Tehnologia Lucrărilor de Demolare

8/9/2019 Tehnologia Lucrrilor de Demolare

1/63

Tehnologia lucrrilorde demolare pentru

cldiri de nlimemedie


2/63

1. Date generaleIn procesul de dezvoltare si modernizare a

asezamintelor urbane si rurale apare uneorinecesitatea demolarii unor imobile izolate, grupuri deimobile sau chiar cartiere intregi. Cel mai adesea

demolarile sunt necesare pentru inlocuirea cladirilorvechi, lipsite de confort si ocupand suprafete intinse,cu blocuri inalte, care, pe langa un confort superior,permit o utilizare mai buna a terenului si dauposibilitatea crearii unui peisa urbanistic adecvatepocii contemporane. In anumite situatii izolatetrebuie daramate chiar cladiri n stare buna si relativmari, atunci cand cerinte ma ore de sistematizare oimpun !de e"emplu, crearea unui mare bulevard sau


3/63

amena area unui nod de circulatie etc#.


4/63

$odul de demolare al cladirilor depinde atat denatura sistemului structural de rezistenta cat si denumarul cladirilor ce urmeaza a % daramate. Cand

numarul este mare se organizeaza santiere dedemolare, in cadrul carora se pot folosi metode delucru bazale pe aspectul de masa al operatiilor.Cand se demoleaza imobile izolate, in directavecinatate a altora care sunt locuite, metodelefolosite vor trebui sa tina seama de elementele

speci%ce ale %ecarui caz in parte. &e urmareste recuperarea in masura cat maimare a materialelor de constructii, care pot %refolosite si pentru aceasta trebuie aplicatemetode si mi loace de lucru care sa permitamentinerea calitatii acestor materiale.

'n alt aspect care trebuie avut n vedere lalucrarile de daramari este acela al reducerii laminimum a manipularilor repetate ale acelorasimateriale sau utila e.

$anipularile repetate sunt o consecinta a


5/63

unei proaste organizari a operatiilor dedemolare.


6/63

Demolarea imobilului nu este singurul scop, ci trebuietinut seama de di%cultatile ce apar la eliberareaamplasamentului, atunci cand in gramada dedaramaturi se gasesc amestecate diferite materiale (caramida, elemente de beton armat, eventual pro%lurimetalice, grinzi de lemn etc. )ici un fel de utila nupoate % folosit pentru incarcarea si transportul unuiastfel de amestec de materiale.

*cest aspect este,uneori, negli at si, pe langacresterea ulterioara a volumului de munca aloamenilor si utila elor, se produce si o uzurae"agerata, sau o deteriorare a utila elor de ncarcare!e"cavatoare#, care nu pot invinge rezistentablocurilor de beton sau a pieselor metaliceamestecate n gramezile de moloz. +a demolarea unei cladiri se tine seama deinaltimea ei si de alcatuirea structurii derezistenta. "ista doua modalitati de daramare aunei constructii, si anume demolarea element cuelement si demolarea cIadirii n ansamblu. Cladirile cu mai multe niveluri, oricare ar % tipul de

structura, se demoleaza prin metoda element cuelement, sau in ansamblu prinimplozii, iar cele cu un singur nivel, prin metodademolarii cladirii in ansamblu.

-entru demolare se pot folosi buldozere, e"cavatoaresau tractoare pe senile care actioneaza cabluri detractiune. *ceste utila e pot % folosite pentru castructura unei cladiri cu un singur nivel, in mod normal,este din zidarie de caramida sau din materiale usoaresi nu


7/63

opune o rezistenta mare la daramare.


8/63

+a demolarea element cu element, operatiile incepde sus, de la acoperis, si se continua pana la bazacladirii sau pana la o inaltime deasupra terenului dela care, cand natura structurii o permite, se poatefolosi metoda doborarii.

In cazul unor cladiri importante ca naltime sauvolum, demolarea se e"ecuta pe baza unui proiect dedemolare, care, inainte de nceperea lucrarilor,

trebuie cunoscut de toti cei ce participa la demolarelucratori sau personal tehnic de conducere. -artile subterane ale constructiilor !ziduri de subsol,

fundatii# nu se demoleaza in mod obisnuit, ci urmeazaa % sparte local in zonele traversate de lucrarilesubterane ale noilor constructii !fundatii,canale,conducte#.Daca, totusi, apare necesitateadaramarii unor ziduri de subsol, atunci trebuie luatemasuri de spri inire a malurilor, pe toata durata, panala umplerea gropii sau turnarea altor elementeapartinand noilor constructii.


9/63

Demolarile se realizeaza numai de catre societatispecializate, in urma unor studii si proiecteeleborate in acest sens.


10/63

. $asuri si indicatii privinddemolarea constructiilor

1. /nainte de nceperea lucrrilor, obiectele propuse pentrudr0mare vor % veri%cate amnunit, dup care se ntocme teun proces verbal n care se descrie situaia de fapt a cldirii iprile care vor % demolate, sau msurile de consolidareprovizorie sau de%nitiv. -e baza procesului verbal se

ntocme te proiectul de organizare a lucrrilor de demolare aconstruciei, care va % aprobat de conducerea tehnic a

antierului.. Conducerea lucrrilor de demolare va % ncredinat unuitehnician cu e"perien n astfel de lucrri, care varspunde de e"ecuia corect a lor.

2. Conductorul responsabil va aduce la cuno tina muncitorilorplanul de demolare, metodele de e"ecutare a lucrrilor,

locurile cele mai periculoase i msurile de prevenire aaccidentelor.3. /nainte de nceperea lucrrilor de demolare, conductorul

lucrrii va lua urmtoarele msuri4a. va mpre mui construcia ce urmeaz a % demolat,

iar la punctele de acces spre locul de demolare va puneplacarde de avertizare5

b. va a% a a% e de interzicere a accesuluipersoanelor strine pe teritoriul antierului5


11/63

c. va ntrerupe legturile conductelor reelelor de ap,gaze, electricitate, termicitate i canalizare, lu0nd msuripentru a nu % deteriorate5


12/63

6. Demolarea prilor componente ale cldirilortrebuie astfel e"ecutat, nc0t demolarea uneipri din cldire sau a unui element de construcies nu atrag prbu irea neprevzut a altei prisau altui element.7. &e interzice4

a. demolarea concomitent a elementelor deconstrucii i a construciilor pe mai multe eta e5b. utilizarea reelei electrice a cldirii sauconstruciei demolate. -entru iluminarea loculuide lucru, nainte de demolare se va amena a oreea electrica separat, care s nu aib nici unfel de legtur cu construcia care se demoleaz.

8. /n cursul lucrrilor de demolare se vor lua masuripentru a se evita praful !de e". prin stropirea cu ap aporiunilor de cldire care se demoleaz#.

9. :ropile rmase dup demolare vor % astupate sau mpre muite. $aterialele rmase dup demolare vor% depozitate, pentru a nu constitui un pericol pentrutrectori.

;. /n cazul unui front mic de lucru sau al unei rezistenei stabiliti insu%ciente a elementelor ce se

demoleaz, muncitorii vor % legai cu centuri desiguran de elementele %"e i rezistente aleconstruciei, elemente care nu se demoleaz.


13/63

1


14/63

oamenilor pe aceste umpluturi.


15/63

2.

'tila e Ciocanhidraulic4

=oarfecepentruarmaturi si


16/63

concasat4


17/63

Cupaconcasorpentruincarcatoare4

Cupa

concasorpentrue"cavatoare4


18/63

-lacicompactoare4

>oticompactoare4


19/63

&electoare tipgraifer sau siterotative4

Concasor pesenile4


20/63

3. Tehnologii$etodele de demolare cunoscute sunt4

tehnologii de demolare manuale ( mi loacemanuale i cu utila e nespeci%ce5

tehnologii de demolare mecanizate ( cu utila especi%ce demolrii4cleste hidraulic,macara(bila,schele mobile hidraulice,

tehnologie de demolare cu et de ap sub presiune5

tehnologie de demolare mecanic prine"plozii i implozii controlate.


21/63

Metoda exploziei controlate:$etoda demolrii cldirilor prin e"plozie controlateste des folosit, datorit avanta elor evidente pe carele prezint. /n ara noastr, folosirea ei a nceput s iaamploare doar n ultimii ani, datorit legislaiei care adevenit mai liber, permi0nd unor %rme civile sabordeze i acest domeniu.

Dintre avanta ele ma ore ale demolrii cldirilorcu a utorul e"plozivilor putem enumera41. consumul redus de timp,

. consumul redus de for de munc,2. cheltuieli reduse !apro"imativ 6? din costul altor

metode#,3. valori%carea mai bun a materialelor rezultate din

demolare,6. grad ridicat de securitate.

"ista nsa i dezavanta e. 'nele dintre acestea pot %rezolvate cum ar %41. prote area seismic a cldirilor nvecinate,

. continuitatea tra%cului imediat dup mpu care,2. meninere n funciune a procesului de


22/63

producie pe timpul demolrii.


23/63

*ltele, cum ar % afectarea factorilor de mediu i abiodiversitii, daune aduse ecosistemelor sunt decele mai multe ori ireversibile.

-e plan mondial sunt consacrate dou metodede demolare a cldirilor prin e"plozie controlat4metoda blocurilor mari i metoda blocurilor mici.

1. $etoda blocurilor mari este folosit cu

predilecie n &'* i presupune distrugereacapacitii portante a cldirii, fr a face o mprire n trepte a acesteia.

. $etoda blocurilor mici, folosit ndeosebi n=rana !unde coe%cientul care ia n considerarenatura solului este mai mare comparativ cu &'*#presupune, spre deosebire de celelalte metode,folosirea unor trepte de nt0rziere.


24/63

Costul demolarii unei cladiri prin e"ploziecontrolata, este semni%cativ mai redus dec0t cel alunei demolari mecanice. *r % bine ca naintea

nceperii activitilor speci%ce s se stabileasc

responsabilitile i penalitile.Conceptia generala ce sta la baza demolarii prine"plozii controlate se stabileste in urma analizeifactorilor legati de pretul de cost, asigurareaprotectiei cladirilor invecinate, timp redus delucru si realizarea unei fragmentari impuse.

$etoda aleasa trebuie sa %e compatibila cuamplasamentul cladirii, natura solului, formae"terioara si interioara a cladirii, capacitateaportanta si materialele e"plozive ce se folosesc.-ractica a demonstrat ca e"plozivii militari pot %folositi cu succes la demolarea prin e"ploziecontrolata a cladirilor. In cazul aplicarii acesteimetode de demolare apar si unele probleme, carepot % rezolvate, legate de prote area seismica acladirilor invecinate, continuitatea tra%cului imediatdupa impuscare si de mentinere in functiune a


25/63

procesului de productie pe timpul demolarii.


26/63

In cazul e"ploziilor controlate, problemele care aparsunt legate si de efectul to"ic al gazelor dega ate petimpul e"ploziei. :azele dega ate prin contactul cuprecipitatiile din atmosfera produc modi%cari asupracompozitiei apei si a solului, crescand capacitateato"ica a acestora. Demolarea standard implica insafragmentarea materialului de constructii in bucatimanevrabile ce sunt duse direct la casare, utilizarea lornemai%ind posibila. >are sunt cazurile cand demolareatraditionala are loc dupa ce se iau usile, aplicatiile,ferestrele, parchetul etc. Chiar si atunci, acestea mergdirect la casare sau sunt vandute ca %er vechi. inmomentul demolarii, tone de material se amesteca cupamant, rezultand o risipa de materiale de constructii.

@atoanele de e"ploziv se debiteaza cu a utorulferastraielor manuale, pentru a nu e"ista pericoluldetonarii e"plozivului din cauza caldurii dega ate lafrecarea de la turatiile mari date de echipamenteleportabile actionate de diverse motoare.Taietura serealizeaza pe o adancime egala cu inaltimea batonului


27/63

de incarcatura. *ceasta incarcatura este invelita de omanta de spuma cu densitate mica care reprezinta, pelanga suport si protectie.


28/63

+a structurile mari si mediise realizeaza o dezafectaresi o subrezire prin taiereametalului in puncte cheiepentru a putea mentinestructura destul de solidaincat sa ramana in picioare,dar destul de slabita pentrua se putea prabusi ladetonarea incarcaturii.Incarcatura trebuie plasatape elementele de structuraastfel incat, dupa detonare,sa se formeze o pana informa de A pentru rupereastructurii si pentru iesireacentrului de greutate dinplanul structurii, ceea ce vaduce la prabusireacontrolata a structurii


29/63

Demontarea cladirilor:"ista acum insa o alta metoda de demolare a

cladirilor neutilizabile in vederea curatirii terenurilor

ocupate de acestea. *cest procedeu poate reducecosturile cu pana la 2


30/63

totalul materialului utilizat iar posibiliatea reutilizariiacestuia este o realitate.


31/63

-rocesul de demontare implica cunoasterea procesuluide asamblare a cladirii4 cantitatea de material utilizat,tipul materialului, mana de lucru necesara demontarii.Desi mana de lucru este mai scumpa datorita efortuluidepus de anga ati, costurile se reduc la umatate.*stfel, sunt necesari mai putini bani in achizitionareaechipamentului, deoarece nu mai este nevoie de unulso%sticat, ci de un echipament de baza, de multe oriintrebuintabil !foarte atent# doar manual.

data demontate, materialele au o alta valoaredeoarece conditia lor este mult mai buna. -retul lorcreste, luand un pret bun pe piata %erului vechi in timpce pretul procesului de casare scade vizibil.

De asemenea, dat %ind faptul ca unelecomponente au fost demontate cu gri a,acestea pot % reutilizate in procesul deconstructie al unei alte constructii

$ana de lucru, desi scumpa, este de gasit mult mairapid pentru ca nu necesita cunostinte avansate inmanevrarea unor aparate performante si nicie"perienta precedenta. -rocesul de demontare poate% de multe ori inlcus in procesul de demolare. )utrebuie luate ca doua procese distincte, demontareaavand loc inainte de demolarea propriu(zisa.


32/63

Tehnologia japoneza Hat-Down:C0nd se doreste demolarea unui cladiri n centrulunui oraE aglomerat, unde spaFiul este limitat Eiriscurile pentru muncitori Ei vecini este mare, e"istao problem deoarece nicio tehnologie curent dedemolare nu se preteaz.Implozia unei construcFii este e"trem depericuloas, pentru c orice greEeal poate %fatal. 'n alt dezavanta il reprezinta faptul ca oe"plozie, chiar si controlata, in centrul orasuluieste inestetica. In plus, zona de e"cludere estemare, ceea ce ar

nsemna blocarea tra%cului Ei a activitatilor n tot centrul oraEului.

$etodele mecanice de demolare sunt viabiledoar p0n la anumite nlFimi Ei, pe deasupra,produc mult praf Ei deEeuri care pot cdea nafara perimetrului Eantierului, put0nd accidenta

ii Ei i ii d i


33/63

trectorii Ei muncitorii deopotriv.

sol Fie e"trem de ingenio s l problem fost de olt t


34/63

soluFie e"trem de ingenioas la problem a fost dezvoltatde corporaFia

TaGenaGa, care s(a inspirat din cofra ele autocataratoarepentru a crea metoda Hat Do n pentru demolareacldirilor medii si inalte. *stfel, ultimele eta e suntacoperite de o structur metalic nchis, care este de fapto schel ce se poate miEca pe vertical. De tavanul acesteistructuri sunt agFate trei macarele care deservesc %ecarec0te o treime din spaFiul ce urmeaz a % demolat.*vanta e Ei aplicaFii4 -rin aceast tehnologie se elimin poluarea cu praf a

vecinilor, acesta %ind reFinut n structura nchis. ventilare adecvat J acoperiEul se poate chiar retracta Jasigur c muncitorii vor lucra Ei ei n condiFii mai bune,ne%ind nevoiFi s respire aerul plin de praf. De asemeneanu vor mai % e"puEi cderilor de la nlFime sauaccidentrilor provocate de cderi accidentale demateriale.

*ceast metod de demolare a fost de a aplicat cusucces la vechiul Hotel -laza din saGa. Dup cestructura metalic a fost instalat, a nceput demolareaelementelor de rezistenF folosind mi loace mecanice.*stfel pereFii, st0lpii Ei grinzile de pe un nivel au fosttiaFi n 187 de bucFi, iar macaralele din interior aucobor0t deseurile debeton prin goluri tehnologice tiate n planEee p0n la

parter de nde a fost ndeprtate n sig ranF de pe


35/63

parter de unde au fost ndeprtate n siguranF de peEantier. *poi gigantica plrie a cobor0t nc un nivel deunde procesul de demolare s(a repetat.


36/63

=rumos, curat Ei aproape chirurgicalK abordare care nu prease intalneste n demolri, unde puterea barosului Ei forFacelui care l m0nuieEte primeaz. Ce este Ei mai util estefaptul c schela poate % folosit Ei pentru structuri neregulate

n plan, put0ndu(i(se aduga module speciale.Detalii despre structura metalica4 dimensiuni 4 1; metri nlFime, 1;,7 metri lFime

!lungimea, dar Ei lFimea se pot adapta gabarituluistructurii#

greutate proprie J 31 tone !trebuie efectuat un calculstatic pentru a vedea dac structura de care se agaFsuport greutatea n plus#

cricuri hidraulice ce asigur miEcarea pe vertical poate cobor pe o nlFime de ,;6 metri !nlFimea tipic

a unui eta # n apro"imativ o or.

Demolarea $ecanica4


37/63

Demolarea $ecanica4Cladirile care intra n categoria celor care se intalnesc celmai frecvent la demolare sunt de tip vechi, cu structuradin zidarie sau lemn, cu acoperisul din sarpanta de lemnsi cu nvelitoare din tabla, tigla saucarton bitumat.+a nceput se desface invelitoarea care, dacaeste din tabla sau din tigla, n parte, se poate recupera. *poise demonteaza sarpanta de lemn care, de asemenea,trebuie, in cat mai mare masura, recuperata.

'rmeaza planseul ultimului nivel care se demonteaza peportiuni, daca este din lemn sau din pro%luri metalice, sause sparge cu ciocanul pneumatic, daca este din betonarmat. In ultima etapa se demoleaza elementeleverticale, respectiv zidurile. rdinea demolarii ziduriloreste determinata de o analiza concreta, la fata locului,astfel incat daramarea unuia din ziduri sa nu atraga dupasine daramarea neasteptata a altora, caz n care pot avealoc accidente. De e"emplu, la o cladire cu zidurilongitudinale de rezistenta si cu ziduri transversale derigidizare, nu se darama mai intai toate zidurile

transversale pentru ca atunci cele longitudinale ramase


38/63

transversale, pentru ca atunci cele longitudinale, ramasefara legaturi pe toata lungimea, s(ar prabusi sub actiuneaunui vant puternic, in rafale.


39/63

+a daramarea unor portiuni de zid se foloseste %esistemul demolarii treptate in special cand aceste zidurise aLa la eta e superioare, %e

sistemul prin taiere la baza. *cesta din urma consta inslabirea zidului la baza, prin cioplire pe o grosime egalacu o treime din grosimea peretelui, si apoi tragerea luicu cabluri actionate prin trolii sau utila eputernice!tractoare, buldozere#.

Midul astfel daramat trebuie sa cada spre e"terior,respectiv spre zonele de a demolate, si nu spre interior,pentru ca astfel s(ar opri pe planseele inca nedemolatesi evacuarea lui ar % complicata. In acelasi timp, aparesi riscul prabusirii planseelor pe care cade zidul si chiara ntregii cladiri care, chiar daca nu da nastere unuiaccident, determina amestecarea elementelor care suntfoarte greu de separat si de transportat n afaraamplasamentului.


40/63

+a cladirile cu schelet de beton armat si ziduri deumplutura se ncepe demolarea cu zidurile neportantesi in %nal se taie, cu foarfeci speciale# element cu

element, scheletul de rezistenta.


41/63

Cand demolarea se produce progresiv, fara prabusireaunor ziduri sau elemente structurale intregi, ia nastereo mare cantitate de molozcare trebuie coborat pe verticala sau pe un plan inclinat,prin burlane sau gheaburi inchise, astfel incat sa se evitedega area prafului. +a parteade os, burlanul sau gheabul este bine sa mearga intr(ocutie mare de lemn sau tabla !buncar#, din care sa seincarce in mi locul de transport !camion# prin caderelibera, evitand astfel o manopera suplimentara deincarcare.In afara de materialele de constructii !lemn, tigla,caramida#, la demolarea unei cladiri de locuinte este

recomandabil a se recupera !in functie de starea lor#4( armaturi de otel5( tamplaria !usi, ferestre#5( cahlele de la sobele de teracota5


42/63

( obiectele tehnico(sanitare5( radiatoarele !in cazul incalzirii centrale#.


43/63

Demolarea nu trebuie sa inceapa la eta e inferioare, cattimp selucreaza mai sus.-lanseele din lemn nu incep a sedemola pana ce sobele sau oricealte obiecte grelede pe ele nu au fost inlaturate.

Demolarea boltilor de caramida poate provocaprabusirea unor parti mari de cladire, de aceeademolarea se e"ecuta progresiv, de la cheie sprenasteri si, daca e"ista totusi riscul prabusirii, sespri ina provizoriu cu popi sau esafoda e locale.

Cand zidurile de subsol nu se demoleaza, groapa

subsolului trebuie umpluta cu moloz sau pamant,pentru a nu ramane terenul accidentat. In scopulevitarii umplerii gropii subsolului, nu serecomanda sa se pastreze nedemolat planseul de peste


44/63

subsol, peste care sa se realizeze numai o umpluturausoara cu pamant5 deoarece, datorita incarcarilor marice pot apare sau a unor fenomene de durata, acesteplansee se pot prabusi dand nastere la accidente.

D l j t l hi t l


45/63

Demolarea cu ajutorul echipamentelor cuapa sub presiune:

Tehnologia de demolare cu et de apa sub presiune sebazeaz pe un sistem de pulverizare a apei, reglabil, nfuncie de necesitatea lucrrii, la o presiune cuprins ntre1


46/63

unghi de atac#, parametri setati pe baza unor teste initiale5


47/63

indepartand doar stratul de material degradat iar principalii


48/63

indepartand doar stratul de material degradat, iar principaliiparametri ai echipamentului de demolare sunt monitorizati inpermanenta in vederea optimizarii procesului.

chipamentul de lucru functioneaza pe mai multe


49/63

chipamentul de lucru functioneaza pe mai multea"e, se poata translata, roti sau inclina, ceea ce faceca pozitionarea sa se poata realiza usor.

Toate miscarile robotului sunt controlate manual cua utorul unei telecomenzi fara %r. Daca se doreste,telecomanda poate % conectata cu cabluri de robot.De la telecomanda operatorul poate seta robotul pemodul automatic, care poate % programabil.

>obotul lucreaza selectiv, cu a utorul etului de apacare penetreaza in stratul de beton deteriorat, robotul

deplasandu(se de(a lungul acestei suprafate. Netul deapa sparge stratul de beton deteriorat si il inlatura dincalea echipamentului de lucru.

D l i i R i


50/63

Demolari in Romania:1. =abrica de paine Titan J @ucuresti, noiembrie


51/63

. Demolarea pavilionului administrativ de laDacia J $ioveni, februarie


52/63

2. &ilozul de faina al fabricii de paine -an :roup(Craiova, august


53/63

3. =abrica de reparatii vagoane I>* :rivita (@ucuresti,ianuarie ;63 cu brat lung de 9 m si foarfecahidraulica de demolat.


54/63

6. :estionarea

deEeurilorColectarea de eurilor din construcii i demolri4 Cea mai mare parte a acestor tipuri de de euri se

depoziteaz, de obicei, n depozitele municipalede de euri. parte din acestea sunt eliminatenecontrolat datorit lipsei de responsabilitate afactorilor implicai n gestionarea lor.

&tocarea temporar a de eurilor din construcii i

demolri4 la locul de generare, urm0nd apoi s%e transportate la instalaiile de tratare!recuperare resturi metalice, concasare beton icrmizi# ori la depozitele de de euri.


55/63

alternativ este reprezentat de tratareade eurilor la locul de generare, peamplasamentul pe care se realizeaz demolarea,

n cazul amplasamentelor mai mari.


56/63

*ctivitatea de gestionare a de eurilor dinconstrucii i demolri ne%ind reglementat nmod special, productorii i deintorii acesteicategorii de de euri nu acord atenie su%cientgestionrii acestui tip de de eu. 'nele dintre%rmele de construcii ncheie contracte cu serviciilede salubritate pentru preluarea ecestor de euri,dar acestea nu sunt sortate pe tipuri de material,

n vederea reutilizriiO reciclriiO valori%crii. De asemenea, de multe ori, nu e"ist nici o

separare a de eurilor periculoase de celenepericuloase. $ari cantiti de de euri nu a ung

n depozite autorizate sau pe amplasamentelestabilite de ctre autoritile locale, ci sedepoziteaz ilegal !n spaii inadecvate depozitriide eurilor#, ne%ind respectate cele mai bunepractici pentru gestionarea de eurilor de acest tip.


57/63

Aalori%carea de eurilor din construcii i demolri4 @eton4De eurile din beton pot % reciclate itransformate nr(o gam larg de produse cu rolde pavare sau drenare.&fr0maturile de beton pot % folosite dreptagregate pentru betoane proaspete. /n acest scopele se concaseaz p0n a ung la mrimeaobi nuit a agregatului i la sorturile necesarepentru realizarea unui anumit tip de beton.


58/63

$etalul provenit n urma demolrilor este

colectat n containere i transportat ctreinstalaiile de reciclare.

Activitatea de re acere a amplasamentului


59/63

Activitatea de re acere a amplasamentului*mplasamentele instalatiilor la care se demoleaza cladirilevor % curatate pana la nivelul solului de catre %rmacontractanta a dezafectarii5

Cladirile instalatiilor la care se dezmembreaza utila ele sitraseele, fara demolare, vor % curatate de %rma contractantaa dezafectarii5

&e vor indeparta de pe amplasament toate materialele

rezultate din dezafectarea si demolarea instalatiilor sicladirilor, acestea %ind ane"ate la prezentadocumentatie5

&e vor colecta si separa pe categorii de materiale, dupacare, in

functie de caracteristici, se vor valori%caO elimina de peamplasament in corelatie cu legislatia in vigoare5

*mplasamentul se va reda in conditii de siguranta si sevor indeparta pentru recuperare, valori%care,eliminare,instalatiile, echipamentele, deseurile,materialele sau substantele pe acestea le contin si carepot genera poluarea mediului5


60/63

&e va reproiecta zona in functie de utilizarea viitoare aamplasamentului.

M l l material de constructie !caramida


61/63

Molozul, material de constructie !caramida,mortar, tencuiala#, provenit din demolarea cladirii.

Sticla provenita de la operatia de demolare estecolectata in containere depozit, acestea sunt golitein vehiculele de colectare, iar sticla este directpredata industriei prelucratoare.

Fierul provenit si el din urma demontarilor deconducte este colectat in containere sitransportat catre otelarii.

Lemnul , rezultat de la desfacerea tamplariilor si aelementelor de %nisa , este depozitat si valori%cattermic sau material.

Pamantul, rezultat din desfacerea drumurilor sia aleilor este depozitat la groapa de gunoi.

Caramida rezultata este colectata de e"cavatoare,sortata manual si depozitata in depozite, urmand a %data spre folosinta in reabilitarea constructiilor civile.

Deseurile din azbest , considerate deseuripericuloase, vor % consolidate mecanic sub et deapa fara presiune, dupa caz, apoi ambalate in sacirezistenti din plastic si introduse in butoaie dedeseuri compatibile ce vor % amplasate temporarpentru deseuri periculoase.

Transportul deseurilor it di t tii


62/63

Transportul deseurilor provenite din constructiisi demolari se face in urmatorul mod4 &e utilizeaza numai mi loace de transport adecvate

naturii deseurilor transportate, care sa nu permita

imprastierea deseurilor si emanatii de no"e in timpultransportului, astfel incat sa %e respectate normeleprivind sanatate populatiei si a mediului incon urator5

&a asigure instruirea personalului pentru incarcarea ,transportul si descarcarea deseurilor in conditii desiguranta si pentru interventie in cazul unor defectiunisau accidente5

&a detina toate documentele necesare de insotire adeseurilor transportate, din care sa rezulte detinatorul,destinatarul, tipurile de deseuri, locul de incarcare, loculde destinatie si, dupa caz, cantitatea de deseuritransportata si codi%carea acestora conform legii5

&a nu abandoneze deseurile pe traseu5 &a respecte pentru transportul deseurilor periculoase

reglementarile speci%ce transportului de marfuripericuloase cu aceleasi caracteristici5

P &a foloseasca traseele cele mai scurte siOsau cu cel mairedus risc pentru sanatatea populatiei si a mediului si

care au fost aprobate de autoritatile competente


63/63

care au fost aprobate de autoritatile competente.

Tehnologia Lucrărilor de Demolare

Documents

Transcript of Tehnologia Lucrărilor de Demolare