Raport Envibucharestmap 2007 Et I

PROGRAMUL 4 “PARTENERIATE IN DOMENIILE PRIORITARE” 2007-2013

SECŢIUNEA 1

RAPORTUL ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC (REZUMAT) (RST)

FAZA DE EXECUŢIE NR. I

Contract 31-006/2007

“REALIZAREA HARTII GEOCHIMICE DE DETALIU A MUNICIPIULUI BUCURESTI, ILUSTRAND GRADUL DE AFECTARE/CONSERVARE

AREALA A FACTORILOR DE MEDIU – APA (SUBTERANA SI DE SUPRAFATA), SOL SI PLANTE”

Acronim: ENVIBUCHARESTMAP

COORDONATOR (CO) – S.C. PROSPECŢIUNI S.A. (PRO) Director proiect – Drd. Dorin DORDEA Partener 1 (P1) – INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI – ICIM (ICIM) Responsabil proiect – Gina GHIŢĂ Partener 2 (P2) – UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI, FACULTATEA DE GEOLOGIE ŞI GEOFIZICĂ (UB) Responsabil proiect – Dr. Consuela MILU Partener 3 (P3) – CENTRUL NAŢIONAL DE CADASTRU, GEODEZIE, FOTOGRAMMETRIE ŞI TELEDETECŢIE BUCUREŞTI (CNGCFT) Responsabil proiect – Dr. Vasile NACU

- Bucureşti, 15 Decembrie 2007 -


ENVIBUCHARESTMAP (31-006/2007) - 2 -

AUTORI:

Coordonator (PRO) Partener 3 (ICIM) Dorin Gheorghe DORDEA Gina GHITA Viorel SPRINCEANA Mihaela ILIE Jean GORIE Luminita MLENAJEK Nicolae MARINESCU Mariana STANCIULESCU Victor ROŞU Constantin SUCIU Partener 2 (UB) Ion SCHIOPU Consuela MILU Vasile GIREADĂ Rodica POPESCU Gheorghe BANDRABUR Lucian PETRESCU Rădiţa BANDRABUR Irina CATIANIS Gheorghe STOIAN Traian CHIRIAC Partener 3 (CNGCFT) Dan ILIESCU Vasile NACU Ioan CASAPU Ioan STOIAN Julieta RUSU Radu Dan Nicolae CRISAN

Tamara MINCIUNESCU Angela Ioana ANGHELESCU Steluta PUIU Marius Dorin ANTON Anisoara VINTILA Daniela NICOLAE Doina IVANCESCU Simona Daniela BUNEA Monica MATACHE Victor Daniel VASILESCU Georgeta MOISE Luminita PETRESCU Sabina TOMA Anca DUMITRESCU Silvia GIURGIU Catalina POPESCU Anca JIANU Daniela PAIU Bogdan BERGHES Daniela Elena GORIE



INTRODUCERE Cunoaşterea calităţii factorilor de mediu şi influenţa acestora asupra activităţii umane şi a protecţiei ecosistemelor reprezintă un deziderat major în cadrul demersurilor europene şi naţional vizând mediul. Din acest motiv, chiar în pofida constatărilor privind influenţe negative considerabile privind poluarea (punctuale, nesistematice), nu pot fi emise aprecieri privind calitatea factorilor de mediu, în lipsa unei evaluări detaliate bazate pe probări la densităţi cât mai mari cu putinţă, analize specializate de mare acurateţe şi reprezentări cartografice de mare detaliu. Prezentul proiect propune realizarea hărţii geochimice de detaliu (sc. 1:5.000) vizând ilustrarea spaţială pe întreaga suprafaţă a Regiunii 8 de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov (1821 km2) a distribuţiei agenţilor puluanţi (metale grele, pesticide, substanţă organică, hidrocarburi grele etc.) prin probări sistematice, analize chimice şi reprezentări cartografice pe suport digital georeferenţiat (vectorial) asociat unei baze topo-cartografice recente (inclusiv, ortofoto recente). Sunt vizaţi, în vederea evaluării gradului de afectare/conservare, factorii de mediu (sol, apă subterană şi de suprafaţă, plante) expuşi impactului violent determinat de hazarde naturale (inundaţii, cutremure, mai puţin, alunecări de teren) şi mai ales de activităţi antropice. Dacă investigarea apei şi solului, direct implicate în calitatea vieţii, conduc la identificarea arealelor potenţial contaminate, investigarea plantelor ilustrează efectul deja săvârşit privind asimilarea potenţială a poluanţilor în structura substanţei organice generate. Prin prelevarea de probe sistematice, la densităţi care să asigure reprezentativitatea pe unităţi areale cât mai mici, prin analiza fizico-chimică a probelor prelevate, vizând categorii specifice mediilor vizate (sol: metale grele - As, Cd, Cr, Cu, Pb, Ni, Zn, Hg, hidrocarburi aromatice mononucleare şi poliaromatice, BTEX, PAH, insecticide organoclorurate; apă: pH, conductivitate, oxigen dizolvat, NH4+, NO2, NO3, PO4, Cl, SO4, Ca, Mg, Na, As, Ba, Cd, Cr, Cu, Co, Pb, Mn, Ni, Fe, Se, Zn, Hg, Te, Tl, Sn, U, V, fenoli, BTEX, PAH, bifenili policloruraţi, insecticide organoclorurate şi plante: As, Cd, Cr, Cu, Pb, Ni, Zn, Hg), prin analiza statistică a valorilor analitice şi reprezentarea grafică pe suportul vectorial al hărţii de detaliu se estimează realizarea unei imagini fidele a calităţii factorilor de mediu, inclusiv identificarea arealelor afectate de hazarde naturale, dar mai ales de influenţele (hazarde) antropice dezvoltate necontrolat şi iresponsabil. Principalul beneficiar al rezultatelor proiectului - Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile va fi informat asupra tuturor rezultatelor proiectului prin cele trei categorii de instituţii administrate (cf. SintACT® EON Programming SA – HG nr. 368/2007): a. Unit în subordonare - 1. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului,

2. Garda Naţională de Mediu; b. Unit în coordonare - 3. Organismul intermediar pentru Programul operaţional sectorial pentru

infrastructura de mediu Bucureşti pentru Regiunea 8 - Bucureşti – Ilfov; c. Unităţi sub autoritate - 4. Administraţia Naţională "Apele Române".

Toate rezultatele cercetării (baza de date privind punctele de probare, metodologiile de probare şi analiză, valorile analitice obţinute, rezultatele prelucrărilor statistice, evaluarea globală a datelor de conţinut şi de reprezentare cartografică, imaginile cartografice vor fi produse în format digital vectorizat şi vor fi furnizate instituţiilor menţionate mai sus.. Întreaga activitate de diseminare (locală şi naţional-europeană) a rezultatelor proiectului urmăreşte promovarea unui model necesar, în vederea evaluării detaliate a stadiului de poluare/conservare a factorilor de mediu fundamentali desfăşurării activităţii şi vieţii omeneşti şi mai ales a managementului programelor de dezvoltare socio-economică a teritoriului ţintă. Proiectul suplineşte eforturile Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, care a iniţiat în 2005 un program naţional de elaborare a hărţii geochimice vizând stadiul poluării/conservării areale a factorilor de mediu cu metale grele (prin instituirea etalonului Zlatna), dar care prin potenţialul financiar disponibilizabil ar putea fi finalizat abia în 200 de ani. Iniţierea proiectului, (Reg.Dezv. 8) urmată de dezvoltarea sa şi în alte 7 etape (regiuni) consecutive, prin eforturi la care se pot asocia şi alte resurse naţionale sau europene, la acoperirea întregului teritoriu naţional.



Fig. nr. 1. Shiţa Regiunii 8 de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov cu două componente (harta geologică, harta hidrologică), şi prezentarea graficului general de probare

Fig. nr. 2. Regiunile de Dezvoltare din România (vezi Regiunea de Dezvoltare 8 Bucureşti-Ilfov)



Conform Propunerii de Decizie 2006/0086/EC solul este o resursă neregenerabilă şi un sistem foarte dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi prestează multe servicii vitale activităţii umane şi supravieţuirii ecosistemelor. Informaţiile de care se dispune astăzi arată că în ultimele decade, au crescut în mod semnificativ procesele de degradare a solului şi este evident că acestea vor continua să crească dacă nu vor fi intreprinse acţiuni de blocare a acestora. Trebuie remarcat că acelaşi instrument legislativ European evaluează solul pe acelaşi palier valoric cu apa şi aerul. Principalele efecte de degradare a solului şi costurile anuale asupra societăţii umane ale proceselor suferite de sol se estimează la următoarele valori: • eroziunea: 0.7 – 14.0 miliarde €, • pierderea materiei organice: 3.4 – 5.6 miliarde €, • compactarea: estimările nu sunt posibile • sărăturarea: 158 – 321 milioane €, • alunecările de teren: până la 1.2 miliarde €/eveniment, • contaminarea: 2.4 – 17.3 miliarde €, • pierderea prin acoperire de alte categorii: nu sunt posibile estimări, • reducerea biodiversităţii: nu sunt posibile estimări. Se constată că cel mai amplu proces suferit de sol şi totodată cel mai costisitor este contaminarea, acesta făcând şi obiectul prezentului proiect. Dacă pentru celelalte 7 procese de degradare se alocă o anexă (în care fiecăruia i se alocă câte o secţiune cu elemente de identificare a arealelor expuse riscului), pentru contaminare se alocă o anexă prin care sunt catalogate potenţialele activităţi poluante, după cum urmează: 1. Zonele unde substanţe periculoase sunt, sau au fost prezente, în cantităţi egale sau superioare celor prezentate în Partea 1 şi 2, coloana 2 din Anexa I, Directiva Severso 96/82/EC: - PARTEA 1, Nominalizarea substanţelor periculoase (dacă o substanţă sau un grup de substanţe listate (1), este de asemenea inclusă într-o categorie din Partea 2, se va utiliza cantitatea calificată în Partea 1).

Substanţe periculoase Cantităţile calificante (tone)

pentru a fi aplicate la Articolul 6 şi 7 Articolul 9

Nitrit de amoniu 350 2500 Nitrat de amoniu 1250 5000 Pentaoxid de arsen, acid arsenic (V) şi/sau săruri 1 2 Trioxid de arsen, acid arsenios (III) şi/sau săruri - 0,1 Bromuri 20 100 Cloruri 10 25 Compuşi ai nichelului din pulberile inhalabile (monoxide de nichel, dioxid nichel, suluride nichel, disulfuri de (tri)nichel, trioxid de (di)nickel) - 1

Ethilenamină 10 20 Floruri 10 20Formaldehidă (concentraţii – 90 %) 5 50 Hidrogen 5 50 Acid clorhidric (gaz lichefiat) 25 250 Alchili cu plumb 5 50 Gaze lichefiate extrem de inflamabile (LPG) şi gaze naturale 50 200 Acetilenă 5 50 Oxid Etilenă 5 50 Oxid Propilenă 5 50 Metanol 500 5000 4, 4-Dietilen 2 Cloranilină şi/sau ssăruri, în pulbere - 0,01 Metilizocianat - 0,15 Oxigen 200 2000 Toluen diizocianat 10 100 Diclorcarbonil (fosgen) 0,3 0,75 Hidrogenarseniat (arsină) 0,2 1



Trihrură de fosfor (fosfină) 0,2 1 Clorură de sulf 1 1 Trioxid de sulf 15 75 Policlorodibenzofurani şi policlorodibenzodioxine (TCDD), calculate în echivalent TCDD - 0,001 Următoarele Cancerigene: 4-Amoinodifenil şi/sau sărurile lui, Benzidină şi/sau săruri, Eter diclormetilic, Clormetil metil eter, Clorură de dimetilcarbanil, Dimetilnitroamină, Triamidă hexametilenfosforică, 2-Naftilamină şi săruri, 1,3 Propansultonă 4-nitrodifenil

0,001 0,001

Carburanţi petrolieri şi alte spirturi petroliere 5000 50000

Programul de implementare a Directivei presupune termene pe parcursul a 20 de ani, după cum urmează: Termenul Subiectul intrării în vigoare Ref. Directivă

22 Dec. 2000 Intrarea Directivei în aplicare (Lansarea) Art. 25 22 Dec. 2003 Adoptarea în cadrul Calendarului Directivei a legilor, regulamentelor şi

prevederilor administrative ale apei din pachetele naţionale şi regionale Art. 24

Identificarea Districtelor Bazinelor fluviale şi a autorităţilor, stabilind cea mai potrivită cooperare în arealul bazinelor fluviale

Art. 3

22 Iunie 2004 Furnizarea spre Comisie a listei autorităţilor competente Art. 3 22 Dec. 2004 Caracterizarea bainelor fluviale, revizia impactului antropic asupra mediului şi

analiza economică a utilizării apei Art. 5

Stabilirea registrului sau registrelor zonelor protejate Art. 6 and 7 22 Dec. 2005 Stabilirea criteriilor celor mai potrivite pentru identificarea semnificativă şi a

tendinţelor argumentate de creştere a poluării apelor subterane şi definirea punctelor de plecare pentru tendinţele de revenire a acesteia

Art. 17 (4, 5)

22 Dec. 2006 Reţeaua de monitorizare şi programele vor fi stabilite şi vor deveni operaţionale Art. 8, 21 Graficul şi programul de lucru pentru realizarea planului de management al

bazinelor fluviale, pentru fiecare district bazinal de fluviu/râu vor fi publicate Art. 14

Stabilirea standardelor de calitate a mediului pentru toate apele de suprafaţă afectate de deversări ale substanţelor priorite şi controlul principalelor surse ale deversărilor

Art. 16

22 Dec. 2008 Elaborarea planului de management al bazinelor fluviale prezentat publicului Art. 13 Anexa VII

22 Dec. 2009 Publicarea primului plan de management al bazinelor fluviale, inclusiv a programului de măsuri

Art. 13 & 11

2010 Introducerea politicilor de preţuri Art. 9 22 Dec. 2012 Operaţionalizare programelor de măsuri în fiecare district al bazinelor fluviale

pentru furnizarea obiectivelor de mediu Art. 11

Stabilirea şi/sau implementarea controlului, limitărilor şi a altor măsuri relevante pentru a identifica şi a face cunoscute sursele de poluare

Art. 10

Elaborarea şi implementare Raportului de progres provizoriu în planul programului de măsuri

Art. 15

2015 Identificarea principalelor obiective de mediu Art. 4 Revizuirea şi updatarea Planului Art. 13, 14, 15 2021 Sfârşitul primului ciclu de management Art. 4 & 13 2027 Sfârşitul celui de-al doile ciclu de management, sfârşitul termenului pentru

stabilirea obiectivelor analizei la nivelul Consiliului Art. 4 & 13

Controlul calităţii plantelor dintr-un areal dat, reprezintă o exigenţă specială doar în situaţia declanşării unor poluări/contaminări cu efecte catastrofice, dar investigarea stării acestora (în lipsa unor evenimente care să ridice semne de întrebare privind sănătatea masei vegetale) poate ilustra evoluţia celorlalţi factori de mediu direct implicaţi în menţinerea lor (solul, apa de suprafaţă şi subterană, aerul). Având în vedere diversitate şi specificitatea plantelor dintr-un areal dat, în vederea evaluării stării de sănătate sau mai exact a gradului de concentrare a diferitelor componente (în special, metale grele) trebuiesc avute în vedere următoarele premise:



- dacă tehnicile de prelevare şi analiză chimică a probelor de plante nu ridică probleme, prepararea acestora (calcinare) presupune pierderea substanţelor volatile şi impune restrângerea calităţii plantelor la conţinutul de metale grele;

- de-a lungul unui ciclu biologic anual masa verde îşi modifică concentraţia componentelor analizate, pe măsura maturării;

- fiecare specie reprezintă un mediu distinct de asimilare/stocare a elementelor metalice, analizele areale în privinţa acestor categorii trebuind să se facă pe aceeaşi specie;

- pentru certificarea poluării cu metale grele sau cu contaminanţi care solubilizează favorizant metalele grele a unor areale date, valorile de conţinut anomal care trebuiesc luate în considerare trebuie să depăşească tranşant conţinuturile variabile sezonier în areale necontaminate;

- influenţele circulaţiei curenţilor de aer cu încărcături contaminante, faţă de influenţele contaminanţilor din sol şi apă vor fi discriminate cu greutate, doar făcându-se apel la date privind calitatea sezonieră a aerului.

Plecând de la aceste premise, pentru desfăşurarea proiectului, în vederea evaluării concentraţiei metalelor grele în plante s-a decis probarea frunzelor de plop (Populus alba, Populus balsamifera, Populus canescens, Populus deltoides, Populus nigra, Populus tremula, Nuphar luteum, Nymphaea alba; Populus alba; Populus nigra; Nuphar luteum; Limnanthemum nymphaeoides; Nymphoides peltata. În urma probării mai multor specii şi varietăţi au fost selectate următoarele specii: Populus alba, Populus nigra, Populus tremula, iar finalmente Popolus nigra, care:

- este un arbore frecvent dezvoltat pe cuprinsul Regiunii 8 de Dezvoltare, atând în areale comunale cât şi urbane (intra sau extravilan),

- este un arbore foarte înalt, uşor de reperat şi accesat, - îşi conservă frunzele verzi pe un interval de timp prelung, din luna martie până în luna decembrie, - concerntraţia metalelor grele din frunze este relativ ridicată (după incinerare), iar variaţia sezonieră este

relativ scăzută (evident cu creşterea concentraţiei metalelor odată cu maturarea frunzelor). Rezumativ pot fi reţinute următoarele catracteristici ale speciei selectate: Frunza: alternată, simplă, deltoidă dreaptă (triunghiulară), 5 to 10 cm lungime, fin cerată-crenată, dreaptă la

bază, cu peţiolul aplatizat, verde închis, verde pal la partea inferioară (ventrală). Florile: Dicotiledonate, doar arborele mascul are flori înguste, reoşi-gălbui sau galben-verzui, cu peţiol de 5 –

7,5 cm lungime, apar primăvara înaintea frunzelor. Fructul: Ciorchini de capsule brun deschis conţinând numeroase seminţe pufoase mici. Ramurile: Moderate-groase, maro deschis sau galben-maroniu; lungi, alură conică. Coaja: Iniţial este subţire de culoare gri-verde, devenind apoi închisă (gri-negru), şi neregulat crăpată. Forma coroanei: Columnară, atinge 20 m cu dezvoltare a diametru de 3,5-5 m. Ramurile tinere se pot

dezvolta de la nivelul pământului. Analizele şi prelucrările conţinuturilor de metale grele din frunzele de plop prelevate în această fază a

proiectului au vizat trei arbori sursă şi s-au desfăşurat în lunile IX, X, XI, XII 2007.

1. OBIECTIVELE GENERALE Proiectul răspunde explicit direcţiilor de cercetare promovate de Programul 4, Direcţiei 3 Mediu, subdirecţiei 3.3.

Protecţia şi reconstrucţia ecologică a zonelor critice şi conservarea ariilor protejate, tematicii 3.3.5 Crearea bazelor de date şi meta-date georeferenţiate, a modelelor matematice şi a infrastructurii ciclului decizional, destinată conservării, reconstrucţiei şi utilizării durabile a componentelor diversităţii biologice şi ecologice.

Proiectul vizează înregistrarea calitativ-areală a gradului de afectare/conservare a factorilor de mediu (apă, sol, plante) pe teritoriul Regiunii de Dezvoltare 8 (Bucureşti – Ilfov), afectat (la fel ca întreg teritoriul naţional) de lipsa măsurilor de protecţie de-a lungul perioadei de expansiune a economiei comuniste, de abandonul masiv al unităţilor industriale şi agro-industriale asociat lipsei măsurilor de protecţie a factorilor de mediu, desfăşurarea unei palete de activităţi poluante neidentificabile fizic sau juridic, sau de desfăşurarea unor activităţi economice neautorizate şi nelocalizate de organismele de protecţie a mediului. Acest teritoriu este supus unei dinamici intensive de dezvoltare, superioară celor din restul teritoriului naţional. Această dezvoltare este lipsită de o evaluare preliminară privind stadiul calitativ şi extinderea areală a fenomenelor poluante remanente asupra factorilor de mediu (cu efect esenţial în determinarea calităţii vieţii şi a activităţii umane).

Atingerea obiectivului principal al proiectului – elaborarea imaginii cartografice a stadiului de poluare/prezervare a factorilor de mediu – sol, apa de suprafaţă şi subterană, plante – va putea jalona măsurile de prevenţie/protecţie necesare, cât şi planurile de dezvoltare socio-edilitar-culturale a zonei ţintă (Bucureşti-Ilfov). Propunerea de Decizie 2006/0086/EC priveşte solul (pe acelaşi palier valoric cu apa şi aerul) ca pe o resursă neregenerabilă şi un sistem foarte dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi prestează multe servicii vitale activităţii umane şi supravieţuirii ecosistemelor. Informaţiile de care se dispune astăzi arată că în ultimele decade, au crescut în mod semnificativ procesele de degradare a solului şi este evident că acestea vor continua să crească dacă nu vor fi intreprinse acţiuni de blocare a acestora. Această Decizie jalonează activităţile proiectului, impunând criteriile de evaluare (probare, analiză, reprezentare grafică), metodologiile şi soluţiile standard adoptate.



Principalele efecte de degradare a solului sunt: eroziunea, pierderea materiei organice, compactarea, salinizarea (sărăturarea), alunecările de teren, contaminarea, pierderea prin acoperire de alte categorii, reducerea biodiversităţii, iar între acestea contaminarea este cea mai periculoasă şi cu costurile cele mai ridicate de combatere.

Elementul ghid pentru evaluarea calitativă a apei este Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 Octobrie 2000, care stabileşte cadrul pentru acţiunile Comunitare în domeniul politicii apei. (Official Journal L 327, 22/12/2000 P. 0001 – 0073), cât şi Ordinul MMGA nr. 161/16/02/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă şi a sedimentelor din apa de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Anexa VIII din Directivă stabileşte următoarele categorii de poluanţi din mediul acvatic: compuşi organohalogenaţi şi substanţe care pot forma astfel de substanţe în mediul acvatic; compuşi organofosfataţi; compuşi organostanaţi; substanţe şi preparate, sau produse de descompunere de tipul celor dovedite a avea proprietăţi cancerigene sau care pot afecta steroidogenic tiroida, reproducţia sau alte funcţii endocrine-asociate din mediul acvatic sau pe cale acvatică; hidrocarburi persistente şi substanţe organice toxice persistente şi bioacumulabile; cianuri; metale (grele) şi compuşii lor; arsenul şi compuşii lui; biocidele (dezinfectante şi produse biocide generale; conservanţi; pesticide; alte produse biocide) sau produse de protecţie a plantelor (pesticidele grupează: rodenticide; avicide; moluscocide; piscicide; insecticide, acaricide şi produse pentru combaterea altor artropode; repelenţi şi atractanţi), materiale în suspensie; substanţe care contribuie la eutrofiere (in special, nitraţi şi fosfaţi). Dintre toate acestea, în atenţia proiectului se află în vederea probării sistematice, a analizării chimice şi a prelucrării statistice-reprezentării cartografice următoarele componente: compuşii organohalogenaţi, compuşii organofosfataţi, hidrocarburile persistente şi substanţele organice toxice persistente şi bioacumulabile; cianurile; metalele (grele) şi compuşii lor; arsenul şi compuşii lui; biocidele (doar pesticidele).

Proiectul vizează constituirea unei baze de date (factori de mediu, elemente analitice, fond geochimic, elemente anomale, asocieri de populaţii geochimice etc.) vizând calitatea şi dezvoltarea spaţială a factorilor de mediu (apa de suprafaţă şi subterană, solul, plantele) din Regiunea de Dezvoltare (Bucureşti-Ilfov).

În prima etapă se urmăreşte realizarea unui test de probare, analiză fizico-chimică, prelucrare statistică şi elaborare a hărţii mono elementare, pe areale selectate datorită cunoaşterii poluării-conservării factorilor de mediu.

În fazele principale ale proiectului (II şi III) va fi realizată o probare sistematică a întregului teritoriu al Regiunii de Dezvoltare 8 (Bucureşti şi Ilfov) privind factorii de mediu: apa de suprafaţă (1 probă /km2) şi apă subterană (1 probă /km2), sol (cel puţin 1 probă/km2) şi plante (1 probă – aceeaşi specie/km2). Prelevarea fiecărei probe va fi consemnată în formulare tip conţinând: nr. probei, localizare, coordonate, descrierea locaţiei şi a topografiei acesteia, tipul de utilizare a terenului, tipul forestier-agricol, bedrock-ul, posibila sursă a poluării, nr. fotografiei digitale, chimismul apei stabilit cu trusa Hach etc.). Coordonatele punctelor de probare sunt ridicate de GPS Magellan eXplorist 600 (care garanteză o acurateţe x, y de sub 1 m şi z de sub 3 m). Proiectul continuă cu analiza fizico-chimică pentru sol (metale grele : As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Te, Tl, Sn, U, V, Zn, hidrocarburi aromatice mononucleare şi poliaromatice, BTEX, PAH, insecticide organoclorurate), apă (pH, conductivitate, oxigen dizolvat, NH4+, NO2, NO3, PO4, Cl, SO4, Ca, Mg, Na, As, Ba, Cd, Cr, Cu, Co, Pb, Mn, Ni, Fe, Se, Zn, Hg, Te, Tl, Sn, U, V, fenoli, BTEX, PAH, bifenili policloruraţi, insecticide organoclorurate) şi plante (As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Te, Tl, Sn, U, V).

Echipamentele analitice utilizate în cadrul proiectului sunt : Spectrometre ICP (MS, OES), Spectrometre de absorbţie atomică (AAS), Gazchromatograf, Spectrometru de infraroşu şi Analizor de mercur (AAS Hydra).

Valorile analitice sunt prelucrate statistic în vederea evaluării pragurilor de conţinut, a asociaţiilor elementare-calitative şi în vederea stabilirii plajelor de abatere de la valorile medii, admise. Întregul pachet da date (analitic + coordonatele topografice) conduce la elaborarea hărţii geochimice pe suportul hărţii digitale vectorizate cu layere: râuri, lacuri, şosele, căi ferate, poduri, clădiri, păduri, parcuri, terenuri agricole (parcele) etc.

Produsele finale care vor fi realizate (hărţile geochimice de conţinut individual sau asociativ a categoriilor analizate) vor fi distribuite la unităţile reprezentative pentru evaluarea mediului : Garda Naţională de Mediu ; Organismul intermediar pentru Programul operaţional sectorial pentru infrastructura de mediu Bucureşti (Regiunea 8 – Bucureşti – Ilfov); Administraţia Naţională «Apele Române», Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Urmare testării satisfacţiei acestor instituţii vor fi efectuate corecţii, interpretării, revizii, ameliorări. Prin lansarea produselor într-un format accesibil şi reprezentativ, pe site-ul web al proiectului: www.prospectiuni.ro/envibuchmap, se va realiza o diseminare optimă a datelor, produselor şi metodologiilor adoptate/realizate, recurgându-se inclusiv la o culegere de aprecieri privind rezultatele de etapă şi finale ale proiectului.

2. REZUMATUL FAZEI Etapa I a reprezentat un test de evaluare metodologică şi procedurală a întregului ansamblu de activităţi:

prelevări sistematice de probe de apă,sol şi plante din areale reprezentative pentru deiversitatea proceselor de poluare din întreg spaţiul Regiunii 8 de Dezvoltare, analize chimice (doar din categoria metalelor grele), prelucrări statistice ale analizelor chimice, reprezentări cartografice ale valorilor analitice prin interpolare pe întreg spaţiul acoperit de probare.

Activităţile au fost cuprinse în următoarele subfaze continue sau secvenţiale, după cum urmează: - achiziţionarea (procesarea-elaborarea) bazelor topo-cartografice în format analog şi digital (cel

existent), pentru întreg arealul Bucureşti-Ilfov. Hărţile format raster (scanate la rezoluţie 300 dpi, referenţiate) au fost



stocate pe DVD la scările 1:50.000 (6 trapeze), 1:25.000 (24 trapeze) şi 1:5000 (planuri cadastrale) au constituit ghid de lucru pentru prelevarea probelor test.

Hărţile referenţiate în sistem de proiecţie STEREO ’70 cuprind informaţii care vor conduce prin vectorizare la elaborarea următoarelor layere: drumuri, poduri, căi ferate, contur localităţi, clădiri, ape, lacuri (naturale şi artificiale), baraje, diguri, păduri, livezi, terenuri agricole, terenuri cu destinaţii industriale, clădiri cu destinaţii de locuinţe sau altele. Toate aceste elemente vor deveni poligoane (sau vectori) (inclusiv, cursurile de apă) şi vor reprezenta categori cadastrate. Un ultim layer va fi reprezentat de ortofoto (aerofotografie digitală de dată recentă – 2005, referenţiate) şi va putea oferi indicaţii explicite pentru anomaliile ce vor fi înregistrate/evidenţiate.

- prelevarea test a probelor geochimice de sol, apă de suprafaţă şi subterană, plante s-a realizat în primele două luni ale derulării proiectului şi a vizat cazuri normale şi cazuri excepţionale de contaminare/conservare a factorilor de mediu, în vederea stabilirii metodologiilor optime de probare şi a procesării preliminare (analiză statistică a datelor analitici, în vederea evaluării parametrilor de conţinut). Au fost prelevate probe din sectoarele 1 şi 4 ale municipiului Bucureşti (câte 60-120 probe/ areal ţintă pentru fiecare mediu de probare), cât şi din judeţul Ilfov (60-120 probe pentru întreg judeţul). Au fost prelevate probe, atât de pe suprafeţe extinse (nu mai mari de 1kmx1km), cât şi de pe secţiuni (profile liniare) de probare, lungi de 4-5 km (DN1, Glina). Densităţile de probare în toate cazurile au fost de 100x100m (mai puţin a probelor de apă din freatic, situate la densităţi mai mici şi accesibile întâmplător).

Durata de desfăşurare a activităţii – 3 luni. - analize chimice (toate probele prelevate din diversele medii au fost analizate pentru următoarele categorii: - sol: metale grele: Li, Ti, Ni, Cu, Zn, As, Se, Sr, Y, Nb, Mo, Cd, In, Sb, Ba, Pb, Th, U, Hg, As, Ba, Cd, Cr, Cu, Co, Pb, Ni, Zn, Hg, Sb, U, Th; - ape: metale grele (idem): Li, Ti, Ni, Cu, Zn, As, Se, Sr, Y, Nb, Mo, Cd, In, Sb, Ba, Pb, Th, U, Hg, As, Ba, Cd, Cr, Cu, Co, Pb, Ni, Zn, Hg, Sb, U, Th; - plante: metale grele (idem): Li, Ti, Ni, Cu, Zn, As, Se, Sr, Y, Nb, Mo, Cd, In, Sb, Ba, Pb, Th, U, Hg, As, Ba, Cd, Cr, Cu, Co, Pb, Ni, Zn, Hg, Sb, U, Th. - prelucrări statistice vizând stabilirea: valorilor minime, maxime, medii, varianţa, devierile standard,

eroorile standard, pragurilor valorice de contaminare, asociaţiilor elementare grupate pe zone contaminate, raport conţinut analitic/conţinuturi limită standardizate etc. Durata activităţii – 1 lună.

- elaborarea hărţilor de conţinut monoelementar pe sectorul etalon din sectorul nord estic al comunei Buftea, pentru probele de sol (As, Ba, Cd, Cu, Hg, Mo, Ni, Pb, Sb, Se); din sectorul sud Lacul Colentina-Patinoarul Mihai Flamaropol pentru probele de apă din freatic (probe recoltate din puţuri de mică adâcime: Cr, Ni, Cu, As, Cd, Pb, Hg), din sectorul Parcul Copilului pentru probele de plante (Li, Be, Ti, V, Cr, Mn, Co, Ni, Cu, Zn, Ga, Ge, As, Se, Rb, Sr, Y, Zr, Nb, Mo, Ag, Cd, In, Sn, Sb, Te, Cs, Ba, Ce, Ta, W, Tl, Pb, Bi, Th, U) şi a secţiunilor de conţinut pe probele prelevate de pe profile perpendiculare pe presupusele axele de contaminare ale factorilor de mediu (DN1-Săftica, râul Dâmboviţa-aval de Glina). În acest ultim caz, au fost reprezentate comparativ variaţiile de conţinut elementar ale întregului pachet analitic (Li, Be, V, Cr, Co, Ni, Cu, Ga, Ge, As, Se, Rb, Sr, Y, Zr, Nb, Mo, Ag, Cd, In, Sn, Sb, Te, Cs, Ba, Ce, Ta, W, Tl, Pb, Bi, Th, U, Hg) sau doar a elemetelor din categoria toxice şi indezirabile (As, Cu, Pb, Cd, Ni, Hg) (vezi planşele nr. 1, 2, 3, 4). În cazul probelor de plante a frost urmărită în special evoluţia sezonieră (lunile sept., oct., nov., dec.) a conţinuturilor elementare, urmărindu-se descifrarea eventualelor funcţii de concentrare/diminuare faţă de stadiul de vegetaţie (maturare), astfel încât reprezentarea din fazele următoare (II şi III) ale proiectului, bazată pe probe unice din sectoare dispate să fie amendată cu variaţiile legice rezultate.

- elaborarea planului detaliat de probare care fixează în coordonate STEREO ’70 suita ipotetică a probelor de sol, plante şi apă (de adâncime), urmând ca probele de apă subterană să fie prelevate în timpul deplasărilor de pe teren, în funcţie de accesul la puţuri, foraje etc.;

- planul de management a proiectului a urmat liniile directoare trasate prin proiect vizând: comunicarea permanentă a partenerilor la nivelul Director proiect-Responsabili proiect-personal tehnic angajat în proiect. Soluţia rapidă şi optimă de comunicare (transmitere a datelor intermediare de lucru: hărţi, borderouri probe, rezultate analitice comparative, analize de control, prelucrări de date, reprezentări grafice şi cartografice etc.) este messinger yahoo (exceptând cazurile când confidenţialitate care impun transmiterea directă a datelor).

- elaborarea raportului de etapă (2007) a fost un experiment reuşit al funcţionării consorţiului, urmărindu integral acoperirea de către fiecare partener a sarcinilor asumate la promovarea proiectului.

- elaborarea site-ului proiectului: www.prospectiuni.ro/envibuchmap. Planul de elaborare a site-ului proiectului a fost iniţiat conform următoarelor premize: - existenţa unei pagini web a Coordonatorului, cu numeroşi vizitatori şi implicit cu mare potenţial de

diseminare a informaţiilor proiectului; - existenţa unui personal de întreţinere a site-ului care să nu afecteze financiar dezvoltarea proiectului; - soluţia cea mai rapidă şi eficientă de introducere a unor informaţii pe web este link-ul. Astfel, link-ul creiat a fost introdus rapid în circutul operaţional, iar schema de prezentare a informaţiilor a

vizat: prezentarea propunerii succinte a proiectului, potenţialul profesional (tehnic şi uman), metodologiile de prelevare probe, analize chimice, prelucrări statistice şi reprezentări cartografice, soluţii şi rezultate ale diseminării informaíilor obínute prin derularea proiectului.



4. DESCRIEREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI TEHNICĂ, CU PUNEREA ÎN EVIDENŢĂ A REZULTATELOR FAZEI ŞI GRADUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR 4.1. Achiziţia/pregătirea bazei topo-cartografice

În vederea desfăşurării lucrărilor din întregul interval de timp al proiectului s-a trecut la constituirea şi procesarea preliminară a bazei cartografice.

Sarcina principală în cadrul poiectului, în acest domeniu, revine CNGCFT, specializat în lucrări de acest tip, partener care oferă proiectului un colectiv topo-cartgrafic specializat.

În această fază au fost achiziţionate următoarele trapeze de hartă topografică, după cum urmează: - scara 1:50.000:(IGFCOT) L-35-51 B, L-35-51 D, L-35-52 A, L-35-52 C, L-35-59 A, L-35-59 B, L-35-59 C, L-35-60 A; - scara 1:25.000: (DTM): L-35-124 Bd, L-35-124 Db, L-35-124 Dd, L-35-125 Aa, L-35-125 Ab, L-35-125 Ac, L-35-125 Ad, L-

35-125 Ca, L-35-125 Cb, L-35-125 Cc, L-35-125 Cd, L-35-125 Da, L-35-125 Dc, L-35-136 Bb, L-35-137 Aa, , L-35-137 Ab; - scara 1:5.000 (nomenclatura DTM) – întreaga suprafaţă a Regiunii 8 de Dezvoltare (Bucureşti –Ilfov). Toate aceste produse au fost scanate la rezoluţie 300 dpi şi referenţiate (format geotiff). Datele astfel obţinute,

datorită volumelor considerabile, au putut fi manipulate doar pe suport hard de mare capacitate (500-1000 Gb). Deşi volumul actual de date (raster, raster referenţiat) este considerabil (aprox. 300 Gb), odată cu vectorizare

datelor minim necesare, informaţiile vor fi mult simplificate, manipularea lor putându-se efectuat pe suport convenţional (CD ROM sau DVD). Accesul la aceste date s-a făcut cu acordul proprietarului (ANCPI), respectându-se dreptul de autor, iar datele nu reprezintă informaţii clasificate.

O alta operaţie iniţiată în vederea constituirii bazei de date topo-cartografice a fost inventarierea fotografiilor aeriene (film sau digitale), necesare constituirii layer-ului mozaicortofoto pentru întreaga suprrafaţă a Regiunii. În acest sens, s-a inventariat atât fondul de aerofotografii (film) realizate în anii ’70-’80, cât şi fondul de fotografii digitale ridicate în 2005. Pentru accesul la aceste categorii de date sunt urmate proceduri specifice, respectându-se dreptul proprietarului (ANCPI). Este vizat accesul la fotografiile digitale (2005), dar în imposibiltatea accesului la acestea, arhiva de film va putea oferi informaţiile necesare privind adevăratele surse ale presupuselor deversări poluante, sau contaminări prin pierderi, diseminări de subproduse/reziduuri.

Suportul tehnic pentru realizarea activităţii a fost sprijinit de dotările existente (vezi Anexa II.5 la Contract: Scanner fotogrametric, Staţie fotogrametrică digitală fotorestituţieScanner A0, Ploter, softuri GIS etc.) şi de achiziţiile efectuate de cei doi parteneri prezenta fază (CNGFT – Notebook Fujitsu Simens Esprimo; PRO – PC PIV).

4.2. Prelevări probe (sol, apă, plante) test În actuala fază de desfăşurare a proiectului, prefigurându-se situaţiile de dezvoltare exotică a unor conţinuturi

analitice (pe aliniamente, puncte sau zone de contaminare) s-a încercat obţinerea unor algoritmi de distribuţie a acestor distribuţii anomale, care să devină coeficienţi de corecţie pentru valorile de bază.

În aceste condiţii, toate concluziile privind tendinţele de detaliu ale dezvoltării anomaliilor, în raport cu sursele de poluare previzionate (liniare – şosele, cursul Dâmboviţei şi Colentinei la ieşirea din Bucureşti, calea ferată etc. Sau punctuale: agenţi economici, depozite de reziduuri etc.) se vor aplica sub forma unor coeficienţi ameliorativi.

Prelevarea probelor este înregistrată în caietele de teren prin următoarele caracteristici: nr. probei, nr. profil, coordonatele STEREO 70, cantitatea, stabilizarea (dacă este cazul), data prelevării, nr. fotografiei digitale,numele propietarului locaţiei, alte date despre obiectiv.

Probele de sol se recoltează (Fig. nr. 3, 4) de la adâncime constantă (20 cm), după îndepărtarea resturilor vegetale, în cantitate constantă (aprox. 200 g) şi se depozitează în pungi de plastic cu “fermoar”.

Probele de apă se prelevează (Fig. nr. 5) în bidoane de plastic de 500 şi 100 ml, inerte chimic (achiziţionate pentru acest scop), urmând stabilizarea (preventivă pentru oxidarea anumitor metale sau pierderea/evaporarea mercurului). Stabilizarea se realizează după filtrare, pentru o probă de 100 ml cu 2 ml acid azotic şi 4 ml bicromat de potasiu (pentru mercur) şi pentru probele de 500 ml m(metale grele) cu – 2 ml acid azotic..

Probele de plante (frunze de Populus nigri) s-au recoltat de la partea inferioară a arborelui în cantităţi de aprox. 500 g, din stadiile medii de maturare a acestora.

Poligoanele de probare considerate reprezentative sunt: - poligonul NE Buftea de aprox 1,1 km2, (apropierea de calea ferată şi de şoseaua Bucureşti-

Târgovişte/Piteşti. Din acest poligon au fost prelevate 102 probe sol; - poligonul Sud Lacul Colentina-Patinoarul Mihai Flamaropol a fost conturat pentru probarea freaticului

deschis prin puţurile de mică adâncime din gospodăriile zonei. Au fost prelevate 26 probe; - secţiunea de probare DN1 – nord Glina pe distanţa de 4,6 km, transversal peste DN1. Din acest poligon

au fost prelevate 52 probe situate pe pe un aliniament aproximativ coliniar orientat VSV-ENE; - secţiunea de probare NE Glina vizează calitatea solului sub influenţa poluării de râul Dâmboviţa

(colectorul reziduurilor din canalizarea oraşului). Au fost colectate 52 probe la echidistanţe de 100 m. - poligonul de probare Parcul Copiluluzi a vizat trei arbori de plop situaţi la aprox 250 m unul de altul, din

care au fost prelevate lunar (sept-dec 2007) câte o probă de 500 g.



Planşa nr. 1. Schiţa poligonului de probare test a solului (Est Buftea), 102 probe.



Planşa nr. 2. Schiţa poligonului de probare test a apei din freatic (Est Buftea), 26 probe din puţuri de mică adâncime.



Planşa nr. 4. Schiţa aliniamentului de probare test a solului (NE Glina), 50 probe din profil transversal peste râul Dâmboviţa



4.3. Analize fizico-chimice test Pe lângă probele prelevate din poligoanele test prezentate mai sus, în cadrul fazei I a proiectului au fost

prelevate alte probe din areale disparate. Toate aceste probe sunt cuprinse în borderourile atasate. Toate probele prelevate au fost analizate pentru metalele grele prin tehnicile cele mai eficiente, care oferă

limite de detecţie cât mai mici, posibilitatea achiziţiilor multiple şi rapide, după cum urmează: - ICP MS (Fig. nr. 6), pentru elementele: - ICP OES (Fig. nr. 7), pentru elementele: - AAS (Fig. nr. 8), pentru mercur (L.D. 0,5 ppm); - specrometrul Hydra (Fig. nr. 9, 10), pentru Hg (L.D. 1 ppb). Probele de plante sunt preparate prin calcinare şi apoi digerate în sol. HNO3. Probele de sol sunt mojarate la 65 μ, apoi digerate în soluţie de 4 acizi. Probele de apă sunt tratate cu HNO3. Prin analiza chimică a tuturor probelor au fost emise buletinele analitice ataşate. De reţinut că etalonarea a fost realizată cu etaloane MERK, operaţie realizată la fiecare 20 probe (sol, apă). De

asemenea, la fiecare 10 probe se realizează o dublare a probei analizate. Laboratorul care a realizat marea pondere a analizelor este acreditat ISO EN 17025 (nr. 075). De asemenea, probele care în fluxul LAG sunt dublate, au fost analizate şi în cadrul laboratoarelor ICIM şi

UB, iar eventualele abateri analitice au fost analizate conform procedurilor Normele metodologice din Geologie.

Fig. nr. 6. Spectrometru ICP MS Thermo (produs 2005)

Fig. nr. 7. Spectrometru ICP OES BAIRD



Fig. nr. 8. Spectrometru de absorbţie atomică (AAS) Varian (tehnica vaporilor reci)

Fig. nr. 9. Analizor de mercur Hydra AA (Lleeman Labs, SUA, produs 2007) Analizele chimice dinn această faza au urmat standardele europene după cum urmează: apa - EN ISO 17294-

2:2003 - ICP-MS Part 2 – determinarea a 62 elemente, ISO 11423-1:1997, ISO 11423-2:1997 - benzen şi derivate. gas chromatografie, EN ISO 17993:2003 – determinarea a 15 hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) cu HPLC detecţie cu fluorescenţă după extracţie lichid-lichid, EN ISO 6468:1996 - determinarea insecticidelor organoclorurate, bifenililor policloruraţi şi clorobenzen prin Gaz cromatografie după extracţie lichid-lichid, ISO 5666:1999 - determinarea mercurului (AAS – metoda vaporilor reci); sol şi plante: SR ISO 14869-1, SR ISO/TR 110-11046.



4.4. Prelucrarea statistică a datelor analitice obţinute Toate valorile analitice obtinute în urma analizării probelor test au fost prelucrate statistic vizându-se extragerea caracteristicilor populaţionale privind asocierile, variaţiile, abaterile, depăşirile valorilor limită admise, sau valorile de alertă etc. De asemenea, a fost vizată stabilirea reprezentativităţii areale (extinderea vectorială a contaminării) a poluării determinată de surse previzibile, cum ar fi: şosele, căi ferate, obiective industriale, depozite de reziduuri, râurile la ieşirea din Bucureşti etc. Analiza statistică a întregului pachet de date analitice, grupate global pe categoriile – sol şi ape, conduce la următoarele concluzii majore: - zonele etalon investigate indică areale cu conţinut al anumitor metale (toxice şi indezirabile) peste limitele admise; - distribuţia zonelor anomale este aparent haotică, reflectând, totuşi, prezenţa unor surse concrete de poluare

(contaminare) cu influenţe mai mult sau mai puţin dominante; - calitatea solului sau a apei freatice, indiferent de gradul de afectare, indică o matrice originară (medie) în limitele

de calşitate admise; - chiar dacă elementele analizate pot rămâne cele cuprinse în faza test, pentru reprezentarea cartografică se impune

restrângerea acestora la categoriile cu anomalii de contaminare.

4.5. Elaborarea hărţilor test Elaborarea hărţilor test (de conţinut monoelementar şi multielementar) a constat în proiectarea tuturor

valorilor de conţinut monoelementar, care alimentează baza de date, pe suportul GIS al hărţilor (referenţiate), prin intermediul softului dedicat – Oasis Montaj, modul Geochimie.

Operaţiunile constau în interpolarea tuturor valorilor (extrapolarea tendinţelor în afara punctelor de periferie a perimetrului) şi realizarea imaginilor spaţiale (hartă) de evidenţiere a valorilor (claselor de valori) prin modalităţi cartografice (s-au peferat palete de culoare în scara convenţională de reprezentare: verde – valori normale, galben – valori uşor crescute sub limita de pericol, portocaliu – valori peste limitele admise, dar nu periculoase, roşu – valori peste conţinuturile admise, periculoase). Hărţile fiind elaborat în format digital pot fi reprezentate la orice scară (1:5.000 – 1:50.000). Respectând aceste sumar prezentate coordonate de lucru au fost realizate următoarele categorii de hărţi, din perimetrele test selectate:

- perimetrul Est Buftea: - Harta distribuţiei în sol a conţinuturilor As (Planşa nr. 5), - Harta distribuţiei în sol a conţinuturilor Ba (Planşa nr. 6), - Harta distribuţiei în sol a conţinuturilor Cd (Planşa nr. 7), - Harta distribuţiei în sol a conţinuturilor Cu (Planşa nr. 8), - Harta distribuţiei în sol a conţinuturilor Hg (Planşa nr. 9), - Harta distribuţiei în sol a conţinuturilor Mo (Planşa nr. 10), - Harta distribuţiei în sol a conţinuturilor Ni (Planşa nr. 11), - Harta distribuţiei în sol a conţinuturilor Pb (Planşa nr. 12), - Harta distribuţiei în sol a conţinuturilor Sb (Planşa nr. 13), - Harta distribuţiei în sol a conţinuturilor Se (Planşa nr. 14),

- perimetrul sud Lacul Pantelimon-Cartierul Patinoarul Mihai Flamaropol: - Harta distribuţiei în apa din freatic a conţinuturilor As (Planşa nr. 15), - Harta distribuţiei în apa din freatic a conţinuturilor Cd (Planşa nr. 16), - Harta distribuţiei în apa din freatic a conţinuturilor Cr (Planşa nr. 17), - Harta distribuţiei în apa din freatic a conţinuturilor Cu (Planşa nr. 18), - Harta distribuţiei în apa din freatic a conţinuturilor Hg (Planşa nr. 19), - Harta distribuţiei în apa din freatic a conţinuturilor Ni (Planşa nr. 20), - Harta distribuţiei în apa din freatic a conţinuturilor Pb (Planşa nr. 21), - Harta distribuţiei în apa din freatic a conţinuturilor Zn (Planşa nr. 22);

- Perimetrul (profilul) de probare DN 1 Săftica: - Profil multielementar de reprezentare a variaţiei liniare a conţinuturilor metalelor grele în sol (Li,

Be, V, Cr, Co, Ni, Cu, Zn, Ga, Ge, As, Se, Rb, Sr, Y, Zr, Nb, Mo, Ag, Cd, In, Sn, Sb, Te, Cs, Ce, Ta, W, Tl, Pb, Bi, Th, U, Hg) (Planşa nr. 23);

- Perimetrul (profilul) de probare NE Glina (transversal pe cursul râului Dâmboviţa): - Profil multielementar de reprezentare a variaţiei liniare a conţinuturilor metalelor grele în apa din

freatic (Li, Be, V, Cr, Co, Ni, Cu, Ga, Ge, As, Se, Rb, Sr, Z, Zr, Nb, Mo, Ag, Cd, In, Sn, Sb, Te, Cs, Ba, Ce, Ta, W, Tl, Pb, Bi, Th, U, Pb) (Planşa nr. 24);

- Profil multielementar de reprezentare a variaţiei liniare a conţinuturilor metalelor grele în apa din freatic (As, Cd, Cu, Hg, Ni, Pb) (Planşa nr. 25)

- Poligonul de probare a frunzelor de plop (Populus nigri) Parcul Copilului: - Profil multielementar al conţinuturilor/evoluţiei sezoniere a metalelor grele în frunza de plop (Ti,

Cr, Co, Ni, Cu, Zn, As, Cd) (Planşa nr. 26)



Planşa nr. 5



Planşa nr. 12



Planşa nr. 15. Perimetrul sud Lacul Pantelimon-Cartierul Patinoarul Mihai Flamaropol. Harta distribuţiei în freatic a conţinuturilor de As



Planşa nr. 18. Perimetrul sud Lacul Pantelimon-Cartierul Patinoarul Mihai Flamaropol. Harta distribuţiei în freatic a conţinuturilor de Cu



Planşa nr. 19. Perimetrul sud Lacul Pantelimon-Cartierul Patinoarul Mihai Flamaropol. Harta distribuţiei în freatic a conţinuturilor de Hg



Planşa nr. 21. Perimetrul sud Lacul Pantelimon-Cartierul Patinoarul Mihai Flamaropol. Harta distribuţiei în freatic a conţinuturilor de Pb



Distributia metalelor toxice si indezirabile din sectiunea de probare sol (Glina ) perpendiculara pe cursul Dambovitei

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 41 43 45 47 49

Nr. probei vezi proiectria puinctelor de probare pe planul topografic

Valo

area

con

tinut

ului

ana

litic

(ppm

)

Ni

Cu

As

Cd

Pb

Hg

Cd, Cu,

Planşa nr. 25. Profilul de probare NE Glina (transversal pe cursul râului Dâmboviţa). Reprezentarea variaţiei liniare a conţinuturilor metalelor grele toxice şi indezirabile în apa din freatic (As, Cd, Cu, Hg, Ni, Pb)



Evolutia continuturilor elementare (metale grele) in frunza de plop, din Parcul Copilului (trei arbori selectati) in intervalul Sept.- Dec. 2007

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

P-01 P-02 P-03 P-04 P-05 P-06 P-10 P-11 P-12 P-19 P-20 P-21

Proba/Arborele/Intervalul de probare

Con

tinut

ul a

nalit

ic/c

enus

a (p

pm)

Ti

Cr

Co

Ni

Cu

Zn

As

Cd

Planşa nr. 26. Evoluţia lunară a conţinuturilor metalice din probele de frunze de plop (poligonul Parcul Copilului). (Ti, Cr, Co, Ni, Cu, Zn, As, Cd)



4.6. Elaborarea metodologiei pentru fazele II, III Desfăşurarea activităţilor din cadrul fazei I

- Elaborarea hărţilor digitale (vectorizate, în proiecţie STEREO ’70) se va derula pe cuprinsul etapelor 2 şi 3, cu avans faţă de predarea rezultatelor analitice pentru a permite transpunerea bazei de date (imediat ce aceasta este furnizată), pe suportul GIS.

- Activitatea principală a etapei - prelevarea de probe sistematice sol, apă, plante - va fi subdivizată temporal în 3 subetape consecutive şi va viza acoperirea sistematică a 3 sectoare radiare corespunzătoare sectoarelor administrative ale Bucureştiului (1, 2, 3 – Faza II şi 4, 5, 6 – faza III), cu extindere prin prelungirea acestora pe teritoriul jud. Ilfov (Fig. nr. 1). Conform planului de probare elaborat, vor fi prelevate probe de sol, apă şi plante din locaţii care vor fi ridicate topografic (GPS de mare sensibilitate). Probele vor fi prelevate (sol, plante) în saci de plastic cu închidere ermetică, urmând procedural recomandările IGCP 259, 360 (Salminen et al. 1998), sau în recipienţi chimic inactivi, după fixare. Pe teren vor fi efectuate măsurări ale parametrilor fizici pentru apă (T0, pH, conductibilitate, Oxigen dizolvat). Distanţa scurtă faţă de laborator permite transportul zilnic al probelor de apă şi începerea imediată a analizelor. Probele de sol vor fi prelevate conform prevederilor cf. SR ISO 10381-1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8.

- Analizele chimice vor fi efectuate prin tehnici diferite urmând standardele analitice pentru mediilor vizate (apa: EN ISO 17294-2:2003, ISO 11423-1:1997, ISO 11423-2:1997, EN ISO 17993:2003, EN ISO 6468:1996, ISO 5666:1999, ISO 10523:1994, EN 27888/ ISO 7888, ISO 6060:1989, ISO 5814:1990, ISO 6439:1990, ISO 6777:1984, ISO 6878:2004, ISO 7150-1:1984, ISO 7890-1,2,3, ISO 8467:1993, ISO 9297:1989; sol şi plante: SR ISO14869-1, SR ISO/TR 110-11046 etc.).

- Prelucrările statistice ale datelor de teren şi analitice şi constituirea bazei de date în vederea realizării GIS reprezintă o fază esenţială a activităţilor. Constă din prelucrarea statistică a tuturor valorilor analitice, din gruparea datelor pe structura ce va fi compatibilă suportului GIS existent (de preferat Map Info). Datele principale care sunt supuse prelucrării statistice şi organizării sunt: coordonatele topo (STEREO ’70), tipul probei, subtipul probei, suita de valori calitative înregistrate pe teren, nr./existenţa fotografiei/schiţei de teren, toate valorile analitice de laborator.

- Elaborarea hărţilor tematice (de conţinut monoelementar şi multielementar) constă în proiectarea tuturor valorilor de conţinut monoelementar, care alimentează baza de date, pe suportul GIS al hărţilor vectorizate, în cadrul softului dedicat – MapInfo. Operaţiunile constau în interpolarea tuturor valorilor şi realizarea imaginilor spaţiale (hartă) de evidenţiere a valorilor (claselor de valori) prin modalităţi cartografice variabile (peferabil, palete continue de culoare în scara convenţională de reprezentare: verde – valori normale, galben – valori uşor crescute sub limita admisă, albastru – valori peste limitele admise, dar nu periculoase, roşu – valori peste conţinuturile admise, periculoase). Hărţile vor fi elaborate pe suport DVD sau printate, la scările convenite (1:50.000 – 1:5.000).

- Elaborarea hărţilor de hazard şi risc este o activitate subsecventă elaborării hărţilor tematice de conţinut şi constă în: evidenţierea arealelor cu valori de contaminare a factorilor de mediu, peste limitele admise de standardele de calitate a acestora, calculul probabilităţii ca această contaminare să determine hazardul, calculul pagubelor materiale şi în vieţi omeneşti (risc) generat de dezvoltarea catastrofică a hazardului. În acelaşi sens (evaluarea riscului) vor fi estimate vulnerabilităţile elementelor expuse (bunuri materiale şi resurse umane) şi se vor face evaluări valorice / număr de persoane ale elementelor expuse riscului.

- Diseminarea rezultatelor cercetării va face obiectul prezentării detaliate în capitolele următoare. Se remarcă necesitate promovării rezultatelor concrete ale proiectului atât pentru a putea fi asimilate în programele locale de dezvoltare economico-socială a Regiunii de Dezvoltare 8, cât mai ales pentru impunerea modelului pentru întreg teritoriu naţional. Se vor utiliza mijloace penetrante, cum sunt: pagina web a proiectului, prezentări sectoriale sau sintetice a modelului abordat (metodologii, rezultate, utilităţi, recomandări) în cadrul simpozioanelor de specialitate din România şi din mediul ştiinţific european-mondial. Participarea la simpozioane şi conferinţe interne şi internaţionale se va face în baza prevederilor cuprinse în Planul de desfăşurare, în acord cu volumul şi importanţa datelor acumulate şi conform ţintei de penetrare a factorilor interesaţi.

- Managementul proiectului se va constitui în argumentul principal în derularea eficientă a cercetării ce se va întreprinde. Rezumativ, managementul proiectului va controla următoarele:

- achiziţia materialelor topo-cartografice, a echipamentelro de teren (inclusiv, autoturisem de teren) şi a întregii game de tehnică analitică-chimică, a tehnicii de calcul şi reprezentare grafică a rezultatelor cercetării;

- reprezentarea pe suport GIS a datelor topografice şi analitice privind calitatea factorilor de mediu vizaţi; Fiecare partener va desemna un reprezentant însărcinat cu atribuţii de management (de obicei responsabilil de

proiect) care va raporta săptămânal Directorului de proiect rezultatele fiecărei activităţi în desfăşurare, cât şi planul activităţilor din săptîmâna următoare (cuprinzând alocarea mijloacelor tehnice, personal, materiale etc., responsabilităţi, grafic, modalităţi de verificare). Relaţiile manageriale dintre parteneri vor conduce la intercoectivitatea tuturor activităţilor echivalente derulate de diferiţi parteneri, cât şi la raportarea datelor etapelor cronologic succesive.

5. CONCLUZII Desfăşurarea activităţilor din cadrul fazei I a proiectului conduce la următoarele concluzii:

a. Au fost constituite bazele tehnice, de personal şi financiare pentru fazeleprincipale II şi III; b. Au fost stabilite metodologiile pentru:



- Constituirea bazelor topo-cartografice în format raster şi digital, - Prelevarea sistematică a probelor de sol, apă (subterană şi de suprfafaţă) şi plante, - Stabilirea categoriilor analitice ce vor fi urmărite, - Excluderea categoriilor nereprezentative, - Analizarea fiecărui mediu de probare, - Prelucrarea statistică a datelor analitice, - Reprezentarea cartografică a valorilor analitice, - Conturarea arealelor cu conţinuturi peste limitele (de poluare) admise, - Corelarea anomaliilor înregistrate cu sursele de poluare generatoare,

b) Au fost elaborate modelele de produse ce se vor realiza în urma desfăşurării activităţilor principale din fazele II şi III;

c) A fost constituit şi rodat modelul de management al proiectului, care a cuprins pe scheletul Director proiect-Responsabil proiect-Specialişti, întrega structură organizatorică pusă la dispoziţia proiectului;

d) A fost iniţiat modelul de diseminare a informaţiilor, care prevede: - Participarea la manifestări ştiinţifice din domeniul abordat de proiect (interne şi internaţionale), - Distribuirea materialelor intermediare şi finale la Beneficiarii potenţiali şi la unităţi de învăţământ, în

vederea valorificării sau a promovării modelelor, - Listarea pe site-ul proiectului a elementelor esenţiale ce decurg din derularea sa;

Valorificarea produselor prin promovarea modelelor obţinute în beneficiul consorţiului, la comanda unor potenţiali solicitanţi pentru asemenea servicii din afara Regiunii 8 de Dezvoltare.

BIBLIOGRAFIE Darnley et al., 1995, A Global Geochemical Database for Environmental and Resource Management. Recommendations for International

Geochemical Mapping, Earth Science Report, Salminen et al., 1998, FOREGS geochemical mapping. Field manual, Guide 47), Fordyce et al., 1996 , Environmental Geochemical Baseline Mapping in Europe, The FOREGS Geochemistry Task Group), Plant et al, 1996, Baseline Geochemical Mapping in the UK, Koval et al., 1997, Global geochemical reference network and the geochemistry of continents, Darnley et al., 1997, Global geochemical baselines: their importance for the mineral industry, Darnley & Plant 1997, Environmental Monitoring and Global Change, Fordyce et al., 1997, Geochemical Mapping in Europe, Plant et al., 1997, The Forum of European Geological Surveys Geochemistry Task Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 Octobrie 2000, Official Journal L 327, 22/12/2000 P. 0001 –

00732000/60/EC Ordinul MMGA nr. 161/16/02/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata şi a sedimentelor din apa de

suprafaţă in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, EN ISO 17294-2:2003 - ICP-MS Part 2 – determinarea a 62 elemente, ISO 11423-1:1997, ISO 11423-2:1997 - benzen şi derivate. gas chromatografie, EN ISO 17993:2003 – determinarea a 15 hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) cu HPLC detecţie cu fluorescenţă după extracţie lichid-lichid, EN ISO 6468:1996 - determinarea insecticidelor organoclorurate, bifenililor policloruraţi şi clorobenzen prin Gaz cromatografie după extracţie

lichid-lichid, ISO 5666:1999 - determinarea mercurului (AAS – metoda vaporilor reci), ISO 10523:1994 - determinarea pH-ului, EN 27888/ ISO 7888 - determinarea conductivităţii, ISO 6060:1989 - determinarae sarcinii chimice a oxigenului, ISO 5814:1990 - determinarea oxigenului dizolvat, ISO 6439:1990 - determinarea indexului fenolilor, ISO 6777:1984 - determinarea nitriţilor, ISO 6878:2004 - determinarea fosforului, ISO 7150-1:1984 - determinarea amoniului, ISO 7890-1, 2, 3 - determinarea nitraţilor, ISO 8467:1993 – determinarea indexului permanganatului, ISO 9297:1989 - determinarea clorurilor; sol şi plante: SR ISO 14869-1, SR ISO/TR 110-11046 etc.

Raport Envibucharestmap 2007 Et I

Documents

Transcript of Raport Envibucharestmap 2007 Et I