Capitolul I

Unitatea de Gospodãrie Comunalã a fost înfinţatã în Reşiţa în anul 1948 pentru asigurarea unor servicii publice cãtre populaţie şi agenţi economici , sub denumirea de Întreprinderea Comunalã Reşiţa . Primele activitãţi desfãşurate au fost : • distribuţia apei potabile preluate din cele cinci fântâni situate pe amplasamentul actualei societãţi şi care au dat numele strãzii pe care se gãseşte baza de producţie a S.C Prescom S.A ; Lungimea de distribuţie era de circa 20 de km , iar canalizarea de 8 km . • distribuţia energiei electrice pentru industrie , iluminat public şi consum casnic; Transportul în comun care se realiza cu douã autobuze de micã capacitate şi care deserveau un traseu în lungime de 5,2 km . • administrarea unui fond locativ constituit din 2.638 apartamente ; Acesta a fost începutul unor activitãţi care pe parcurs s-au dezvoltat , diversificat şi reorganizat , devenind din I.C.R , Întreprindere de Gospodãrie Orãşeneascã ( I.G.O.R ) începãnd cu 1 ianuarie 1957 . La activitãţile de început s-au adăugat salubritatea şi coşieritul . De la 1 aprilie 1959 se înfiinţeazã Combinatul de Industrie Localã şi Gospodãrie Orãşeneascã Reşiţa ( C.I.L.G.O.R ) prin comasarea Întreprinderii de Gospodãrie Orãşeneascã cu Industria Localã având urmãtoarele activitãţi : • salubritate ; • drumuri şi spaţii verzi ; • alimentare cu apă ; • canalizare ; • tipografie ; • transport orăşenesc ; • ateliere mecanice ; • coşierit ; • sector panificaţie ; • sector cabane şi case de • odihnă ; • distribuţia gazelor ;

Odată cu evoluţia organizatorică , a avut loc şi o dezvoltare a bazei materiale şi de producţie de la mici ateliere manufacturiere la hale de reparaţii şi întreţinere a utilajelor la spaţii de depozitare şi clădiri ale serviciilor funcţionale .

Deasemenea , ca urmare a investiţiilor efectuate , s-au dezvoltat sistemele de : • distribuţie a apei potabile ; • canalizare ; • încălzire centralizată ; • distribuţie a gazelor naturale ; • transport local de călători ;

După înfiinţarea judeţului Caraş-Severin , odată cu reorganizarea teritorială şi administrativă din anul 1968 , a luat fiinţă Direcţia de Gospodărie Comunală Locativă Caraş-Severin , iar din 23 aprilie 1973 , Întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă , care asigura servicile de : • tratarea şi distribuţia apei potabile ; • colectarea , transportul şi tratarea apei uzate ; • colectarea , transportul şi depozitarea reziduurilor menajere ; • transportul urban de călători ; • distribuţia energiei termice ; • administrarea şi întreţinerea fondului locativ de stat în municipiul Reşiţa şi în cele 7 oraşe ale judeţului : Anina , Bocşa , Băile Herculane ,Oraviţa , Caransebeş , Moldova Nouă şi Oţelu Roşu . Sub această formă de organizare şi denumire , I.J.G.C.L Caraş - Severin a funcţionat până la 01.04.1991 când s-a transformat în Regia Autonomă Judeţeană , având aceleaşi atribuţii , activităţi şi arie de desfăşurare . Începând cu 29.04.1993 R.A.J.C.L Caraş-Severin se înfiinţează Regia Autonomă de Gospodărie Comunală şi Locativă Reşiţa iar din 15.07.1993 , R.A Prescom Reşiţa care îşi desfăşoară activitatea în municipiu şi satele aparţinătoare , având ca obiecte principale următoarele : • captarea , tratarea şi distribuţia apei potabile în sistem centralizat ; • colectarea , transportul şi tratarea apei uzate ; • producerea , transportul şi distribuţia energiei termice şi apei calde menajere ; • colectarea , transportul şi depozitarea gunoaielor menajere şi industriale ; • administrarea , întreţinerea fondului locativ de stat , a locatarilor şi spaţiilor cu altă destinaţie; • prestaţii în construcţii şi construcţii utilaje pentru lucrări în regie şi pentru terţi ; • vânzarea locuinţelor din fondul locativ de stat ; • pompe funebre şi administrare cimitire ; • transport auto şi alte servicii cu utilaje din dotare ; • baie comunală şi ştrand municipal ; • spălătorie şi curăţătorie chimică ; • activitate sportivă ( fotbal , judo , şah ); R.A Prescom se transformă în Societatea Comercială Prescom S.A în aprilie 1998 cu acelaşi obiect de activitate . În urma Hotărârilor Consiliului Local Municipal din 2001 şi 2005 s-a stabilit transferarea activităţilor de : distribuţie a energiei termice la S.C C.E.T Energoterm S.A respectiv distribuţia apei potabile şi canalizarea la S.C Aquacaraş S.A . În prezent S.C Prescom S.A Reşiţa are ca obiecte de activitate principale : • transport urban de călători ; • colectarea , transportul şi depozitarea reziduurilor menajere ; Pentru buna desfăşurare a acestora , în organigramă sunt prevăzute două secţii : • transport local ; • salubritate ; La această oră în municipiul Reşiţa , transportul urban de călători se realizează cu tramvaie şi autobuze de medie şi mare capacitate , iar transportul suburban - spre satele

aparţinătoare - se face cu autobuze de mică capacitate . Lungimea totală a traseelor este de : • 145 km pentru autobuze ; • 18,2 km pentru tramvaie ; Datorită configuraţiei stradale a municipiului Reşiţa , mijloacele noastre de transport urban de călători , străbat toate arterele principale ale oraşului . Secţia de transport local este organizată pe două sectoare : • exploatare ; • întreţinere ;

Harta traseelor de tramvai şi de autobuz în municipiul Reşiţa

În intervalul orar : 5³º - 8ºº şi 14ºº - 17ºº frecvenţa este de un mijloc de transport la 5 minute ; 8ºº - 14ºº şi 17ºº - 24ºº frecvenţa este de un mijloc de transport la 10 minute ;

Lista traseelor urbane deservite

Linia Traseul Mijloc de

transport Valoare bilet o călătorie Valoare abonament o lună Valoare abonament 2 săptămâni Valoare abonament 5 zile (ron) (ron) (ron) (ron) 1 Renk ↔ Piaţa Republicii tramvai 1,30 45,00 26,00 7,80 1B Renk ↔ Stavila tramvai 1,30 45,00 26,00 7,80 2 Mol ↔ Marginea autobuz 1,30 45,00 26,00 7,80 2B Mol ↔ T.M.K autobuz 1,30 45,00 26,00 7,80 3 Fabrica de Pâine↔ Marginea autobuz 1,30 45,00 26,00 7,80 4 Moroasa ↔ Lend microbuz 1,30 45,00 26,00 7,80 4B Moroasa ↔ Baraj Secu microbuz 1,30 45,00 26,00 7,80

Lista traseelor spre cartierele aparţinătoare deservite

Linia Traseul Mijloc de transport Valoare bilet o călătorie Valoare abonament o lună Valoare abonament o lună mixt Valoare abonament 7 zile (ron) (ron) (ron) (ron) 8 Mociur ↔ Ţerova microbuz 1,40 55,00 75,00 13,00 9 Mociur ↔ Moniom microbuz 1,60 62,00 81,00 14,50 10 Nera ↔ Doman microbuz 1,40 55,00 75,00 13,00 11 Piaţa Republicii ↔ Cuptoare microbuz 1,60 62,00 81,00 14,50

Linia Traseul Mijloc de transport Valoare abonament 7 zile mixt

(ron) 8 Mociur ↔ Ţerova microbuz 18,00 9 Mociur ↔ Moniom microbuz 19,00 10 Nera ↔ Doman microbuz 18,00 11 Piaţa Republicii ↔ Cuptoare microbuz 19,00

Dotare cu mijloace de transport :

• 19 garnituri tramvai GT8 ; • 9 garnituri tramvai GT8 E; 17 autobuze din care : • 5 articulate IK 280 ; • 12 ROMAN ; • 7 microbuze IVECO ;

Alte dotări : • sediu secţie şi corp administrativ ; • ateliere pentru întreţinere şi reparaţii mecanice şi electrice ; • spaţii de parcare pentru autobuze şi tramvaie ; • magazii ;

Suprafaţa totală a spaţiilor exploatate este de 22.315 mp ; Personalul angajat conform organigramei este de 237 persoane :

Numărul de călători transportaţi lunar este de 860.000 persoane . Cifra de afaceri lunară = 533.316 Ron

Secţia salubritate are două sectoare : • colectarea şi transport gunoi menajer ; • întreţinere , reparaţii şi exploatare haldină ; Dotări parc auto : • 7 autogunoiere cu containere ; • 18 autocompactoare ; • 1 autobasculantă ; • 2 tractoare U 650 cu remorcă ; • 1 ARO autospecializată ; • 1 DAC autospecializată ; • 2 buldozere ; • 2 încărcătoare frontale ; • 1 autoturism minibuz Volkswagen ; • 3 autoturisme Daewoo ; Alte dotări : • ateliere pentru întreţinere şi reparaţii ; • ateliere auxiliare ( vopsitorie , electric , vulcanizare ) ; • haldină pentru depozitarea gunoaielor menajere cu o suprafaţă de 11,6 ha şi amenajările strict necesare ( baracă pentru personalul de exploatare , instalaţie de stingere a incendiilor , şopron colectare PET ) ; Colectarea deşeurilor se face în ; • 220 containere de 4 mc şi 6 mc ; • 550 eurocontainere de 1,1 mc ; • 500 pubele şi europubele de 80 l şi 110 l ; • 600 coşuri stradale ; Începând cu data de 01.07.2006 a fost preluată de la S.C Urban S.A Reşiţa activitatea de măturat stradal .

Evoluţia cantităţii de gunoi pe tipuri de deşeuri , realizată :

Cantitatea de gunoi lunară colectată şi transportată este de 11.000 mc ; Numărul de personal conform organigramei este de 124 persoane ;

Pe lângă activităţile de bază în cadrul societăţii mai sunt organizate 2 secţii ; • prestări servicii ; • prestaţii comerciale ; Activităţi prestate ; • întreţinere ascensoare ; • administraţie cimitire şi pompe funebre ; • reparaţii şi întreţinere mijloace de transport proprii ; • autoservice ; • spălătorie auto ; • restaurant ; La nivel de organizare administrativă în cadrul societăţii există următoarea organigramă :

Numărul total de salariaţi ai societăţii la 31.12.2007 este de 487 persoane .

Capitolul II

Analiza SWOT

S. C Prescom S.A , 320060 Reşiţa , str. Fântânilor , nr. 1 , numãr de ordine în Registrul Comerţului : J11/ 253 / 1998 , cod de înregistrare fiscalã : RO4606655 , telefon : + 40 255 215375 , fax : + 40 255 214155 , centrala : + 40 255 212620 , site : www.prescom-cs.ro , e-mail : prescom@prescom-cs.ro , cod IBAN : RO21 BRDE 110 SVO14 64641100 deschis la Banca Românã pt. Dezvoltare Reşiţa . Capitalul social subscris al societăţii este de : 2.597.496 Ron Forma de proprietate este de stat , având ca acţionari ; S.C Prescom S.A Reşiţa şi Primăria Municipiului Reşiţa . Conducerea societăţii : • ec. Glava Florin – director general • ing. Marchiş Gheorghe – director executiv • ec. Sârbu Silvia – director economic • ing. Panici Ioţa – inginer şef Conform codului CAEN 6021 obiectul principal de activitate al societăţii este ; alte transporturi terestre de călători pe bază de grafic .

Cifra de afaceri a S.C Prescom S.A Reşiţa pe perioada 2005 – 2007

Anul Cifra de afaceri (Ron ) 2005 12.644.906,11 2006 11.545.697,37 2007 13.092.427,57 TOTAL 37.283.031,05

Profitul societăţii pe perioada 2005 – 2007

Anul Profit 2005 Brut ( Ron ) 1.275.780 Net ( Ron ) 1.116.009 2006 Brut ( Ron ) 1.735.573 Net ( Ron ) 1.392.328 2007 Brut ( Ron ) 352.277 Net ( Ron ) 253.507 TOTAL BRUT 3.363.630 TOTAL NET 2.761.844

Situaţie cont 611 “ Cheltuielicu întreţinerea şi reparaţiile” pe perioada 2005 – 2007

Secţia Anul Valoare (ron) Transport local 2005 77.585,77 2006 62.371,89 2007 526.484,90 TOTAL I 666.442,56 Salubritate 2005 23.443,50 2006 17.206,47 2007 331.597,43 TOTAL II 372.247,40

TOTAL III (I+II ) 1.038.689,96

La nivelul municipiului Reşiţa , S.C Prescom S.A , este unicul operator atât în ceea ce priveşte transportul urban de călători cât şi în ceea ce priveşte activităţile de salubritate . Din punct de vedere legislativ societatea este supusă atât legilor şi normelor naţionale privind activităţile mai sus menţionate , iar la nivel local hotărârilor Consiliului Local al municipiului Reşiţa . Referindu-ne la activitatea de transport local de călători , aceasta se desfăşoară la nivelul municipiului având ca mijloc principal de transport tramvaiele iar pentru cartierele aparţinătoare , având ca mijloc de transport microbuzele . La această oră S.C Prescom S.A reprezintă principalul prestator al serviciului de transport urban de călători în contextul în care din cei 84.600. de locuitori , personalul ocupat are o pondere de circa 40% , industriile preponderente fiind cea siderurgică prin combinatul T.M.K , producător de oţeluri electrice şi U.C.M Reşiţa principal furnizor de echipamente hidroenergetice pentru piaţa internă şi externă . Ca industrii apărute spre a absorbi forţa de muncă excedentară , din industria siderurgică şi constructoare de maşini , a apărut industria confecţiilor , prin investitori autohtoni şi străini , dar care nu a reuşit să ofere o reconversie suficientă şi nici pachete salariale atractive . Analizând situaţia economică la nivelul judeţului Caraş – Severin putem afirma că industriile tradiţionale ale judeţului : siderurgie , construcţii de maşini , minierit , au dispărut sau şi-au restrâns activitatea dar că nu a existat o strategie pentru “ situaţii de avarie “ care să aibă în vedere crearea de condiţii optime pentru atragerea de investitori care să substituie vechile ramuri industriale cu altele noi şi care eventual să ţină cont de tradiţiile industriale ale judeţului . Astfel se poate afirma că nu s-a ţinut cont de faptul că structura geografică , generală a oraşelor judeţului este muntoasă şi că acestea în general sunt poziţionate de-a lungul unor văi , deci există o penurie a terenurilor iar posibilitatea de amplasare a unui obiectiv nou este condiţionată de o substituţie . În aceste condiţii era normal ca în urma restrângeri unor activităţi industriale să existe o strategie de dezafectare de creare a unor “ parcuri industriale „ , care să vină în întâmpinarea potenţialilor investitori oferind evident toate utilităţile necesare demarării unei activităţi noi . Astfel la nivelul municipiului Reşiţa există proiectul a două parcuri industriale dar care nu au fost finalizate din diverse motive , ţinând atât de valoarea investiţiei , aplicare a legislaţiei , cât şi de deficienta organizare logistică , aici putând sublinia carenţe juridice privind proprietăţile , contracte de antrepriză păguboase şi neonorate în timpul contractual , etc . Datorită acestor factori investitorii au ocolit municipiul Reşiţa şi în general judeţul Caraş – Severin , preferând să amplaseze noile investiţii în zone cu o deschidere administrativă accentuată şi unde timpii de finalizare a investiţiilor sunt scurţi . Astfel au fost preferate judeţele limitrofe judeţului Caraş-Severin şi cu preponderenţă judeţul Timiş , care a oferit pe lângă o bună poziţionare geografică şi o excepţională viteză decizională din partea factorilor responsabili , la nivelul judeţului şi oraşelor aparţinătoare . Referindu-ne strict la municipiul Reşiţa , declinul economic accentuat se poate releva şi prin scăderea numărului de locuitori ai municipiului .

Diagrama scăderii populaţiei în municipiul Reşiţa în perioada 1990 – 2007

Făcând un raport rezultă că în perioada 1990 – 2008 populaţia municipiului a scăzut cu 25.841 persoane procentul find de 23,38% . O parte a forţei de muncă disponibile în judeţ a fost atrasă de societăţile comerciale din judeţul Timiş prin oferirirea unor facilităţi deosebite gen : transport gratuit , pachete salariale superioare , bonusuri de producţie , etc. Relevăm faptul că în perioada iunie – septembrie 2007 , U.C.M.Reşiţa a decis trimiterea în şomaj tehnic a unui număr de circa 4.000 de persoane , efectul fiind de diminuare al numărului de călători transportaţi , aceasta şi într-o perioadă în care oricum numărul de călători scădea datorită perioadei de concedii şi vacanţă pentru elevi şi studenţi . Iată câţiva dintre factorii care au dus la scăderea numărului de călători transportaţi de societatea noastră şi implicit scăderea veniturilor prognozate . În aceste condiţii s-a relevat necesitatea regândirii strategiilor pe termen mediu şi lung , prin adaptarea transportului local la factorii socio – economici actuali . Ne vom ocupa în cele ce urmează de punctele tari ale societăţii . Principalul punct tare este reprezentat de faptul că S.C Prescom S.A este o societate “ tradiţională în ceea ce priveşte această activitate . În acest sens societatea are infrastructura necesară acestei activităţi : depou de tramvaie , garaje pentru autobuze şi microbuze, ateliere de întreţinere şi reparaţii precum şi personal specializat în exploatare ( vatmani , şoferi ) şi reparaţii ( electricieni , mecanici ) . Datorită patrimoniului imobiliar existent S.C Prescom S.A nu este pusă în situaţia de a plăti chirii . Referindu-ne la parcul auto este de subliniat faptul că societatea are în dotare de circa 10 ani tramvaie de producţie germană , care au înlocuit vechile tramvaie de producţie românească . Astfel putem afirma că pe lângă fiabilitatea în exploatare oferim şi un confort sporit . Microbuzele utilizate pentru transportul spre cartierele aparţinătoare municipiului Reşiţa sunt de producţie italiană , achiziţionate noi de către Primăria municipiului Reşiţa , acestea până în prezent având un excelent comportament în exploatare , reparaţiile necesitate fiind în general cele de rutină , consumabile , ne necesitând costuri mari de întreţinere , lucru ce se reflectă în posibilitatea de a menţine biletele de călătorie la un nivel rezonabil . Un alt punct tare este reprezentat de faptul că întreaga infrastructură reprezentată de “ cale de rulare “ este în proprietatea S.C Prescom S.A . Considerăm acest lucru un punct tare , datorită faptului că din toate studiile făcute , la această oră în municipiul Reşiţa nu este recomandată o altă formă de transport şi aceasta datorită faptului că schimbarea ar necesita pe lângă reorganizarea stradală şi refacerea principalelor străzi pe unde circulă tramvaiul . Deasemenea se poate lua în considerare şi capacitatea de transport mărită în comparaţie cu autobuzele sau microbuzele . Costurile de întreţinere necesitate de un tramvai sunt net inferioare aici referindu-ne la : cauciucuri , combustibili , alte

consumabile . Este de luat în considerare şi faptul că din punct de vedere al personalului calificat suntem singuri deţinători ai brevetelor de vatmani iar la nivelul şoferilor deţinători ai gradului “ D „ necesar pentru transportul de persoane noi ne-am ocupat de pregătirea şi reconversia profesională a personalului în condiţia în care numărul personalului muncitor calificat din România este în scădere ca o consecinţă a exodului forţei de muncă înspre alte ţări ale U.E . Putem afirma că există şi atractivitatea oferită de pachetele salariale atâta timp cât la nivelul oraşului nu există o dezvoltare a unor industrii ce ar putea fi atrăgătoare sau cu pachete salariale mai atractive . Considerăm ca un punct tare şi faptul că societatea este membră a U.R.T.P România . Aceasta se ocupă în mod permanent de informarea membrilor cu toate noutăţile referitoare la transportul european . Deasemenea sunt organizate simpozione şi întâlniri de afaceri cu producători de mijloace de transport la nivel european . U.R.T.P facilitează şi găsirea de soluţii tehnice specifice fiecărui oraş . Un alt punct tare este considerat faptul că personalul angajat are experienţa necesară desfăşurării acestor activităţi , iar societatea a fost dotată cu tehnică de calcul competitivă . Referindu-ne la punctele slabe , considerăm că principalul punct slab este constituit de vechimea fizică şi morală a căii de rulare . Aceasta a fost proiectată în anii 1980 şi a reprezentat pentru acea perioadă o soluţie de vârf . În timp însă starea şinelor s-a deteriorat , astfel încât reparaţiile curente de schimbare a acesteia au devenit ineficiente .Există o problemă majoră legată şi de firul de contact care datorită aceloraşi factori s-a subdimensionat . În aceste condiţii reparaţiile locale nu reprezintă o soluţie decât de forţă majoră soluţia care este propusă ar fi una de reparaţie capitală a întregii căi de rulare . Vechimea căii de rulare a crescut timpii de aşteptare al călătorilor şi în acelaşi timp a redus siguranţa în exploatare . Este de subliniat şi faptul că atunci când a fost proiectată calea de rulare , nu s-a ţinut cont de faptul că în subteran se află întreaga reţea de comunicaţii a oraşului , alimentări cu apă , canalizare , etc . Curenţii de alimentare şi câmpurile magnetice au devenit un factor perturbator pentru comunicaţii şi au accelererat corodările reţelelor din subteran . Soluţia de poziţionare a şinelor şi tasările de teren au mărit gradul de vibraţii care se propagă în clădirile aflate în vecinătatea căii de rulare , aceste vibraţii crescând nivelul de poluare fonică precum şi discomfortul celor ce locuiesc în preajmă . Costurile de exploatare sunt relativ mari având în vedere faptul că staţiile de redresare sunt depăşite tehnic , consumurile de curent fiind relativ mari . Este considerat ca un alt punct slab faptul că până la această oră nu s-a găsit soluţia achiziţionării de aparate de autotaxare cu toate că sunt cunoscute beneficiile pe care acest sistem îl produce . Subliniem că un principal neajuns în activitatea de transport local este creat de relaţia dintre taxator – controlor şi călător . Această relaţie produce pierderi financiare datorate faptului că există , din observaţiile făcute în teren , o slabă preocupare şi o incapacitate a taxatorilor – controlori de a verifica călătorii deţinători de bilete sau abonamente , fiind cunoscut faptul că s-a accentuat în ultima perioadă tendinţa călătoriilor frauduloase. La nivelul municipiului Reşiţa , cel mai utilizat abonament de călătorie este cel de 5 zile şi o valoare de 7,80 Ron. Considerăm că şi acesta este un punct slab şi producător de pierderi financiare . În cele ce urmează vă vom demonstra cele susţinute , având la bază observaţiile din teren

precum şi sondajele efectuate .

Situaţia vânzărilor de abonamente de 5 zile şi o valoare de 7,80 Ron în perioada octombrie – decembrie 2007 , ianuarie – martie 2008 Anul Luna U/M Cantitate Valoare (ron) 2007 octombrie buc 22.371 174.495,20 noiembrie buc 19.088 148.886,40 decembrie buc 13.962 108.903,60 2008 ianuarie buc 18.906 147.466,80 februarie buc 17.732 138.309,60 martie buc 21.851 170.437,80 TOTAL 113.910 888.498

Considerăm că definiţia de abonament are în vedere efectuarea de către posesorul acestuia a unor călătorii gen : casă – servici , servici – casă , casă – şcoală – universitate . În aceste condiţii numărul alocat al acestora ar trebui să fie de 2 – 4/zi . Afirmaţia noastră este susţinută şi de H.C.L nr. 234 din 25.09.2007 de aprobare a tarifului pentru abonamentul de 5 zile din care cităm : “ abonament pe 5 zile / număr de călătorii 10 / procentul de calcul 60% / preţ abonament 7,8 Ron “ Punctul slab al acestui abonament este constituit de faptul că nu este nominal şi nici nu are un număr limitativ de călătorii . Vă prezentăm concluziile sondajului efectuat de noi referitor la acest abonament :

2 ori 4 ori mai mult de 4 ori nu ştiu

De câte ori pe zi utilizaţi acest abonament 40% 43% 10% 7%

nu da , deoarcece nimic nu mă obligă să nu o fac Imprumutaţi abonamentul altor persoane 70% 30%

Din datele de mai sus mergem cu următorul raţionament ; procentul de utilizare mai mare

decât cel preconizat este format din : 43%+10%+7% = 60% Considerăm media de utilizare suplimentară ca fiind 2 călătorii . Media abonamentelor pentru perioada analizată = 18.985 bucăţi . 18.985 x 2 = 37.970 călătorii suplimentare/lună Valoarea unui bilet de călătorie pe un traseu orăşenesc = 1,3 Ron 37.970 călătorii x 1,3 Ron = 49.361 Ron Presupunând ca medie anuală de călătorii suplimentare 37.970 şi 49.361 Ron pierderea lunară , rezultă o pierdere anuală de 592.332 Ron , din călătorii suplimentare oferite de abonamentul de 5 zile cu valoarea de 7,8 Ron . Subliniem faptul că scăderea numărului de abonamente de 7,8 Ron , nu a fost substituită prin creşterea numărului de vânzări la un alt tip de abonament sau la biletele de călătorie de 1,3 Ron . Din datele prezentate se evidenţiază faptul că pentru înlăturarea acestor pierderi trebuiesc adoptate strategii care să aibă în vedere pe lângă latura strict tehnică şi latura umană . Aici ne referim cu precădere la prestaţia taxatorilor şi controlorilor . Din observaţiile directe făcute am dedus că există situaţii când activitatea taxatorului controlor se rezumă la a trece prin mijlocul de transport fără a face , atunci când situaţia o permite , un control de rutină privind declaraţia călătorului că ar avea abonament . La propunerea făcută privind schimbarea modelului de abonament pentru a evita călătoriile clandestine precum şi un mai bun control al acestora a existat amendamentul că la orele de vârf ar fi imposibil ca taxatorul încasator să reuşească să aibă o prestaţie conformă . În aceste condiţii am considerat că la orele de vârf există posibilitatea utilizării a doi taxatori . Un alt punct slab este constituit de îmbătrânirea parcului auto existent . Acest lucru este relevat de creşterea cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile procentual între anul 2005 – 2007 ( perioadă analizată ) aceasta find de 167,86%.

Arătăm faptul că această creştere nu se susţine prin creşterea preţurilor de achiziţie deoarece conform indicilor preţurilor , furnizaţi de D.G.J.S Caraş – Severin în perioada 2005 – 2007 , aceasta a fost de 35 % . Una dintre principalele ameninţări este scăderea numărului de călători produsă de condiţiile economice locale aceasta făcând dificilă o prognozare a necesarului de mijloace de transport utile pentru o perioadă următoare . Referindu-ne la oportunităţi , princincipala oportunitate este faptul că între Primăria municipiului Reşiţa şi oraşul Dusseldorf din Germania există o bună relaţie de colaborare , astfel existând posibilitatea de achiziţionare de tramvaie second-hand de bună calitate şi la preţuri modice . În acelaşi context la nivelul instituţiilor S.C Prescom S.A şi Primăria municipiului Reşiţa există un master plan de reabilitare a căii de rulare şi achiziţionare de mijloace de transport noi , aceasta fiind posibilă prin accesarea de fonduri europene structurale într-o perioadă imediat următoare urmând să fie depusă documentaţia necesară . Prezentăm în cele ce urmează câteva propuneri ce vizează îmbunătăţirea activităţii de transport în comun pentru perioada imediat următoare . • înnoirea parcului de autobuze cu mijloace de transport care să respecte atât normele de

poluare cât şi cele de securitatea circulaţiei impuse de U.E. • efectuarea unei reparaţii capitale la calea de rulare şi a reţelei de contact şi alimentare . Referindu-ne strict la calea de rulare reparaţia capitală trebuie să includă soluţii noi pentru eliminarea vibraţiilor în terasament şi mediu , soluţiile găsite ducând la protecţia fondului edilitar de locuinţe şi gospodăresc . • modernizarea staţiilor de redresare prin reducerea consumului de energie electrică . • schimbarea transportului public cu tracţiune electrică prin adoptarea de mijloace de transport (tramvaie) cu acţionare în C.C cu motoare asincrone care conduc la un transport cu economie de energie/km parcurs la aceeaşi capacitate de transport de 30%. Această metodă duce la dispariţia staţiilor de redresare , nefiind necesară achiziţionarea altor garnituri de tramvai ci modernizarea celor existente fapt ce duce la reducerea costurilor cu 40% • achiziţionarea a 15 autobuze noi care să respecte toate cerinţele tehnice şi de confort ale călătorilor . • achiziţionarea a 6-8 garnituri de tramvai GT8 ( second hand ) cât şi de piese de schimb pentru înlocuirea garniturilor cu un grad mare de uzură ( în special caroseriile ) pentru a putea asigura un confort sporit . • achiziţionarea în perioada imediat următoare a sistemelor de autotaxare compuse din : • 138 validatoare ; • 37 computere de bord ; • 4 automate de bilete ; Considerăm că această ultimă propunere trebuie pusă în aplicare în timpul cel mai scurt , bazându-ne aici pe experienţa unor societăţi cu acelaşi profil care utilizează sistemul. Astfel din discuţiile purtate şi datele prezentate reiese o îmbunătăţire a încasărilor de până la 80 % . Alte avantaje : • scăderea numărului de personal necesar acestei activităţi şi implicit al costurilor de salarizare ; • uşurinţa urmăririi încasărilor ; • condiţii mult mai civilizate şi apropiate de standardele europene în domeniu ; • scăderea posibilităţilor de fraudare ; Specificăm că am procedat la căutarea celei mai bune oferte pentru aceste echipamente , având în vedere preţul şi calitatea echipamentului valoarea de achiziţie fiind de 67.150 € cu posibilitatea achiziţionării în rate pe o perioadă de 24 de luni cu o dobândă de 10% , valoarea în acest sistem fiind de 86.903,29 € şi avans 0 .

Referitor la activitatea de salubritate desfăşurată de S.C Prescom S.A Reşiţa , principalul punct tare este reprezentat de faptul că la ora actuală există o bază de date a tuturor agenţilor economici din municipiu şi zonele ,deservite , astfel fiind exclusă posibilitatea de prestare de servicii nefeacturate . Este pus la punct un sistem de urmărire a ridicării planificate a deşeurilor menajere , astfel încât nu există reclamaţii majore din partea beneficiarilor . Parcul auto existent a fost achiziţionat avându-se în vedere necesităţile specifice oraşului şi este reprezentat de tehnică germană . Societatea a trecut la înlocuirea containerelor de 6 mc din municipiu cu eurocontainere de

1,1 mc , conform directivelor U.E în domeniu . Printre punctele slabe este de evidenţiat faptul că îmbătrânirea parcului auto duce la creşterea costurilor de reparaţii , fapt ce duce la diminuarea profitului societăţii . Ameninţarea principală este cauzată de posibilitatea apariţiei într-o perioadă următoare a unui alt operator care să poată executa acelaşi serviciu la un preţ mai mic şi standarde mai ridicate . Pentru evitarea acestei ameninţări , la ora aceasta S.C Prescom S.A se află în negocieri cu un operator austriac în domeniu , în vederea unui parteneriat ce implică implementarea ultimelor tehnologii atât în colectarea cât şi în recilarea deşeurilor . O altă ameninţare este termenul limită pentru închiderea actualei haldine de gunoi a municipiului , anul 2012 , aceasta în contextul în care este necesară punerea la punct a logisticii de închidere şi conservare precum şi deschiderea haldinei noi la standarde europene . Aici porblema majoră este reprezentată de faptul că Primăria municipiului Reşiţa ca şi asociat nu are încă o viziune clară asupra dispunerii acesteia . Ca o măsură necesară în acest moment este urgentarea tratativelor cu societatea austriacă pentru intrare în parteneriat urmând ca societatea noastră se se ocupe de punerea la dispoziţia partenerului a forţei umane necesare . Ţinem să precizăm că S.C Prescom S.A Reşiţa a implementat începând cu anul 2007 , sistemul de management al calitatăţii conform SR EN ISO 9001 : 2001 , TŰV .