Modalitati de Integrare a Continuturilor
3
MODALITATI DE INTEGRARE A CONTINUTURILOR DIN DOMENIILE SPECIFICE DISCIPLINEI (LIMBA, COMUNICARE, LITERATURA) ÎN CADRUL PROCESULUI DE PREDARE-INVATARE-EVALUARE Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă semnificaţia unui „organizator” în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare- învăţare-evaluare, actuala programă şcolară a urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice. Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere. Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba română, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Fiind deopotrivă o disciplină din curriculumul naţional şi limbă de şcolarizare, studierea limbii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaştere şi de activitate. Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării). Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om. Curriculumul de limba şi literatura română pentru clasele a V-a – a VIII-a, ca şi pentru învăţământul liceal, se bazează pe modelul comunicativ-funcţional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor.
description
Modalitati de integrare a continuturilor la limba romana
Transcript of Modalitati de Integrare a Continuturilor
Modalitati de integrare a continuturilor din domeniile specifice disciplinei (limba, comunicare, literatura) n cadrul procesului
de predare-invatare-evaluarePornind de la ideea c un demers de proiectare curricular trebuie s acorde conceptului de competen semnificaia unui organizator n relaie cu care sunt stabilite finalitile nvrii, sunt selectate coninuturile specifice i sunt organizate strategiile de predare-nvare-evaluare, actuala program colar a urmrit valorizarea cadrului european al competenelor cheie la urmtoarele niveluri: formularea competenelor generale i selectarea seturilor de valori i atitudini; organizarea elementelor de coninut i corelarea acestora cu competenele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice. Disciplina Limba i literatura romn are un rol deosebit de important n formarea personalitii elevilor, n formarea unor deprinderi i abiliti necesare pentru a le asigura accesul postcolar la nvarea pe toat durata vieii i integrarea activ ntr-o societate bazat pe cunoatere. Pe parcursul nvmntului obligatoriu, elevii trebuie s-i formeze n primul rnd competenele de comunicare indispensabile, n lumea contemporan, pentru orice tip de activitate profesional: s se exprime corect, clar i coerent n limba romn, s asculte, s neleag i s produc mesaje orale i scrise, n diverse situaii de comunicare. Fiind deopotriv o disciplin din curriculumul naional i limb de colarizare, studierea limbii romne asigur formarea competenelor de comunicare necesare n toate domeniile de cunoatere i de activitate. Finalitile disciplinei se reflect nemijlocit n competenele generale i n setul de valori i atitudini enunate n program, din care deriv ntreaga structur curricular (competene specifice, coninuturi ale nvrii). Scopul studierii limbii i literaturii romne n perioada colaritii obligatorii este acela de a forma un tnr cu o cultur comunicaional i literar de baz, capabil s neleag lumea, s comunice i s interacioneze cu semenii, s-i utilizeze n mod eficient i creativ capacitile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaa cotidian, s poat continua n orice faz a existenei sale procesul de nvare, s fie sensibil la frumosul din natur i la cel creat de om. Curriculumul de limba i literatura romn pentru clasele a V-a a VIII-a, ca i pentru nvmntul liceal, se bazeaz pe modelul comunicativ-funcional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicrii i al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci i modalitilor propriu-zise de structurare a competenei de comunicare a elevilor.
Proiectarea activitii didactice, precum i elaborarea de manuale colare alternative trebuie s fie precedate de lectura integral a programei colare i de urmrirea logicii interne a acesteia. Activitile de nvare i strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie s in seama de experiena elevilor la aceast vrst i s permit valorizarea pozitiv a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitii instructiv-educative presupune respectarea unor exigene ale nvrii durabile, aa cum sunt:
utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis i creativ;
exersarea lucrului n echip, a cooperrii i/sau a competiiei;
realizarea unor activiti diverse de receptare i producere de mesaje orale i scrise, care s dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria nvare; integrarea, n predare-nvare-evaluare, a elementelor de coninut din cele trei domenii ale disciplinei (lectur, practica raional i funcional a limbii, elemente de construcie a comunicrii), pentru a le oferi elevilor motivaii pentru nvare i un demers coerent integrator al formrii capacitilor de comunicare.Strategiile didactice utilizate n predarea disciplinei s pun accent pe: construcia progresiv a competenelor; flexibilitatea abordrilor i parcursul difereniat; coeren i abordri inter- i transdisciplinare.Pentru fiecare clas, n program, la domeniile de coninuturi figureaz o serie de recomandri adresate autorilor de manuale i profesorilor, cu privire la modalitatea de selecie a textelor de studiat i la abordarea funcional i aplicativ a cunotinelor gramaticale. Este la alegerea profesorului s utilizeze anumite activiti de nvare, pe care le consider adecvate realizrii competenelor generale i specifice asociate cu fiecare domeniu de coninut. Oferim n continuare cteva exemple:ntruct n gimnaziu accentul se pune pe dezvoltarea competenei de comunicare, n domeniile de coninut Practica raional i funcional a limbii i Elemente de construcie a comunicrii activitile de nvare asociate receptrii mesajului oral (competena general 1) pot viza: participarea la interaciuni n care s dovedeasc nelegerea replicilor partenerilor de comunicare i capacitatea de continuare a dialogului; ascultarea unor mesaje orale transmise pe diferite canale (telefon, radio, televizor, aer, voice-chat, voice-mail etc.) i n contexte diverse; nelegerea semnificaiei globale a unui text; identificarea cuvintelor noi n texte ascultate i clarificarea sensului acestora prin: apelare la contextul lingvistic, la dicionar, dirijat deprofesor; exerciii de sesizare a abaterilor de la normele gramaticale etc. Diverse tipuri de mesaje orale (nregistrri audio sau video cu basme, schie etc.; texte literare citite/ interpretate de profesor, colegi, actori; reclame transmise la radio i televiziune, monologuri, dialoguri formale i informale etc.) vor fi folosite ca suport pentru receptare, pentru formarea unui comportament de asculttor activ, ce manifest interes pentru mesajul interlocutorului, toleran fa de opiniile, argumentele i contraargumentele partenerilor de comunicare, dar i spirit critic.
n ceea ce privete producerea de mesaje scrise i orale (competena general 2), sunt vizate competene procedurale care s poat fi transferate n contexte diverse (descriere, povestire, rezumare, caracterizare, comentare, argumentare etc.). Activitile de nvare asociate producerii mesajului oral pot privi: utilizarea i explicarea oral a semnificaiei unor cuvinte noi sau categorii semantice n diferite contexte; jocuri asociativ-verbale viznd formarea unor cuvinte derivate/serii derivative, cmpuri lexico-semantice, familii lexicale; exerciii de construire corect a propoziiilor simple i dezvoltate, de construire a unor fraze prin utilizarea corect a coordonrii (copulative i prin juxtapunere) i a subordonrii; folosirea corect ntr-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice prilor de vorbire; utilizarea corect, n context, a prilor de propoziie; exerciii de punere n scen a unor schie, basme etc., de recitare a unor poezii; jocuri de rol viznd exersarea dialogului formal i informal; exprimarea de opinii i justificarea acestora n funcie de context; activiti de rezolvare a unor sarcini n grup; participarea la discuii de confruntare a opiniilor etc.
