MISIUNE COMPROMISĂ: INDECIZIA...

Revista de Pedagogie • LXIV • 2016 (1) 23

RezumatAbordările teoretice şi rezultatele studiilor empirice arată că decizia vocaţionalăeste o sarcină importantă în dezvoltarea identităţii, maturitatea decizionalărelevând totodată funcţionarea optimă a personalităţii. Situaţia decizionalăeste depăşită cu success de cei cu opţiuni clare, în acelaşi timp fiind perceputăca sursă de stres major de către cei nesiguri de opţiunea lor, sau faţă dealegerea uneia dintre alternativele vocaţionale (nedecişi) şi de către cei fărăalternative sau dezinteresaţi de actul deciziei vocaţionale (indecişii) deopotrivă.O parte a cauzelor inadaptabilităţii în faţa confruntării cu sarcinile dezvoltăriipsihosociale au fost identificate încă demult, acestea fiind de ordin informaţional,aptitudinal ori emoţional. Perspectiva psihologiei existenţiale propune un modelexplicativ viabil în decodarea indeciziei vocaţionale persistente. Articolul defaţă prezintă aportul acestei perspective existenţialiste aduse psihologieivocaţionale.Cuvinte-cheie: adolescenţă, indecizie vocaţională, teoria existenţială.AbstractThe theoretical approach and the empirical results point that vocationaldecision is an important task in the development of identity, decisional maturitywhich in the same time revealing optimal functioning of personality. Thisdevelopmentaly salient situation is passed successfully by those with clearoptions, while being perceived as a source of major stress by those withdoubts of their choice, or to choosing between vocational alternatives(undecided) and by those with no alternatives, or uninterested in vocationaldecision (indecisiveness) alike. Some of the causes if vocationalindecisiveness have been identified early on, this being the order informational,competences or emotional. The existential framework can provide a process-oriented framework for interpreting career indecisiveness. This article focuson existential consideration for career counseling highlighted the added valuesof existential approach in interpreting career indecisiveness.Keywords: adolescence, career indecisiveness, existential theory.

MISIUNE COMPROMISĂ: INDECIZIA VOCAŢIONALĂ

Dr. László Brassai*

* director la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Covasna, Sf. Gheorghe,[email protected]

Introducere

Oamenii îşi iau primele decizii legate de carieră în timpul adolescenţei. Astfelde decizii pot avea consecinţe pe tot parcursul vieţii asupra cariereiprofesionale, dar şi asupra succesului psihosocial şi bunăstării psihologicedeopotrivă (Brassai, 2012; Mann, Harmoni şi Power, 1989). Deşi pentru uniidintre adolescenţi decizia luată în vederea continuării studiilor după absolvireagimnaziului este un lucru relativ uşor, mulţi se confruntă cu dificultăţi de luarea deciziilor. În faţa dificultăţilor, adolescenţii pot avea reacţia de a transferaresponsabilitatea pentru luarea deciziei altcuiva, de a întârzia sau chiar de aevita luarea unei decizii. Acest lucru poate duce la decizii eronate. În plus,modul în care elevii la această vârstă se raportează la decizia vocaţionalăpoate avea un efect negativ asupra modului în care se vor lua viitoarele deciziilegate de carieră. În cele din urmă, stresul provocat de situaţiile decizionaleprivind vocaţia poate afecta diferite aspecte ale vieţii de zi cu zi a adolescenţilor(McIlory, 1979).

Adolescenţii raportează, în general, un nivel ridicat de stres asociat cuexplorarea carierei şi de luare a deciziilor în carieră. Comparativ cu eustresul(stresul facilitator) resimţit în faţa provocărilor apreciate de către individ cafiind gestionabile, distresul reflectă lipsa resurselor de ordin informaţional,aptitudinal, emoţional şi existenţial, necesare depăşirii cu succes a situaţiilorproblemă. Pentru a susţine pe elevi în luarea deciziilor privind cariera, consilieriişcolari trebuie să localizeze dificultăţile cu care aceştia se confruntă şi să leofere îndrumare cu privire la modul de depăşire a acestora. Scopul acestuiarticol de abordare teoretică este tocmai de a identifica multiplele cauze aleindeciziei vocaţionale şi de a expune cititorului noi sensuri şi semnificaţii aleacesteia.

Indecizia vocaţională: aspecte socio-cognitive, considerente existenţiale

Dificultăţile decizionale au reprezentat un subiect clasic de dezbateri teoretice,ca mai apoi să fie incluse în cercetarea psihologiei vocaţionale (Gordon, 1998;Holland şi Holland, 1977; Jones, 1989; Kimes şi Troth, 1974; Osipow, 1999;Sepich, 1987; Wanberg şi Muchinsky, 1992). Iniţial, problemele decizionaleau fost concepute ca fiind un construct dihotom (decişi/ indecişi). Cu toateacestea, începând cu mijlocul anilor 1960, unii autori au început să susţinăideea conform căreia indecişii prezintă diferite profiluri (Gordon, 1981; Fuquaşi Hartman, 1983; Larson et al., 1988; Lucas şi Epperson, 1988; Santos,2001). O mare parte a acestor studii s-a axat pe formularea unei tipologii înfuncţie de problemele şi dificultăţile cu care indecişii/ nedecişii vocaţionali seconfruntă. În 1982, Salomone a publicat un articol de referinţă în care lansează

24 ABORDĂRI TEORETICE

ideea conform căreia conceptualizarea dificultăţilor decizionale să se realizezede-a lungul a două axe: decişii/ nedecişii, respectiv indecişii/ indecişii cronici.După autor, aceste două axe sunt independente şi reprezintă două categoriidistincte ale indivizilor cu dificultăţi în decizia vocaţională. Prima axă semnificădificultăţi de ordin cognitiv-raţional, fiind o stare normativă de tranzit a procesuluidecizional, în timp ce a două axă reflectă dificultăţi de ordin emoţional, ancorateîn disfuncţii ale dezvoltării personalităţii. În consecinţă, acestea persistă întimp şi opun rezistenţă în faţa unei consilieri vocaţionale standard. Ca răspunsla tipologia lansată de către Salomone, Van Matre şi Cooper (1984) intervincu încercarea de a rafina teza autorului prin delimitarea dificultăţilor ce ţin demotivaţia pentru decizie, respectiv de dificultăţi care vizează nivelul de pregătire(informaţional-aptitudinal-emoţional) al individului pentru o decizie vocaţionalăoptimă. Astfel, se conturează două axe principale: cei cu opţiuni decizionaleclare şi cei care alternează între diferite opţiuni vocaţionale, respectiv ceiinteresaţi însă lipsiţi de alternative şi cei neinteresaţi de situaţia decizională.În scopul unei analize aprofundate asupra naturii indeciziei vocaţionaleHeppner, Ham şi Dugan (1988), bazându-se pe trei factori de influenţă majorăasupra problemelor decizionale (nivelul de informare, nivelul de dezvoltare aaptitudinilor decizionale şi nivelul pregătirii emoţionale) printr-o analiză cluster,stabilesc trei categorii de indecişi: tipul evitant din motive de dezinteresmotivaţional, tipul informat îndeajuns, dar indecis, tipul pregătit pentru decizii,dar neinformat.

Analiza factorilor indeciziei vocaţionale este o preocupare constantă acercetătorilor, iar rezultatele adunate în timp au reliefat un concept complexşi plurideterminant (Gati şi Saka, 2001; Osipow, 1999). Taxonomia dificultăţilorindeciziei vocaţionale ilustrează bine cele afirmate. Elaborat de către Gati,Krausz şi Osipow (1996) şi validată empiric de către Osipow şi Gati (1998)prin intermediul Chestionarului Dificultăţilor privind Decizia în Carieră pepopulaţia adultă şi de către Gati şi Saka (2001) pe populaţia adolescentă,deopotrivă, Taxonomia de bază a lui Gati şi colaboratorii (1996) devine suficientde cuprinzătoare pentru a sintetiza 11 subcategorii de dificultăţi indecizionale,după cum urmează: viziune pesimistă asupra procesului (marcat de un nivelscăzut al autoeficienţei, perceput referitor la gestionarea cu succes aprocesului decizional); viziune pesimistă asupra câmpului muncii (marcatăde îndoieli legate de faptul că profesiile pot reprezenta valenţe semnificative);viziune pesimistă asupra controlului personal exercitabil asupra pieţei muncii;anxietatea legată de proces (manifestat prin prezenţa crescută a anxietăţiilegate de situaţia decizională); anxietatea provocată de incertitudinea existentăîn actul alegerii (care include anxietatea faţă de viitor, anxietatea provocată dechiar starea de a fi indecis, şi anxietatea provocată de toleranţa scăzută faţă


de incertitudine); anxietatea provocată de situaţia alegerii (şi care încorporeazăanxietatea cauzată de perfecţionism, provocată de teama că odată făcutăalegerea se pierd oportunităţile alternative; teama de a nu alege greşit provocatăde responsabilitatea personală pentru alegerile făcute); anxietatea asociatăcu rezultatele aşteptate (provocată de teama ca alegerile făcute să nu cumvasă nu valideze promisiunile); autoîncredere şi autoevaluare scăzută, anxietateaca trăsătură, identitate necristalizată (în sensul lacunelor în definirea propriilorvalori şi scopuri, nevoi şi aspiraţii), ataşament parental deficitar (exprimatăprin autocritică excesivă, dispoziţie de insatisfacţie şi incapacitatea de a profitade suportul interpersonal) şi separare parentală deficitară (exprimată prin nevoiaaprobării parentale, nevoia de a deservi pe alţii, autoculpabilizarea, ocolireaconflictului cauzate de diferenţe de opinii, atitudini, valori).

După cum se observă, stresul şi anxietatea, problemele legate deautocunoaştere-autoîncredere-autoapreciere şi necristalizarea identităţii suntdificultăţi de ordin emoţional omniprezente în tipologia generală a indecizieivocaţionale. Totodată, în analizele teoretice şi empirice, aceste dificultăţiemoţionale sunt catalogate ca fiind caracteristice unei categorii aparte deindecizie vocaţională, denumită iniţial de către Fuqua şi Hartman (1983)indecizia cronică sau, ulterior, de către Saka şi Gati (2007), indeciziapersistentă. Această categorie a indecişilor „prezintă incapacitate de aspecifica o opţiune educaţională ori ocupaţională” (Kelly şi Lee, 2002, p. 322),incapacitate care apare ca o nesiguranţă generală şi care este prezentă şi înalte domenii ale personalităţii individului decât cel vocaţional (Santos, 2001).S-a demonstrat empiric faptul că stresul, nesiguranţa în propriile resurse şisubdezvoltarea aptitudinilor de rezolvare a conflictelor sunt principale cauzecare se regăsesc în profilul psihologic al nedecişilor, cât şi al indecişilorvocaţionali deopotrivă, însă la fel de adevărat este şi faptul că problemeleasociate cu o identitate difuză sunt predictori specifici ai indeciziei cronice(Tokar et al., 2003).

Deşi în psihologia vocaţională discursurile legate de dificultăţile decizionalesunt dominate de curentul sociocognitiv (Krumboltz, 2005; Lent et al., 1994;Peterson et al., 2002), respectiv cel cognitiv-motivaţional (Hidi & Renninger,2006; Eccles, 2005), studii importante atestă deopotrivă veridicitatea abordăriiexistenţiale. Perspectiva existenţială cu rădăcini solide în psihologia vocaţională(Collin şi Young, 1986; Tyler, 1971; Yalom, 1980) şi expusă tot mai pregnantîn discursurile cotidiene (Cohen, 2003; Miller şi Rottinghaus, 2014) propuneun model explicativ în decodarea semnificaţiei strânsei corelaţii dintreanxietatea şi identitatea difuză pe de o parte, şi indecizia vocaţională, pe dealtă parte.


Aportul abordării existenţiale aduse psihologiei vocaţionale

În context educaţional, pe măsură ce trec de la un an şcolar la altul, eleviidevin tot mai preocupaţi de modul în care se definesc pe sine şi de măsura încare se identifică sau nu cu anumite aspecte ale vieţii lor şi realizează o seriede alegeri (fie că îşi asumă propriile alegeri, fie că aderă la alegerile altora) cuprivire la educaţia lor (exemplu: specializarea/ profesia de urmat). Situaţiadecizională este depăşită cu success de cei cu opţiuni clare, în acelaşi timpfiind percepută ca sursă de stres de către cei nesiguri de opţiunea lor, saufaţă de alegerea uneia dintre alternativele vocaţionale (nedecişi) şi de cătrecei fără alternative sau dezinteresaţi de actul deciziei vocaţionale (indecişii)deopotrivă. În timp ce problemele de angajament vocaţional reliefează dificultăţiîn menţinerea identităţii, problemele de explorare vocaţională predefinescdificultăţi în formarea identităţii (Meeus, 2011).

Nesiguranţa decizională poate fi cauzată de ezitarea dintre mai multe alternativevocaţionale viabile, ori de lipsa unei opţiuni specifice, prin urmare a renunţăriila o opţiune care explorată în adâncime nu mai satisface aspiraţiile şi/sauposibilităţile personale. Modelul procesual dezvoltat de Meeus şi Crocettisubliniază faptul că dezvoltarea identităţii implică alegerea şi revizuirea unorangajamente pe care tinerii le deţin deja prin explorarea în adâncime aangajamentelor curente şi prin reconsiderarea lor (Crocetti et al., 2008).

În contrast, problemele explorării vocaţionale, şi anume: amânarea din lipsăde iniţiativă, explorare superficială, explorare de lungă durată, explorarearuminativă, semnifică o criză identitară (Erikson, 1968), ori, cum mai defineşteMarcia (1966), identitatea difuză. În timp ce integritatea identitară reprezintăstatusul în care adolescentul depăşeşte stadiul de dezvoltare al copilărieiprin identificare cu idealuri contemporane autodefinite, criza identitară estecaracterizată prin lipsa unei direcţii clare de dezvoltare a personalităţii.Problemele de autocunoaştere, de autoevaluare şi stimă de sine, lipsaaptitudinilor şi deprinderilor sociale, instabilitatea emoţională şi socială suntsimptome care împreună formează sindromul identităţii deficitare (Goth etal., 2012). Dincolo însă de sfera emoţională, lipsa reperelor valorice, lipsaintenţionalităţii, a scopurilor personale de viaţă şi incertitudinea sensului vieţiidenotă şi o criză manifestată în sfera existenţială a personalităţii, evidenţiatăîncă de primele încercări de conceptualizare a indeciziei vocaţionale (Salomoneet al. 1984; Heppner et al., 1988), reconfirmată de eminentul teoretician Holland.În consecinţă, întrucât persoanele nedecise suferă mai mult de lacune deordin informaţional, în spatele indeciziei vocaţionale persistente se regăseşteun deficit de funcţionare a sferei afectiv-volitive, dar şi axiologic-existenţiale.


În concepţia lui Erikson (1968), sarcinile dezvoltării psihosociale nu pot fidepăşite cu succes fără ca individul să formuleze un răspuns personal laacestea. Confruntându-se individual cu întrebările esenţiale ale proprieiexistenţe, aceste tipuri de decizii sunt etichetate de către existenţialistulYalom (1980) ca fiind decizii limită în contextul caracterului analizei decizionaleprofunde, în teme existenţiale precum singurătatea, libertatea,responsabilitatea, sensul vieţii. Miller şi Rottinghaus (2014), privind deciziavocaţională ca o decizie limită, confirmă empiric veridicitatea cadrului teoreticexistenţialist privind asocierea dintre anxietate şi indecizia vocaţională,evidenţiind rolul experienţei sensului vieţii ca factor mediator.

Pe lângă cunoştinţe şi aptitudini pe de o parte, şi motivaţie pe de altă parte,ca valoare adăugată, curentul existenţialist aduce în vizor importanţa valorilorpe tot procesul maturizării profesionale. În măsura în care deciziile vocaţionalesunt bazate pe valori, exersarea profesiei reprezintă un mijloc al autoexprimării,autoafirmării personale (Waterman et al., 2003; Yeager şi Bundick, 2009). Pede altă parte, însă, în măsura în care profesia are valenţă pentru individ, devineşi angajamentul tot mai puternic, asigurând stabilitate şi perseverenţă în carieră(Dik, Duffy şi Eldridge, 2009). Valorile reprezintă, deci, o verigă importantă acorespondenţei dintre individ şi profesie. În altă ordine de idei, tocmaiimportanţa scoaterii în evidenţă a sferei axiologice este cea care a readus înprim planul dezbaterilor în psihologia vocaţională autenticitatea în raport cuautoexprimarea şi autorealizarea, ca marcă a psihologiei umaniste. În general(Hicks et al., 2010; Schlegel et al., 2009), precum şi în psihologia vocaţională,în special (Bott şi Duffy, 2010; Duffy et al., 2011), s-au adunat un numărconsistent de rezultate empirice prin prisma cărora stabilirea şi menţinereaunei strânse conexiuni cu sinele încarcă opţiunile noastre profesionale cusens şi semnificaţie. Individul în devenire este axat pe o pistă de lansarepropice dezvoltării sale personale doar în măsura în care este ghidat de valoriintrinseci şi orientat către valori sarcină, acestea din urmă însemnând iniţiativepercepute de către individ (cauze/misiuni) cu profundă semnificaţie personală(Wong, 1998). După cum apreciază Sheldon şi Kasser (1998), respectivMcGregor şi Little (1998) doar urmărirea acelor scopuri ne conferă beneficiipsihologice care sunt în concordanţă cu propriile noastre sisteme de valori.Totodată, când profesia este privită ca o chemare, ca o misiune, doar înaceste cazuri putem vorbi de vocaţie (Dik et al., 2009).

Aprecieri sintetice

Societatea contemporană bazată pe consum, în lipsa unor modele clare desocializare, oferă idealuri centrate pe construirea forţată a unui eu social („look”)


fără ca aceasta să aibă repere personale bine întemeiate (Côté, 2002), fenomencare împinge adolescentul aflat în construirea identităţii într-o explorareacompaniată de anxietate crescută, idei ruminative şi slăbirea încrederii însine (Luyckx et al., 2008). Lacunele autocunoaşterii, slaba dezvoltare a vieţiipersonale, inexistenţa unui sistem de valori cristalizat, dominanţa unei atitudinicentrate pe exterior, sunt menţionate ca principalele cauze ale distresuluiperceput (Milgram şi Tenne, 2002; Waterman et al., 2003). Pe fondul resurselorpersonale nefuncţionale, al gestionării procesului tranzitului psihosocial,nepăsarea, evitarea ori amânarea implicării emoţionale apar ca reacţiimaladaptive în contextul confruntării situaţiilor decizionale. O parte a cauzelorinadaptabilităţii în faţa confruntării cu sarcinile dezvoltării psihosociale a fostidentificată încă de mult, acestea fiind de ordin informaţional, aptitudinal oriemoţional (Heppner et al., 1988; Saka şi Gati, 2007; Salomone et al., 1984).

Discordanţele şi incoerenţa dintre eul real şi eul ideal, dintre sfera personalăşi cea socială a personalităţii, des constatat de cercetători (Wong, Reker şiPeacock, 2006), respectiv strânsa asociere a atitudinii centrate pe valori(Kasser şi Ryan, 1996; Sheldon şi Kasser, 1998), a valorilor intrinseci(Waterman, 2007), a proceselor emoţional-intuitive ale autopercepţiei(Heintzelman şi King, 2004; Hicks et al., 2010; Schlegel et al., 2009) cufuncţionarea optimă a personalităţii, au readus în prim plan veridicitatea abordăriiexistenţiale în conceptualizarea şi interpretarea fenomenului indecizieivocaţionale. Aportul adus de orientarea existenţială în reconsiderareafenomenului indeciziei vocaţionale reprezintă importanţa acordată dezvoltăriisferei valorice, ca mijloc de contrabalansare a lacunelor în dezvoltareapersonalităţii.

Din perspectiva psihologiei existenţiale, criza decizională exprimă o criză aautenticităţii (Waterman, 1990). Drept urmare, criza nu poate fi depăşită fărăa găsi răspuns personal la întrebarea: Cine sunt? Care îmi sunt nevoile,trebuinţele, dorinţele? Care sunt scopurile mele personale? Am misiune înviaţă? Simt chemare pentru a susţine o cauză? Cine doresc să devin? Ocolireasau amânarea deciziilor vocaţionale ascunde incapacitatea de asumare aresponsabilităţii personale, componentă esenţială a autoexprimării, autoafirmării(Waterman et al., 2003). Teama de libertate, care reflectă lipsa responsabilităţii(Schwartz, 1990), trebuie într-un final să fie gestionată pentru ca individul săfie stăpân pe propria viaţă. Dificultăţile asumării responsabilităţii deseori suntcauzate de probleme de ataşament faţă de părinţi (Tokar et al., 2003). De aicipoate fi dedusă şi lipsa iniţiativei în explorare, amânarea angajamentului. Curajulde a fi tu însuţi în procesul devenirii personale (Hacker, 1994) se bate cap încap cu frica de separare de spiritul culturii valorice a familiei.


Angajamentul faţă de scopurile personale semnificative este postulat teoretic(Frankl, 1963), cât şi demonstrat empiric (Emmons, 2003) ca fiind o sursăveritabilă a experienţei sensului vieţii până şi la vârsta adolescenţei (Steger,Bundick, Yeager, 2011). Căutarea sensului vieţii, în viziunea psihologieiexistenţiale, trebuie privită ca o trebuinţă profund umană, mobilul întreguluiproces de deconstrucţie şi reconstrucţie al identităţii (Frankl, 1963), careizvoreşte din profundul caracter spiritual al fiinţei umane şi ne împinge spreîndeplinirea a ceea ce ne este propriu. Reconfirmată mai nou, din perspectivapsihologiei cognitive, nevoia emergentă a fiinţei umane pentru coerenţă şisens se poate deduce din caracterul specific al funcţionării cognitive umane(Heintzelman şi King, 2014). Scopurile şi coerenţa luate împreună reprezintăcomponentele principale ale experienţei sensului vieţii (Steger, 2012), nucleuldur al unei vieţi înfloritoare (Seligman, 2015).

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Bott, E.M., & Duffy, R.D. A two-wave longitudinal study of career calling amongundergraduates: Testing for predictors. In: Journal of Career Assessment,23, 2010, pp. 250-264.

Brassai, L. Implicaţiile angajamentului vocaţional în bunăstarea psihologică şispirituală în adolescenţă. În: Revista de Psihologie, 58, 2012, pp. 225-239.

Brown, S.D., & Rector, C.C. Conceptualizing and diagnosing problems invocational decision making. In: S.D. Brown & R.W. Lent (Eds.), Handbookof counseling psychology. Hoboken, NJ: John, Wiley & Sons Inc, 2008, pp.392-407.

Code, M.N., Bernes, K.B., Gunn, T.M., & Bardick, A.D. Adolescents’ perceptionsof career concern: Student discouragement in career development. In:Canadian Journal of Counselling, 40, 2006, pp. 160-174.

Cohen, B.N., Apply existential theory and intervention to career decision-making. In: Journal of Career Development, 29, 2003, pp.195-209.

Collin, A., & Young, R.A. New directions for theories of career. In: HumanRelations, 39, 1986, pp. 837-853.

Côté, J. E. The role of identity capital in the transition to adulthood: Theindividualization thesis examined. In: Journal of Youth Studies, 5, 2002, pp.

117-134.Crocetti, E., Rubini, M., Meeus, W. Capturing the dynamics of identity formation

in various ethnic groups: Development and validation of a three-dimensionalmodel. In: Journal of Adolescence, 31, 2008, pp. 207-222.

Dik, B.J., Duffy, R.D., & Eldridge, B.M. Calling and vocation in career counseling:Recommendations for promoting meaningful work. In: ProfessionalPsychology: Research and Practice, 40, 2009, pp. 625-632.


Duffy, R.D., Manuel, R.S., Borges, N.J., & Bott, E.M. Calling, vocationaldevelopment, and well-being: A longitudinal study of medical students. In:Journal of Vocational Behavior, 79, 2011, pp. 361-366.

Eccles, J.S. Subjective task value and the Eccles et al. model of achievement-related choices. In: A. J. Elliot & C. S. Dweck (Eds.). Handbook ofcompetence and motivation. New York: Guilford Publications, Inc., 2005,pp. 105-121.

Erikson, E.H. Identity. Youth and Crisis. New York: Norton, 1968.Emmons, R.A. Personal goals, life meaning, and virtue: Wellsprings of a

positive life. In: Keyes CLM and Haidt J (eds.).Flourishing: Positive Psychologyand the Life Well-Lived. Washington DC: American PsychologicalAssociation, 2003, pp. 105-128.

Frankl, V.E. Man’s search for meaning: An introduction to logotherapy. NewYork: Pocket Books, 1963.

Fuqua, D.R., & Hartman, B.W. Differential diagnosis and treatment of careerindecision. In: Personnel and Guidance Journal, 62, 1983, pp. 27-29.

Gati, I. & Saka, N. High school students’ career-related decision-makingdifficulties. In: Journal of Counseling & Development, 79, 2001, pp. 331-340.

Gati, I., Krausz, M., & Osipow, S.H. A taxonomy of difficulties in career decisionmaking. In: Journal of Counseling Psychology, 43, 1996, pp. 510-526.

Gordon, V.N. Career decidedness types: A literature review. In: CareerDevelopment Quarterly, 46, 1998, pp. 386-403.

Gordon, V.N. The undecided student: A development perspective. In: Personneland Guidance Journal, 59, 1981, pp. 433-439.

Goth, K., Foelsch, P., Schlüter-Müller, S., Birkhölzer, M., Jung, E., Pick, O., &Schmeck, K. Assessment of identity development and identity diffusion inadolescence – Theoretical basis and psychometric properties of the self-report questionnaire AIDA. In: Child and Adolescent Psychiatry and MentalHealth, 6, 2012, pp. 27-35.

Hacker, D. An existential view of adolescence. In: Journal of Early Adolescence,14, 1994, pp. 300-328.

Heintzelman, S.J. & King, L.A. (The feeling of) Meaning-as-Information. In:Personality and Social Psychology Review, 18, 2014, pp. 153-167.

Heppner, P.P., Ham, T., & Dugan, K. Investigating multiple subtypes of careerindesicion trough cluster analysis. In: Journal of Counseling Psychology, 35,1988, pp. 439-446.

Hicks, J.A., Cicero, D.C., Trent, J., Burton, C.M., & King, L.A. Positive affect,intuition, and the feeling of meaning. In: Journal of Personality and SocialPsychology, 98, 2010, pp. 967-979.

Hidi, S., & Renninger, K.A. The four-phase model of interest development. In:


Educational Psychologist, 41, 2006, pp. 111-127.Holland, J.L., Johnston, J.A., & Asama, N.F. The Vocational Identity Scale: A

diagnostic and treatment tool. In: Journal of Career Assessment, 1, 1993,pp. 1-12.

Holland, J.L., & Holland, J.E. Vocational indecision: More evidence andspeculation. In: Journal of Counseling Psychology, 24, 1977, pp. 404-414.

Jones, L.K. Measuring a three-dimensional construct of career indecisionamong college students: A revision of the vocational decision scale – TheCareer Decision Profile. In: Journal of Counseling Psychology, 36, 1989, pp.477-486.

Kasser, T., & Ryan, R.M. Further examining the American dream: Differentialcorrelates of intrinsic and extrinsic goals. In:Personality and Social PsychologyBulletin, 22, 1996, pp. 280-287.

Kelly, K.R., & Lee, W.C. Mapping the domain of career decision problems. In:Journal of Vocational Behavior, 61, 2002, pp. 302-326.

Kimes, H.G., & Troth, W.A. Relationship of trait anxiety to career decisiveness.In: Journal of Counseling Psychology, 21, 1974, pp. 277-280.

Krumboltz, J.D. The happenstance learning theory. In: Journal of CareerAssessment, 17, 2009, pp. 135-154.

Larson, L.M., Heppner, P.P., Ham, T., & Dugan, K. Investigating multiplesubtypes of career indecision through cluster analysis. In: Journal ofCounseling Psychology, 35, 1988, pp. 439-446.

Lent, R.W., Brown, S.D., & Hackett, G. Toward a unifying social cognitivetheory of career and academic interest, choice, and performance. In: Journalof Vocational Behavior, 45, 1994, pp. 79-122.

Lucas, M., & Epperson, D. Personality types in vocationally undecided students.In: Journal of College Student Development, 29, 1988, pp. 460-466.

Luyckx, K., Schwartz, S.J., Berzonsky, M.D., Soenens, B., Vansteenkiste, M.,Smits, I., & Goossens, L. Capturing ruminative exploration: Extending thefour-dimensional model of identity formation in late adolescence. In: Journalof Research in Personality, 42, 2008, pp. 58-82.

Mann, L., Harmoni, R., & Power, C. Adolescent decision making: The developmentof competence. In: Journal of Adolescence, 12, 1989, pp. 265-278.

Marcia, J.E. The ego identity status approach to ego identity. In: J.E. Marcia,A.S. Waterman, D.R. Matteson, S. L. Archer, & J. L. Orlofsky (eds.). Egoidentity: A handbook for psychosocial research. New York: Springer Verlag,1993, pp. 1-21.

McGregor, I., & Little, B. R. Personal projects, happiness, and meaning: Ondoing well and being yourself. In: Journal of Personality & Social Psychology,74, 1998, pp. 494-512.


McIlroy, J.H. Career as life-style: An existential view. In: The Personnel andGuidance Journal, 57, 1979, pp. 351-354.

Meeus, W. (2011). The study of adolescent identity formation 2000-2010. Areview of longitudinal and narrative research. In: Journal of Research onAdolescence, 21, pp. 75-94.

Milgram, N.N., & Tenne, R. Personality correlates of decisional and taskavoidant procrastination. In: European Journal of Personality, 14, 2000, pp.141-156

Miller, A.D., & Rottinghaus, P.J. Career indecision, meaning in life, and anxiety:An existential framework. In: Journal of Career Assessment, 22, 2014, pp.233-247.

Osipow, S.H. Assessing career indecision. In: Journal of Vocational Behavior,55, 1999, pp. 147-154.

Osipow, S.H., & Gati, I. Construct and concurrent validity of the CareerDecision-Making Difficulties Questionnaire. In: Journal of Career Assessment,6, 1998, pp. 347-364.

Peterson, G. W., Sampson, J. P., Jr., Lenz, J. G., & Reardon, R. C. Becomingcareer problem solvers and decision makers: A cognitive informationprocessing approach. In: D. Brown (ed.). Career choice and development(4th ed.). San Francisco: Jossey-Bass., 2002, pp. 312-369.

Saka, N., & Gati, I. Emotional and personality-related aspects of persistentcareer-decision-making difficulties. In: Journal of Vocational Behavior, 71,2007, pp. 340-358.

Salomone, P.R. Difficult cases in career counseling: II -The indecisive client. In:Personnel and Guidance Journal, 60, 1982, pp. 496-500.

Santos, P.J., & Coimbra, J.L. Psychological separation and dimensions ofcareer indecision in secondary school students. In: Journal of VocationalBehavior, 56, 2000, pp. 346-362.

Santos, P.J. Predictors of generalized indecision among Portuguese secondaryschool students. In: Journal of Career Assessment, 9, 2001, pp. 381-396.

Schlegel, R., Hicks, J.A., Arndt, J., & King, L.A. Thine own self: True selfaccessibility and meaning in life. In: Journal of Personality and SocialPsychology, 96, 2009, pp. 473-490.

Schwartz, B. Self-determination: The tyranny of freedom. In: AmericanPsychologist, 55, 2000, pp. 79-88.

Seligman, S.E.P. Flourish. A visionary new understanding of happiness andwell-being. Hardcover, 2015.

Sheldon, K.M., & Kasser, T. Pursuing personal goals: Skills enable progress,but not all progress is beneficial. In: Personality and Social PsychologyBulletin, 24, 1998, pp. 1319-1331.


Steger, M.F., Bundick, M. and Yeager, D. Understanding and promoting meaningin life during adolescence. In: Levesque RJR (ed.). Encyclopedia ofAdolescence. New York: Springer, 2012, pp. 1666-1677.

Steger, M.F. Experiencing meaning in life: Optimal functioning at the nexus ofspirituality, psychopathology, and well-being. In: P.T.P. Wong & P.S. Fry(Eds.), The human quest for meaning (2nd Ed). NJ, Mahwah, LawrenceErlbaum Associates, 2012, pp. 165-184.

Tokar, D.M., Withrow, J.R., Hall, R.J., & Moradi, B. Psychological separation,attachment security, vocational self-concept crystallization, and careerindecision: A structural equation analysis. In: Journal of CounselingPsychology, 50, 2003, pp. 3-19.

Tyler, L.E. Existentialism in counseling. In: The Counseling Psychologist, 2,1971, pp. 30-32.

Van Matre, G., & Cooper, S. Concurrent evaluation of career indecision andindecisiveness. In: Personnel and Guidance Journal, 62, 1984, pp. 637-639.

Wanberg, C.R., & Muchinsky, P.M. A typology of career decision status:Validity extension of the vocational decision status model. In: Journal ofCounseling Psychology, 39, 1992, pp.71-80.

Waterman, A. S. Doing well: The relationship of identity status to threeconceptions of well-being. In: Identity: An International Journal of Theoryand Research, 7, 2007, pp. 289-307.

Waterman, A. S. Personal expressiveness: Philosophical and psychologicalfoundations. In: Journal of Mind and Behavior, 11, 1990, pp. 47-74.

Waterman, A.S., Schwartz, S.J., Goldbacher, E., Green, H., Miller, C., Philip,S. Predicting the subjective experience of intrinsic motivation: The roles ofself-determination, the balance of challenges and skills, and self-realizationvalues. In: Personality and Social Psychology Bulletin, 29, 2003, pp. 1447-1458.

Wong, P.T.P. Academic values and achievement motivation. In: P.T.P. Wong &P. Fry (eds.), The human quest for meaning: A handbook of psychologicalresearch and clinical applications, Mahwah, NJ: Lawrence ErlbaumAssociates, Inc., 1998, pp. 261-292.

Wong, P.T.P., Reker, G.T., & Peacock, E. The resource-congruence model ofcoping and the development of the Coping Schema Inventory. In: P.T.P.

Wong, & L. C. J., Wong (eds.). Handbook of Multicultural perspectives onstress and coping. New York, NY: Springer, 2006, pp. 223-283.

Yalom, I.D. Existential psychotherapy. New York, NY: Basic Books, 1980.Yeager, D.S., & Bundick, M.J. The role of purposeful work goals in promoting

meaning in life and in schoolwork during adolescence. In: Journal of Adolescent Research, 24, 2009, pp. 423-452.


MISIUNE COMPROMISĂ: INDECIZIA...

Documents

Transcript of MISIUNE COMPROMISĂ: INDECIZIA...