MODEL de Proiect

PROIECT DE AUDIT ENERGETIC

Ing .Voicu Gabriela Simona

Ing.Ciocoiu Elena

Ing.Ciocoiu Petre

Ing.Mitrus Sorin Ionut

1

BODEROU

1. Introducere. Obiectul auditului energetic

2. Date caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit

3. Elemente de alcatuire constructiva a cladirii

4. Instalatiile cladirii

4.1 Instalatiile de incalzire

4.2 Instalatiile sanitare de apa calda de consum

4.3 Instalatiile electrice de iluminat

4.4 Instalatiile de ventilare si climatizare

5. Caracteristicile geometrice ale cladirii

6. Determinarea rezistentelor termice ale elementelor de constructie ale anvelopei cladirii

6.1 Caracteristicile termotehnice ale materialelor constructiei

6.2 Rezistentele termice unidirectionale (in camp curent)

6.3 Rezistentele termice corectate

7. Coeficientul global de izolare termica a cladirii

8. Determinarea temperaturilor caracteristice, a numarului corectat de grade zile si a duratei sezonului de incalzire

8.1 Determinarea temperaturilor caracteristice

8.2 Temperatura interioara redusa

8.3 Temperaturile interioare ale spatiilor anexe/ neincalzite (subsol, pod, garaj)

8.4 Temperatura exterioara de referinta

8.5 Determinarea numarului corectat de grade zile si a duratei sezonului de incalzire

9. Consumul anual de energie pentru incalzire

10. Consumul anual de energie pentru preparare apa calda de consum

11. Consumul anual de energie pentru iluminat

12. Calculul emisiilor de CO2

13. Elaborarea certificatului de performante energetica a cladirii

13.1 Certificatul de performanta energetica a cladirii

2

13.2 Anexa la certificatul de performanta energetica

13.3 Cladirea de referinta

14. Solutii pentru cresterea performantei energetice a cladirii

14.1 Solutii pentru partea de constructii

14.2 Solutii pentru instalatii

14.3 Pachete de solutii

15. Analiza energetica a solutiilor de reabilitare ,

16. Analiza economica a solutiilor propuse

16.1 Ipoteze de calcul

16.2 Indicatori de eficienta economica

16.3 Concluziile analizei economice

17. Concluziile auditului energetic18. Bibliografie

Anexe:

Anexa 1- Fisa de analiza termica si energetica a cladirii

Anexa 2-Calculul rezistentelor termice

Cladirea existenta, inainte de reabilitare

Cladirea reabilitata

Anexa 3-Fotografii ale cladirii si instalatiilor aferente

Anexa 4- Planuri:

-Plan de situatie

-Planuri arhitectura: pod, etaj curent/parter/subsol

-Sectiuni

-Fatade

Anexa 5 – Spatii vitrate

3

1. INTRODUCERE. OBIECTUL AUDITULUI ENERGETIC

In lucrarea de fata este prezentata evaluarea termo-energetica pentru o cladire de birouri din com.Tunari, jud. Ilfov, avand regimul de inaltime S+P+1, efectuata pe baza datelor , a documentatiei si observatiilor obtinute in urma analizei cladirii si instalatiilor aferente acesteia..

Rezultatele obtinute au fost fost utilizate la elaborarea certificatului energetic, pentru incadrarea cladirii intr-o clasa energetica si stabilirea unei note energetice.

Dupa elaborarea acestuia s-a facut auditul energetic, propunandu-se solutii de reabilitare, ce au fost analizate din punct de vedere energetic si economic si s-au creat pachete de solutii care sa raspunda cerintelor actuale, precum si cerintelor clientului, incadrandu-se in bugetul acestuia.

Întocmirea raportului de analiză termică şi energetică a clădirii s-a efectuat în conformitate cuprevederile normativele in vigoare.

2. DATE CARACTERISTICE PRIVIND AMPLASAREA CLADIRII IN MEDIUL CONSTRUIT

Cladirea se afla pe strada Nicolae Iorga nr. 12, com. Tunari- jud. Ilfov, pe amplasamentul T40, A148/89

Fata principala a cladirii (cu intrarea ) este situata spre SUD.

Vecinatati:

In partea estica se invecineaza cu doua cladiri, aflate la distanta de 3m, cu un regim de inaltime P+1, respectiv P .

4

In partea nordica se afla o anexa cu functiunea de bucatarie de vara, aflata la o distanta de 2m de cladirea studiata, cu un regim de inaltine: P

Pe celelate directii, constructiile se afla la o distanta mai mare de 20 m, avand un regim de inaltime ce nu depaseste cel a unei cladiri P+1

Caracteristici ale zonei zonei de amplasare , precum si ale cladirii:

se afla in zona climatica 2 (temperatura exterioara conventionala de calcul in perioada rece Te=-15C),

se afla in zona eolitica IV (v=4m/s),

este moderat adapostita , conf C 107/2005, anexa 1 din partea (1),

are permeabilitate medie (tamplarie exterioara cu garnituri de etansare dar fara ventilare controlata)

adancimea primei panze freatice: 7 m

3.ELEMENTE DE ALCATUIRE CONSTRUCTIVA A CLADIRII

Cladirea a fost proiectata in 1999 de arh. Parjol Cornel (arhitectura) si ing. Andrei Dumitru ( rezistenta si instalatii), constructiia fiind terminata in 2003.

Functiunea initiala pentru care a fost proiectata este aceea de cladire de locuinte pentru o familie. Din 2007 a fost transformata in cladire de birouri pentru firma SC Design Construct si Amenajari SRL, moment in care s-a facut prima modernizare a cladirii (izolarea termica a peretilor exteriori cu polistiren expandat de 5 cm grosime, consolidarea cladirii prin subzidire si executarea izolarii termice a planseului podului cu pat de vata minerala de 10 cm grosime, asezata intre grinzi de brad).

Cladirea cuprinde :

Un pod neincalzit

La etaj: 3 birouri, un atelier de proiectare, un grup sanitar si un hol,

La parter: un vestibul comun cu holul si sala de conferinte, un office , un grup sanitar si un garaj neincalzit ,

La subsol este un adapost solicitat de armata, spatiu ce nu este incalzit si nu contine instalatii de incalzire. Ventilarea acestuia se asigura printr-o conducta 150, a carei priza este scoasa in afara la o distanta de 3m de cladire. Subsolul este semiingropat si nu se desfasoara pe intreaga suprafata ocupata de edificiu.

Accesul intre subsol, parter si etaj se face printr-o scara interiora, amplasata in interiorul spatiului incalzit.

Inaltimile de nivel sunt:

subsol: 2.20m

5

parter in zona incalzita: 2.60 m, iar la garaj: 3.30 m

la etaj : 2.60 m,

Cladirea S+P+1 are urmatoarea alcatuire structurala:

Fundatie continua.

Pereti portanti din zidarie de caramida porotherm 30 cm , inramati cu samburi de b.a. de 25x25 cm si centuri de b.a. de 20x25. Peretii exteriori sunt placati pe exterior cu termoizolatie de 5 cm (din 2007)si vopsiti in culaoare crem deschis.Peretii interiori catre spatiile neincalzite nu sunt izolati termic.

Planseurile sunt din b.a.(placa de beton armat peste etaj:10 cm, peste parter: 12 cm, pe sol 10 cm, peste subsol neincalzit:25 cm), ce se descarca pe contur pe centurile de beton armat.

Soclul perimetral este placat cu izolatie termica de 5 cm.

Acoperisul-sarpanta de lemn placat u tabla zincata, cu scurgerea apelor pe patru directii.

Tamplarie exterioara din PVC, 3 camere, geamuri termo duble cu distantier din aluminiu.1cm.

Tamplaria la usa de intrare este din PVC, opaca, iar spre spatiile neincalzite (subsol neincalzit, garaj si pod) usi din lemn de brad.

S-a folosit ca materiale: beton simplu la fundati marca B.7.5 ( Bc.5), iar pentru b.a. :B200 (Bc.15).

4. INSTALATIILE CLADIRII

4.1. INSTALATII DE INCALZIRE

Clădirea este prevăzută cu instalaţii interioare de încalzire cu radiatoare din otel, tip panel, de la Romstal, si radiatoare din otel pentru baie , prin care trece agent termic preparat de la o centrala murala Vaillant turbo TEC VuW, de 28 kW, ce functioneaza cu gaze naturale si are tiraj fortat.

Instalatia a fost proiectata ca etajul sa fie deservit de o centrala termica (SIME de 24 KW), iar parterul de alta identica. Din cauza defectarii pompei la ambele centrale, acestea au fost inlocuite in 2009 ,de una singura (Vaillant) ce deserveste intreaga cladire. Centrala termica este subdimensionata

Starea tehnica a instalatiei este buna. Caloriferele sunt aerisite anual. Acestea sunt dotate cu robinete cu dublu reglaj, cu ventilele de aerisire, toate in stare de functionare.

4.2 INSTALATII PENTRU APA CALDA DE CONSUM

Apa calda de consum se prepara instant de catre centrala termica Vaillant care este utilizata si pentru incalzire.

Alimentarea cu apa este asigurata din surse proprii, prin pomparea dintr-un put de adancime.

6

Instalatia este in stare buna. Toate conductele, inclusiv cele din coloana se afla in spatiul incalzit. Conductele sunt neizolate. Conductele sunt din pexal de 1/2”. Instalatia nu are in dotare boiler sau acumulator de apa calda de consum.

Nu se face recircularea apei calde de consum.

Programul de functionare este restrictionat de activitatea firmei la 8 ore/zi.

4.3 INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT

Instalatia de iluminat utilizeaza lampi incandescente, lampi cu halogen si tuburi neon . Actionarea corpurilor de iluminat se face prin intermediul intrerupatoarelor manuale. Nu exista sisteme de detectare automatizzata a prezentei utilizatorilor in incaperi si nici sisteme cu celula fotoelectrica pentru reglarea fluxului luminos.Puterea instalata : 4,701 kW

4.4 INSTALATII DE CLIMATIZARE SI VENTILARE

Instalatia de climatizare este dezafectata iar instalatie de ventilare controlata nu exista.

5. CARACTERISTICILE GEOMETRICE ALE CLADIRII

In calculul dimensiunilor anvelopei, se tine seama de prevederile normativului C107-2005/3,

cap. 6 :suprafetele delimitandu-se prin axele geometrice ale elementelor de constructie interiora si prin fetele interioare ale elementelor de constructie perimetrale.

ELEMENTELE CUPRINSE IN ANVELOPA:

1) Plansee

-Invelitoare peste mansarda (unghiul este de 30 grd, deci se poate asimila cu o suprafata orizontala) S=38,1mp

- Placa sub pod: S=94,08 mp

-Placa peste garaj: S=6,35 x 6=38,1 mp

-Placa pe sol : S=70,08 mp

-Placa inferioara la sol: S= 8 mp

-Placa peste subsolul neincalzit S=16 mp

2) Tamplarie exterioara

-spre est: S= 3,96 mp

-spre sud: S=13,26 mp;

7

-spre vest: S = 1,62 mp

-spre nord: S= 18,87 mp

-Usa de acces (sud): S=2,21mp

Total tamplarie exterioara pvc 3 camere: S=39,92 mp

3) Pereti exteriori opaci

* Pereti exteriori tip 1:

-spre est: S= 55,99 mp

-spre sud: S=45,16 mp

-spre vest: S=59,88 mp

-spre nord : S=49,24 mp

Total pereti tip 1: 210,27 mp

*Pereti exteriori tip 2 (lucarne):

-spre est: S=0,44 mp

-spre vest: S= 0,66 mp

Total pereti exteriori tip 2: S=1,1 mp

4) Pereti interiori, in contact cu spatiile neincalzite

Perete interior tip 1, catre garaj: S=18,77 mp

Perete interior tip 1, catre pod: S=8,25 mp

Perete interior tip 2, catre subsolul neincalzit: S= 8.85 mp

5)Pereti in contact cu solul S=17,6 mp

ARIA ANVELOPEI SE 568,96 mpARIA CONSTRUITA Ac 132,18 mpARIA UTILA Au 226,26 mpPERIMETRUL LA SOL P 53,45 mpVOLUMUL INCALZIT Vinc 605,88 mcINDICE DE COMPACTITATE A / V 0,98 1/m

ELEMENTELE SPATIILOR NEINCALZITE:

1. GARAJ:

-pereti exteriori S=36,89mp

-placa pe sol S= 38,1 mp

8

-perete catre sol S=5.05 mp

-tamplarie exterioara pvc, e camere, geam dublu cu distanter metalic : S=2,25 mp

-tamplarie exterioara metalica simpla : S= 8,8 mp

POD:

-invelitoarea: S=94,08 mp

(Unghiul invelitoarei fiind de 30 grd, se asimileaza cu o suprafata orizontala.)

-pereti catre exterior S= 23,65 mp

-tamplarie exterioara S=0,9 mp

SUBSOL NEINCALZIT:

-pereti catre sol: S= 24,4 mp

-pereti catre exterior: S= 1,96 mp

-placa inf la sol: S= 16 mp

6. DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE ALE ELEMENTELOR DE

CONSTRUCTIE

6.1 Caracteristicile termotehnice ale materialelor de constructii

Conform C107/2005, partea [3], anexa A:

Nr. crt. Denumire material a ' kg/mc W/mpK W/mpK

1 moratar interior 1700 0.87 1 0.87 2 moratar exterior 1800 0.93 1 0.93 3 zidarie caramida porotherm 1150 0.46 1 0.46 4 beton armat 2400 1.62 1 1.62 5 zidarie caramida plina 1800 0.8 1 0.8 6 tabla zincata 7850 58 1 58 7 carton bitum 1100 0.17 1 0.17 8 panou rigips 1000 0.37 1 0.37 9 hidroizolatie bitum 600 0.17 1 0.17

10 hidroizolatie pvc 1600 0.33 1 0.33 11 termoizolatie polistiren exp 20 0.044 1 0.04412 Termoizolatie polistiren extr 0.33 1 0.33

13 vata minerala 60 0.042 1 0.042 14 parchet stejar 800 0.41 1 0.41 15 astereala brad 550 0.35 1 0.35 16 dale beton simplu 1400 0.58 1 0.58 17 gresie 2400 2.03 1 2.03 18 nisip 1600 0.58 1 0.58 19 pamant umplutura 1800 2 1 2

9

densitate aparenta conductivitate termicaa coeficient de majorare ' conductivitate termic corectata

6.2 Rezistentele termice unidirectionale ale elementelor cuprinse in anvelopa

Elementele in contact cu exteriorul, precum si cele in contact cu spatiile ventilate neincalzite se calculeaza in conformitate cu C107/2005, partea [3], punct: 7.51, relatia (5):

R=1/i+1/e+d/

i=coeficient de transfer termic superficial interior

i=coeficient de transfer termic superficial exterior

=conductivitatea termica a materialului

d=grosimea stratului

6.2.1 Elementele in contact cu exteriorul (tiàte):

Elemente in contact cu exteriorul

NR CRT DEFINIRE STRAT d d/ A m W/mK mpK/W mp

1. Invelitoare mansardaPL1 38,10tabla zincata 0,0005 58,000 0,000009

ti -> te carton bitum 0,0010 0,170 0,005882astereala brad 0,0250 0,350 0,071429vata minerala 0,1000 0,042 2,380952panou rigips 0,0125 0,370 0,033784TOTAL pondere:90% 0,14 2,49tabla zincata 0,0005 58,000 0,000009carton bitum 0,0010 0,170 0,005882astereala brad 0,0250 0,350 0,071429grinda brad 0,1000 0,350 0,285714panou rigips 0,0125 0,370 0,033784

TOTAL pondere 10% 0,14 0,40 2 Perete ext tip 1 Pe 1 210,27

mortar interior 0,0150 0,870 0,017241ti -> te zidarie caramida porotherm 0,3000 0,460 0,652174

mortar ext 0,0300 0,930 0,032258polistiren expandat 0,0500 0,042 1,190476mortar exterior 0,0300 0,930 0,032258

TOTAL 0,43 1,92 3 Perete ext tip 2 Pe2 1,10

tabla zincata 0,0005 58,000 8,62E-06ti -> te carton bitum 0,0010 0,170 0,005882

astereala brad 0,0250 0,350 0,071429vata minerala 0,1000 0,042 2,380952panou rigips 0,0125 0,370 0,033784

TOTAL 0,14 2,49 4 Tamplarie exterioara T 39,92

tamplarie 3 camere, distantier

10

ti -> te metalic 1 cm

- Invelitoare mansarda: R=1/[(0.9/2.819) +(0.1/0.306)]=mpK/W

Rezistenta acesteia este o medie ponderata dintre rezistenta invelitorii in dreptul zonei cu termoizolatie si rezistenta invelitorii in dreptul grinzii de brad, structura ce are o pondere de 10 % din suprafata totala.

Rezistenta in dreptul termoizolatiei: R=1/i+1/e+d/Ra=1/+1/+ mpK/W,

(cu Ra=0.16 conform C107/2005, partea [3], tabel III, corespunzator stratului de aer de 15 mm, cu flux ascendent pe verticala)

Rezistenta in dreptul grinzii de brad: R=1/+1/+mpK/W

- Pereti exteriori tip 1: R=1/+1/+mpK/W

- Pereti exteriori tip 2: R=1/+1/+ mpK/W

- Tamplarie pvc 3 camere:R=0.5 mpK/W

6.2.2 Elemente in contact cu spatiile neincalzite (tiàtu):

1 Placa sub pod PL2 94,08astereala brad 0,0250 0,350 0,071429

ti -> tu vata minerala 0,1000 0,042 2,380952placa beton armat 0,1000 1,620 0,061728mortar interior 0,0150 0,870 0,017241TOTAL 1 pondere:90% 0,24 2,53astereala brad 0,0250 0,350 0,071429grinda brad 0,1000 0,350 0,285714placa beton armat 0,1000 1,620 0,061728mortar interior 0,0150 0,870 0,017241

TOTAL 2 pondere 10% 0,24 0,44

2 Placa peste garaj PL3 38,10gresie 0,0100 2,030 0,004926

ti -> tu mortar ciment 0,0500 0,930 0,053763placa beton armat 0,1200 1,620 0,074074mortar ciment 0,0200 0,930 0,021505

TOTAL 0,20 0,15

11

- Placa sub pod: se calculeaza ca o medie ponderata dintre rezistenta in dreptul termoizolatiei cu ponderea de 90% si a rezistentei din dreptul popului, cu ponderea de 10% : R=1/[(0.9/0.972)+(0.1/0.644)]mpK /W

Rezistenta in dreptul termoizolatiei : R=1/+1/+2.531+Ra mpK /W

Ra=0.16mpK/W, rezistenta stratului de aer neventilat cu flux ascendent pe verticala, conform C107/2005, partea [3], tabel III

Rezistenta din dreptul podului: R=1/8+1/12+0.436 mpK /W

- Placa peste garaj: R=1/+1/+mpK/W

- Placa peste subsol neincalzit: R=1/+1/+mpK/W

- Perete interior tip 2, catre subsol neincalzit: R=1/+1/+0.25mpK/W

- Perete interior tip 1, catre pod: R=1/+1/+mpK/W

- Perete interior tip 1, catre garaj: R=1/+1/+mpK/W

6.2.3 Elementele in contact cu solul (tiàtp) se calculeaza in conformitate cu C107/2005 partea [5], astfel:

Elemente in contact cu solul

NR CRT DEFINIRE STRAT d d/ A

m W/mK mpK/W mp1 Placa pe sol PL4 70,08

gresie 0,0100 2,030 0,004926ti -> tp mortar ciment 0,0400 0,930 0,043011

placa beton armat 0,1000 1,620 0,061728hidroizolatie pvc 0,0020 0,330 0,006061

3 Placa peste subsol PL6 16,00parchet stejar 0,0200 0,410 0,04878

ti -> tu mortar ciment 0,0700 0,930 0,075269placa beton armat 0,2500 1,620 0,154321mortar ciment 0,0200 0,930 0,021505

TOTAL 0,36 0,30

4 Pereti interiori tip 1 Pi1 27,02mortar interior 0,0150 0,870 0,017241

ti -> tu zidarie de caramida porotherm 0,3000 0,460 0,652174mortar interior 0,0150 0,870 0,017241

TOTAL 0,33 0,69

5 Perete interior tip 2 Pi2 8,85mortar interior 0,0150 0,870 0,017241

ti -> tu placa beton armat 0,3500 1,620 0,216049mortar interior 0,0150 0,870 0,017241

TOTAL 0,38 0,25

12

nisip 0,0600 0,580 0,103448pamant de umplutura 0,5880 2,000 0,294dp1+f-z 3,0000 2,000 1,5dp2 4,0000 4,000 1

TOTAL 7,80 3,01

2 Placa inf la sol PL5 8,00gresie 0,0100 2,030 0,004926

ti -> tp mortar ciment 0,0300 0,930 0,032258placa beton armat 0,1000 1,620 0,061728polistiren extrudat 0,0200 0,050 0,4hidroizolatie pvc 0,0020 0,330 0,006061nisip 0,0600 0,580 0,103448dp1-z-f 0,3280 2,000 0,164dp2 4,0000 4,000 1

TOTAL 4,55 1,77

3 Perete sol Ps 17,6mortar interior 0,0150 0,870 0,017241

ti -> tp placa beton armat 0,3500 1,620 0,216049hidroizolatie bitum 0,0040 0,170 0,023529zidarie caramida plina 0,1250 0,800 0,15625

TOTAL 0,49 0,41

- Placa pe sol, peste CTS: conform punct 7.1.4, relatia (2):

R=(1/6 ) +[(dp1+z-f)/p1] +(dp2/p2) + (d/)=3.180 mpK/W

- Placa inferioara la sol: conform punct 7.2.7, relatia (5):

R=(1/6)+[(dp1-z-f)/p1] +(dp2/p2) +(d/)=1.939 mpK/W

13

- Perete spre sol : conform punct 7.2.5, relatia (3):

R=(1/8)+=0.538mpK/W

6.3 Rezistentele termice corectate a elementelor cuprinse in anvelopa

Rezistenta termica corectata (pentru elementele in contact cu exteriorul sau cu spatiile neincalzite) ,tine seama de influienta puntilor termice asupra rezistentei determinate pe baza unui calcul unidirectional in camp curent. Pentru asta s-a utilizat indicatiile din C107/2005, partea [3], formulele (7), (8) si (9).

U’=1/R’=(1/R)+l)/A+W/mpK]

R’ = r*R = R * 1/ (1+ R[ ∑(Ψ*l) + ∑X]/ A) [m²K/W]

Unde: l - lungimea puntilor termice liniare de acelasi felψ - transmitanta termica liniara a puntilor termice liniareA - aria elementelor anvelopeiR - rezistenta termica specifica unidirectionala aferenta ariei AR' - rezistenta termica corectatar - coeficient de corectie pentru puntile termiceL - coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioara a cladiriiU' - transmitanta termica corectataR’m – rezistenta termica specifica corectata medie

Iar pentru elementele in contact cu solul, s-a tinut seama de normativul C107/2005, partea (5).

Spatii incalzite (calculul detaliat se afla in anexa 2)

Elementul de constructie A

Rl R' r R'min

[mp] [mpK/W] [W/K] [mpK/W] [-] mpK/WElemente in contact cu solul

1 PERETI SPRE SOL 17,60 0,380 1,740 2,92 PLACA LA SOL 70,08 3,180 1,874 0,70 1,43 PLACA INF LA SOL 8,00 1,939 1,740 0,90 1,4

Elemente in contact cu exteriorul 1 PERETE EXT TIP 1 210,27 2,091 50,172 1,395 0,67 1,62 PERETE EXT TIP 2 1,1 0,167 0,123 0,74 1,63 ACOPERITOARE M 38,1 1,550 1,519 0,98 4

14

4 TAMPLARIE EXT 41,91 0,500 0,500 1,00 0,5Elemente in contact cu spatii neincalzite

1 Placa sub pod 94,08 0,925 0,814 0,88 42 Perete catre pod 8,25 0,895 2,164 0,725 0,81 1,73 Placa peste garaj 38,1 0,403 0,391 0,97 2,34 Pereti catre garaj 18,77 0,895 3,277 0,774 0,86 1,7

5Placa peste subsol neincalzit 16 0,548 0,521 0,95 2,3

6Perete intre subs inc si neinc 8,85 0,458 0,412 0,90 1,7

TOTAL: 568,42 R’min s-a stabilit conf. Ordonanta 2513/2010 a MDRT

Rezistenta termica medie corectata a anvelopei se calculeaza conf C107/2005 [3], cu relatia (10), in conformitate cu punctul 7.7.5

R’m= 1/U’m = Aj / ( Aj*U’j ) = 0,93 [mpK/W]

Pentru elementele din spatiile neincalzite spre exterior sau spre sol:

Element garaj R R' Aplaca pe sol 3,129 2,278 38,10perete exterior 2,091 1,395 17,51planseu etaj 0,403 0,391 38,10perete interior 0,895 0,774 18,77tamplarie pvc 0,500 0,500 4,05usi metal 0,170 0,170 8,80perete spre sol 0,380 0,380 5,054

Volum garaj 125,73

Element pod R R' Aacoperitoare pod 1,550 1,364 94,08

perete interior 0,895 0,725 9,54placa peste etaj 0,925 0,814 94,08tamplarie pvc 0,500 0,550 0,90perete exterior 2,091 1,401 23,65

volum pod 201,33

Element subsol R R' Aperete ext 1,96perete sol 24,40perete int 8,85placa peste subs 16placa la sol 16

volum subsol 35.12

15

7. COEFICIENTUL GLOBAL DE IZOLARE TERMICA A CLADIRII

Se calculeaza in conformitate cu C107/2005, [2].

Prin calculul G1ref, se stabilesc performantele termoenergetice ale cladirii conform proiectului de arhitectura si a noilor exigente stabilite prin legislatia in vigoare, performante ce trebuiesc mentinute pe toata durata de viata a cladirii.

G1 este un indicator conventional al nivelului de performanta termoenergetica „de iarna”, al cladirii in ansamblul ei, distincta din punct de vedere functional.

Verificarea criteriului de satisfacere a exigentei deperformanta termoenergetica globala a cladirii studiate se face pe baza relatiei: „G1mai mic sau egal cu G1ref” [W/mcK].

G1 se calculeaza pe baza proiectului cladirii, prin stabilirea performantelor termoenergetice reale ale acesteia, utilizandu-se relatia (2) din C107: G1=(Aj * j /R’m)/V [W/mcK], unde tj este un factor de corectie a diferentei de temperatura intre mediile separate de elementul constructie j, calculat conform Normativelor C107/1, C107/3 si C107/5.

G1ref se calculeaza pe baza coeficientilor de control ai elementelor de inchidere, stabiliti prin Normativul C107/2, completat cu Ordonanta 2513/2010 a MDRT, in functie de tipul de cladire si zona climatica, precum si pe baza suprafetelor aferente acestor elemente. Relatia (3) din C107/2:

G1ref=[A1/a +A2/b +A3/c +d*P + A4/e] / V [W/mcK]

Unde:

A1= aria suprafetelor componentelor opace verticale (unghi >60 grd)

A2=aria suprafetelor planseelor de la ultimul nivel (unghi <60 grd)

A3=aria suprafetei planseelor inferioare aflate in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit,

A4=aria suprafetelor peretilor transparenti sau translucizi aflati in contact cu exteriorul sau cu spatii neincalzite (factor de transmisie a luminii minim 0,15)

P= perimetrul exterior al spatiului incalzit aferent cladirii, aflat in contact cu solul sau ingropat

V=volumul incalzit

a,b,c,d,e= coeficientii de control corespunzatorielementelor de constructie mentionate mai sus, ale caror valori se regasesc in Ordonanta 2513/2010, tabel 2 si sunt in functie de categoria cladirii ( cladire cu ocupare discontinua ), tipul de cladire (cladire de birouri ) si zona climatica (2)

V Aj Rmjjj/R’m Coef de referinta G1 ref

pereti ext tip1 210,27 1,395 150,728 A1 a apereti ext tip2 1,1 0,123 8,943 249,29 1,6 155,8063perete spre garaj 18,77 0,774 0,000 A2 b A2/bperete spre pod 8,25 0,725 0,000 132,18 4 33,045perete catre subs neinc 8,8 0,412 0,000 A3 c A3/cperete spre sol 17,6 3,000 5,867 132,18 2,5 52,872placa peste etaj 94,08 0,814 0,000 P d Pd

16

placa peste CTS 70,08 1,874 37,396 53,45 1,4 74,83placa peste subs neinc 16 0,521 0,000 A4 e A4/eplaca sub CTS. Subs inc 8 1,740 4,598 37,71 0,5 75,42invelitoare mansarda 38,1 1,519 25,082 placa peste garaj 38,1 0,391 0,000 G1ref= 0,647 tamplarie ext 39,81 0,500 79,620TOTAL V= 605,88 312,233G1= 0,515

G1< Gref, se verifica conditia

8.Determinarea temperaturilor caracteristice, a numarului corectat de grade zile si a duratei sezonului de incalzire

8.1 Determinarea temperaturilor caracteristice

Stabilirea temperaturilor exterioare medii lunare, stabilite in conformitate cu SR 4839, pentru localitatea Bucuresti “tek” [0C]

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

4,26Luna ian febr mar

tapril mai iun iul aug sept oct nov dec

Temp -2,4 -0,1 4,8 11,3 16,7 20,2 22 21,2 16,9 10,8 5,2 0,2

Calculul temperaturii interioare rezultanta medie a spatiului incalzit(conf. SR 4839/97) “ti” [0C]

Nr.crt. Nivel Incapere A h Vj tj tjVj ti mp m mc C Cmc C Subsol casa scarii 8 2,2 17,6 18 316,8 Parter vestibul 4,45 2,6 11,57 18 208,26 hol 11,08 2,6 28,808 18 518,544 sala conf 28,12 2,6 73,112 18 1316,016 office 17,85 2,6 46,41 20 928,2 casa scarii 8 2,6 20,8 18 374,4 gr sanitar 7,25 2,6 18,85 20 377 birou 16 2,6 41,6 20 832 Etaj birou1 17,85 2,6 46,41 20 928,2 birou2 28,12 2,6 73,112 20 1462,24 birou3 16 2,6 41,6 20 832 atelier pr 38,1 2,6 99,06 20 1981,2 hol 11,7 2,6 30,42 18 547,56 casa scarii 8 2,6 20,8 18 374,4 gr sanitar 7,25 2,6 18,85 20 377

17

total 227,77 589,002 11373,82 19,31

8.2 Temperatura interioara redusa (conf. NP 048-2000, formula 8)

Sinc

tiR= ti - a * ------------------------------------ = 14,92 0C

(SE / R'm )+0,33 *B1* na *V

Unde:

ti= 19,31 0C, conf punct 8.1 din proiect (temperatura interioara rezultanta medie)

a= 12,91, conf anexei (aporturi interioare de caldura )

Sinc= 226,26 m2 (aria spatiului incalzit)

Se= 568,96 m2 (aria anvelopei)

R’m=0,93 m2K/W (rezistenta termica medie a elementelor de constructie ale anvelopei)

B1=(1-A/R)*fta= 0,964 (coeficient de corectie a potentialului termodinamic, caract. aerului proaspat),

A=0,096 coeficient numeric in functie de tipul cladirii, corespunzator cladirii individuale),

fta=1,062 factorul de temperatura pentru aerul interior, in functie de sistemul de incalzire( incalzire cu

corpuri statice tabel 3.1 NP 048 )

na=0,6 h-1 (numarul de schimburi de aer cu exteriorul), conf. Tabel 3.2/NP 048 (cladire individuala,moderat adapostita, clasa de permeabilitate medie)

V=605,88 m3 (volumul interior al spatiului incalzit)

8.3 Temperaturile interioare ale spatiilor anexe/ neincalzite (subsol, pod, garaj), conf anexei la prezentul proiect

Temperaturile spatiilor neincalzite sunt determinate prin bilant termic, in functie de temperaturile normale ale incaperilor , spatiile adiacente si rata de ventilare a spatiilor neincalzite.

u=QjLj)+0.34*V*(njj)/ =Lj+0.34*V*nj

Lj [W/K] coeficientii de cuplaj termic aferenti tuturor elem de constructii orizontale si verticale care delimiteaza spatiul neincalzit de mediile alaturate aer exterior sau temperatura incaperi

j [C] temperat mediilor adiacente ; n [1/h] numarul de sch de aer

V [m3] volumul spatilului neincalzit

18

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

tipod 5.1 6.3 8.8 12.1 14.9 16.7 17.7 17.2 15.1 11.9 9.1 6.5

tigaraj 1.5 2.8 5.9 10.2 14.0 16.0 18 17.7 15.1 11.2 7.3 3.7

tisubsol 2.3 3.3 8.5 9.3 12.2 14.1 15.2 14.8 12.6 9.3 6.4 2.6

8.4 Temperatura exterioara de referinta (conf. NP 048-2000, formula 9 )

[ ( SE/ R’m)+ 0,33 * (B1-fta) * na * V ] * tev + 0,33 * na * V * te teR = ---------------------------------------------------------------------- ( SE/ R’m)+ 0,33 * B1 * na * V

unde: tev-temperatura exterioara virtuala a cladirii, ce tine seama de aporturile solare (conf . NP 048-2000, formula 10)

∑( Spej/Rpej) * tEpej + ∑( SFa/RFa) * tEFa + ∑( Sp/Rp) * tp tev = --------------------------------------------------------------------- SE/ R’m

(conf . NP 048-2000, formula 10)

Unde:

LUNAte ∑(Spej/Rpej)*tEpej ∑(SFnj/RFnj)*tEFn ∑(Sp/Rmedp)*tp tev teRoC

ian 2.16 1.01febr 4.3 2.86mart 8.7 6.69april 12.20 11,20mai 17.80 15.9iun 16.66 17.1iul 18.87 17,61aug 17.93 16.80sept 15.45 14,5oct 10.91 9.25nov 6.88 5.54dec 3.65 2.48

8.5 Determinarea numarului corectat de grade zile si a duratei sezonului de incalzire

Nr crt. LUNA teR z tiR= Dzk Ngz Q

1 ianuarie 1.01 31 14.92 31.00 431.04 6147.372 februarie 2.86 28 14.92 28.00 337.53 4813.823 martie 6.69 31 14.92 31.00 254.91 3635.454 aprilie 11.20 30 14.92 30.00 111.49 1590.125 mai 15.90 31 14.92 5.00 2.32 33.136 iunie 17.10 30 14.92 0.00 0.00 0.00

19

7 iulie 17.61 31 14.92 0.00 0.00 0.008 august 16.80 31 14.92 0.00 0.00 0.009 septembrie 14.50 30 14.92 10.00 11.11 158.39

10 octombrie 9.25 31 14.92 31.00 175.59 2504.2111 noiembrie 5.54 30 14.92 30.00 281.23 4010.8512 decembrie 2.48 31 14.92 31.00 385.46 5497.33

total 365 227.00 1990.67 28390.67

Pentru incalzirea continua:

Dz=227 zile

Ngz=1990,67

9. Determinarea consumului anual de energie pentru incalzire,

(conf NP 048-2000, formula 1)

Consumul anual de caldura pentru incalzirea spatiilor cladirii:

Qinc, an=0.024*(Se/R’+0.33*B1*na*V)*C*Ngz [kWh/an]= 28390,67 [kWh/an]

Consumul annual de caldura pentru incalzirea spatiilor la nivelul sursei de caldura aferenta cladirii, (conf formulei 39, din NP 048-2000):

QanSinc= Qan

inc /inc= [ kWh/an]

inc =rdg =

Unde:

20

r = 0,99 randament de reglare, corespunzator inst de incalzire central dotata cu robinete de reglaj

d=Qaninc / (Qan

inc +r QanPd)= 1 randament de distributie a caldurii in instalatia de incalzire

interioara

g=go v)=0,9*(0,9-0,02)=0,79

Qsursa=36398,29 kwh/an

Consumul specific de caldura pentru incalzirea spatiilor cladirii

qaninc== 160,87 kWh/m2 an

Din punct de vedere a incalzirii, cladirea se incadreaza in clasa energetic C.

10. Determinarea consumului anual de energie pentru prepararea apei

calde de consum

(In conformitate cu MC001, [2], cap II3 si Manualul Instalatorului)

Consumul de caldura pentru apa calda de consum:

Qa=Qac+Qacp=830,3295+980,6567=1810,986 kWh/an

Qac-consumul de caldura aferent consumului de apa calda:

Qac=1,43*Vac*(acara*z*Npacar kWh/an

Unde:

Vac=11,85 mc/an volumul de apa calda de consum

ac = 60 C temperatura de preparare a apei calde

ar = 11 C temperatura medie a apei reci (de put), pentru zona climatica II

(tabel 3.4 MC 001/2)

a= 5 l/persoana zi necesarul zilnic de apa calda de consum

z=237 zile numarul anual de zile de folosire a apei calde de consum

Np=10 pers numarul mediu de persoane din cladire

Qacp-pierderile de caldura ale instalatiei de apa calda de consum:

Qapc= Qacpc+Qacpd+Qacpa+Qacps =52,87628 +748,3133 +0 +179,4671 = 980,6567 kWh/an

Unde:

21

Qacpc- pierderi masice

Qacpc=1,154 Vacc(accarb*z*Np*nac/24*(accar kWh/an

Qacpd- pierderi de caldura pe traseul conductelor

Qacpd= Qacpd1+Qacpd2+Qacpd3= 0+ 748,3133 + 0 =748,3133 kWh/an

Qacpd1-pierderile de caldura pe traseul conductelor de acc, Qacpd1= 0, deoarece conductele nu sunt amplasate in spatii neincalzite

Qacpd2- pierderi de caldura pe coloanele de acc si legaturile la obiectele sanitare din anvelopa, Qacpd2= 0,001*U2*Lc2 +(macamb2Dz =748,3133 kWh/an unde: U2=1,3 W/mK, coeficient specific mediu de pierderi de caldura pe unitatea de lungime Lc2=13,2m, lungimea coloamelor de acc si a legaturilor la obiectele sanitare sanitare mac = 45C, temperatura medie a apei la iesirea din centralaamb2=22 C, temperatura aerului din zona conductelor Dz- numarul de grade zile pentru incalzire

Qacpd3-pierderi de caldura pe conductele de recirculare a apei calde de consum: Qacpd3= 0 , deoarece nu se face recircularea apei calde de consum.

Qacpa- pierderi de caldura la acumulatorul de apa calda de consum

Qacpa=0,001*Slata (aca-amb3) nac Z/0,1+izaiza= 0 kWh/an

(instalatia nu are boiler si nici rezervor de acumulare)

Qacps- pierderi de caldura la sursa de energie termica pentru producerea acc

Qacps=(1-s)(Qac+Qacpc+Qacpd+Qacpa) = 179,4671 kWh/an

Unde: s=89 %, randamentul energetic al sursei (sursa este in interior si este de tip Vaillant)

Consumul energetic specific pentru apa calda de consum este: qacc=Qa/Au= 8,004 kWh/mp an

Se incadreaza in clasa energetica: A

11. Determinarea consumului anual normal de energie pentru iluminat

In conformitate cu MC 001/III, formula 4.14 (metoda semplificata), cap II.4.4.2:

tu Pn

Wilum=6 A +---------- =11610,06 kWh/an

1000

Unde:

tu=(tp Fp Fo)+ ( tN Fo)=2500,

22

Puterea instalata: Pn=4701 W, conform tabelului de mai jos,

Timpul de utilizare a iluminatului artificial pe timp de zi: tp=2250 ore , conf. tabel 1, anexa II.4 A1

Timpul de utilizare a iluminatului artificial pe timp de noapte: tN=250 ore, conf tabel 1,anexa II.4 A1

Factor de dependenta de lumina de zi: Fp=1, conf tabel 2 anexa II.4.A1 (sist de control a iluminatului: manual)

Factor de dependenta de durata de utilizare: Fo=1, conf tabel 3, anexa II.4.A1

Aria utila: A=226.26 mp

Indicatorul Leni: W ilum

qil = ----------- = 51,31 KWh/an mp

A

Incadrarea in grupa energetica: C

12. Calculul emisiilor de CO2

Energia primara: Ep=Qf,h,i * fh,i+Qf,w,i * fw,i+Wil * fil= 39971,51 kW/an

Unde:

Qf,h,i= 36398,29 kWh/an, energia termica consumata pentru incalzire, produsa la sursa din gaz natural

Qf,w,i= Qacps= 179,4671 kWh/an, energia termica consumata pentru prepararea acc, produsa la sursa din

gaz natural

Wil=11610,06 kWh/an, energia electrica consumata pentru iluminat

fw,l=fh,l= 1,1 kg/kWh, factorul de conversie in energia primara pentru gaz natural

fil=2,8

Emisia de CO2: ECO2= Qfhl *fWCO2+Qfwl*fwCO2+Wil *filCO2= 8543,34 hg/an

Factorul de emisie la arderea gazului natural (se aplica energiei la sursa primara:

fiCO2=fwCO2= 0,205 kg/kWh

Factorul de emisie la electricitate: fiCO2= 0,09 kg/kWh

Indicele de emisie echivalent CO2: ICO2=ECO”/Ainc= 37,75 KgCO2/mp an

qCO2=37,75 kgCO2/an mp

23

13 Elaborarea certificatului de performanta energetica a cladirii

13.1 Certificatul de performante energetica a cladirii

Consumul anual specific de energie pentru incalzirea spatiilor

qinc=Qinc/Ainc =160.86 [kWh/m²an]

Consumul energetic pt incalzire duce la incadrarea energetica in CLASA C

Consumul anual specific de energie pentru apa calda de consum

qacc=Qacc/Ainc =8,004 [kWh/m²an]

Consumul energetic pt incalzire duce la incadrarea energetica in CLASA A

Consumul anual specific de energie pentru incalzirea pentru iluminat

qil=Wil/Ainc=51.31 [kWh/m²an]


Consumul total anual specific de energie

qtot=qinc + qacc+qil= 220.84 [kWh/m²an]


13.1.1. Penalizari acordate cladirii certificate

Penalizari acordate cladirii certificate si motivarea acestora (in conformitate cu MC 001, [3], cap III.3.4.5.:

Po=P1*P2*P3*P4*P5*P6*P7*P8*P9*P10*P11*P12= 1.1

Cladire individuala, subsol uscat, fara functiune tehnica P1=1Usa este prevazuta cu sistem sistem de siguranta P2=1Ferestre si usi in stare buna , prevazute cu garnituri de etansare P3=1Corpurile statice sunt dotate cu armaturi de reglaj si sunt functionale P4=1Corpurile statice sunt demontate si spalate dupa fiecare sezon de incalzire P5=1Cladire individuala cu posibilitatea de golire a coloanelor P6=1Cladire cu sistem propriu de incalzire ai acc P7=1Starea buna a tencuielii exterioare P8=1Pereti exteriori uscati P9=1Acoperis etans P10=1Cosuri de evacuare dezafectate, cu acces blocat P11=1Cladire cu posibilitatea de ventilare naturala organizata P12=1,1

24

13.1.2. Nota energetica

Pe baza valorilor consumurilor specifice pentru cladirea reala si cladirea de referinta, eficienta din punct de

vedere energetic, se determina notele energetice:

Cladirea reala: NC= (-B1*qtot*po+B2)

Consumul anual specific pentru incalzirea spatiilor

[kWh/m2an]

Consumul anual specific de energie pentru prepararea acc

[kWh/m2an]

Consumul anual specific de energie pentru iluminat

[kWh/m2an]

Consumul total ( qtot ) 220.87 [kWh/m2an]q tot*p0= 242.202 [kWh/m2an]

Nota energetica

a) N=exp(-B1*qtot*p0+B2)

daca qtot*p0=>qTm

b) N=100 daca qtot*p0=>qTm

qTm=125Nota este

stabilita ca in cazul a)

B1= 0.001053 B2= 4.73677

N = 89.98

Eficienta Energetica

Incalzire CApa calda de consum AIluminat A

Total cladire C

25

13.2 Cladirea de referinta

Cladirea de referinta este o cladire virtuala care are urmatoarele caracteristici distincte fata de cladirea

reala:

a. Aria elementelor vitrate, fiind cladire de birouri, sunt determinate pe baza indicatiilor din anexa A7.3

din MC 001, [1], in functie de aria utila a pardoselii incintelor ocupate;

b. Rezistentele termice corectate ale elementelor de constructie din componenta anvelopei, sunt

caracterizate de valori minime normate, conform MC 001, [I], cap 11 si a Ordonantei MDRT nr.

2513/22.XI.2010, pentru cladiri de categoria a doua (cladiri cu ocupare discontinua);

c. Factorul optic al elementelor de constructie exterioare vitrate este: =0.3;

d. Numarul minim de schimburi de aer este minum 0,5 h-1

e. Sistemul de incalzire sa fie dimensionat conform reglementarilor in vigoare ;

f. Penalizarea pentru casa de referinta este po= 1

Astfel, se obtin:

Rezistentele termice corectate:

Elementul de constructie A (m2) R'm (m2K/W)Pereti exteriori tip 1 210,27 1.6Pereti exteriori tip 2 1,1 1,6Placa sub pod 94,08 4Acoperitoare mansarda 38,1 4Tamplarie exterioara 39,81 0.5Planseu peste garaj 38,1 2,3Planseu peste subsol neinc 16 2,3Planseu inf la sol 7,41 1,4Planseu la sol 70,08 1,4

DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE MEDII MINIME [mpK/W] R'm minim=1.54

26

Coeficientul global de izolare termica

V Aj Rmj jj/R'mCoef de referinta G1 ref

pereti ext tip1 210,27 1,600 131,419 A1 a apereti ext tip2 1,1 1,600 0,688 249,29 1,6 155,8063perete spre garaj 18,77 0,895 0,000 A2 b A2/bperete spre pod 8,25 0,895 0,000 132,18 4 33,045perete catre subs neinc 8,8 0,412 0,000 A3 c A3/cperete spre sol 17,6 1.600 11 132,18 2,5 52,872placa peste etaj 94,08 4,000 0,000 P d Pd

placa peste CTS 70,081400

50.057 53,45 1,4 74,83placa peste subs neinc 16 2,300 0,000 A4 e A4/eplaca sub CTS. Subs inc 8

1.4005.714 37,71 0,5 75,42

invelitoare mansarda 38,1 4,000 9,525 placa peste garaj 38,1 2,300 0,000 G1ref= 0,647 W/mcK tamplarie ext 39,81 0,500 79,620TOTAL V= 605,88 288,023G1= 0,475 W/mcK

G1< Gref, se verifica conditia

Calculul temperaturii exterioare de referinta caracteristica spatiului incalzit teR

ter z tir Dzk Ngz Q1 0.81 31 11.89 31 343.55 2900.642 3.28 28 11.89 28 241.13 2035.8933 8.14 31 11.89 31 116.35 982.35894 13.64 30 11.89 10 34.25 289.17745 20.11 31 11.89 0 0 06 20.17 30 11.89 0 0 07 22.75 31 11.89 0 0 08 21.75 31 11.89 0 0 09 15.23 30 11.89 0 0 0

10 11.5 31 11.89 8 1.64 13.8467411 7.34 30 11.89 30 136.57 1153.079

12 2.97 31 11.89 31 276.39 2333.598 169 1149.88 9708.594

27

Determinarea numarului corectat de grade zile si a duratei sezonului de incalzire

Durata sezonului de incalzire Dz=169 zile

Numarul corectat de grade zile Ngz=1149 grad zile

Energia primara si emisiile de CO2

Ep = 13918 kg/an

Eco2 = 2589 kg/an

Ico2 = 11.44kg CO2/mp,an

Necesarul de energie pentru incalzirea cladirii Q=9708.594 [kWh/an]

Consumul anual de caldura la nivelul sursei Qsinc=12446.9 [kWh/an]

Consumul anual specific de caldura pt.incalzire qinc=Qsinc/Ainc = 55.01 [kWh/m²an]

Factorul optic t=0.3

Nr.sch.de aer =0.5 1/h











Relatia de determinare a notei energetice este urmatoarea:

N=exp(-B1*qtot*p₀+B2) daca qtot*p₀≥ qTMN=100 daca qtot*p₀< qTM

• B1=0.001053 ,B=4,73667- coeficienti numerici determinati conform MC 001 – 2006; • p0 - coeficient de panalizare a notei acordate cladirii; • qTM- consumul specific anual normal de energie maxim.

28

qtot*p₀= 114.32 kWh/mp,an<125 kWh/mp,an

Nota N=100

9.1.3. Certificarea cladirii de referinta

Eficienta Energetica

Incalzire AApa calda de consum AIluminat C

Total cladire A

N = 100

14 Solutii pentru cresterea performantei energetice a cladirii

14.1 Solutii pentru partea de constructii

In cazul cladirii examinate s-au identificat urmatoarele solutii posibile de reabilitare:

Solutia 1 (S1) - Sporirea rezistentei termice a peretilor exteriori peste valoarea de 2,5 m2k/W., prevazuta

de norma metodologica de aplicare a OG 18/2009, prin izolarea termica a peretilor exteriori cu un strat de

polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime, inclusiv protectia acestuia si aplicarea tencuielii exterioare.

La aplicarea termosistemului se va acorda o atentie deosebita inchiderii puntilor termice existente.

Solutia 2 (S2) - Termoizolarea planseului dintre subsolul neincalzit si parter cu un strat de polistiren extrudat de 2 cum grosime protejat cu tencuiala armata ,montat pe fata interioara a planseului

Solutia 3 (S3) – Termoizolarea planseului peste garaj cu un strat de rigips de 1 cm si vata minerala de 15 cm

14.2 Solutii pentru partea de instalatii

Pentru reabilitarea instalatiilor propunem:

Montarea unei centrale termice (condensatie) cu combustibil gaz natural.

Prepararea apei calde prin intermediul unei instalatii solare, inclusiv boiler cu dubla serpentina.

Solutia 4 (S4):

-Prepararea apei calde prin intermediul unei instalatii cu panouri solare, inclusiv boiler cu dubla serpentina.

Consumul de energie pentru preparea apei calde

Necesarul de apa calda conform MC001/2 ; table II.3.A stabileste cantitatea de5 litri /functionar.

29

Numar de functionari =10

Numar de schimburi=1

Temperatura de calcul apa calda=60 grad

Temperatura de intrare apa rece=10 °C

Qac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata;

ρa= 983,2 - densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C;

ca= 4,183 - caldura specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C;

Vac= volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata

Vac=5 litri*10pers*237zile

Vac=11850l=11.85 m³

Qac=1,43*Vac*(acara*z*Npacar830.3295 kwh/an

Qac=830.32 [kWh.an]

Instalatia va fi formata din doua panouri solare avand in total o putere instalata de 5-6 KW si un boiler cu

acumulare de 300 litri, sistem de pompare, automatizare.

Boilerul va fi de tipul cu doua serpentine, una racordata la lichidul de transfer caldura prin panoul solar

(glycol), iar cea de-a doua in legatura cu circuitul primar al cnetralei termice.

Acest tip de instalatie asigura prepararea apei calde la temperaturi ridicate, chiar in absenta soarelui

puternic, in zilele inorate de vara.

Costul instalatiei incluzand panourile, boilerul, automatizarea este de 1800-1900 EUR la care trebuie

adaugata manopera si materialele pentru realizarea legaturilor dintre boilerul de acumulare si lavoare,

aproximativ 600 EUR

Cost total investitie 2500 euro, din care prin programul Casa verde se ramburseaza 1500 de euro.

Cost total efectiv 1000 euro = 4300 ron.

Perioada in care incalzirea apei calde de consum este data100 % numai de instalatia solara -15 aprilie- 30

septembrie = 167 zile

Cantitatea de caldura economisita pentru prepararea apei calde de consum in aceasta perioada este:

Qacc ec tot = 385,18 kwh

Restul de 193 zile se economiseste 30 % din cantitatea de caldura necesara pentru prepararea acc.

830,32 kwh- 385,18 kwh = 445,14 kwh

Cantitatea de caldura economisita in perioada oct-15 aprlie.

445,14 kwh x0,30 = 133,54 kwh

Cantitatea de caldura economisita total pe an ;

133,54 kwh + 445,14 kwh = 578,68 kwh

1kwh = 1 leu

Economie /an = 579 lei = 134,65 euro/an

1000 euro : 134,85 euro/an = 7,43 an

Perioada de amortizare = 7,43 an

30

Solutia 5 (S5):Montarea unei instalatii de ventilare controlata dublu flux cu recuperator de caldura si

preincalzirea aerului cu ajutorul unui put canadian

Consumul de caldura ca urmare a aplicarii solutiei:

- pentru incalzire: 36398,29 kWh/an

- pentru acc: 1810,986 kWh/an

- pentru ventilare:..1131,3..kWh/an , Clasa energetica A

Nu se face economie comparand cu casa reala. Insa creste gradul de comfort. Se mentine umezeala la valori de comfort si se obtine o usoara racire vara, respectiv incalzire iarna. Prin ventilare libera, se introduce pe timp de iarna o cantitate de aer rece, de exemplu la -15 0C, astfel producandu-se o racire a anvelopei. Centrala termica trebuie sa munceasca mai mult pentru a asigura necesarul de caldura.

In schimb prin ventilarea mecanica cu centrala VMC, dubluflux, cu recuperator de caldura si cu put canadian, se preia aerul la -15 0C, se introduce in putul canadian cu o inclinatie de 2% se incalzeste in sol , pna la temperatura de 10 grade. In centrala intalneste prin contact indirect aerul ce iese din centrala la 20 grade, se incalzeste pana la 17 grade si intra in cladire in incaperile urmatoare: birouri, atelier si camera de conferinte, unde se creaza o suprapresiune. In grupurile sanitare si in office se creaza subpresiune , prin evacuarea aerului viciat, la o temperatura de 20 grade. Dupa cedarea unei parti de caldura in centrala de ventilare, aerul iese din cladire la 5 grade. Acesta poate fi utilizat pe timp de iarna, la incalzirea unei sere.

Costul investitiei: CT=5000 euro

Durata de viata estimata a solutiei de modernizare energetica: Ns= 10 ani

Indicatori de eficienta energetica:

- Durata de recuperare a investitiei: NR= 10 ani

31

14.3 Pachete de solutii

Pachetul 1, P1 = S1 + S2 + S3 – Cuplarea solutiei S1 cu solutia S2 si S3 .

15. Analiza energetica a solutiilor de reabilitare

15.1 Analiza solutiei 1 ( S 1 )

Calculul rezistentelor termice corectate

Spatii incalzite

Elem. de constructie A

Rl U' R' r L' U R'min A/R'min

[mp] [mpK/W] [W/K] [W/mpK] [mpK/W] [-] [W/K] Elemente in contact cu solul

1 Pereti spre sol 17.6 0.380 0.575 1.740 10.115 2.9 6.0692 Placa peste CTS 70.08 3.180 0.314 1.874 0.70 22.039 0.314 1.4 50.0573 Placa sub CTS 7.41 1.939 0.516 1.740 0.90 3.821 0.516 1.4 5.293

Elemente in contact cu ext.

1 Perete ext tip 1 210.27 3.282 50.172 0.543 1.840 0.56 114.248 0.305 1.7 123.6882 Perete ext tip 2 1.1 0.167 5.988 0.123 0.74 6.587 5.988 1.7 0.647

3Acoperitoare man. 38.1 1.550 1.519 1.519 0.98 57.874 0.645 4 9.525

4 Tamplarie ext. 39.81 0.500 2.000 0.500 1.00 79.620 2.000 0.5 79.620Elemente in contact cu sp.neinc

1 Placa peste etaj 94.08 0.925 1.081 0.814 0.88 101.708 1.081 4 23.5202 Perete catre pod 8.25 0.895 2.164 1.380 0.725 0.81 11.382 1.117 1.7 4.853

3Placa peste garaj 38.1 0.403 2.481 0.391 0.97 94.541 2.481 2.5 15.240

32

4 Pereti catre garaj 18.77 0.895 3.277 1.292 0.774 0.86 24.249 1.117 1.7 11.041

5Placa peste subsol neincalzit 16 0.548 1.825 0.521 0.95 29.197 1.825 2.5 6.400

6Perete intre subs inc si neinc 8.85 0.458 2.183 0.412 0.90 19.323 2.183 1.7 5.206

TOTAL: 568.42 574.704 341.159

Spatii neincalzite

Calculul rezistentelor corectate

Nr,.crt El de c-tie A U l R' U' Garaj

PE 17.51 0.305 1.98 2.393 0.418 Pi 23.82 1.117 0 0.895 1.117 PLsol 38.10 3.129 0 0.320 3.129 PL peste garaj 38.10 2.758 0 0.363 2.758 Tampl PVC 4.05 2.000 0 0.500 2.000 Tampl. metal 8.80 5.882 0 0.170 5.882

Pod PE 23.65 0.305 0 3.282 0.305 Pi 9.54 1.117 0 0.895 1.117 Invelitoare 92.88 1.805 0 0.554 1.805 PL peste etaj 94.08 0.365 0 2.740 0.365 Tampl PVC 0.90 2.000 0 0.500 2.000 Chepeng 1.20 2.577 0 0.388 2.577

Subsol(conf C107/5, cazul combinat 2-5-7)

Pes 1.96 0.670 1.493 Ps 24.40 3.400 0.294 Pi 8.62 2.460 0.407 PL peste 15.37 1.939 0.516 PL sol 15.37 1.851 0.540

DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE MEDII

R'm= 0.98933

Temperatura exterioara echiv caract spatiilor neincalzite tp





Calculul temperaturii interioare reduse din spatiul incalzit

tiR = ti - a* (Sinc/(SE/R)+0,33Bl*na*V= 14.92 C


Nr crt. LUNA teR z tiR= Dzk Ngz Q1 ianuarie 1.12 31 14.92 31.00 427.62 6098.702 februarie 3.04 28 14.92 28.00 332.60 4743.503 martie 7.01 31 14.92 31.00 245.16 3496.484 aprilie 11.20 30 14.92 28.00 78.90 1125.305 mai 15.90 31 14.92 0.00 0.00 0.006 iunie 17.10 30 14.92 0.00 0.00 0.007 iulie 17.61 31 14.92 0.00 0.00 0.008 august 16.80 31 14.92 0.00 0.00 0.009 septembrie 14.50 30 14.92 2.00 0.61 8.66


total 365 212.00 1904.57 27162.68



Numarul corectat de grade zile Ngz=1904.57 grad zile




35


Ep = 66789.53 kg/an

Eco2 = 6785.046 kg/an

Ico2 = 29.98 kg CO2/mp,an


qinc=Qsinc/Ainc =153.91 [kWh/m²an]












N=exp(-B1*qtot*p₀+B2) daca qtot*p₀≥ qTMN=100 daca qtot*p₀< qTM

• B1=0.001053 ,B=4,73667- coeficienti numerici determinati conform MC 001 – 2006;

36

• p0 - coeficient de panalizare a notei acordate cladirii; • qTM- consumul specific anual normal de energie maxim.

qtot*p₀= 234.54 kWh/mp,an

Nota

N=exp(-0,001053*234.54 +4,73667)

N=88.66


Rezistenta termica a planseului dintre subsolul neincalzit si parter in urma termoizolarii cu un strat de polistiren extrudat de 2 cum grosime protejat cu tencuiala armata ,montat pe fata interioara a planseului

R=0.908 [mpK/W]

R’=0.863 [mpK/W]

R’m=0.947 [mpK/W]











total 365 223.00 1969.78 28092.70

37








Ep = 67807.55 kg/an

Eco2 = 6975.7 kg/an









38







N=exp(-B1*qtot*p₀+B2) daca qtot*p₀≥ qTMN=100 daca qtot*p₀≥ qTM


Nota

N=exp(-0,001053*218.49*1.1 +4,73667)

N=88.56


Rezistenta termica a planseului peste garaj in urma termoizolarii cu un strat de rigips de 1 cm si vata minerala de 15 cm.

R=3.936 [mpK/W]

R’=3.818 [mpK/W]

R’m=1.0799 [mpK/W]









39



total 365 210.00 1802.68 25709.63








Ep = 66186.14 kg/an

Eco2 = 6487.16 kg/an


40

















Nota

N=exp(-0,001053*225.48 +4,73667)

N=89.96

15.4 Analiza energetica a pachetului de solutii P=S1+S2+S3

41

Calculul rezistentelor termice corectate spatii incalzite

Elementul de constructie A R l U' R' r L' U R'min A/R'min [mp] [mpK/W] [W/K] [W/mpK] [mpK/W] [-] [W/K] Elemente in contact cu solul

1 PERETI SPRE SOL 17.6 0.380 0.575 1.740 10.115 2.9 6.0692 PLACA PESTE CTS 70.08 3.180 0.314 1.874 0.70 22.039 0.314 1.4 50.0573 PLACA SUB CTS 7.41 1.939 0.516 1.740 0.90 3.821 0.516 1.4 5.293

Elemente in contact cu exteriorul 1 PERETE EXT TIP 1 210.27 3.282 50.172 0.543 1.840 0.56 114.248 0.305 1.7 123.6882 PERETE EXT TIP 2 1.1 0.167 5.988 0.123 0.74 6.587 5.988 1.7 0.6473 ACOPERITOARE M 38.1 1.550 1.519 1.519 0.98 57.874 0.645 4 9.5254 TAMPLARIE EXT 39.81 0.500 2.000 0.500 1.00 79.620 2.000 0.5 79.620

Elemente in contact cu spatii neincalzite 1 Placa peste etaj 94.08 0.925 1.081 0.814 0.88 101.708 1.081 4 23.5202 Perete catre pod 8.25 0.895 2.164 1.380 0.725 0.81 11.382 1.117 1.7 4.8533 Placa peste garaj 38.1 3.936 0.254 3.818 0.97 9.680 0.254 2.5 15.2404 Pereti catre garaj 18.77 0.895 3.277 1.292 0.774 0.86 24.249 1.117 1.7 11.0415 Placa peste subsol neincalzit 16 0.908 1.101 0.863 0.95 17.621 1.101 2.5 6.4006 Perete intre subs inc si neinc 8.85 0.458 2.183 0.412 0.90 19.323 2.183 1.7 5.206

TOTAL: 568.42 478.267 341.159

DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE MEDII

R'm= 1.1885

Calculul rezistentelor termice corectate spatii neincalzite

Nr,.crt El de c-tie A U l R' U'

Garaj PE 17.51 0.305 1.98 2.393 0.418 Pi 23.82 1.117 0 0.895 1.117

42

PLsol 38.10 3.129 0 0.320 3.129 PL peste garaj 38.10 0.254 0 3.818 0.254 Tampl PVC 4.05 2.000 0 0.500 2.000 Tampl. metal 8.80 5.882 0 0.170 5.882

Pod PE 23.65 0.305 0 3.282 0.305 Pi 9.54 1.117 0 0.895 1.117 Invelitoare 92.88 1.805 0 0.554 1.805 PL peste etaj 94.08 0.365 0 2.740 0.365 Tampl PVC 0.90 2.000 0 0.500 2.000 Chepeng 1.20 2.577 0 0.388 2.577

Subsol(conf C107/5, cazul combinat 2-5-7)

Pes 1.96 0.670 1.493 Ps 24.40 3.400 0.294 Pi 8.62 2.460 0.407 PL peste 15.37 0.863 1.159 PL sol 15.37 1.851 0.540

43











total 365 204.00 1669.80 23814.49




Necesarul de energie pentru incalzirea cladirii Q=23814.49[kWh/an]



44


Ep = 63101.52 kg/an

Eco2 = 6098.66 kg/an












qtot=qinc + qacc+qil= 196 [kWh/m²an]

Consumul energetic pt incalzire duce la incadrarea energetica in CLASA B

45





Nota

N=exp(-0,001053*150.35 +4,73667)

N=97.36

16. Analiza energetica a solutiilor de crestere a performantelor energetice

Varianta Necesarul de caldura al cladirii

Qincal

Consumul anual de caldura la nivelul sursei

Qsinc

Consumul anual specific

qincal

Consumul total specific

qtotal

Consumul total

Wtotal

Economia anuala raportat la casa reala

Nota energetica

N

Durata de incalzire

Dz

kWh/an kWh/an kWh/m2,an kWh/m2,an kWh/an kWh/an - zile

Casa reala 28390.67 36398.29 160,86 220.87 49819.3 0 89.98 227

S1 27162.68 34823.94 153.91 213.22 48244.9 1574.3 88.66 212

S2 28092.7 36016.28 159.18 218.49 49437.3 328 88.56 223

S3 25709.6 32961.02 145.67 204.92 46382.1 3437.2 89.96 210

P(S1+S2+S3) 23814.5 30927.9 136.69 196 44348.9 5470.3 97.36 204

46

Analiza economica a solutiilor propuse ( cfm Mc001/3 )

Varianta Economie Anuala

∆E [Kwh/an]

Cost aprox.investitie

Cinv [euro]

Durata de viata

Ns [an]

Durata recuperare investitie

Nr [an]

Cost energie economisita

e

Valoare reala actualizata

VNA =Cinv+e*Xk

- kWh/an euro ani ani Euro/ kW an Euro

S1 1574.3 1070 10 2.9 366 5730

S2 328 70 10 1 76 830

S3 3437.2 700 10 1 799 8790

S4 578.68 1000 10 7.4 134.65 2346.5

P(S1+S2+S3) 5470.3 1840 10 1.4 1272 14560

∆E economie de caldura realizata prin aplicarea solutilor de modernizare [Kwh/an]

Cinv costul lucrarilor de modernizare energetica [euro]

Ns durata de viata estimata a solutiei de modernizare energetica [an]

Nr durata simpla de recuperare a investitiei [an] Nr=Cinv/∆E x c

e cost energie economisita Cinv/∆E x Ns

Xk=10

VNA valoare neta actualizata = Cinv+e*Xk

17 Concluzii

47

Analizele energetice si economice prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta performantele diferitelor solutii de reabilitare astfel:

Varianta de reabilitare S1 implica un cost de cca. 1070 euro si se recupereaza in cca 2.9 ani , costul energiei economisite fiind de 366 euro/an.Aceasta solutie implica un cost relativ mic si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste comfortul termic interior.Aceasta solutie va duce la limitarea efectelor puntilor termice si implicit imbunatatirea performantelor energetice.Pentru implementarea acestei solutii ce vor respecta indicatiile date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile (expert structurist) care va analiza starea cladirii dpdv al rezistetei.

Varianta de reabilitare S2 implica un cost de cca. 70 euro si se recupereaza in cca 1 an , costul energiei economisite fiind de 76 euro/an.Aceasta solutie implica un cost foarte mic de investitie si un VNA de 12 ori mai mare decat suma investita,este usor de aplicat si economia este de 328 kWh/an

Varianta de reabilitare S3 implica un cost de cca. 700 euro si se recupereaza in cca 1an , costul energiei economisite fiind de 799 euro/an. Aceasta solutie implica un cost mic de investitie si un VNA de 10 ori mai mare decat suma investita.Economia este de 3437 kWh/an.Solutia S3 pe partea de constructii este cea mai buna solutie de reabilitare termica.

Varianta de reabilitare S4 implica un cost de cca. 1000 euro si se recupereaza in cca 7.43 ani , costul energiei economisite este de 134 euro iar economia anuala este de 579 kWh/an.Aceasta solutie nu poate fi aplicata si nu este rentabila decat prin programul ‘Casa Verde’ ,program pentru protectia mediului.Aceasta solutie respecta directivele europene pt protectia mediului si de aici necesitastea adoptarii ei.

Varianta S5. Nu se face economie comparand cu casa reala. Insa creste gradul de comfort. Se mentine umezeala la valori de comfort si se obtine o usoara racire vara, respectiv incalzire iarna. Prin ventilare libera, se introduce pe timp de iarna o cantitate de aer rece, de exemplu la -15 0C, astfel producandu-se o racire a anvelopei. Centrala termica trebuie sa munceasca mai mult pentru a asigura necesarul de caldura.

Varianta de reabilitare P1 implica un cost de cca. 1840 euro si se recupereaza in cca 1.4 ani, costul energiei economisite este de 5470 euro iar VNA este 14560 euro.Aceast pachet de solutii este cea mai buna varianta dpdv energetic si economic.

18 Bibliografie

48

Legea nr. 372 din 13/12/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.H.G. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico economiceaferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, inclusiv Ordinul MDLPL nr. 863/2008 pentru aprobarea „Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din H.G. 28 din 2008”.Legea 325/2002 pentru aprobarea O.G. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.Legea 50 din 1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările şi completările ulterioare.Ordonanţa nr. 22 din 20/08/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.Metodologie din 01/09/2008 privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.HG 349-93 privind contorizarea apei şi a energiei termice la consumatorii urbani, instituţii şi agenţi economici.Mc001 partea 1-5 2007 Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor.NP 048-2000 Normativ pt expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestoraNP 008-97 Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară.NP 060-02 Normativ privind stabilirea performanţelor termo-higro-energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente în vederea reabilitărilor termice.NP 057-02 Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe.MP 022-02 Metodologie pentru evaluarea performanţelor termotehnice ale materialelor şi produselor pentru construcţii.MP013-2001 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitaretermică a clădirilor şi instalaţiilor aferente. Program cadru al programului naţional anual de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente.SC 006-2001 Soluţii cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire dinclădiri de locuit.C107/0-2002 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţiitermice la clădiri.C 107/1-2005 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică laclădirile de locuit.C 107/3-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţieale clădirilor.C 107/5-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţieîn contact cu solul.SR 4839-1997 Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile.SR 1907/1-1997 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul.STAS 4908-85 Clădiri civile, industriale şi agrozootehnice. Arii şi volume convenţionale.STAS 11984-2002 Instalaţii de încălzire centrală. Suprafaţa echivalentă termic a corpurilor de încălzire.STAS 7462/2 Fizica constructiilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori.STAS 6472/4 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructiila difuzia vaporilor de apa. Prescriptii de calcul.STAS 6472/6 Fizica construcţiilor. Proiectarea elementelor de construcţii cu punţi termice.STAS 1478-90 Construcţii civile şi industriale. Alimentarea interioară cu apă.I13-02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de încălzire.I9-94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.ventilare şi climatizareOrdinul 2513/2010 privind modificarea reglementarii tehnice “ Normatic privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor “ indicativ C 107 - 2005

49

MODEL de Proiect

Documents

Transcript of MODEL de Proiect