langue et nation

8/7/2019 langue et nation

1/30

LIMBA NOASTRA NATIONALAIn ultimele doua decenii, limba noastra nationala, dupa

o perioada de relativa stabilitate, realizata prin contributiacolectiva si a scriitorilor nostri de valoare, arata unele ten-dinte provocate, de sigur, de starile ce au urmat imediatdupa realizarea unitatii noastre nationale, Oricum am in-cerca sa ni le explicam, sub unghiul maniiestarilor cultu-rale sau ca un fenomen pur lingvistic, ele exista, si, in con-ditiunile acestea, merita sa fie cunoscute mai de aproape.

Plecand dela aceasta constatare, socotesc ca in vremurileactuale, cand se fac atatea incercari pentru refacerea su-fletului romanesc, problema limbii ar trebui sa constituiepunctul central al preocuparilor noastre, mai ales fiindcase stie cat de mult ea contribuie la intarirea sentimentuluide pretuire ~i mandrie nationala, pentru tot ceeace unpopor are mai sfant si mai de valoare, in realizarile lui spi-


2/30

LIMBA NOASTRA NATIONAL A 23

referindu-ma la unele din tendintele ei actuale, intre care problema neologismului ocupa locul de frunte.Imi dau perfect de bine seama de greutatea acestei in-

cercari, Totusi tin sa relevez faptul, acum cand si noi amreusit sa ne cream 0 cultura nationala, ca, daca succesulunei limbi atarna de periectiunea maniiestarilor spirituale,in schimb, stralucirea acestor manifestari vine din anumitevirtualitati ale limbii, care se ivesc ori de cate ori ea reu-seste sa imbrace inspiratia geniala a unui scriitor.

Limba ~i natlune. In seria gruparilor umane, limba, caelement de diferentiere, joaca un rol hotaritor, Acest ele-ment nu pleaca numai din simpla constat are obiectiva ceo pot face indivizii vorbitori asupra varietatii de grai ceexista dela un popor la altul, dar si din sentimentul viupe care 1 1 au c a limba ce 0 vorbesc ei nu este aceeasi culimba gruparilor vecine. Din acest sentiment se naste do-rinta, dar mai ales vointa, de prelucrare a materialului


3/30

24 LIMBA NOASTRA NATIONALA

versele grupan umane, dar permite unui popor sa-~i dea.mai bine seama despre Ceea ce el reprezinta in mijloculcelorlalte neamuri. Ceva mai mult, participand prin limbala formarea aceleiasi culturi si civilizatii, indivizii reu~escsa inteleaga chiar legatura evident a ce exista intre 1i mbasi nat i un e.

Este interesant, in privinja aceasta, sa urmarim raportulde corelatie ce exist a intre 1i mba ~i c u l t u r a, cu urmariasupra natiunii, din epoca de formatiune a poporului roman.

Cand conditiunile de viata la poporul nostru, sub as-pectul eulturii si al civilizatiei, erau aceleasi, atunei unitatealimbii era singurul mijloe spiritual de intelegere intre diver-sele populatiuni romanesti, raspandite in nordul si sudulDunarii, Cand insa aceste conditiuni, dintr'un complex deimprejurari istorice, au disparut, atunci existenta natiuniise vedea periclitata, iar unitatea limbii amenintata, Cazuleel mai tipic ni-l ofera treeutul populatiunilor romanesti dinsudul Dunarii. Cat timp aceste populatiuni, au stat in uni-


4/30

LIMBA $1 NAflUNE 2&

numai ca semn de deosebire intre graiurile diferitelor gru-pari umane, celalalt .aspect, is tor i c, este singurul careajuta la mentinerea unitatii nationale, Astfel, referindu-ma dinnou la populatiunile romanesti din sudul Dunarii, trebuiesa recunoastem ca, at at timp cat ele n'au fost impiedecatesa ia parte la evolutia istorica a limbii noastre prin unitateade cultura si de civilizatie, au reusit sa-~i pastreze unitatealor nationala, iar misiunea lor in Istorie se identifica cuaceea a romanisrnului de pretutindeni. Cum s'au depart atdela aceasta evolutie, ele s'au vazut expuse pericolului dea-~i pierde treptat, odata cu limba, si unitatea nationala,

Aceasta conceptie a limbii, legata de nat i u n e, esterelativ noua. Ea a lipsit la popoarele antice, care au cu-noscut numai notiunea de pop 0 r. De altfel, chiar cuvantulNATIO,-ONIS, derivat din NASCOR, la inceput, a avutintelesul de nastere : sau fatat . Din acest din urmaInteles s'a desvoltat acela de specie sau rasa la vite .Mai tarziu, cuvantul a prirnit ~i pe acela de grup de in-


5/30

26 LIMBA ;;1 NATIUNE

considerand diferitele aglomerari umane nu numai subaspectul etnologic, nat u r a 1, dar si sub acela istoric,s pir it u a 1 2 ).

Ca urmare a acestor stari de lucruri, in antichitate nuSe manifest a niciun sentiment de prigoana in contra uneilimbi straine, Este drept ca poporul grec avea un dispretsuveran pentru limbile vorbite de popoarele barb are. Darniciodata nu s'a ridicat in contra lor ca sa Ie suprime.

La Romani, acelas lucrn. Limba latina a stat in stransalegatura cu istoria poporului roman. Dintr'un simplu idiomvorbit la Roma, s'a intins, odata cu Iatirea dominatiei ro-mane, intai in Latium, dupa aceea in Italia si, in fine, princolonii, in intreg imperiul roman. In expansiunea ei extra-ordinara, limba latina a jucat un mare rol politic. Pretu-tindeni ea a ajutat marelui imperiu la intarirea situatiuniilui politice si la crearea unei culturi si civilizatii nationale 3).Insa nicairi nu s'a semnalat ceva despre 0 prigoana por-nita din partea stapanirii romane in contra graiurilor locale.


6/30

LIMBA ~I NATIUNE 2 7

Acest sentiment al unitatii spirituale prin limba, care-ifoarte cunoscut 1a popoarele moderne, mai ales dela revo-lutia franceza incoace, a lipsit in tot evu1 mediu, nu numaidin cauza conceptiei noua despre limba legata de natiune,dar si din pricina universalismu1ui 1imbilor clasice, dintrecare limba latina in Occident si limba greaca in Orientaveau un caracter predominant. Alaturi de ele, in secolulal IX-lea, a aparut 1a noi in Orient 0 a treia limba, pa1eo-slava, cu caracter pur bisericesc, care s'a introdus 1a toatepopoarele slave si, prin Slavii din peninsula balcanica, inbiserica noastra nationala.Fireste, pe atunci, fata de universalismul acestor treilimbi, cu greu se putea ridica graiurile populare la gradulde 1imbi nationale. Sub acest raport, prima incercare s'afacut in Italia. Grija pe care umanistii, imediat dupa Rena-stere, au aratat-o pentru 1imba latina, cu timpu1, a trecutsi asupra limbii materne, pe care, cu drept cuvant, ei 0considerau ca urma~a celei dintai,

Acum un nou spirit incepe sa se simta in evolutia


7/30

28 LlMBA NOASTRA NATIONALli.

tribuind la formarea unei limbi comune, din care trebuiasa iasa limba literara. Aceasta s'a si constituit, dand lite-raturii noastre in formatiune un puternic impuls pentrunationalizarea ei.

De asta data, limba noastra nationala a trecut printr'onoua evolutie, determinata de mai multi factori interni siexterni.

Din punctul de vedere intern, fiind vorba de creareaunei limbi care sa desavarsasca unirea sufleteasca a tuturorRomanilor, limba trebuia, in primul rand, sa fie unitara. Insaunitatea ei se putea realizajnumai pe temeiul limbii comune,creata de vorbirea tuturora. In cazul acesta, se cereau in-laturate toate acele inrauriri idiomatice ale graiurilor re-gionale, care se aratau la orice pas in cuvinte si pronun-tare. Sub acest raport, piedecile erau destul de mari, fiindcalimba noastra nu reprezinta graiul unui singur tinut, cumar fi bunaoara franceza sau italiana, ci este limba moste-nita din primele tiparituri bisericesti, dominata de graiul


8/30

LIMBA ~I SPIRITUL UNUI POPOR 2 9

sa recunoastem c a , oricare ar fi parerile exprimate panaacum, este cu neputinta sa se nege partea de adevar ceexista in aceasta chestiune. Problema in sine a fost atinsain treacat mai de mult, sub influenta romantismului german,mai intai, de Johann Gottfried Herder, in lucrarea sa De-spre originea limbii , aparuta in 1772, in care a incercatsa-i dea 0 deslegare, dupa 0 mai adanca intelegere a culturii,nationale. 0 desvoItare mai ampla a primit, insa, din partealui V'IT.v. Humboldt, adevaratul intemeietor al curentuluiidealist in cercetarile lingvistiee, singurul care a vazut in;varietatea limbilor vorbite reflexul unei diversitati spiri-tuale. Inainte de a intra in fodul chestiunii, voi incercasa expun pe scurt parerile acestui genial lingvist si profundcugetator, mai ales ca astazi, de cand cu noua orientarece s'a dat lingvisticei moderne, ele, ajungand un bun comun,sunt date de cele mai muIte ori ca idei originale.

Dupa W. v. Humboldt, nimeni nu trebuie sa uite ciilimba i~i are fiinta numai in individul vorbitor. Ea nu poate


9/30


aceea, la orice popor, limba este propriu zis expresia ex-terioara a spiritului sau: limba lui reprezinta spiritul lui,iar spiritul lui reprezinta limba lui. Identitatea acestoraapare cum nici nu s'ar putea inchipui mai bine.

Cum se face de ajung ele, de fapt, la acelasi izvor comun,de neinteles pentru mintea noastra, ramane un mister. Faraa putea decide asupra prioritatii uneia sau alteia, trebuietotusi sa admitem puterea spirituala a natiunii ca principiulamuritor si motiv hotaritor in varietatea limbilor, fiindcanumai ea singura, nat i u n e a, are 0 existenta vie si in-dependenta, in vreme ce limba este numai inerenta : 5 ).

De aceea, la 0 natiune limba reprezinta organul fiinteisale interne (Die Sprache ist das Organ des inneren Seins).Ea este expresia autentica a caracterului etnic, intru catin limba se resfrange pana rn fibrele ei cele mai intime ceea-ce gande~te si simte 0 natiune. Fiecare limba primeste0 particularitate specifica din partea natiunii, cu 0 ac-tiune care se resfrange asupra acesteia. Caracterul national,intretinut si produs de identitatea solului si al colaborarii


10/30

LIMBA $1 SP1RITUL UNUI POPOR 31

brati~ata de un alt lingvist si mare psiholog, H. Steinthal,interpretullui W. v. Humboldt, creand ~i un organ in aceastadirectie Etnopsihologie si Lingvistica (VOlkerpsychologieund Sprachwissenschaft). EI a incercat sa studieze spiritulunei colectivitati cu repercusiuni asupra limbajului, deo-sebit de spiritul individual, admitand existenta unei etno-psihologii alaturi de psihologia individuala.

Aceste idei ale lui H. Steinthal au fost desvoltate cuunele exagerari de W. Wundt, fondatorul psihologiei expe-rimentale, in opera lui Die Sprache )},publicata in douavolume in 1900. Din nenorocire, lucrarea lui n'a prea fostbine primita de lingvisti, Unii i-au reprosat c a ea continernulta teorie si prea putine fapte; altii c a s'a folosit preamult de chestiunile lingvistice pentru problemele psihologice,si prea putin de problemele psihologice pentru chestiunilelingvistice.

In ce priveste spiritul colectiv fata de cel individual,filologii din perioada psihologica nu puteau intelege cum,


11/30

32 LIMBA NOASTRA NATIONAL"

Poporul ia parte activa la formarea limbii, iar limba, larandul ei, exercita 0 influenta asupra poporului. Prima in-raurire poate fi dovedita individual si istoric. Considerandlimba obiectiv, din punct de vedere al materialului brutpe care 11 intalnim in dicjionare, atunci, fireste, cu greuvom putea gasi in ea ceva din spiritul sau sufletulcuiva. Daca 0 consideram insa subiectiv, in forma in careo intrebuintam in fiecare clipa, ori de cate ori vroim sii ex-primam cate ceva din propria noastra viata, atunci ea numai reprezinta simple cuvinte ci actiune spirituala care seidentifica cu expresia 11).Aceasta expresie trecand dela individ la individ, dela ungrup social la altul, primeste cate ceva din spiritul si viatafiecaruia. Iar daca incercam sii ne reprezentam pe individulvorbitor nu pentru sine, ci ca 0 fortii in dosul cariea, petemeiul traditiei lingvistice, exista 0 istorie de veacuri, vomintelege cata multa viata sta condensata in fiecare expresie 12).

Si, la fel ca indivizii, influenteaza asupra limbii si diferiteleepoci istorice. Orice eveniment istoric, ca si orice evolutie


12/30

LIMBA ~I SPIl


13/30

34 LIMBA NOASTRA NATIONAL~

deauna cate un epitet rasunator, care sa exprime faima,avantul, victoria, etc., Romanii, din contra, dupa felul lorde a fi, erau lipsiti de acest avant si, prin urmare, procedauin mod foarte realist. Astfel, daca intamplator pruncul senastea la revarsatul zorilor, i se spunea pur si simpluLUCIUS, derivat dela LUX lumina I), cu explicatia: primaluce natus I). In timpurile mai vechi, nu se facea nici atat.Pe atunci Romanii obisnuiau sa dea copiilor nou-nascuticate un numar in loc de nume, dupa ordinea nasterii:Primus, Secundus, Tertius, etc. 16).Pentru cunoasterea raportului dintre limba ~i mentali-tatea unui popor se pot cita si cazuri mai practice. Astfel,intre limbile vorbite exista unele mai abstracte, altele maiconcrete. De asemenea exista limbi .cu caracter static, altelecu caracter dinamic. Primele exprima, de obicei, ceea ceramane stabil si dureaza : ultimele, evolutia lucrurilor si in-tamplarilor. Deosebirea dela unele la altele consta in dina-mismul actiunii. La primele el este scazut, la ultimele po-


14/30

'L1MBA $1 SP1RITUL UNUI POPOR 35

acelasi fel de a vedea si, mai ales, de a gandi asupra lucru-rilor. Toata aceasta mentalitate se intemeiaza pe unitateade cultura si de civilizatie.

Daca, in ceea ce am spus pana aici, am vazut felul cumvorbitorii sau intreaga natiune activeaza la formarea limbiinationale, nu lipsesc cazurile in care limba, odata fermata,exercita 0 inraurire asupra felului de a fi al vorbitorilor.

Gandirea popoarelor de cultura cu 0 limba literara fixataeste de foarte multe ori influentata de aceasta. Este dreptc a , in cazul acesta, limbile servesc in primul rand sa ex-prime mentalitatea vorbitoriIor. Insa fiecare din ele, prinfelul cum sunt constituite in sisteme bine organizate, seitnpune acestei rnentalitati, imprumutand gandirii forma pecare i-a da ea 17). Ceva mai mult, limba poate cate odatachiar modifica si determina mentalitatea. Astfel, obiceiul de apune verbul la un anumit loc determina un fel special dea gandi si ar putea avea 0 oarecare inraurire asupra feluluide a judeca. Gandirea franceza, engleza, germana - sustine


15/30


Din cele aratate pana acum, rezulta ca, daca intr'adevarnu poate exista un raport de cauzalitate intre lim b a sir a s a, in schimb exista 0 legatura evidenta intre lim b asi nat iu n e, prin felul cum se oglindeste in limba felulde a fi al unui popor. Toti care vorbesc aceeasi Iimba, iauparte la aceeasi forma de cultura. In. cazul acesta, depen-denta limbii de s p i r it uIpop 0 r u lui nu poate fi ta-gaduita. Limba reprezinta unul din mijloacele care permitunui popor de cultura sa ia cunostinta despre el insusi 19).Plecand dela aceasta constatare, putem spune c a lim b an o a s t r a r e p r e z in t a expresia spirituluinos t r u. De fapt, noisi astazi simtim in toate fibrele graiuluinostru, pe de 0 parte bazele solide ale comunitatii latine,prin afinitatile pe care le arata cu celelalte limbi surori,pe de alta, radacinile unitatii romanesti prin ceea ce limbanoastra nationala are atat in constructie cat si in frazee-, ,logie deosebit de ele. In adevar, cine cunoaste desfasurarealimbii noastre in timp, dar mai ales in spatiu, cu toate graiu-rile vorbite in afara de teritoriul national, ramane uimit


16/30

TENDINTELE LIMEII NOASTRE NATIONALE 3 7

caracter aproape exclusiv genetic. Prin aceasta, fireste, nuvreau sa subestimez valoarea acestor lucrari care erau atatde necesare si la realizarea carora am contribuit cu totii.,Tin numai sa afirm ca istorismul limbii a preocupat atatde mult pe filologii nostri, incat nu s'a facut aproape nicioincercare de a privi limba sub celelalte aspecte ale sale.Daca, in stadiul cercetarilor initiale, principiul traditionalde inrudire constituia oarecum steaua calauzitoare in toateinvestigajiile noastre, astazi, oricat de scumpa ne-ar pareaideea de descendenta, privirile noastre trebuiesc indreptatein direcjia acelor tendinte, care domina formele actuale alelimbii noastre nationale.

In capitolul precedent spuneam ca orice limba vorbitaeste stapanita de anumite tendinte, care provoaca tot felulde schimbari *). Unele din ele, pot fi urrnarite in desvoltareaistorica a fiecarei limbi,altele tnsa nu. Astfel, Ia noi, existatendinta de a pronunta, in anumite conditiuni, pe a latinca a . Ea constituie partea cea mai caracteristica din struc-


17/30

38 LIMBA NOASTRA' NATIONAU

- ' in partea rasarrteani; a dialectului dacoroman si lipsestein limbile balcanice 20), reprezinta 0 particularitate foartecaracteristica din marea uniune lingvistica eurasiana.

Plecand dela constatarea ca la formarea limbii noastrenationale impulsiunile generatoare de at atea tendinte ne-auvenit din mai muIte parti, dar mai ales din mediul sud-esteuropean, este interesant sa urmarim un moment evolutiaei mai noua, ce a urmat odata eu desvoltarea eelorlaltelimbi din sudul Dunarii.

In Balcani, tendintele pentru cuItivarea limbii maternes'au ivit tarziu si in imprejurari deosebite de aeelea ale po~poarelor occidentale. Totusi ele au izvorit din aceleasi im-pulsiuni, indata ce sufletul natiunii incepuse sa recunoascain limba una din manifestarile nationale eele mai evidente.Insa, in Occident, in vreme ce acest fenomen a evoluatpe cale naturala, din necesitati pur culturale, in Ba1caniel a fost determinat, in parte, si de interese politice. Defapt, aceste interese ri'au lipsit nici in Occident. Astfel, laFrancezi, incepand dela Renastere pana tarsiu de tot, grija


18/30

TENDINTELE LIMBII NOASTRE NATIONALE 39

desnationalizare din partea elementelor straine, luau formedin ce in ce mai agresive. Ele au desteptat in constiinta popoa-relor vointa si interesul de a cunoaste mai bine ceea ce au fost, ,in trecut, prin studiul istoriei nationale si ceea ce reprezintain prezent, prin cuItivarea limbii 2 2 ) . Pe atunci, silintele tu-turora erau indreptate asupra acestor doua momente, darmai ales asupra limbii, cu ajutorul carora caracterul nationalaparea si mai evident. Dintre toti, noi Romanii ne gaseamintr'o situajie mai grea. In vreme ce Grecii ~i Slavii vor-beau si scriau intr' 0 limba sustinuta fara intrerupere detraditia bisericeasca, la noi ea prezenta 0 infatisare carenu se impaca aproape de loc cu constiinta despre origineanoastra romana. Din aceasta cauza au urmat toate acelesisteme in limba scrisa, din care ar fi putut izvori atateatendinte daunatoare pentru evolutia normala a limbii noa-stre nationale. Din fericire insa, la noi, dupa mai rnulteincercari neizbutite, atunci cand s'a pus'serios in discutie


19/30

40 LIMBA NOASTRA NATIONAL~

forma scriitorilor dela inceputul sec. al XIX-lea (I\:f>ai~ysi altii), care au luat ca norma limba vorbita de popor.-Numai Grecii, din cauza unui sentiment de exagerata man-drie pentru spiritualitatea elena, n'au putut inlatura peri-colul diglosiei. Din acest motiv, la ei, in vreme ce paturade jos vorbeste 0 limba izvorita din pulsul viu al graiuluipopular, din contra, patura culta intrebuinteaza 0 limbaartificiala, un fel de floare de imitatie, care n'are nicio co-loare, nici parfum, pentruca ii lipseste seva care pleaca dinadancimile graiului popular 23). In urma de tot, dintr'o bro-~ura publicata de 1. Tsartzanos, aflu ca aceasta diglosie adat nastere la triglosie. Faptul se datoreste refugiajilor greciasiatici, asezati in numar mai mare prin erase, dar maiales in capitala tarii. Ea reprezinta un amestec din limbaacestora si graiul orasenesc 24).Daca ne intoarcem acum la limba noastra nationala si,facem 0 comparatie intre ea ~i celelalte limbi balcanice-afara bine inteles de limba greaca -, observarn mai intai ca


20/30

NEOLOGISMUL: NA$TEREA LUI IN LIMBA 41

semne pentru sunete ce nu se pronunta, cum faceam odatacu u scurt. La Bulgari acest sistem continua p~ma azi, prinintrebuintarea fara nicio valoare a celor doi jeri dela star-situl cuvintelor 2 5 ) . In schimb, la noi tendinta de a introducecuvinte noi din limbile culte (latina, franceza), chiar atuncicand nu avem nevoie de ele, a luat in ultimele doua deceniiproportii ingrijoratoare. Sub acest raport, Jugoslavii ne suntsuperiori, iar Bulgarii cu rusismele lor umbla pe urmele noa-stre. Cu aceasta ajungem la marea problema a neologismelor.

Neologismul: nasterea lu i 1 1 1 lim ba . Problema neologismelorla noi trebuie studiata cu multa atentiune. Ea nu poatefi deslegata numai cu articole de ziare. Fad a incerca saintru in fondul chestiunii, ma multumesc sa adaog c aintrebuintarea lor prea deasa, a~a cum se observa azi inliteratura mai noua si in ziare, va ajunge cu timpul saschimbe fizionomia limbii noastre nationale. Fireste, unpopor ramas in urrna, insa care nu traieste izolat ci vine


21/30

42 LIMBA NOASTRA NATIONAL A .

cum am spus, generala si exista si in limba noastra. Ea semanifest a mai tare, ori de cate ori intervine 0 schimbarein conditiunile sociale sau de cultura in care se desvoltaviata noastra nationala,

Astfel, pe vremea cand noi am venit in atingere cu Slavii,Iimba noastra, din cauza aceleiasi tendinte intemeiata peunitatea de cultura si de civilizatie, s'a apropiat de limbaslava, prin multimea cuvintelor comune. La fel s'au petre-cut lucrurile cand am venit in contact cu celelalte neamuricare aduceau cate ceva din cuItura si civilizatia lor, cum aufost Turcii, Grecii, etc.

In vreme ce, insa, in timpurile mai vechi, modificarile pro-vocate de aceasta tendinta in tezaurul nostru lexical, prove-neau mai muIt din contactul direct al poporului cu neamurilestraine, in timpurile mai noua, ele au inceput sa se introducaindirect in limba din necesitati culturale. In acest din urmacaz, astazi, cand vorbim despre tendinta de a introduce


22/30

NEOLOGISMUL! NA$TEREA LUI IN LIMBA

si italiana. Din toate acestea, insa, din imprejurarile cu-noscute, limba franceza a fost pentru vorbitorii nostri aproapesingura care putea exprima cu mai multa usurinta eulturasi civilizatia, si tot ea era aceea cu ajutorul careia ei puteauajunge mai u~or la nivelul gandirii moderne. De aceea in-troducerea ei in patura culta n'a intampinat rezistenta. Dincontra, primele lecturi stiintifice si literare facandu-se inaceasta limba, inraurirea ei in cuvinte si expresii a fost E;limai mult sporita. Pe vremea aceea intensitatea culturiifranceze la noi a fost atat de mare incat purtatorii ei, so-cietatea inalta, se obisnuise sa vorbeasca mai mult franju-zeste decat romaneste.

Fenomenul acesta de dualism lingvistic in eulturanoastra nu trebuie interpretat ca ceva care a rezultat dintr'unsentiment de dispre] pentru limba nationala. Nu, el erasimtit ca 0 necesitate pentru toti aceia care doreau sa deaexpresie unei gandiri mai inalte si mai nuantate, pe care,din nenorocire, limba noastra de atunci nu le-o putea sa-tisface.


23/30


vorba de lexic ci chiar de inscaunarea ei III locul Iimbiigermane. Astfel, inzilele unui Leibniz, care i~i publica ope-rele in frantuzeste, aceasta limba ajunsese sa se introducala Curte, la Academie, in diplomatic, in societatea inaltasi la cea mai mare parte din burghezime. Era vremea candVoltaire cu drept cuvant putea sa scrie dela Potsdam: Aici sunt in Franta! Se vorbeste numai limba noastra.Limba germana se intrebuinteaza pentru trupe si cai. Numaiin calatorie este nevoie de ea . Iar Thomasius, acela carepentru intaia data a introdus limba materna in invatamantuluniversitar, scria la sfarsitul secolului al XVII-lea: La noiGermanii limba franceza s'a raspandit atat de mult, incatin multe locuri chiar croitorii, copiii si servitorimea 0 vor-besc destul de bine I).

La Romani, pe atunci, tendinta de a introduce cat maimulte cuvinte frantuzesti sau chiar latinesti in limba raspun-dea unei cerinti nationale, prin aceea c a se realiza 0mai mareapropiere intre limba noastra si limbile surori. Aceasta apro-piere era urmarita de principiul purismului latin, care nu


24/30


a;;a fel, rncat astazi ea a patruns ;;i in societatea inalta care,alaturi de frantuzeste, citeste cate ceva si in romaneste.

Cand ea va reusi sa se introduca ca factor de cultura siin aceasta societate, atunci va incepe dec1inul neolo-gismelor sub forma actuala: Judecand dupa felul cumse infati;;aza aceste cuvinte nona la noi, intrebuintarealor excesiva 1a orase se arata la cele doua extremitati,ale societatii noastre, anume in societatea inalta si in pa-tura semi-culta, La prima, in mod organic din cauza uneitraditii culturale care s'a inspirat intotdeauna din izvorulce1mare al culturii franceze, la ultima in mod anorganic,din snobism )\i inconstienta.

Cand prin talentul scriitorilor nostri de va1oare, Iimbaliterara va reusi sa se introduca in lectura peste tot insocietatea inalta si cand aceasta societate va incepe saexercite 0 Inraurire asupra 1imbii comune din clasa mijlocie,atunci obisnuinta de a evita neo1ogisme1e,care se observanumai la oamenii de )\tiinta si scriitorii de valoare, vapatrunde treptat si in patura semidocta din erase. Pentruca,daca limba noastra literara lsi trage toata puterea din


25/30

46 LIMBA NOASTRA NATIONAL A

vizii cu simt lingvistic pentru inlocuirea formelor mosteniteprin cuvinte noua *). Totusi trebuie sa adaog ca generalizarealor este in funcjie de relatie sociala. Nu este destul cacineva sa introduca 0 expresie sau un cuvant, pentru ca elesa fie imediat raspandite in limba. Aici intervine societateacare, pe temeiul unor consideratiuni de adaptare in limbacu interes semantic, stilistic, dar mai ales estetic,decidedaca expresia sau cuvantul trebuiesc primite sau respinsedin limba.

Limba este un act spiritual cu care se identified ex-presia, iar aceasta reprezinta 0 intuitie, un act estetic,Orice fraza auzita sau citita desteapta in noi imagini ~isentimente, devenind un moment din viata spirituals pro-prie, asa cum a fost pentru eel care a rostit-o sau a scris-o.In conditiunile acestea, alegerea expresiei atarna, la fel cain arta, atat de calitatea ei cat si de masura in care simtullingvistic (talentul de Iimba) este desvoltat la vorbitor. Dacase intampla ca si una si alta sa ajute la raspandirea ei, atunci


26/30


aproape eli nu.exista, In cazul lntai, s'au ivit reactiuni care audus la stavilirea modificarilor operate. Fenomenul, intr'o formasau alta, s'a produs in evolutia aproape a celor mai multelimbi culte. In cursul sec. al XVII-lea, atat Francezii cat ~iGermanii au fondat societati literare pentru purificarealimbii. In Franta, admiratia pentru cultura clasica a atrasdupa sine mai intai 0 mare afluenta de cuvinte latine, dupaaceea, de elemente din limbile moderne, in special de ori-gine italiana. Aceasta multime de neologisme, care arne-ninja sa inlocuiasca formele mostenite, n'a intarziat sa pro-voace reactiunea cuvenita in contra invaziilor straine, Astfe]s'a nascut ideea Iondarii unei inalte institutiuni - Academia.Franceza - care, intre altele, trebuia sa se ocupe cu puri-ficarea limbii. Alaturi, s'au mai deschis acele faimoase sa-loane literare, in care, in primul rand, limba era supusaunei epuratii radicale 2 7 ) . In Germania lucrurile s'au petre cutla fel, in cursul sec. al XVII-lea, cand, dupa cum am aratatmai sus, influenta franceza ajunsese la apogeu. Din ini-tiativa principelui Ludwig von Anhalt, s'a fondat la Weimar,


27/30

48 LIMBA NOASTRA. NATIONAL!

forme in limba. Supravegherea trebuie facuta de scri-itorii si oamenii de stiinta, dar mai ales de ziaristi. Dintreei sunt unii care due lupta in contra neologismelor,pentru care fapt trebuie sa le fim cu totii recunoscatori.Ei ar face bine, 'insa, daca, odata cu polemica lingvistica,ar supraveghea putin si limba ziarelor in care scriu. Pentrucaar fi intr'adevar de neinteles, ca in acelasi ziar, pe de 0parte se recomanda ipuritatea limbii,pe de alta, se intre-buinteaza, alaturi, un jargon care nu are nimic aface cu limbanoastra na tionala,o alta particularitate a limbii noastre nationale estelipsa de uniformitate in forma ei comuna si literara.

Privitor la limba comuna se poate afirma ca astazi, lanoi, se vorbeste mai putin unitar decat inainte de marelerazboi. Chiar in capitala tarii, de cele mai multe ori seaude 0 limba amestecata, dupa provinciile de unde vinvorbitorii. Aceasta continua modificare provine de sigur,mai intai, din cauza tendinjelor ei naturale, al doilea insa,


28/30

NEOLOGISMUL: NA$TEREA LUI IN LIMB1\. 49

savarsita. In vreme ce in limbile cu adevarat culte, stabi-litatea constituie una din normele fundamentale, la noiaceasta stabilitate aproape ca nu exista. Acelasi cuvantpoate fi intrebuintat sub 0 forma sau alta. Astfel se poatescrie comunicare sau comunicatie, conjugare sau conjugatie,fantazie sau fantezie, preponderent sau preponderant, etc ..Se intelege c a toate acestea nu pot fi admise intr'o limbaliterara. Una din primele cerinte pentru stabilitatea limbiieste unicitatea ei. Nu pot exista diversitati de limba dupatinuturi si persoane. Limba literara fiind unica, nu poatescrie bine decat acela care 0 stapaneste bine. Fixitateasi uniformitatea constituie pentru ea 0 conditie de exi-stenta.

La toate aceste inconsecvente, la noi se mai adaogasi haosul ce domneste in sistemul ortografic. Desi Aca-demia Romana a reusit intru catva sa stabileasca 0 orto-grafie unitara, totusi ea nu este respectata nici macar inscoala.


29/30

50 UMBA NOASTRA. NATIONAL~

La deslegarea acestei probleme atat de necesara pentrucultura noastra nationala, nu ajunge numai contributiascriitorilor ~i a oamenilor de ~tiinta, ci trebuie sa inter-vina si scoala.. Anarhia limbii i~i are obarsia la noi inanarhia gandirii. In scoala spiritul tinerilor nostri incepesa se lumineze si tot in scoala orientarea lor pentru viataincepe sa se afirme. Obiectul care le ajuta la toate acesteaeste limba materna. Ea constituie disciplina de baza pentruorice indeletnicire cu stiintele morale: istoria, filosofia sisociologia. Prin ea gandirea se lamureste, se precizeaza, sedesvolta. Din nenorocire nu s'a putut gasi, la noi, pana azi,metoda cea mai buna pentru 0 mai sigura orientare in pre-darea ei. Creutatile sunt multe. Ele provin din faptul caelevul vine de acasa cu 0 limba vie si foarte colorata, iarin scoala da de una artificiala, incremenita, care nu se poatevorbi, dar mai ales scrie, decat numai gandind si reflectand.In zadar ii Yin in ajutor 0 serie de studii filologico-literare.Greutatile, cum am spus, sunt prea mario Daca elevul va


30/30


specialitate, pe care eIevuI astazi le are ~i maine Ie uita,eu atat interesul pentru studiul limbii materne va fi maimare. Din aceasta rezulta c a unitatea ~i raspandirea ei subforma Iiterara nu atarna numai de scriitori si scoala, ci desilintele tuturor acelora care simt si vad in documentullingvistic oglinda unitatii noastre nationale.

langue et nation

Documents

Transcript of langue et nation