mãnunte în pagina [email protected] zz 1 1 16 pagini ... · Drept ºi educatoare gradul I. Cum...

CMYK

Amãnunteîn pagina 4

www.indiscret.ro

[email protected] Anul VII, nrAnul VII, nrAnul VII, nrAnul VII, nrAnul VII, nr. 349 . 349 . 349 . 349 . 349 2 2 2 2 27 iunie - 3 iulie 207 iunie - 3 iulie 207 iunie - 3 iulie 207 iunie - 3 iulie 207 iunie - 3 iulie 20111112 2 2 2 2 1 1 1 1 16 pagini - 1 LEU6 pagini - 1 LEU6 pagini - 1 LEU6 pagini - 1 LEU6 pagini - 1 LEU

Nicoleta Miulescu, secretarul Primãriei Craiova, alãturi de Mãrinicã Dincã, un consiliermãrunt care crede cã politica e doar o joacã.

Hai, nu mai face atâtea mofturiºi punea mâna ºi jurã. De câte ori sã-þi spun cã

Primãria Craiovei nu are pe inventar„Biblia Copiilor“?

3Amãnunte

în pagina

NNNNNoul consiliu local se întroul consiliu local se întroul consiliu local se întroul consiliu local se întroul consiliu local se întruneştuneştuneştuneştuneşte în prima şedinţăe în prima şedinţăe în prima şedinţăe în prima şedinţăe în prima şedinţăeeeeextrxtrxtrxtrxtraoraoraoraoraordinară să rdinară să rdinară să rdinară să rdinară să radă fadă fadă fadă fadă facturacturacturacturactura la gigacalorie şi săa la gigacalorie şi săa la gigacalorie şi săa la gigacalorie şi săa la gigacalorie şi sămai oblomai oblomai oblomai oblomai oblojească un pic din pierjească un pic din pierjească un pic din pierjească un pic din pierjească un pic din pierderile rderile rderile rderile rderile regieiegieiegieiegieiegiei

GrGrGrGrGraaaaavvvvve acuze acuze acuze acuze acuzeeeeeaduse diraduse diraduse diraduse diraduse directectectectectorororororuluiuluiuluiuluiului

GrGrGrGrGrupului Şcolarupului Şcolarupului Şcolarupului Şcolarupului Şcolar„I.C. Brătianu”„I.C. Brătianu”„I.C. Brătianu”„I.C. Brătianu”„I.C. Brătianu”

FFFFFundaţia orundaţia orundaţia orundaţia orundaţia ortttttodoodoodoodoodoxă Buna Vxă Buna Vxă Buna Vxă Buna Vxă Buna Vesesesesestirtirtirtirtire, condusă dee, condusă dee, condusă dee, condusă dee, condusă demitrmitrmitrmitrmitropolitul Oltopolitul Oltopolitul Oltopolitul Oltopolitul Olteniei, eseniei, eseniei, eseniei, eseniei, esttttte acuzată că dore acuzată că dore acuzată că dore acuzată că dore acuzată că doreşteşteşteşteşte săe săe săe săe săacaparacaparacaparacaparacaparezezezezeze o ae o ae o ae o ae o avvvvvererererere considere considere considere considere considerabilă, fabilă, fabilă, fabilă, fabilă, folosindu-se deolosindu-se deolosindu-se deolosindu-se deolosindu-se deun tun tun tun tun tesesesesestttttament fament fament fament fament falsalsalsalsals

Lansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAX

Amãnunteîn pagina 7

ÎPS Irineu,cu ochiipe avereauneiadventiste

















2Amãnunte

în pagina

Detaliiîn pag.11

Are ºiOltulpensio-narii sãide lux

















Olguþa ºi vântulschimbãrii detarife la termoficare

















Vãtafude laLiceulDrãgãºani

















27 iunie - 3 iulie 2012 www.indiscret.ro

2DEZVÃLUIRI

de Marielena Popa

D irectorul Grupuluiªcolar „I. C. Brãtia-nu” din Drãgãºani,

judeþul Vâlcea, Viceniu Tibe-riu Vãtafu, este acuzat, într-undocument adresat sãptãmâna-lului “Indiscret în Oltenia”, deabateri grave de la lege în cepriveºte actul de conducere alacestei instituþii. Nereguli cuprogramul “Bani de liceu”,favorizarea soþiei sale, cadrudidactic asociat, angajarea su-plinitorilor pe bani, înstrãina-rea unor bunuri din liceu, lip-sa de la cursuri, bani pentrubacalaureat - sunt doar câtevaaspecte care i se imputã. Laacestea se adaugã un prejudi-ciu de câteva miliarde, consta-tat de Curtea de Conturi ºi pen-tru care, susþin reclamanþii,directorul ar fi trebuit dat ime-diat afarã. Vãtafu neagã ceamai mare parte a acestor acu-ze, minimalizând ºi raportulCurþii de Conturi Vâlcea, deºiexistenþa acestuia este îndubi-tabilã.

9,5 miliardeprejudiciuconstatat deCurtea de Conturi

Potrivit documentului acu-zator, în topul neregulilor dela Grupul ªcolar Agricol dinDrãgãºani se aflã un prejudi-ciu de 9,5 miliarde lei vechi,constatat de Curtea de ConturiVâlcea la controlul din anul2011. Prejudiciul este creat,printre altele, de neînregistra-rea în evidenþa contabilã aunui teren de 2,3 ha de vie,pentru care exista titlul de pro-prietate, de neînregistrareaplantaþiei de viþã-de-vie de peaceastã suprafaþã, dar ºi a pro-ducþiei pentru care s-au fãcutcheltuieli. De asemenea, ra-portul a constatat nereguli înprogramul «Bani de liceu»,dar ºi alte abateri de la lege:«În cursul anului 2010 au fostacordate anumite sume debani, reprezentând «bani deliceu», fãrã respectarea preve-derilor legale. (...) Pentru anul2010, entitatea auditatã nu acalculat ºi virat sumele aferen-te numãrului de persoane cuhandicap care trebuiau înca-drate, conform Legii nr.448/2006 (...) Prejudiciul ºi abate-rile financiar-contabile gãsitela Grupul ªcolar „I.C. Brãtia-nu” din Drãgãºani se ridicã lasuma totalã de 9,5 miliarde leivechi» ,se aratã în raportulCurþii de Conturi.

Soþia cu «steluþã», adjunc-tul «primeºte bani ilegali»

Directorul Vãtafu mai esteacuzat cã îºi favorizeazã soþia,angajatã la ºcoala pe care oconduce: «Soþia directoruluieste încadratã cu o jumãtate denormã pe specialitatea ”indus-trie alimentarã”, ea fiind, defapt, absolventã de facultate deDrept ºi educatoare gradul I.

Cum este posibil ca în fiºa deîncadrare sã figureze ca pro-fesoarã de gradul I, când, defapt, este învãþãtoare cu gra-dul I? Doamna Vãtafu nu asusþinut concurs pentru a ocu-pa postul, iar legat de ea, suntmulte chestiuni nebuloase.Spre exemplu, pe documente-le de programare a instruiriiparctice nu îi apare numele, cinumai o steluþã în dreptul sãu.Clasele de industrie alimenta-rã care fac ore cu soþia direc-torului au fost þinute în canti-nã tot anul”.

Aceleaºi surse samnaleazãnereguli ºi în ceea ce îl priveº-te pe Constantin Matei, ad-junctul directorului ºcolii:„Adjunctul Constantin Mateiefectueazã, la clasã, patru oreîn plus, care depãºesc cadrullegal. Cele patru ore sunt tre-cute, în documente, la profe-sorul Constantin Coroiu, pen-tru ca, apoi, acesta sã îi deabanii directorului adjunct.Matei are dreptul sã efectueze15 ore la clasã, pe când el face19. Aceasta înseamnã circapatru milioane lei vechi pecare îi încasezã în plus, prinCoroiu”.

„Încadrãripe bani, peposturi blocate,ºmecheriaprofesoriasociaþi”

„Încadrarea profesorilorsuplinitori se face pe bani.Pentru ca o profesoarã care astat circa trei ani ºi jumãtatecu fetiþa bolnavã în concediusã fie primitã la serviciu, a tre-buit sã dea ºpagã. Nu în ulti-mul rând, directorul Vãtafupracticã, cu succes, ºmecheriaprofesori asociaþi. Iatã câtevaexemple: Istocescu Sidonia,educatoare, este încadratã peore de ºtiinþe economice, deºiar trebui sã aibã calificare îndomeniul ºtiinþe economice;Mihai Anastasescu, muncitor,este angajat pe post de mais-tru, deºi postul prevede unmaistru cu studii superioare.Foarte grav, au fost fãcute an-gajãri pe posturi blocate prinordonanþã de guvern. Aºa afost încadratã o persoanã pepost de administrator, douãpentru îngrijitor curãþenie ºiîncã una la bucãtãrie”, se maiaratã în scrisoarea cãtre „Indis-cret in Oltenia”

„Directorulnu a terminat depredat programa”

Potrivit aceleiaºi surse, alteprobleme vizeazã „modul de-ficitar de predare la cursuri”:„Majoritatea profesorilor nueste prezentã, la prima orã decurs, ºi nici la ultima orã, când,de regulã, elevilor li se dã li-ber. În ultimele douã luni, di-rectorul Vãtafu, profesor dematematicã, nu a fost prezentla nicio orã, iar pe tot parcur-sul anului a lipsit de la circa ojumãtate din numãrul orelor.Nu pune note în tot semestrul,ci în ultima sãptãmânã. Nu aterminat de predat programa lanicio clasã, însã ia elevii declasa a 12-a la meditaþie, la elacasã. ªi adjunctul Constantin

Matei practicã aceeaºi meto-dã: nu se duce la ore, nu punenote. Spre exemplu, nu înche-iase mediile într-o clasã deelectricieni, care au încheitcursurile în urmã cu o sãptã-mânã”.

„A dat douãtractoare unorconsãtenidin Dobroteasa,comuna sanatalã”

„Liceul este politizat înmod inadmisibil. La parterulclãdirii din Corpul B, douã sãlide clasã au fost transformateîn sãli de chef ale PDL. ªaptedintre consilierii propuºi dePDL Drãgãºani în consiliullocal sunt salariaþi ai liceului,ceea ce spune mult despre po-litizarea din ºcoalã. Directorulºi-a luat concediu fãrã platã,în sãptãmâna de dinaintea ale-gerilor, pentru a face campa-nie electoralã, semnând înacest interval acte care, potri-vit legii, sunt nule. Spre exem-plu, a semnat o adeverinþãpentru adjunctul lui, Constan-tin Matei, potrivit cãreia aces-ta predã ore de chimie, ore pecare, de fapt, nu le-a predatniciodatã. Aceasta, pentru caMatei sã se poatã înscrie la uncurs de perfecþionare”, se maiaratã în scrisoare. Acelaºi do-cument vizeazã alte câteva as-pecte demne de atenþia Depar-tamentului Naþional Antico-rupþie (DNA): „În anul 2009,a avut de finalizat un programde lucrãri în ºcoalã. A achitat

toþi banii firmei contractante,deºi lucrarea a rãmas netermi-natã.

În urmã cu câþiva ani, fostulsenator Vintilã Matei a donatºcolii o brutãrie. Ulterior, bru-tãria a fost închisã. Urmarea?Elevii de la secþia „Panifica-þie” nu mai au posibilitatea sãfacã practicã pe aceastã bru-tãrie, care ar fi asigurat în plusºi pâinea pentru liceu.Aºa cãpâinea se cumpãrã de la unprivat. De asemenea, au dis-pãrut din liceu douã tractoare,care au fost date în mod sus-pect unor terþi din Dobrotea-sa, comuna natalã a directoru-lui Vãtafu”.

Un ultim aspect al scrisoriiîl vizeazã pe unul dintre anga-jaþii liceului: „Cornel Constan-tin este încadrat ca bibliotecarºi cu normã întreagã pe spe-cialitatea industrie alimentarã,deºi are definitivatul în zoo-tehnie. Pare sã aibã un coefi-cient intelectual sub medie, casã nu spunem altfel. La ore nuface altceva decât sã scoatã uncaiet, de pe care sã dicteze, înpauze se ascunde de elevi în-cuind uºa bibliotecii, are pro-bleme în modul de a se expri-ma coerent”.

Directorul Vãtafu:„Nimic adevãrat,toate suntrãutãþi”

Directorul Viceniu TiberiuVãtafu spune cã toate acesteacuze sunt “rãutãþi”: „Curteade Conturi a a verificat proble-ma viilor ºi nu s-au gãsit nere-guli. De asemenea, nici în în

ce priveºte programul «bani deliceu» nu s-au gãsit nereguli.Au fost într-adevãr problemela altceva, la motivarea absen-þelor. Prejudiciul s-a recuperatînsã sutã la sutã”, spune direc-torul, deºi raportul Curþii deConturi referitor la Grupulªcolar „I.C. Brãtianu” dinDrãgãºani, dat deja publicitã-þii, relevã cu totul altceva.

Referitor la soþia sa, Vãtafua declarat cã a doua speciali-zare a acesteia corespundepostului pe care este angajatãca profesor asociat, prin urma-re nu existã nimic ilegal în ceo priveºte pe aceasta.

Despre combinaþia Constan-tin Matei -Coroiu, prin careprimul primeºte bani pentruniºte ore pe care le predã fãrãsã aibã dreptul, Vãtafu a spus:„Astea sunt rãutãþi, nu cunoscaºa ceva”.

Directorul Grupului ªcolar„I.C. Brãtianu” a negat, aºacum era de aºteptat, ºi acuzacã ar lua bani pentru încadrãri:„Acestea sunt poveºti, nicigând cu aºa ceva!” . De ase-menea, a negat ºi ºmecheria„profesori asociaþi”, susþinândcã a doua specializare a Sido-niei Istocescu, spre exemplu,este in ºtiinþe economice, iarmuncitorul Mihai Anastases-cu „are cursuri, nu este ultimulmaistru în învãþãmântul româ-nesc”.

Nu în ultimul rând a þinut sãprecizeze cã angajãrile s-aufãcut în mod legal, iar în ca-zul posturilor blocate încadrã-rile sunt „pe perioadã determi-natã: “Din câte ºtiu, în acestcaz avem voie sã prelungim de

douã sau de trei ori perioadade încadrare”, a mai spus di-rectorul Vãtafu.

„Am lipsit de laore doar cândam avut ºedinþã”

Cât despre absenþa sa de lacursuri…: „ Acestea sunt rãu-tãþi, am lipsit de la ore doaratunci când am avut ºedinþã,ºi atunci am fost suplinit decadru calificat. În ce priveºtemodul în care dau note elevi-lor, aceasta este treaba fiecã-rui cadru didactic, dacã nu s-aauzit de notarea progresivã ºide caiet constituit la fiecareclasã, este grav. În mod cert,am terminat de predat progra-ma, acestea sunt rãutãþi carepot fi verificate”, s-a mai apã-rat directorul Vãtafu, preci-zând cã ºi acuzele care îl pri-vesc pe adjunctul sãu sunt nea-devãrate. De asemenea, Vãta-fu a negat ºi cã ar fi semnatdocumente în timp ce era înconcediu fãrã platã: „Nu-miamintesc sã fi semnat ceva înperioada aceea”.

Despre brutãria donatã deVintilã Matei, directorul Gru-pului ªcolar „I.C. Brãtianu” aspus: „Brutãria este energofa-gã, s-a constatat cã ea consu-mã mai mult curent decât arproduce. Acum existã numaica material didactic, se aratãcopiilor, însã nu ne putempermite sã pierdem banii peaºa ceva”.

Referitor la acuza cã ar fivândut douã tractoare unorterþi din satul sãu natal, Vãra-fu a declarat: „Nu existã aºaceva, nu au fost vândute. Totce s-a casat a fost dus la fiervechi, cu acte în regulã”.

Cât îl priveºte pe profesorulCornel Constantin, „acesta arenormã tot ca personal asociat.Are o încetinealã, într-adevãr,dar atunci când vorbeºte, cãcivorbeºte foarte calm”.

Cu vehemenþã, directorulTiberiu Vãtafu a negat ºi învi-nuirea cã în ºcoalã s-ar fistrâns bani de la elevi pentrubacalaureat: „Nu ºtiu desprece este vorba, În condiþiileacestea, chiar credeþi cã aº finebun sã fac aºa ceva?”

GrGrGrGrGraaaaavvvvve acuze acuze acuze acuze acuzeeeeeaduseaduseaduseaduseadusedirdirdirdirdirectectectectectorororororuluiuluiuluiuluiuluiGrGrGrGrGrupului Şcolarupului Şcolarupului Şcolarupului Şcolarupului Şcolar„I.C. Brătianu”„I.C. Brătianu”„I.C. Brătianu”„I.C. Brătianu”„I.C. Brătianu”

















Vãtafude la LiceulDrãgãºani

















27 iunie - 3 iulie 2012www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Vechiul tarif la încãlzi-re ºi apã caldã, respec-tiv preþul local al giga-

caloriei, dateazã din luna no-iembrie a anului trecut. Con-silierii locali au aprobat atunci,dupã îndelungi dezbateri, unpreþ local de 245 de lei, inclu-siv TVA, pentru gigacaloriafacturatã populaþiei. A fostvorba de o variantã de com-promis aleasã de consilieriilocali, propunerea iniþialãavansatã de regia de termofi-care presupunând un preþ de285 de lei pe gigacalorie.

Preþulgigacalorieiscade cu25 de lei

Noul proiect supus aprobã-rii consiliului local municipalprevede un tarif de 220,5 leipe gigacalorie. Este vorba depreþul facturat populaþiei, pre-þul de producþie fiind maimare, respectiv 284 de lei pegigacalorie în cazul punctelortermice ºi 335 de lei pe giga-calorie în cazul centralelor ter-mice pe gaze. Diferenþa de 64de lei pe gigacalorie, respec-tiv 115 lei pe gicalorie, esteestimatã la nivelul întreguluimunicipiu la 485.000 de leinoi, edilii calculând-o ca unprocent de 10 la sutã din chel-tuielile efectuate anul trecut înperioada 1 ianuarie - 30 oc-tombrie de municipalitate pen-tru acoperirea diferenþei.Suma nu va fi însã suportatãdin bugetul local, funcþionariiprimãriei precizând cã diferen-þa dintre preþul de producþie ºicel facturat populaþiei va fi

NNNNNoul consiliu local se întroul consiliu local se întroul consiliu local se întroul consiliu local se întroul consiliu local se întruneştuneştuneştuneştuneşte în prima şedinţăe în prima şedinţăe în prima şedinţăe în prima şedinţăe în prima şedinţăeeeeextrxtrxtrxtrxtraoraoraoraoraordinară să rdinară să rdinară să rdinară să rdinară să radă fadă fadă fadă fadă facturacturacturacturactura la gigacalorie şi săa la gigacalorie şi săa la gigacalorie şi săa la gigacalorie şi săa la gigacalorie şi sămai oblomai oblomai oblomai oblomai oblojească un pic din pierjească un pic din pierjească un pic din pierjească un pic din pierjească un pic din pierderile rderile rderile rderile rderile regieiegieiegieiegieiegiei

compensatã prin reducerea adouã tarife.

Scade preþulde furnizareºi distribuþie alagentului termic

Este vorba în primul rând descãderea peþului la “materiaprimã”, respectiv la agentultermic pe care Regia Autono-mã de Termoficare Craiova îlcumpãrã de la ComplexulEnergetic Craiova. Potrivit ra-portului întocmit de directoruleconomic al Primãriei Craio-va, Nicolae Pascu, tariful per-ceput de complex va fi reduscu aproximativ 17,5 lei pe gi-gacalorie, noul tarif fiind dejaîn curs de avizare la ANRSC.În plus, edilii au în vedere ºi oreducere a tarifului de distri-buþie perceput de regia propriepentru acelaºi agent termic.Acesta ar urma sã scadã, po-trivit raportului, cu încã 7 leipe gigacalorie. Trebuie preci-zat cã agentul termic furnizatde complexul energetic asigu-rã grosul “producþiei” celor dela termoficare. Doar 6 la sutãdin clienþii regiei sunt racor-daþi la centralele termice pegaze de cartier, 15 la numãr înCraiova.

Respiro pentrutermoficare

Concomitent cu scãdereatarifului la gigacalorie, muni-cipalitatea propune ºi noi pro-cente pentru pierderile tehno-logice de agent termic, accep-tate pentru regia de termofica-re. Potrivit celui de-al doileaproiect aflat pe ordinea de zi aconsiliului local municipal,acestea sunt de 22,57 la sutãpentru energia termicã distri-

tele respective au la bazã bi-lanþuri energetice comandatede regia de termoficare încãdin anii 2010 ºi 2011, docu-mentaþia realizatã de o firmãde profil obþinând anul trecutºi avizul ANRSC. Fosta con-ducere a regiei a avut o tenta-tivã de aprobare a pierderilorrespective încã din toamnaanului trecut, însã proiectul a

fost respins în plenul consiliu-lui local, aleºii municipali con-siderându-le inacceptabile.

Reamintim cã, în urma ale-gerilor locale din 10 iunie, careau produs ºi schimbarea deconducere la Primãria Craio-va, directorul general al regieide termoficare, Tatian Tudora-che, ºi-a înaintat demisia, uni-tatea fiind condusã la ora ac-tualã, cu titlu interimar, de cã-tre directorul tehnic NicolaeDegeratu. Primarul recent in-stalat, Lia Olguþa Vasilescu, apromis printre altele ºi ºterge-rea penalitãþilor la datoriileînregistrate de craioveni la fac-turile de încãlzire, precizândînsã cã aceastã mãsurã va in-tra în vigoare numai dupã ceedilii vor reuºi sã facã luminãîn situaþia financiarã a regiei,care a constituit subiect decontroverse dure inclusiv încampania electoralã.

Consilierii locali se reunesc la doar 7 zilede la constituirea noului legislativ local,într-o ºedinþã extraordinarã dedicatã exclu-siv regiei autonome de termoficare dinsubordinea municipalitãþii. Aleºii au învedere scãderea preþului la gigacalorie,propus la micºorare cu o zecime. În acelaºitimp, consilierii au pe ordinea de zi ºi unproiect privind aprobarea pierderilor înre-gistrate ºi facturate de regia de profil.

buitã în sistem centralizat, princele 104 puncte termice aleregiei craiovene de termofica-re, respectiv de 33,69 la sutã

în cazul energiei termice pro-duse ºi distribuite de regie, dincele 15 centrale termice pegaze. Trebuie spus cã procen-

Preþ energie termicã

Pierderi termoficare

Olguþa ºi vântulschimbãrii de tarifela termoficare

















11 - 17 ianuarie 2012 www.indiscret.rowww.indiscret.ro27 iunie - 3 iulie 2012

4DEZVÃLUIRI

de Criºu Popescu

Lidia Vereº a murit pe 21ianuarie 2011. În urmamorþii ei a apãrut un tes-

tament prin care toatã avereaera lãsatã fundaþiei creºtineBuna Vestire. Cu privire la se-diul fundaþiei au început sãaparã primele controverse.Mai întâi în testament apãreafundaþia creºtinã Buna Vesti-re, cu sediul în Grãdinari,Giurgiu. De redactarea testa-mentului este acuzatã avocataMaria Luiza Popescu. Aceas-ta nu recunoaºte cã ar fi avutvreun amestec în redactareatestamentului, cu toate cã aveao relaþie foarte apropiatã cu Li-dia Vereº. Testamentul a fostautentificat la notarul Corne-liu Viºu din Bucureºti, printr-

o încheiere de autentificarefãcutã pe 14 ianuarie 2011.Dupã moartea Lidiei Vereº, pe25 ianuarie, acelaºi notar a fã-cut o încheiere de rectificaredin oficiu, din cauza unei aºa-zise erori materiale. Adicã no-tarul îºi recunoaºte vina, dardin rectificarea din oficiu re-iese cã, de fapt, este vorba defundaþia Buna Vestire din Grã-dinari, judeþul Olt. De fapt,confuzia nu este tocmai întâm-plãtoare. Lidia Vereº era ad-ventistã, iar fundaþia BunaVestire din Giurgiu era a bise-ricii adventiste. Buna Vestiredin Grãdinari-Olt este fonda-tã ºi condusã de ÎPS Irineu,mitropolitul Olteniei. Acesta afondat-o în 2001, pe când eraarhiereu-vicar al EpiscopieiRâmnicului ºi Oltului. În

2008, Episcopia Oltului s-arupt de Episcopia Râmnicului,devenind de sine stãtãtoare, ºitot în acelaºi an Irineu a ajunsmitropolitul Olteniei. Chiardacã fundaþia îºi are sediul laGrãdinari-Olt, deci pe terito-riul Episcopiei Oltului, este încontinuare administratã demitropolitul Irineu. Odatã tes-tamentul autentificat de notar,fundaþia Buna Vestire (cea or-todoxã, a arhiereului oltean) avrut sã intre în posesia averiiLidiei Vereº.

Controverselemorþii ºi semnãriicu degetul

Moartea Lidiei Vereº a fostcauzatã de comoþie cerebralãºi infarct. Testamentul estesemnat cu amprenta, prin apli-carea degetului pe foaie. Moº-tenitorii defunctei susþin cãaceasta nu a semnat niciodatãacest testament ºi cã, de fapt, is-a pus degetul dupã ce a mu-rit. Pe 8 ianuarie, Lidia Vereºputea semna. A dat semnãturãcã nu vrea sã fie spitalizatã ºivrea sã rãmânã acasã sub în-grijire medicalã. Ce fel de boa-lã s-o fi manifestat încât într-osãptãmânã, de pe 8 ianuariepânã pe 14 (când a fost întoc-mit testamentul), Lidia Vereºnu a mai putut semna normal?Moºtenitorii susþin cã aceastaa fost în deplinãtatea facultã-þilor mintale pânã la moarte ºinu ar fi avut nevoie de aceastãmodalitate excepþionalã desemnãturã. Cu toate acestea,amprenta Lidie Vereº este sin-gura dovadã de care se pot pre-vala reprezentanþii Bunei Ves-tiri, susþinând cã averea stipu-latã în actul testamentar revi-ne în patrimoniul fundaþiei. Deasemenea, în cazul în care seva dovedi, în urma numeroa-

selor expertize ºi contraexper-tize, cã degetul Lidiei Vereº afost pus de cineva pe testa-ment, actul este lovit de nuli-tate absolutã, iar cei vinovaþiîºi vor petrece viitorii ani dupãgratii. Lidia Vereº nu l-a cu-noscut niciodatã pe ÎPS Irineu,adicã pe cel care administrea-zã fundaþia cãreia i-ar fi lãsatatâta avere. ªi cu toate aces-tea, conform spuselor avoca-tei Maria Luiza Popescu ºiactelor înregistrate la biroulnotarial al lui Corneliu Viºu,ar fi fãcut-o.

Rãzboi în instanþãMoºtenitorii Lidiei Vereº –

Tudor Vasile Cetãþeanu, ªte-fan Cristian ºi Magdalena Mi-hai - se luptã în instanþã sãanuleze testamentul. Dosarulse aflã pe rolul Judecãtorieisectorului 1, Bucureºti, ºi aprimit numãrul 7862/299/2011. Avocatul care reprezin-tã fundaþia Buna Vestire estetocmai Maria Luiza Popescu.Chiar dacã este acuzatã cã arfi întocmit testamentul LidieiVereº, ocupându-se de întrea-ga ,,dirijare” a averii cãtre Grã-dinari- Olt, Maria Luiza Po-pescu a acceptat sã reprezinteîn instanþã fundaþia mitropoli-tului, fãrã sã sesizeze cã toc-mai acest lucru ridicã semnede întrebare. Probabil cã ÎPSIrineu nu a fost mulþumit doarde serviciile ei, cerând ajuto-rul ºi Casei de avocaturã a fos-tului ministru al Justiþiei, Va-leriu Stoica. Deocamdatã, pro-cesul pe fond este suspendat,pentru cã pe numele avocateiMaria Luiza Popescu (cu se-diul profesional în Bucureºti,strada ªcoalei nr. 2, etaj 1,apartament 2, sector 2) ºi penumele notarului public Cor-neliu Viºu (cu sediul profesi-onal tot în Bucureºti, pe stra-

da Mendeleev nr. 44, etaj 2,apartament 4, sector 2) s-a în-ceput urmãrirea penalã. Viºua fost pus sub urmãrire penalãpentru fals intelectual, la datade 28 martie 2011, prin rezo-luþia 320/P/2011 a Parchetuluide pe lângã Curtea de ApelBucureºti. Aceeaºi instituþie aînceput urmãrirea penalã ºiasupra avocatei Popescu ladata de 28 aprilie 2011, pen-tru fals în înscrisuri sub sem-nãturã privatã, prin ordonanþa320/P/2011. Prima fazã a an-chetei Parchetului s-a terminatprin scoaterea de sub urmãri-re penalã a celor doi. Totuºi,printr-un recurs fãcut de moº-tenitorii defunctei Lidia Vereº,avocata ºi notarul au fost re-puºi sub urmãrire penalã îndata de 14 decembrie 2011,prin decizia 8211/2/2001 aCurþii de Apel Bucureºti, subaceleaºi acuzaþii. Pânã la ter-minarea cercetãrilor celor doi,judecata nu poate continua pefond, dosarul fiind blocat.

Opt imobile ºi300.000 de europentru fundaþiamitropolitului

Cei care cunosc afacerea,rudele ºi apropiaþii LidieiVereº, susþin cã este foarte pu-þin probabil ca aceasta, adven-tistã fiind, sã lase o asemeneaavere moºtenire unei fundaþiiortodoxe. Mai plauzibilã estepredarea averii dupã moartefundaþiei adventiste din Giur-giu. În fapt, este vorba de nouãimobile din Bucureºti, dupãcum urmeazã: apartament cupatru camere ºi dependinþe,strada Aurel Vlaicu, nr. 34,sector 2 – estimat la 20.000 deeuro, casã în strada Comaniþa,nr. 5, sector 2, compusã dinparter ºi mansardã, având cinci

Moºtenirea unei averi impresionante a ajuns motivul unui procesîn instanþã cu mai multe implicaþii penale. Fundaþia ortodoxãBuna Vestire, cu sediul la Grãdinari, judeþul Olt, fondatã ºi condu-sã de ÎPS Irineu, mitropolitul Olteniei, este acuzatã cã s-ar fiprevalat de un testament fals. Nepoþii defunctei care a avut ave-rea se luptã în instanþã sã dovedeascã faptul cã Buna Vestire esteimplicatã într-o afacere necuratã. Un avocat ºi un notar publicsunt cercetaþi penal pentru mai multe infracþiuni, iar pânã lasoluþionarea anchetei, judecata pe fond este suspendatã. Aparmai multe inadvertenþe de ordin moral ºi legal care duc cãtrecrearea unei situaþii suspecte ºi ciudate, în care o adventistã ar filãsat unei fundaþii ortodoxe, în baza unui testament controversat,o sumã mare de bani ºi mai multe imobile în Bucureºti.

camere ºi dependinþe – 50.000de euro, apartament cu trei ca-mere ºi dependinþe, bulevardulPache Protopopescu, nr. 15,sector 2 – 25.000 de euro,apartament cu douã camere ºidependinþe (la numãrul 8),strada Grigore Moisil, nr. 3,sector 2 – 25.000 de euro,apartament cu douã camere ºidependinþe, strada Suvenir, nr.2, sector 2 – 70.000 RON, laaceeaºi adresã, apartamentulcu numãrul 9, de asemenea cudouã camere ºi dependinþe, unalt apartament cu trei camereºi dependinþe, strada Episco-pul Radu, nr. 38, sector 2 –25.000 de euro, casã cu patrucamere ºi dependinþe, stradaPopasului, nr. 2, sector 1 –40.000 de euro ºi ultimul imo-bil pe strada Aurel Vlaicu, nr.37, sector 2 – 90.000 de euro.Valoarea aproximativã con-form unei evaluãri recunoscu-te ºi de pãrþi, ºi de instanþã, ri-dicã toate imobilele la o sumãde 350.000 de euro. De ase-menea, depozitele bancare aleLidiei Vereº erau considerabi-le. Avea cam 300.000 de USD,depuºi defalcat la PiraeusBank, Credite Europe Bank,Unicredit Bank ºi ING Bank.Toate acestea sunt revendica-te acum, prin controversatultestament, de fundaþia ortodo-xã Buna Vestire din judeþulOlt, condusã de ÎPS IrineuPopa, mitropolitul Olteniei.Am încercat sã-l contactãm pemitropolit pentru eventualedeclaraþii despre acest litigiu,însã unul din cele douã nume-re de telefon mobil pe care leare era închis, iar pe cel de-aldoilea nu a rãspuns apelurilornoastre repetate. Aºteptãmprobabilele explicaþii într-unnumãr viitor, când vom revenicu amãnunte noi despre deru-larea anchetei ºi traseul ave-rii.

ÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventisteÎPS Irineu, cu ochii peaverea unei adventiste

FFFFFundaţia orundaţia orundaţia orundaţia orundaţia ortttttodoodoodoodoodoxă Buna Vxă Buna Vxă Buna Vxă Buna Vxă Buna Vesesesesestirtirtirtirtire, condusă de mitre, condusă de mitre, condusă de mitre, condusă de mitre, condusă de mitropoli-opoli-opoli-opoli-opoli-tul Olttul Olttul Olttul Olttul Olteniei, eseniei, eseniei, eseniei, eseniei, esttttte acuzată că dore acuzată că dore acuzată că dore acuzată că dore acuzată că doreşteşteşteşteşte să acapare să acapare să acapare să acapare să acaparezezezezeze o ae o ae o ae o ae o avvvvve-e-e-e-e-rrrrre considere considere considere considere considerabilă, fabilă, fabilă, fabilă, fabilă, folosindu-se de un tolosindu-se de un tolosindu-se de un tolosindu-se de un tolosindu-se de un tesesesesestttttament fament fament fament fament falsalsalsalsals

















CMYK


5POLITICÃ

de Criºu Popescu

Zvonul potrivit cãruiaMaria Bercea ar fitrecut la PSD nu a

fost susþinut de aceasta,chiar dacã a fost confirmatde surse din organizaþiamunicipalã a pesediºtilor ºidin cea judeþeanã a demo-crat-liberalilor. “Nu am dia-logat cu nimeni de la PSD,dânºii nu au luat legãtura cumine, nici eu cu dânºii. Defapt, nici nu ºtiu cui s-a sta-bilit cã-i va reveni RA-APPS – ul, pentru cã, dupãcum ºtiþi, dânºii aºa tranºea-zã. Aº vrea totuºi sã vã în-treb de unde aveþi informa-þia aceasta, dacã tot m-aþiîntrebat? Nu am fãcut pa-sul la PSD”, a spus MariaBercea. De menþionat cãºeful RA-APPS Olãneºtieste managerul unitãþilor decazare ºi alte servicii deprotocol pentru demnitari,având în portofoliu hote-luri, vile de vacanþã ºi tere-nuri în judeþele Vâlcea,Argeº, Caraº-Severin,Timiº ºi Sibiu.

Pe urmele fiiceiFosta pedelistã Ana Ma-

ria Pãtru (fiica Mariei Ber-cea), actuala preºedintã aAEP (funcþie apoliticã), aplecat formal din PDLatunci când a fost “unsã” înaceastã demnitate. Dupã ces-a afiºat în cele mai “inti-me” momente electoralealãturi de staff-ul PDL, înmai multe rânduri de ale-geri, Ana Maria Pãtru a în-ceput sã se dezicã de pede-liºti, bãtând la uºa PSD.Surse bine informate dau casigur faptul cã aceasta în-cearcã sã-ºi negocieze pãs-trarea pe post cu unul din-tre liderii naþionali ai PSD.Probabil de aici ºi apropie-rea mamei sale de filiala

Maria BerMaria BerMaria BerMaria BerMaria Bercea vrcea vrcea vrcea vrcea vrea să trea să trea să trea să trea să treacă la PSD Vâlceaeacă la PSD Vâlceaeacă la PSD Vâlceaeacă la PSD Vâlceaeacă la PSD Vâlcea

Surse din cadrul organizaþiei municipale a Partidului Social Demo-crat (PSD) dau ca sigurã trecerea Mariei Bercea, directoareaRegiei Autonome - Administraþia Patrimoniului Protocolului deStat (RA-APPS), de la pedeliºti la social-democraþi. ªefa protoco-lului de stat îºi urmeazã fiica, Ana – Maria Pãtru (preºedinta Auto-ritãþii Electorale Permanente), care a ales aceeaºi “rutã” de ieºiredin opoziþie, fãcând pasul tot cãtre PSD - doar la nivelul înþelegeri-lor, funcþia sa de la AEP. Aceasta a purtat discuþii cu unul dintreliderii marcanþi ai PSD la nivel naþional. Bercea a ales sã sarã înbarca noii puteri pentru a-ºi pãstra funcþia de la RA-APPS. De peaceastã poziþie a fost contestatã de presã ºi de adversarii politiciîn legãturã cu investiþiile coordonate de ea la vila lui Nicolae Ceau-ºescu de la Olãneºti.

Trãdãri de partidpentru ºefia RA-APPSOlãneºti

















vâlceanã a social-democra-þilor. Ambele vor sã rãmâ-nã pe funcþii remunerate cubani frumoºi – baºca alteposibilitãþi –, chiar dacãpartidul care le-a promovatºi le-a aºezat pe actualelescaune a trecut în opoziþie.Conform declaraþiei preºe-dintelui PSD Râmnicu Vâl-cea – Ion Gigi Matei - , Ma-ria Bercea (care domicilia-zã în municipiu) nu are ade-ziune depusã la secretaria-tul organizaþiei sale. “Nuºtiu nimic despre intrareadoamnei Bercea în PSD.Ceea ce vã pot eu confirmaeste cã nu s-a înscris în PSDRâmnicu Vâlcea ºi nici nuam avut discuþii cu dânsa”.Întrebat dacã este posibilsã-i fie impusã cu forþa saudacã ºefa RA-APPS s-ar fiputut înscrie în altã organi-zaþie, Matei a rãspuns:“Trãim în România, oriceeste posibil. Nu ºtiu dacã s-a înscris în altã organizaþie,dar vã pot spune doar de ceade care rãspund. Nu a intratºi nici nu mi-o putea impu-ne nimeni”.

Controverseºi tupeu

Activitatea Mariei Ber-cea la ºefia RA-APPS, su-cursala Olãneºti, stã subsemnul controversei ºi altupeului. Aceasta a botezatvila datã de ceva timp înfolosinþã ºi construitã pebani publici în componen-þa Complexului Rezidenþi-al Olãneºti, Vila Maria. Estevorba de un minihotel de 24de camere, o salã multi-funcþionalã de 300 de locuriºi bucãtãrie. Pentru aceastãconstrucþie s-au alocat 1,5milioane de euro, iar gurilerele spun cã banii nu ar fifost cheltuiþi cu chibzuinþã.Ba din contrã, s-a fãcut o ri-sipã care-a servit clientelei

politice PDL. Nu a simþitnici ridicolul în care a cã-zut fãcând un asemeneagest ºi nici nu s-a gândit cãnumirea vilei de la Olãneºti(de lângã vila lui Ceauºes-cu) cu numele sãu va stârniun grad mare de antipatiebinemeritatã. Licitaþia pen-tru construirea acestui mi-nihotel lângã celebra vilã adictatorului a fost câºtigatãde firma SC Electronics, aomului de afaceri PetreScrieciu. Acelaºi PetreScrieciu care s-a autode-nunþat ºi a pus umãrul laarestarea liderului naþionalal CNSLR Frãþia, MarisPetcu, dupã ce nu se înþele-seserã asupra unor “afa-ceri”. Aºa cum am mai pre-cizat în urmã cu ceva timpîntr-o anchetã jurnalisticãdespre Vila Maria de la Olã-neºti, la licitaþie nu s-a pre-zentat decât firma SC Elec-tronics, chiar dacã ºi alteºapte firme au ridicatt caie-tul de sarcini. Tot atunci,publicaþia noastrã arãta cã83.000 de euro s-au alocatdoar pentru o grãdini cu nu-feri amenajatã de NaturaMagi SRL Râmnicu Vâl-cea, a lui Ion Popescu – afa-cerist apropiat al fostuluipartid de guvernãmânt. Niciintroducerea de gaze n-acostat puþin, cam 47.000 deeuro fiind daþi pentru caVila Maria sã poatã fi încãl-zitã. De aici se naºte o în-trebare simplã ºi logicã.Lucrând toatã viaþa la stat(înainte de a fi directorulRA-APPS Olãneºti a fostprofesor ºi director în învã-þãmântul gimnazial), deunde ºi-o fi luat douã caseîn 2006 – una la Bucureºtiºi alta la Cãlimãneºti, chiardacã deþinea una în Râmni-cu Vâlcea? Asta fãrã sã maivorbim de proprietãþile carese aflã pe numele fetei sale,Ana Maria Pãtru.

Maria BerceaPu

blic

itate


6ACTUALITATE

c nexiunide Virgil Dumitrescu

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Analist-comentator:IANCU BÂÞÃ

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

Difuzare:Ramona Alexandru

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected] art. 206 CP, responsabilita-

tea juridicã pentru conþinutul artico-lului aparþine autorului. De asemenea,în cazul unor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabilitatea ju-ridicã le aparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. GorjTel. 0253.212.991Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magherunr. 25, bl. SOCOM, etaj 1, cam. 34

e-mail: [email protected] Popa

Coordonator subredacþieTel. 0760.673.557; 0745.358.313

Criºu Popescuºef Departament Anchete

ºi Investigaþii0745.848.191

Maria Ciuraruºef Departament

Marketing-Publicitate0746.250.931

Nicolae Iordacheºef Departament Economic

0740.231.630

SlatinaMihaela Bobaru

vreun fãptuitor de anvergurãîncãtuºat, România face unpas în faþã cu un trofeu, fie elºi „al calitãþii”, demn de plim-bat ca ursul cu dairea prinmedia internaþionalã. Un cazNãstase în spatele cãruia sepoate tricota în voie, mai alescã tabãra oponentã, intimida-tã, oricât de justiþiarã s-ar vreaîn urma alegerilor locale tran-ºate categoric, va da impre-sia cã e pusã visceral pe achi-tat poliþe. Liderii USL ºi gu-vernul Ponta au reacþionatdur, declarând fãrã complexecã se vor bate cu mijloace in-stituþionale pentru a-ºi re-compune imaginea fãcutãzob ºi a înfunda constituþio-nal regimul dictatorial bãsist.De-acum, odatã cu glonþulieºit miraculos din gâtul luiAdrian Nãstase, cruþându-l deun deznodãmânt fatal, ne pu-tem teme cã vom asista, în-mãrmuriþi, la o bãtãlie pe via-þã ºi pe moarte (la o vânãtoa-re de mistreþi, a proclamatcineva), întru recuperarea saumenþinerea cu orice preþ a te-ritoriilor trasate. Epoca mâi-nilor pãtate de flagrante gâ-tuiri ale normelor legale, deafaceri oneroase cu statul, darcare, tacit, au acceptat sã sealbeascã una pe alta, a apus.Actualii guvernanþi, unii din-tre ei coborâþi în derizoriu petema plagiatului, fluturã oposibilã suspendare a lui Tra-ian Bãsescu. Preºedintelescoate din mâneca-i butona-tã cartonaºul galben ºi astfelîl someazã pe primul-minis-tru, care a avut tupeul sã i-oia înainte la Consiliul Euro-pean, pentru uzurpare de atri-buþii. În tot acest timp, ciu-ruitã în aºteptãrile sale ºi mar-catã profund de criza econo-micã, socialã ºi politicã, Ro-mânia se scufundã ca o cora-bie care a luat apã.

În România postdecem-bristã s-a furat la greu.Singura strategie de suc-

ces a partidelor politice s-acoagulat în jurul ideii de aacumula cât mai mult, pe cãicinstite ºi mai ales necinsti-te. Puterea ºi opoziþia, care aufãcut între ele doar schimb delocuri, s-au întrecut nu în sal-varea þãrii de la dezastrulpoliarticular, ci în spoliere ºijaf. Privite în oglindã, pute-rea ºi opoziþia n-au fost de-cât mâinile pãtate care auºtiut, la nevoie, sã se speleuna pe alta. În perioada man-datului sãu de premier, Adri-an Nãstase putea uºor sã dis-punã juridic de Traian Bãses-cu în dosarul „Flota”. A re-fuzat sã-i dea curs doar ca sãnu se interpreteze cã la mij-loc ar fi vorba de o rãfuialãpoliticã. „Pe cine nu laºi sãmoarã…”, avea sã se reacti-veze zicala. Condamnat ladoi ani de puºcãrie cu exe-cutare pentru prejuduciul ca-uzat în campania prezidenþi-alã din 2004, fostul candidatPSD la preºedinþie nu a ezi-tat sã arunce cu piatra funda-mentelor sale în direcþia Pa-latului Cotroceni. Imixtiunepoliticã. Fãcãturã bãsistã.Vendetã. Ne-am întrebat ºinoi de ce lui Nãstase nu i s-ainstrumentat un dosar maiacãtãrii, dar e deja o altã po-veste. Oricum, decizia in-stanþei – condamnarea la de-tenþie a acestui lider politic,bine fixat profesional –, ur-matã la scurt interval de otentativã suicidalã (cu destu-le semne de întrebare, dar nuîntr-atât încât sã ridice mito-cãnia la rang de virtute), sea-mãnã a cerc închis, a thriller,a absurd scenografic, a tra-gedie elenã. Cântatã pe laînaltele porþi ca fiind una din-tre þãrile cele mai corupte dinEuropa, dar, paradoxal, fãrã

De-ale politiciidupã Adrian

Nãstase

Troc laDrãgãºani

Cicã între liberali ºi PDL-iºti ar fi un troc la Drãgã-ºani: PDL-iºtii sã le susþinãliberalilor propunerea deviceprimar (asta, aºa, în ciu-da pesediºtilor, care vor ºiei viceprimarul lor), pri-mind, la schimb, promisiu-nea cã o parte dintre demo-crat-liberali de la liceele dinoraº nu vor fi schumbaþi.Sic!

ªi alþii…Mare mirare, mare scan-

dal, în ce priveºte ridicareaîn grad militar a unor per-soane publice din þarã, in-clusiv din Vâlcea, ca spreexemplu, pedelistul Romu-lus Bulacu ºi fostul minis-tru pentru relaþia cu Parla-mentul, Valentin Iiescu. Înurmã cu aproximativ douãluni, Indiscret în Oltenia asemnalat situaþii similare încazul fostului subprefect deVâlcea, Ioan Filip, ºi al se-

cu din Bucureºti, pe locurileII ºi III clasându-se arh. Ale-xandru Suciu ºi echipa dinRâmnicu Vâlcea, respectivarh. Soare ºi Yokina din Bu-cureºti. Nu ar trebui, oare, sãse înceapã cu schimbarea ar-hitectului-ºef, încremenit într-o viziune, pe alocuri manelis-tã? Zicem ºi noi !

Florinel, legatde mâini ºide picioare

Chiar dacã a pierdut alege-rile, Ilie Amuzan nu a pierdutdefinitiv puterea la Cãlimã-neºti. Va rãmâne în consiliullocal în viitorul apropiat, pen-tru a menþine unitã tabãra use-listã. Principalele obiectivesunt numirea unui viceprimardin cadrul USL ºi schimbareaorganigramei primãriei. Acþi-uni la care noul primar, Flori-nel Constantinescu, este doarspectator, fapt care-i face perãutãcioºi sã spunã cã ,,Amu-zan a pierdut alegerile la Cãli-mãneºti, dar nu prea…” Pânã

natorului PDL, Dorel Jurcan.Jurcan a spus cã a obþinut gra-dul de colonel „pe stagiul mi-litar ºi în urma unor activitãþiconcrete” ºi cã, evident, aceststatut îi conferã ºi anumitedrepturi, însã “nu mã folosescde ele”. La Ziua Poliþiei, Filipa afiºat pe rever o insignã decolonel ºi a ºoptit, într-un ca-dru restrâns, cã deþine ºi drep-tul de a purta uniformã la zilefestive. Ei, bun PDL-ul, bun detot!

Fãrã manea!De lãudat strãdaniile noului

primar al municipiului Râmni-cu Vâlcea, Emilian Frâncu, dea realiza o coerenþã în ce pri-veºte modul în care aratã ora-ºul. Marþi a fost organizat unconcurs în parteneriat cu con-sultanþa Ordinului Arhitecþilordin România ºi a Filialei Teri-toriale Sibiu - Vâlcea în sco-pul amenajãrii spaþiului publiccentral din oraº. Astfel, a fostselectat drept câºtigãtor pro-iectul realizat de Cabinetul In-dividual Sorin Dragoº Popes-

una-alta, fostul primar pese-dist a preluat ºefia DADPdin Primãria Râmnicu Vâl-cea.

Pirnea, promptcu replica

Chiar dacã nu a fost celmai rãu primar pe care l-aavut Râmnicu Vâlcea, Ro-meo Rãdulescu a pierdut dincauza proastei comunicãri.Acest lucru se pare cã a în-ceput sã-l înveþe EmilianFrâncu, punându-ºi un omsã reacþioneze imediat la ata-curile sau discuþiile presei.Spre exemplu, într-una dinemisiunile de sãptãmâna tre-cutã, de la un post local deteleviziune, se dezbãteauprobleme legate de noua ad-ministraþie Frâncu, la primã-rie. Imediat a intrat în directconsilierul personal al luiEmilian Frâncu, George Pir-nea, care a explicat poziþiaoficialã a primarului ºi a in-trat într-un dialog productivcu presa. Care oricum nu-latacase foarte grav. Este to-tuºi de apreciat cã edilul-ºefare prin oamenii sãi reacþierapidã la eventualele clin-ciuri cu presa.

Indiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de Vâlcea

Maturitateadin campanie,primul semnal transformãrii

La obiect, Olguþa nu s-a sfiitsã atace atât pe Solomon, câtºi UNPR-ul sau PDL-ul. Nici-odatã prima, întotdeauna însã,a ripostat acid dupã sãgeþileverbale aruncate de rivali.Dând dovadã de o maturitatesublimã în ceea ce priveºtemanagementul relaþiilor publi-ce, senatoarea a simþit cã elec-toratul este pur ºi simplu obo-sit dupã atâtea scandaluri ºiaºteaptã cu înfrigurare un can-didat cu soluþii, un potenþialprimar cu proiecte fezabile. Aservit craiovenilor nu o cior-bã reîncãlzitã, aºa cum se pro-cedase cu patru ani în urmã,ci o fripturã în sânge: locuinþesociale, locuri de muncã, dez-voltarea infrastructurii, reabi-litarea termicã a blocurilor...Rezultatul nu s-a lãsat aºtep-tat ºi, în dauna tuturor cârco-taºilor, senatoarea a reuºit sãcâºtige încrederea craiovenilorºi sã se impunã la vot de o

În timÎn timÎn timÎn timÎn timp ce cârp ce cârp ce cârp ce cârp ce cârcococococotttttaşii susţineau că accesele peraşii susţineau că accesele peraşii susţineau că accesele peraşii susţineau că accesele peraşii susţineau că accesele peremisemisemisemisemisttttteeeeevvvvvor umbri activitor umbri activitor umbri activitor umbri activitor umbri activitatatatatatea sa, primăriţa Vea sa, primăriţa Vea sa, primăriţa Vea sa, primăriţa Vea sa, primăriţa Vasilescu demon-asilescu demon-asilescu demon-asilescu demon-asilescu demon-ssssstrtrtrtrtrează că ştie să fează că ştie să fează că ştie să fează că ştie să fează că ştie să facă adminisacă adminisacă adminisacă adminisacă administrtrtrtrtraţie cu demnitaţie cu demnitaţie cu demnitaţie cu demnitaţie cu demnitatatatatateeeee

manierã cel puþin decentã.

„Bunã ziua, domn’preºedinte“

„Ieºi asta primar, sã veziacuºi scandaluri“, a fost o altãpremoniþie aruncatã pe piaþã deo parte a mediului politico-ad-ministrativ doljean. „Gogoaºa“s-a spart într-un timp ºi maiscurt, odatã cu vizita preºedin-telui Traian Bãsescu la Craio-va. Cârcotaºii s-ar fi aºteptat caOlguþa sã-ºi punã poalele încap ºi sã-i trânteascã uºa în nasprimului om în stat, refuzând oîntâlnire tete-a-tete pe temeiuristrict politice. ªi de aceastãdatã, fosta senatoare a dat do-vadã de tact ºi ospitalitate, in-vitându-l pe Bãsescu în primã-rie ºi servindu-l politicos cu ocafea italianã. Ce au discutat ceidoi în spatele uºilor închise estedeja subiect de legendã în Pri-mãria Craiova, cert este cã încão datã primãriþa le-a dat o pal-mã peste obraz celor care nupercepeau diferenþa dintre Ol-guþa Vasilescu, omul politic, ºiOlguþa Vasilescu, capul admi-nistraþiei craiovene.

Vãzutã de mulþi drept o persoanã caredeseori se închinã la altarul zeului „Scan-dal“, proaspãta primãriþã de Craiova le-adat peste nas clevetitorilor cu o campanieelectoralã mai mult decât echilibratã înceea ce priveºte apariþiile publice. Iar lucru-rile nu s-au oprit aici. Deºi de la tribunaParlamentului nu de puþine ori a înfieratdemersurile sau poziþiile preºedinteluiTraian Bãsescu, în prima zi în care s-a aflatîn fruntea oraºului, Lia Olguþa Vasilescu afãcut dovada unei maturitãþi ce excedevârsta sa, fiind o gazdã impecabilã pentrunimeni altul decât fostul sãu duºman poli-tic. Poate pentru prima datã dupã 1989,normalitatea instituþionalã a luat loculbâlciului politic pe scena publicã craiovea-nã.

de Cosmin Pretorian

„Sã vedeþi circ acum, nucampanie“, grãia, profetic, unjune politician în ziua în careLia Olguþa Vasilescu a anun-þat cã va lua „taurul“ de coar-

ne ºi, împinsã de la spate deforþa celor trei partide carecompun USL-ul, va rãpune„bestia“. Sãptãmânile care auurmat au reprezentat o cruntãdezamãgire pentru „balcani-cii“ care populeazã jungla pu-blicã craioveanã.

Gigacaloria, prima „victimã“ a administraþiei VasilescuDupã ce au rãsfoit oferta electoralã a Olguþei Vasilescu, ad-

versarii politici ºi nu numai s-au repezit la beregata ei, susþi-nând cã este doar un instrument de inducere în eroare a elec-toratului. Au atacat-o atât pe tema locurilor de muncã, cât ºipe cea a scãderii preþului gigacaloriei. Surpriza a fost anunþatãla începutul acestei sãptãmâni: vineri, într-o ºedinþã extraor-dinarã a Consiliului Local Craiova, primãriþa va pune pe masade lucru a consilierilor un proiect de hotãrâre prin care preþulgigacaloriei va scãdea cu zece procente. Cum USL-ul are ma-joritatea simplã în micul „parlament“ municipal, proiectul aretoate ºansele sã treacã ºi astfel, începând din luna iulie, factu-ra de întreþinere a craiovenilor va fi sensibil mai micã.

Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!Olguþa... o doamnã!

7SPECIAL


de Dan Olteanu

Luni – 25 iunie a.c. Uzi-na Ford fierbe, ºi nu dinpricina celor 35 de gra-

de înregistrate de termometre.Iar acest lucru se vede încã dela poartã, acolo unde agenþiide pazã se transformaserã pes-te noapte în agenþi ai servicii-lor secrete americane însãrci-nate cu protecþia lui BarackObama. De la jurnaliºti la par-teneri, la oficialitãþi, nimeni nuscãpa necontrolat. Însã cu atâ-tea „vedete“ pe lista invitaþi-lor, nici nu era de mirare. Niciîn interior lucrurile nu stãteaualtfel, traseul spre hala undeurma sã aibã loc evenimentulfiind monitorizat atent de echi-pe de angajaþi plantaþi de-oparte ºi de alta a drumului.

ConflictulBãsescu-Tãriceanu,un déjà-vuîn curtea Ford

Înãuntru totul strãlucea, dela caroseriile plimbate de la uncapãt la altul al secþiei ºi pânãla aleile dintre benzi. Sute deangajaþi instruiþi temeinic cumulte zile înainte, echipaþi înunfiorme alb-albastre, aºtep-tau cuminþi la posturi. La in-terval de câteva minute, gru-puri de invitaþi plecau într-untur al secþiei unde, din loc înloc, alþi angajaþi înarmaþi cuportavoci le explicau procesulde fabricaþie al autoturismului.Circuitul se încheia în loculunde urma sã aibã loc lansa-rea. Astfel, cu câteva minuteînainte de ora stabilitã, toþi in-vitaþii erau deja pe scaune ºise luptau cu cãldura, inamiculnumãrul unu al evenimentului.Brusc, spiritele se agitã. Foto-grafii ºi cameramanii se îngrã-mãdesc sã prindã prim-planul,iar o parte dintre cei prezenþiîncep sã aplaude. Nu era pri-mul B-MAX, ci primul sãuproprietar, preºedintele Româ-niei, Traian Bãsescu. Înconju-rat de agenþi ai SPP, acesta seaºazã între preºedintele ºi vi-cepreºedintele Ford Europa,Stephen Odell ºi John Fle-ming. În spatele sãu, neînso-þit, apare ºi fostul premier Cã-lin Popescu -Tãriceanu. Pro-tocolar, acesta dã mâna cu toþiinvitaþii aflaþi în primul rând.

Dupã luni întregi de zvonuri cu privire la viitorul companiei în Ro-mânia, Ford a lansat, la începutul acestei sãptãmâni, producþia deserie a modelul B-MAX, care, conform preºedintelui Ford Europa,va fi produs exclusiv la Craiova. Totuºi, dincolo de latura sa proto-colarã, evenimentul a fost o confirmare a gigantului american cã,în ciuda promisiunilor neonorate ale statului român, este dispus sãinvesteascã în continuare în uzina din Bãnie. Însã, în cazul în careguvernul român va întârzia cu investiþiile în infrastructura rutierã,s-ar putea sã vedem cã ºi rãbdarea celor de la Ford are o limitã.

Îl sare însã pe Traian Bãsescu,stârnind rumoare printre ceiprezenþi. Brusc, toatã lumea ºi-a amintit de momentul 2008,când, la ceremonia de semna-re a contractului de privatiza-re al uzinei de la Craiova, ceidoi s-au atacat pe tema con-troversatei taxe auto. Nu esteînsã cazul ºi de aceastã datã,fostul premier aºezându-se li-niºtit pe un alt rând, în vremece Bãsescu lasã impresia cãnici n-a observat cã fusese evi-tat.

Lansarede Hollywoodpentru B-MAX

Cu garnitura de invitaþicompletã, pe scenã urcã pre-ºedintele Ford România, JanGijsen, cel care joacã rolul degazdã al evenimentului. Îl ur-meazã John Fleming, vicepre-ºedintele Ford Europa, carevorbeºte despre importanþainvestiþiei pentru România.Apoi pe scenã urcã preºedin-tele Ford Europa, StephenOdell, care spune cã pentru

uzina de la Craiova viitorulsunã bine. Nu uitã sã transmi-tã ºi un mesaj autoritãþilor ro-mâne, cãrora le reaminteºte cãmai au multe de fãcut în pri-vinþa investiþiilor în infrastruc-turã. În tot acest timp, pe unecran aflat lângã scenã câþivamuncitori lucrau, într-un filminteligent realizat, la primulmodel B-MAX. Apoi, cum erade aºteptat, preºedintele FordRomânia îl invitã pe scenã peTraian Bãsescu. Cu rânjetulcare i-a adus milioane de vo-turi, preºedintele þãrii anunþãcã va fi primul proprietar almodelului produs la Craiova.„Faptul cã într-o perioadã decrizã o companie de talia Fordnu a abandonat proiectul de laCraiova este, dacã vreþi, ceamai mare carte de vizitã cuprivire la încrederea pe careinvestitorii strãini meritã sã oaibã în România. (...) Industriaautomobilului a fost puterniclovitã de crizã în anii 2009-2010. ªi totuºi, dincolo descepticismul situaþiei globaleau fost câþiva oameni care auspus “noi mizãm pe România

ºi pe Craiova”. ªi aceºtia aufost domnul Fleming ºi dom-nul Odell. Lucru pentru carele mulþumesc mult. Probabilcã, în cel mai scurt timp, Cra-iova va fi aºezatã pe piaþa teh-nologiei de top în industriaautomobilului, iar faptul cãforþa de muncã din Românias-a putut adapta la producþiade automobile de asemeneaperformanþe este proba cã ro-mânii pot orice atunci când vorºi atunci când sunt bine con-duºi de managementul lor. (...)Vreau sã vã spun cã vreau sãfiu cel care cumpãrã primamaºinã produsã la Ford“, aanunþat Bãsescu, care a flutu-rat ºi actele care sã dovedeas-cã faptul cã nu glumeºte. ªi,dupã câteva minute, maºinapreºedintelui a „ieºit“ din fil-mul în care rula direct pe sce-na pe care aºtepta StephenOdell. Însã n-a rãmas preamult acolo, organizatorii invi-tându-l pe Traian Bãsescu sãurce la volan. Ceea ce s-a ºiîntâmplat, preºedintele rulândcâþiva metri prin „tunelul“ defotografi ºi cameramani careîncercau sã imortalizeze mo-mentul. A coborât apoi ºi, aju-tat de SPP-iºti, a pãrãsit secþiapentru o discuþie cu oameniidin conducerea Ford, nu îna-inte de a face ºi o baie de mul-þime printre angajaþii entuzias-maþi. În urma sa, organizato-rii începuserã sã strângã. Lan-sarea trecuse. Greul abia acumîncepe.

Lansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAXLansare prezidenþialãpentru Ford B-MAX

Ford B-MAX, 100% oltenescB-MAX este prima maºinã care se va construi la uzina de

la Craiova ºi este rezultatul unei investiþii de peste 500 mili-

oane de euro efectuate de Ford. B-MAX, una dintre cele mai

avansate maºini din punct de vedere tehnologic din clasa sa,

va fi disponibil cu ambele versiuni de 100 CP ºi 120 CP ale

motorului EcoBoost de 1,0 litri, câºtigãtor al prestigiosului

premiu Motorul Internaþional al Anului 2012, acordat la în-

ceputul acestei luni. Ambele versiuni ale EcoBoost 1,0 litri

sunt de asemenea construite la Craiova. Conducerea Ford a

anunþat cã 90% din producþia uzinei de la Craiova va merge

cãtre export, în 2013 fiind aºteptate sã iasã de pe liniile de

producþie peste 120.000 de autoturisme.

CMYK


Publicitate

pag. 8

8ANALIZÃ

Publ

icita

te

S.C. EU FACTORY S.R.L.angajeazã sudori calificaþi pentru

lucru în Germania. Salariu, începândde la 2.000 euro/lunã. Telefon

de contact: 0721.830065

Publ

icita

te

Indiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljAlarmã falsãîn spitalelecraiovene

Spitalele doljene auintrat în febra dinainteaschimbãrilor directori-lor. În ultima sãptãmâ-nã, tot mai multe per-soane se mândresc prinoraº cã vor pune mânape diverse funcþii de lavârful instituþiilor sani-tare. Conform unor sur-se bine informate dinPrimãria Craiova ºi Di-recþia de Sãnãtate Publi-cã Dolj, pânã la începu-tul lunii august nimicspectaculos nu se va în-tâmpla, iar dupã aceeaschimbãrile vor fi gra-

duale ºi nicidecum atât de pro-funde precum se vehiculeazã.Aviz amatorilor!

Voicu,purtat pe umeride liberaliidoljeni

Deºi nu cu mult timp înurmã anunþase oficial cã întoamnã se va retrage de la câr-ma filialei doljene a PNL, de-putatul Mihai Voicu (foto) ºi-a luat cuvântul înapoi ºi, rãs-picat, a afirmat cã îºi va ducemandatul la capãt. Unii ar pre-supune cã, vezi Domne, par-lamentarul s-ar fi rãsucit dincauza rezultatelor slabe la lo-cale înregistrate în Dolj. Alþii

se jurã cu mâna pe inimã cãVoicu ar fi afirmat cã rãmâ-ne ºef peste liberalii doljenipentru a nu se crea haos înfilialã. Nu puþini sunt ceicare se hazardeazã sã afir-me cã deputatul rãmâne înfuncþie pentru a controla cuatenþie anumite pãrþi ale me-diului de afaceri din judeþ.În fapt, niciuna dintre aces-te afirmaþii nu este în totali-tate adevãratã! Voicu nu pã-rãseºte corabia doljeanã de-oarece funcþia de aici îi con-ferã mai multã greutate lamasa de negocieri în sânulconducerii centrale a parti-dului, motiv pentru care sepoate afirma cã pentru pri-ma datã liberalii doljeni îºiajutã liderul la Bucureºti ºinu viceversa.

CMYK


pag. 9

9ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Situatã în centrul Municipiului Râmnicu Vâlcea, clãdireaSOCOM SA, amplasatã pe Strada General Magheru, nr. 25,

reprezintã o excelentã opþiune pentru companiile caredoresc spaþii de birouri. Chirie, 6 euro/ m.p.

Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!Super-ofertã!

Publ

icita

te

de Dan Olteanu

Primul eveniment a fostprogramat în Salamare a Primãriei Cra-

iova, acolo unde, într-o atmo-sferã sufocantã, s-a constituitnoul consiliu local, iar Lia Ol-guþa Vasilescu ºi-a preluat ofi-cial mandatul de primar. „În-armatã“ cu un evantai, fostasenatoare PSD a îndurat cãl-dura infernalã timp de aproa-pe douã ore, timp în care aufost validaþi viitorii consilierilocali. Apoi, în aplauzele sãliipline pânã la refuz, Lia Olgu-þa Vasilescu a depus jurãmân-tul de credinþã, dupã care s-aaºezat la prezidiu, lângã pre-ºedintele de ºedinþã. De aco-lo, noul primar a anunþat cãfacturile craiovenilor vor scã-dea cu zece procente, iar pe-nalitãþile pentru datoriile acu-mulate vor fi ºterse. „Priorita-tea mea zero, aºa cum ºtiþi dincampanie, este crearea locuri-lor de muncã. ªi îi mulþumescdomnului Chiþoiu (Daniel

Lia Olguþa Vasilescu, primarul Craiovei, ºiIon Prioteasa, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Dolj, au depus, la finele sãptãmâ-nii trecute, la diferenþã de doar douã ore,jurãmintele de credinþã.

Chiþoiu, ministrul economiei –n.red.) pentru cã este prezentaici ºi a reprezentat GuvernulRomâniei, asigurându-ne detot sprijinul guvernului pentrua finaliza foarte repede foartemulte din lucruri pe care le-ampromis. Totodatã, în urmãtoriipatru ani nu trebuie sã mai rã-mânã în Craiova nicio stradãfãrã canalizare ºi fãrã apã po-tabilã. Trebuie sã începem rea-bilitarea termicã a blocurilor,sã realizãm douã cartiere delocuinþe, unul pentru tineri ºialtul pentru cazurile sociale.Sunt lucruri care pot pãrea fan-tastice, dar eu vã asigur cã osã le realizãm împreunã cuconsilierii locali“, a declaratOlguþa Vasilescu.

Prioteasa, la altreilea mandat

Douã ore mai târziu, într-oatmosferã mult mai relaxatã,întreþinutã ºi de câteva apara-te de aer condiþionat care func-þionau la capacitate maximã,preºedintele Consiliului Jude-

þean Dolj, Ion Prioteasa,depunea ºi el jurãmântul.„Sunt deosebit de onorat sãfiu preºedinte al consiliu-lui judeþean ºi sã obþin ceamai înaltã funcþie aleasãdin judeþul Dolj, prin vo-tul celor aproape 200.000de doljeni. Odatã cu aceas-tã încredere pe care mi-autransmis-o doljenii, am ºio imensã responsabilitatepe care o primesc prin vo-tul lor. Împreunã cu doam-na primar Lia Olguþa Va-silescu ne vom da mâna ºiîn urmãtorii patru ani vomîncerca sã ducem la bun

sfârºit cât mai multe proiectede dezvoltare localã. Suntem,dacã vreþi, încãrcaþi de dolje-nii ºi craiovenii care nu ne-auvotat, cãrora trebuie sã le de-monstrãm, prin ceea ce vomface, cã ar fi trebuit sã aibãîncredere în noi. Le oferim res-pectul nostru ºi celor care ne-au fost contracandidaþi ºi careau fost deosebit de fair-play înaceastã campanie electoralã.Pe aceastã cale vreau sã letransmit cã voturile pe care eile-au obþinut ºi le au în spatereprezintã un segment de po-pulaþie pe care îl vom respec-ta ºi de care vom þine cont.

Fondurile europene rãmânsperanþa noastrã, aºa cum s-aîntâmplat ºi în mandatul 2008-2012. Ne agãþãm însã ºi desperanþa cã Guvernul Româ-niei ºi premierul ºtiu ce în-seamnã Oltenia ºi Doljul. Mãbazez pe o echipã formidabilãde specialiºti. De aceea ne faceplãcere sã spunem cã aceastãinstituþie, Consiliul JudeþeanDolj, ne reprezintã ºi vã repre-zintã la cel mai înalt nivel. Vãmulþumesc tuturor“, a decla-rat Ion Prioteasa dupã ce adevenit, oficial, preºedinte alCJ Dolj pentru a treia oarã.

ZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELORZIUA JURÃMINTELOR


10CULTURÃ

de Virgil Dumitrescu

Dupã douã volume încare îºi ascute meta-fora ºi alte douã vo-

lume pentru copii, tot în ver-suri, Mihai Mãceº perfor-meazã cu al cincilea: “Ro-mantic într-un veac barbar”(Editura Ramuri, Craiova,2011). În 36 de module in-teracþionând ºi susþinându-seideatic, autorul readuce îndiscuþie paradigme existenþi-aliste de care noi, cei de azi,trãitori “într-un veac barbar”lesne de mimat, continuãm ane îndepãrta: simplitatea,compatibilitatea cu natura în-conjurãtoare, credinþa. În“valea pârâului”, unde “numai cãlcase vreodatã picior”,“îºi luase femeia/ ºi copilulºi oile ºi câinele/ ºi se-mpã-mântenise aci”. Un lirismcald traverseazã eposul, bãr-batul ºi femeia “întorc pe dostãcerea din spatele cuvinte-lor”, “tãcerile clatinã fereas-tra”, “îºi frãmântarã sufletul(…)/ ºi-l fãcurã rug pentrudor”. Viaþa decurge în formearhaice, pure, cu drame ºicãderi, urcând, în schimb,într-o filosofie care nu e nu-mai a locului (“sã-l izâdeas-

BiblioBiblioBiblioBiblioBibliottttteca “Indiscreca “Indiscreca “Indiscreca “Indiscreca “Indiscreeeeet”t”t”t”t”

cã bãzgãui”): “ruinarea omu-lui începe cu sufletul”. Arde-rea grãbitã a etapelor, cu an-goasele-i sãpând adânc în tru-pul vremilor moderne, gãseº-te în primul ciclu tematic alvolumului “Romantic într-unveac barbar” o replicã pemãsurã: “pe pãmântul aces-ta/ sunt rânduieli/ ºi toate auun rost al lor”. În cea de-adoua secþiune, “Poeme alevisãrii”, Mihai Mãceº decan-teazã, dincolo de oniric, eter-nele “rânduieli” ale condiþieide a fi, creatoare, ajungând lametafore ºi imagini care îl re-comandã printre poeþii desubstanþã: “…ºi ne nãscusemsã fim altfel/ o doamne ce fru-mos era/ când aruncam peþeava puºtii/ viaþa mea viaþata” (Verona, Dinescu, CezarIvãnescu) sau “…ºi tu mã-ntrebi ce fac de-o vreme”(Carianopol). Destule remar-cabile frânturi de strofã saustrofe (poeme) întregi indicã,neîndoios, un ludic în expan-siune: “…m-aº spânzura depãrul tãu/ dac-aº putea sã-þimângâi trupul”, “…hai sã nejucãm de-a zborul/ nu e greuºi e frumos/ sã pluteºti aºa canorul/ rãmânându-þi umbrajos”.

de Dr. Marius Turaiche

Momentul aniver-sar prilejuit deeditarea unui vo-

lum omagial închinat acad.

Alexandru Vulpe - preºe-dintele Secþiei de Istorie-Arheologie a AcademieiRomâne, Ion Dogaru ºi ÎPSIrineu Popa -MitropolitulOlteniei, reprezentanþii ofi-ciali ai administraþiei jude-þului Dolj: Ion Prioteasa -preºedintele Consiliului Ju-deþean Dolj, Elena Costea -prefectul judeþului Dolj, Io-nel Ciobotea - subprefectuljudeþului Dolj ºi Lia Olgu-þa Vasilescu - primarul mu-nicipiului Craiova, profe-sori universitari de la Facul-tatea de Istorie a Universi-tãþii din Bucureºti etc.

Evenimentul este un pri-lej fericit în care, în jurulpersonalitãþii istoriculuiDinu C. Giurescu, zeci decãrturari din cetatea univer-sitarã craioveanã ºi din þarãredimensioneazã importan-þa valorilor culturale româ-neºti la acest moment deintegrare ºi consolidare aspaþiului cultural ºi politiceuropean.

DIRECÞIA SILVICÃ DOLJ, cu sediul în str. IancuJianu nr. 19, organizeazã licitaþii publice deschise / ne-gocieri, pentru:

- vânzarea masei lemnoase pe picior; Volumul oferit :

- DM = 20263 mc - DT = 985 mc - FA = 1162 mc - Cvercinee = 1043 mc - Rãºinoase = 0 mc TOTAL = 23453 mc- vânzarea masei lemnoase fasonate;

Volumul oferit:- DM = 344 mc

- DT = 93 mc - FA = 0 mc - Cvercinee = 235 mc - Rãºinoase = 0 mc TOTAL = 672 mcLicitaþiile / negocieriile se vor organiza la sediul di-

recþiei în data de 09.07.2012, începând cu ora 10.00.Licitaþia / negocieriile se vor desfãºura conform pre-

vederilor Regulamentului de vânzare a masei lemnoasecare se recolteazã anual din fondul forestier proprietatepublicã a statului administrat de RNP-Romsilva, apro-bat prin OM nr:1898/11.11.2010.

Preselecþia se va þine în data de 03.07.2012Oferta se va face prin strigare directã.Listele cuprinzând volumul de masã lemnoasã pot fi

consultate pe site-ul RNP – Romsilva: www.rosilva.ro.Nu pot participa la licitaþie/negociere agenþii econo-

mici care nu au achitat obligaþiile financiare faþã de Di-recþia Silvicã Dolj, faþã de alte direcþii silvice din þarã,sau nu au respectat prevederile contractelor încheiateanterior.

Relaþii la telefonul 0251/421363 sau fax 0251/597059,între orele 09.00 – 16.00.

(28 iunie 20(28 iunie 20(28 iunie 20(28 iunie 20(28 iunie 20111112, Sala Albas2, Sala Albas2, Sala Albas2, Sala Albas2, Sala Albastră a Utră a Utră a Utră a Utră a Univnivnivnivnivererererersităţii din Crsităţii din Crsităţii din Crsităţii din Crsităţii din Craioaioaioaioaiovvvvva)a)a)a)a)

O întâlnirede excepþie

a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilor


a cãrturarilorDinu C. Giurescu la împlini-rea a 85 de ani de viaþã esterezultatul conlucrãrii mai mul-tor instituþii culturale ºi ºtiin-þifice, precum Academia Ro-mânã, Universitatea din Cra-

iova, Institutul de CercetãriSocio-Umane „C. S. Nicolã-escu-Plopºor”, Biblioteca Ju-deþeanã „Alexandru ºi AristiaAman” din Craiova. Acþiuneaaniversarã este rodul colabo-rãrii reprezantanþilor acestorinstituþii: acad. Ion Dogaru,prof. univ. dr. Cezar Avram,prof. univ. dr. Dinicã Ciobo-tea, prof. univ. dr. VladimirOsiac, dr. Lucian Dindiricã -directorul Bibliotecii „Alexan-dru ºi Aristia Aman”.

Volumul este semnat de 59de oameni de ºtiinþã ºi cultu-rã, având o impresionantã di-mensiune de 719 pagini.

Festivitatea omagialã se vadesfãºura în Sala Albastrã aUniversitãþii din Craiova, joi- 28 iunie 2012 - , începândcu ora 11.30, sub baghetarectorului Universitãþii dinCraiova, prof. univ. dr. DanClaudiu Dãniºor. Printre invi-taþii de onoare îi menþionãm peacademicienii Dinu C. Giures-cu, Dan Berindei -vicepreºe-dintele Academiei Române,

Publ

icita

te

Vând apartament în Cãlimãneºti, 3 cameredecomandate, 2 balcoane, 2 bãi, boxã, mo-dernizat, termopane. Preþ avantajos. Tel.0744. 363. 487

Publ

icita

te

Mihai Mãceº,poetul: “Haisã ne jucãmde-a zborul”


















11ANALIZÃ

de Mihaela Bobaru

Pensionarii sunt, fãrãdoar ºi poate, cei mainecãjiþi români. Cei

mai mulþi dintre vârstniciinoºtri abia de primesc, dupã oviaþã de muncã, suma care sãle ajungã sã-ºi ducã viaþa depe o zi pe alta. Cu toate aces-tea, avem ºi pensionari de lux.Ei sunt beneficiarii a ceea cese cheamã pensii de serviciu,plãtite de la bugetul de stat.

160 milioane lei,cea mai marepensie plãtitãîn Olt

Foºtii judecãtori, procurori,lucrãtori ai MApN ºi alþii pri-mesc la bãtrâneþe venituri caresã le asigure un trai mai multdecât decent. Cel puþin aºa re-iese din situaþiile statistice de-þinute de instituþiile abilitateale statului.

Potrivit conducerii CaseiJudeþene de Pensii Olt, primii10 pensionari de lux încasea-zã lunar venituri cuprinse în-tre 116 milioane lei vechi ºi...160 milioane lei. La un aºavenit care depãºeºte de câtevaori salariul încasat de cei caremuncesc chiar ºi câte 12 orepe zi, comentariile sunt de pri-sos. Mai ales cã persoanele încauzã, ca ºi angajaþii dinMApN, nu au cotizat la siste-mul public de pensii, venitu-rile lor la bãtrâneþe fiind achi-tate din bugetul de stat. Cums-a ajuns ca unii dintre ei sãprimeascã la bãtrâneþe sume

mai mari decât atunci cânderau în activitate, doar repre-zentanþii statului ºtiu. ªi, cusiguranþã cã totul se întâmplãcu acordul legislaþiei în vigoa-re, fãcutã parcã special pentruaceste categorii privilegiate defoºti angajaþi bugetari.

De patru orimai mici

Aºa sunt cele mai mari 10pensii plãtite din bugetul asi-gurãrilor sociale în judeþul Olt,comparativ cu pensiile de ser-viciu din „Top Ten”. Conforminformaþiilor furnizate de re-prezentanþii Casei Judeþene dePensii Olt, cele mai mari 10pensii achitate cãtre foºti an-gajaþi, care au contribuit labugetul public de pensii, suntcuprinse între 34 milioane leiºi 46 milioane lei.

„Valoarea totalã a pensiilorachitate în anul 2011 din bu-getul asigurãrilor sociale destat a fost de aproximativ 707milioane lei, iar din bugetul destat a fost de aproximativ 251milioane lei”, a declarat SilviaDrãghici, directorul Casei Ju-deþene de Pensii Olt.

Cei mai mulþipensionari, lalimita sãrãciei

CJP Olt achitã lunar drepturibãneºti cãtre 118.120 de bene-ficiari, mai mult de jumãtatedintre aceºtia primind între350 ºi 800 lei.

Obsesiepericuloasã

Cicã zilele trecute, mai-marii PSD Caracal l-au ex-clus din organizaþie pe de-putatul Florin Iordache, vi-cepreºedintele Camerei De-putaþilor. Demnitarul a aflatde la ziariºti ce au decis ceicare l-au considerat un co-leg cu probleme. Surprizamare a constat nu în deciziade excludere a deputatului,ci în declaraþia lui Iordache.Potrivit acestuia, ºefii de laPSD Caracal nu puteau sãdecidã retragerea sprijinuluipolitic, dintr-un motiv cât sepoate de simplu: nu estemembru al acestei organiza-þii. Sã mai înþeleagã cineva

ceva, cã noi refuzãm a mai în-cerca sã desluºim încurcatelecãi ale social-democraþiei ol-tene.

De pe terenul defotbal, în biroul dela primãrie

Fostul fotbalist de la FCArgeº, Mircea Stan, fiul depu-tatului Nicolae Stan, zis Bulã,a ajuns primar cu acte-n regu-lã dupã ce a fost învestit înfuncþia obþinutã la scrutinul din10 iunie. Ca sã nu facã trece-rea bruscã de pe terenul de fot-bal în biroul de la PrimãriaColoneºti, condusã mai binede douã decenii de tatãl sãu,Mircea ºi-a luat vreo douã sãp-

Indiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de Olttãmâni de concediu pe care le-a petrecut alãturi de familie,departe de localitatea pe careva încerca sã o conducã maibine decât a fãcut-o tatãl sãu.-”Nu o ºti el prea bine cu ce semãnâncã funcþia de primar,dar o sã am grijã sã-i expliccât de bine voi ºti”, ne-a mãr-turisit deputatul Stan, tatãlnoului primar de Coloneºti.

În gaºcãpe la instalareaprimarilor...

Cam aºa au umblat mai-ma-rii PSD Olt, fie ei deþinãtorisau nu de funcþii politice. Dacãtot nu prea s-au arãtat lideriide la centru încântaþi de per-

formanþa obþinutã de PSDOlt, la instalarea preºedinte-lui CJ Olt ºi a primarilor ce-lor douã municipii au asistatmai mulþi social-democraþifãrã funcþii, dar cu un cuvântgreu prin zonã: Dan Ciocanºi Daniel Bãrbulescu. Cu to-þii au luat parte atât la depu-nerea jurãmântului de cãtrePaul Stãnescu, ca mare ºefal administraþiei oltene, câtºi la instalarea lui Vâlcov ºiCiocãzanu, primul în frun-tea Primãriei Slatina, celã-lalt în scaunul de primar alCaracalului. ªi ca sã fie gaº-ca mai mare, cei doi primariau fost unul lângã altul, iarlângã amândoi a fost ºi Stã-nescu.

„23.007 pensionari benefi-ciazã lunar de indemnizaþiesocialã în cuantumul de 350lei, 65.211 pensionari primescîntre 350 ºi 800 lei, 20.942 depensionari încaseazã între 801ºi 1.200 lei, 6.671 primesc în-tre 1.201 ºi 1.600 lei, 2.091 depensionari au drepturi cuprin-se între 1.601 ºi 2.500 lei, iar185 de pensionari încaseazãlunã de lunã peste 2.501 lei”,a afirmat Silvia Drãghici, di-rectorul Casei Judeþene dePensii Olt.

Numãrul total de pensionariaflaþi în platã în 2011 a fost de125.972, din care 94.927 pen-sionari din sectorul de stat ºi31.045 pensionari din sectorulagricol.

Doar 10% dinpensiile de urmaºsunt plãtitecopiilor

Casa de Pensii Olt plãteºte,pe lângã drepturile foºtiloragricultori, a celor care au co-tizat peste 10 ani la bugetulasigurãrilor sociale sau pensii-

le de serviciu, ºi pensii deurmaº cãtre 14.070 de benei-ciari, din care doar 1.500 suntcopii, restul fiind soþi supra-vieþuitori.

Directorul CJP Olt, SilviaDrãghici, a afirmat cã valoa-rea pensiilor de urmaº plãtiteanul trecut s-a ridicat la 55milioane lei.

„În 2011, CJP Olt a plãtitdrepturi bãneºti pentru un nu-mãr de 14.509 urmaºi ai pen-sionarilor, din care 13.053 pro-vin din sectorul de stat. La fi-nele lunii aprilie, avem în pla-tã 14.070 de pensionari, dincare 12.720 din sectorul destat, restul din sectorul agricol.Cea mai mare pensie de urmaºplãtitã în 2011 a fost de 1.400lei, iar în acest an de 1.800 lei”,a afirmat directorul Casei Ju-deþene de Pensii Olt, SilviaDrãghici.

Are ºi Oltulpensionariisãi de lux

















CMYK


SC SERVCET SARm. Vâlcea, Str. Regina Maria nr. 13

telefon 0350.418.634e-mail: [email protected]

Activitate:- Lucrãri de montaj ºi service echipamen-te, instalaþii sanitare ºi de încãlzire;- Lucrãri de instalaþii electrice ºi tehnico-sanitare;- Instalaþii de construcþii;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limitareºi stingere a incendiilor;- Montaj contori;- Reparaþii la instalaþii tehnico-sanitare;- Lucrãri de tâmplãrie, dulgherie, pardosi-re, vopsitorie, zugrãveli etc.

Autorizaþii:- ISCIR;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limitareºi stingere a incendiilor;- Montaj contori.

Publ

icita

te

pag. 12

Prelucrãrimecanice

Izolaþii

Instalaþii

Zidarie

Tinichigerie

SC PRELCET SA

RÂMNICU VÂLCEA, 240050Str. Industriilor, Nr.1, Jud. VâlceaCod Unic de Înregistrare:RO24423199Reg. comerþului:J38/933/04.09.2008Telefon: 0350427846; Fax: 0350427845

Publ

icita

te

Publ

icita

te

publ

icita

te

de Cosmin Pretorian

În acest început deprimãvarã, surprizele plãcute se þin lanþ

pentru liberalii doljeni.Dupã ce Dan Mogoº a fostnumit director general alAdministraþiei Domenii-lor Statului ºi Ileana Ciu-tan a promovat în frunteaCasei Naþionale de PensiiPublice, a venit rândulunei promovãri excepþio-nale a senatorului liberalMario Ovidiu Oprea.Dupã numirea lui PuiuHaºotti la „timona“ Mi-nisterului Culturii, Opreaa fost propus de colegi ºivalidat de conducereacentralã a partidului înfruntea grupului de sena-tori PNL+PC. Aceastãfuncþie constituie o pre-mierã absolutã pentru li-beralii doljeni care, printr-

o fericitã conjuncturã ºi cusprijinul fãrã precedent al con-ducerii centrale a partidului,reuºesc sã se impunã în ciudaunor rezultate electorale nutocmai fantastice pe plan lo-cal. Anterior, senatorul MarioOvidiu Oprea a fost vicelideral grupului, la fel ca fostul se-nator de Vâlcea, Emilian Frân-cu, proaspãt învestit în func-þia de primar al municipiuluiRâmnicu Vâlcea.

Din noua poziþie politicã,Mario Ovidiu Oprea ºi-a pro-pus câteva obiective: „Îmi do-resc o relaþie corectã, o relaþiede reacþie compatibilã cu ce-lelalte grupuri care formeazãUSL în Senat ºi Camera De-putaþilor. Voi milita pentru osusþinere echilibratã a guver-nului ºi voi face tot posibilulca, prin acþiunile grupului, sãîncurajãm ideea de echipã cumaximã responsabilitate,având în vedere cã rolul unuilider de grup este esenþial înmulte situaþii-cheie ºi nu nu-

mai. Sunt onorat sã ocupaceastã funcþie cãreia domnulPuiu Haºotti i-a fãcut cinste,dumnealui fiind un lider ca lacarte, un om politic cu experi-enþã, care a mizat pe ideea deunitate ºi îi doresc mult suc-ces în activitatea pe care o vadesfãºura pe mai departe”, adeclarat senatorul Mario Ovi-diu Oprea.

Mulþi sunt cei care se întrea-bã ce îl recomandã pe senatorpentru a deveni liderul cole-gilor sãi. Ei bine, conform sta-tisticilor oferite de Parlamen-tul României, Mario OvidiuOprea este unul dintre cei maiactivi ºi disciplinaþi parlamen-tari, el reuºind sã se impunãca urmare a unei seriozitãþi ºiconsecvenþe duse de multe orila extrem. Rare au fost ocazii-le în care doljeanul a lipsit dinplenul Senatului, iar în multecazuri pe ordinea de zi a aces-tui for legislativ s-au aflat maimulte proiecte sau amenda-mente propuse de el.

Oprea, liderpeste senatoriiliberali


















13REPORTAJ

SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intravilan în supra-faþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate în Râmnicu Vâlcea, stradaDepozitelor – Râureni. Oferim de asemenea, spre închiriere, depozite realizatedin beton ºi zidãrie de la 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Accescamioane, tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþ ne-gociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809 961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]

SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada General Magherunr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului 225 zona Traian,bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43. Spaþiile scoase la vânzare suntconstituite din module de 20 mp ºi au preþul de vânzare 15.000 euro lacheie sau 12.000 euro neamenajate. Pentru relaþii suplimentare,eventual vizitare, cei interesaþi pot solicita informaþii direct la sediulSocom SA sau telefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.

Publ

icita

te

de Eugen Dinu

Portarul vâlcean AlexCruceru trãieºtepentru fotbal. S-a

nãscut pe 12 septembrie1983, a evoluat la mai mul-te formaþii ºi nu concepeaviaþa fãrã antrenamente ºifãrã meciuri oficiale. A evo-luat ºi în Liga a III-a pentruFC Lãpuºata ºi a încercat sãrevinã în acest eºalon cuPosada Periºani, campioanaen-titre a judeþului Vâlcea.Meciul de baraj jucat laRovinari a fost însã unul cughinion pentru «Scrici«,care a leºinat în prelungiriºi, timp de câteva zile, viaþasa a atârnat de un fir de aþã.

A leºinat dupãdouã ore de joc

Disputat pe o cãldurã su-focantã, meciul de barajdintre Posada ºi Apã Craio-va a ajuns în prelungiri,dupã ce vâlcenii au conduscu 2-0 ºi au fost egalaþi la2. O directivã datã de Co-misia Centralã a Arbitrilorîi putea fi fatalã lui Alex.CCA a decis sã nu se facãpauze de hidratare ºi în mi-nutul 120 Cruceru s-a prã-buºit pe teren, a bãtut de treiori cu mâna dreaptã gazo-nul, apoi, timp de 20 de mi-nute, a primit îngrijiri me-dicale. A pãrut cã îºi revi-ne, dar a fost transportat deurgenþã la spitalul din Târ-gu Jiu. Veºtile au fost bune,îºi revenise ºi lucrurile pã-reau sã se îndrepte spre unfãgaº normal.

Dus cuelicopterul,la intervenþiadeputatuluiBuican

Din pãcate, lucrurile s-aucomplicat la Târgu Jiu. Alexa intrat din nou în comã ºi afost transportat de urgenþã

cu un elicopter la Bucureºti,unde a fost internat la Spitalulnr. 9, unde a început o adevã-ratã luptã cu moartea. Au fostmomente în care i s-au datºanse minime de supravieþui-re, dar Alex a trecut peste sta-rea criticã ºi acum este bine, aînceput sã mânânce, este con-ºtient ºi în afara oricãrui peri-col, alãturi de sora, de tatãl ºide cumnatul sãu care i-au fostalãturi în permanenþã. Docto-rul Corneliu Toader, de la Spi-talul de Neurochirurgie «Ale-xandru Obregia», a confirmatcã starea lui Alexandru Cru-ceru a cunoscut îmbunãtãþirisemnificative: ”Pacientul ebine. Nu e exclus ca tulburã-rile pe care le-a avut sã fieunele pe fond nervos. Va maifi monitorizat oricum. Stã înºezut, a cerut sã-i fie adusebanane, are poftã de mâncare.Nu este în niciun pericolacum”. A fost vizitat apoi decolegi ºi prieteni ºi nu esteexclus ca în perioada urmãtoa-re sã fie externat.

«Voi mai jucafotbal»

În momentul în care ºi-a re-venit din comã, ziarele centra-le povestesc o întâmplareemoþionatã petrecutã în came-ra de spital. Una dintre asis-tente l-a întrebat pe Alex Cru-ceru dacã va mai juca fotbal.«Scrici« a dat insistent din capîn semn de aprobare, momentîn care doctorul i-ar fi spus- «gata cu fotbalul«. Alex a fã-cut ochii mari ºi a încercat pringesturi sã-ºi exprime nemulþu-mirea, fapt care l-a fãcut ºi pemedic sã batã în retragere ºisã spunã : «Acum, o lunã, apoimai vedem«. Interesant este ºifaptul cã Alex a fost vizitat laspital ºi de mama sa, pe carenu o mai vãzuse de 20 de ani,de la despãrþirea pãrinþilor.

A simþitcã i se face rãu!

Destule persoane care aufost la faþa locului au spus cã

Alex Cruceru le-a spus celorde la Periºani cã îi este rãu ºicã vrea sã fie schimbat. “Lapauza dintre prelungiri jucãto-rul a venit ºi i-a spus antreno-rului cã nu mai vede, are ame-þeli ºi acesta i-a zis: «Du-tespalã-te ºi bagã-te în poartã».S-a întâmplat aproape de ban-ca noastrã de rezerve. Eu per-sonal nu am auzit, dar persoa-ne din anturajul meu au fostmai aproape ºi mi-au confir-mat acest dialog”, a declaratVictor Naicu, antrenorul echi-pei craiovene. “A venit la mineºi mi-a zis: «Nea Toli, mi-erãu!» L-am masat un pic pecap, i-am turnat niºte apã ºi l-am întrebat «Merge, Scre-ech?» Mi-a zis cã e mai bine...dar dacã era dupã mine, nu tre-buia sã mai intre pe teren”, aconfirmat ºi medicul formaþieivâlcene. “Era ultimul minut alprelungirilor ºi i-am spus sãurce în atac, dar mi-a zis cã numai poate ºi imediat l-am vã-zut prãbuºindu-se, am fugitimediat spre el ºi i-am acordatprimul îngrijiri, l-am întors cufaþa în jos, sã nu îºi înghitã lim-ba. El este credincios, þine postmiercurea ºi vinerea, nu amâncat ºi de la cãldurã a fãcuthipoglicemie ºi i-a venit rãu.Sperãm sã îºi revinã ºi sã fiebine”, a spus ºi antrenorul vâl-cean Costel Gaiþã.

Posada a pierdutpromovarea

În cele din urmã, echipa lacare este legitimat Alex Cru-ceru, Posada Periºani, a pier-dut promovarea în Liga a III-a. Chiar dacã a condus dupãgolurile marcate de Bãrbuþ ºiMãtãsaru, trupa antrenatã deCostel Gaiþã a fost egalatãdupã pauzã ºi a pierdut în pre-lungiri, jucând în inferioritatenumericã din minutul 62. Toþicomponenþii clubului însã, dela fotbaliºti ºi tehnicieni pânãla primarul comunei Periºani,au uitat rapid de meci ºi auîncercat sã-l ajute cum au pu-tut pe Alexandru Cruceru.

Povestea lui AlexCruceru, portarulcare a pãcãlit moartea

















FFFFFoooootbalistbalistbalistbalistbalistul de latul de latul de latul de latul de laPPPPPosada Posada Posada Posada Posada Perişani aerişani aerişani aerişani aerişani aleşinat în minutulleşinat în minutulleşinat în minutulleşinat în minutulleşinat în minutul1111120 al meciului de20 al meciului de20 al meciului de20 al meciului de20 al meciului debarbarbarbarbaraj, a faj, a faj, a faj, a faj, a fososososost înt înt înt înt încomă, dar acum ecomă, dar acum ecomă, dar acum ecomă, dar acum ecomă, dar acum ebine şi vrbine şi vrbine şi vrbine şi vrbine şi vrea să joa-ea să joa-ea să joa-ea să joa-ea să joa-ce fce fce fce fce foooootbal din nou.tbal din nou.tbal din nou.tbal din nou.tbal din nou.


ANUNÞ – cursuri gratuiteASOCIAÞIA SANMED, cu sediul în Rm. Vâlcea,

Str. Matei Basarab nr. 3, organizeazã, în cadrul proiec-tului C.E. – Competenþã ºi eficienþã, finanþat din Fon-dul Social European, Programul Operaþional Sectorialpentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axaprioritarã 2: Corelarea învãþãrii pe tot parcursul vieþiicu piaþa muncii, Domeniul major de intervenþie 2.3.„Acces ºi participare la formare profesionalã continuã”,cursuri de calificare pentru urmãtoarele meserii:

Cosmetician; Frizer, coafor, manechiurist, pedichiurist; Tehnician masor.

Cursurile se asigurã în mod gratuit.Înscrierile la programele de formare se fac pânã la

sfârºitul lunii iunie 2012, în limita a 14 cursanþi/grupã.Cursurile se adreseazã persoanelor care au statutul

de angajat pe piaþa muncii, în sectoarele turism ºi ser-vicii.

Informaþii ºi înscrieri se fac la sediul Asociaþiei San-med sau la numãrul de telefon: 0723396232. Persoanade contact: Popescu Irina – asistent manager.

Publ

icita

te

Publ

icita

te

14ANALIZÃ

de Larisa Mititelu

Bechet, Mãceºu deJos, Cârna, Bistreþ,Bistreþu Nou, Plos-

ca, Predeºti sunt câteva dinlocalitãþile doljene cu celmai ridicat grad de risc ladezastre. Localnicii nu auuitat clipele grele trãite înanii trecuþi, atunci cândapele învolburate ale Dunã-rii le-au doborât locuinþeleºi le-au înghiþit agoniseala.Unii ºi-au construit locuin-þe solide, alþii însã continuãsã se numere printre cei ex-puºi. Tocmai de aceea, or-ganizaþia Habitat for Hu-manity România a demaratprogramul “Protejeazã-þicãminul, pregãteºte-þi co-munitatea!”, prin care îºipropune identificarea, ana-liza si eliminarea riscurilorla care sunt expuse comu-nitãþi din aceste localitãþi.„Am mers în zonele expu-se ºi am analizat situaþia. Deexemplu, în comunaBistreþ, din 30 de case ana-lizate, 28 sunt construitedin chirpici. Aceste locuin-þe nu vor rezista în cazulunui cutremur sau în cazulunor inundaþii”, a precizatMioara Iordache, reprezen-tant Habitat for HumanityCraiova.

Cutremurla fineleanului 2013

Împreunã cu reprezen-tanþi ai Inspectoratului pen-tru Situaþii de Urgenþã(ISU) Dolj, cei de la Habi-tat for Humanity i-au învã-þat pe localnici cum sã re-acþioneze în caz de cutre-mur sau inundaþii. Echipe-le mixte au derulat activi-tãþi de pregãtire împotrivariscurilor, de consolidare ºiprotejare a locuinþelor, pre-cum ºi de conºtientizare ºi

prevenire a calamitãþilor. Lo-calnicii au aflat astfel cã unºanþ bine fãcut ºi câþiva sacicu nisip pot salva din caleaapelor o casã, fie ea ºi din chir-pici. Potrivit Institutului Naþi-onal de Hidrologie ºi Adminis-trare a Apelor, anual existã celpuþin 3 luni în care se înregis-treazã treceri ale debitelor pes-te cotele de atenþie sau chiarde apãrare în principalele ba-zine hidrografice din þarã ºicutremure de magnitudinemare. Preºedintele Secþiei depredicþie a Comisiei Europe-ne de Seismologie, George

Purcãru, avertizeazã cã proba-bilitatea ca un seism cu mag-nitudinea de aproximativ 7grade pe scara Richter sã lo-veascã þara noastrã pânã la fi-nele anului 2013 este foartemare. Habitat for HumanityRomânia îºi propune sã parti-cipe activ la dezvoltarea uneiculturi a riscului în România,care sã promoveze reducereaefectelor sociale ale dezastre-lor ºi combaterea factorilorcare genereazã aceste riscuri,prevenirea ºi pregãtirea popu-laþiei prin implicarea activã acomunitãþilor.

Mai mult de jumãtate din suprafaþajudeþului Dolj ar fi ºtearsã de pe hartãîn cazul unui cutremur sau al unorinundaþii. ªi asta pentru cã majoritatealocuinþelor sunt vechi ºi nu ar mairezista în faþa unor astfel de dezastre.Acest lucru reiese din evaluãrile fãcutede organizaþia Habitat for HumanityRomânia, împreunã cu Inspectoratulpentru Situaþii de Urgenþã Dolj, în ca-drul programului „Protejeazã-þi cãmi-nul, pregãteºte-þi comunitatea”. Aceºtiaau analizat situaþia mai multor familii ºilocuinþele acestora aflate în localitãþileafectate în anii trecuþi de apele ieºitedin matcã.

2.300 de familiiau case Habitat

Habitat for Humanity esteo organizaþie non-profit a cã-rei misiune este sã eliminelipsa de adãpost ºi locuireasãrãcãciosã a persoanelor dinîntreaga lume. La nivel glo-bal, Habitat for Humanity aconstruit ºi reabilitat peste500.000 de locuinþe pentru2.5 milioane de persoane din80 de þãri de pe întreg glo-bul. Habitat for HumanityRomânia a ajutat, pânã înacest moment, peste 2.300 defamilii, prin intermediul ce-lor 7 filiale active ale sale dinjudeþele: Bihor, Cluj, Bacãu,Dolj, Argeº, Prahova ºi Su-ceava.

Doljul, gradridicat de riscla dezastre


















Publ

icita

te

15SPORT

Crampoane“U” Craiova se întoarce

Cea mai lungã pauzãdintre cuvenitele re-prize în fotbalul ro-

mânesc a durat nepermis demult. De la 20 iunie 2011,pânã la 25 iunie 2012. Demnãde Cartea Recordurilor. ªi astapentru cã a plouat abundent cuinvective, cu ameninþãri, cuchemãri în instanþã. Notabene, în instanþã civilã, acolounde pe Sandu ºi Dragomir îidoare cel mai al dracu’! În re-priza aia neagrã, care a ºi dusla întreruperea partidei pemotiv de lucrãturi satanice, dininterior, s-au petrecut tot felulde parascovenii. În loc de 2-1sau 1-0 pentru alb-albaºtri, nepomeneam cu 3-1 sau cu 2-0pentru puzderia de alte culoriaºa-zis complementare. Acu’,nu cã erau suspecte, suspectoblojite, dar erau ºi multe, preamulte ridicate împotrivã-ne.Nu se ling din prima milioa-nele de euro vârâte cu sacul peuºa din dos. Alaltãieri, de laCurtea de Apel Bucureºti, ar-bitrul a fluierat adunarea. Maiîntâi, i-a fluierat copios pe ceidoi din fruntea unui sat fãrãcâini, spre a înapoia, moral,mielul sacrificat. Facã bine sãnu-l care cumva în spinarepânã taman la vreo brutãrieruralã. Decizia FRF de deza-filiere a Universitãþii este ast-fel anulatã, iar efectele ei sus-pendate. Craiova poate de-acum sã-ºi reîmbrace echipa-mentul tradiþional ºi s-o ia, ol-teneºte, de la capãt. Parþialcolor, s-a ºi conformat. PrinLia Olguþa Vasilescu, noua,tânãra ºi ambiþioasa primãriþãa Bãniei, purtãtoarea tricouluicu numãrul 1 pe strãzile post-scrutin ale Craiovei, dar ºi peholurile Curþii de Apel Bucu-reºti, unde s-a dat verdictul.Edilul-goalkeeper se pricepela centrãri, mai ales politice, eo femeie inteligentã. Efectelejuridice decurgând din decizia

de Virgil Dumitrescu

instanþei numai „suspendate”nu se dovedesc însã, deocam-datã, pe partea cu Sandu ºiDragomir, care au sãrit defund. Primul cicã sã stabileas-cã justiþia unde va sã joace„U”: pe Lunã, în ChampionsLeague sau pe Naþional Are-na. Nu, domn’e, pe CentralArena, pe Oblemenco Arena,acasã la noi. Cu show biz, cu„m-a fãcut mama oltean”, nubucureºtean. Al doilea cicãteam-ul de pe Jii sã se ducã înjos la Divizia B, de-aia fiindpreºedintele Ligii, ca sã pre-zideze divizii. ªi a mai zis ace-laºi personaj, de astã datã lo-gic, cum cã echipa craioveanãtrebuie sã promoveze pe liniesportivã, aºa cum a ºi retrogra-dat. Pe cale de consecinþã, ce-ar fi sã se rejoace mãcar Stea-ua – Universitatea ºi Oþelul –Universitatea?! Adrian Mitite-lu ºi toþi suporterii echipei-fa-nion a Olteniei câºtigã, în fine,o bãtãlie istoricã, de propor-þii, cu FRF ºi LPF, iar de-aciînainte ei dicteazã jocurile.Uite cã finanþatorul nu s-a lã-udat degeaba. Mi-a atras aten-þia mai cu seamã ambiþia sa dea cere ca decizia din 25 iuniea.c. sã repunã pãrþile nu ori-cum, ci în situaþia anterioarã.Adicã sã repunã Universitateaîn Liga I, cu acelaºi lot de ju-cãtori. S-o „repunã”, ºi nu s-o„rãpunã”, cãci de aºa ceva s-au ocupat ei, „nerãpuºii”. Pri-vitã peste umãr de capii fot-balului românesc, deciziaCAPB mãturã multe în cale ºi,dacã aceºtia nu vor câºtiga, înprelungiri, recursul de la ÎCCJ,nu vor ºti pe unde sã scoatãcãmaºa. Patronul Craiovei so-licitã daune morale de zeci ºizeci de milioane de euro, ast-fel cã peste Federaþie ºi Ligãse abat nori negri. Feriþi aco-periºul! Dã, Doamne, sã plo-uã cum ne place nouã!...

de Eugen Dinu

În primã instanþã, Comi-sia Tehnicã a FRH a no-minalizat mai mulþi teh-

nicieni care puteau preluanaþionala femininã de hand-bal. Pe listã au fost multenume: Gheorghe Tadici,Mariana Târcã, DumitruMuºi, Ion Crãciun, AurelianRoºca, chiar ºi fostul selec-þioner Radu Voina. Aduna-rea Generalã a discutat pro-punerile, dar decizia a fostamânatã ºi în „turul doi” auajuns Mariana Târcã, antre-noarea de la Rulmentul Bra-ºov, ºi Gheorghe Tadici, teh-nicianul formaþiei HC Za-

OltOltOltOltOltchim l-a schim l-a schim l-a schim l-a schim l-a spripripripriprijinit pe fjinit pe fjinit pe fjinit pe fjinit pe fososososostultultultultulsău antrsău antrsău antrsău antrsău antrenor numitenor numitenor numitenor numitenor numitselecţionerselecţionerselecţionerselecţionerselecţioner

lãu. Cei doi antrenori au fostmari rivali în multe perioadeîn care Târcã a antrenat la Vâl-cea ºi Tadici la Zalãu sau Ta-dici pe Oltchim ºi fosta marejucãtoare pe Rulmentul Bra-ºov.

Oltchim a merscu zãlãuanul

În timpul primei ºedinþe, s-a zvonit cã din partea cam-pioanei României la handbalfeminin, Oltchim RâmnicuVâlcea, a fost trimis un sms încare se anunþa cã handbaliste-le roº-albastre urmeazã sã boi-coteze convocãrile la naþiona-lã în cazul în care selecþioner

lia de argint la Campiona-tul Mondial din Rusia, înanul 2005. De asemenea,sub comanda sa naþionala s-a calificat la Olimpiada dela Beijing. „Începem recon-strucþia echipei naþionalealãturi de toþi ceilalþi colegidin Liga Naþionalã. Este ne-voie de o colaborare, de onegociere corectã în luareadeciziilor, astfel cã îmi do-resc o comunicare perma-nentã cu jucãtoarele ºi cutoþi antrenorii principali ºisecunzi din Liga Naþionalã.Comisia Tehnicã trebuie re-pusã în drepturi, de muncaantrenorilor la cluburi de-pinde ºi revenirea naþiona-lei. ªedinþele nu vor mai fibianuale, iar înainte de fie-care acþiune a naþionalei saudupã, antrenorii pot veni cupropuneri. Indiscutabil cãva exista un schimb de ge-neraþii, dar nu unul dispe-rat. Probabil cã echipa se vaschimba în proporþie de50%, dar construcþia naþio-nalei va continua ºi în 2013.Oricum, nu voi sacrifica re-construcþia în favoarea unuirezultat intermediar, carepoate sã fie sau sã nu fie», adeclarat tehnicianul, în vâr-stã de 60 de ani, dupã anun-þul numirii sale în funcþia deselecþioner.

Grupã dificilãla europene

Pentru Gheorghe Taidiciprima competiþie majorã vafi în decembrie, Campiona-tul European, care va fi gãz-duit de Serbia. Chiar dacã afost cap de serie la tragereala sorþi, naþionala Românieia nimerit într-o grupã infer-nalã, alãturi de Muntenegru,Rusia ºi Islanda. În faza ur-mãtoare merg primele treiclasate, România fiind favo-ritã, numai cã se merge cupunctajul din grupã ºi emare nevoie de un succesfie în faþa trupei conduse deEvgheni Trefilov, fie în faþamuntenegrencelor care ne-au învins mai mereu în ulti-ma perioadã. Turneul finalal CE din 2012 se va desfã-ºura în Serbia, între 4-16 de-cembrie, cu grupele preli-minare la Belgrad (grupaA), Niº (B), Novi Sad (C)ºi Vrºeþ (D). Grupele prin-cipale se vor derula la Bel-grad ºi Novi Sad, iar meciu-rile de clasament final, laBelgrad. Iatã care este com-ponenþa completã a grupe-lor. Grupa A: Norvegia,Ucraina, Serbia, Cehia;Grupa B: Suedia, Franþa,Danemarca, Macedonia;Grupa C: Croaþia, Germa-nia, Ungaria, Spania; Gru-pa D: România, Muntene-gru, Rusia, Islanda.

Dupã ce Radu Voina a aflat cã nu i se vaprelungi contractul cu echipa naþionalãfemininã, scadent în aceastã varã, laFederaþia Românã de Handbal au avut locample frãmântãri pentru gãsirea unuiînlocuitor. Preºedintele FRH, CristianGaþu, a anunþat cã noul selecþioner va fisau un stranier, sau un tehnician care sãnu aibã angajament ºi la o echipã de club.Variantele erau însã extrem de puþine. Lacapitolul antrenori strãini, singura varian-tã viabilã pãrea cea a danezului JakobVestergaard, dar acesta abia ce semnasepentru Oltchim ºi timpul pentru eventualetratative era mult prea scurt.

va fi numit Gheorghe Tadici.ªtirea a fost infirmatã vehe-ment de oficialii campioaneiprintr-un comunicat de presã.Mai mult decât atât, vâlceniiau anunþat cã îl susþin pe Ta-dici, chiar dacã îl propuseserãpe Relu Roºca. „Clubul Spor-tiv Oltchim apreciazã în moddeosebit calitãþile antrenoruluiGheorghe Tadici pe care îl sus-þine în numirea sa ca antrenoral echipei de handbal a Româ-niei, convins fiind cã domniasa va readuce handbalul româ-nesc feminin în elita handba-lului mondial”, a spus preºe-dintele CS Oltchim, Petre Ber-becaru.

Reveniredupã 4 ani

Consiliul de Administraþieal FRH a mers pe mâna luiGheorghe Tadici, care a fostvotat de 9 din cei 11 membri,ceilalþi doi abþinându-se. Teh-nicianul de la HC Zalãu revi-ne la naþionalã dupã o pauzãde patru ani ºi va avea ca ob-iectiv principal calificarea laJocurile Olimpice din 2016,care vor avea loc la Rio de Ja-neiro. De altfel, sub comandalui Tadici naþionala femininãa reuºit sã obþinã cea mai mareperformanþã din istorie, meda-

Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!Tadici e alesul!

CMYK pag. 16

RM VÂLCEA, STR. PRIZA OLT NR.11, BL.5JUDEÞUL VÂLCEA COD 240050

TELEFON/FAX 0250737861; 0250738730E-mail: [email protected]

Publ

icita

te

La prima ºedinþã a Con-siliului Judeþean Dolj,consilierii judeþeni ºi-auales vicepreºedinþii. Estevorba despre CristinelIovan ºi Laurenþiu Ivano-vici. Cei doi au fostdesemnaþi sã ocupeaceste funcþii cu 29,respectiv 26 de voturi.

de Larisa Mititelu

Prima ºedinþã a Consiliului Ju-deþean Dolj a debutat cu dis-cursul preºedintelui Ion Prio-

teasa, care a þinut sã le strângã mânatuturor consilierilor judeþeni ºi sã leureze bun venit. La ºedinþã a fost pre-zent ºi prefectul de Dolj, Elena Cos-tea, care i-a asigurat pe cei prezenþide suportul instituþiei pe care o con-duce de puþin timp. A urmat prezen-tarea ºi autoprezentarea tuturor con-silierilor judeþeni. Cu toate cã atmo-sfera a fost una relaxantã, nu au lip-sit intervenþiile ironice care de aceas-tã datã nu au nãscut dispute, ci doarau stârnit râsul. „Mã numesc MarcelMarcea, sunt la al doilea mandat deconsilier judeþean. (...) ªi vreau sã-lsalut ºi eu pe domnul Mogoº, cãruiao sã-i simt lipsa”.

„Nichi Motoi 42-3”Cei aflaþi la primul mandat s-au

evidenþiat de restul colegilor prin ati-tudinea timoratã. Din cauza emoþii-lor, Nichi Silviu Motoi a uitat câþi aniare, dar s-a corectat repede. „Mã nu-mesc Nichi Silviu Motoi, sunt la pri-mul mandat, am 42-3 de ani ºi suntde profesie inginer”. Însã cireaºa depe tort a fost autoprezentarea fãcutãde Dan Pãloiu: „Mã numesc DanPãloiu, reprezint UNPR ºi sper caacest mandat sã-l duc pânã la sfâr-ºit”. Reamintim cã Dan Pãloiu se aflãla al doilea mandat de consilier jude-þean. Mandatul trecut nu l-a dus pânãla capãt, fiind revocat la puþin timpdupã ce a fost exclus din PDL. Con-silierul cu „peripeþii” a fost comple-tat de preºedintele CJ Dolj, Ion Prio-teasa: „Înþeleg cã în ceea ce vã pri-veºte faceþi toate eforturie, dar nudepinde de dumneavoastrã”.

Au jurat cu mânadreaptã pe Biblie

Dupã momentul de prezentare,consilierii judeþeni au fost invitaþi sãdepunã jurãmântul de credinþã. Uniiau pus mâna dreaptã pe Biblie, alþiiau preferat sã nu atingã Biblia, însãsingurul care s-a comportat aºa cum

prevede regulamentul consilieruluijudeþean a fost Victor Odolbaºa:„Consilierul va pune mâna stângã atâtpe Constituþie, cât ºi pe Biblie, vapronunþa cuvântul «jur», dupã careva semna jurãmântul de credinþã, careva fi imprimat pe un formular spe-cial”.

Douã într-unul:deputat ºi consilierjudeþean

Deputatul Petre Petrescu a depusjurãmuântul de credinþã pentru func-þia de consilier judeþean ºi a specifi-cat cã mai are la dispoziþie 75 de zilepânã va alege una din cele douã func-þii pe care le deþine în momentul defaþã. „În 15 zile intervine starea deincompatibilitate ºi apoi în 60 de ziletrebuie sã decid. Îmi este foarte greusã fac o alegere. Sunt cu sufletul deConsiliul Judeþean pentru cã aici m-am afirmat ºi aici vreau sã rãmân, dar,dacã partidul are nevoie de mine înParlament, atunci voi rãspunde soli-citãrii“.

Consiliul Judeţean DolConsiliul Judeţean DolConsiliul Judeţean DolConsiliul Judeţean DolConsiliul Judeţean Dolj şi-a desemnat viceprj şi-a desemnat viceprj şi-a desemnat viceprj şi-a desemnat viceprj şi-a desemnat vicepreşedinţiieşedinţiieşedinţiieşedinţiieşedinţii

Iovan ºi Ivanovici,„piloþi“ secunzi lamanºa judeþului

















Cristinel Iovan

Laurenþiu Ivanovici

Ivanovici - 26, Iovan - 29Punctul culminant al primei ºedinþe l-a constituit alege-

rea vicepreºedinþilor. Din cele cinci grupuri politice, doardouã, PSD ºi PNL, ºi-au desemnat candidaþii. Consilieriijudeþeni PSD l-au propus pentru funcþia de vicepreºedin-te pe Cristinel Iovan, în timp ce consilierii PNL l-au pro-pus pe Laurenþiu Ivanovici. Reprezentanþii PP-DD, UNPRºi PDL nu au avut nicio propunere, ba chiar cea din urmãgrupare politicã a refuzat sã voteze pe vreunul din candi-daþii propuºi, acuzând inoportunitatea desemnãrii candi-datului liberal. Consilierii judeþeni au votat ºi, de ieri, Con-siliul Judeþean Dolj are doi vicepreºedinþi: Laurenþiu Iva-novici (26 de voturi pentru, 11 împotrivã) ºi Cristinel Io-van (29 de voturi pentru, 7 împotrivã).

mãnunte în pagina [email protected] zz 1 1 16 pagini ... · Drept ºi educatoare gradul I. Cum...

Documents

Transcript of mãnunte în pagina [email protected] zz 1 1 16 pagini ... · Drept ºi educatoare gradul I. Cum...