Microsoft Word - MEMORIU_SINTEZA.doc · Web viewVerificări la faza pregătitoare a execuţiei...

„Punerea în siguranţă a acumulării Antoheşti, pe râul Berheci, judeţul Bacău VOL. I. - Memoriu de sintezã

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE” - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT

S.C. WATER PIN S.R.L. Contract nr. ………/2011 - „Punerea în siguranţă a acumulării Antoheşti, pe râul Berheci, judeţul Bacău”

Faza P.T.+ C.S.

B O R D E R O UA. PIESE SCRISE

CAP. 1. DATE GENERALE1.1. Denumirea obiectivului de investiţii1.2. Ordonatorul principal de credite1.3. Autoritatea contractantă1.4. Faza de proiectare 1.5. Proiectant general1.6. Amplasamentul lucrărilor

CAP. 2. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR2.1. Necesitatea şi oportunitatea lucrărilor2.2. Condiţii naturale şi studii de teren

2.2.1. Studii topografice2.2.2. Studii hidrologice2.2.3. Studii geotehnice2.2.4 Studii climatice2.2.5 Caracterizarea seismică a zonei

2.3. Descrierea lucrărilor existente2.4. Căile de acces provizoriu2.5. Prezentarea obiectivului pe specialităţi 2.6. Trasarea lucrărilor2.7. Organizarea de şantier şi pentru realizarea producţiei

2.7.1. Schema de organizare de şantier2.7.2. Programul de realizare şi recepţie a lucrărilor2.7.3. Laboratoarele contractantului şi testele care cad în sarcina sa2.7.4. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor de şantier2.7.5. Tehnica securităţii şi protecţia muncii şi prevenirea / stingerea incendiilor

2.7.5.1. Norme şi prescripţii de protecţia muncii care trebuiesc respectate2.7.5.2. Dispoziţii pentru protecţia muncii la realizarea lucrărilor de construcţii

2.7.6. Protecţia mediului2.7.7. Controlul calităţii lucrărilor pe şantier

2.8. Urmărirea comportării în timp şi a eficienţei lucrării

CAP. 3. PRINCIPALELE CANTITĂŢI DE LUCRĂRICAP. 4. CONCLUZII

B. ANEXEAnexa nr. 1 – Stabilirea Categoriei de ImportanţăAnexa nr. 2– Grafic general de realizare a lucrărilorAnexa nr. 3– Fotografii acumulare Antoheşti

Şef proiect, Verificat,ing. …………………….. ing. …………………..



S.C. WATER PIN S.R.L. „Punerea în siguranţă a acumulării Antoheşti, pe râul Berheci, judeţul Bacău”

Faza P.T.+ C.S.

M E M O R I U T E H N I C

CAP. 1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea investiţiei:„Punerea în siguranţă a acumulării Antoheşti , pe râul Berheci, judeţul Bacău”

1.2. Ordonator principal de credite:Ministerul Mediului şi al Pădurilor 1.3. Autoritatea contractantă:A.N. ”Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Iaşi

1.4. Faza de proiectare:Proiect Tehnic + Caiete de sarcini

1.5. Proiectant general :S.C. WATER PIN S.R.L. com. Dumbraveni, jud. Vrancea reprezentată prin domnul dr. ing.

Vasile PINTILIE, fax 0337101223, e-mail [email protected]

1.6. Amplasamentul lucrărilor:Acumularea Antoheşti este amplasată în bazinul superior al râului Berheci. Râul Berheci este afluent de dreapta al râului Bârlad care face parte din bazinul hidrografic

Bârlad, având codul cadastral XII-1.78.39. Barajul acumulării Antoheşti este amplasat în satul Antoheşti, comuna Izvorul Berheciului,

judeţul Bacău.

mailto:[email protected]



CAP. 2. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR

2.1. Necesitatea şi oportunitatea lucrãrilorScopul principal al acumulării este atenuarea undei de viitură pe râul Berheci, de apărare

împotriva inundaţiilor, a localităţilor Antoheşti şi Oţeleşti. Acumularea Antoheşti asigură luciu de apă pentru piscicultură şi apa necesară bazinelor

piscicole din aval de baraj, la un volum de cca. 300.000mc.Având în vedere perioada mare de exploatare a acumulării, este normal să apară unele

deteriorări la corpul barajului şi evacuatori. În prezent sunt necesare lucrări de intervenţii în vederea aducerii parametrilor constructivi şi

funcţionali la gradul de siguranţă în exploatare, corespunzător cerinţelor şi reglementărilor în vigoare.

2.2. Condiţii naturale şi studii de teren Studiile de teren constau din studii topografice, geotehnice, hidrologice..

2.2.1. Studii topograficeS-au utilizat studiile topografice întocmite în martie 2011 de către S.C. CASA VERDE S.R.L.

şi completate cu studiile topografice de detaliu, corespunzător acestei faze de proiectare, constând din :

- plan de situaţie, scara 1 : 500- profile longitudinale, scara 1: 1000/1 :100 ; 1 :500/1 :100 ; 1 :100/1 :100 ;- profile transversale, scara : 1 :100/1 :100 ;

2.2.2. Studii hidrologiceS-au utilizat studiile hidrologice întocmite în martie 2011 de către S.C. ROUTTE

CONSTRUCT S.R.L. Bacău.Bazinul hidrografic al râului Berheci aferent barajului Antoheşti are o suprafaţă de 50,0 kmp.

Acesta este situat în partea de NV a Colinelor Tutovei, pe culmile interfluviului Siret – Bârlad. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de 260 m.

Din punct de vedere geologic zona se caracterizează prin depozite chersoniene (sarmaţianul superior) şi meoţiene, reprezentate prin alternanţe monotone de marne, nisipuri fine, argile, cu intercalaţii de gresii slab cimentate (gresii de Glăvăneşti), dispuse într-o structură monoclinală.

Relieful, adaptat la structură şi litologie se prezintă ca aliniamente de culmi înalte de 350-450 m. sculptate de văi cu orientare generală NV-SE, care în cea mai mare parte au un caracter consecvent. Pe anumite sectoare şi pe afluenţii râurilor principale Berheci şi Zeletin caracterul văilor este subsecvent, existând multe peisaje cuestiforme.

Sectorul superior al râului Berheci, pe care s-a amenajat lacul de acumulare Antoheşti drenează zona cea mai înaltă a Colinelor Tutovei, respectiv Masivul Doroşanu (563m) şi Dealurile Berheciului.

Clima este temperat-continentală, moderată, cu temperaturi medii anuale de 8,50-9,00C şi precipitaţii de 540-560 mm. Caracterul torenţial al precipitaţiilor se reflectă şi în regimul scurgerii apei, prin frecvenţa mare a viiturilor de amploare.

Acumularea Antoheşti este situată pe râul Berheci în localitatea omonimă. Elementele morfometrice ale bazinului hidrografic aferent au fost determinate pe harta topografică.

Debitele medii, maxime cu diferite probabilităţi de depăşire şi minime asigurate au fost determinate prin formule specifice, prin prelucrarea statistică a datelor de monitorizare îndelungată de la staţiile hidrometrice din bazin şi prin valorificarea corelaţiilor şi a relaţiilor de generalizare valabile în zonă.



Pentru determinarea hidrografelor undelor de viitură s-au utilizat ecuaţiile Goodrich-Alexeev, cu parametrii adaptaţi la condiţiile locale.

Trecerea de la debitul maxim 1% la celelalte probabilităţi de depăşire se face pe baza parametrilor curbei Pearson III.

Qmax.0,1% = 240 mc/s;Qmax.0,5% = 170 mc/s;Qmax.1% = 140 mc/s;Qmax.2% = 110 mc/s;Qmax.3% = 94,0 mc/s;Qmax.5% = 75,5 mc/s,Qmax.10% = 52,0 mc/s.

Debitele se referă la regimul natural de scurgere şi nu conţin sporul de siguranţă.Debitul mediu şi debitul mediu lunar minim anual s-au determinat pe baza unor corelaţii.-Debitul mediu multianual Q0 = 0,100 mc/s;-Debitul mediu lunar minim anual cu asigurare 80% = 0,008 mc/s.Elementele undelor de viitură.a.Hidrogramele viiturilor.

Tore

V% 0 1h30, 3 h 4h30, 6h 7h30, 9h 10h30, 12h 15h 18h 21h 24h

V0,1% 0.10 16,8 48,0 156 240 182 144 108 81,6 38,4 21,6 9,60 4,80

V1% 0.10 9.80 28.0 91.0 140 106 84.0 63.0 47.6 22.4 12.6 5.60 2.80

V2% 0.10 7.70 22.0 71.5 110 83.6 66.0 49.5 37.4 17.6 9.90 4.40 2.20

V3% 0.10 6.58 18.8 61.1 94.0 71.4 56.4 42.3 32.0 15.0 8.46 3.76 1.88

V5% 0.10 5.28 15.1 49.1 75.5 57.4 45.3 34.0 25.7 12.1 6.80 3.02 1.51

V10% 0.10 3.64 10.4 33.8 52.0 39.5 33.8 23.4 17.7 8.32 4.68 2.08 1.04

-Durata de creştere a viiturii: Tcr = 6 ore;-Durata totală a viiturii: Ttot = 24 ore;-Coeficientul de formă: γ = 0,30-Volume de viitură: V0,1% = 6,22 x 106m3

V0,5% = 4,41 x 106m3; V1% = 3,63 x 106m3; V2% = 2,85 x 106m3; V3% = 2,44 x 106m3; V5% = 1,96 x 106m3; V10% = 1,35 X 106m3.

Conditii hidrologice si hidrogeologiceDin punct de vedere hidrologic acumularea Antohesti realizata pe cursul superior al p. Berheci,

apartine bazinului hidrografic al raului Siret. Fiind localizat in zona cu umiditate variabila, cunoscuta ca saraca in precipitatii, in general sub 500mm anual, debitele inregistrate pe cursul de apa mentionat sunt deosebit de modeste, colectorul r. Barlad avand pe cursul inferior un debit specific de doar 1,2 l/sec km2. Alimentarea superficiala, a apelor de suprafata pluviala este predominanta, cea subterana fiind in general redusa (sub 20% din scurgerea totala). Ploile torentiale intense, relieful fragmentat si slaba consistenta a depozitelor aluviale favorizeaza eroziunea intensa si crestera turbiditatii apelor, care in perioada primavara-vara atinge valori maxime.



Din punct de vedere hidrogeologic arealul face parte grupa de raioane cu drenaj adanc, unde se intalnesc ape freatice de stratificatie si in depozite deluviale. Potentialul redus de acumulare al formatiunilor existente face ca debitele furnizate sa fie modeste si inconstante.

2.2.3. Studii geotehniceStudiul geotehnic la faza P.T. a fost întocmit de către S . C . P R O I E C T B U C O V I N A

S . R . L . S u c e a v a p e baza datelor obţinute din cartările geotehnice şi hidrogeologice de suprafaţă şi a forajelor executate în martie 2011.

Lucrări de cercetare executate în zonă şi informaţii obţinuteÎn vederea identificării fenomenelor morfogenetice, amplasamentul şi zona adiacentă au fost

supuse observaţiei directe iar terenul de fundare a fost cercetat prin intermediul unor lucrări specifice: foraj geotehnic şi încercare penetrometrică de tip DPL, locaţiile acestora fiind precizate în planul de situaţie cu amplasarea lucrărilor de investigare.

Informaţiile obţinute în faza de cercetare sunt prezentate în anexele grafice anexate documentaţiei.

2.2.4. Studii climatice Regimul climatic care caracterizeaza arealul studiat este specific tinuturilor climatice temperate

cu un grad de continentalism accentuat care se manifesta prin secete prelungite in perioada de vara si frecvente inversiuni termice in perioada de iarna. Vanturile uscate si fierbinti din timpul verilor aride determina aparitia fenomenului de seceta prelungite cu consecinte deosebit de negative pentru vegetatie.

Temperatura aerului, este controlata de urmatorul complex de factori: radiatia solara, circulatia generala a atmosferei si particularitatile pe care le dau conditiile fizico - geografice regionale si locale. Particularitatile regimului temperaturii aerului sunt caracteristice zonei temperate, supuse influentelor locale de: relief, vegetatie, hidrografice, factori antropici, etc., iar expresia continentalismului este data de amplitudinile termice ale temperaturilor medii si absolute ale aerului, care sunt neuniforme de la un an la altul, inregistrandu-se abateri importante de la media multianuala. Astfel in arealele joase temperatura medie anuala 9,0 C, coborand pana la 8, 0 C in zona de deal. Temperatura medie a lunii iulie variaza de la peste 21, 0 C in sectoarele mai adapostite si expuse insolatiei intense, pana la sub 19 C pe culmile dealurilor. Numarul zilelor de vara cu temperaturi de peste 25 C depaseste cifra de 90, numarul zilelor tropicale ( cu temperaturi ce depasesc valoarea de 30 C fiind de cca 30. Temperatura medie a lunii ianuarie prezinta valori cuprinse in intervalul - 4,5 C / -3,0 C, de la un an la altul acestea variind in limite largi ca urmare a a invaziilor de aer rece urmate de regimuri anticiclonice, temperaturile extreme absolute determinand un ecart de peste 70 C.

Fenomenul de inghet se produce in general dupa data de 15 octombrie si dispare la inceputul celei dea treia decade a lunii aprilie. Cele mai timpurii ingheturi de toamna si cele mai tarzii de primavara se pot produce cu un decalaj de 3-4 saptamani fata de datele medii, numarul mediu de anual de zile cu inghet cifrandu-se la peste 110.

Regimul anual (inclusiv multianual) al precipitatiilor reflecta o raspandire destul de inegala a cantitatilor de apa , cantitatea medie anuala variind intre 450 si 600 mm, zonele de deal primind de regula cantitati suplimentare fata de aceste valori. Cantitatea medie de precipitatii in luna iulie se incadreaza intre 50 si 60 mm, ploile torentiale insotite uneori de grindina au o frecventa scazuta ( 1-3 cazuri ). Cantitatea medie de precipitatii in luna ianuarie este in jur de 30 mm, cu variatii extrem de mici in spatiile interfluviale.

Stratul de zapada, cu unele exceptii, se asterne de timpuriu pe culmile dealurilor, grosimea acestuia atingand valori de 10 la15 cm. Numarul mediu de zile cu ninsoare variaza intre 15 si 30 anual, solul ramanand acoperit cu zapada cca 55-60 zile pe an. In zonele expuse vantului se inregistreaza frecvent viscoliri si troieniri ale cailor de comunicatie.



Vanturile sunt caracterizate in principal de o directie predilecta N si NV si mai redus din directiile S si SE, culuarul Siretului favorizand o dirijare mai mult N-S a curentilor atmosferici. Viteza vantului creste proportional cu inaltimea, iar in apropierea suprafetei terestre subiacente, aceasta se reduce, din cauza fortei de frecare si al gradientului mare de rugozitate al acesteia. Viteza medie anuala in zona este in jur de 2,4m/s, cu cresteri semnificative in perioada rece, de multe ori depasindu-se valoarea de 70 km/h.

2.2.5. Caracterizarea seismică a zoneiConform P 100 -1/2006, acceleraţia terenului pentru proiectare pentru arealul cercetat, este de

ag = 0,20g, valoarea perioadei de control (perioada de colţ) Tc = 1,0 sec., din acest punct de vedere zona poate fi apreciată ca având un risc seismic moderat, zona seismică C.

2.3. Descrierea lucrărilor existenteFuncţiile acumulării AntoheştiAcumularea Antoheşti are următoarele funcţiuni: - atenuarea undelor de viitură de pe râul Berheci în vederea aparării de inundaţii a localităţii

Antoheşti şi Oţeleşti. - asigurarea folosinţei piscicole la un volum de apă de cca. 300.000 mc; Lucrarea a fost proiectată conform studiului hidrologic efectuat în anul 1971 la următoarele

debite în secţiunea Antoheşti a râului Berheci. Q1% = 129,00 mc/s; Q2% = 100,00 mc/s; Q5% = 68,00 mc/s Pentru racordarea cu bieful aval, debitele atenuate pentru care a fost proiectată acumularea, au

fost: Qat. 1% = 114 mc/s ; Qat. 2% = 80 mc/s ; Qat. 5% = 59 mc/s

Descrierea lucrărilor existente Pentru bararea râului Berheci în vederea realizării volumelor de înmagazinare sunt executate

următoarele lucrari: Barajul de pământ

- cota coronament 215,00 mdMN - lungime coronament 343,00 m - cota creastă deversor 213,00 mdMN - cota NNR 212,25 mdMN corespunde fazei I de

apărare. La NNR volumul retinut în lac este de 290 mii mc. - latime la coronament: 4,0 m - Hmax. baraj 6,95 m

- panta taluz amonte1:3 - protecţie din dale de beton - panta taluz aval 1 :2,5 - protecţie pam ant vegetal

Pe paramentul amonte există o banchetă de 8 m lăţime, la cota 211,0 mdMN. Volumul de atenuare este de 500 mii mc, iar volumul total este de 920 mii mc. Diferenţa dintre

cota crestei deversorului DAM şi NNR este de 75 cm. Debitele uvrajelor: golirea de fund - 5,7 mc/s; DAM - 64,0 mc/s la asigurarea de 1 %

Aval de baraj, albia râului Berheci este regularizată pe cca. 4,25 km, capacitatea de transport a acesteia fiind comparabilă cu a capacităţii de evacuare a golirii de fund.

Suprafata luciului de apă la creasta deversorului este de 21,50 ha. În prezent barajul nu prezintă denivelări ale coronamentului; protectia prin înierbare a taluzului

aval se prezintă bine, însă dalele care protejează paramentul amonte sunt erodate şi distruse pe o suprafaţă de 1200 mp.

La piciorul taluzului aval se manifestă fenomenul de exces de umiditate datorat infiltraţiilor pe sub corpul barajului cât şi descărcării freaticului din versanţi, acest lucru datorându-se structurii



terenului reprezentat prin prafuri nisipoase şi argile nisipoase - prăfoase cu intercalaţii semnificative, de pietriş, umărul stâng al barajului fiind amplasat în zona de con de dejecţie a unui afluent al râului Berheci.

Energia de relief a versantului stâng este mare, cu pante de 45° şi chiar mai mari, cu versanţi, în mare parte denudaţi.

Acumularea prezintă fenomenul de colmatare, eutrofizare şi stufizare, datorită pantei mici a râului cât şi transportului pământului de pe versanţi, neexistând perdea de protecţie. Barajul nu are instalaţie de iluminat.

Golirea de fund Este amplasată pe malul drept al râului Berheci şi este alcatuită din: - canal de pământ şi canal betonat - la intrarea în turn de 4,0 m şi o lăţime de 1,7 m la fund

şi taluz de 1:1,5. - turnul de manevră - are în plan dimensiunile de 4,45 x 5,00 şi înălţimea de 6,00 m. Corpul orizontal este o conductă cu Dn 1000 mm, cu lungimea de 30,0 m din tuburi PREMO,

cu disipator de energie din beton, având lungimea de 12,30 m, cu pereţi cu panta 10:1, cu înălţimea de 2,50 m şi lăţimea la fund de 2,0 m.

Tipul de disipator este cu prag cu lăţimea de 0,80 m şi înălţimea de 0,80 m. Disipatorul se continua cu o risbermă din piatră brută cu lungimea de cca. 12,0 m, în prezent afectată.

Canalul de legatură cu bieful aval (albia râului Berheci) este din pământ, cu maluri abrupte, fiind colmatat şi stufizat.

Turnul de manevră nu este echipat decât cu vanete şi grătare, neexistând mecanisme şi instalaţii de acţionare şi manevrare.

În prezent acumularea Antoheşti nu dispune de un canton de exploatare, barajistul locuind în sat. Trebuie construit un canton de exploatare tip pentru cazarea barajistului şi a personalului de intervenţie în caz de avarii.

În cadrul amenajării gospodăriei cantonului se va prevedea o magazie pentru depozitarea materialelor, precum şi un sistem de alimentare cu apă dintr-un puţ construit în vecinătate. Cantonul va fi dotat cu hidrofor, rezervor şi instalaţie de apă curentă la bucătărie şi grupul sanitar.

Pentru iluminatul cantonului trebuie extinsă reţeaua de alimentare cu energie electrică cu cca. 300 m.

Beneficiarul se va preocupa de asigurarea unui teren de cca. 1000 mp în zona barajului pentru amplasarea cantonului.

Evacuatorul de ape mari Este amplasat pe versantul drept al barajului, este de tip triunghiular din beton armat şi are

lungimea canalului de acces de 96,5 ml. Pragul deversor are o lungime de 17,4 ml, canalul de legatură de 58,6 ml, disipatorul de

energie de 10 ml, canalul rapid de 63,0 ml, risberma de 15,0 ml, iar canalul de racordare cu albia minoră are lungimea de 34,0 ml.

În prezent zona de acces este colmatată datorită spălării solurilor vegetale de pe versant, neexistând perdea de protecţie. Pereţii şi radierul sunt din beton şi sunt fisuraţi. Pasarela peste DAM este dezafectată, fiind necesară reconstrucţia acesteia.

Pragul disipatorului de energie a fost distrus şi apoi refăcut în amonte de amplasamentul iniţial, la 3,0 m. În aval de disipator risberma este distrusă, colmatată şi obturată cu fragmente din beton de la fostul prag al disipatorului.

Canalul de legatură cu albia râului Berheci este colmatat şi stufizat. Aparate de masură şi control În prezent există mira montată pe turnul de manevra şi nu există pe canalul de evacuare a DAM

sau a golirii de fund. Sunt executate 3 foraje piezometre Dn 200 mm în prezent colmatate şi înfundate cu gunoi şi deşeuri. Nu există instalaţii şi echipamente hidrotehnice. Nu există, de



asemenea, instalaţie de avertizare sonoră a populaţiei în cazul avarierii barajului sau în cazul pericolului avarierii uvrajelor.

2.4. Căile de acces provizoriu Accesul în amplasamentul lucrărilor se realizează din drumul naţional DN 2 (DE 85), drumul

judeţean DJ 2F Bacău Secuieni Izvorul Berheciului Antoheşti.

2.5. Prezentarea obiectivului pe specialităţi. Descrierea lucrărilor propuseConţinutul proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie şi structura prezentării acestuia s-a

adoptat în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor nr. 863/2008 pentru aprobarea “Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice”. Acestea s-au adoptat având în vedere specificul lucrărilor prevăzute.

Cerinţe de verificare ale proiectului. În conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, a Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi construcţiilor, aproobat prin Hotărârea Guvernului nr.925/1995 şi Îndrumătorul privind aplicarea prevederilor Regulamentului menţionat mai sus, aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.77/N/1996, verificarea proiectului se va face pentru cerinţele A7: “Rezistenţă şi stabilitate pentru construcţii şi amenajări hidrotehnice”, B5: “Siguranţa în exploatare” şi D: “Igiena, sănătatea oamenilor, protecţia şi refacerea mediului”, de către verificatori de proiecte atestaţi.

Proiectul tehnic este structurat pe următoarele volume:

MEMORIU DE SINTEZĂ

VOLUMUL I – Reabilitare corp baraj Volumul I.1 – Memoriu tehnicVolumul I.2 – Caiete de sarciniVolumul I.3 – Documentatia economică

VOLUMUL II – Consolidare golire de fund Volumul II.1 – Memoriu tehnicVolumul II.2 – Caiete de sarciniVolumul II.3 – Documentatia economică

VOLUMUL III – Reabilitare descărcător de ape mari Volumul III.1 – Memoriu tehnicVolumul III.2 – Caiete de sarciniVolumul III.3 – Documentatia economică

VOLUMUL IV – Reabilitare A.M.C. Volumul IV.1 – Memoriu tehnicVolumul IV.2 – Caiete de sarciniVolumul IV.3 – Documentatia economică

VOLUMUL V – Construcţie canton exploatare Volumul V.1 – Memoriu tehnicVolumul V.2 – Caiete de sarciniVolumul V.3 – Documentatia economică

– STUDIUL TOPOGRAFIC, elaborat de S.C. CASA VERDE S.R.L.– STUDIUL GEOTEHNIC, elaborat de S.C. PROIECT BUCOVINA S.R.L. Suceava



– STUDIUL HIDROLOGIC, elaborat de S.C. ROUTTE CONSTRUCT S.R.L. BacăuDescrierea lucrărilor pe volumeLucrările proiectate care fac obiectul documentaţiei:

VOL. I – REABILITARE CORP BARAJ Lucrările de reabilitare a corpului barajului, necesare asigurării funcţionării în siguranţă a

acumulării se prezintă în continuare:Protecţie taluz amonte Paramentul amonte al barajului este protejat cu dale din beton cu dimensiunile de 2,0 x 2,0 x

0,15 m. Unele zone prezintă deteriorări ale dalelor, betonul fiind exfoliat sau fisurat. Se propune înlocuirea unui număr de 300 buc dale în suprafaţă de 1200,0 mp. Pentru înlocuirea dalelor sunt necesare următoarele operaţii:

- demolare dale deteriorate;- încărcarea şi transportul molozului rezultat;- refacerea stratului drenant (balast) cu o grosime de 15cm, S = 1200,00mp;- cofrarea şi turnarea betonului pentru refacere dale 2,0 x 2,0 x 0,15 m;- etanşarea rosturilor dintre dale. Rosturile sunt umplute cu mortar bituminos pe suport de

nisip.Dren aval taluz baraj S-a propus execuţia unui sistem de drenaj , dren din anrocamente pe o lungime de L =

230,00m. Acest dren are secţiune trapezoidală cu lăţimea la fund b=0,80 m, lăţime la partea superioară B = 1,20 m, adâncimea medie de h = 1,20m şi rol de captare a apei provenite din infiltraţiile de sub ampriza barajului.

VOLUMUL II – CONSOLIDARE GOLIRE DE FUND În zona aval debuşeului golirii de fund lucrările din beton la canal, disipator de energie şi canal

de evacuare, sunt deteriorate, necesitând refacerea în totalitate. Golirea de fund prezintă deteriorări ale dalelor pe taluz şi risbermă. Se propun următoarele lucrări:

- Refacere disipator de energie L = 22,30m:- dărâmare, încărcarea şi transportul molozului rezultat;- refacerea stratului drenant (balast) cu o grosime de 15cm, S = 101,00mp;- cofrarea, montarea armăturilor şi turnarea betonului în radier şi pereţi;- pereu dale L = 10,0m ;- etanşarea rosturilor dintre dale. Rosturile sunt umplute cu mortar bituminos pe suport de

nisip.- refacere dinţi disipatori; - Refacere risbermă din gabioane L = 10,00 m:– saltea gabioane fund canal evacuare GF- pereu din piatră brută pe taluz.- Decolmatare canal racord şi albie râu Berheci L = 170,00 m:- decolmatare;- încărcare şi transport deponii;- finisarea taluzelor;- însămânţare.

VOLUMUL III – REABILITARE DESCĂRCĂTOR DE APE MARI Descărcătorul de ape mari prezintă deteriorări ale radierului, dalelor pe taluz. Disipatorul de

energie şi risberma sunt deteriorate în totalitate . Astfel, se propun următoarele lucrări:Refacere canal rapid:- dărâmare;



- încărcare şi transportul molozului rezultat;- strat drenant cu grosimea de 0,1 m ;- armarea şi turnarea betonului în radier cu grosime de 0,30m ;- armarea şi turnarea betonului pe taluz cu grosime de 0,15m ; - etanşarea rosturilor dintre dale

Refacere disipator de energie L = 15,00m - dărâmare;- încărcare şi transportul molozului rezultat;- strat drenant cu grosimea de 0,1 m ;- armarea şi turnarea betonului în radier cu grosime de 0,30m ;- armarea şi turnarea betonului pe taluz cu grosime de 0,15m ; - armarea şi turnarea betonului în pinten aval şi amonte cu dimensiunile 13,0 X 1,0 X 0,6; - montarea barbacanelor ;- etanşarea rosturilor dintre dale ;

Refacere risbermă L = 15,00m : - saltea gabioane fund canal L = 15,00m, grosime de 0,50 m;- pereu uscat din piatră brută cu grosimea de 0,20 m.

Decolmatare canal leg ă tură cu albia : - decolmatare;- încărcare şi transport deponii;- finisarea taluzelor;- însămânţare. Pasarelă de acces L = 16,00m : - turnare şi montare elemente din beton armat;- balustrade metalice;

Canal marginal la D.A.M. L = 150,00m : - terasamente canal b= 0,50m; B= 1,0 m; h = 0,8 m;

Podeţ Dn 600 mm : - terasamente manuale;- montare tub PREMO Dn 600mm;- timpane din beton armat;- parapet metalic;

VOLUMUL IV – REABILITARE A.M.C. - executarea a două baterii de puţuri piezometrice a câte 2 foraje fiecare. Sunt prevăzute 4

foraje piezometrice Dn 200mm cu coloana metalică, totalizând 30,00m foraj.

VOLUMUL V – CONSTRUCŢIE CANTON DE EXPLOATARE Pentru punerea în siguranţă a acumulării Antoheşti, s-a impus construirea unui canton tip.Cantonul a fost prevăzut cu un funcţional capabil să asigure spaţii pentru cazarea muncitorilor

de intervenţie în caz de viituri, spaţiu pentru bucătărie, cazare pentru personal permanent, spaţiu pentru materiale şi echipamente.

Cantonul face obiecul memoriului de specialitate din cadrul volumului V.



2.6. Trasarea lucrărilor

Predarea amplasamentului se va face la cererea beneficiarului (A.N. “Apele Române” - A.B.A. Prut) adresată proiectantului cu 10 zile înainte.

La predarea amplasamentelor va participa în mod obligatoriu reprezentantul beneficiarului.Marcarea se va face prin plantarea de ţăruşi conform normelor tehnologice specifice fiecărei

categorii de lucrări.După predarea amplasamentului se vor întocmi procese verbale de predare – primire. Orice

modificare de amplasament sau traseu se va putea face numai cu acordul proiectantului.

2.7. Organizarea de şantier şi pentru realizarea producţiei2.7.1. Schema de organizare de şantierAvând în vedere volumele de lucrări care trebuiesc realizate şi necesarul de resurse (materiale,

utilaje şi forţă de muncă), corelat cu durata de execuţie a lucrărilor estimată, precum şi a mărimii suprafeţei, pe care sunt răspândite lucrările, orientativ, s-a considerat o schemă de organizare de şantier la nivel de punct de lucru.

Construcţiile care se vor folosi ca obiecte de organizare, s-au adoptat cu caracter provizoriu, mobil şi demontabil, cu ciclu scurt şi mediu, care se vor demonta la terminarea lucrărilor, cuprinzând vagoane (dormitor, birouri, duşuri, săli de masă, etc.), containere vestiar, closete uscate, magazii metalice, magazii containere pentru carbid şi tuburi de oxigen, remiză PSI, depozit de carburanţi şi împrejmuirea amplasamentului cu gard de sârmă.

Amplasamentele luate în consideraţie oferă, posibilitatea racordării la reţelele de alimentare cu energie electrică comunale şi realizarea unor lucrări provizorii pentru alimentarea cu apă din subteran.

Serviciile sanitare se vor asigura de către personalul de specialitate din municipiul Bacău.Schema de organizare propusă este orientativă, funcţie de particularităţile specifice, fiecare

ofertant poate adopta soluţie proprie de organizare cu obiecte de cazare, social – culturale, tehnico – administrative, de realizare a producţiei auxiliare şi pentru deservirea producţiei, pe amplasamente convenabile, cu acordul proprietarilor de teren.

2.7.2. Programul de realizare şi recepţie a lucrărilorDurata totală de realizare a lucrărilor în cadrul prezentului obiectiv de investiţie este de 24 luni. Având în vedere condiţiile naturale specifice zonei, în special cele de relief şi climatice, execu-

tantul va trebui să-şi organizeze activitatea, astfel încât să se încadreze în graficul de realizare a lu-crărilor pe obiect, cât şi pe categorii de lucrări.

În acest sens, în graficul anexat, se prezintă programul de execuţie şi recepţie a lucrărilor de bază.

Recepţia la terminarea lucrărilor cât şi recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie se va efectua în conformitate cu prevederile "Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora", aprobat prin HGR Nr. 273/94.

2.7.3. Laboratoarele contractantului şi testele care cad în sarcina saÎn vederea asigurării controlului calităţii lucrărilor, conform normelor legale în vigoare,

executantul va trebui să fie dotat cu laboratoare care să îi permită efectuarea testelor şi experimentărilor care se impun.

Laborator geotehnic pentru efectuarea testelor şi încercărilor privind verificarea compactităţii terasamentelor conform STAS 9850/1989;

Laborator pentru verificarea calităţii betoanelor şi materialelor componente în conformitate cu prevederile Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, indicativ NE 012/1-2007, anexele VI.1 ÷ VI.4, respectiv instrucţiunile tehnice PE 713/90 cap. 8 - 10 în cazul betoanelor hidrotehnice, privind:



- calitatea cimentului, conform STAS 227/1-5-86 privind efectuarea încercărilor fizice şi STAS 227/6-86 pentru determinarea rezistenţelor mecanice;

- condiţiile tehnice pentru agregate conform STAS 1667/76;- agregate naturale grele pentru betoane şi mortare, conform STAS 4606/1980;- timpul şi frecvenţa verificărilor, conform STAS 1799/1988;- condiţiile tehnice ale apei, conform STAS 790/1984;- calitatea betoanelor, conform STAS 1799/1988, STAS 1759/1988 şi STAS 1275/1988.Se vor mai avea în vedere normativele tehnice şi metodologia în vigoare pentru dotarea

laboratoarelor de construcţii-montaj şi autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/2.10.1995.

2.7.4. Protejarea lucrãrilor executate şi a materialelor de şantierProtecţia lucrărilor realizate până la recepţia acestora şi preluarea de către investitor (unitatea

de exploatare) cât şi a materialelor, în şantier, se va asigura de executant prin pază directă şi împrejmuire cu gard de sârmă ghimpată.

După recepţia lucrărilor, întreţinerea, exploatarea şi paza acestora revine investitorului sau unităţii de exploatare care va prelua lucrările.

Materialele aprovizionate vor fi păstrate în depozite ferite de degradări.

2.7.5 Tehnica securităţii şi protecţia muncii şi prevenirea / stingerea incendiilor

2.7.5.1 Norme şi prescripţii de protecţia muncii care trebuiesc respectateLa execuţia lucrărilor se vor respecta următoarele:- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat de MLPAT cu Ordinul

9/N/15.03.1993;- Norme de protecţia muncii pentru lucrările de construcţii hidrotehnice la suprafaţă şi pe apă,

ale Ministerului Industriilor, redactarea a II-a/1993;- Norme generale de protecţia muncii ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi

Ministerului Sănătăţii, 1996;- Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 şi normele metodologice de aplicare, editată de Ministrul

Muncii şi Protecţiei. Sociale - Norme generale de protecţia muncii 1996 ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi ale

Ministerului Sănătăţii;- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi

executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat (7) 1995, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern (6) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;

- Ordinul nr. 15 din volumul - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor 1987, Ministerul Agriculturii;

- Decretul nr. 232/1974 republicat în 1978,- Ordinul nr. 381/1994 al Ministerului de Interne; - Decretul 400/1981; - HGR nr. 51/92 modificată şi completată cu HGR nr. 71/96.- Norme republicane de protecţia muncii editat de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii- Norme de protecţia muncii la lucrările de îmbunătăţiri funciare, la lucrările de construcţii

hidrotehnice speciale, foraje şi alimentări cu apă aprobate cu Ordinul MAIA nr. 2977 / 1975, extrasele nr. 10 şi 11 elaborate în conformitate cu prevederile Legii nr. 5 / 1965.



- Normativ republican pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor, aprobate de MEI, MCInd, CSEAL cu Ordinul nr. 906 / 1972 publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 3 / 1974.

- Normele de tehnica securităţii muncii în construcţii- Toate normativele în vigoare privind folosirea utilajelor.- Decret 290/1977 – Norme generale de protectie împotriva incendiilor la proiectarea şi

realizarea construcţiilor şi instalaţiilor.

2.7.5.2. Dispoziţii pentru protecţia muncii la realizarea lucrărilor de construcţiiResponsabilul cu protecţia muncii are obligaţia să facă tuturor angajaţilor un instructaj general

şi unul specific sectorului unde lucrează, privitor la măsurile de protecţia muncii, fişele de instructaj pentru protecţia muncii tuturor angajaţilor vor fi reactualizate lunar conform normelor şi normativelor în vigoare.

Se va acorda o atenţie deosebită desfăşurării lucrului în vecinătatea liniilor electrice sub tensiune.

Zonele cu restricţii ale intersecţiilor reţelelor aeriene electrice şi îngropate (conducte de alimentare cu apă şi instalaţii de telecomunicaţii) cu elementele din schema hidrotehnică de amenajare prevăzută sunt prezentate pe planşele de detaliu cu amplasarea lucrărilor, scara 1: 500 1:1000.

La execuţia lucrărilor în apropierea LEA peste 1kV, utilajele de construcţii mobile ce pot ajunge în apropierea părţilor sub tensiune vor fi amplasate astfel încât în timpul manevrelor nici o parte a acestora, a sarcinii sau altor mijloace folosite la lucrări să nu se apropie la distanţe, faţă de elementele sub tensiune mai mici decât:

- 2.5 m pentru LEA până la 35kV;- 4.0 m pentru LEA cu tensiuni de la 35 la 220 kV;- 6.0 m pentru LEA de 400 kV.Executarea lucrărilor mecanizate la distanţe mai mici decât cele menţionate se va face numai

cu scoaterea de sub tensiune a LEA.Executarea lucrărilor se face numai cu supravegherea lucrărilor la faţa locului de către un

delegat special al unităţii de exploatare a LEA. La execuţia acestor lucrări se vor aplica normele de protecţie a muncii pentru instalaţii electrice.

Trecerea utilajelor mobile sub conductoarele LEA peste 1kV este interzisă dacă între gabaritul acestora şi conductoare nu rămâne o distanţă de cel puţin:

- 2.0 m pentru LEA până la 20kV inclusiv;- 2.5 m pentru LEA cu tensiuni între 25 şi 35 kV;- 4.0 m pentru LEA de 110 kV şi 220 kV;- 6.0 m pentru LEA de 400 kV.Lucrările propuse în zona conductelor de alimentare cu apă şi irigaţii se vor face în prezenţa

unui delegat al unităţilor care le au în exploatare, după pichetarea şi depistarea prin săpături manuale a conductelor.

Execuţia lucrărilor în zona conductelor de alimentare cu apă şi irigaţii se va realiza exclusiv manual. Lucrările propuse în zona instalaţiilor de telecomunicaţii subterane şi aeriene se vor executa manual; constructorul va lua măsuri de evitare a deteriorării protecţiilor instalaţiilor de telecomunicaţii existente (blocuri de beton, ţevi de PE sau PVC). Constructorul va lua toate măsurile de respectare a prevederilor STAS E 8591/75.

La lucrările de excavaţii executate cu buldozerul sau excavatoare se vor respecta prevederile cu privire la modul de lucru al utilajelor de săpat.



Deserventul utilajului este obligat să observe starea abatajului, iar în caz de pericol, de surpare să îndepărteze utilajul din zona periculoasă.

O atenţie deosebită, trebuie acordată descărcării cupei excavatorului în autovehicule, care se va face cu respectarea normelor referitoare la acest gen de operaţii.

Căile de acces spre locurile de muncă unde există pericole de surpări, atingere a firelor electrice sub tensiune, treceri peste ape trebuie prevăzute cu panouri avertizoare şi afişaje.

La executarea lucrărilor pe timp friguros este necesar a se lua măsuri pentru asigurarea unor condiţii de lucru muncitorilor, astfel ca producţia să se poată desfăşura în condiţii foarte bune, obţinându-se o productivitate mărită prin măsurile de protecţia muncii, prevenindu-se posibilitatea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.

Accidentele specifice care se produc la lucrările ce se execută iarna se datoresc în general următoarelor cauze:

-alunecări pe locuri în pantă, pe teren umed şi îngheţat-accidentări cu ocazia săpăturilor în pământ îngheţat.Căile de acces spre locurile de muncă şi în toate zonele de lucru unde există pericole de surpări

sau alunecări, de atingerea firelor electrice sub tensiune, de treceri peste ape, să fie asigurate cu îngrădiri, podeţe, balustrade de protecţie după caz, prevăzute cu săgeţi indicatoare, panouri avertizoare şi afişaje asupra pericolului de accidentare şi asupra modului cum pot fi evitate.

Locurile de trecere trebuie curăţate de noroi, zăpadă, resturi de materiale şi iarna vor fi presărate cu nisip, cenuşă, zgură, rumeguş, sare,etc.

Instalarea utilajelor (excavatoare, dragline, buldozere) se va face astfel încât să nu permită deplasări nerecomandate ale utilajelor. Amplasarea utilajului trebuie astfel realizată încât să se asigure stabilitatea lor cât mai bună.

Utilajele de construcţii mobile vor fi deplasate numai pe terenuri care să le asigure stabilitatea şi să nu producă răsturnări sau afundări.

Se interzic orice fel de reparaţii, curăţire sau ungere a utilajelor în mişcare sau în timpul funcţionării.

Acest lucru este permis numai când utilajul este scos din funcţiune şi comenzile sunt blocate. Se prevăd panouri avertizoare de interzicere a punerii în funcţiune pe timpul cât se lucrează la întreţinerea sau exploatarea utilajului.

Se vor respecta cu stricteţe ca pentru deservirea utilajelor de construcţii să fie admişi numai lucrători calificaţi profesional pentru utilajul respectiv, care să cunoască perfect normele de tehnica securităţii muncii referitoare la utilajul pe care îl deserveşte.

Privitor la securitatea circulaţiei se menţionează următoarele:-sectoarele de lucru vor fi semnalizate din ambele direcţii cu tabele indicatoare pentru circulaţia

pe drumuri;-în mod obligatoriu se vor monta câte un semnal triunghiular pentru indicarea şantierului şi un

semnal rotund cu restricţii de viteză (viteza minimă 5 km / h – maximă 40 km / h) În cazul ivirii unor situaţii speciale ce vor necesita măsuri deosebite ce nu sunt cuprinse în

norme, constructorul are obligaţia de a lua toate măsurile de prevedere pentru asigurarea celor mai bune condiţii de muncă.

La executarea terasamentelor pentru reprofilarea taluzurilor digurilor se vor respecta măsurile cuprinse în norme privind acest tip de lucrări.

Se interzice introducerea utilajelor grele de compactare în locuri înguste.Se interzice trecerea cu compactorul în apropiere şanţurilor în care se lucrează.La încărcarea manuală şi mecanică a diverselor materiale, precum şi transportul acestora cu

mijloace auto, se vor respecta prevederile din norme pentru aceste operaţii.Pentru situaţii de viitură executantul va instala un sistem propriu de atenţionare. În caz de

pericol se vor evacua utilajele şi personalul la cotă neinundabilă şi accesibilă, asigurând accesele şi se vor proteja, pe cât posibil, zonele expuse la eroziuni.



Aceste măsuri nu sunt limitative, executantul poate lua şi alte măsuri care să evite accidentele tehnice sau cele ale personalului.

În timpul execuţiei lucrărilor, are obligaţia de a lua toate măsurile pentru evitarea oricărei accidentări a personalului.

Executantul are obligaţia să execute instructaje de protecţia muncii, în care să se insiste asupra celor cu caracter de periculozitate.

2.7.6. Protecţia mediului1. Executantul va asigura în permanenţă o bună întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de

transport pentru a nu fi posibile pierderi accidentale de carburanţi şi / sau lubrefianţi în apă sau pe drumurile de acces.

De asemenea, executantului îi revine sarcina de a reduce în limita posibilităţilor emisiile de noxe (provenite de la utilaje şi mijloacele de transport) atât prin permanenta verificare şi întreţinere a parcului auto cât şi prin achiziţionarea de carburant corespunzător calitativ.

2. Executantul va monitoriza în permanenţă starea tehnică a staţiei de alimentare cu carburanţi şi a rezervoarelor de stocare a acestora.

3. Executantul se va dota cu un minim de absorbanţi şi /sau substanţe neutralizatoare pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi /sau lubrefianţi.

4. Executantul va asigura pe toată perioada desfăşurării lucrărilor, întreţinerea drumurilor tehnologice pe care vor circula utilajele şi mijloacele sale de transport şi va lua măsurile necesare în vederea limitării emisiilor de praf generate de circulaţia auto pe aceste drumuri.

5. Executantul va lua şi alte măsuri pe care le consideră necesare în vederea eliminării sau limitării oricărei forme de impact negativ asupra mediului.

6. Executantul va asigura la terminarea execuţiei investiţiei, demontarea tuturor componentelor organizării tehnologice care au concurat la realizarea lucrărilor (birouri, atelier reparaţii parc auto, staţie de alimentare carburanţi, rezervoare carburanţi, magazie lubrefianţi, etc), inclusiv spargerea platformelor betonate pe care acestea au fost amplasate; se va asigura eliberarea terenului de toate deşeurile rezultate în urma operaţiunilor de dezafectare.

Executantul va executa lucrări de refacere ecologică a terenului pe care a fost amplasată organizarea tehnologică menţionată.

2.7.7. Controlul calităţii lucrărilor pe şantierDeoarece fazele procesului de execuţie a lucrărilor din beton sunt lucrări ascunse, se vor

încheia procese verbale de lucrări ascunse pe fiecare fază, trecerea la o nouă fază fiind permisă numai după încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă.

Verificările se vor aplica pe toată durata execuţiei.Se vor verifica în special dimensiunile, forma elementelor de construcţie, distanţele dintre

armături şi calitatea betoanelor puse în operă. Referitor la forma în plan şi spaţiu se vor verifica: planeitatea, rectilinitatea, verticalitatea, înclinarea muchiilor, unghiuri sau raze de curbă.

Pe toată durata execuţiei, constructorul beneficiarul şi proiectantul vor trebui să desfăşoare o colaborare susţinută pentru “Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”, conform Normativului N.E.012/1-2007.



Nr.crt. Subactivitate Scopul verificării Actul încheiat

0 1 2 3

1.

Recepţia calitativă a materialelor şi a elementelor de construcţii – montaj şi instalaţii

Calitatea materialelor livrate Certificat de garanţie

Calitatea elementelor prefabricate din beton armat Certificat de calitate

Calitatea betonului livrat Certificat de calitate

Recepţia calitativă pe loturi a elementelor de construcţii Proces verbal de recepţie

Calitatea armăturilor sudate Proces verbal de recepţie

Calitatea ţevilor Buletin de calitate

2.

Verificări şi analize de laborator pentru determinarea calităţi materialelor şi a elementelor de construcţii – montaj şi instalaţii

Gradul de compactare a pământului Buletin de verificare

Gradul de umiditate Buletin de verificare

Recoltarea probelor de pământ Buletin de recoltare

Transmiterea probelor de beton Borderou de transmitere

Încercarea la compresiune a cuburilor de beton Buletin de încercare

Încercări la probele de ciment Comunicare pentru încercări

3.Verificări la faza pregătitoare a execuţiei lucrărilor

Trasarea lucrărilor Proces - verbal de trasare

Predarea – primirea frontului de lucru Proces - verbal de predare - primire

4. Verificarea pe teren a calităţii lucrărilor

Recepţia calitativă Proces – verbal de recepţie

Evidenţa betoanelor turnate Condică pentru evidenţă

Montarea elementelor prefabricate Registru pentru montare

Recepţia calitativă a materialelor, prefabricatelor şi elementelor de construcţii – instalaţii

Registru pentru recepţie

5.

Atestarea calităţii instalaţiilor tehnologice

Atestarea staţiei de betoane Certificat de atestare

Verificarea săptămânală a sistemelor de dozare şi cântărire Registru de verificare

6.Verificări efectuate de controlorii tehnici de calitate

Verificări la datele stabilite de aceştiaComunicări



Executantul împreună cu reprezentantul beneficiarului vor urmări cu cea mai mare atenţie, respectarea materialelor componente şi a lucrărilor conform Legii 10 / 1996 privind calitatea în construcţii şi a normativelor specifice diverselor categorii de lucrări (terasamente, betoane, lucrări din piatră).

Se vor încheia procese verbale de lucrări ascunse, se va completa condica de betoane şi se vor face încercările de beton necesare (terasamente, betoane) pentru asigurarea parametrilor ceruţi.

Executantul trebuie să deţină întreaga documentaţie de execuţie, dispoziţiile de şantier, precum şi documente care să ateste calitatea tuturor materialelor şi lucrărilor executate până la stadiu premergător recepţiei.

Clasificarea controlului şi procedeele de control a calităţii în construcţii pentru lucrările din beton şi beton armat sunt indicate în N.E. 012/1-2007 şi NE.012/2-2009.

Controlul calităţii agregatelor se face conform N.E. 012/1-2007 .Pentru asigurarea calităţii lucrărilor, constructorul, va urmări permanent execuţia prin controlul

intern permanent CTC.Beneficiarul va putea opri lucrările până la luarea măsurilor de remediere în cazul nerespectării

tehnologiei de execuţie. Înainte de punerea în operă a betonului controlul trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte

esenţiale:- geometria cofrajului şi poziţionarea armăturii;- înlăturarea impurităţii şi substanţelor de orice natură de pe suprafaţa cofrajelor în

contact cu betonul;- stabilitatea cofrajelor;- integritatea cofrajelor pentru a împiedica scurgerea pastei de ciment;- tratarea suprafeţei cofrajelor;- curăţirea armăturilor de impurităţi şi substanţe care ar slăbi aderenţa;- dimensiunea distanţierelor;- condiţiile necesare unui transport eficient, măsurile de compactare şi tratare, funcţie de

consistenţa specifică a betonului; - recepţionarea calitativă a betonului;- rezultatele şi concluziile verificărilor efectuate până la această fază;- asigurarea unui personal instruit;- asigurarea unor măsuri pentru situaţii accidentale;În timpul operaţiilor de transport, compactare şi tratare a betonului se vor avea în vedere

următoarele aspecte:- menţinerea omogenităţii betonului în timpul transportului şi punerii în operă;- distribuţia uniformă a betonului în cofraj;- compactareea uniformă şi evitarea segregării în timpul compactării;- înălţimea maximă de cădere a betonului;- viteza de turnare, ţinând cont de acţiunea betonului asupra cofrajelor;- durata între etapele de amestecare, descărcare şi turnare a betonului;- măsuri speciale în cazul rosturilor de lucru;- tratarea rosturilor înainte de turnare;- metode de tratare şi durata tratării betonului, în funcţie de condiţiile atmosferice şi

evoluţia rezistenţei;- evitarea unor eventuale deteriorări ce pot apare ca urmare a unor şocuri sau vibraţii

asupra betonului proaspăt;Pentru asigurarea respectării caietului de sarcini constructorul va urmări executarea lucrărilor

de terasamente prin controlul intern permanent (CTC, laboratorul de şantier şi laboratorul central). Controlul calităţii lucrărilor se va face în paralel cu execuţia acestora fără a afecta ritmul de

lucru. Controlul constă în:a/ Controlul vizual care se va referi în special la: înlăturarea stratului vegetal din amprize,



înlăturarea buturugilor, rădăcinilor din terenul de fundare şi din materialul de umplutură, înlăturarea betoanelor demolate, curăţirea amprizei de resturile aruncate de localnici, depistarea zonelor cu terenuri mâloase sau deşeuri şi îndepărtarea acestora, precum şi a zonelor cu exces de umiditate. Constatările vizuale prin care se remarcă abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini vor fi consemnate în registrul de şantier al Inspectorului de şantier în care se vor indica şi măsurile locale ce trebuie luate.

b/ Controlul comportării construcţiei în perioada execuţiei lucrărilor, care se efectuează prin măsurarea tasărilor pe borne topometrice montate după terminarea umpluturilor pe coronament la distanţe de 100 m în lungime.

Controlul calităţii lucrărilor de către organele Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului se face la faze determinante.

Constatările făcute de organele de control IJC, proiectant, beneficiar, CTC, constructor, precum şi dispoziţiile de şantier ale proiectantului privind adaptarea la condiţiile locale neprevăzute vor trebui să-şi aibă soluţionarea printr-un act semnat de constructor şi beneficiar prin care să se arate cum s-au soluţionat problemele respective şi să fie înscrise în caietul de şantier al Inspectorului de şantier.

În momentul în care toate prescripţiile caietului de sarcini sunt întrunite pentru o zonă de execuţie, pe baza determinărilor de laborator care certifică corecta execuţie se întocmeşte de către constructor „Proces verbal de lucrări ascunse”, act ce reprezintă forma de recepţie calitativă parţială a lucrării şi care va fi însuşit obligatoriu de către toţi factorii interesaţi, beneficiar, constructor şi proiectant de specialitate.

Aceste acte vor sta la baza atestărilor trimestriale şi vor constitui parte integrantă din Cartea Construcţiei.

La recepţiile provizorii (parţiale şi integrale) se verifică:- amplasamentul lucrărilor conform proiectului;- dimensiunile şi cotele profilelor transversale, înclinarea taluzului. Când lucrările nu corespund condiţiilor impuse prin caietul de sarcini, ele vor fi refăcute,

urmând a fi supuse din nou recepţiei. Recepţia – definitivă se va face la un an de la data ultimei recepţii provizorii integrale.Întreţinerea lucrărilor în intervalul de 1 an până la recepţia definitivă se va face de către

executant la semnalările beneficiarului.Conform Ordinului M.L.P.A.T. nr. 31/N/1995 s-a stabilit, cu acceptul inspecţiei teritoriale şi

investitorului “fazele determinante” pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor, care se vor înscrie în “programul de control privind calitatea lucrărilor de construcţii – montaj în faze de execuţie determinante”. La stadiul fizic de realizare a lucrărilor de construcţii corespunzător fazei determinante, execuţia nu mai poate continua fără acceptul scris al investitorului, proiectantului şi executantului şi autorizată de inspecţia teritorială de stat (acordarea fazei).

Autorizarea continuării lucrărilor se face pe baza constatării că s-au efectuat de către proiectant, constructor şi investitor, toate verificările directe şi prin cercetarea documentelor care atestă:

- calitatea materialelor puse în operă, şi în special a acelora care conferă rezistenţă, durabilitate şi siguranţă în exploatarea construcţiilor;

- calitatea lucrărilor care au devenit ascunse; - calitatea lucrărilor constatate de către proiectant cu prilejul controalelor efectuate în

conformitate cu obligaţiile acestuia, potrivit legii; - remedierea lucrărilor la care au fost constatate deficienţe calitative de către organele care au

drept de control (control intern, proiectant, beneficiar, inspecţia de stat teritorială). În conformitate cu prescripţiile tehnice cu privire la verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor

de construcţii – montaj:- norme pentru utilizarea formularelor tipizate aprobate în activitatea de Control tehnic de

calitate în construcţii – montaj; - normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii


„Punerea în siguranţă a acumulării Antoheşti, pe râul Berheci, judeţul Bacău VOL. I. - Memoriu de sintezã-

aferente, indicativ C56-85; - cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat –

indicativ NE 012/1-2007 ; - normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente, indicativ C169-88; - alte standarde de stat şi prescripţii tehnice în vigoare nominalizate în caietele de sarcini.În programul de control al calităţii lucrărilor de construcţii – montaj în faze de

execuţie determinante pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor anexat, s-au prevăzut verificările directe care trebuiesc obligatoriu efectuate, documentele care se întocmesc şi cine participă obligatoriu la verificare şi semnează documentele.

La efectuarea controlului de către inspecţia de stat teritorială, în faza determinantă este obligatorie participarea investitorului, proiectantului şi executantului. Rezultatele controlului şi decizia adoptată (acordarea sau neacordarea fazei) se consemnează într-un proces verbal încheiat cu reprezentanţii autorizaţi ai antreprenorului (executantului), investitorului şi proiectantului.

2.8. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP ŞI A EFICIENŢEI LUCRĂRIIUrmărirea curentă a construcţiilor are ca obiect depistarea şi semnalarea din faza incipientă a

fenomenelor ce periclitează calităţile pentru exploatare a construcţiilor, sub aspectul durabilităţii, siguranţei, confortului şi economicităţii, în vederea luării din timp a măsurilor de întreţinere necesare, pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor acestora.

Domeniul de aplicare al urmăririi curente a stării tehnice cuprinde toate obiectele de construcţii aflate în evidenţa fondurilor fixe ale unităţilor ce aparţin de Administraţia Bazinală de Apă Prut .

Urmărirea curentă a stării tehnice are caracter permanent, durata ei corespunde cu durata de serviciu efectivă a obiectivelor urmărite.

Organizarea urmăririi curente a stării tehnice a construcţiilor din dotare este sarcina beneficiarului, care o execută cu personal şi mijloace proprii, la intervale de timp reglementate prin normative şi instrucţiuni speciale.

Urmărirea comportării în timp a construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţie, este o îndatorire permanentă a proiectantului, executantului, investitorului şi unităţii de exploatare.

În activitatea de urmărire a comportării lucrărilor se va ţine seama de:- Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi

postutilizarea construcţiilor, conform HGR 766/21.11.1997. Urmărirea comportării în timp, va consta din:- verificarea în timpul execuţiei şi după terminarea lucrărilor, a modului cum funcţionează

construcţiile realizate; - obţinerea prin observaţii, măsurători directe şi încercări de laborator, a informaţiilor necesare,

în vederea luării deciziilor de perfecţionare a construcţiilor, astfel încât acestea să corespundă cerinţelor impuse şi să prezinte siguranţă în exploatare.

Urmărirea în timpul execuţiei are drept obiectiv:- respectarea prevederilor din proiect, cu privire la amplasare, dimensiuni, soluţii constructive

şi tehnologii; - calitatea materialelor;- respectarea ordinii de execuţie; - calitatea lucrărilor ascunse; - evoluţia condiţiilor hidrogeologice; - siguranţa construcţiilor şi eventualele deformări; - durabilitatea şi funcţionalitatea construcţiilor.Obiectivul principal în cadrul urmăririi, este semnalizarea în timp a apariţiei unor deficienţe,

care se obţin prin:- cercetări periodice de laborator; - observare vizuală.



CAP. 3. PRINCIPALELE CANTITĂŢI DE LUCRĂRI

Evaluarea lucrărilor s-a făcut în preţuri ……………2011, pentru 1 Euro = ………. lei. Tehnologia de execuţie a lucrărilor de construcţii este dată în “Documentaţie economicã”, ataşată la fiecare volum al prezentului proiect tehnic.

CAP. 4. CONCLUZII

Prezentul volum cuprinde descrierea pe volume a lucrãrilor de construcţii hidrotehnice necesare a se executa pentru punerea în siguranţă a acumulãrii A n t o h e ş t i .

MEMORIU DE SINTEZĂ

VOLUMUL I – Reabilitare corp baraj Volumul I.1 – Memoriu tehnicVolumul I.2 – Caiete de sarciniVolumul I.3 – Documentatia economică

VOLUMUL II – Consolidare golire de fund Volumul II.1 – Memoriu tehnicVolumul II.2 – Caiete de sarciniVolumul II.3 – Documentatia economică

VOLUMUL III – Reabilitare descărcător de ape mari Volumul III.1 – Memoriu tehnicVolumul III.2 – Caiete de sarciniVolumul III.3 – Documentatia economică

VOLUMUL IV – Reabilitare A.M.C. Volumul IV.1 – Memoriu tehnicVolumul IV.2 – Caiete de sarciniVolumul IV.3 – Documentatia economică

VOLUMUL V – Construcţie canton exploatare Volumul V.1 – Memoriu tehnicVolumul V.2 – Caiete de sarciniVolumul V.3 – Documentatia economică

La execuţia lucrãrilor de construcţii vor fi respectate recomadãrile tehnice din caietele de sarcinii întocmite pentu fiecare obiec t de punere în siguranţă a acumulãrii Podu Iloaiei, şi ataşte la fiecare volum descris mai sus.

Tehnologia de execuţie a lucrãrilor este cea datã în documentaŃia economicã întocmitã şi ataşatã la fiecare volum de lucrãri de construcţii.

Evaluarea lucrărilor de construcţii s-a făcut în preţuri…………2011, pentru 1 Euro = ………..lei.


„Punerea în siguranţă a acumulării Antoheşti, pe râul Berheci, judeţul Bacău - Memoriu de sintezã

ANEXA NR.1

PUNEREA ÎN SIGURANŢĂ A ACUMULĂRII ANTOHEŞTI

PE RÂUL BERHECI, JUDEŢUL BACĂU

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANŢĂ,(în conformitate cu NTLH - 021)

1. BA = CARACTERISTICILE BARAJULUI ŞI CONDIŢIILE AMPLASAMENTULUI

Criteriul parţial

1 Dimensiunile barajului

miciH < 15 m0,05 < V < 1hm3

10

medii15 < H < 30m1 < V < 50hm3

6

mariH > 30 mV >50 hm3

2

-

10

2 Tipul de baraj

greutate sau arcuite

20

contraforţi sau anroc. cu mască

15

anroc. cu nucleu de argilă

10

front retenţie total sau parţial din pământ

5 5

3 Tipul de descărcător

deversor liber

25

deversor cu stavile

15

stăvilar cu clapet şi vane de fund

10

fără suprafaţă (numai goliri)

5 5

4 Fundaţiestâncă

20

aluviuni

10

terenuri dificile

2-

10

5Clasa de importanţă (STAS 4273-83)

I

15

II

10

III ÷ IV

5-

5

6 Zona seismică (P 100-92)

D ÷ F10

C7

B5

A3 7

TOTAL BA 42



2. CB = COMPORTAREA BARAJULUI ŞI STAREA STRUCTURII

Criteriul parţial

1 Supraveghere AMC + topo 17

topo + vizual 7

numai vizual 3

fără 0 3

2 Echipament mecanic

operaţional + manevre curente

17

operaţional + manevre periodice

7

parte neoperaţ.

10

capac. de evac.afectată

0 10

3 Întreţinere foarte bună10

acceptabilă5

slabă0

-

5

4 Vârsta T T < 10 ani10

20> T >10 ani7

50> T >20 ani3

T >50 ani0 3

5

Infiltraţii (debite)

A. TE + ERnB. PG + VA + Erm

în limite prognozate

177

atipice dar nu per.

73

evolutive, creşteri necor.

31

pun în pericol siguranţa

00 24

6

Deformaţii

A. TE + ERnB. PG + VA + Erm

în limite prognozate

717

atipice dar nu per.

37

evolutive, creşteri necor.

13

Periculoase (afectate etanş)

00 24

7 Colmatare nesemnif.

10

goliri fund bloc.

7

capac.tranzit afectată

3

V at afectat

0 3

8 Disipatori risberme

foarte bună6

acceptabilă3

foarte deter.0

-

3

9 Calcul seismic norme actuale

6

reactualizat

3

necalculat

0

necunoscut

0 6

TOTAL CB 81



3. CA = CONSECINŢELE AVARIEI

Criteriul parţial

1 Densitate populaţie

mari aglomerări

20

normal populată

10

Puţin populată

5

nepopulată

0 5

2 Sistem alarmare fără alarmare

20

inf. aut. locale

10

neverificat AC

5

verificat AC

0 10

3 Importanţa în raport cu terţii

unică sursă AA

10

există surse alt.

10

energie + irigaţii

5

alte folosinţe

2 2

4 Obiective economice

industrii

10

industrie mică

5

Ateliere familiale

3

Fără industrie

0 0

5 Folosirea teren aval

agricol

10

păşune / pădure

5

neproductiv

2-

2

6 Efecte mediudezastru ecologic

5

efecte cuantific.

3

efecte neglijabile

1-

1

7 Poziţia în bazin

afectează ruperi în cascadă

15

afectează atenuare viituri

7

nu are ef.sec.

2

-

2

TOTAL CA 22

4. Siguranţa barajului SG:

SG = α x BA + β x CB = 0,8 x 42 + 0,7 x 81 = 90,30unde:

α = 1 – baraj proiectat conform reglementărilor actualeα = 0,8 – baraj proiectat pe baza reglementărilor vechi, dar verificat în funcţie de standardele

actuale;α = 0,4 – nu există date privind proiectarea;β = 1 – comportare normală;β = 0,7 – incidente sau accidente trecute, care au necesitat lucrări majore de remediere.

5. Probabilitatea de cedare a barajului PC:

PC = 1 / SG = 1 / 90,30 = 0,011

6. Indicele de risc asociat RB:

RB = PC X CA = 0,011 X 22 = 0,242



7. Categoria de importanţă în funcţie de indicele de risc (RB)

INDICE DE RISC CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ URMĂRIREA COMPORTĂRII

RB > 1,0 Risc inacceptabil, necesară scoatererea din exploatare până la aducerea în limite de risc acceptabile

1,0 ≥ RB > 0,5 A Importanţă excepţională Specială

0,5 ≥ RB > 0,25 B Importanţă deosebită Specială

0,25 ≥ RB C Importanţă normală Curentă

Categoria de importanţă este “C” – importanţă normală

Întocmit,

dr.ing. Vasile PINTILIE



ANEXA NR.2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

6 Organizare de santier

EŞALONAREA EXECUŢIEI INVESTIŢIEI (G.E.I.) PUNEREA ÎN SIGURANŢĂ A ACUMULĂRII ANTOHEŞTI PE RÂUL BERHECI, JUDEŢUL BACĂU

Construcţie canton exploatare

4

5

T I M P U L [luni]

Reabilitare A.M.C.

1

Nr. Crt.

Denumire obiect de construcţie

Reabilitare corp baraj

2 Reabilitare golire de fund

3Reabilitare descărcător de

ape mari



ANEXA Nr.3

Microsoft Word - MEMORIU_SINTEZA.doc · Web viewVerificări la faza pregătitoare a execuţiei...

Documents

Transcript of Microsoft Word - MEMORIU_SINTEZA.doc · Web viewVerificări la faza pregătitoare a execuţiei...