Gomboş Paula

Istoria Artei An III

Moara lui Assan – degradarea lentã a unui monument istoric

În Bucureşti, sectorul 2, pe strada Silozului nr. 25, se înalţã Moara lui Assan, cunoscutã ca fiind prima

moarã cu aburi înfiinţatã în România. Construitã în anul 1853 de cãtre Gheorghe/George Assan şi Ioan

Martinovici, moara a fost ridicatã într-o perioadã când în Bucureşti nu exista nicio fabricã de cãrãmidã. Este

interesant faptul cã utilajele pentru moarã au fost aduse de la Viena, de la firma ,,Siegel”. Fabrica avea un coş

înalt de 24 de metri, fiind una dintre cele mai înalte construcţii ale Bucureştiului. Gheorghe/George Assan rãmâne

singurul proprietar al clãdirii în anul 1865 iar la moartea sa, un an mai târziu, afacerea îi este întrebuinţatã soţiei

sale, Alexandrina care o lasã în anul 1884 celor doi fii, Bazil şi George. Aceştia contribuie la modernizarea

fabricii prin introducerea unei metode de extragere cu benzinã a uleiurilor şi construiesc o nouã secţie de lacuri şi

culori 1.

La împlinirea a 50 de ani de existenţã sunt realizate alte câteva construcţii şi pe clãdirea principalã este

montat un ceas vizibil de la mare distranţã. Tot în acel an se întemeieazã un nou siloz de grâne , fiind la vremea

respectivã cea mai înaltã clãdire din Bucureşti ( 41 de metri), construitã din lemn şi având acoperişul din fier şi

este, de asemenea, dotatã cu energie electricã. În luna iunie 1930 devine Societate Anonimã pe acţiuni sub

denumirea ,,Fabricele Assan”, care cuprindeau patru industrii diferite: mãcinarea cerealelor, uleiuri vegetale,

lacuri şi culori, sãpunuri şi chit 2. Odatã cu naţionalizarea acestei clãdiri de cãtre comunişti în iunie 1948 începe şi

declinul activitãţii morii. Tot în acelaşi an au loc confiscãri ilegale din ordinul comuniştilor şi Bazil este arestat, la

acea datã fiind singurul acţionar al fabricii. Dupã 1950, au funcţionat mai multe întreprinderi în zona Obor,

precum Fabrica de pâine ,,Grâul” şi Fabrica de ulei ,,13 Decembrie”. Sub aspectul emiterii unui act normativ

conform cãruia terenul este proprietatea statului şi o parte din acesta trebuie eliberat de unele construcţii ( „planul

de sistematizare a municipiului Bucureşti” – în baza unui decret din anii 80’), clãdirile au fost moştenite de

firmele ,,Solaris” SA şi SC,,Grâul” SA 3. De fapt, aici intervine interesul afaceriştilor pentru terenul cu o suprafaţã

de 4,7 hectare.

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Moara_lui_Assan

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Moara_lui_Assan

3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Moara_lui_Assan

1

Degradarea se accelereazã la mijlocul anilor 90’ când au loc primele semnalãri ale autoritãţilor în vederea

unor distrugeri ale complexului Moara lui Assan. Au fost furate cercevelele ferestrelor lucrate în fier forjat, alte

elemente din zinc şi plumb de la acoperitoare şi turnuri, iar plãcile de indentificare a monumentului au fost smulse

de persoane neidentificate4 . Arhiva şi mobilierul se aflã în rândul pieselor de valoare dispãrute. Utilajele fabricate

la Viena au fost dezmembrate şi vândute la fier vechi.

Conform Legii 5/2000, Moara lui Assan este incadratã ca ,,valoare de patrimoniu cultural de interes

naţional” ceea ce a urmat clasarea monumentului ca având grupa valoricã A şi figurarea acestuia în Lista

Monumentelor Istorice din 2004 5 .

În anul 2005, demolãrile executate fãrã autorizaţiile necesare la unele corpuri ale clãdirii ansamblului atrag

atenţia poliţiei şi inspectorilor Primãriei Capitale. Deşi Ministerul Culturii a fãcut plângere penalã împotriva

proprietarilor sub acuzaţia cã lasã monumentul sã fie distrus şi a sesizat Parchetul cu privire la demolãrile ilegale,

nu s-au luat mãsuri suficiente pentru protejarea ansamblului şi pentru prevenirea degradãrii 6.

Sursele site-ului Hotnews.ro susţin cã ,,potrivit unui comunicat al Primãriei Capitalei din 2008, în urma

verificãrilor din 2005 s-a constatat cã ansamblul a fost proprietatea S.C Solaris SA (societate declaratã

falimentarã la data respectivã şi aflatã în procedura de lichidare judiciarã). Lichidatorul judiciar ( S.C IPCMG

REFAL SS) care a preluat în administrare toate bunurile mobile şi imobile ale fostului proprietar era obligat sã

asigure paza”.

Referitor la situaţia din 2005, jurnalista Antoaneta Etves explica în Evenimentul Zilei dupã incendiul din

iunie 2012 faptul cã s-ar fi putut lua mãsuri încã de pe atunci, dacã Ministerul Culturii putea decide expropierea

imobilului, astfel Municipalitatea ar fi fost obligatã sã asigure condiţii mai bune spaţiului.

Distrugerile continue şi interevenţiile periculoase neautorizate asupra monumentului au adus construcţia

într-o stare avansatã de degradare, chiar sub ochii autoritãţilor. În urma incendiilor din mai şi iunie 2008, corpul

de clãdire dinspre Şoseaua Ştefan cel Mare a fost grav afectatã. Cerecetãrile aratã cã aceastã zonã aparţinea firmei

S.C Grâul SA şi cã ar fi fost oarecum asiguratã paza în timp ce porţiunea de care rãspundea S.C Solaris SA nu

mai pãstra nicio clãdire intactã. Dupã mai multe evaluãri ale terenului, specialiştii au ajuns la concluzia cã

incendiul a fost provocat din cauza oamenilor care s-au adãpostit aici. Anul urmãtor dispare şi paza proprietãţii

Grâul SA , urmând ca acţiunile distructive sã se intensifice.

4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Moara_lui_Assan

5. http://www.observatorulurban.ro/distrugerea-moarii-lui-assan.html

6. http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-11084192-moara-lui-assan-din-bucuresti-monument-istoric-importanta-

nationala-fost-afectata-prabusirea-acoperisului-unui-perete.htm

2

Incidentul din prima zi a anului 2012 a afectat o mare parte a complexului Moara lui Assan. Pentru a explica

motivul acestei ditrugeri Ovidiu Panã, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţã Bucureşti

afirma în ianurie 2012 urmãtoarele : ,,Clãdirea de patrimoniu, veche de circa 100 de ani, pãrãsitã, se afla în fazã

avansatã de degradare, fapt ce a dus şi la prãbuşirea acoperişului, care a antrenat şi cãderea unui zid de circa 200-

300 de metri pãtraţi”. O altã ipotezã luatã în calcul de echipajele ISU este aceea cã prãbuşirea s-ar fi produs în

urma furturilor de material din clãdire, care au afectat şi mai mult structura de rezistenţã 7.

Consecinţele incendiului din iunie 2012 au lãsat monumentul fãrã speranţe de refacere. În prezent, ceea ce

este numit monument istoric nu reprezintã decãt un perete exterior şi o micã structurã de clãdire înconjurate de o

mulţime de gunoaie şi praf cât cuprinde. A fost un subiect mult discutat şi interpretat în diverse moduri de cãtre

jurnaliţtii curioşi. Dacã unii dintre ei declarã cã incendiul este o neglijenţã din partea locuitorilor sau a

proprietarilor, alţii afirmã hotãrãţi cã a fost provocat intenţionat de afaceriştii care râvnesc dupã teren. Indiferent

de împrejurãri, situaţia juridicã nu a fost certã întrucât nu se cunoştea proprietarul. Nicuşor Dan, preşedintele

Asociaţiei ,,Salvaţi Bucureştiul” declarã dupã incidentul din prima zi a acestui an : ,,În aceastã situaţie, conform

legii, obligaţia de a asigura paza monumentului istoric îi revine Primãriei Capitalei pânã când se va stabili un

proprietar. Cel care va deţine dreptul de proprietate asupra Morii lui Assan va trebui sã plãteascã instituţiei

resursele financiare alocate pentru fabricã”. Deşi autoritãţile locale spun cã au fãcut cercetãri pentru a afla

adevãraţii proprietari, cã au luat acţiuni împotriva celor responsabili de monument şi cã i-au amendat, de fapt nu

se ştie exact cine şi cum deţine complexul. ,,Moara lui Assan se aflã într-un litigiu de proprietate între douã

societãţi. Acest litigiu a început dupã ce noi am sesizat Ploţia cã proprietarul monumentului istoric din zona Obor

nu este cunoscut şi altfel, clãdirea nu este protejatã” a spus şi Adrian Crãciunescu, lector în cadrul Universitãţii de

Arhitecturã şi Urbanism ,,Ion Mincu” şi totodatã, membru al Asociaţiei pentru Arheologie Industrialã 8.

Observatorul Urban Bucureşti a sesizat distrugerea permanentã la care este supus monumentul istoric Moara

lui Assan începând cu august 2009 şi a anunţat poliţia de nenumãrate ori, însã ,din pãcate, fãrã urmãri

semnificative. În urma unui articol publicat de Observatorul Urban Bucureşti, ce discuta procesul de degradare a

ansamblului, autorul articolului declarã cã în România, legea monumentelor istorice obligã proprietarul la paza şi

întreţinerea monumentului( conform prevederilor legale ale Legii 422/2001, art. 36, alin. 1, lit. b). În cazul în care

proprietatea este în litigiu sau abandonatã, paza revine primãriei. De asemenea, distrugerea unui monument istoric

este consideratã, prin lege, infracţiune ( legea 422/2001, art. 54, alin. 1).

7. http://www.gandul.info/news/moara-lui-assan-a-fost-afectata-de-prabusirea-acoperisului-si-a-unui-perete-9119242

8. http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-moara_lui_assan-monument_istoric_0_620937910.html#

3

România s-a angajat în faţa Uniunii Europene prin ratificarea Convenţiei de la Granada ,,sã instituie un

regim legal de protecţie a patrimoniului arhitectural” şi ,,sã asigure, în cadrul acestui regim şi potrivit

modalitãţilor specifice[...] , protejarea monumentelor, a ansamblurilor arhitecturale şi a siturilor ( art. 3 al

Convenţiei). Ministerul Culturii ,,asigurã îndeplinirea angajamentelor statului asumate prin convenţiile

internaţionale” şi ,,reprezintã statul în relaţia cu proprietarii de monumente istorice şi cu titularii altor drepturi

reale asupra acetora” (Legea 422/2001, art. 25) 9.

Dupã incendiul de la începutul lunii iunie a acestui an, ministrul Culturii, care la vremea respectivã era

Mircea Diaconu îşi exprima intenţia de a propune schimbarea legii monumentelor la urmãtoarea şedinţã de

Guvern. De asemenea, el anunţã cã modificarea legii va fi în aşa fel încât cei care vor sã distrugp monumente, ca

sã facã afaceri imobiliare cu terenul, sã fie blocaţi. Potrivit legii , proprietarii clãdirilor, monumentului pot fi

expropiaţi pe cale de utilitate publicã dacã le lasã în paraginã 10. Arhitecţii de la Universitatea de Arhitecturã ”Ion

Mincu” considerã cã legea e bunã doar în condiţiile în care proprietarii vor fi obligaţi sã construiascã complexele

distruse la loc. ”Ar trebui obligaţi sã reconstruiascã imobilul de care nu au avut grijã, iar dacã nu sunt în stare, ar

trebui expropiati”, au explicat specialiştii în Evenimenul Zilei. Dar aceastã lege nu a fost nici pânã astãzi pusã în

vigoare, lege ce ar putea schimba soarta monumentului istoric ,,Moara lui Assan”. Între timp, dupã numai o lunã

şi jumãtate de activitate, Mircea Diaconu demisioneazã, iar Crin Antonescu îl numeşte pe Puiu Haşotti Ministrul

Culturii.

Ultima noutate legatã de modificarea acestei legislaţii a fost plubicatã în urma cu aproape o lunã pe site-ul

de ştiri HotNews.ro. Potrivit articolului redactat de Catiuşa Ivanov, Puiu Haşotti a declarat la data respectivã , 29

octombrie 2012 , într-o conferinţã de presã, cã Ministerul propune modificarea urmãtoarelor acte normative :

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice; Legea 182/2000 privind patrimoniul cultural mobil;

OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes

naţional, HG 593 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului. Aceste propuneri

legislative vor sta 30 de zile pe site-ul ministerului, pentru consultare, urmand ca apoi sa fie prezentate spre

dezbatere Parlamentului. Principalele propuneri de modificari ale legislatiei includ : obligarea proprietarilor sã

reconstruiascã monumentele distruse sau mutilate din vina lor, pãstrarea statutului de monument a clãdirilor timp

de 30 de ani de la data dispariţiei fizice sau a degradãrii lor, refuzarea emiterii unui aviz din partea Ministerului

Culturii pentru lucrãri noi pãnã la punerea în siguranţã a clãdirii monument istoric în cazul în care aceasta este

9. http://www.observatorulurban.ro/auto-demolare-spontana-monument-istoric-moara-lui-assan-la-inceput-de-

2012.html

10. http://www.evz.ro/detalii/stiri/incendiul-de-la-moara-lui-assan-schimba-legea-monumentelor-985786.html

4

degradatã , inscipţionarea monumentelor istorice care au fost restaurate cu fonduri de la bugetul de stat şi

fonduri europene etc.

De asemenea, aceastã ştire anunţã faptul cã Ministerul vrea sã înfiinţeze pe lângã Direcţiile Judeţene de

Culturp un corp de control compus din 41 de persoane care sã constate ãi sã sancţioneze abaterile de la Legea

monumentelor, iar acest corp de control va putea amenda inclusiv instituţiile care au în proprietate clãdiri

monument istoric, dar nu le întreţin cum se cuvine.

Numele adevãraţilor proprietari a fost cunoscut în momentul în care şi interesele ascunse ale afaceriştilor

imobiliari au ieşit la ivealã. În timp ce Primãria Capitalei susţine cã monumentul este deţinut de societatea Ozran

Real Estate S.R.L., citând ca sursã de informare Direcţia Taxe şi Impozite sector 2, primãria condusã de Onţanu a

precizat cã proprietari sunt pe strada Silozului nr. 25 -,,Moara lui Assan”- S.C. Grâul S.A, iar pe strada Halmeu

nr.25 –casã –S.C. Ozran Real Estate S.R.L11. Prima societate adminstratã de evreul Amon Zakai este deţinutã de

firma Optidol SRL şi offshore-ul Broadhurst Investments Limited. De fapt, este vorba de o reţea de afaceriţti

evrei, printre care şi patronul Optinova, Simor Samuel. Sediul Grâul S.A existã doar pe hârtie cãci la telefoanele

firmei nu rãspunde nimeni. Un alt personaj public cunoscut despre care se ştie cã a avut legãturi cu societatea este

deputatul PDL Dan Radu Zãtreanu, fost consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care a fãcut

parte din conducerea grupului pânã 1n 2009. De asemenea, societatea Optidol se aflã în clãdirea Optinova,

potrivit documentelor, dar, în realitate ea nu existã. Avem aceeaşi situaţie şi în partea cealaltã a terenului,

societatea Ozran , care , în realitate, nu existã.

De ani de zile, lupta pentru Moara lui Assan se dã între douã grupãri de afacerişti imobiliari. O parte se aflã

în posesia afaceriştilor evrei, iar cealaltã moştenitorii care revendicã ansamblul şi pãmântul din zonã, reprezentaţi

de Tanţi Virginica Dumitrescu, un nume consacrat pe piaţa terenurilor din Bucureşti, alãturi de Adrian Ciorobea.

Ziarul Ziua News îi numeţte pe aceştia din urmã ,, unii dintre cei mai mari rechini imobiliari”, fiind specializaţi în

cumpãrarea de drepturi litigioase şi apoi obţinerea de succese în instanţã. În prezent, un metru pãtrat valoreazã

300-400 de euro, iar fãrã clãdiri preţul ar creşte pânã la 1.000 de euro. Deşi nimeni din ambele pãrţi nu doreţte a

mãrturisi planurile legate de teren dacã ar câştiga procesele, intenţiile acestora pot fi deduse din experienţele din

trecut. Cel mai cunoscut caz în care a fost implicatã Tanţi Virginica Dumitrescu este domeniul Ghica. O altã

dovadã o constituie ridicarea turnurilor de zeci de etaje , cum este cel din Bulervardul Expoziţiei , construit pe un

fost spaţiu verde şi totodatã , a reuşit demolarea unei clãdiri vechi de peste o sutã de ani, situatã pe Şoseaua

Kiseleff nr. 39. valoarea de piaţã a terenul este de aproximativ 27 milioane de euro.

11. http://www.gandul.info/news/moara-lui-assan-a-fost-afectata-de-prabusirea-acoperisului-si-a-unui-perete-9119242

5

Sergiu Nistor declarã urmãtoarele „Noi am constatat că, de fapt, în astfel de situaţii, proprietarul încurajează

ruinarea edificiului pentru valoarea terenului de dedesubt. Am constatat că este foarte dificil a aproba acest lucru

ca o faptă, pentru că bănuim că cel care dă foc nu este cel care este proprietarul”. În momentul de

faţã, ,,dezvoltarea imobiliarã” nu are probleme decât cu Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, a lui Nicuţor Dan, care a

atacat decizia de demolare 12.

Au existat şi proiecte, propuneri care ar fi putut salva Moara lui Assan de la distrugere. În septembrie 2002,

arhitectul Cãtãlin S. Zafiu a prezentat o comunicare la Atelierul de arheologie industrialã intitulatã Recuperarea

arhitecturii industriale – Reconversie ,,Moara lui Assan”. Proiectul, în trei etape, prevedea conversia spaţiilor

ocupate de fabrici într-o zonă de loisir sau într-un centru cultural. ”Studiile arată clar faptul că pe o arie foarte

întinsă şi cu densitate a locuirii ridicată nu există un spaţiu de asemenea factură şi care este deci necesar. În acest

sit există un potenţial care merită să fie exploatat şi astfel să fie redat Bucureştiului un element important al

istoriei lui, al arhitecturii industriale de secol 19” se menţionează în textul proiectului elaborat de Zafiu. Locul a

fost de asemenea vizitat deseori şi de studenţii de la Facultatea de Arhitectură, iar unul din proiecte a fost

prezentat la anuala de arhitectură din 2008 13.

Doi studenţi de la Facultatea de Arhitecturã din cadrul Universitãţii ,,Spiru Haret” au încercat sã reînvie

complexul printr-un proiect care prevede două părţi principale pentru refuncţionalizarea clădirilor monument de

arhitectură: silozul şi clădirea morii. "Pereţii silozului se află într-o stare bună, si a fost necesara doar o

compartimentare interioară, pe o structură metalică metalică uşoară şi sinceră, ţinând cont că silozul are în

momentul de faţă doar pereţii exteriori pe o înălţime de aproximativ 18 metri", descriu studenţii proiectul. În

ceeea ce priveşte clădirea care adăpostea mecanismele morii, tinerii propun refacerea ei în întregime, starea ei

actuală de degradare fiind foarte avansată 14.

.

12. http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-13509931-ministerul-culturii-vrea-modifice-legea-

monumentelor-proprietarii-care-demoleaza-ilegal-cladirile-monument-istoric-vor-obligati-reconstruiasca.htm?nomobile=

13. http://ro.wikipedia.org/wiki/Moara_lui_Assan

14. http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-stiri_din_bucuresti-proiect_de_arhitectura-

universitatea_spiru_haret-moara_lui_assan-monument_istoric-facultatea_de_arhitectura_0_720527976.html

6

Moara lui Assan este un exemplu al progresului industrial, iar clãdirile ei vechi sunt reprezentative pentru

arhitectura industrialã. Din pãcate, situaţia este incertã în legãtura cu viitorul complexului. Deşi Puiu Haşotti

declarã cã legea funcţioneazã şi este pusã în vigoare, alte surse ne informeazã cã acest ansamblu de clãdiri va

cãdea în mâinile rechinilor imobiliari. În prezent, la Muzeul Tehnic din Bucureţti poate fi vãzut un cilindru din

instalaţia morii cu aburi ,,Assan” din anul 1853, exponat care a fost achiziţionat, la începutul secolului trecut,

chiar de fondatorul muzeului, Dimitrie Leonida.

Chiar dacã se vor aplica sau nu proiecte de reconversie, monumentul rãmâne martorul unor evenimente

majore ale societãţii româneşti. Este totuşi, un mare pãcat, sã asistãm în continuare la distrugerea cauzatã de

indiferenţa altora, neglijenţã care a adus daune majore monumentului, un monument ce marcheazã o etapã a

istoriei noastre.

7

Bibliografie :

1. www.wikipedia.com

2. www.hotnews.ro

3. www.adevarul.ro

4. www.historia.ro

Legislaţie privitoare la caz :

Conform prevederilor legale ale Legii 422/2001, art. 36, alin. 1, lit. b : proprietarul este obligat ,,sã asigure

paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, sã ia mãsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, sã

asigure efectuarea lucrãrilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în

condiţiile legii.”

Art. 23, alin. 1: ” Intervenţiile asupra monumetelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului

emis de cãtre Ministerul Culturii şi Cultelor sau, dupã caz, de cãtre serviciile publice deconcentrate ale

Ministerului Culturii şi Cultelor.”

Art. 54, alin. 1: ” desfiinţarea neautorizatã, distrugerea parţialã sau totalã, exproprierea fãrã avizul

Ministerului Culturii şi Cultelor, degradarea, precum şi profanarea monumentelor istorice constituie infracţiuni şi

se sancţioneazã conform legii; alin. 2: În toate cazurile prevãzute de alin. (1) fãptuitorul este obligat la

recuperarea materialului degradat şi la reconstituirea monumentului sau a pãrţilor de monument lezat, conform

avizelor prevãzute de prezenta lege”.

8