www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2010-02-13 23:04:12

Modalitati de stingere a datoriilor catre stat

Creantele fiscale se sting prin încasare, compensare, executare silita, scutire, anulare, prescriptie, dare în

plata si sub alte forme prevazute de lege. În functie de modalitatile de achitare a datoriei sau de felul în

care se fac evaluarea si valorificarea bunurilor, contribuabilii pot sa stie ce avantaje sau dezavantaje exista

în fiecare caz în parte si pot lua deciziile potrivite

Plata si compensarea

Cel mai comun mod de a stinge obligatiile catre Fisc este plata, care se efectueaza prin trezoreria statului, într-un

cont unic, indiferent de bugetul caruia îi este destinata.

Însa contribuabilul poate avea diferite creante fata de MFP, constând în sume care trebuie restituite sau

compensate, dupa caz. De exemplu, cele platite în plus fata de obligatia fiscala ca urmare a unei erori de calcul,

cele de rambursat de la bugetul de stat etc.

Daca Fiscul are de restituit anumite sume catre contribuabil sI, în acelasi timp, are si creante fata de acesta,

opereaza compensarea. Compensarea se face de catre organul fiscal competent la cererea debitorului sau înainte

de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia, dupa caz. Organul fiscal poate efectua compensare din

oficiu ori de câte ori constata existenta unor creante reciproce, cu exceptia sumelor negative din deconturile de

TVA fara optiune de rambursare.

Înlocuirea creantei fiscale cu imobile

Debitorul persoana juridica, proprietar al unor bunuri imobile, poate cere organului fiscal stingerea unor creante

fiscale prin “darea în plata” a acestor bunuri. Dare în plata înseamna înlocuirea creantei cu imobile.

Procedura este reglementata prin Ordinul MFP nr. 486/15 iunie 2007 pentru aprobarea Procedurii privind

stingerea creantelor reprezentând impozite, taxe si alte venituri datorate bugetului de stat si/sau a creantelor

reprezentând contributii sociale administrate de Ministerul Finantelor prin trecerea în proprietatea publica a

statului a unor bunuri imobile proprietate a debitorilor.

Stingerea creantelor fiscale se va face la valoarea cea mai mica dintre valoarea stabilita prin evaluare, de catre

experti autorizati, si valoarea de inventar evidentiata în contabilitatea persoanei juridice debitoare, stabilita pe

page 1 / 4

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2010-02-13 23:04:12

fiecare bun imobil în parte.

Directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, Directia generala de

administrare a marilor contribuabili ori Autoritatea Nationala a Vamilor, dupa caz, tin evidenta solicitarilor de

bunuri imobile în registre de evidenta deschise în acest scop.

În cadrul Ministerului Finantelor exista o comisie care aproba sau respinge, prin decizie, dupa caz, cererile

privind stingerea unor creante prin trecerea în proprietatea publica a statului si darea în administrare a unor

bunuri imobile corespunzatoare unor sedii sau spatii necesare desfasurarii obiectului activitatii ori alte spatii de uz

sau de interes public.

Daca bunurile imobile nu sunt de uz sau de interes public, comisia din cadrul ministerului poate respinge cererea

privind stingerea creantelor fiscale prin dare în plata.

Comisie din cadrul MFP va analiza si va decide asupra fiecarei cereri având în vedere urmatoarele elemente:

a) documentele prezentate de debitor, care atesta dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile pentru care

acesta solicita trecerea în proprietatea publica a statului, precum si dovada ca acestea nu sunt grevate de drepturi

reale si de alte sarcini;

b) existenta solicitarilor pentru obtinerea în administrare a bunurilor imobile pentru care urmeaza sa se analizeze

oportunitatea trecerii în proprietatea publica a statului;

c) respectarea reglementarilor legale în vigoare referitoare la aplicarea procedurii de executare silita a creantelor

fiscale, daca este cazul;

c1) existenta acordului Ministerului Muncii si/sau al Ministerului Sanatatii, în cazul în care debitorul solicita prin

cerere stingerea prin dare în plata a contributiilor sociale care se fac venit la bugetul asigurarilor sociale de stat,

bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale si/sau la

bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, dupa caz;

d) inexistenta unor cereri privind retrocedarea proprietatii, a unor cereri privind deschiderea procedurii

insolventei, precum si inexistenta unor contracte de închiriere sau concesiune, arendare ori când bunurile imobile

au fost aduse ca aport în cadrul unei asocieri în participatiune, aport la capitalul social al unei societati comerciale

ori inexistenta altor litigii, în masura în care aceasta poate fi prevazuta;

e) propunerile organului fiscal competent ori ale directiei regionale pentru accize si operatiuni vamale, dupa caz,

precum si punctul de vedere al Directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti,

ori al Directiei generale de administrare a marilor contribuabili sau al Autoritatii Nationale a Vamilor, dupa caz;

f) punctele de vedere ale directiilor de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor si al Agentiei Nationale de

Administrare Fiscala;

g) cheltuielile necesare, estimate de catre solicitantul bunurilor imobile ce urmeaza sa fie trecute în proprietatea

publica a statului, pentru transformarea acestora în sedii sau în spatii corespunzatoare desfasurarii obiectului

activitatii ori în alte spatii de uz sau de interes public, precum si sursa de acoperire a acestora;

h) eficienta stingerii creantelor fiscale prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publica a statului, fata de

alte modalitati de stingere prevazute de lege;

h1) eficienta aplicarii acestei modalitati de stingere a creantelor fiscale, rezultata din compararea creantelor fiscale

stinse prin aceasta modalitate, la care se adauga eventualele cheltuieli de amenajare-refunctionalizare, cu

cheltuielile necesare unei noi constructii sau achizitii;

i) orice alte elemente necesare solutionarii cererii.

page 2 / 4

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2010-02-13 23:04:12

Procedura se aplica în mod corespunzator si în cazul debitorilor persoane juridice la care s-a instituit

administrarea speciala în perioada de privatizare, precum si al debitorilor persoane juridice pentru care s-a deschis

procedura insolventei, cu avizul administratorului special sau al administratorului/lichidatorului judiciar, dupa

caz. De asemenea, procedura se aplica si în situatia în care executarea silita este suspendata.

Executarea silita a obligatiilor fiscale

Înaintea valorificarii bunurilor prin executare silita, acestea vor fi evaluate. Evaluarea se efectueaza de catre

organul de executare prin experti evaluatori proprii sau prin experti evaluatori independenti. Organul de executare

va actualiza pretul de evaluare tinând cont de rata inflatiei.

Pentru a realiza executarea silita cu rezultate cât mai avantajoase, tinând seama atât de interesul legitim si imediat

al creditorului, cât si de drepturile si obligatiile debitorului urmarit, organul de executare va proceda la

valorificarea bunurilor sechestrate într-una dintre modalitatile prevazute de dispozitiile legale în vigoare si care,

fata de datele concrete ale cauzei, se dovedeste a fi mai eficienta, si anume:

a) întelegerea partilor;

b) vânzare în regim de consignatie a bunurilor mobile;

c) vânzare directa;

d) vânzare la licitatie;

e) alte modalitati admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitatii, agentii imobiliare sau

societati de brokeraj, dupa caz.

În procedura executarii silite, întâi trebuie valorificate bunurile mobile si numai daca acestea nu sunt suficiente

pentru acoperirea creantei se poate trece la imobile.

În cazul executarii silite asupra bunurilor mobile, daca debitorul este persoana fizica nu pot fi supuse executarii

silite bunurile necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale.

Sunt supuse executarii silite bunurile imobile proprietate a debitorului. În situatia în care debitorul detine bunuri

în proprietate comuna cu alte persoane, executarea silita se va întinde numai asupra bunurilor atribuite debitorului

în urma partajului judiciar, respectiv asupra sultei. În cazul debitorului persoana fizica nu poate fi supus

executarii silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit în conformitate cu normele legale în vigoare.

În cazul executarii silite prin poprire, pot fi urmarite orice sume reprezentând venituri si disponibilitati banesti în

lei si în valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu,

debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine în viitor în temeiul unor raporturi

juridice existente.

Pentru stingerea creantelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmariti prin poprire asupra sumelor

din conturile bancare. În acest caz, odata cu comunicarea somatiei si a titlului executoriu, facuta debitorului, o

copie certificata a acestui titlu va fi comunicata bancii la care este deschis contul debitorului. Despre aceasta

masura va fi înstiintat si debitorul.

Prescriptia datoriei fiscale

Daca trece o perioada de timp si organele statului nu au actionat conform procedurilor legale pentru stabilirea sau

recuperarea datoriei fiscale, dreptul de a actiona împotriva contribuabilului se prescrie, adica nu mai poate fi

exercitat.

page 3 / 4

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2010-02-13 23:04:12

În materie fiscala, termenul de prescriptie este de 5 ani, însa poate fi si de 10 ani, daca datoriile catre stat sunt

stabilite în urma comiterii unor infractiuni, cum ar fi evaziunea fiscala.

Daca organul fiscal a omis sa stabileasca obligatiile fiscale ale contribuabilului, termenul de prescriptie de 5 ani

începe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui în care s-a nascut creanta fiscala (când s-a format

baza de impunere care o genereaza). Daca este vorba de executarea silita a creantei fiscale, termenul curge de la

data de 1 ianuarie a anului urmator celui în care obligatia fiscala a devenit scadenta.

Însa contribuabilii nu trebuie sa mizeze prea mult pe prescriptie deoarece legea prevede foarte multe cauze de

întrerupere si suspendare a acesteia. Practic, orice fel de actiune din partea organului fiscal, cea mai simpla

înstiintare, reprezinta o astfel de cauza.

Scaderea pentru cauze de insolvabilitate

Pentru creantele fiscale ale debitorilor declarati în stare de insolvabilitate, care nu au venituri sau bunuri

urmaribile, conducatorul organului de executare dispune scoaterea creantei din evidenta curenta si trecerea ei

într-o evidenta separata. În cazul acestor debitori, executarea silita se întrerupe, însa organele fiscale au obligatia

ca, cel putin o data pe an, sa efectueze o investigatie asupra starii acestor contribuabili, care nu constituie acte de

executare silita.

Daca la sfârsitul perioadei de prescriptie nu se constata dobândirea unor bunuri sau venituri urmaribile, organele

de executare vor proceda la scaderea creantelor fiscale din evidenta analitica pe platitor. Scaderea se face si în

cursul perioadei de prescriptie în cazul debitorilor, persoane fizice, decedati sau disparuti, pentru care nu exista

mostenitori care au acceptat succesiunea.

Anularea creantelor fiscale

În situatiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari decât

creantele fiscale supuse executarii silite, conducatorul organului de executare poate aproba anularea debitelor

respective. Cheltuielile generate de comunicarea somatiei prin posta sunt suportate de organul fiscal.

Creantele fiscale restante aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 10 lei, se anuleaza. Anual,

prin hotarâre a guvernului, se stabileste plafonul creantelor fiscale care pot fi anulate.

page 4 / 4