Minuta: 22.09.2016

Tema: proiectul de Ordin pentru modificarea şi completarea Regulamentului

privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din

sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 870/2004.

Ca urmare a solicitării primite din partea Camerei Federative a Sindicatelor

Medicilor din România, afiliată la Confederația Sindicală Națională ”Cartel Alfa”

prin adresa înregistrată la Ministerul Sănătății cu nr. 55624/3573/2016 și Camerei

Medicilor din București, Sindicatul ”ESCULAP”, Sindicatului Medicilor din

București și județul Ilfov prin adresa înregistrată la Ministerul Sănătății cu nr.

56030/3649/2016, în vederea realizării unei dezbateri publice pe această temă, în

data de 22.09.2016 a avut loc la sediul Institutului Naţional de Sănătate Publică

întâlnirea dintre reprezentanţii societăţii civile şi reprezentanţi ai Ministerului

Sănătăţii.

La această dezbatere au participat reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, după

cum urmează:

- Ministrul sănătăţii, domnul Vlad Vasile Voiculescu

- Ungureanu Ionuţ-Marius, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii

- Monica Emanuela Althamer, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii

- Doina Tanasă, director la Direcţia Management şi Structuri Unităţi Sanitare

- Mircea Timofte, Ministerul Sănătăţii

- Costin Iliuţă, șef serviciu, Direcţia generală asistență medicală și sănătate

publică

- Constantin Postolache, Ministerul Sănătăţii

- Nedelcu Magdalena, Ministerul Sănătăţii

- Timofte Mara, Ministerul Sănătăţii

- Osman Valeriu, Ministerul Sănătăţii

- Petruţa Paraschiv, consilier la Serviciul de avizare interministerială şi pregătire

şedinţe de Guvern

și alții,

Din partea societăţii civile au participat:

- Dr. Dan Peretianu - ESCULAP

- Mihai Belascu

- Mihai Popescu – Institutul Clinic Fundeni

- Cotarcea Smarandita medic primar – Spitalul Clinic Municipal – Filantropia

Craiova

- Dr. Delia Dumitrescu – Spitalul Clinic Constanţa

- Dr. Bogdan Rotund – SUUB

- Dr. Buzaș Caius Adrian medic specialist neurochirurg – SUUB

- Marcusanu Gabriel Victor – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova -

Promedica

- Dr Carstoiu Eleodor Daniel medic primar chirurgie ortopedie pediatrica - Spitalul

Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova – Federaţia Hipocrat

- Alexandrescu Octavian – Spital Municipal Urziceni

- Văduva Adrian – Federaţia Sanitas

- Ciocan Mircea – Vicepreşedinte Federaţia Sanitas

- Predica Gabriel – “Federaţia Solidaritatea Sanitară”

- Iosif Răzvan - “Federaţia Solidaritatea Sanitară” din Romania

- Chis Gheorghe – Federaţia Naţională Sindicală Ambulanţa din Romania

- Antofie Ioan – Sindicatul Naţional al Farmaciştilor din Romania

- Mihai Alexandra – Viaţa Medicală

- Dulău Ana – Colegiul Medicilor Alba

- Catrinel Iliescu - medic primar neurologie pediatrica - Sp Al Obregia, membru al

sindicatului PROMEDICA (federatia Hipocrat)

- Bogdan Cosmin Tănase – Alianţa Medicilor

- Marian Stamate – Sindicatul Promedica – Federaţia Hipocrat

- Lascu Dana – jurnalist – Evenimentul Zilei

- Coriu Letiţia – Spitalul Clinic Colţea ATI

și alții, precum și reprezentanți ai mass-media.

Domnul ministru a prezentat pe scurt modificările aduse prin acest proiect

de act normativ.

Propunerile formulate de către participanții la ședința publică referitoare la

proiectul de act normativ au fost următoarele:

- domnul Dan Pereţianu: nu ordinul în sine este o problemă dar nu este

normal ca orele care se fac de gardă să nu fie considerate ca ore suplimentare.

Se încearcă să se ocolească această problematică. Să se facă un alt contract

pentru aceste ore suplimentare este illegal conform Codului Muncii. După ce şi-

au acoperit cele 140 de ore, medicii fac ore suplimentare.

- domnul dr. Octavian Alexandrescu: - solicită fluidizarea serviciilor

medicale şi flexibilitatea programului de muncă. Chirurgii să vină pe rând la

servici. Orele normale de lucru să fie repartizate

- domnul dr. Bogdan Cosmin Tanase: - este vorba de principiile ordinului.

Garda obligatorie nu trebuie să mai existe. În schimb să existe două feluri de

activităţi: de zi şi de gardă. De asemenea, solicită un program mai flexibil din

punct de vedere al gărzilor.

- domnul dr. Marian Stamate: - este o legislaţie fără viziune, un plan prost

întocmit este executat eronat. A creşte salariul nu înseamnă reformă. Salariul

înseamnă să recompensezi o persoană pentru ceea ce munceşte. Garda

obligatorie nu trebuie să mai existe. Medicul ar trebui consultat când este pus de

gardă.

- doamna Ana Dulău: mulţumeşte pentru că în noul draft s-au regăsit

câteva dintre sugestiile dumnealor, însă mai au câteva propuneri şi anume:

„Art. 5^1

(1) După activitatea continuă aferentă activității curente și activității într-o

linie de gardă medicul beneficiază de o perioadă de repaus de 24 de ore.

(2) Prevederea de la alin. (1) se aplică și pentru activitatea prestată într-o

linie de gardă într-o zi de duminică sau sărbători legale care sunt urmate de o zi

normală de lucru.”

În opinia noastră o formulare mai potrivită ar fi următoarea: Limita maximă

a timpului zilnic de lucru, rezultată fie din îndeplinirea obligațiilor aferente unui

singur contract, fie din cumularea timpului de lucru aferent normei de bază cu

timpul de muncă dintr-o linie de gardă, nu poate depăși 24 de ore lucrate

continuu în aceeași unitate sanitară. După o activitate continuă de 24 de ore,

medicul beneficiază de o perioadă de repaus de 24 de ore.

Astfel e precizat în mod concret numărul maxim de ore după care medicul

beneficiază de repaus și nu se lasă loc de interpretări. Plus că se iau în

considerare atât contractul de bază, cât și cel pentru gărzi.

Modul în care e formulat articolul în draft lasă loc la posibilitatea ca, de

exemplu, un medic să facă garda obligatorie din contractul de bază într-o zi de

sâmbătă, iar apoi să-i fie pusă o gardă suplimentară în ziua de duminică (conform

unui contract cu timp parțial), neavând dreptul la repaus după ziua de sâmbătă

deoarece nu întrunește cele două condiții cumulative: „activitatea continuă

aferentă activității curente și activității într-o linie de gardă”, el având activitate

doar într-o linie de gardă.

„Art. 5^3

(1) Prevederea de la art. 5^1 nu se aplică în cazul spitalelor cu un număr

insuficient de medici, pe specialități, care ar face imposibilă organizarea activității

în condiții corespunzătoare, în cursul dimineții.”

Acest articol 5^3 ar trebui scos cu totul deoarece nu face decât să

lipsească de efecte juridice art. 5^1, adică anulează dreptul medicilor la repaus.

Nu este admisibilă interzicerea unui drept fundamental din cauza deficitului de

personal. Lipsa medicilor este o problemă a sistemului și nu este de datoria

salariaților din spitale să o rezolve sau să o compenseze.

Mai mult, termenul „insuficient” este unul vag, neputându-se determina în

mod obiectiv care este acel număr optim de medici pentru organizarea activității

în condiții corespunzătore.

„Art. 5^4

Modul concret de organizare a activității, acordarea perioadei de repaus de

24 ore, precum și completarea orelor aferente normei legale de muncă se

stabilesc de șeful fiecărei structuri medicale și se aprobă de conducerea unității

sanitare.”

S-ar putea adăuga la finalul frazei „cu consultarea colectivului de medici

și/sau a sindicatului medicilor din unitate, acolo unde există”.

„Art. 5^5

În perioada de repaus de 24 ore medicii nu pot desfășura activitate în

domeniul sănătăţii, în sistem public sau privat.”

Dacă rațiunea introducerii acestui aliniat a fost acela de a proteja medicul

de eventuale abuzuri din partea unității sanitare unde este angajat și se dorește

menținerea lui (a aliniatului), ar trebui adăugat la final „în unitatea sanitară care

le-a acordat cele 24 de ore de repaus” sau o formulare asemănătoare.

În caz contrar, sugerăm eliminarea lui în întregime deoarece este abuziv.

Legea nu poate impune nimănui ce să facă în timpul liber. Acel repaus de 24 de

ore este un drept de care medicii pot beneficia cum doresc. Este absurd ca

medicii care au drept de liberă practică să fie opriți să-și practice meseria strict în

acele 24 de ore de repaus.

- doamna Catrinel Iliescu: propuneri la următoarele articole:

- 1) Propunere Art 20 - pentru clarificari importante si necesare, vă

propun să introduceti termenii care se referă la respectarea drepturilor şi

obligaţiilor CIM cu unitatea sanitară! Care pentru UMF este de jumatate de norma

in general; ca sa ne facem bine treaba, atat de medici in spital dar si de UMF

aceste limite trebuie respectate; iar programul UMF nu este doar cu ore de spital

poate fi (si este) si de cercetare in alte institutii; deci:

- alin. (1) : prestează aceleaşi obligaţii de serviciu ca şi personalul medical

şi farmaceutic încadrat cu normă întreagă, în limitele și cu respectarea drepturilor

și obligațiilor contractului individual de muncă cu unitatea sanitară.

- (2) În cadrul prestaţiei integrate, personalul prevăzut la alin. (1) asigură

activitate curentă în cursul dimineţii şi gărzi, pe lângă atribuţiile funcţiei didactice,

în limitele și cu respectarea drepturilor și obligațiilor contractului individual de

muncă cu unitatea sanitară, primind din partea unităţii sanitare drepturile

salariale aferente contractului individual de muncă prin cumul de funcţii cu

jumătate de normă, cu excepţia rezidenţilor.

- 2) Propunere Art 22 - tot din acelasi motiv, al clarificarilor care sa sustina

respectarea drepturilor si obligatiilor unor contracte de munca:

Alin (1) Continuitatea asistenţei medicale este obligatorie si se asigură prin

serviciul de gardă organizat atat in cadrul normei de lucru de bază, cat si prin

contract de munca cu timp partial pentru orele de garda efectuate in afara normei

de muncă de bază.

As intreba ce se intampla in spitalele care nu sunt in subordinea MS? Cine

le aproba lor liniile de garda?

- 3) Propunere ARTICOL 49

Alin (2): OBSERVATIE: cadrele didactice, oricare ar fi nivelul in UMF, dar

care NU sunt medici șef de secție, au contracte individuale de muncă cu timp

parțial cu unitatea sanitară, ale căror prevederi, drepturi și obligații trebuie

respectate, cf cu codul muncii – deci dacă acest contract de muncă cu unitatea

sanitară este de 3,5 ore acest timp trebuie sa fie cel normat. Obligatiile sunt

aceleasi: o garda in norma de baza sau daca nu pot/vor si reglementati astfel,

acest lucru trebuie sa fie OPTIONAL iar medicul care este professor sau

conferentiar va avea un program in spital cf cu CIM cu unitatea sanitara! Cum

poate fi mai mare???

De asemenea un ultim aspect, care este din experienta mea dar si a

destulor colegi, si ar merita analizata: se refera la art 26 si la situatiile in care

spitalul nu are CPU/UPU:

Atenție la ce facem în garda de continuitate din secție, în care asigurăm și

consultații urgente trimise de alte spitale, fara telefon in prealabil ca sa ne putem

organiza, sau care se adresează direct nouă, salvări de la Ambulanță și chiar

SMURD - în cadrul aceleiași linii de gardă de continuitate.

- domnul Predica Gabriel:

- art. 5^4 – solicită menţinerea articolului

- domnul Cârstoiu Eleodor Gabriel: propuneri la următoarele articole:

- art. 5^3 – trebuie să existe libertate, dreptul de a alege

- art. 5^5 – se încalcă drepturile constituţionale ale medicilor, ce fac aceştia după

ce termină programul de lucru este problema lor, nu a angajatorului. 24 de ore nu

este un timp suficient de recuperare

- domnul Mărcuşanu Gabriel Victor:

- la art. 2 – o parte din categoriile medicale sunt excluse de la unele drepturi.

Există deasemenea şi riscul radiologic

- domnul Vlad Vasile Voiculescu: dacă ceva din acest Ordin este ilegal aţi

avut şi aveţi posibilitatea să ne acţionaţi în justiţie.

- domnul Dan Pereţianu – Camera Federativă a avut în fiecare an întâlniri cu

miniştrii sănătăţii şi am avut aceleaşi plângeri. V-am solicitat să schimbaţi aceste

aspecte – să adăugaţi sporul special şi cel de periclitate

- doamna Coriu Letiţia Veronica: gardă din timpul meu liber nu mai fac

- domnul Vlad Vasile Voiculescu: reglementarea cu timp parţial este bună

doar pentru unii medici. Nu consider că veniturile actuale ale medicilor sunt

suficiente. În ceea ce priveşte sporurile putem discuta iar pentru gărzi există spor

de gardă. Pentru unele specialităţi are sens, însă pentru altele nu, dar se poate

reglementa. În ceea ce priveşte flexibilitatea programului trebuie să avem o

responsabilitate. Dacă există propuneri se poate discuta. Există reguli care nu pot

înlocui buna cuviinţă, buna credinţă şi competenţa. Dacă există probleme de

management nu le putem rezolva cu reguli.

În ceea ce priveşte garda obligatorie: nu toţi medicii fac gărzi. La Viena se

lucrează în timpul orelor de program şi apoi se fac atâtea ore de gardă cât ţi se

ordonă.

În ceea ce priveşte zonele defavorizate – se caută soluţii.

- doamna Delia Dumitrescu:

- La articolul 33 se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Începând cu anul IV de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi

în linia I de gardă efectuată în specialitatea în care au fost confirmaţi, în afara

programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenţă, aprobate

prin ordin al Ministrului Sănătății, sub supravegherea unui medic specialist sau

primar care efectuează gardă la domiciliu şi care a fost desemnat în acest sens

de către şeful de secţie.

ART. 38^2

(2) Nu se organizează gardă la domiciliu în specialităţile clinice şi paraclinice în

care este organizată linie de gardă continuă.

Am propus abrogarea alineatului (2) al ART. 38^2 pentru a putea completa liniile

de garda, acolo unde avem deficit de medici , cu medici rezidenti de an.IV care va

efectua garda sub supravegherea unui medic specialist sau primar care

efectueaza garda la domiciliu. In acest moment consideram ca este una din

solutiile salvatoare.

ART. 21 – ar trebui abrogat

- doamna Doiniţa Tănasă: În Ordonanţa 18 – medicii rezidenţi, începând cu anul IV

pot face de gardă.

- domnul Bogdan Rotund – nu se poate ca doctorii să răspundă în faţa unor

manageri incompetenţi

- doamna Cotârcea Smarandiţa: ce aşteaptă medicii de la dumneavoastră este să

ne lăsaţi mână liberă – nu ne putem desfăşura activitatea sub ameninţări. Acesta

este un sistem Stalinist

- domnul Vlad Vasile Voiculescu: în contractele cu timp parţial de muncă – puteţi

să-i spuneţi managerului că nu faceţi mai mult de 2 gărzi pe lună.

- doamna Cotârcea Smarandiţa: referitor la art. 5^5 – timpul liber ne aparţine. Eu

personal am cabinet particular în care lucrez şi am investit. Când salariile vor fi

suficiente, poate închidem singuri cabinetele particulare. Rezidenţii vor măcar

„Banii pe mâncare”. Suntem la mijloc, între pacienţi şi un sistem bolnav.

- domnul Vlad Vasile Voiculescu: cum ar putea fi organizate gărzile altfel? Nu se

poate ca la începutul lunii managerul de spital să nu ştie pe ce medici se poate

baza în cursul lunii

- domnul Ioan Antofie: Propuneri SNFR referitoare la existenta unor sporuri

legate de desfasurarea activitatii in mediu deosebit de periculos in legea

284/2010, Capitolul II, Art. 7., Aliniatul 1, Litera b)

Incadrarea activitatii de manipulare, dizolvare, reconstituire, ambalare,

transport si administrare a solutiilor citostatice in

– grupa I - condiţii deosebit de periculoase cu acordarea de sporuri specifice

acestei grupe, 45-85% (cu beneficii salariale, reducerea timpului de lucru la 6 ore

si reducerea perioadei de iesire la pensie)

Aceasta incadrare se aplica farmacistilor, asistentilor de farmacie, tehnicienilor

de farmacie, medicilor oncologi, asistentilor medicali care administreaza solutiile

cu citostatice, infirmierelor, ingrijitoarelor si brancardierilor implicati in

activitatile descrise anterior.

La art. 30 - Se poate organiza linie de gardă într-o specialitate clinică, dacă în

secţiile sau compartimentele cu paturi, precum şi în ambulatoriul de specialitate

al spitalului sunt încadraţi cel puţin 6 medici în specialitatea respectivă.

- domnul Ciocan Mircea : solicită reglementarea algoritmică a orelor de lucru –

garda efectuată în cadrul normei de bază, să nu existe gardă obligatorie.

Necesitatea încheierii unui nou contract nu ar trebui să existe

- domnul Buzaş Caius Adrian : se caută ocolirea Codului Muncii în cazul

medicilor. Medicii au drepturi. S-a introdus acest contract suplimentar ca să se

poată ocoli anumite drepturi

- domnul Adrian Văduva : medicii nu vor să mai facă gărzi, nu obligatorii. În linia

I,II,III putem aduce doar medici de policlinică (care în spitale nu pot face gărzi)

- doamna Ana Dulău : soluţii : să le fie permis şi studenţilor de anul III să facă

gărzi. Există studenţi din alte ţări care nu au voie să facă practică în România.

Unii medici sunt uzaţi şi fizic şi psihic şi nu vor să mai facă gărzi.

- domnul Gheorghe Borcean : solicităm ca plata sporurilor să fie la fel în gardă ca

în timpul de muncă normal.

Vă mulțumim pentru participare