Tema si viziunea despre lume

Ioan Slavici a fost un scriitor,jurnalist si pedagog roman memru corespondent al Academiei Romane.Fiind indrumat sa scrie de catre Mihai Eminescu.,,Moara cu noroc" scrisa de Ioan Slavici este o nuvela care a fost publicata in anul 1881, facand parte din Volumul ,,Nuvele din Popor"

Titlul este o antifraza adica este constituita prin tehnica asteptari frustrante,denumeste un spatiu cu valente simbolice.Moara denoteaza un spatiu benefic deoarece este locul in care se macina hrana oamenilor insa moara devenita carciuma conoteaza un loc malefic in care sunt macinate sufletele oamenilor astfel este validat prin titlu motivul locului blestemat.

Locurile reale prezentate in nuvela sunt Ineu,Fundureni ,Arad dar exista si locuri cu valente simbolice ,,Drumul de tara o ia (...)si la stanga si la dreapta -conflictul interior ,oscilatia eroului dintre bine si rau.

Actiunea se desfasoara intre doua repere sacre :Sf.Gheorghe si Pastele(sarbatoare a lumini).Timpul fiind consemnat la conic ,, Trecu toamna si veni iarna,trecu si

iarna si veni primavara."

Despre tema putem spune ca surprinde procesul de dezumanizare a personajului Ghita in urma dorintei de inavutire. Ghita dorindu-si sa se imbogateasca el poarta o multime de conflicte interioare spre exemplu ,,dorinta de a ramane om cinstit si aceea de a se imbogati pe cai necinstite cu ajutorul lui Lica," lupta intre pornirea de a zice adevarul la proces si cea de al ascunde ,iar dupa parerea mea cel mai puternic conflict interior il constituie dorinta de a avea familie si copii si regretul ca nu este singur pentru a putea sa se imbogateasca pe cai necinstite.Protagonistul este prezent si in conflictele exterioare cu Ana ,Lica,Pintea .Exista si teme secundare de exemplu tema destinului tragic.

Atât tema principal, cât i cele secundare se dezvluie

pe parcursul întregii nuvele, dar edificatoare înacest sens i în ceea ce prive te evolu ia personajului sunt câteva

episoade semnificative. În primul rândeste hotrârea lui Ghi de a- i schimba destinul, dovad fiind rspunsul

categoric care i-l d soacreisale; -Vorb scurt, rspunse Ghi , s rmânem aici, s cârpesc i mai departe cizmele

oamenilor, careumbl toat sptmâna în opinci ori descul i, iar dac duminica e noroi, î i duc cizmele în mân

pân labiseric, i s ne punem pe prispa casei la soare,

privind eu la Ana, Ana la mine, amândoi la copila ,

iardumneata la tustrei. Iat lini tea colibei. Hotrâtor în evolu ia destinului lui Ghi este i momentulprimei

întâlniri cu Lic, întrucât Smdul stîrne te deopotriv

admira ie i team în sufletul eroului careva evolua

iremediabil spre decdere moral. La fel de semnificativ este i episodul în care ghi trie tesentimentul

culpabilit ii i se adreseaz srmanilor mei copii, zise

el, voi nu mai ave i, cum avuseserprin ii vo tri, un tat

om cinstit. . Momentul suprem îns al degradrii sale

morale este acela cândGhi , de la complicitate ajunge la

crim i o ucide pe Ana, gest incalificabil, cci vinovat de

înstrinareaanei este el însu i.Aceste episoade narative

eviden iaz nu numai structura tematic a nuvelei i

evolu ia personajului, ci iviziunea despre lume aa

autorului. Viziunea sau perspectiva narativ con ine

opiniile, atitudineanaratorului, modalit ile i principiile

acestuia, care stau la baza întâmplrilor relatate în legtur culumea real prezentat în oper. Aici, în nuvela lui Ioan Slavici, viziunea despre lume este una obiectiv i

se bazeaz pe principiile morale ale scriitorului, cunoscut fiind faptul c acesta este un moralistconvins, promotor i sus intor al unor teze morale specifice societ ii

române ti tradi ionale, întâlnite i în alte opere ale sale.

Teza care st la baza acestei nuvele se poate sintetiza în proverbul Decât bogat iptat, mai bine srac i curat. ,exprimat, cu alte cuvinte, chiar de soacra lui Ghi în

incipitulnuvelei: Omul s fie mul umit cu srcia sa, cci

dac e vorba, nu bog ia, ci lini tea colibei tale te

facefericit. . A adar, se pune în discu ie raportul dintre srcie i bog ie i fericire- nefericire. Aceastviziune

despre lume se desprinde, în continuare, din ac iunea i

din conflictele nuvelei sau din elementele de tehnica narativa.