"Moara cu noroc"-tema si viziunea despre lume-Ioan Slavici(1848-1925), prozator ardelean, unul dintre marii clasici ai literaturii romne si precursor al lui Liviu Rebreanu prinviziunea realista asupra lumii si vietiiilustrata n opera sa, este, totodata, si unautor moralist, un fin psiholog si un creator de tipologii. Dupa cum el nsusi marturiseste, ca adept nflacarat al filosofului chinezConfucius, aplica n creatiile sale virtutile morale exprimate de acesta, ntreaga sa opera fiind astfelo pledoarie pentru echilibru moral, pentru chibzuinta si ntelepciune, pentru fericirea prin iubirea de oameni si, mai ales, pentru pastrarea masurii n toate, orice abatere de la aceste principii fiind grav sanctionata de autor.Temele cele mai importante ntlnite n proza realista sunt familia si averea, teme pe care le regasim n multe dintre operele lui Ioan Slavici, prin urmare si n nuvela"Moara cunoroc", aparuta n anul1881n volumul"Novele din popor".Creatia literara "Moara cu noroc" este onuvela realista, de factura clasica,cuun singur fir narativ, urmarindun conflict interior (psihologic) si unul exterior (social), cuo intriga riguros construita, cufapte verosimilesiputine personaje,acentulfiind pus mai mult pedefinirea personajuluidect pe actiune, avnd o evidentatendinta spre obiectivizarea perspectivei narative si detasarea naratorului fata de actiune, prin naratiunea la persoanaa III-a.Perspectiva narativaevidentiazanaratorul omniscient (heterodiegetic) si obiectiv, care, prinnaratiunea la persoanaa III-a,apeleaza la cele mai variate mijloace de analiza psihologica:dialogul, introspectia si auto introspectia si monologul interior.Din punct de vederestructural,nuvela aresaptesprezece capitole, nlantuite n ordineacronologicaa desfasurarii actiunii, integrate fiind deincipitul si finalulnuvelei ce ilustreaza spusele batrnei soacre a personajului principal si da nuveleicircularitate si simetrie.Perspectiva temporalase defineste printr-untimp real, actiunea ncepnd n preajma zilei de Sf. Gheorghe siterminandu-se de Paste, ntr-un an de la sfrsitul secoluluial XIX-lea, iarperspectiva spatialaeste reprezentata de unspatiu exterior, real,hanul Moara cu noroc si de unspatiu interior, psihologic, care reflecta conflictul interior al protagonistului.Tema si ideeanuvelei argumenteaza structura realista si psihologica a acesteia, subliniindconsecintele nefaste ale patimei pentru bani, atunci cnd aceasta pune stapnite pe om, controlndu-i comportamentul si hotarndu-i soarta.Conflictul interiorestedenatura eticasi determina soarta personajelor n functie de abaterile de la normele morale, iar celsocial, exterior, ilustreaza realitatile comunitatii ardelenesti de la sfrsitul secolului al XIX-lea, societate dominata de afaceri ilicite, n care influenta decisiva o are puterea banului.nca dinincipit,prin cuvintele batrnei,soacreilui Ghita, se obseva ca cele doua idealuri,linistea familieisibogatiasunt puse n opozitie: "Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit".Personajul principal,Ghita, ilustreaza tipul specific realist alarivistului, care se abate de la codul etic enuntat de batrna si care, pentru a-si satisface patima pentru bani, accepta treptat folosirea oricaror mijloace pentru atingerea scopului, sacrificndu-si"linistea colibei"sale.Ghita apare nexpozitiuneanuvelei ca un om nemultumit de conditia sa modesta de cizmar, om blnd, harnic si cinstit, care ia n arenda crciuma de la Moara cu noroc, vaznd n aceasta oportunitate o afacere profitabila pentru familia sa, formata din sotiaAna, doi copii si soacra lui. Lucrurile merg ntr-adevar bine, iar viata lor e linistita si lipsita de grija banilor, pna n momentul n care la han si face aparitiaLica Samadaul, stapnul porcarilor si al locurilor, personaj sub influenta caruia Ghita va suferi transformari dramatice. Acest moment constituieintrigaactiunii.ntreagadesfasurare a actiuniiconduce spre sfrsitul tragic al personajelor. Desi initial se mpotrivette autoritatii lui Lica, Ghita, robit de dorinta de a avea bani, ncepe sa accepte compromisuri, se ndeparteaza de familie, devine complice la crima prin marturia falsa de la proces.Punctul culminantal degradarii sale este momentul n care si foloseste sotia drept momeala pentru a-l putea da pe Lica luiPintea, episod urmat de undeznodamnttragic: Ana moare omorta de Ghita, acesta este ucis de unul dintre oamenii lui Lica,Raut, Lica da foc hanului si se sinucide pentru a nu fi prins de Pintea.Realismuleste un curent literar careplaseaza personajul n mijlocul mediului sau, ntr-un spatiu n care se regaseste specificul epocii si al locului. Astfel, descrierea turmelor de porci si a porcarilor, plasarea minutioasa a personajelor n multime, la judecatorie, creaza impresia de viata autentica.Stilul naratival nuvelistului corespunde si el, n mare parte, specificului realist, care cautaobiectivitatea si o exprimare ct mai exacta si mai clara.Chiar daca Slavici nu poate fi considerat un prozator ntru totul obiectiv, stilul sau tinde spre obiectivizare, autorul utiliznd attstilui directct si pe celindirect, neavnd o preocupare deosebita pentru frumusetea limbajului.Slavici prezinta n aceasta nuvelaviziunea unui spirit moralist, care pune deasupra tuturor valorilor false si trecatoare pe cele stabile: cinstea, dragostea pentru familie si echilibrul. Aceasta viziune reiese att din nararea propriu-zisa a faptelor, ct si din constructia personajului principal, ale carui trasaturi sunt relevate, n special, prin prezentarea conflictul interior, psihologic al protagonistului. Aceasta viziune este accentuata si de un alt personaj al nuvelei, care nu are niciun rol n actiunea propriu-zisa, ndeplinind functia de "purtator de cuvnt" al autorului - soacra lui Ghita. Ea este cea care induce, de la nceput, teama ca banul va distruge echilibrul familiei. Tot ea este cea care, pastrndu-si aceeasi rigoare morala, transmite n final mesajul optimist al scriitorului, acela ca, n ciuda celor ntmplate, viata trebuie sa si urmeze cursul firesc, sa mearga "mai departe", iar cei ramasi nu vor mai trebui sa se lase dusi asa usor de ispita banului:"Apoi ea lua copiii si pleca mai departe".