ne veghează Şi mereu Ei ne ajută Ca să facem treabă multă.

AMIN!

Realizată de eleva Boloca Ionela, clasa a III-a, Şcoala cu clasele I-VIII Pîrteştii de Sus, judeţul Suceava

Prof. îndeumător:Motoc Daniela Iulia

65

RUGĂ DE COPIL

Doamne, Doamne-Ţi mulţumescPentru daruri, sănătate,Şi te rog să ai răbdareCu iubirea ta cea mare.

Vino, Doamne, între noiCa să-mbraci oamenii goi,Giulgiul alb de-l înnegrimCu mult greu ne mântuim.

Pe părinţi , Doamne, să-i ierţi,Fă-i să fie Doamne, drepţiŞi lumina cea curatăSă pătrundă-n casa toată.

După rugăciuni şi fapte,Scrie-ne în a Ta Carte,Iar cu mila Ta cea mare ,Nu ne judeca prea tare.

Pentru mici şi pentru mari,Pentru copiii sărmani,Ţine Doamne pe PământUn mare , frumos cuvânt.

AMIN !

Realizată de eleva Anton Diana – Antonela , clasa a III-a, Şcoala cu clasele I-VIII Pârteştii de Sus, judeţul Suceava, Profesor îndrumător, Moţoc Daniela- Iulia

66

Fluturasul calator

Duminica de primavara.Pe bolta cereasca apare Maria-Sa, Soarele.Surade bland, imprastiind lumina ca o fulguire de aur.Porunceste razelor sa trezeasca intreaga natura.

Tapetul verde al pamantului se invioreaza.Florile se grabesc sa-si deschida petalele multicolore.Boabele de roua , ca niste diamante stralucesc in lumina soarelui.Vazduhul este inmiresmat.Alaiul de pasarele preaslavesc pe Luminatia –Sa, Soarele.Cantecele lor au trezit un fluturas cu aripi de catifea galbena.Lenevea acum ,pe o floare de nalba.Era fericit.Dormise bine si visase ca intr-o poiana s-a deschis un “targ al florilor”

Ce-ar fi sa ajunga si el acolo?Cine stie , poate visul e chiar o realitate!Zis si facut.Palpai usor din aripi si porni usor spre targul de flori.Miresmele imbatatoare ii purtau aripile spre acel loc.Ajunse.Cata minunatie!Cate culori si parfumuri!Exact cum ii aparuse in vis.

Florile “targovete” strigau cat le tineau puterile:-Vino la mine, printule!Sunt rozeta.Nimeni nu ma intrece in

frumusete si parfum.-Aseaza-te pe potirul meu si vei ramane incantat de ce vei

vedea,striga in gura mare un crin maret.-Pe mine nu ma poti uita.Retine numele meu: NU-MA-UITA, asa

ma cheama.-Eu sunt cicuarea.Cu albastrul meu este pictat cerul.Priveste-ma!

Sunt cea mai frumoasa!-Nu ne ocoli, strigau garofitele.Priveste cate valonase au rochitele

noastre.Ne-am aranjat special pentru voi,fluturii ce veniti de departe.Fluturasul era tare naucit.Ce sa faca?Sa ramana aici?Nu!Nici

vorba.-Sunteti tare frumoase toate, zise fluturele.Dar eu , le iubesc mai

mult pe cele de pe camp.Ele imi zambesc in fiecare dimineata.Ma culc si ma scol in parfumul lor.Nu le pot parasi pentru voi “flori targovete”.Cine stie,maine plecati poate la un alt targ.

Si fluturasul isi lua zborul spre florile lor “cele de toate zilele”.

Avasilcai Iustinacl.a-II-a CSc. “Miron Costin”Galati

67

Salcia care plange

O zi frumoasa de primavara:soare,lumina, caldura, fericire…De la fereastra casei bunicilor, imbatranita de trecerea anilor, zaresc o salcie batrana.Parea un imens candelabru verde,asa cum isi tinea crengile.

Ma imbrac grabit , dornic s-o admir indeaproape.Asezat sub coroana ei, simt cum imi mangaie fata niste picaturi marunte de seva.Picaturi de seva sau lacrimile ei?Ating una dintre ramurile verzi cu frunzisoare marunte, moi.Hotarat lucru.Nu seamana nici cu plopul , nici cu salcamul de la poarta si nici cu alt copac.E singurul copac cu crengile plecate a sfiala si umilita si pare ca plange intruna.Printre frunzisoare incepusera a miji niste matisori de culoarea smaraldului.Respir adanc. Imi rasfata narile un miros dulce.Ma simt linistit si impacat.

Ma smulg cu greu din pacea ce m-a cuprins . Merg sa-i povestesc despre salcie , bunicii:

-Bunico , de ce are salcia crengile plecate?Bunica ma priveste cu ochi blanzi si trasaturile-i asprite de vreme, se

lumineaza la vederea mea.-Dragul bunicii, la inceput salcia a fost un copac ca oricare altul. Avea

crengile drepte si nu aplecate. Si bunica cu vocea calda, incepu a depana din caierul povestii. Cum ca odata , o mama a plans pe Fiul ei rastignit pe cruce avand pe crestetul capului o cununa de spini, la malul unui rau , sub o salcie batrana.Desi era indurerata , de moartea in chinuri a Fiului , Maria – mama nu si-a pierdut credinta in Dumnezeu .Cuprinsa de jalea mamei si chinurile Fiului , salcia si-a lasat ramurile in jos si plange cu lacrimi curate de roua… plange de atunci intruna.

-Ce suflet bun are salcia, bunico! Mi-e draga si mai mult acum cand stiu povestea ei. Dar cum a ajuns salcia asta in ograda dumitale?

-A fost sadita de tatal tau, cand era ceva mai maricel ca tine. Avea grija mereu sa-i toarne apa la radacina. Pletoasa iubeste mult apa.

-Cred ca are nevoie de apa, ca sa nu-i sece lacrimile , bunico!Bunica surade si ma aseaza bland in poala ei.Privesc salcia batrana si stam in continuare la sfat sub coroana pletoasa

a salciei.Si simt cum , incet-incet lacrimile ei se transforma in picaturi de

diamante.Un fior de fericire imi invaluie sufletul meu de COPIL.

Gavrila Larisacl.a-II-aCSc.Nr.12 “Miron Costin”Galati

68

LUMEA COPIILOR

Să fii, nu-i treabă prea uşoară,Şi grădinar, şi primăvară...Cu soarele mereu în faţă, Pornisem dis-de-dimineaţăCând, întâlnind o ciocârlie, Mi-a fluierat o melodie.Apoi, pe-a parcului cărare, M-a prins un bobocel de floareŞi m-a rugat, cu voce slabă,Să-i dau petale mai degrabă...Puteam să plec? O gărgăriţăM-a invitat la periniţă,Punându-mi colo, zâmbitoare,O frunză verde la picioare!Dar când să ies şi din grădină,Îmi taie calea o albinăŞi salutându-mă, îmi cereO nouă lecţie de miere!I-am dat-o şi-am plecat îndată,La poarta şcolii, însă, iată!Un roi vocal iar mă opreşte, Rugându-mă copilăreşte,S-aduc, de drag, acestei ore,Un bucheţel de flori sonore!Şi...copilaşii nu se lasăCântând, au şi intrat în clasă!

Cruceanu LoredanaClasa a IV-a C

Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai David”Negreşti, Vaslui

Prof Prisecaru Maricica

69

OBICEI

S-a-ndătinat la noi o sărbătoare:La fiecare nou nascut, o floare...S-a-ndătinat şi-un obicei, din veac:La fiece născut, câte-un copac...

De-atunci, ne dăm cu florile bineţe, De-atunci, natura vine să ne-nveţe.Suntem acum între copac şi floare:Viaţa-i frumoasă, e o sărbătoare.

Pârvu LuizaClasa a II-a A

Şcoala cu clasele I-VIII, „Mihai David”Negreşti, Vaslui

Prof Prisecaru Valerică

VIAŢA CA O ZI DE FLORII

Paştile sunt o sărbătoare a bucuriei, iar creştinii sărbătoresc în această zi Învierea Domnului.

Sărbătoarea Paştilor este marcată de anumite obiceiuri. Încă din Joia Mare se aprind lumănîrile şi se oferă pomană pentru sufletele morţilor. Se crede că, începănd din Joia Mare şi pănă la Rusalii, raiul şi Iadul sunt deschise.

În Vinerea Mare se ţine post negru, este o zi a durerii. Bunicii îmi povesteau că dacă plouă în această zi, anul va fi roditor, însemnănd că şi cerul plănge în ziua Patimilor Mîntuitorului. În popor se spune că acela care nu merge la biserică în ziua de Paşti riscă să se îmbolnăvească. De Paşti se poartă haine noi, în special cămaşă nouă, ţesută şi cusută în Postul Paştelui. Cine se naşte de Paşti, în timp ce trag clopotele la biserică, va fi un om norocos toată viaţa iar cine moare în ziua Paştilor ajunge direct în rai.

70

Toţi cei care se întălnesc după slujba de Înviere se îmbrăţişează şi se sărută în semn de iertare şi de dragoste creştinească. De cînd preotul a rostit întăia oară „Cristos a Inviat” şi pănă la Înălţarea Domnului, cei ce se întălnesc î-şi spun „Cristos a Înviat” răspunzîndu-se „Adevărat a înviat”. Cu duminica Paştilor se încheie Postul Mare. Printre bucatele tradiţionale de Paşti la romani, nelipsite sunt: ouăle roşii, mielul (drob, ciorbă de miel, friptură de miel cu tarhon), cozonacul şi pasca rotundă.

Obiceiul înroşirii ouălor de Paşti: ouăle roşii aduse de femeile mironosiţe la Sfînta Cruce au fost înroşite de sîngele Mîntuitorului.

Altă legendă spune că atunci cînd Hristos a fost bătut cu pietre, acestea atingăndu-l s-au transformat în ouă roşii.

O altă tradiţie consemnează că Maica Domnului, venind să-şi vadă Fiul răstignit, i-a adus ouă, care s-au însîngerat sub Cruce.

De Haneş SorinaClasa a VIII-a

Şcoala cu clasele I-VIII Prof ÎndrumătorGhiroda secţia Giarmata-VII Zomboraţ L.

Zambilica mea,

Simţind că mi se apropie ceasul în care faţa mea rozalie şi frumos mirositoare se va moleşi, m-am decis să-ţi las aceste vorbe moştenire. Ele sunt însăşi esenţa existenţei noastre, un secret atât de simplu, dar foarte greu de păstrat. Aşadar, zambilica mea nerăsărită încă, viaţa e ca o zi de Florii. Trebuie să ştii că viaţa e frumoasă. Şi că indeferent de câte albinuţe o să-ţi facă sau nu curte, în încercarea lor copilărească de a-ţi răpi din nectarul tău măcar un gram, viaţa are aceeaşi valoare. Şi merită trăită.

Mai devreme sau mai târziu o să te întrebi de ce răsărim,de ce creştem, de ce înflorim şi de ce ne ofilim. Normal. O să fii curioasă. La fel ca toate fiinţele avem şi noi destinul nostru.

Ei bine, zambilica mea neînflorită încă, noi înflorim pentru a dărui iubire şi ofilim din a Timpului gelozie. E şi el invidios că aducem atâta fericire în viaţa omului, iar el doar amăgire. Oamenii aceştia se amăgesc şi ei că vor trăi mai bine cu timpul sau că vor trăi mult şi bine. Şi de fapt ei uită să trăiască. Sunt atât de grabiţi şi egoişti că adesea uită de noi şi de misiunea noastră. Nu vor să mai aducă pic de fericire.

Ei bine, zambilica mea neîmbobocită, o să te întrebi ce e acela un om. Este şi el o fiinţă, e drept cu mult mai mare, ce zace în uitare. Iar tu trebuie să-l trezeşti din acea stare. Măcar o dată în viaţă ta. Măcar de Florii, scumpa mea floare.

Atunci e ziua în care, ne strângem şi noi toate, indiferent de rasă şi culoare, indiferent de formă sau parfum şi TRĂIM. Trăim clipa, ne făurim amintirea momentului şi împărtăşim aceleaşi raze de soare. O să crezi că e o minciună să poţi trăi sub acelaşi

71

soare, indiferent de rasă şi culoare, dacă o să-i vezi pe oameni în războaie.Însă noi ştim secretul. Ne naştem în speranţă şi fiecare zâmbet pe care îl aducem

pe chipul omului este o clipă de fericire pentru sufletul nostru. Vezi tu, adorabila mea zambilică, viaţa e doar o colecţie de clipe. Şi omul se crede tare doar pentru că numărul lui de clipe e mai mare. Şi după aceea se afundă în uitare. Uită să mai crească. Şi sufletul lui se micşorează, iar el continuă să îmbătrânească. Şi după aceea moare, pentru că… da, şi el dispare. Tot din a timpului nemiloasă purtare.

Dar vezi tu, neînverzita mea floare, omul nu ştie că viata e ca o zi de sărbătoare, ca o zi de Florii. Doar atunci, copila mea să ştii, ai lângă tine floare după floare. Tot neamul vegetal, de la zambilă la lalea şi de la crin la trandafir e într-o lungă sărbătoare. Şi o să vezi ce bine e să trăieşti înconjurată de prieteni, indiferent de formă sau parfum.

Sunt atâtea lucruri pe care aş avea să ţi le spun, scumpa mea zambilică, dar simt că o să le descoperi singurică. Şi nu uita că fiecare clipă e o sărbătoare, iar viaţa ta e o zi de Florii.

Asta de la zambila ta, mama, trebuie s-o ştii.

Franţescu Gabriela, cls. a IX-a C, Liceul Teoretic „Iulia Zamfirescu” – Mioveni

Prof. îndrumător Hoaghea Cristian

Cel mai frumos dar….

Viaţa este cel mai frumos dar pe care Dumnezeu ni l-a putut da. Am realizat că noi, oamenii ar trebui să fim bucuroşi pentru simplul fapt că trăim, că ne trezim în fiecare dimineaţă cu o grămadă de planuri, că avem şansa de a zâmbi unui cer albastru, de a alerga prin ploaie, de a îmbrăţişa pe cineva drag.

Da! … Şansa de a îmbrăţişa pe cineva drag. Ce poate fi mai frumos? Într-adevăr, viaţa multora dintre noi nu e uşoară, e plină de urcuşuri şi coborâşuri.

Aşa este şi în cazul meu, şi poate şi în cazul multor altor adolescenţi: certuri cu părinţii, probleme la şcoală, probleme în dragoste şi multe altele. Dar dacă ar fi fost altfel s-ar mai fi numit viaţă?

Majoritatea timpului ni-l petrecem stând întunecaţi, morocănoşi, scufundaţi tot mai mult în grijile cotidiene, fără să ne dăm seama cât de norocoşi suntem, fie şi pentru faptul că putem privi în fiecare dimineaţă răsăritul soarelui.

Ochii noştri pot cuprinde atunci infinitul, iar sufletul nostru capătă culoarea chihlimbarului, culoarea speranţei.

Poate cel mai important motiv pentru care merită să trăieşti este dragostea. Ce-ar fi viaţa omului fără dragoste? … Cred că ne-am stinge puţin câte puţin … Ce bine e când cineva te iubeşte şi-ţi arată acest lucru în fiecare zi. Dragostea este singura realitate şi cea care ne face să fim, de foarte multe ori, altfel.

Încă de la o vârstă fragedă folosim cuvintele „iubire”, „dragoste”. Dar noi chiar ştim ce înseamnă cu adevărat? Cred că fiecare dintre noi şi-a pus întrebarea „ce este

72

iubirea?” Eu una, sincer, nu prea ştiu… nu cred că există o definiţie clară. Iubirea este cel mai frumos şi cel mai pur sentiment care există. După părerea mea, iubirea este sentimentul care te face să trăieşti în lumea ta, să radiezi, să pluteşti, să simţi că totul îţi aparţine, că totul este într-o armonie ireală.

Legată de iubire, viaţa noastră capătă sens datorită prieteniei. Uneori un singur prieten este de ajuns. Cineva care să înţeleagă ce este în sufletul tău doar privindu-te în ochi, cineva care să te sune şi să-ţi spună „Noapte bună”, cineva care să râdă cu tine, să plângă cu tine, să-ţi fie alături când cazi şi să te ajute să te ridici, să evolueze ajutându-te să evoluezi. Sau poate cineva care să te ţină de mână atunci când eşti pe marginea prăpastiei. Cum să nu merite să trăieşti pentru un astfel de prieten?!

Apoi un alt motiv pentru care viaţa are sens ar putea fi arta şi în general, capacitatea de a învăţa şi de a crea cât mai mult. Mie îmi vine greu să cred că vreunul dintre noi nu ar găsi măcar un motiv pentru care merită să trăieşti.

În ceea ce mă priveşte, eu întotdeauna mă voi bucura de dragostea părinţilor mei, de zâmbetul iubitului meu, de zăpadă, de soare, de ploaie, de mare întinsă la infinit, de munţi, de ideea că lumea noastră nu este decât o parte atomică din tot universul. Şi cred că unul dintre cele mai importante motive (la noi fetele) este faptul că noi, la rândul nostru putem da viaţă.

Mai cred că oamenii au suficiente resurse pentru a crea frumosul, pentru a trăi frumos, de a făptui ceea ce trebuie, de a dobândi ceea ce au nevoie, de a se pune în slujba celor slabi pentru a dobândi putere, de a-şi apăra demnitatea pentru a nu fi umiliţi, de a fi drepţi pentru a li se face dreptate, de a face voia lui Dumnezeu pentru ca şi voia lor să fie făcută.

Majoritatea oamenilor‚ îşi dedică în totalitate timpul încercării de a face bani. Sunt de acord că banii fac viaţa mai frumoasă, dar ce folos dacă ai o grămadă de bani şi nu-ţi trăieşti viaţa?

De multe ori când mi se întâmplă vreun lucru nedorit mă simt aşa descurajată încât mi-e foarte greu să merg înainte cu capul sus, dar totuşi am înţeles că viaţa trebuie trăită până nu e prea târziu. Va veni momentul când totul se va termina… dar sunt atâtea obstacole, atâtea răutăţi, atâţia oameni care nu pun mare valoare pe sentimentele lor, vor doar să-i vadă pe ceilalţi suferind.

Oare de ce o persoană îşi dă seama că a greşit abia după o perioadă foarte lungă de timp? Răspunsul la aceste întrebări nu l-am găsit până în momentul de faţă. Dar, totuşi, ultimul motiv pentru care viaţa merită trăită, care este un fel de concluzie la tot ce am scris până acum, este viaţa însăşi.

Să ne bucurăm că trăim, că putem iubi, că putem învăţa din greşeli şi că putem lăsa ceva în urmă. Viaţa merită trăită o dată ce ai găsit să faci ceva înălţător, pentru ca sufletul tău să se simtă împlinit. Orice s-ar zice şi orice s-ar întâmpla trăiţi-vă viaţa ca şi cum fiecare clipă ar fi ultima ce v-ar fi fost dată, trăiţi-vă viaţa ca o zi de Florii!

Duţulescu Adriana, cls. a IX-a C, Liceul Toretic „Iulia Zamfirescu”,

Mioveni Prof. îndrumător Hoaghea Cristian

73

Primăvara – anotimpul trăirilor şi al vieţii

A trecut şi luna februarie… mai întoarcem o filă din calendarul vieţii… şi a venit primăvara! Asta pentru că romanii sărbătoreau venirea primăverii într-un mod unic, la începutul lunii martie. O dată cu venirea primăverii, după vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an şi se celebra sărbătoarea Matronalia în cadrul căreia se desfăşurau serbările lui Marte, zeul forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii.

An de an de1 Martie ne recăpătăm speranţa, optimismul, credinţa în mai bine şi sporul în toate. Martie este momentul în care oamenii regăsesc primul ghiocel, ca semn al venirii, cu adevărat, a primăverii. Acum frigul începe să se împletească cu razele soarelui, întunericul cu lumina şi după o iarnă grea cu omăt mare, învinge viaţa, primăvara, lumina, speranţa. Acest triumf al reînvierii şi regenerării este invocat prin Mărţişorul pe care-l dăruim celor dragi, ca un mic semn menit să le aducă fericire şi noroc.

Mărţişorul este o sărbătoare specific românească care celebrează venirea primăverii. În această zi se oferă persoanelor de sex feminin, apropiate, mărţişoare, ca mici semne de mulţumire. Se consideră că mărţişoarele sunt aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-o fundiţă împletită din fir alb cu fir roşu, cărora li se atribuie simboluri magice. Firul roşu semnifică focul, căldura soarelui; firul alb, iarna care tocmai a trecut. Simbolistica cromaticii alb – roşu este una arhetipală, reprezentând în alchimie, prin raza albă şi cea roşie unitatea contrariilor.

La un mod mai profund, iarna care a trecut a avut rostul ei tainic, de a oferi naturii un răgaz de linişte, de interiorizare şi de pregătire pentru o nouă etapă. Odată ce această pregătire a luat sfârşit, Soarele, simbol al conştiinţei divine, se manifestă ca forţă activă, dinamică prin care potenţialităţile acumulate sunt aduse la manifestare, la împlinire şi la desăvârşirea lor spirituală.

Este 8 Martie şi … iată că a mai trecut un an de la ultima aniversare a mamei şi a mai venit alta. Da… este ziua ei, este ziua acelei persoane care m-a crescut, care mi-a fost mereu alături, care mi-a fost mereu alături, care mi-a oferit tot ce-a fost mai bun şi care m-a iubit în mod deosebit. Datorită acestei persoane căreia îi spun „mamă” am aflat ce-i viaţa, şi odată cu trecerea timpului am trecut prin momente grele sau mai puţin grele, prin momente de bucurie, dar şi de tristeţe, iar în toate aceste momente ea a fost cea care mi-a fost întotdeauna aproape, care a simţit o dată cu mine, care m-a luat mereu sub aripa ei şi m-a ferit de relele acestei lumi ori de câte ori a fost nevoie.

O altă sărbătoare importantă a primăverii este sărbătoarea Floriilor. Acesta vesteşte Paştele şi celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întâmpinat cu frunze de palmier de către discipolii lui şi de către locuitorii oraşului. Prima menţiune a sărbătorii la Ierusalim datează din secolul al IV-lea şi este consemnată în amintirile de călătorie ale pelerinei Egeria. În timpurile vechi sărbătoarea cu acest nume era dedicată zeiţei romane Flora, creştinii suprapunând acestei figuri evenimentul intrării Domnului în Ierusalim. Numele derivă din latinescul Floralia, sărbătoare a vegetaţiei. La români importanţa sărbătorii este sporită de interdicţia de muncă şi sacrificiul ritual al Paştelui.

După cum ştim Floriile este sărbătoarea care vesteşte Învierea Domnului sau Paştele. În sfânta şi marea duminică a Paştelui prăznuim Învierea cea dătătoare de viaţă a Domnului nostru Iisus Hristos. Numim sărbătoarea de azi „Paşte” după cuvântul care în

74

vechiul grai evreiesc însemna trecere, fiindcă aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus lumea dintru nefiinţă întru fiinţă. În această zi, smulgând Dumnezeu pe poporul israelitean din mâna faraonului l-a trecut prin Marea Roşie.

Primăvara este un anotimp frumos, un anotimp în care tot ce ne înconjoară prinde viaţă. Acest anotimp îţi face viaţa mai frumoasă şi te umple de cele mai frumoase gânduri. Primăvara este anotimpul reînvierii. Frăţiloiu Gabriela, cls. a IX-a B, Liceul Teoretic „Iulia Zamfirescu” – Mioveni Prof. îndrumător Hoaghea Cristian

Primavara-compunere-

Este primavera. Soarele iesi din castelul sau stralucitor de aur pentru a topi zapezile si a-i face cale deschisa Primaverii care trebuia sa ajunga pe pamant.

Totul s-a trezit inapoi la viata. Ghiocelul o saluta si o imbratiseaza pe Primavara dupa care isi continua treburile. Pasarile ajunse isi despachetau bagajele asteptandu-le pe celelalte si isi imbratisau prietenele, pasarile sedentare, fiind intamplinate cu caldura de catre acestea turturii transpirau de la calcura primavera topindu-se odata cu zapada. Viata renastea si in padure caprioarele, ursii, iepuri si alte animale incepeau sa apara in timp ce pamantul se imbraca cu o podoaba minunata de flori.

Spre sfarsitul primaverii au aparut miei din ce in ce mai multi ; care pasteau pe pasunile verzi ca smaraldul. Dupa ce a plecat primavera cu mireasma de flori si ploi racoritoare e venit sora acesteia, Vara, cu fructe coapte si caldura multa.

Baitan AncaClasa I C

Prof. Rogoz ElenaInv. Sesermana Elena

75


Sarbatoarea Floriilor este in traditia poporului nostru un important moment de bogate semnificatii spirituale inchinate toate miracolului vietii si bucuriei de a trai.

La noi acasa, Foriile sunt un prilej de voie buna, multa veselie si intalnirea cu toti membrii familiei.

Sarbatoarea Floriilor vine cu soare si soarele cu flori de Florii. Este mult asteptata de noi, cu multe sperante, o zi care ne aduce bucurie si sperante in suflet atunci cand ne putem incanta privirile cu cele mai frumoase flori ale primaverii, intr-o diversitate coloristica si cu parfum aparte. Florile ce ne impodobesc casele ii bucura pe cei care le-au oferit si in egala masura pe aceia dintre noi care le-au primit in dar.

Trebuie sa ne bucuram de frumusetea acestor zile de sarbatoare, de aceasta simfonie a culorii si parfumului, de linistea si pacea care au coborat asupra noastra in aceste sublime zile.

Astept Foriile cu drag pentru ca ne pregatim de Pasti si imi place sa simt mai ales mirosul primaverii si al parcurilor in haine de sarbatoare.

Diana SiminicClasa a IV a A

Scoala cu clasele I-VIII Nr.4 SuceavaProf. Elena Rogoz

Ghiocelul

Este început de primăvară .Zăpada d-abia s-a topit.Soarele luceşte ca un ban auriu pe cer.Natura este veselă, iar vântul adie ca fâlfâitul aripilor unor rândunici.Păsărele cu glasurile lor măiastre îşi încep din nou cântecele.

O prietenă de-a mea care a văzut ghioceii doar în poze, îmi va face o vizită şi m-am gândit să-i fsac o surpriză.Am pornit spre păduricea din spatele casei.Vâul cu adierea lui plăcută m-a oprit lângă o poieniţă....şi ce să vezi?Tocmai ce căutam......Erau EI...Ghioceii....M-am aşezat pe iarbă şi i-am zis unui ghiocel:- Bună ziua ,ghiocelule!-Bună,fetiţo!-De unde ai aceste petale albe şi fine?am întrebat eu? -Cum ,nu ştii?De la zăpada care d-abia s-a topit.-Dar clopoţelul acesta cu bănuţ de aur în mijloc,de unde îl ai?De unde ai şi frunzele acestea lungi şi înguste ca nişte săbii?-Hm...Nici asta nu ştii...De la Dumnezeu care a făcut întreaga natură.Dar şi tu eşti ca o floare de primăvară,mi-a răspuns ghiocelul.-Mă gândeam să te rup, dar când am văzut cât de gingaş eşti, m-am răzgândit,am spus eu.-Poţi să mă rupi, pentru că în urma mea vor creşte alţi ghiocei la fel de albi şi de minunaţi ca şi mine....şi pe mine poţi să mă rupi........şi pe mine....ziseră şi ceilaţi ghiocei în cor

76

-Mulţumesc ,dacă sunteţi de acord,voi face cu ajutorul vostru buchetelul la care m-am gândit pentru prietena mea.-Îţi mulţumim şi noi că ne-ai făcut atâtea complimente,răspunseră ghioceii.

Am rupt câţiva ghiocei mai mari şi am făcut bucheţelul pentru prietena mea.Erau toţi ca nişte perle.Când i-am dat prietenei mele,s-a bucurat foarte mult.

Curea Claudia-cl a VI-a A, Sc.2 Marginea-Indr. Prof. Casandra Daniela Inv. Isabela Cristina Apavaloaie

O ZI DE NEUITAT

Era răsăritul,un mistic interludiu,când lumina şi întunericul stau într-un albastru infinit.Măgăruşii sunt cei dintâi care se minunează de frumuseţea firii şi fără părere de rău îşi rup întotdeauna somnul numai să vadă răsăritul soarelui, prima dungă de lumină a zorilor.Apare întâi ca o dâră de zăpadă, apoi ca un izvor care ţâşneşte înspre văzduh.

Această minunată zi nu e o zi oarecare , e Ziua Floriilor: parfumată de mirosul florilor cu potirul plin de colbul aurului strălucitor.Mirosul minunat al florilor ajunge până în suflet, purificându-l.

Atmosfera acstei zile te face să pluteşti direct către al nouălea cer.Timpul zboară ca nişte stoluri de grauri spre porţile cerului.Razele soarelui de după amiază răsfaţaă ghioceii abia înmuguriţi.Glasurile pământenilor sunt ca nişte dumbrăvi înfloriteîn adâncuri şi ciripitul vesel al ciocârliei umple văzduhul.

Spre apus, peste câmpiile cu flori deschise şi liliachii se aşterne un văl de aur.Apoi, florile se închid morocănoase,stolurile de graurizboară spre cuiburişi soarelese duce la culcare.

Lumea pare adormită într-un somn liniştitor de primăvară.

Maftean Mirela –cl a VI-a B Sc. Cu cl I-VIII, Nr 2 Marginea

Prof indr. Covaşă Aurora.

77

PRIMELE FLORI DE PRIMAVARA

Ghiocel mititel,Ti-ai scos floarea din zăpadă,

Primăvara să te vadă , Soarele să te privească,Copiii să te iubească .

Brânduşică frumuşicăTu eşti tot o floricică,

Tu răsari tot primăvaraŞi mov îţi e culoarea.

Floricele mititele,Firave şi frumuşele

Nu conteaz-a lor culoareEle tot sclipesc în soare.

Curea Claudia Scoala cu cl I-VIII, Nr.2 Marginea,cl.a VI-

a AProf Casandra Daniela

78

Cu bunicii de Florii

Este ajunul sărbătorii de Florii. Crina şi fratele ei , Viorel, elevi în clasa a I-a, se pregătesc să meargă la ţară în vizită la bunicii lor. Ca în fiecare an, ei îşi pun în bagaj şi hainuţe frumoase pentru a merge în Duminica Floriilor la biserică. Părinţii lor îi lăsă la bunici pentru două zile. În căsuţa mică de la ţară, bunica pregătea mâncare şi prăjituri pentru Florii. De fiecare dată îşi aşteaptă nepoţii dragi cu bucate alese şi plăcinte aburinde. Bunicul tăie lemne pentru focul din sobă. Noaptea este frig şi ei nu doresc ca nepoţii lor să se îmbolnăvească. Crina o întreabă pe bunica ei : - Bunico, de ce sărbătorim Floriile ? - Păi, draga mea, de Florii Iisus Hristos a intrat în Ierusalim unde a fost întâmpinat cu ramuri de finic şi măslin. Este singura dată când Iisus a acceptat să fie aclamat ca împărat al oamenilor. Astfel, toţi cei care se aflau în cetatea Ierusalimului, simţind că însuşi Dumnezeu a venit în lume, l-au întîmpinat cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: « Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului! ». - Ce interesant ! De unde ştii dumneata toate acestea ? Unde sunt scrise aceste lucruri, bunico? - Aceste lucruri sunt scrise în Biblie. Când veţi fi mai mari, tu şi fratele tău, veţi citi Biblia. O să învăţaţi şi la şcoală despre aceasta, la ora de Religie. Floriile este o sărbătoare a bucuriei. Cu ea începe ciclul sărbătorilor pascale pentru noi creştinii, care durează până la Înălţarea lui Iisus. Crina i-a povestit lui Viorel tot ce i-a spus bunica. Şi el a fost surprins de ce au aflat . - Câte lucruri interesante ţi-a spus bunica ! Şi eu am aflat de la bunicul ceva. - Ce ? - Am aflat că sărbătoarea Floriilor este numită şi sărbătoarea Florilor, dar este şi ziua în care se dezgheaţă pământul după o iarna grea şi rece. Până la Florii nu este voie să ne aşezăm pe pământ. Denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim. În vremuri demult apuse zeiţa romană Flora, zeiţa reînvierii naturii, era sărbătorită la 28 aprilie prin ramuri înverzite simbolizând renaşterea naturii. În zilele noastre însă , Floriile simbolizeaza intrarea Mântuitorului în Ierusalim, călare pe un asin şi întâmpinat cu ramuri bogate şi strigăte de bucurie. - Foarte interesant ! Dimineaţa copiii şi bunicii şi-au pregătit hainele pentru a merge la biserică. - Copii, haideţi cu mine, este o scurtătură spre biserică pe unde nu vă veţi murdări pe hăinuţe. Priviţi, în grădină, mugurii copacilor aproape s-au deschis, florile de primăvară sunt înflorite. Bunica este foarte mândră de grădiniţa ei plină cu panseluţe, lalele, zambile şi lăcrimioare. Albinele încep să iasă din stup şi să caute polen. Viţa de vie începe să-şi formeze frunzele. - Vom veni cu tine , bunicule. Grădina ta este atât de frumos colorată şi miroase atât de bine !

79

Ajunşi la biserică copiii au ascultat slujba cuminiţi, alături de bunicii lor. La sfârşitul slujbei ei au primit de la preot ramuri de salcie îmbobocite. - Ce vom face cu aceste ramuri, bunicule ? - Ramurile de salcie, sfinţite în ziua de Florii sunt speciale. Însăşi Maica Domnului a binecuvântat salcia, după ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutând-o pe Fecioara Maria să treacă apa unui râu. Le vom duce acasă şi le vom îngropa în brazdă pentru recolte mănoase. Vom împodobi cu ele pomii fructiferi şi viţa de vie pentru a da rod bogat, le vom pune pe lângă stupi pentru ca albinele să fie ferite de boli, iar mierea să fie dulce şi aromată. Iar când vor fi nori pe cer şi furtună, bunica le va pune la geam iar casa ne va fi ferită de fulgere şi grindină. - Dar ce duce bunica în acel coş ? - Bunica voastră a pregatit bucate pe care le va da pomană pentru odihna celor morţi. Obosiţi şi înfometaţi copiii au ajuns acasă. Acolo bunica îi aştepta cu masa pregătită, plină de bucate gustoase şi prăjituri. Pusese deja într-o vază şi la icoane ramurile de salcie aduse de la biserică. Într-un colţ al încăperii îi aşteptau două biciclete noi-nouţe. - La mulţi ani, de ziua onomastică, copii ! Credeaţi că am uitat ? Sărbătoarea Floriilor este şi ziua voastra de nume. Să ne trăiţi, să creşteţi mari şi sănatoşi, să aveţi o viaţă frumoasă, aşa ca florile ale căror nume le purtaţi ! Seara, când părinţii au venit să-i ia acasă, Crina şi Viorel încercaseră deja bicicletele, prăjiturile buncii erau aproape terminate de pe platou iar cei doi erau obosiţi. Dar asta nu conta prea mult. S-au bucurat din plin de frumusţea acestei sărbători, de simfonia de culori a florilor de primăvară, de liniştea şi pacea din căsuţa bunicilor şi că au fost şi ei, la rândul lor, sărbătoriţi.

Hădărean Andreea RoxanaŞcoala “Teodor Murăşanu” Turda

clasa a III-a Bîndrumător: înv. Dorina Vitaliş

80

La Florii

A sosit primăvara.Toţi oamenii se bucură şi aşteaptă cu nerăbdare sărbătorile primăverii. Floriile este una dintre aceste sărbători.

Întotdeauna de Florii mă duc la bunica mea la ţară. Îmi place foarte mult pentru că mergem la biserică. Acolo se face pomenirea morţilor.Toată lumea merge cu flori şi se aprind lumânări.Copiii sunt fericiţi că primesc dulciuri, floricele, colaci.

Pentru mine această zi este deosebită pentru că bunica mea s-a născut în sâmbăta Floriilor, ocazie cu care ne întâlnim toţi din familie şi ne bucurăm de această zi specială.

Autor: Pop MariaClasa a III-a B

Îndrumător: înv. Dorina VitalişŞcoala “Teodor Murăşanu” Turda

Viata, ca o zi de Florii

Primavara a sosit. Viata isi reia ciclul din nou. Iarba a inceput sa incolteasca, totul a inceput sa devina verde.Ciripitul pasarilor din pomii onfloriti ne imbie la viata.Animalele sunt pline de voiosie, bucurie ca pot sa se joace afara, pe campuri.Impreuna cu prietenele mele am iesit la cumparaturi pentru ziua Florinei pe care o

sarbatoreste in ziua de duminica, ziua in care noi ctrestinii sarbatorim ziua de Florii.Cadourile pe care le-am cumparat le-am luat special cu semnificatia zilei de

sarbatoare de Florii.Este o sarbatoare mare a noastra care povesteste apropierea sarbatorilor de Pasti.Se spune din batrani, ca asa cum e vremea de Florii asa va fi vremea si ziua de

Pasti.In ziua de Florii, toata lumea este vesele oamenii ies cu familiile si copii la iarba

verde pentru a se bucura de natura care incepe din nou sa traiasca.Nostalgia se citeste pe chipurile tuturor cand soarele incepe sa apuna si fiecare se

reintoarce la casa lui.

Mehedintu Elena GabrielaCls. a IV-a Inv. Stanciu ElviraSc. „Nicolae Balcescu”Loc. Dragasani, jud. Valcea

81

Ziua Floriilor

Sfanta zi de intampinareLa biserica cea mareOamenii pornesc in zoriCi crengute si cu flori.

Impletesc cu drag crenguteSi mai mari si mai mareteSunt citite si sfintiteLa icoane-mpodobite.

Credinciosii canta-n cor„E ziua Floriilor”Si se intorc cu drag acasaDupa o zi asa frumoasa.

Branisteanu Eduard FlorianCls. a IV-a Inv. Stanciu ElviraSc. „Nicolae Balcescu”Loc. Dragasani, jud. Valcea

82

Floriile

Sfântă-i sărbătoarea noastră,A creştinilor de neam.

Domnul să ne mântuiască,Azi ne punem flori în geam.

Şi în astă zi preasfântă,Spre biserici ne-ndreptăm

Să rostim o rugăciune,De Florii să ne-nchinăm.

Ne-nchinăm cu plecăciuneÎn faţa lui Dumnezeu,

Vrem să facem lucruri buneŞi-l iubim mereu, mereu.

BRIBETE ALEXANDRAClasa a III-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 Reşiţa

Înv. Surulescu Floarea

M-AM ÎNTÂLNIT CU PRIMĂVARA

Încă dormeam. Visam. Visam cum mă tăvăleam altă dată prin iarba verde şi

crudă. Acum, din păcate, iernii i s-a stricat caleaşca argintie din gheaţă şi s-a decis să mai

stea pe la noi câteva săptămâni. Vai, dar ce dor mi-e de draga Primăvară.

Mama a intrat în cameră şi mi-a întrerupt visul tocmai când eu o imploram pe

baba Iarna sa-şi facă bagajele.

Am sărit la geam. Spre marea mea uimire am observat că zăpada albă se topise,

iar noii puişori de iarba au încolţit şi erau de un verde smarald. Dezmierdaţi de căldura

83

soarelui, mugurii copacilor se pregătesc să plesnească. În curând, cele dintâi frunzuliţe se

vor deschide spre lumina cerului ca nişte ochişori verzi, iar pomii din livadă ne vor dărui

„falsa zăpadă”: petalele floricelelor albe imaculate. Mi-am dat seama că a venit

Primăvara.

M-am îmbrăcat şi am ieşit repede în grădină. Soarele îmi mângâia obrajii cu

razele lui călduţe. Fericită căutam Primăvara în fiecare colţişor al grădinii. „Trebuie să se

fi ascuns în grădiniţa cu flori din faţa casei!” mi-am zis în gândul meu şi am pornit repede

într-acolo.

Ghiocelul firav mă saluta şi îmi făcea cu mânuţa lui albă. Viorelele şi toporaşii îşi

puseseră hăinuţele de sărbătoare. Lalelele şi zambilele aşteptau să-şi deschidă petalele

sub ploaia razelor de soare. Un vânticel călduţ aducea miresme de flori. Aşteptam să-mi

apară în faţa ochilor Primăvara ca o fată sprinţară, dar pesemne avea treabă şi în altă

parte.

M-am jucat toată ziua printre florile multicolore. Când am intrat în casă eram

epuizată după atâta alergătură, dar fericită că, în sfârşit m-am întâlnit cu Primăvara,

prietena copiilor.

M-am trântit pe patul călduros, cu aşternutul moale. „Cum o sa mă mai urc eu

mâine pe o floare uriaşă şi o să zbor, cum o să vorbesc cu buburuzele şi cu albinuţele şi

… cred că deja visez.

Noapte bună!

HEDEŞ GIULIA CAROLINA

CLASA a III-a

ŞCOALA GENERALĂ NR. 1 BISTRIŢA

JUD. BISTRIŢA-NĂSĂUD

ÎNV. SZIKI RODICA

84

SPERANŢA

Într-o noapte senină de vară, o fetiţă era neliniştită. Trebuia să călătorească de

mult în împărăţia visurilor, dar somnul nu venea.

În cameră veni mama sa şi o întrebă:

- Puiul mamei, de ce nu dormi?

- Sunt supărată pentru că nu ştiu unde se ascunde îngeraşul meu. Vreau sa-l

strâng în braţe şi să-l rog să doarmă în patul meu.

- Oh, puiul mamei, îngeraşul nu îl poţi vedea dar el doarme cu tine.

- Dar eu de ce nu îl văd?

- Draga mea, îngeraşul e deasupra căpşorului tău gingaş.

- Ooo! Deci el mă păzeşte să nu păţesc nimic.

- Da, draga mea.

- Mamă, îngeraşul este trimis de Dumnezeu?

- Da. El l-a trimis aici să te păzească, să fie cu tine pretutindeni.

- Mamă, dar tu eşti ca şi îngeraşul?

- Nu chiar. Dar Dumnezeu m-a ales pe mine şi pe tatăl tău să te ocrotim.

- Îi mulţumesc Domnului şi vă mulţumesc şi vouă, dragii mei părinţi.

- Acum s-a făcut târziu. Trebuie să mergi la culcare.

- Bine, mamă, dar promite-mi că mâine o să-mi mai povesteşti.

- Desigur, puiule.

- Noapte bună, mamă!

- Noapte bună, dragă!

Fetiţa adormi liniştită cu speranţa că îngeraşul o va păzi mereu şi o va feri de

primejdii

Îngeraşul se opri pe un noruleţ pufos.

- Noapte bună, fetiţo! Şopti îngeraşul.

CÂMPAN LORENA MARIA

CLASA a III-a



85

ÎNV. SZIKI RODICA

DE VORBĂ CU FLORILE

Era o dimineaţă frumoasă de primăvară. Razele aurii ale soarelui îmi băteau în

geam, invitându-mă să mă joc cu ele.

Am deschis fereastra şi am lăsat aerul proaspăt al dimineţii să-mi mângâie faţa.

Ştiam că va fi o dimineaţă minunată.

După ce am luat micul dejun, am ieşit în grădiniţa cu flori. În faţa ochilor mei se

întindea un covor multicolor cu lalele şi zambile, care se scăldau în lumina blândă a

soarelui.

- Bună dimineaţa, copilă dragă! se auzi un glas subţirel.

- Cine e? Cine e? am întrebat eu speriată.

- Sunt eu, doamna Lalea, iar dumneaei este prietena mea, doamna Zambilă.

- Numele meu este Raluca şi am aproape 10 ani, am spus eu cu sfială. Dacă nu

vă supăraţi, aţi putea să-mi spuneţi cine v-a cusut aceste rochiţe multicolore? De unde aţi

luat roşul acesta aprins şi aurul strălucitor?

- Copilă dragă, e o poveste lungă. Pe noi, florile, ne iubeşte toată lumea. Roşul

şi aurul îl avem de la mândrul soare, care ne mângâie creştetele în fiecare zi cu razele lui

călduţe, ajutându-ne să înflorim în multe culori.

- Rochiţa mea are culoarea zăpezii! Intră în vorbă o zambilă care împrăştia în

jur un parfum îmbietor. Cât despre croitorul care ne-a cusut hăinuţele, trebuie să-ţi

spunem că e foarte priceput.

- Cine e acest croitoraş vestit? Am întrebat eu curioasă.

- Nu ştiu exact cum îl cheamă, dar stă în apropiere, spuse doamna Zambilă.

- Poţi să-mi dai adresa lui?

- Desigur, stă pe strada Crinilor.

- Mulţumesc! Mă duc chiar acum la el. La revedere!

- La revedere! A spus doamna Lalea!

- La revedere! A spus şi Zambila!

BOYTE RALUCA

86

CLASA a III-a



ÎNV. SZIKI RODICA

O SĂRBĂTOARE CU NUME DE FLOARE

Într-o zi de sărbătoare

Răsări şi mândrul soare

Şi lumina lui vesti

Că e duminica de Florii.

Multe fete şi feciori

Se duc să culeagă flori,

Cu ele să-mpodobească

Biserica strămoşească.

Pe albastrul cer senin,

Rândunelele tot vin,

Şi îşi caută de zor

Locul pentru cuibul lor.

Albinuţe mii şi mii

Zumzăie peste câmpii

Fluturii, din floare-n floare,

Uşor bat din aripioare.

În livezi pomi-nfloriţi,

De sărbătoare gătiţi,

Au la gleznele lor

Un covor multicolor.

PUŞCAŞ GEORGIANA

87

CLASA a III-a


JUD BISTRIŢA NĂSĂUD

ÎNV. SZIKI RODICA

M-AM ÎNTÂLNIT CU PRIMĂVARA

Primăvara pe toţi ne încântă,

Rândunelele vesele triluri ne cântă

Ea ne face bucurie mare

Venind pe-o floare roz, călare.

Cu Primăvara m-am întâlnit

Şi ea frumos mi-a vorbit.

Avea gânduri curate

Şi haine împopoţonate,

Cu flori înmiresmate,

Toate, toate-s colorate:

Frunze, flori şi mugurei

Şi-un dulce parfum de tei.

Soarele frumos lucea,

Erau colţi de iarbă de catifea

Şi cerul albastru de peruzea.

Primăvara a adus cu ea

Un ghiocel firav, născut din nea

Petalele lui erau albe

Şi, pe toţi merii,

Jur că el e vestitorul primăverii!

HEDEŞ GIULIA CAROLINA

CLASA a III-a

88

ŞCOALA GENERALĂ NR.1 BISTRIŢA


ÎNV. SZIKI RODICA

PRIMĂVARA ÎN SATUL BUNICILOR

Nicăieri în lume, primăvara nu-i mai frumoasă decât în satul bunicilor mei. Acolo,

cerul parcă-i mai albastru şi oamenii mai primitori.

Îmi place satul în prag de primăvară.

Sub razele blânde ale soarelui, natura se trezeşte la viaţă. Iarba abia a încolţit

printre petele de zăpadă. Mugurii pomilor încep să îmbobocească, îmbrăcându-i mai

târziu în straie albe şi roz, înmiresmate. În grădiniţele din faţa caselor, zambilele,

narcisele şi lalelele aşteaptă să-şi deschidă petalele.

Pe cer se văd pete negre: sunt păsările călătoare care vin din ţările calde, aducând

pe aripi primăvara. Cele două rândunele se întorc la cuibul lor de sub streaşina casei

bunicilor. Ciripind, îi dau mereu târcoale. Ca nişte ghemotoace de puf galben, puişorii de

găină ies din ouă, ocrotiţi de mama cloşcă.

În grădini, oamenii încep cu bucurie să lucreze pământul: ară şi seamănă

pregătind recolta viitoare. Pământul reavăn aşteaptă să hrănească seminţele din care vor

ieşi plantele.

Aşa arată satul bunicilor mei în prag de primăvară. Acolo toate anotimpurile sunt

frumoase şi copiii sunt fericiţi.

MAXIM ALEXANDRA

CLASA a III-a



ÎNV. SZIKI RODICA

89


Orice zi e sarbatoareFapte bune atunci cand faciMilostiv si-n rugaciuneImpreuna cu cei dragi.

Bland si darnic tu sa fii,Sa-l ajuti pe cel sarac,Si mereu sa ai cu tineSfantul Duh in chip curat.

La biserica sa mergiCu sufletul impacat,Sa n-ai pic de ura-n tineBun sa fii cu toti din sat.

Ingerasul tau cel bunCu surasul cristalinIti va darui indataCoronita de maslin.

Ti-o va aseza pe cap,Bucuros, ca tu copile Ai facut din viata taNumai sarbatori si bine!

Scoala cu clasele I –VIII Nr. 2 BilcaPuha Dana clasa a VI aProf. Iesan Cristina


Inca o zi seninaIisus ne-a daruitE o zi de pace plinaAsa cum ne-am dorit!

90

Pe camp e veselieIar pasari canta-n corUn imn de veselie,O oda, florilor!

Astazi e ziua lorSunt toate pregatite Sarbatorind de zorCu fetele-nflorite.

Florile-s mereu iubitePentru frumusetea lorSi de asta-s multumiteChiar daca repede mor.

Cu fata ridicat-o floareIncepu a striga tare:

O Iisuse, mare esti!De-ai putut sa ne iubestiSi sa nu ne parasesti.Pentru noi tu ai murit,Viata tu ne-ai daruit.Si la bine si la greu Tu ai fost cu noi mereu.Pentru asta-ti multumimSi alaturi o sa-ti fim Cand intri-n Ierusalim.Si acum si-n veci! Amin!

Carstean Ramona clasa a VI aScoala cu clasele I-VIII Nr. 2 BilcaPROF. Iesan Cristina

91

De vorbă cu Primăvara

Este seară, un vânt călduţ îmi mângâie obrajii. Cu ea aduce un miros

plăcut de flori, verdeaţă crudă şi pământ zvântat.

Stau pe terasa casei noastre şi privesc înserarea cum se lasă dintre

păduricea din vecinătatea grădinii noastre. O aud pe mama strigându-mă să intru

în casă. E deja târziu şi e timpul să mă duc la culcare. Adorm cu gândul la vesela

Primăvară.

O fată frumoasă, într-o rochie uşoară ca o adiere se apropie de patul meu.

- Cine eşti? o întreb eu nedumerit.

- Sunt Primăvara. Am venit pentru că ştiam că-ţi doreşti mult să mă vezi.

- Unde ai fost plecată? De ce ai zăbovit atât?

- Am călătorit în toată lumea şi am văzut locuri minunate, dar nicăieri nu e ca aici

la voi.

- Hai trezeşte-te! E timpul să pleci la şcoală, îmi spune mama cu glas blând.

Mă ridic şi-mi pare rău că s-a terminat visul. Simţeam încă mirosul

Primăverii, când zăresc pe masă un bucheţel de toporaşi, iar de la geam mă

saluta o rândunică.

Primăvara a venit cu adevărat!

E aici!

Bondrea Cătălin – Florin

Cls. A III-a

Îndrumător: învăţătoare Pintican Lucia

Liceul Teoretic “Constantin Romanu Vivu” Teaca Şcoala generală Archiud Jud. Bistriţa - Năsăud

92

Viata ca o zi de Florii Ziua de Florii este una dintre cele mai importante sarbatori religioase deoarece cu mult timp in urma Domnul Iisus Hristos s-a dus la Ierusalim unde la poarta a fost intampinat de o multime de oameni cu crengi de maslin in mana tinute deasupra capului Domnului.Astazi crengile de maslin se inlocuiesc cu crengi de salcie care sunt duse la biserica unde sunt sfintite si tinute in casa tot anul pentru a aduce sanatate si noroc.Floriile sunt sarbatorite cu o duminica inaintea Pastelui.El este cea mai importanta sarbatoare religioasa crestina. Floriile se sarbatoresc la fel ca alta sarbotoare mai importanta.Ce frumos ar fi sa sarbatorim in fiecare zi asa!

Vatasescu Alexandra-clasa a VI-a Prof Dinita Lacramioara -Sc. Nationala"Oprea D. Iorgulescu " Campulung jud. Arges

93

Legenda ghiocelului

Bunica mea mi-a spus multe poveşti despre ghiocei.Ghioceii sunt plante date de bunul Dumnezeu.Acum in prag de primavara, ghioceii au ieşit la iveală din puţina zăpadă care a mai ramas, ghioceii fiind primele flori care ies la începutul primăverii.Bunica îmi povestea că atunci când Dumnezeu a făcut zăpada a lăsat-o să-şi aleaga singura culoarea.Neaua s-a rugat de iarbă să-i dea puţin verde dar a refuzat.Apoi s-a dus la macul înfocat dar nici el nu i-a dat din culoarea lui.Vorbi apoi cu vioreaua să-i dea şi ea puţină culoare albăstruie, cu floarea soarelui să-i dea culoare galbenă.Dar toate plantele au fugit speriate de frica zăpezii care aducea frigul.Supărată şi aproape fără speranţă, zăpada ajunse şi la micul şi gingaşul ghiocel.Il ruga cu disperare să-i împrumute albul petalelor sale. Milos din fire, ghiocelul cel plăpând s-a induioşat şi i-a dăruit din culoarea sa pură. Tocmai de atunci, din negura timpului zăpada poartă straiul alb al ghiocelului. Iar Dumnezeu, drept recunoştinţă i-a dăruit ghiocelului puterea să-şi scoată prin covorul pufos al zăpezii, clopoţelul alb, vestitor al învierii naturii.

Ichim Miradona clasa a-VI-a A-prof indrumator Casandra Daniela Cristina,Sc nr2 Marginea

94

CEA MAI SFÂNTĂ NOAPTE!

Astăzi totu-n lume-i mai frumosŞi păsările toate le auzi cântând,

Până şi leul e mai blândPentru că a înviat Hristos!

Miroase-a primăvară, iar gospodineleOuăle roşii astăzi le vopsesc,

Colacii în cuptoare-i rumenescŞi forfotesc prin case ca albinele.

Vine noaptea…şi biserica e plinăCandelele răspândesc raze-aurii,Oamenii cântă alături cu îngerii

Înconjurând biserica şi dăruind lumină.

În întuneric se aud şoapte…Cineva spune cu glas misterios

Că a înviat Hristos!Acum, în cea mai sfântă noapte.

Nichitean Dumitriţa-Veronica, cl. a VII-a B-indrumator-prof.Aurora Covaşă,Sc nr 2 Marginea

95

VIATA-N SARBATOARE

O SARBATOARE ESTE VIATA

DACA NADEJDEA-TI ESTE EL,

CUM DUMNEZEU MEREU TE-NVATA

SA CREZI SI SA-L IUBESTI PE EL.

SA-TI FIE VIATA IN LUMINA,

COPIL FRUMOS SI SA NU UITI

CA INIMA-TI VA FI TOT PLINA,

LA LINISTE SA NU RENUNTI!

CU FLORI SA-TI FIE-NCUNUNATA

SI FAPTA BUNA SI IUBIREA

CREDINTA-TI ESTE MINUNATA,

IISUS TE-A INVATAT JERTFIREA!

ALEXANDRU BANU

CLASA A V-A A

COLEGIUL NATIONAL “MIRCEA CEL BATRAN”,

RM. VALCEA

PROF DANIELA IONESCU

96

O zi de Florii

Primavara a intratÎn grădini şi în păduriŞi naturii a lăsatÎn pomi, înflorite ramuri!

Azi e sărbatoare mare!Toţi se duc la cuvântareŞi la slujbă o pornesc,Cu sălcii casa-şi sfinţesc!

Cei ce au nume de floriAstăzi se trezesc în zori,Îşi serbează-această zi:Duminica, de Florii !

Anghelescu IrinaClasa a IV-a A

Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”, Rm. VâlceaProf Daniela Ionescu

97

Primăvara - compunere

A venit primăvara.Oraşul nostru se trezeşte la viaţă. Soarele este mai darnic în lumină.zilele s-au

mărit, iar nopţile s-au micşorat. Copacii se trezesc din somnul lor lung cât o iarnă. Ei înmuguresc, înfrunzesc, înfloresc şi cand îi văd cât de frumos le stă înfloriţi printre blocuri, fără să vreau îmi spun: „A venit primăvara!”

Ici şi colo câte o rândunică îşi ciripeşte cântarea. În spatele blocului nostru, vecinii îşi scot covoarele pe bară şi le bat cu beţe sau cu bătătoare cumpărate de la magazin. Tata se uită la ei şi murmură: „Iar cade năpasta pe mine să bat covoarele. Iar muncă, iar febră musculară.” Mama îl aude şi-i spune să nu se mai vaite atâta că doar şi aşa nu se rupe cu treaba. Tata o ascultă şi nu spune nimic, dar în gandul lui numără covarele pe care va trebui să le bată curând.

Primăvara parcă a intrat în case. Cei credincioşi spun că fac curăţenia de Paşti, iar cei care nu se omoară cu credinţa spun că fac curăţenia de primăvară. Primăvara parcă se află pe feţele oamenilor, pentru că ele par mai vesele. În aceste zile de primăvară, prcă şi bătrânii merg mai uşor bucurându-se că de acum s-a zis cu lunecuşul şi cu pericolul de a merge la Ortopedie.

De la etajul doi, unde locuiesc, privesc în curtea vecinului şi în alte curţi cât pot cuprinde cu privirea şi văd oameni trebăluin cât e ziulica de lungă. Unii sapă în grădină şi fac straturi pentru ceapă, usturoi, ridichi şi salată verde. Nu ştiu de ce, dar parcă şi vântul călduţ care adie prin fereastra deschisă de la care eu scutur câteva pături, miroase a primăvară. Totul miroase frumos acum. Afară miroase a pomi înfloriţi, iar în aşternut miroase a lenjerie spălată cu detergent parfumat. Totul miroase a primăvară şi a voie bună.

Privind aceste zile de primăvară, fără să vreau imi spun: „Ce frumoasă este viaţa!”

Poezie de primăvară

Tu ne dai mari bucurii.Milioane de copii cântă despre tine.Voci pe care nu le ştii,Îţi recită poezii,Şi se bucură de tine.

98

Tu eşti anotimpul drag.Noi te-ntâmpinăm în pragCu cântări de bucurie.Voci plăpânde de copii, azi îţi cântă ţie.

Flori, şi cântec şi luminăAzi ne-nveselesc,Eu îţi strig azi din inimă:Primăvară, te iubesc!

Samuel CiorapClasa a VI-aLiceul pentru Deficienti de Vedere – Cluj-Napoca

Prof Maria Mosora

IMN DE PRIMAVARA

In crangul plin cu ghioceiApar zburdalnici mielusei…

E primavara, campul a’nverzitPamantu-ntreg a fost impodobit

Copii mai mici, copii mai mariCopii voinici, copii strengari

Cu totii astazi au rostit:E primavara, sarbatorile-au venit!

Intr-adevar e-o mare sarbatoareIn jurul nosrtu capata culoare

Iar crangul pana ieri atat de amortitDeodata acum la viata s-a trezit.

BAHNEAN CORINA CLASA A V-a A

Scoala: cu clasele I-VIII ,,George Tofan’’Nr.1 Bilca, jud. Suceava

99

inv.MOTRESCU OTILIA

100

GALA DE PRIMAVARA

In sfarsit s-a votat, verdictul este suta la suta!Batrana iarna va trebui sa paraseasca aceste tinuturi, lasand loc tinerei domnite

primavera sa stapaneasca cum numai ea stie, meleagurile amortite de atata zapada.Cu zambetul ei dulce, cu prezenta ei diafana, apare domnita in caleasca-I

fermecata la marea petrecere de gala ce are loc in cinstea ei.Lumina, caldura si culoare deopotriva cuprind intreaga zare, iar invitatii freamata

de nerabdare inainrea inceperii marelui spectacol. Formatia de greieri lautari isi acordeaza instrumentele, fluturasii pregatesc decorul, albinele umplu cu zumzetul lor crangul, randunelele elegante, imbricate in frac negru de sarbatoare isi fac loc prin multime, iar furnicutele se intrec in a face delicatesuri.

O voce suava se aude din multime: “ Daca cerul este impodobit cu stele, atunci pamantul sa fie impodobit cu flori, daca noaptea e plina de stralucire, atunci florile sa fie pline de cantec pentru incaqntarea oamenilor cu frumusetea si parfumul lor.

Acum toata lumea la dans! Sa inceapa distractia.”In mijlocul acestei sarbatori, apare si nastrusnicul Iepuras, cu cosul lui imens.“Buna sa va fie inima frumosilor! A venit nasul Iepuras cu darurile Primaverii.

Pentru cei cu inima deschisa am daruri pe masura, cate-un cos cu veselie si unul cu jocuri, iar ca multumirea sa fie deplina sunt oua rosii pentru toata lumea!”

O hora mare s-a incins si a tinut pana cand caleasca cu licurici a Reginei Noptii a disparut in zare.

SCHIPOR MARIANA SARA

CLASA a V-a A Scoala: cu clasele I-VIII ,,George Tofan’’Nr.1 Bilca, jud. Suceava

102

ZI DE PRIMAVARA

Azi e o zi cu totul speciala pentru mine. Stitit de ce? A venit primavara cu mirosul lunii martie, cu ghioceii albi ca perlele bunicii, cu pasarele care ne alina sufletul ranit, cantandu-ne frumos, cu soarele auriu ce ne face sa fim veseli in fiecare zi, deoarece el e o bucurie pentru noi si cu norisorii care ne mai supara uneori cand cad picuri limpezi si desi si mai ales ma bucur caci se apropei ziua mea de nastere (23 mai).

Intr-o zi ma trezesc de dimineata si pornesc afara, natura ma atrage spre ea cu magie, merg cu grija pe poteca magica si pasesc incet. In fata mea, ce vad? O lume noua, care numai in povesti exista! O lume de basm, de vis, cu totul nemaivazuta! O campie mare cu fel de fel de flori, care imi incalzeau sufletul. Inaintez si nu dupa mult timp, gasesc o lume a pomilor, nu erau simpli pomi, ci pomi cu o multime de flori colorate in mii de culori calde. Am stiut! Au inflorit pomii! La un moment dat ceva ma atinse pe mana … M-am uitat in spate. O multime de fluturasi gingasi se vedeau, dar planuiau ceva! S-au pus laolalta si m-au ridicat in sus si m-au plimbat prin vazduh. In acea clipa m-am simtit foarte bine deoarece am vazut soarele, care a rasarit din norii iernii.

Dupa ce am facut aceasta calatorie, fluturasii m-au dus la Zana Ghioceilor, care mi-a aratat cum e lumea lor, a vestitorilor. Nu am putut sta foarte mult, deoarece soarele tocmai apunea, luna aratandu-si fata portocalie.

Fluturasii m-au dus acasa si doar a doua zi, am realizat ce mi s-a intamplat ieri… Acum am stiut ca e primavara si se apropie ziua mea de nastere.

Bine ai revenit, primavara mea!

CRASNEAN EMANUEL-MIHAIL

CLASA A VI-A

Scoala: cu clasele I-VIII ,,George Tofan’’Nr.1 Bilca, jud. Suceava

inv.MOTRESCU OTILIA

103

PRIMAVARA

S-a dus zapada receSi primavara a sosit

Cu multe flori si pasari,Campia a‘nverzit.

E dulcea primavara…Ce mult am asteptat

S-alunge crunta iarnaSis a domneasca ea!

Ne bucuram cu totiiDe frumusetea ei

Caci fluturasi si pasariSe n-china numai ei.

E blanda si frumoasaCu mii de flori si de culori

Craiasa primavaraTe-am asteptat cu dor.

CRASNEAN DAVID

Clasa a VI-a Scoala: cu clasele I-VIII ,,George Tofan’’Nr.1 Bilca, jud. Suceava

inv. MOTRESCU OTILIA

104

ZIUA FLORIILOR

Este primăvară. Florile au înflorit în păduri şi grădini. Copacii au înverzit foarte frumos.

Oamenii merg la biserică să-şi sărbătorească ziua numelui şi a florilor.Această zi este foarte frumoasă pentru oameni. Ei sunt bucuroşi de

Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim.Acum îşi aduc aminte de intrarea triumfală a Mântuitorului, ca un împărat

al păcii şi retrăiesc acele momente.La sfârşitul slujbei părintele va sfinţi ramurile de salcie şi le va împărţi

oamenilor în amintirea ramurilor de finic.Ajungând acasă ei le vor împleti şi le vor pune la icoanele din casele lor.Totul în jur este colorat, proaspăt şi reîntors la viaţă.Ce frumos este să-ţi petreci viaţa ca într-o zi de Florii!

Găină Cosmina, clasa a IV-aSAM Prisacani IasiProf.Nita Georgiana

PRIMĂVARA DE FLORII

Primăvara a sosit,Şi pădurea a-nverzit.Ghiocelul s-a trezit

Prin păduri şi codrul mic.Oamenii cată de zor

Sălcii pentru ziua Floriilor.Ei culeg cu mic, cu mare,Pentru marea sărbătoare.

Iar când ziua a sosit,La biserică au venit.

Preotul frumos slujeşte,Pe Domnul el îl slăveşte.

Iar copiii cei frumoşi,Cântă în strană mai duios.

Iftime Raluca, clasa a IV-a SAM Prisacani Iasi

Prof.Nita Georgiana

105

Compunere – Primăvara

A venit primăvara. Păsărelele se întorc din Ţările Calde, bronzate, relaxate şi cu

cadouri pentru cei dragi. Se întorc în stoluri, în formă de V, care se plimbă pe cerul senin.

Pajiştile sunr acoperite cu un covor verde. Primii care şi-au scos capul prin stratul

de zăpadă au fost ghioceii, vestitorii primăverii. Pomii s-au îmbrăcat în haine de

sărbătoare, parcă în aşteptarea unei mari minuni. Crengile sunt pline de flori, din care

vara vor creşte fructe pe care ţăranii le vor culege voioşi.

Majoritatea oamenilor se pregătesc sufleteşte în aşteptarea Învierii Domnului. Şi

frumuseţea naturii aşterne peste sufletele pământenilor speranţa în Lumină şi Iubire.

Primăvara

Primăvară, primăvară

Ai venit la noi în ţară

Cu flori şi cu soare dulce

Te rugăm nu te mai duce.

Te rugăm să nu mai pleci

Să rămâi aici pe veci.

Că de iarna ce a fost,

Ne-am săturat de tot.

106

C-a fost grea şi cam geroasă,

Dar a fost şi frumoasă.

Însă noi te-am aşteptat

Ca un dar de neuitat.

Claudia MureşanClasa a VI-aLiceul pentru Deficienţi de Vedere Cluj-NapocaProf Maria Mosora

Parfum de primăvară

O boare caldă se strecoară printre crengile copacilor înfloriţi. Mireasma dulce a dragostei pluteşte în aer, măcinând fiecare inimioară în firicele de praf ce palpită cu putere răspâdindu-se cu putere în tot corpul. Un zâmbet de copil, o rază de soare şi atât…nimic nu mai poate să spulbere inocenţa clipelor rupte parcă din copilaria de odinioară.

E zi de primăvară, Duminica Sfântă de Florii şi, odată cu ea, calmul şi liniştea mult-dorite coboară în sufletele înrobite de muncă şi de necazuri.

Lumina se avântă cu braţele deschise în drumul ei spre sătucul melancolic, precum valurile mării care se înfruptă dintr-o singură clipă pentru a săruta ţărmul. Pe uliţele înguste ,presărate cu pietricele, oamenii trec smeriţi. Cu sufletul împăcat, se duc să-şi dăruiască întreaga fiinţă lui Dumnezeu, chemaţi parcă de o putere divină ce se ascunde în vârful dealului, într-o bisericuţă de lemn. Glasurile lor s-au ascuns în petale de flori. Nu mai e nevoie de cuvinte. ..! În ochii sclipitori ai fiecăruia se oglindeşte sufletul dezgolit de minciuni şi răutate…Sufletul în care se luptă adesea sentimente contradictorii, emoţii de nepătruns…în care se ascund visele ce n-au nevoie de cuvinte pentru a se face cunoscute. Da…în suflet trebuie să stea ascunse toate pentru că, printr-un procedeu inimaginabil, numai ochii pot dezvălui adevărata faţă a omului.

În curtea bisericuţei, lumea, îndemnată de un simţământ puternic, ar lua ramurele de salcie ca să-l aştepte pe Iisus călare pe un asin.

Căsuţele mici şi albe, uliţele prăfuite sunt acum pustii, mângâiate doar de vântul domol de primăvară. Bătrâni peste care a plouat timpul cu necazuri, bucurii şi înţelepciune, femei şi bărbaţi încercaţi de grijile vieţii, dar şi copii pe ale căror buze puritatea este în floare precum un cireş, toţi au plecat îndemnaţi de o voce interioară pentru a se desfăta în bucuria împlinirii sufleteşti.

În curte nu mai este nimeni. Toţi au intrat în bisericuţa umilă, dar primitoare, pentru a asculta cuvântarea izvorâtă din credinţa preotului. Glasul acestuia se ridică duios ca un cor de ingeri către cerul albastru ca o apă. Din

107

ochii femeilor ţâsnesc lacrimi cristaline ce se preling uşor pe obrajii rumeni. Inima fiecăruia bate din ce în ce mai tare, alimentată de un puternic sentiment mişcător. Şi, dintr-o dată, din mila şi iubirea nemărginite ale lui Dumnezeu, din împărăţia cerului coboară Iisus aşteptat de toţi, sădind în sufletele zguduite de emoţie un sâmbure de speranţă.

Afară, păsărelele încep să ciripească vesele. Zumzetul de albine umple grădinile. Fluturaşii zugrăviţi în mii de culori de un pictor grăbit, zboară din floare-n floare eliberând glasurile ascunse ale oamenilor. Sunt voioşi şi plini de încredere într-un viitor mai bun, într-o viaţă neumbrită de supărări şi tristeţi istovitoare. Astfel, cu un zâmbet pe buze, păşesc în continuare pe potecuţa anevoioasă a vieţii, învioraţi de un puternic parfum de primăvară…!

Lungu Simona – clasa a VIII-a Lic. T.”M. Kogălniceanu”, Snagov. Prof Ilie Alina Mihaela


A fost odata ca niciodata,asa îsi începea o salcie povestea.

Glasul ei curgea domol, purtat de adierile line de vânt. ntr-o zi, pe când eu

eram doar o rămurică, ne povesti ea, un copilaş zglobiu m-a desprins de cea

care –mi dăduse viaţa şi m-a lăsat pe aleea din faţa grădinii. Intr-un minut m-aş fi

ofilit dacă un bătrânel milos nu m-ar fi luat cu el.

El locuia într-o căsuţă modestă, cu câteva cărţi pe ici pe colo, pe un

perete găsindu-se câteva fotografii cu familia lui.

Bătrânelul m-a pus într-o vază, fericit că acum nu mai era singur. Imi

povestea în fiecare zi, fiecare detaliu al vieţii lui oricât de neînsemnat ar fi fost el.

Mie mi se părea plictisitor, nu-ntelegeam ce rost mai are să răsfoieşti

trecutul. Abia dupăa aceea am înţeles că bătrânul îmi arăta prin aceste lucruri să

nu fac aceleaşi greşeli pe care el le-a făcut în tinereţe.

Acum, bătrânelul îşi pregătea sufletul deoarece ştia că nu mai are mult de trăit.

Primăvara multasteptată a trezit la viaţă toate vieţuitoarele, plantele. Totul

era într-o armonie deplină: iepuraşii se jucau de-a v-aţi ascunselea, pe ici pe

colo, câte o vrăbiuţă fredona o melodie, iar florile recitau poezii despre Sfintele

Sărbători de Paşti care se apropiau.

Bătrânul care m-a salvat se pregătea pentru ziua de Florii.

108

În noaptea dinaintea Floriilor, ceva magic s-a întâmplat. Nu pot explica în

cuvinte.

Cerul a devenit alb ca zăpada, un curcubeu brăzdat de mii de nuanţe de

alb şi rosu a apărut.

A doua zi când m-am trezit, bătrânul murise…

Dar eu nu mai eram doar o simplă ramură de salcie, prinsesem rădăcini.

Vecinii, în amintirea bătrânelului, m-au plantat în grădina din faţa casei lui.

Acum am înţeles ce vroia să-mi spună bătrânul: viaţa este ca o zi de Florii

şi trebuie preţuită aşa cum e ea.

Chiriac Cristiana

Clasa a VII-a

prof. Corina Antonescu

Şcoala: Nr. 4 “Elena Donici Cantacuzino” – Pucioasa

Scrisoare către iepuraş

Iepuraş drăgălaş,Când vii de Paşti la oraş,Poate treci şi pe la mineCaci eu te iubesc pe tine.Am fost tare hărnicuţă:

Pe stradă am ajutat o bunicuţă,Pe micuţul Nicuşor,

L-am plimbat in cărucior.Pe mămica o ascult,Pe tati îl iubesc mult.De aceea te-aş ruga

Să ne-aduci de Paşti ceva:Multă, multă sănătate,

Cozonac şi ouă colorate.

Căpităneanu Andreea Grupa: pregătitoare

Grădiniţa PP nr.11 ,Brăila Îndrumător: educatoare Chiriac Frusina

109

În ziua de Florii

Ziua asta e frumoasă,Şi grădina a-nflorit,

La Biserică merg voioasăCu flori şi salcie la Iisus,Să mă rog şi să mă-nchin

Fericiţi cu toţi să fimSă-mi dea minte, sănătateCa să pot să învăţ carte.

Hanganu Violeta Grupa: pregătitoare

Grădiniţa PP nr.11 ,Brăila Îndrumător: educatoare Chiriac Frusina

SAM "N.Stoleru" – Baia-Potlog Carmen MihaelaDialoguri poetice

de Radu Mădălina, clasa a V-a BDansul primăverii vine Vin rândunele şi albine,Zboară vesele spre tineRăspândind iubire.

Ghioceii s-au trezitSoarele a răsărit,Nori pe cer au dat năvalăTotu-i înverzit.

Şi copiii se jucauEi natura îndrăgeau,Dăruiau şi flori În zile de sărbători.

Să nu uităm de fluturaşi,Nici de-ai noştri iepuraşi,Care au sosit Să-i ureze primăverii „Bun venit!”

110

Bucuria renaşteriide Mihalache Petronela, clasa a V-a B

Învelişul alb al anotimpului iarna pare din ce în ce mai plăpând. Primăvara aduce în ţară păsările călătoare şi lumina sclipitoare a soarelui.

Primele semne ale primăverii nu sunt altele decât chipurile gingaşe ale ghioceilor. Ei vestesc ziua de 1 martie, ziua mărţişoarelor. Legenda spune că mărţişorul e adus de un om înţelept care a împletit o aţă roşie cu una albă.

Acum întreaga natură renaşte la viaţă . Pentru că acum florile apar într-un număr mare se organizează un fel de festival al lor, zi în care florile sunt în centrul atenţiei, mărturisind bucurie, dorinţa de a iubi, recunoştinţă, iubirea către Dumnezeu.

Firele de iarbă ale primăverii, de un reavăn crud se ating una pe alta la adierea vântului. Gâzuliţele plutesc pe deasupra copacilor. Pomii cu muguri visători îşi clatină crengile. Mireasma prospătă a primăverii începe să-şi facă simţită prezenţa în mijlocul naturii. Culorile lumii sunt vii, totul este lumină şi splendoare. Prin rama de salcâmi se văd case care par a fi desprinse din poveşti.

Soarele primăverii mângâie pământul reavăn cu brazde de catifea.Primăvara este un anotimp al reînvierii întregii naturi.

Bucuria renaşteriide Mihalache Petronela, clasa a V-a B

Primăvara vine iar Cu alaiul ei de floriŞi cu zumzet de albine,Primăvara-i printre noi.Niciun nor şi niciun vântSoarele-i zâmbind, plăpândŞi ne invită la fereastrăS-admirăm natura vastă.

Câmpurile-s înverziteŞi copacii plini de floare,Păsărele ciripiteVestesc că e sărbătoare.

Anotimpul florilor de Dârjoancă Mihaela, clasa a V-a B

Primăvară, rază de soare,Tu ne- aduci în calePăsări călătoare,Flori tu înfloreşti,Copacii înverzeşti,Natura întinereşti.

111

Vestitori ai primăveriiVeseli ghioceiiAlungă asprul gerŞi vesteşte-n ţarăDulce primăvară.

Copiii o zi întreagăColindă să culeagăSă-mpletească o cununăPentru primăvara bună.

Visul renaşterii

de Pădurian Flavia, clasa a V-a BPrimăvară zână bunăÎmpleteşti soare şi lunăEşti ca o rază între floriŞi lumină între nori.

Florile-au vestit Că tu ai venitDăruind naturăZâmbete, lumină.

Frumuseţea visăriide Diaconiţa Niculai Vasile, clasa a V-a B

Iarna este pe sfârşite. E încă puţin frig, dar razele soarelui îşi fac loc printre norii de cenuşă şi destul de timide încearcă să topească petele mari de zăpadă, care au mai rămas.

Codrii sunt încă lipsiţi de frunze şi de cântecul păsărilor. În aer pluteşte o boare caldă, cu miros de pământ umed.

Minunatul anotimp, primăvara, a trezit la viaţă întreaga natură şi parcă a adus o nouă bucurie în sufletele noastre.

Din cerul albastru, ca o petală de nu-mă-uita au început să zboare în adierea vântului, mii şi mii de fluturi albi. Pomii încep să înmugurească. Păsările călătoare se întorc din sudul însorit la vechile cuiburi, unde-şi vor cloci din nou ouăle şi vor scoate puii.

Ghioceii îşi scot şi ei capul scăldându-şi frumuseţea în lumina soarelui.O adiere uşoară de vânt a mişcat clopoţelul de argint, şi acele câteva picături de

apă de cristal ce erau pe el, alunecând uşor, ajung în pământul de catifea.Totul este atât de frumos, atât de minunat încât nu te mai saturi să admiri

minunatul peisaj al primelor zile de primăvară.Ca o fantasmă a înălţimilor albastre, o cărare palidă de lumină pictată de o mână

nevăzută şi neştiută a depărtărilor îşi face simţită prezenţa.

112

Ierburile se desprind şi ele din dunga gheţii şi şipotesc ca nişte fluturi de argint, din care cântă ciobănaşii.

Toate aceste sunete şi imagini de neuitat ce revin an de an ne reamintesc cât de frumoasă şi fermecătoare este primăvara.

Dansul florilor

de Aioane Paula, clasa a V-a B

Venise primăvara. Soarele se arăta de după nori şi trimitea razele spre pământ încălzindu-l. Copacii, iarba şi-au schimbat straiele de iarnă şi le-au îmbrăcat pe cele de primăvară, veşmintele verzi care te încântă atunci când le priveşti. Vântul bate domol. Toată natura este liniştită. Florile au înflorit spre încântarea copiilor.

Se lăsă de cu noapte. Grădina mea cu flori aştepta miezul nopţii. Florile ieşiseră din pământ şi intrară în casă. Ele puseră parcă muzică şi dansau. Multe flori serveau ceaiul. Regina nopţii, o floare mirositoare mai ales noaptea dă startul pentru vals: lalele, zambile, ghiocei, viorele dansau.

Era toiul petrecerii şi auzeam nişte glasuri. Mă dau jos din pat şi urmăresc pe gaura cheii toată petrecerea. Nu îmi venea să-mi cred ochilor. Regina florilor se aşeză pe covorul culorilor vii şi prezidă un concurs la care au participat opt perechi de flori. Prima pereche era formată din ghiocei, o altă pereche era formată din trandafiri, o alta din lalele, viorele. Juriul a fost impresionat de dansul narciselor albe.

De cu zi ceasul a sunat deşteptarea. Atunci am realizat că tot concursul a fost rodul imaginaţiei mele. Am suspinat uşor, dar valsul lor continuă încă în visele mele...

Flori din sufletul copiilor

de Pupăză Claudia , clasa a a V-a A

Florile se trezesc la viaţă,Ca noi, în fiecare dimineaţă.Ele înfloresc şi crescŞi pe noi ne -nveselesc.

Pe câmpul plin de flori,Vin iar privighetoriCa să vestească iară,Frumoasa primăvară.Sunt mereu înfloritoare,Formând o grădină tot mai primitoare,Sunt frumoase şi îmbietoareVestind zi de sărbătoare.

113

Paradisul florilor

de Grădinariu Ioana, clasa a V-a APrimăvara a venit,Florile au înflorit,Copacii au înverzit,Iar copiii au zâmbit.

Florile sunt fericite Căci se simt iubite,Şi mireasma-şi împărtăşescCelor ce le privesc.

Musafirii primăverii

de Todirică Cornelia, clasa a V-a A

Mândră şi veselă a sosit primăvara. Ea poate fi comparată cu o zână din poveşti care readuce căldura prin mişcarea gingaşă a unei baghete.

primăvara e îmbrăcată cu o rochie din culorile specifice lunii mai, are o coroniţă împletită din ghiocei, pantofi făcuţi din zambile şi un modest colier împletit din trandafiraşi.

Pe bolta cerului senin se întrevede mândrul soare încălzind cu multă putere natura.

Venirea berzei confirmă o dată în plus venirea anotimpului florilor.tot acum înfrunzesc pădurile şi glasurile păsărilor gingaşe se aud printre crenguţele înflorite. Pomii se îmbracă în straie de sărbătoare.

Mieii au început să zburde prin câmpii, liliacul începe să înflorească, furnicile ies din muşuroaie, cucul îşi strigă vesel numele, mierla cântă, iar gândacii ies din căsuţa lor pentru iarnă.

Pârâul curge cristalin la vale, stejarul începe să înmugurească, veveriţele sar din creangă în creangă. Dinspre est se aude trist un ţipăt disperat al unei ciocănitori.

Pe ogoare şi prin grădini oamenii harnici au început munca prin livezi: au început să are, să semene. Cocostârcul se arată pe stâlpi. Aerul pare ca o mireasmă dulce a primăverii.

Întreaga natură se lasă pradă unei metamorfoze a culorilor.

114

In Sfanta Sarbatoare de FloriiAvand in maini crengute de maslin,Domnul Iisus cu uceniciiIntrara in orasul sfant, Ierusalim.

Calare pe un mic asinDomnul Iisus venea la noi,Nu am stiut cum sa-l primim,C-avea ca sa ne scape din nevoi.

Aceasta sarbatoare s-o cinstimPe Dumnezeu sa-l preaslavim!Pe Fiul Lui el l-a jertfitSi lumea din pacat a mintuit.

Sa ai in casa bucurieSi-n suflet tu curat sa fiiSi lasa viata ta sa fie:O zi imiresmata, de Florii!

Negru Simona Anuca clasa a VII a Scoala cu clasele I-VIII Nr. 2 BilcaProfesor indrumator Iesan Cristina

Miracolul primăverii

După o „luptă” grea dintre primăvară şi iarnă, primăvara, dătătoare de viaţă şi speranţă, a ieşit învingătoare. Toată natura a renăscut, iar soarele, de fericire, trimite raze blânde şi călduţe cu care mângâie petalele florilor.

Primăvara este de două ori mai frumoasă, deoarece în acest timp se sărbătoresc Floriile. Simbolul acestei sărbători este salcia, care aşteaptă nerăbdătoare şi parcă unduindu-şi ramurile în aer de fală ca un creştin să o culeagă. Aceasta, odată ruptă, este dusă la biserică sau acasă, pentru a ne aminti de această sfântă sărbătoare. Nici chiar sălciile care nu au fost rupte nu au de ce să fie triste, căci ele ne încântă privirile cu mişcările lor graţioase şi elegante.

Bineînţeles, florile parfumate sunt nelipsite din ferestre, mândre că poartă asemenea podoabe. Cei ce poartă nume de flori sunt sărbătoriţi şi sunt mândri că numele lor sunt legate de o aşa mare sărbătoare. Copiii veseli şi binedispuşi împletesc cu mânuţele lor gingaşe şi finuţe mândre coroniţe de sălcii tinere şi flori delicate, care parcă se întrec în frumuseţe.

Cu inima împăcată şi senină, orice creştin îşi pune hainele curate şi elegante de sărbătoare, îşi găteşte copiii ca pe nişte prinţişori şi pleacă spre Sfânta Biserică pentru a înălţa o rugăciune. Oamenii miloşi, care au o inimă mare, îi ajută cu ce pot pe copilaşii săraci: o haină mai frumoasă pentru a simţi şi ei că este sărbătoare, mai ales că şi oraşul

şi-a luat o nouă îmbrăcăminte, sau cu nişte mâncare pentru a-şi potoli foamea.

115

Odată „înnoiţi”, copiii nu mai pot de fericire şi merg la râul cristalin să-şi spele faţa, pe care, dintr-o dată, a apărut un zâmbet liniştitor şi merg şi ei, ca toţi ceilalţi, la biserică să se roage lui Dumnezeu.

În acea linişte de rai, oamenii admiră cu încântare dansul graţios al păsărelelor ce săreau din creangă-n creangă. Dar în centrul atenţiei erau, bineînţeles, rândunelele care şi-au pus fracurile de sărbătoare şi papioanele rubinii, care parcă sunt mai frumoase ca niciodată. Toate vietăţile dansează şi cântă voioase sub lumina plăcută a soarelui, acum când clopotele Bisericii bat fără încetare.

Cerul este de un albastru pur neimaginat şi ici şi colo se mai văd împletite fuioare de nori pufoşi, care mângâie câteodată vârfurile mândre ale munţilor. Toţi oamenii, tocmai veniţi de la Biserică, se plimbă prin natură, pe lângă lacul cu apă proaspătă şi rece ce tresare uşor, vegheat de trestia ce-şi mişcă în bătaia vântului corpul suplu şi graţios.

Parcă oraşul, fermecat de bagheta unei zâne, a devenit ca prin minune perfect: brazii şi copacii îşi mişcă graţioasele crengi în bătaia vântului, florile împrăştie în aer ploi de miresme, toate vietăţile stau liniştite în dumbravă, iar salcia bătrână îşi pleacă cosiţele la pământ şi cinsteşte această sărbătoare.

Toţi oamenii aşteaptă cu inima împăcată şi nerăbdătoare sărbătoarea cea mare, Paştele.

Flavia Onişor Cls. a VI-a B

Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 4 Cugir, Alba Prof Nicoleta Negru

116

Sărbătoarea primăverii - Floriile

Când sunt Floriile,Toate câmpiile

Sunt verzi şi fericiteŞi gingaş înflorite.

Floriile se sărbătorescCa un obicei dumnezeiesc,

Cu-o săptămână înainte de PaştiCa să le vestească cu drag.

Este cald şi lumină,Ies animalele din vizuină.Paştile se apropie acumNoi ne pregătim oricum.

Alexandra Drogoţel Cls. a VI-a B

Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 4 Cugir, Alba Prof Nicoleta Negru

117

Tica Nicoleta,cl VI,prof. Giurca Cornelia Sc cu cls I-VIII V. Goldis Alba Iulia

118

Inv Hutuleac Doina

SAM Iraclie Porumbescu

Fratautii-Noi

Primavara

Ziua s-a trezit in zori,

Sa anunte lumea toata

C-a sosit peste campii

Primavara cea bogata.

Fluturii pornesc la joc,

Colorati si mititei,

Asezandu-se in tei,

Printre muguri rotofei.

Canta cucu-ntr-un copac,

Plin de voie buna,

Fiindca iarna a plecat

Codru-ntreg rasuna.

Galan Andreea clasa a III-a A

120

Inv Hutuleac Doina


Fratautii-Noi

Primavara

Ziua s-a trezit in zori

La fereastra cantatori,

Calatori cu flori in mana

Ziua intreaga le aduna.

Fluturii pornesc la dans,

Colorati si frumusei

Care salta intr-un tei

Lumea se uita la ei.

Lumea s-a trezit acum,

Din ogoare iese fum

Oamenii ara acum

Si vin pasarile in drum.

Streanga Elisabeta

Cl a III-a A

121

Inv Hutuleac Doina


Fratautii-Noi

Sosirea Primaverii


La fereastra langa flori

Florile zambesc la soare

Pentru marea sarbatoare.

Zburda mieii fericiti

Langa pomii infloriti

Cucii veseli canta-n cor,

Sa dea oamenilor spor.

Copilasii fericiti

Merg la joaca mai grabiti

Pe campie langa ei

Cresc firavii ghiocei.

Isopescu Ioana

Clasa a III-a A

122

Inv Hutuleac Doina


Fratautii-Noi

Primavara


Si-a pus roua pe la flori

Si la geamuri.....

Sarbatori.

Fluturii pornesc la dans

In lumina stralucind,

C-o petala de argint,

Sa ramai tu primavara

Peste tara.

Pomii au inmugurit,

Florile au inflorit,

Iarba frumos a-nverzit,

Berzele au revenit,

Primavara,bun sosit!

Chisca Bianca-Mihaela

Cl a III-a A

123

PANDELEA ALINACLASA a V-a AColegiul Naţional Liceal Alexandru Odobescu, PiteştiProf. Casu Carmen

CU BUCURIE ÎN SUFLET

Te bucură, copile dragE Ziua de Florii!

Ne-ntâmpină această zi în pragCu multe bucurii.

Şi la icoane să-aşezămSălciile sfinţite,

Şi hainele ce le purtămSă le aşezăm smerite!

Cu bucurie azi în sufletIcoana Lui să avem

Şi peste tot al nostru umbletCu grijă să-l veghem!

124

SÎRBU VALENTINCLASA a V-a AColegiul Naţional Liceal Alexandru Odobescu, PiteştiProf. Casu Carmen

DE FLORII

Când vin Floriile la noiSă le primim cu bucurie

Căci sărbătoarea este în toiIntrarea Domnului…se ştie!

Cândva în IerusalimVenea încet, smeritCălare pe asinul său

Cu stâlpări l-au primit.

125

MIHAI BIANCACLASA a V-a AColegiul Naţional Liceal Alexandru Odobescu, PiteştiProf. Casu Carmen

STÂLPĂRI DE SĂLCII

Sărbătoarea a venitCătre biserică alergăm

Şi sălcii mândre să purtămDe pe altarul sfinţit.

E bucurie şi e cânt În sufletele noastre

Floriile sunt pe pământŞi le aducem în case.

126

Viata,ca o zi de Florii-compuneri si poezii

Documents

Transcript of Viata,ca o zi de Florii-compuneri si poezii