Milza istoria europei

8/15/2019 Milza istoria europei

1/6


2/6

secretă.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Rusia era o ţară rurală cu o populaţie de 129 demilioane de locuitori, un imperiu de tip feudal cuteritorii vaste care se baa aproape e!clusiv pe a"ricultură pentru

venitul naţional# $n 1%9& era principalul producător a"ricol mondial,deşi situaţia din satele 'n care trăiau 9& de milioane de oameni eratensionată# (manciparea ioba"ilor din 1%)1 eliminase cele mai crunterămăşiţe ale sistemului economic al iobă"iei, care-i le"ase pe mu*ici depământ, dar nu le ameliorase aproape deloc situaţia, 'mpovărându-i cuplata răscumpărării, care, 'n +nal, depăşea valoarea pământului pecare-l aveau acum 'n posesie# $n cele mai multe cauri, loturile lucratede ţărani erau mai mici decât suprafaţa necesară pentru subistenţă,ceea ce-i silea să arendee mai mult pământ, adesea de la foştii lorstăpâni# etodele erau primitive şi munca manuală constituia norma#fârşitul secolului al XIX-lea a cunoscut, totodată, o creştere a popu -laţiei, ceea ce a dus la o şi mai mare micşorare a loturilor şi plecareamultor mu*ici 'n oraşele a.ate 'n e!tindere, 'n iberia sau c/iar 'nstrăinătate# ecetele şi perioadele de foamete erau frecvente, pe de oparte ca reultat al condiţiilor climaterice potrivnice, iar pe de altăparte ca urmare a modului de or"aniare a a"riculturii ruse# 0roble -mele fundamentale ale vieţii rurale erau reolvate de comu nitateasătească mir, o or"aniaţie pe care mulţi a"itatori politici o anticipauca +ind instrumentul unei revoluţii sociale#$n perioada aceasta 'n vastul imperiu ţarist a 'nceput, 'n mod lent,să +e resimţită declanşarea industrialiării forţate# La sfârşitul seco -lului, industria rusă se caracteria prin ateliere de lucru şi mun citoriseonieri, care reveneau toamna 'n satele de baştină pentru a strân"erecolta# $nsă 'n oraşele mai mari, ca t# 0etersbur", fabricile care apă -reau erau adesea uriaşe, cu mii de muncitori# $n timpul prim-minis -

trului er"/ei 3itte, Rusia a pornit o campanie de construire a căilorferate şi, 'n ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, s-au construit2& 444 de 5ilometri de linii# 0ână la sfârşitul secolului, imperiul ţaristavea câteva centre industriale bine stabilite 6 re"iuni din 0olonia, ca7arşovia şi Lod, marile oraşe t# 0etersbur" şi oscova, şi re"iunea8onbas din craina# $n marea lor ma*oritate, principalii investitori

'n devoltarea industrială au fost străini: francei, "ermani, bel"ienişi britanici# $n 191;, locuitorii centrelor urbane formau 1%< dintotalul populaţiei ruseşti şi erau an"renaţi 'n principal 'n industrie,construcţii şi comerţ# =otuşi, peste &4< din populaţia ţării continuasă lucree 'n a"ricultură#>utocraţia ţaristă a impus o conducere dură, 'nsă cu multe slăbi -ciuni# (!pansiunea rusă care 'ncepuse 'n secolul al X7I-lea fusese/aotică, adesea neplani+cată, frecvent condusă de aventurieri indivi -dualişti şi reultase parţial din cuceririle aduse de răboaie# $n secolulal XIX-lea, un "rup mic din inteli"/enţia ţării a venit cu idei şi metoderevoluţionare care să aducă o sc/imbare, dar niciuna dintre ele nu adat roade, cu e!cepţia asasinării ţarului >le!andru al II-lea, 'n 1%%1#

=erorismul ca mi*loc de promovare a sc/imbării era de*a dis cre ditat#0opulismul, 'nfăptuirea unei revoluţii socialiste prin inter mediulcomunităţilor săteşti, părea de asemenea să + eşuat# ?ei care doreau


3/6

sc/imbări politice 'n Rusia erau tot mai convinşi că ţara nu mai puteaevita etapa capitalistă a devoltării# >u 'nceput să apară mai multepartide politice tradiţionale# $n 1944 a fost 'n+inţat 0artidul ocialistRevoluţionar, folosind o baă ţărănistă, care a fost, 'n "eneral, cel maimare partid politic rus, deşi avea o slabă or"aniare şi con du cere#$n 194@, după un ?on"res al >ctiviştilor Rurali şi rbani, a fost 'n+inţat

partidul liberal rus, 0artidul ?onstituţional 8emocratic cadeţii#ar!ismul rus nu repreenta o doctrină nouă, 'nsă ani la rând fuseselimitat la emi"raţie# $n 1%9%, 0artidul ocial-8emocrat al uncii dinRusia şi-a desfăşurat primul Acon"resB 'ntr-o ibă de lemn din oraşulins5# >u participat nouă dele"aţi din or"aniaţii so cial-democrate,plus alţii din Cundul Li"a evreilor şi Raboceaia "aeta Daetamuncitorilor# a*oritatea participanţilor erau binecu noscuţi poliţiei22 RI> 'n secolul XXsecrete ţariste, E/rana, şi au fost arestaţi imediat după aceea# =otuFi,

'ntrunirea din 1%9% nu părea să prevestească ceva important#>l II-lea ?on"res, care s-a desfăşurat 'n 194;, a trebuit să +e ţinut

'n străinătate, dar a continuat să 'nfrunte /ărţuielile poliţiei, de data

aceasta din Dermania, astfel 'ncât s-a mutat de la tutt"art la Londra#Ebiectivele imediate ale partidului erau destul de radicale: răstur -narea imediată a autocraţiei ţariste şi instaurarea unei republicidemo crate, introducerea de drepturi pentru muncitori, ca pro"ramulde lucru de opt ore, eliminarea rămăşiţelor sistemului feudal la sateşi acordarea de drepturi depline non-ruşilor, inclusiv dreptul laautode ter minare# Gelul +nal era 'ncă şi mai utopic: stabilirea dicta -turii proletariatului prin intermediul unei revoluţii socialiste#Ebiectivele acestea erau mai adânc 'nrădăcinate decât cele ale ten -dinţelor europene ale epocii, mai ales 'n Dermania unde se instauraseeco nomismul: convin"erea că cererile muncitorilor puteau +satisfăcute "radat prin intermediul mişcării sindicaliste, fără a +necesară recur"erea la revoluţie 6 opinii care erau anatemiate de

liderii social-democraţi# Ruşii erau 'nsă diviaţi şi din punctul devedere al tacticii# E "rupare, iniţial cea mai mare, condusă de Iuliartov pseudonimul lui Iuli Gerderbaum, considera că partidulputea 'ncorpora nu numai revoluţionari dedicaţi şi căliţi, dar şisimpatianţi# ?ealaltă "rupare, condusă de 7ladimir Ilici lianovLenin, care urma liniile directoare e!puse 'n broFura sa ?e este defăcutH din 1942, prefera un partid mic şi disciplinat care putea săcălăuească, mai de"rabă decât să +e călăuit de masa muncitorilor#8isputele din timpul ?on"resului au determinat plecarea câtorvadele"aţi, iar facţiunea a doua a devenit ma*oritară şi a fost denumităde Lenin AbolşeviciB# artov şi "ruparea sa, devenită acum mino -ritară, au fost numiţi AmenşeviciB# 8eşi divi iunea a părut ne'nsem -

nată şi temporară, ea s-a dovedit permanentă, 'n principal din cauaintransi"enţei lui Lenin#8eşi partidul mar!ist revoluţionar era foarte mic, e!istau spe -ranţe că ar + putut avea un impact asupra vieţii politice din Rusia#La 'nceputul secolului al XX-lea, oraşele ruseşti erau afectate deşoma*# $n 1%9&, la iniţiativa contelui 3itte, lun"imea ilei de lucrufusese redusă la ma!imum 11 ore şi *umătate, dar mulţi muncitori oconsi derau e!cesivă# 8upă anii di+cili de foamete, au avut loc1 8e la ţarism la revoluţie, 1%9J6191& 2;


4/6

mişcări ruraleK astfel, 'n perioada 19446194J s-au consemnat1 24@ AtulburăriB provocate de mu*ici# 8e asemenea, mulţi membri aiinteli"/enţiei cereau reforme# $n parte din ordinul autorităţilor, şimai ales al lui 7# # 0le/ve, numit ministrul afacerilor interne 'n1942, evreii au devenit un ţap ispăşitor pentru di+cultăţi, iar anul194; a fost notoriu pentru po"romurile antievreieşti 'n aşeări din

oldova, Celarus şi craina# La 'nceputul secolului al XX-lea, evreii, 'nc/işi 'n "/etouri, repreentau ma*oritatea populaţiei 'n principaleleoraşe din ţinuturile de la "raniţele vestice# $n vara anului 194;,petroliştii din Ca5u au declanşat o "revă "enerală, căreia i s-au alăturatprompt muncitori din alte părţi ale ?aucaului, numărând 'n totalpeste 144 444 de persoane, care au cerut din nou condiţii mai bune demuncă, inclusiv reducerea ilei de lucru la opt ore# Drevei i s-aualăturat după aceea centrele industriale din craina şi sudul Rusiei#8eşi nu le-au or"aniat ei, social-democraţii au participat la aceste"reve, reuşind să-şi răspândească e+cient propa"anda# 0rimul sindicatmuncitoresc le"al 6 niunea uncitorilor din Mabricile şi ineleRuseşti 6 s-a 'n+inţat 'n acelaşi an, iar liderul lui a fost preotulD/eor"/i Dapon, care era a"ent dublu, lucrând pentru E/rana ţaristă#>şa cum se 'ntâmplă 'nsă frecvent 'n asemenea cauri, era "reu destabilit 'ncotro se 'ndreptau adevăratele lui simpatii# 0oliţia secretă

'ncerca să controlee mişcările de acest "en prin in+ltrări de a"enţi,dar, de multe ori, fără succes# $n aprilie 194@, când s-a ţinut la Londracel de-al III-lea ?on"res al 08R, la care Lenin a fost ales preşedinteal ?on"resului, posibilitatea unei revoluţii Abur"/eo-democrateB 'nRusia părea să +e mult mai reală decât până atunci# 0artidul a publicatun iar nou, 0roletarii, şi şi-a 'mpărţit activităţile 'ntre o secţiune dinRusia şi alta din străinătate, cea din urmă avându-l ca preşedinte peLenin#Războiul cu Japonia0rincipala posibilitate de continuare a e!pansiunii ţariste se a.a

'n Erientul $ndepărtat, pe seama ?/inei# Nicolae al II-lea, carea*unsese la tron după moartea tatălui său, >le!andru al III-lea, 'n1%9J, nu avea ambiţii clar de+nite# 0olitica lui era mai de"rabătradiţionalistă 6 continuarea moştenirii puternicului său tată,2J RI> 'n secolul XXdublată de menţinerea şi consolidarea imperiului e!istent# ?a atare,el nu se 'mpotrivea deloc colonialismului, dar se lovise de oproblemă recentă 6 emer"enţa Oaponiei imperiale ca nouă puterecolonială 'n Erientul $ndepărtat# Oaponeii nu repreentaserăpână atunci o ameninţare serioasă pentru ruşi, dar erau la fel dedornici să bene+ciee de slă bi ciunea ?/ineiK obiectivul Oaponieiera de a folosi ?oreea ca trambulină pentru ofensive ulterioare# $n

1%9J61%9@, Oaponia 'nvin sese ?/ina şi se folosise de victorie pentrua câşti"a controlul unei părţi din peninsula Liaotun" 6 inclusivasupra oraşului 0ort >rt/ur, a.at 'n e!tremitatea ei# >proapeimediat, arile 0uteri interveniseră pentru a preveni Afărădele"eaBcomisă de o putere asiatică, iar Oaponia, plină de resentimente, fusesesilită să-şi abandonee cuceririle# Cene+ciara ime diată fusese Rusia,care 'n 1%9& a obţinut atât concesionarea peninsulei Liaotun", cât şia oraşului 0ort >rt/ur, care a fost le"at la noua cale ferată transsibe -riană ce străbăteaanciuria c/ineă# $n"ri*orată că următoarea ţintă


5/6

a ruşilor va + ?oreea, Oaponia a decis că cea mai bună ale"ere era unrăboi cu imperiul ţarist#La 'nceputul răboiului, Rusia s-a confruntat cu câteva dea -vanta*e# ?el mai important a fost cel de ordin lo"istic# n răboi purtatatât de departe de centrul imperiului necesita transportul trupelorruseşti, al ec/ipamentelor şi proviiilor pe o rută iolată: calea ferată

transsiberiană, care nu era dublă# pre deosebire de ruşi, *aponeii 'şiputeau completa cu uşurinţă resursele de pe insulele nipone# >tâtMlota Rusă din 0aci+c, cât şi >rmata Rusă din Erientul $ndepărtat 'şiaveau baa 'n peninsula Liaotun", dar ambele au fost supuse imediatpresiunilor Oaponiei# 0e 2& ianuarie 194J, unităţile *aponee au atacat.ota rusă staţionată 'n 0ort >rt/ur# 8eşi atacul a fost respins, .ota afost efectiv blocată şi a devenit ţinta unor noi ofensive *aponee# $nluna mai atacul a fost reluat, printr-un asediu prelun"it al oraşului0ort >rt/ur de către trupele *aponee cu baa 'n anciuria# 8eşipierderile Oaponiei au fost e!trem de mari, baa militară navală a fostcucerită pe 24 decembrie 194J, după ce *aponeii 'ncepuseră săfolosească mortiere de 2%4 mm, ale căror obue cân tăreau 22@ de5ilo"rame# 0ierderile ruşilor 'n bătălie au fost consi derabil mai redusedecât cele ale inamicilor, totuşi comandantul rus al baei din 0ort>rt/ur, "eneralul >natoli tessel, a fost nevoit să sabordee navele1 8e la ţarism la revoluţie, 1%9J6191& 2@Mlotei 0aci+cului# ?a atare, soarta ruşilor pe mare avea să depindă deMlota Caltică, cea care 'n octombrie 194J a fost trimisă 'ntr-o călătorieremarcabilă de ;; 444 de 5ilometri, pentru a a*un"e la 7ladivosto5#$ntre timp, ruşii au suferit o serie de 'nfrân"eri 'n bătăliile te -restre# Eperaţiunile militare 'ncepuseră 'n aprilie 194J, prin desfă -şurarea a patru armate *aponee# >u urmat două bătălii mari,

'nsă niciuna n-a fost concludentă, totuşi armata *aponeă adeţinut, de +ecare dată, controlul situaţiei# $n Cătălia de la LiaoPan"11621 au"ust 194J, o forţă *aponeă doar cu puţin mai numeroasă

a 'nfrânt trupele ruseşti conduse de "eneralul >le5sei uropat5in,şi ambele părţi au suferit peste 1& 444 de pierderi de vieţi omeneşti#?ontraofensiva rusească de la /a Qo a fost un deastru, ducând laalte J4 444 de victime# $n "eneral, 'nsă, răboiul de tranşee a fost lafel de catastrofal pentru ambele părţi, pre+"urând, 'n acelaşi timp,ceea ce avea să se 'ntâmple 'n 0rimul Răboi ondial# $n februarie194@, cele două părţi s-au 'nfruntat la u5den aruncând 'n luptăforţe uriaşeK o sursă estimeaă că la bătălie au participat peste)44 444 de soldaţi din ambele tabere, iar pierderile au fost enormepeste 1@4 444 de oameni# Ebţinută la mustaţă, victoria *aponeilors-a datorat 'n principal superiorităţii obuierelor lor# u5den s-adovedit bătălia terestră decisivă a răboiului, iar 'nfrân"erea ruşilor

a 'nsemnat o umilinţă ma*oră pentru "uvernul lui Nicolae al II-lea,care nu ibutise să materialiee o victorie anticipată ca uşoară 'mpotriva adversarului asiatic#$n confruntarea navală, evenimentele aveau să cunoască oturnură 'ncă şi mai rea pentru ruşi# Mlota Caltică, condusă de amiralii# 0# Ro*estvens5i şi N# I# Nebo"atov, a ocolit cu succes *umătate de"lob, 'nsă a căut 'n ambuscada .otei *aponee a.ate sub comandaamiralului =o"o Qei/ac/iro# 0ierderile ruseşti pe mare au fost fărăprecedent, soldându-se cu distru"erea a nouăspreece nave de răboi


6/6

din cele treieci trimise# 8oar patru nave din Mlota Caltică au a*uns 'n7ladivosto5, şi aproape *umătate dintre marinarii ruşi şi-au pierdutviaţa# ?u toate acestea, 'n special "raţie abilităţilor diplomatice şi terti -purilor lui 3itte, partea rusă a scăpat destul de uşor, 'ntrucât =ratatulde la 0ortsmout/, mediat de americani 'n septembrie 194@, a moderatconsiderabil revendicările *aponeilor care doreau preluarea contro -

lului 'ntre"ii peninsule LiaoPan", cedarea insulei a/alin de către ruşi,autoritatea asupra ?oreei şi evacuarea armatei ruseşti din anciuria#

Milza istoria europei

Documents

Transcript of Milza istoria europei