VIZITA UNEI DELEGAJII PRECIZĂRI ALE FRONTULUI DIN...

8
ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN 1UDETUI CIUJ ANUL H, NR. 227 MIERCURI 17 OCTOMBRIE 1090 PRECIZĂRI ALE FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE CLUJ Am cilii cu stupoare şi" am stăruit-îndelung şi cu durere asupra Expunerii-domnului dr. Barany Ferenc la reccntul Consiliu al Europei în numele U.D.M.R., canform textului publicat'în „Szabad- sâg“ şi apoi în Adevărul în libertate". Trebuie ţă. spunem de la bun înccput că F.S.N., confrrm Platformei sale politice şi Statu'ului său, militează activ, cu înţelegere şi conştiinţă, pentru o Românie liberă şi imîcpenc’cntă, egală jtcntvu toţi cetăţenii ei, ferită de animoz‘tăţi, de discri- minări inter-etnice, deschhă unui larg di'ilofj dc creaţie, p co şi progres. Un prim pas în această direcţie, de a înlătura urmările grave ale politicii ceauşisle în problem;» finanţaţilor naţbnalc şi de a le aşeza pe o bază nouă, ccliitabilă şi demo- cratică, este <> săşi existenţa U.D.M.R. ca organi- ca i politică, lîste a doua în ţară şi nu ne supă-, esta. Am ruga U.D.M.R.- să ne spună cile partide tv'litice au minor" tăţile din ţările domo-- c - ‘loe? Unde există ele? . lată-ne aci m îh faţa unui document al U.D.M.R. Trei lucruri hbe'e cititorul:, tonul, .agresivitatea conţinutului şi falsul, ţntreg mate- rial ,1 este o acuzaţie ireverenţioasă, jignitoare şi reprobabilă la adresa guvernului şi poporului ro- cbnduPa. l;r, totul c Un ţipăt din care se vede- s perficialitatea, graba şi ura. Un ;prim capitol, în 6 puncte le intitulează: ,,Ce caracterizează'via- ta noastră oolitică?“ Şi Se spune: „introducerea fostei securităţi şi a nomenclaturii în structura- culturii Şi a noii puicri de sMt (...), reabilitarea propagandiştilor fostului partid şî a reprezentan- ţilor ideol'îgiei Domnilor udemerişti, cine •şi ‘ ce au fost Domokos. Geza, Kiraly Itarely ctc.?. .. Uitaţi asta? Şi Etuuci cu cc drept ne daţi lecţii milă, şi' încă iri faţa Europei? Noi n-am voit şi n-am f'cut a baie de sînge după Revoluţie prin reprim rea orbcască a celor vinovaţi, ca alţii în •anii ’50. Detestăm răzbunarea şi violenţa.: Repro- şaţi numirea de către guvern a autorităţilor lo- cale. Guvernul e ales. democratic, aprobat dc Parlament Numirile craii necesare, căci nu exis- ta o altă cale. Sau poate voia U.D.M.R.-ul să-i numească? Vom avea alegeri, domnilor, şi atunci prii vot secret va decide electoratul şi asupra autorităţilor locale. - Dintre reproşurile ncsfîrşite aruncate în obrazul Guvernului reţinem unul: ,,... guvernul care ame- nirtţă i’cmocraţia‘\ Chiar aşa să fie? Chiar atîta lipsă dc respect în limbaj aveţi, domnilor? După capitolul B, urmează un subcapitol, în 12 puncte, intitulat Pretenţiile noastre. Direct, fără menajamente. Nu propuneri,. nu invitaţie la dia- loîi' ci direct pre'enţii. Miine ele pot deveni - dictat. Căci aceasta esto linia. Pretenţiile sînt în toate domeniile vieţii sociale. Dar nu găsim nici un rînd despre obligaţiile, datoriile maghiarilor r in România. Căci ei riu au nici una — doar ţara are feţă de ei! U.D.M.R. ne spune că sîntem ăr fi să fim două ţări, căci asta se vrea? două p- paare cu două limbi, dar cu o ţară. Cum Dumnealor nu vor să fim un pop'jr. Ei, 1,5 mi- lioane sau 2 milioane, vor să fie egali celorlalte 22 de milioane. Ba să-i şi conducă, să Ic dea indica'ii şi ordine. De unde pînă undo? în t'mpul Dictatului ln-Viena am fost două popoare?..Au fost..două limbi? Au avut românii facili tă i în Universitate la Cluj? Au fost primiţi românii fără . să ' cunoască limba maghiară în i sfituţii? Aţi uitat, domnilor? Să luăm ca punct dc plecare a situaţiei^ ma- ghiarii r din Transilvania zice U.D.M.R. la . punctul. 5 al pretenţiilor — anul 1917. De ce? De cs să nu luăm ca punct do plecare vremea Iui Decebal? Sau Traian? .'.Vă plingeţi dc cultură, dar uitaţi că în Cluj există cinci publicaţii de stat în limba maghiară, ' faţă de trei în limba română, două teatre şi două opere. ,Deci egalitate, domnilor? Noi n-am .protestat niciodată, tleşi< populaţia -maghiară în oraş şi în judeţ e doar 22 1-j sută. Un singur al’niat începe cu „Rugăm". Celelalte tcate iricep cu somaţii. Asta e politică dc forţă, dej destabiliza, e, dc lipsa celui mai elementar respect. Ne ordonaţi să facem consulate la Cluj: ' maghiar, celi, german, italian, austriac şi elveţi- an. Cino dreptul să vorbiţi în numele acelor; ţări şi a altor popoare? De de nu şi un consulat al Coastei de Fildeş? Poate avem stu- denţi din această ţară. In acest program sc spune prima şi ultima oară „sprijinim"... fun- cţionarea consulatelor. Căci în rest nu sprijiniţi nimic.. Expunerea domnului Barany. e cinică, plină de ură şi dispreţ. F.S.N. o socoteşte ca ruşine publi- 'că şi o condamnă ca atare. Dar rămîne în con- tinuare deschis oricărui dialog loial, creator, sta- bilizator, util ţării şi poporului nostru.-Nt| dăm lecţii nimănui. Dar ne vedem obligaţi să răspun- dem celor ce ne denigrează realităţile şi istoiia. FRONTUL SALVĂRII NAŢIONALA CLUJ VIZITA UNEI DELEGAJII DIN VENEŢIA Ieri, la Muzeul -de istorie al Transilvaniei şi la Muzeul etno- grafic al Transilvaniei a avut loc o vizită a unei delegaţii de uni- versitari şi oameni de artă din Veneţia: d-nii dr. Fulgenzio Li- vicri, viceprimar şi asesor cultu- ral al. Veneţiei, prof. Giandome- nico Romanelli, directorul muzee- lor din Veneţia, Umberto Franzoi, directorul Palatului Ducat, prof. Grigore Arbore Popescu, de la Institutul dc arhitectură al Uni- versităţii din Veneţia, Lino Dalia Vallc, director administrativ la Asesoratul , cultural al Veneţiei. Delegaţia italiană este interesată de realizarea unei expoziţii ro- mâneşti referitoare la civilizaţia gcto-dacică- în cadrul scurtei sale vizite la Cluj-Napoca, delegaţia din Veneţia a_fost. primită de d-1 prcfect Grigore Zanc. S-au dis - cutat modalităţi concrete de sti- mulare a schimburilor culturale româno-itaiiene. . PREFECTURA JUDEŢULUI .; COMUNICA: .' j '''Reamintim formaţiunilor poli- tice faptul că joi, 18 octombrie, a.c., ora 11, are .loc şedinţa Co- misiei * consultative,. la sediul Prefecturii din Bulevardul 22 Decembrie nr. 58. ÎN ACEST NUMĂR • MONUMBN.TE COMEMORA- TIVE ' : . . • TOAMNA MUZICALĂ CLU- JEANĂ (Pagina a H-a) • ARTA, LITERATURĂ CUL- TURĂ . (Pagina, a IH-a) • DESPRE TRANSILVANIA ŞI ACŢIUNILE DESTABILIZA- TOARE (II) (Pagina a IV-a) • MARE ŞI MICA PUBLI- CITATE (Paginile V, VI, VII şi VIII) ÎNŢILNIREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI CU AMBASADORUL S.U.A. 1 LA BUCUREŞTI Marţi dimineaţa, a avut loc Ia Palatul Cotroccni, o nouă întîl- nirir a domnului Ion Iliescu, preşedintele României, cu dom- nul Alan Green jr., ambasadorul S.U.A. la Bucureşti. întrevederea, desfăşurată- în- tr-o atmosferă prietenească,, a , prilejuit un nou schimb de opi*- nii asupra .relaţiilor • bilaterale, precum şi in-problemele actuale ale situaţiei internaţionale. ŞEDINJA SENATULUI Şedinţa dc marţi a Senatului pare că a fost deosebit de rod- nică. După un adevărat, mara- ton, care a durat aproape 8 ore, fără a se face nici-un fel de con- . cesii conţinutului prevederilor unei legi — aceea de a fi clară, . simplă, categorică; cum este şi legea societăţilor comerciale — au fost adoptate cu majoritate de voturi, sau în unanimitate, 94 de articole. De remarcat spiritul do con- ciliere' dovedit de comisia eco- nomică ar Senatului şi a repre- zentantului guvernului faţă - de opiniile şi argumentele formula- te de vorbitori. Sa poale aprecia că după stin- gerea conflictului dintre grupa- .rile aflate în.opoziţie pe- margi - nea articolului 93, şedinţa de marţi ‘ s-a caracterizat printr-6 dorinţă evidentă de. colaborare între grupările senatoriale pe deoparte, precum şi cu puterea executivă pe de alţâ parte. To- tuşi, pentru zilele următoare se anticipează ample dezbateri în jurul articolului 215, fapt reieşit şi din precizarea domnului Ale- - xandru Bîrlădeanu ca discuţiile la acest articol să se desfăşoare în prezenţa domniei sale. Senatul îşi reia" lucrările, în plen, miercuri la ora 9,00. PREMIERUL ROMÂN S-A ÎNTÎLNIT CU INDUSTRIAŞI ITALIENI Domnul Petre Roman, primul minislru al României, a primit, marţi un; grup de industriaşi i- talieni, însoţiţi de domnul Ilie Năstase, aflat în ţara noastră pentru identificarea posibilităţi- lor de colaborare îri domeniile siderurgic, al fabricării hîrtiei, agroalimentar şi bancar. , Premierul roman a precizat că România este deschisă . pentrli dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale cu toate firmela străine interesate, subliniind câ domeniile Vizate sint foarte im- portante; pentru economia româ- nească, ce are nevoie de Intro- ducerea, cît mai rapid posibil, a unor tehnologii modern?, de marc productivitate. - Nobel pentru Gorbaciov! t Premiul Nobel pentru pace era sortit disidenţilor din principiu sau, mai exact, din înalte raţi- uni politice! iată, azi, Nobelul pentru pace încoronează perso- nalitatea lui Mihail Gorbaciov, şeful partidului şi statului so- vietic. Parcă nu-ţi vine să crezi. Ce ar zice tătucul să audă una ca asta? Sau conul Leoriid? lată, deci, o meritată, după opinia mea, alegere, O premie -. ră, ,Căci sub cutezanţa şi inte- ligenţa lui Gorbaciov s-a jucat parcă o fascinantă partidă de şah Est—Vest. Una in carc ne- grul de ieri albul de ari, Gorbi, a ales Gambitul comu- nismului pe care l-a sacrificat cu singe rece şi bătaie lungă din , primele' mişcări! Dacă Hruşciov a luptat cu un mort pentru a-l învinge şi a-şi face loc şi aureolă sieşi, Gorbaciov a atacat şl sfărîmat însăşi sis- temul!! Comunismul,, totalitaris- mul fcrocc, bazat pe teroare, frică, minciună şt moarte, cu variantele sale răsăritene, f.yi dfl. fncef obştescul sfîrşit. Zi- duri, regimuri, dogma şi tirani s-au prăbuşit sub ochii noştri cînd Gorbi şi-a luat mîna dc pe toate astea. Dezarmarea fără egal, renunţarea la o parte din arsenalul nuclear, la teritorii ocupate (Afganistanul, pentru prima dată în imperiul lui Pe- tru Stalin) iată o altă linie de forţă umană a laureatului din . accst an. Putem spune multe şi da toate despre el. Sint lu- cruri et nu se pot trcce cu ve- derea, minimaliza sau uita. Im- portant este cum îl va reţină şi contura istoria pe Mihail Gorbaciov. lalta, care ne-a oferit un do - meniu nou al economiei dc pia- ţă şi unde s-au privegheat drepturile omului, dc carc des- tui fac acum caz, uitînd cine le-a scos la mezat!, n-a luat nici un premiu. Malta a luat indirect o parte din acest No - bel. Cind vom afla dxact ce a fost acolo? tn afara furtunii dc pe mare! Viorel CACOV’EANU VIITORUL ROMÂNIEI DE ELECTORATUL ARDELEAN DEPINDE (IV) Ultimele evoluţii, ale relaţiei dintre reprezentanţii U.D.M.R., pe de o parte, Guvern, Parla- ment şi vinele partide, pe de altă parte, nu par să ne îndreptă- ţească sâ aşteptăm o încălzire a relaţiilor. Textul pregătit pentru Strasbourg, reacţia grupului ude- merist în legătură cu tinerii ca- re au profanat statuia lui Avram Iancu, părăsirea Camerei deputa- ţilor nu au fost de natură să de- monstreze o poziţie mal flexibi- lă, o încercare de dialog, dim- potrivă. Dacă pînă recent întrevedeam o reţinere de la po- lemică a F.S.N., iată acum feseni.ştii clujeni îşi . exprimă mai clar- poziţia, apropiindu-se, cu întregul crup parlamentar fe- senist ardelean, de grupul P.U.- N.R. Spuneam în articolul anto- rior din acest ciclu că U.D.M.R. este obligată sâ so pronunţe dc acum încolo nu numai în pro- bleme cinice, dar şi în cele de interes naţional general şl. câ, dacă doreştq să sc implice în structurile administrative locale, va trebui fie să sc apropie de partidul de guvornămînt, fie să facă faţă unui posibili cartel F.S.N. - P.U.N.R. ......... // E!C) i n t r ^ . , \/. BULDOZERUL ŞI SÂPALKVA în ce-1 priveşte, F.S.N!, — fie social-dcmocrat, cum afirma unii din liderii săi, fie liberal, 'după curii a fost apreciat programul Guvernului —, oricît de puter- nic ar fi în ţară (dar ultimele sondaje de opinie relevă o scă- săi) —, derc a popularităţii lideril.or săi) —, în Transilvania are de rezistat atracţiei faţă de P.U.N.R. . (A.U.R.), iar uncie măsuri ale Guvernului nii i-au sporit forţa, în timp co timiditatea in abor- darea problemelor Transilvaniei .şi propagandei ungare i-au slă* bit prestigiul. Cum în această ultimă chestiune nici partidele istorice care poarlă în titulatură cuvîntul „naţional" n-au luat o suficient de clară poziţie, poate şi din cauza restructurărilor prin carc trec, i-a rămas P.U.N.R.» ului satisfacţia de a acumula un tot mal marc capital clectoral, mai cu scamă că pare hotărît să se implice mai mult şi în pro- blemele economice, sociale şi culturale Va accepta cl un cartel cu F.S.N.?' Ori se-va lăsa condus de euforia sufragiilor presupuse? ■ ' Este de imaginat mai degrabă o viitoare înţelegere între ccle d©« uă formalii. Iar un asemenea cartel ar fi ătrâgător şi pentru unele formaţiuni politice mai mici dia Transilvania. De' altfel, multe opţiuni s-aii schimbat la nivel individual, astfel că liderii mai prevăzători se gîndesc, pro- babil, cu, îngrijorare la viitorul partidelor lor,, iar fuziuni cu par- tidele influenţe sînt orieînd po- sibile, "mai ales cînd ideile prin- cipale ;atc programelor politica coincid. Ce vor face, în acest .caz, or- ganizaţiile din Transilvania alo partidelor istorico? Dacă P.N Il.. n-a fost niciodată prea legat de problemele ardelenilor, P.N.Ţ.- c.d. nu poate fi decît nemulţu- mit de penetraţia sa aici. După revoluţia' din decembrie- 1989. P.N.I;,. a avut un număr de ade- renţi îndeosebi, din rîndurilo ca- drelor didactico, ale profesiunilor libere, în general, şi în mai mi- cii măsură dintre titraţii care lu- crează direct în producţie. Atrac- ţia intelectualilor faţă de P.N.P» Ilie C.lLIAN (Continuare lo ^

Transcript of VIZITA UNEI DELEGAJII PRECIZĂRI ALE FRONTULUI DIN...

Page 1: VIZITA UNEI DELEGAJII PRECIZĂRI ALE FRONTULUI DIN VENEŢIAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64916/1/... · ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN 1UDETUI CIUJ ANUL

ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN 1UDETUI C IU J

ANUL H, NR. 227 M IERCURI 17 OCTOM BRIE 1090

PRECIZĂRI ALE FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE CLUJ

Am cilii cu stupoare şi" am s tă ru it-în d e lu n g şi cu durere asupra E xpunerii-dom nulu i dr. B arany Ferenc la reccn tu l Consiliu a l Europei în num ele U.D.M.R., canform tex tu lu i p u b lic a t 'în „Szabad- sâg“ şi apoi în A devăru l în liberta te".

Trebuie ţă . spunem de la bun înccpu t că F.S.N., confrrm P la tfo rm ei sale politice şi S ta tu 'u lu i său, m ilitează activ , cu în ţelegere şi conştiin ţă, pentru o Rom ânie lib e ră şi im îcpenc’cn tă , egală jtcntvu toţi cetăţenii ei, fe r ită de anim oz‘t ă ţ i, de d iscri­m inări in ter-e tn ice, deschhă unui larg di'ilofj dc creaţie, p co şi progres. Un prim pas în această direcţie, de a în lă tu ra u rm ările g rave a le politicii ceauşisle în problem;» f in a n ţa ţ i lo r n a ţb n a lc şi de a le aşeza pe o bază nouă, ccliitabilă şi dem o­cratică, este <> săşi ex is ten ţa U.D.M.R. ca o rgan i­ca i politică, lîste a doua în ţară şi nu ne supă-, ră esta. Am ruga U.D.M.R.- să ne spună cile partide tv 'litice a u minor" tă ţile d in ţările domo-- c - ‘loe? Unde ex is tă ele?. la tă -ne aci m îh fa ţa unui docum ent al U.D.M.R. T re i lu c ru ri h b e 'e c itito ru l:, tonul,

.agresivitatea con ţinu tu lu i şi falsul, ţn tre g m ate­rial ,1 este o acuzaţie ireveren ţioasă, jign itoare şi reprobabilă la ad resa guvernulu i şi poporului ro-

cbnduPa. l;r, to tu l c Un ţip ă t d in ca re se vede- s perficialitatea, g rab a şi ura . Un ;p rim capitol, în 6 puncte le in titu lează : ,,Ce ca rac te rizează 'v ia ­ta noastră oolitică?“ Şi Se spune: „ in troducerea fostei securită ţi şi a nom enclaturii în struc tu ra- culturii Şi a noii p u ic r i de sMt (...), reab ilita rea propagandiştilor fostu lu i pa rtid şî a rep rezen tan ­ţilo r ideol'îgiei D om nilor udem erişti, cine •şi

‘ ce au fost D om okos. G eza, K iraly Itarely ctc.?. . . U itaţi asta? Ş i Etuuci cu cc d rep t ne da ţi lecţii m ilă , ş i ' încă iri fa ţa Europei? Noi n -am vo it şi n -am f 'c u t a baie d e sînge după R evoluţie p rin reprim rea orbcască a celor v inovaţi, ca a lţii în

•anii ’50. D etestăm răzb u n area şi violenţa.: R epro­şaţi num irea de că tre guvern a au to rită ţilo r lo­cale. G uvernul e ales. dem ocratic, ap ro b a t dc P a rla m e n t N um irile cra ii necesare, căci nu exis­ta o a ltă cale. Sau poate voia U.D.M.R.-ul să-i num ească? Vom avea alegeri, dom nilor, şi a tunci p r i i vot secret va decide e lec toratu l şi asupra au to rită ţilo r locale. -

D intre rep ro şu rile ncsfîrşite arunca te în obrazul G uvernului re ţinem u n u l: , , . . . guvernu l care am e- n irtţă i’cm ocraţia‘\ C h iar aşa să fie? C h ia r a tîta lipsă dc respect în lim b aj aveţi, dom nilor?

D upă cap ito lu l B, urm ează un subcapito l, în 12 puncte, in titu la t P re ten ţiile noastre. D irect, fă ră m enajam ente. N u p ro p u n eri,. n u inv ita ţie la d ia - lo îi' ci d irec t p re 'en ţii. M iine ele po t deveni

- d ictat. Căci aceasta esto linia. P re ten ţiile s în t în toate dom eniile vieţii sociale. D ar nu găsim n ici un rînd d esp re obligaţiile , da to riile m ag h ia rilo r r in R om ânia. Căci ei riu au nici u n a — doar ţa ra a re fe ţă de ei! U.D.M.R. ne spune că sîn tem ă r fi să fim două ţă ri, căci a s ta se v rea? două p- p a a re cu două lim bi, d a r cu o ţa ră . Cum D um nealor nu vor să fim un pop 'jr. Ei, 1,5 m i­lioane sau 2 m ilioane, vor să fie egali ce lo rla lte 22 de m ilioane. Ba să-i şi conducă, să Ic dea ind ica 'ii şi o rdine. De unde p înă undo?

în t 'm p u l D ic ta tu lu i ln -V iena am fost două popoare?..A u fost..două lim bi? A u av u t rom ân ii facili t ă i în U n iversita te la C luj? Au fost p rim iţi rom ânii fă ră . să ' cunoască lim ba m ag h ia ră în i sfitu ţii? A ţi u ita t, dom nilor?

Să luăm ca punct dc p lecare a situaţiei^ m a­ghiarii r d in T ransilvan ia zice U.D.M.R. la

. punctul. 5 al p re ten ţiilo r — anul 1917. De ce? De cs să nu luăm ca punct do p lecare v rem ea Iui Decebal? S au T ra ian ?.'.Vă plingeţi dc cu ltu ră , d a r u ita ţi că în C lu j ex istă cinci pub lica ţii de sta t în lim ba m agh iară ,

' fa ţă de tre i în lim ba rom ână, două te a tre şi două opere. ,Deci egalitate, dom nilor? Noi n -am

.p ro te s ta t n ic ioda tă , tleşi< popu la ţia -m ag h ia ră în o raş şi în ju d e ţ e doar 22 1-j sută.

U n singu r a l’n ia t începe cu „R ugăm ". C ele la lte tca te iricep cu som aţii. A sta e po litică d c fo rţă , dej destabiliza, e, dc lipsa celui m ai e lem en ta r respect. N e o rdonaţi să facem consu late la C luj:

' m aghiar, celi, germ an, ita lian , au striac şi e lv e ţi­an. Cino vă d ă d rep tu l să vo rb iţi în num ele ac e lo r; ţă r i şi a a lto r popoare? De de n u şi un consulat al C oastei de F ildeş? P o a te avem s tu ­den ţi d in aceas tă ţa ră . In acest p ro g ram sc spune p rim a şi u ltim a o ară „ sp r ijin im " .. . fu n ­cţionarea consulatelor. Căci în re s t n u sp rijin iţi n im ic ..

E xpunerea dom nului Barany. e cinică, p lin ă de u ră şi d isp re ţ. F.S.N. o socoteşte ca ru ş ine pub li-

'c ă şi o condam nă ca atare . D ar răm în e în con­tinuare deschis o ricărui dialog loial, c rea to r, s ta ­bilizator, u til ţă r ii şi poporului n o s tru .-N t| dăm lecţii n im ănui. D ar ne vedem obligaţi să ră sp u n ­dem celor ce ne denigrează rea lită ţile şi is to iia .

FR O N TU L SA LV Ă R II NAŢIONALA C LU J

VIZITA UNEI DELEGAJII DIN VENEŢIA

Ieri, la M uzeul -de istorie al T ransilvan ie i şi la M uzeul etno­grafic al T ran silv an ie i a av u t loc o v izită a unei delegaţii de u n i­vers ita ri şi oam eni de a r tă din V eneţia : d -n ii d r . Fulgenzio Li- vicri, v icep rim ar şi asesor cu ltu ­ra l al. V eneţie i, prof. G iandom e- nico R om anelli, d irec to ru l m uzee­lo r din V eneţia , U m berto Franzoi, d irec to ru l P a la tu lu i D ucat, prof. G rigore A rb o re Popescu, de la In s titu tu l dc a rh ite c tu ră a l U ni­versită ţii d in V eneţia, Lino D alia V allc, d irec to r adm in is tra tiv la A sesoratu l , cu ltu ra l a l V eneţiei. D elegaţia ita lia n ă este in teresa tă de rea liza rea unei expoziţii ro ­m âneşti re fe rito a re la civilizaţia gcto-dacică- în cad ru l scurtei sale vizite la C luj-N apoca, delegaţia d in V eneţia a_fost. p rim ită de d-1 prcfect G rigore Zanc. S -au d is­cu ta t m odalită ţi concrete de s ti­m ulare a sch im burilo r cu ltu ra le rom âno-itaiiene. .

PREFECTURA JU DEŢULUI

.; COM UNICA: ..'

j '''R eam intim fo rm aţiun ilo r poli­tice fap tu l că jo i, 18 octom brie, a.c., ora 11, a re .loc şed in ţa Co­m isiei * c o n su lta tiv e ,. la sediul P re fec tu rii d in B u levardu l 22 D ecem brie n r. 58.

ÎN A CEST NUMĂR

• MONUMBN.TE COMEMORA­T IV E ' : . .

• TOAM NA M UZICALĂ CLU­JEA NĂ

(Pagina a H-a)

• ARTA, LITERATURĂ CUL­TURĂ .

(Pagina, a IH -a)

• DESPRE TRANSILVANIA ŞI A CŢIU N ILE DESTABILIZA­TOARE (II)

(Pagina a IV-a)

• M ARE ŞI M ICA PU B L I­CITATE

(Paginile V, VI, V II şi VIII)

ÎNŢILNIREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI CU

AMBASADORUL S.U.A. 1 LA BUCUREŞTI

M arţi d im ineaţa , a av u t loc Ia P a la tu l C otroccni, o nouă în t î l - n ir ir a dom nulu i Ion Iliescu, p reşed in te le Rom âniei, cu dom ­nu l A lan G reen jr., am basadoru l S.U.A. la B ucureşti.

în trev ed erea , desfăşurată- în ­tr-o a tm osferă prietenească,, a , p rile ju it un nou schim b d e opi*- n ii asup ra .re la ţiilo r • b ila tera le , p recum şi in -p rob lem ele ac tua le ale situaţie i in ternaţionale.

ŞEDINJA SENATULUIŞ ed in ţa dc m arţi a S enatu lu i

p are că a fost deosebit de rod ­nică. D upă u n ad evăra t, m a ra ­ton, care a d u ra t aproape 8 ore, fă ră a se face n ici-un fel de con- . cesii con ţinu tu lu i p revederilo r unei legi — aceea de a fi c lară , . sim plă, categorică; cum este şi legea so c ie tă ţilo r com erciale — au fost adop ta te cu m ajo rita te de vo tu ri, sau în unan im itate , 94 de artico le .

De rem arca t sp iritu l do con­ciliere' doved it de com isia eco­nom ică ar S enatu lu i şi a rep re ­zen tan tu lu i guvernu lu i fa ţă - de op in iile şi argum entele fo rm u la ­te de vorbitori.

Sa poale aprecia că după s tin ­gerea conflictu lu i d in tre g rupa-

.r i le a fla te în .opoz iţie pe- m argi­nea artico lu lu i 93, şed in ţa de m arţi ‘ s-a caracterizat p rin tr-6 d o rin ţă evidentă de. colaborare în tre g rupările senatoria le pe deoparte, precum şi cu p u te rea execu tivă pe de a lţâ parte. To­tuşi, p en tru zilele u rm ătoare se an tic ipează am ple dezbateri în ju ru l a rtico lu lu i 215, fa p t re ieşit şi d in p recizarea dom nului Ale- - x and ru B îrlădeanu ca d iscu ţiile la acest a rtico l să se desfăşoare în p rezen ţa dom niei sale.

S enatu l îşi reia" lucrările , în p len, m iercuri la ora 9,00.

PREMIERUL ROMÂN S-A ÎNTÎLNIT CU

INDUSTRIAŞI ITALIENID om nul P e tre Rom an, p rim u l

m in is lru a l Rom âniei, a p rim it, m arţi un; g rup de industriaşi i- talieni, însoţiţi de dom nul Ilie N ăstase, a fla t în ţa ra n o astră p e n tru iden tificarea posib ilită ţi­lo r de co laborare îri dom eniile siderurgic, al fabricării h îrtie i, ag roalim en tar şi bancar. ,

P rem ieru l rom an a p rec iza t că R om ânia este deschisă . p en trli dezvoltarea re la ţiilo r econom ice şi com erciale cu toa te firm ela s tră in e in teresa te , sub lin iind câ dom eniile Vizate sin t foarte im ­p o rtan te ; p en tru econom ia rom â­nească, ce a re nevoie de In tro ­ducerea , c ît m ai rap id posib il, a u n o r tehnologii m odern?, de m arc p roductiv ita te . -

Nobel pentru Gorbaciov!tPremiul N obel pentru pace era

sortit disidenţilor d in principiu sau, mai exact, d in înalte ra ţi­un i politice! ia tă , azi, Nobelul pen tru pace încoronează perso­nalitatea lui M ihail G orbaciov, şefu l partidului şi sta tu lu i so ­vietic. Parcă nu-ţi v in e să crezi. Ce ar zice tătucul să audă una ca asta? Sau conul Leoriid?

la tă , deci, o m erita tă , după opin ia mea, alegere, O prem ie-. ră, ,Căci sub cutezanţa şi in te­ligenţa lui G orbaciov s-a jucat parcă o fascinantă partidă de şah Est—Vest. Una in carc ne­g ru l de ieri — albu l de a ri, G orbi, a ales G am bitu l com u­nism ului pe care l-a sacrificat cu singe rece şi bătaie lungă din , prim ele' m işcări! Dacă Hruşciov a luptat cu un mort pen tru a-l învinge şi a-şi face loc şi aureolă sieşi, G orbaciov a a taca t ş l sfărîm at însăşi s is ­temul!! Comunismul,, to ta lita ris­mul fcrocc, bazat pe teroare, frică, minciună şt m oarte, cu variantele sale răsăritene, f.yi dfl. fncef obştescul sfîrşit. Z i­duri, regimuri, dogm a şi tirani

s-au prăbuşit sub ochii noştri cînd G orbi şi-a luat mîna dc pe toate astea. D ezarm area fără egal, renunţarea la o parte din arsenalul nuclear, la teritorii ocupate (Afganistanul, pentru prim a da tă în im periu l lui Pe­tru — S talin ) — iată o altă linie

de forţă umană a laureatului din . accst an. Putem spune m u lte

şi da toate despre el. S in t lu­cruri e t nu se pot trcce cu v e ­derea, m in im aliza sau uita. Im ­portan t este cum îl va reţină şi contura istoria pe M ihail G orbaciov.

la lta , care ne-a oferit un do­meniu nou al economiei dc p ia ­ţă şi unde s-au privegheat drepturile om ului, dc carc des­tu i fac acum caz, u itînd cine le-a scos la mezat!, n-a luat nici un p rem iu . M alta a lua t indirect o parte din acest No- bel. C ind vom afla dxact ce a fost acolo? tn afara furtun ii dc pe m are!

V iorel CACOV’EANU

VIITORUL ROMÂNIEI DE ELECTORATUL ARDELEAN DEPINDE (IV)U ltim ele evoluţii, a le rela ţie i

d in tre rep rezen tan ţii U.D.M.R., pe de o p arte , G uvern , P a rla ­m en t ş i vinele p a rtid e , p e de a ltă p a rte , n u p a r să ne în d rep tă ­ţească sâ aştep tăm o încă lz ire a re la ţiilo r. T ex tu l p re g ă tit pen tru S trasbourg , reac ţia g ru p u lu i ude- m eris t în legă tu ră cu tin e rii ca­re au p ro fan a t s ta tu ia lu i A vram Iancu , părăs irea C am erei d ep u ta ­ţilo r nu au fost de n a tu ră să de­m onstreze o poziţie m al flex ib i­lă, o încercare de dialog, d im ­po trivă . D acă p în ă recen t în trev ed eam o re ţin e re de la po­lem ică a F.S.N., ia tă că acum feseni.ştii c lu jen i îşi . ex p rim ă m ai c lar- poziţia, ap rop iindu-se, cu în tregu l c ru p p a rla m e n ta r fe- sen is t ardelean , d e g ru p u l P.U .­N.R. Spuneam în a rtico lu l an to- rio r d in acest ciclu că U.D.M.R. este obligată sâ so p ro n u n ţe dc acum încolo nu nu m ai în p ro ­blem e cinice, d a r şi în cele de in te re s na ţional g enera l şl. câ, dacă doreştq să sc im plice în s tru c tu rile ad m in is tra tiv e locale, va treb u i fie să s c ap ro p ie de p a rtid u l de guvo rnăm în t, fie să facă fa ţă unui posib ili cartel F.S.N. - P.U.N.R. .........

/ / E!C) i n t r ^ . , \ / .

BULD OZERU L ŞI SÂPALKVA în ce-1 p riv eşte , F.S.N!, — fie

social-dcm ocrat, cum a firm a unii d in liderii săi, fie lib e ra l, 'după curii a fost ap rec ia t p rogram ul G uvernulu i —, o ric ît de p u te r­n ic a r fi în ţa ră (d a r u ltim ele sondaje de op in ie re levă o scă- săi) —,derc a p o p u la r ită ţii lideril.or săi) —, în T ran silv an ia a re de rezista t a tra c ţie i fa ţă d e P.U.N.R. . (A.U.R.), ia r un c ie m ăsu ri ale G uvernulu i nii i-au spo rit forţa, în tim p co tim id ita te a in abor- darea p rob lem elo r T ransilvan ie i .şi p ropagandei u n g are i-au slă* b it p restig iu l. C um în această u ltim ă chestiune nici partide le istorice care p o a rlă în titu la tu ră cuvîn tu l „naţional" n -au lu a t o su ficien t d e c la ră poziţie, poate şi din cauza re s tru c tu ră r ilo r prin carc trec, i-a răm as P.U.N.R.» u lui sa tisfac ţia de a acum ula un to t m al m arc cap ita l c lectoral, m ai cu scam ă că p a re h o tă r ît să se im plice m ai m u lt şi în p ro ­blem ele econom ice, sociale şi cu ltu ra le Va accep ta cl u n carte l cu F.S.N.?' O ri se -v a lăsa condus de euforia su frag iilo r p resupuse? ■' Este de im ag ina t m ai d eg rabă o viitoare în ţe leg e re în tre ccle d©«

u ă fo rm alii. Ia r un asem enea ca rte l a r fi ă trâg ă to r şi pen tru une le fo rm aţiun i politice m ai m ici d ia T ransilvan ia . D e' a ltfe l, m u lte op ţiun i s-aii sch im bat la n ivel ind iv idual, astfe l că liderii m ai p revăză to ri se gîndesc, p ro ­b ab il, c u , în g rijo ra re la v iito ru l p a rtid e lo r lor,, ia r fuziuni cu p a r­tide le in fluen ţe sîn t o rie înd po­sib ile, "mai ales cînd ideile p rin ­c ipale ;a tc p rogram elo r politica coincid.

Ce vor face, în acest .caz, o r­gan iza ţiile d in T ransilvan ia alo p a r tid e lo r istorico? D acă P .N I l . . n -a fost n ic iodată p rea legat de p rob lem ele ardelen ilo r, P.N.Ţ.- c.d. nu poate fi decît nem u lţu ­m it de p en e tra ţia sa aici. D upă rev o lu ţia ' d in decem brie- 1989. P.N.I;,. a av u t un n u m ăr de ade­ren ţi îndeosebi, din rîndurilo ca­d re lo r didactico, ale profesiunilor libere , în general, şi în mai m i­cii m ăsu ră d in tre titra ţii care lu ­crează d irec t în producţie. A trac­ţia in te lec tualilo r faţă de P.N.P»

Ilie C .lL IA N

(C ontinuare lo ^

Page 2: VIZITA UNEI DELEGAJII PRECIZĂRI ALE FRONTULUI DIN VENEŢIAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64916/1/... · ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN 1UDETUI CIUJ ANUL

TOAMNA MUZICALA CLUJEANA

ADEVĂRUL IN LIBERTATE

Cele. 12 zile a le muzicii, să rb ă ­to a re aştep ta tă In fiecare an cu fream ătu l îndrăgostiţilo r la p ri­m a în tîln ire , festivalul „Toam na m uzicală clu jeană" s-a încheiat, de cîteva zile. A cordurile m issei beethoveniene m ai răsună încă. în m intea şl sufle tu l nostru aşa cum, fragm entar, rem em orăm cele m ai frum oase m om ente m u­zicale ale acestei blînde şi lnso-

■ rite toam ne. O toam nă a fru n ze ­lor ruginii, a castanelor coapte şi a m ustului, o toam nă m uzicală care ne-a răsfă ţa t, în a in te de to a­te, cu u n reperto riu inedit. L u c ră ­rile „uzate” au răm as deoparte, scoţîndu-se la iveală m uzici m ai ra r ctntate, perle care, nepuse zi de zi, şi-au p ă s tra t in tac tă s tră ­lucirea. In terpreţii, so lişti şi d i­rijo ri, cor şi orchestră, au fost m uzicieni de su flet (chiar dacă nu în to tdeauna „stele" de p rim ă m ărim e), cu respect pen tru p u ­blic şi dăru ire fa ţă de a rtă . Şi acest lucru contează a tî t de m u lt . . . _

O biectiv, criticul m uzical tre ­buie să adune plusurile şi m inu­surile , să le pună In b a lan ţă şi să decidă: da, lucrurile bune au tra s m ai m ult în greutate, a p re ­cierile laudative sînt; fireşte, m ai num eroase. Revenind, p en tru o

PAGINA 2‘'S t

EPILOGclipă, la rep erto riu , n e-a b u c u ra t larga zonă s tilis tică ab o rd a tă , de la coralu l g rego rian la m uzica preclasică, de la c lasici la con­tem porani, c ît şi m u ltitu d in ea ge­nu rilo r abo rda te : cam era l, sim ­fonic, coral, vocal-sim fonic.

Şi a tunci, ca re a u fost lip su ri­le? C ontinua ex p lo a ta re a acestui adm irab il an sam b lu ca re este O r­chestra sim fonică a F ilarm onicii a dus la in ev itab ila oboseală a m em brilo r săi, av în d d rep t con­secin ţă im ed ia tă s lăb irea capaci­tă ţii de concen tra re ş i a posibili­tă ţii de co labo rare cu şeful de orchestră ori so listu l. P e viitor, a r fi de d o rit in v ita rea cel pu ţin încă a unu i an sam b lu de acest gen, p en tru a îm pied ica in s tau ra ­rea unei oarecare superfic ia lită ţi în in te rp re ta re .

„Toam na m uzica lă ’* a lu a t sfîr­şit, dar, în toam na fru n ze lo r ru ­ginii, F ilarm onica îşi con tinuă ac tiv ita tea : v ineri, 19 octom brie, vom avea p rile ju l unei re ln tll- ii ir i cu acest m in u n a t m uzician, d irijo ru l au striac A lex is H auser, în t r -u n , p rogram . em inam ente sim fonic: poem ul „M oarte şi trânsfiguraţie'* d e R. S tra u ss şi S im fonia a V lII-a , de A. D vorak.

Cristina Monica DAMIAN

CLUJ — GRENOBLE, paşi împreunăîn că ne este proaspătă în m e-

m orie am intirea vizitei d in iulie ’90 a celei de a 6-a „m isiuni“ d in Grenoble. Domnii M ichele BAU- ME, vicepreşedintele . A sociaţiei G renoble — România, Jean BAC-

' GARD, îm putern icit a l M isiunii, d irec to ru l C entru lu i de E veni­m ente Internaţionale, Economice şi Sportive din G renoble, Ren6 GAILLARD, îm preună cu în tre a ­ga delegaţie, au deschis calea- cooperării în tre oraşele G renoble şi Cluj-Napoca. S ărbătoream îm ­preună 201 ani de la R evoluţia Franceză şi num ai 7 lun i d e la R evoluţia noastră din Decembrie. Poate proporţia în tre n u m ăru l de an i şi luni, în tre an iversările ci­tate, este re levan tă pen tru a a- precia param etrii evoluţiei, a do­

tare. A m p u tu t în tîln i au to rită ­ţile cu ltu ra le a le C lu ju lu i: pe d-1. academ ician Ş te fan Pascu , pe d-1. rector a l U n iversită ţii de m edi­cină şi farm acie , pe d-1 rec to r a l In s titu tu lu i po litehn ic , pe d-1 rec to r a l U n iv ers ită ţii „Babeş- Bolyai“, p recum şi pe a lţi n u ­m eroşi colegi u n iv e rs ita ri , tn cursu l d ialogulu i n o s tru cunoaş­terea cu ltu rii franceze n i s-a p ă ­ru t eviden tă . A cest lu c ru rep re­zin tă p en tru no i o în c u ra ja re in­d iscu tab ilă p e n tru a găsi -soluţii c a re ' să p e rm ită p rom ovarea sch im burilo r ş i p r ie te n ia în tre ce­tă ţen ii celor două oraşe, în tre cele două reg iun i. A ceste proiec­te u n iversita re teb u ie supuse d is­cu ţiilo r fo ru rilo r grenobleze. Ac­ţiunea face p a rte d in m arile pro-

m ocraţiei, ca şi sen tim en tu l de ! iecte europene, ca şi P rog ram u llin işte şi stab ilita te a l insu lu i, a tît de necesar în tr-o societate.

■ M isiunea d in iu lie aducea, pe lingă m esajul de prietenie, u n a- ju to r în cărţi şi m ateria le m ed i­cale. exprim ate, p rin tre a lte le , ‘ p rin 45.000 volum e, 20 d e rin ich i a rtific ia li etc.

In p rim a săp tăm înă a lu n ii oc­tom brie a.c. am av u t p lăce rea să p rim im pe d -na Sylvje CHAR- VET, d irec to r cu R elaţiile In te r­naţionale , şi pe dl. A lai FR A N ­CO, profesor la F acu lta tea de m edicină şi P reşed in tele A socia­ţiei de prie ten ie G renoble — Ro­m ânia. V izita lo r a insem nat ex ­p lo ra rea unor ■ căi noi în s tab i­lirea şi dezvoltarea cooperării d in tre cele două părţi. în a in te de a părăsi C lujul, dom niile lo r au av u t am abilita tea să n e de­c la re urm ătoarele:

„D upă aceste lun i m arcate de o logică de ord in um an itar, o nouă pagină a tinerei noastre is­to rii com une trebuie să fie găsi­tă . P rie ten ia şi cooperarea trebu ie Să aibă acelaşi d rum şi să o rien ­tăm In v iitor efo rtu rile noastre com une. A cesta este sensul v i­zitei delegaţiei noastre un iversi­

Tem pus, şi do rim d in su fle t ca R om ânia să d e v in ă un p a rten e r serios. P r in sosirea la C luj-N apo- ca a d -lu ţ d irec to r a l C en tru lu i C u ltu ra l F rancez v a treb u i să concretizăm , fă ră în tîrz ie re , p ro ­iectele ce se v o r s ta b ili în tre G re­noble şi C lu j-N apoca, ce vor u r­m a o p rie ten ie sinceră, care s-a născu t la s f îrş itu l lunii decem ­brie 1989“.

în acest con tex t ne aducem a- m inte de unele p ă re r i exprim ate de d-1 M ichel BAUM E, în iulie ’90, d in care red ăm : „Proiectele noastre sîn t num eroase şi apro- p ie 'ce le două popoare. A vem no­roc că lim ba n u este un hand i­cap şi facilitează sc h im b u rile .. . “.

Ge am putea adăuga la obser­vaţiile, opin iile şi înc red e rea a- cordată de p rie ten ii noştri fran -

■ cezi? D orin ţa şi v o in ţa noastră de a răspunde cu serioz ita tea aştep­ta tă , cu conştiin ţa luc idă a şan­sei p en tru o p rie ten ie cu o istorie a tît de îndelungată , d a r cu o în ­tre ru p ere a tît de d u ră , în tr-u n secol a tî t de sem n ifica tiv pen tru re la ţiile in terum ane.

S im ona M UNTEANU

Vineri şi sîm bătă s-au desfă­şu ra t la In s titu tu l de lingvisti­că şi is to rie lite ra ră d in C lu j- N apoca, lu c ră rile celu i de-a l V l-lea S im pozion N aţional, de D ialectologie, sim pozion ce s-a b u cu ra t d e o aleasă partic ipare . V ineri, In p rim a pauză a p r i­m ei şed in ţe de com unicări, l-am avu t in te rlocu to r pe d -1 dr. V a­sile P av e l d in Chişinău:

— L ucrez la In s titu tu l de L im bă şi L ite ra tu ră d in C hişi­nău a l A cadem iei de Ş tiin ţe din R epublica M oldova. Activez în acest in s titu t de aproape 28 de ani, fiind şi colaborator ş tiin ţi­fic coordonator a l Institu tu lu i. \ P reocupările mele ţin de d o ­m eniu l dialectologiei. Am p u ­b lica t două m onografii, una în 1973, cu titlu l Term inologia a - ' gricolă m oldovenească, consa­c ra tă g ra iu rilo r m oldoveneşti de dincolo de P ru t, In dom eniul tehnologiei şi tehnicii agricole. L ucrarea , la tim pul ap ariţie i ei, a fost b ine prim ită în R om â­nia, s tau m ărtu rie recenziile scrise, d in tre care una ch ia r la C luj, în re v is ta C ercetări de lingvistică . A doua m onografie a a p ă ru t în 1983 şi se re fe ră la- Teoria denom inării, respectiv , fo rm area cuv in telor şi denum i­r i lo r în lim bă. D ar porn ind to t de la g ra iu rile m oldoveneşti, cu exem plificări în a lte lim bi, fo ­losind pe o scară la rg ă teoria genera lă a denom inării, a no- m inaţie i cum îi spunem noi. D octoratu l a av u t ca bază a ­

ceastă a doua m onografie din 1983, şi l-am su s ţin u t la U ni­v ers ita tea d in K iev, un an mai tîrz iu , In 1984. Am lu a t d e ase­m enea p a rte la lu c ră rile şi e- labo rarea A tlasu lu i L ingvistic M oldovenesc. ,

— A ceasta este şi tem a re fe ­ra tu lu i dv. '

AL VI-LEA SIMPOZION ' NATIONAL

DL DIALECTOLOGIE— Bazele teoretice a le elabo­

ră r ii A tlasu lu i au fost puse încă în an ii 1956—57, de că tre cu ­noscuţi - dialectologi a i In s titu ­tu lu i, dl. U ner, care şi în p re ­zen t activează la sec to ru l de dialectologie, p ro feso ru l R ai- m ond P iotrovski, acum la Le­n ingrad , şi reg re ta ţii p rofesori V itali So rbală şi V ictor L isitski. A u fost adunate m a te ria le nu­m eroase re fe rito a re la s tru c tu ­ra fonetică, m orfologică, lex i­ca lă în special. M ateria le le au fost strînse d in peste 240 d e lo­ca lită ţi, s itua te a tî t p e te rito ­riu l R epublicii M oldova, c ît şi în a fa ra hotarelor, în ace le zo­ne unde încă se m ai vorbeşte rom âneşte , inclusiv în p a rte a a -

-siatică a Uniunii Sovietice.

— In lucrarea dv. ţi a dom­nului profesor Ioan Fătruf,

' za dialectică a limbii române literare moldoveneşti" o idee generoasă se impune; limba moldovenească este limba ro­mânească.

— A m ascu lta t cu m are in ­teres re fe ra tu l d -lu i. p ro feso r P ă tru ţ. P e n tru m ine, p e n tru noi, a e x is ta t un m om ent, o p e ­rioadă destu l d e tristă , c înd o a ­m enii în frico şa ţi de ideo log ia sta lin is tă a firm a u că ex is tă o lim bă a p a rte , o lim bă m o ld o ­venească. Se cău ta să se d ife ­ren ţieze aceste lim bi, A fo s t d e fap t o p o litică d ir ija tă de su s şi îm b ră ţişa tă de unii lingv işti. Noi am rev en it asupra aceste i problem e, a fost o bă tă lie în a - dev ă ra lu l sens al cu v in tu lu i, u - nii o num esc ch ia r revo lu ţie . P en tru recunoaşterea unei s in ­gure lim bi, a a lfabetu lu i 'la t in , p en tru o lim b ă ocrotită, de s ta t, m u lt a fă cu t U niunea S c riito ri­lor. S c în te ia R evoluţiei n o as tre a fost ap rin să de sc riito rii n o ş­tr i care n u m ai au nevoie d e p rezen tare , G rigore V ieru şi Ion D ru ţă . N oi nu v ren ţ să re ­n u n ţăm la ideea de lim b ă ro ­m ânească. Deşi am a ju n s la o soluţie de com prom is, trecem încet, în ce t la în ce tă ţen irea term enu lu i de lim bă, ro m ân eas-

D cm ostenc SO FR O N

MONUMENTE COMEMORATIVEP en tru e te rn izarea uno r even i­

m ente, c ru c ia le d in is to ria nea­m ului, p e n tru înzes tra rea peisa­ju lu i c itad in cu lu c ră ri rep rezen ­ta tiv e d e a r tă m onum entală , la P re fec tu ra ju d e ţu lu i C lu j au fost p rim ite d in p a rte a un o r in stitu ţii şi ce tă ţen i sugestii şi p ropuneri, d in ca re se lec tăm şi .supunem d ezb a te rii pub lice u rm ătoarele.

M onum entu l „Eroilor N eam u- lu i“. O lu c ra re m onum entală de p roporţii rep rezen ta tive , care p rez in tă evo lu tiv m om entele im ­p o rtan te a le trecu tu lu i nostru glorios, com poziţia p rezentînd ca ^element dom inan t O staşul Ro­m ân: C om plexul s ta tu a r se p ro ­pune â fi am p lasa t In tr-o zonă cen tra lă a m unicip iu lu i C luj-N a- poca, în tr-u n spaţiu adecvat des­făşu rării uno r cerem onialuri o- m agiale: depuneri de coroane de flori, p res ta rea juăm în tu lu i m ili­ta r. .

Din ana liza rea liza tă la nivelul Comisiei tehnice superioare a P re fec tu rii ju d e ţu lu i Gluj, la ca ­re au fost in v ita ţi rep rezen tan ţi ai U niun ii A rhitecţilor, F ilia la C luj-N apoca, ai U niunii A rtişti­lor P lastic i, F iliala Cluj, a i In s ti­tu tu lu i de a rte vizuale etc., s-au co n tu ra t două varian te de am pla sam en t: P ia ţa V ictoriei, în sp a ­ţiu l d in tre C atedra la O rtodoxă R om ână şi T eatru l N aţional, sau am p lasa rea pe dealul G etăţuia, incluzînd am ena jă ri corespunză­toare a le versan tu lu i, cu regis­tre de trep te , spaţii verzi, m obi­lie r u rb an .

M onum entu l Eroilor R evoluţiei din 22 D ecem brie 1989. P en tru e- te rn izarea m em oriei ero ilor care şi-au a d u s tr ib u tu l de sînge în revo lu ţia d in D ecem brie 1989, în p a rticu la r a ero ilo r clujeni, se p ropune am p lasarea unei lucrări de a r tă m onum entală pe unul din u rm ă to a re le am plasam ente: P ia ţa U nirii, P ia ţa Păcii, noua in tra re a C im itiru lu i ero ilor re ­voluţiei (C im itirul Contrai).

ziţie i de „a face totul* p en tru a so asigura p ro­cen tu l de p rom ovabilita te sp re su tă la su tă a ad u s în v ă ţăm în tu l rom ânesc în situa ţia dezas­tru o asă în ra re se află. D upă revoluţie am. sp era t că asem enea practic i au ap u s pen tru to tdeauna.

~ D j ă g u i / Y n l > 7 n c t i c a A m fost naiv i? N ul A şa treb u ie să fie, a ltfe l acel

Ajunge, domnule inspector general!t a Inspectoratul şco lar jude ţean Cluj se asigu­

ră continuitate, p rin inspectorul general V ictor

p ă exam enul de corigentă d in 3 septem brie 1990, d ‘. m nul inspector general a di.;pus p rin ord in scris repetarea exam enulu i la lim ba ro m ân ă pen tru eleva P runeanu M aria d in clasa a V l-a, nesocotind prevederile regulam entu lu i de desfă­şurări? a activ ităţii şcolare. A rgum entul d -sale este că inspectoratul ţco la r, adică ium nealiii. poa­te să d ispună şi sâ im pur.ă m ăsuri peste cad ru l jitvvi ilcn io r regu lam en tare O aro aşa să fie. să mai fie? K \erc i ta rea de p resiun i asupra acelor dascăli caro au refuzat să se subordoneze d ispo-

c lim a t nou a ş te p ta t în ac tiv ita tea şcolii nu sc va p roduce şi vor continua să iasă rle pe băncile şcolii sem ianalfabeţi cu d ip lom ă. D em nitatea c a ­d re lo r d idactice a fost p re a m ult călcată în p i­cioare. A junge, dom niile in spector general. Refuz să îndeplinesc o d ispoziţie abuzivă 'ş i ilegală.

l ’ro l. G rigore PURA, Liceul «le ş tiin ţe a le na tu rii

C luj-N spocn

M onum entul „A vram Iancu".U n g rup s ta tu a r g ru p a t în ju ru l s ta tu ii ecvestre -a E rou lu i T ran ­silvaniei, rea liza t p rin g rija so­c ie tă ţii „A vram Ian cu “, constitu ­ită în m unicip iu l nostru . Se p ro ­pune unul d in u rm ătoare le am ­p lasam en te: la in tra rea în C luj- N apoca, la p icioarele dea lu lu i Fe- leacului, lâ in te rsec ţia C ăii T ur­zii cu s trad a O bservator, D ealul G etăţuia, P ia ţa V ictoriei, P arcu l d in ca rtie ru l G heorgheni I (stra­da H enri Coandă, fostă Unirii).

Solicităm cetă ţen ilo r m unici­p iu lu i C luj-N apoca şi tu tu ro r ce­lo r in te resa ţi să form uleze opţi­un i şi p ropuneri asup ra am plasa­m en te lo r propuse p en tru lu cră ­rile de a r tă m onum enta lă sus­m enţionate , u rm înd a fi depuse la D irecţia tehn ică a P refec tu rii ju d e ţu lu i C luj, în vederea inven­ta r ie r ii şi adop tă rii - unei decizii care să în trunească consensul general. '

PREFECTURA JU D EŢU LU I CLUJ

RELUAREA UNEI ANIVERSARI!

Fiii judeţu lu i B istriţa-N ăsăud, ca re locuiesc în m unicip iu l C luj- N apoca, după o în tre ru p e re (in­terdicţie) de -5 ani, s-au re în tîl- n it sîm bătă 13 octom brie 1990, în sala de recepţie a localului „CAZINO" din P arcu l oraşu lu i şi a u Sărbătorit a 127-a an iversa ­re de la în fiin ţa rea L iceului „Ge­orge Coşbuc“ d in N ăsăud. Au partic ip a t oam eni de cu ltu ră , in ­gineri, profesori, econom işti, ju ­rişti, şi a lte categorii profesio­nale care locuit?sc în m unicipiul d i. ' inim a T ransilvan iei. C uvîn­tu l despre im portan ţa an iversării şi despre trecu tu l şi prezentul „grăn icerilo r b is triţen i-năsăude- n i“, c ît şi despre a firm a rea în ac­tiv ita te a celor ca re locuiesc In G luj-Napoca, a fost ro stit de pro­fesorul şi istoricul sc riito r Tanco Teodor. A m ai vo rb it profesorul P ro tase şi alţii. S -a concluzionat ca pe v iito r să se organizeze a stfe l dc an iversări, (a L iceului „George Co.şbuc“ d in N ăsăin l“ tn fiecare an în luna octom brie cu o partic ip a re cît m ai num eroasă, în tru n ire a s-Ti încheia t cu o m a­să com ună, In tr-o atm osferă p lă ­cu tă , de în a ltă ţinu tă . Ln reuşita aceste i în tru n iri an iv e rsa re au co n tr ib u it în p rinc ipal: Em ilia Pal.'tge, econom istă, ing. conf. Iron im M arţian şi a lţii. Se speră ra u rm ătoare le să fie şi m ai reu ­şite sub aspectul partic ipării.

Ioan URECHE,ju r is t (unul din partic ipan ţi)

VIITORUL ROMÂNIEIt ' - - •

(U rm are d iu p ag I)

îşi a re exp lica ţia m ai ales în fa p ­tu l că această categorie so c ia lă a văzu t în p rogram ul a ce s tu i p a rtid o deschidere largă , cu m n-a m ai a v u t de la război în c o a ­ce, cu încrederea că acesto r p ro ­fesii li se vor oferi o rie înd pos­turi avan ta joase . D ar sa tis fa c ţi i­le o ferite de F.S.N. an u m ito r ca­tegorii de in telectuali, în d eo seb i cad re d idactice şi m edici, p re c u m şi politica P.N.L. in su fic ien t de clară fa ţă de T ran silv an ia a u tem p era t en tuziasm ul fa ţă d e a -

. cest p a rtid . M ai m ult, p a r tic ip a ­rea, îm preună cu P .N .Ţ.-c.d., la d ife rite fo rum uri a lă tu r i d e U.D.M.R. a pus s u b sem nu l în ­treb ării po litica am belor p a r t id e istorice. F ap tu l s-ia re s im ţit m ai g ra v * în tabăra P .N .Ţ.-c.d.. preocupat p rea m ult de accesu l im ediat la pu te re în ra p o r t c u problem ele naţionale , ca re -i a s i­guraseră în to tdeauna succesu l. Cum nici ţă răn im ea a rd e le a n ă n-a aco rd a t in teres p ro g ram u lu i P.N.Ţ.-c.d., p en tru acesta se p u ­ne acu t problem a rep lierii. A st­fel că e s te de a ş tep ta t d in p a r­tea am belo r partide is to rice — sau cel p u ţin a o rg an iza ţiilo r lo r d in T ransilvan ia — q ap le ­care m ai a ten ta asupra" p rob le ­m elor spccifice p ro v in c ie i.. de la cele na ţiona le , la cele econom ice, de învă ţăm în t, sociale şi c u ltu ­rale, ad ică la o descen tra lizare a preocupărilo r, dacă nu ş i sub rap o rt o rganizatoric — ceea ce a r avea un efect benefic a su p ra sporirii popu la rită ţii lor.

Iată, deci, că. dacă p înă la 20 m ai p artid e le au făcu t politică cu bu ldozeru l, sîn tem în tr-o pe­rioadă în carc fiecare p riveşte cu jind în g răd ina vecinului şi începe să-şi plivească g riju liu cu săpăliga răsadurile , m ai scWm- bînd o vorbă cu celă lalt, m ai in teresindu-se de o .a p ă ra re „eco­logică” com ună Sn fa ţa d ăună to ­rilor, m ai îm prum utînd unelte si sem inţe. N um ai U.D.M.R. pare să-şi fi p ăstra t, cu rig id ita te , n- cceaşi unealtă : Deşi recen ta şe­d in ţă a conducerii U.D.M.R^ des­făşu ra tă cu uşile închise la C lui- Napocn p arc să indice câ se va schim ba ceva şi aici.

O ricum , m odificările în echi­lib ru l p u te rii pe care Ie vor aduce v iitoarele alegeri locale (raportu l d in tre coloratura udm .- n istra ţie i p rim ăriilo r şi rf 'î l , sJ G uvernulu i) îl vor obliga pe cM Petre Rom an şi echipa sa no. gu- vernăm in t să privească, cu mai m ultă a ten ţie s p r e T ransilvan ia . P en tru că de acţiunea acestei noi ad m in is tra ţii va dep inde şi m al m u lt viitorul P arlam en t, a* dică v iito ru l Guvern.

Page 3: VIZITA UNEI DELEGAJII PRECIZĂRI ALE FRONTULUI DIN VENEŢIAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64916/1/... · ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN 1UDETUI CIUJ ANUL

PAGINA 3 ADEVĂRUL ÎN LIBERTATE

ARIPA BASMULUI

COLABORARE CULTURALA RO M A N IA — OLANDAR om ânia şi O landa au sem nat p rogram ul de co laborare cu ltu ­

ra lă pe p e rioada 1990—1993, ca rc creează cad ru l pen tru ex tin d e ­rea ac ţiu n ilo r b ila te ra le p riv ind sch im b u rile dc oam eni de ş tiin ţă , profesori, doctoranzi şi studen ţi, fo rm area de experţi în dom enii p rio rita re , in tensificarea co n tac te lo r şi sch im bulu i de in fo rm aţii în tre in s titu te de cercetare şi în v ă ţăm in t etc.

' T eatru l N aţional d in C luj-N a- poca îşi desch ide stagiunea, 1990—1991. cu spectaco lu l m uzi- cal-coregrafic p e n tru copii M -am jucat în tr-o i i a c ă ru i te x t este sem nat d e Andi A ndrieş. Ideea autorului este u n a fo a rte cunoscută în acest sfîrşit de secol u itraso- fisticat, în care p u te rea m aşinii a în locuit p ică tu ra ce ne ţine de m ulte ori în v ia ţă : visul. Şi cine- ţi poate dâru i acea p a rte de su­flet din m ireasm a copilăriei, de­cît povestea, basm u l nem urito r? Pe scurt,'cop iii p a r m ai a tra ş i de maşini şi c reere electronice, de­cît de m ag ia .b in e lu i sau a ră u ­lui, care dincolo de precizia m a­tem atică te a ju tă să fii om. Şi iată că sub m ina de m aestru a lui V ictor Ion F ru n ză , regizor de m are respiraţie , cu egală tră ire în iron ie şi lirism , se declanşea­ză această poveste p en tru victo­ria lum inii şi a su fle tu lu i um an. D ar cît de să rac a r f i . p u tu t fi acest basm „im provizat" fă ră d e ­corurile m agnifice a le A drianei G rand, care-şi con tinuă ascensi­unea rărriînînd an co ra tă în bogă­ţia expresionistă d in Iaşii în ca r­naval- C ostum ele carac terizează foarte b ine persona je le , tran s- form lndu-le in n iş te ju că rii mai m ari. Ia îndem îna v iziunii co­piilo r din sală. U n deco r ru lan t foarte uşor de m în u it, care în ­chipuie tre i lum i d is tin c te ; labo­ra to ru l savantului, cam era şi lu­m ea basm ului, u n d e p ersonaje le vor cău ta sim plele e lem en te ale recuperării um anulu i.

Noul basm se b rodează pe do­rin ţa savan tu lu i d e a d ă ru i lum iio -m aşin ă care să-i, „com pleteze" fericirea şi rea lism u l băia tu lu i care stăpîneşte ş tiin ţa de a s tă z i .1 La cei 9—lo an i a i s ă i ' D aniel Szallosi a d a t o rep lică n a tu ra lă şi deloc sofisticată Iui V ictor Ni­colae (Eu,’ B alauru l, îm p ă ra tu l Verde), d is trib u it în ro lu l de „m anager" al v isu lu i, păgubosul şi fericitul posesor • a l m aşinii de

făcu t feric ire . P rea p u ţin d is tr i­b u it în ro lu ri p rinc ipale . V ictor N icolae şi-a lu a t cu p riso sin ţă revanşa

D orin A ndone, în ro lu l B aba C loanţa a făcu t dovada m are lu i său ta len t de com edian t. R eplică s tră lu c ită , dans, m işcare o ab ili­ta te a in te rp re tă rii d inco lo de orice convenţie — acesta este Dorin Andono,' care a in te rp re ­ta t o B aba C loanţa în ch ip de fu fă bu levard ieră . M arius O ltca- nu a 'ju c a t , firesc şi dezinvolt, rolul Zm eului, acel personaj în ­fricoşător, acum demitizajE — cam p ros tu ţ şi greoi, p lin de farm ec însă, a tunc i cînd pătrunzi sen ­sul pe care actorul îl oferă p e r­sonaju lu i. în ro lu l Ilenei C osîn- zene. gracilă, sensib ilă şi fru m o a­să a fost A na C hirpelcan. C ălin Nem eş n-a av u t o m isiune fo a rte g rea în ro lu l lu i Făt-F rum os, re ­uşind, cu pu ţină ironie şi m u lt lirism , uneori cu pu ţină g rav ita ­te să depăşească convenţia. T ot el a fost şi în spatele ce lo r două m in u n a te păpuşi Foca şi P ingu ­inul. M uzica Iui M arius S im iti şi T ra ian H udea ca şi i lu s tra ţia . m uzicală aparţin în d lu i B ucur S tan , au puncta t excelent a tm os­fe ra Spectacolului, dovedind un m are rafinam ent. D esigur, mo­m en te le coregrafice a le Ilenei T o- dea au fost, Jn prelungirea m u­zicii, un basm îri sine. Ş i să n u - i . u ităm pe cei căro ra . Ii se’ d a to ­rează, d inco lo de decoruri sau c h ia r în com pletarea lo r, im pre­sia d e v is Ion Vtfşcan (lum in i) şf Ş tefan K assai (sunet). Regia teh ­nică a lu i lacob Ciorfea a con­tr ib u it în mod su bstan ţia l la con­stru c ţia acestui spectacol ce va răm îne în sufletu l pub licu lu i tî­n ă r , . care a p u tu t învă ţa încă odată că a rip a basm ulu i este la fe l de necesară ca înstişi adevă­rul.

Dorin SERGHIE

I-am în tîln it m a rţi d im ineaţa îna in te de ă se în d rep ta spre p la ­toul de film are. G răb iţi doar d in dorin ţa de a nu p ierde nici Un

m inut. D ar desp re m otivul p re ­zenţei lo r Ia B eliş-F în tînele in in terv iu rile de m ai jos.

Nicolae M ărg ineanu : E ste un scenariu in sp ira t d in rom anul Feţele tăcerii a l lui A ugustin B u- zura. Scenariu l a fost te rm in a t în 1983, a a ştep ta t de atunci şi, iată, a ven it m om entu l să-I fa-

, cem. Este povestea ţă ran ilo r din rom an, povestea, d acă o putem num i aşa, a colectiv izării, în tr-o lum ină m ai a d e v ă ra tă de d a ta aceasta, cruda — şi ch ia r discu­tam cu actorii, cu în treag a ech i­pă de realizatori, că este mai bine că realizăm acest film acum , deoarece ■ ne pu tem ap rop ia mai m ult şi m ai b ine de adevăr, pâs- tr în d sp iritu l că rţii. P robabil, da­că I-am fi făcu t în ’83 sau în '84, autocerizura şi cenzu ra Casei de film e ar fi e lim in a t m ulte, a r fi in terven it, a r fi ieşit cu sigu ­ran ţă nn f i lm 'd e scanda! şi noi, eu, nu am d o rit nici o clipă lu ­crul acesta. S cenariu l este sem ­n a t de A ugustin B uzura, s / ro n ­d a t de mine, eu oeup?ndu-m 3. mai m u lt .de ritm ul cinem atografie.

— Cim! au în re p u t film ările '!. Din cine esle fo rm ată e rh ip i.’ C ine sîn t actorii?

— F ilm ările au început în 4 octom brie, avem deja patru zi­le de film are şi credem că am Început'-cn d rep tu l. încă nu am văzu t m ateria lu l, d a r sim ţim că a tî t actorii, c it şi ech ipa şi-au in tra t b ine în rol. O pera to ru l fil­m ului este Clabrie! K osuth, un ope ra to r tînă r, scenografia este sem nală de M ngdnlcna M ărăşcs- cu, costum ele de M aria Pecs, un d eb u t (ca a lu c ra t m ultă v rem e ca asisten tă în s tud iou rile Buf­tea), i a r ech ipa d e actori este fo rm a tă din R em us M ărgineanu in ro lu l p rin c ip a l (M ăgureanu); Regizorul Vlcolao Mărgineanu

V iaţa m uzicală p ariz iană are cîteva „stele* rom âneşti cu m ulte carate. Doi com pozitori, a le căror prim e aud iţii Ic-*am aud ia t cu m ulţi ani în u rm ă şi la Cluj, sîn t realm en te „b rilian ţi" în concer­tele scenelor apusene. Spun acest adevăr pen tru că am în faţă discurile AM.—1 8 7 t—872 — îcoiis A ntidogm n Records — ed ita te la cel d e al 10—lea F estiva l In te r­naţional de m uzică contem porană de la T orino (Ita lia ) din an u l . 1987. Pe coperta acesto r discuri, a lă tu ri de num ele lu i P a u l IWefa- n o .'E n rirb C nnrreggia şi ale a lto r m ari compozitori, figurează şi nu ­m ele a două ta'.ente rem arcabile , de origine rom ânească: Costin M ireanu. cu piesa „H aute tension rigoureuse", şi M ihai M itrea Ce- larian , cu lucrarea „Evian, E v ian“. Publicul clujean trebu ie să cu­noască faptul că C. M ireanu, na­tu ra liza t în F ra n ţa în 1977, este d irectoru l a rtistic al E d itu rii m u­zicale „Salabert“. Să p recizăm şi că această p ersona lita te este p ro ­fesor ti tu la r de f ilo so fie 'ş i es te ti­că la Sorbona. La aceeaşi ed itu ră activează b inecunoscu tu l m uzico­log de origine rom ână R adu S tan , redacto r coordonator, un specia­list în m uzica con tem porană , care a fost. an i m ulţi c ron icaru l m uzi­cal al rev is te lo r bucitreştene

„Rom ânia lite ra ră " şi „C ontem ­poranul". C om pozitorul M ihai M. Celarian se re levă ' cti o e x tra o r­dinară fo rţă d e convingere p rin •rigurozitatea sc riitu rii şi carac­terele postm oderne a le m uzicii sale au ten tic rom aneşti. D e altfel, ascultînd două lu c ră ri a le com ­pozitorului — . „M itcîjstrassenm u- sik“ şi „Aus“, ne -am d a t seam a de au ten tic ita tea ro m ân ească a creaţiei sale. T reb u ie su b lin ia t că la ed itu ra „Salabert* o se r ie de com pozitori d in R o m ân ia au t i ­p ărite lucrări de o rem arcab ilă ţinu tă artistică. C onsu ltînd ca ta ­logul m uzicii co ra le i-am găsit pe C ornel Ţ ăranu , D oru Popovfci, Ş tefan Ni cui eseu sau n u m e de com pozitori rom âni ce tră ie sc în ţă rile apusene: T ra ia n Popescu,

A .H risanide, A urel S troe şi, de ce nu, X enachis, născu t la B răila. O p rezen ţă cu totul deosebită în viata m uzicală a F ran ţei şi a al­tor ţă ri eu ropene şi d in A m ericao constitu ie fo rm aţia de cvartet de coarde „A thenneum “—Enesco, a lcă tu ită d in rom ân i: C onstantin

Ascultînd muzică românească la ParisBogdănaş, F lorin Szigeti, D an Iarca şi c lu jean u l D orel Fodo- reanu, -un excelen t solist violon­celist. A ceastă fo rm aţie cam erală este una d in cele mni valoroase din Paris.

N um ele p ian iste i Ş tefană Anca Fodoreanu figurează în m ultele re­c ita lu ri cu solişti organizate de R adiodifuziunea franceză, ia r cel al vio lonistu lu i L iviu Stănese ocupă un Ide im portan t in solis­tica şi în v ă ţăm în tu l m uzical fran ­cez. N uan ţe no tab ile şi In disco-, g ra fia franceză. O pera „Oedip" de G eorge Enescu este în reg istra tă pe un disc com pact cu O rchestra F ilarm onicii din M onte C a r lo ,. d ir ija tă d e Foster, în ro lu l titu la r fiind Jose v an Dam.

S -a r pu tea scrie m u lte despre „nuanţe le" rom âneşti d in Paris. Inserăm d o a r ceea ce ne-a oferit d irec t pub lic ita tea franceză; D anielo lonesco figurează la o ex­poziţie d e p ic tu ră îri u lei şt cu icoane la cen tru l „C haillot—G alli- e ra“. S c riito ru l V irgil G heorghiu a ed ita t c a r te a „La beli? Coree*. M enţionăm şi vo lum ul b ilingv „Le S o u rire d ’Irin a" , ca rte ce-şi

precizează scopul „de a deschi­de o cale m en ită să con­ducă om ul sp re necesara fră ţie de care- depinde dem ocraţia, pacea şi evoluţia". în casa ttno r rom ân i a m -c u le s şi no ta t un m in u n a t colind rom ânesc, pe care l-am tra ta t pen tru cor m ix t la p a tru voci. Vocea Ilenei B. «t d a t o n u ­an ţă cu to tu l ap a rte „inim ii F ra n ­ţei". Am fost m ăgulit, desigur, că rev ista de pedagogie m uzicală pari sin nn „M arsyas" m -a in v ita t să public despre „Solfegiu, m ijloc al dezvoltării c rea ti­vităţii" , o experien ţă a l că ­rei rezu lta t concret ~este p rim ul cenaclu de elevi com pozitori ro ­m âni la Cluj. A rticolul a p ă ru t recen t în pag in ile rev iste i a p r i­le ju it un contac t cu o serie de personalită ţi pedagogice din F ra n ­ţa şi G erm ania. C unoscînd acest fap t, redactoru l şef a l rev iste i a so lic ita t com pozitorului N icolae Beloiti un m ateria l despre învă­ţăm în tu l m uzical rom ânesc. La P a ris am av u t si o nedum erire . P e discul ARN 30080 se preci­zează de că tre un an u m it A rion că „H aţpgana" este o m elodie m agh iară d in A rdeal. Im prim a­rea a relizat-o la v ioară A lexan­d ru T itruş şi orchestra sa d in C luj. ' '

Cu cîteva zile îna in te de a pă­răsi P arisu l am v izita t un m aro cim itir, cu un m onum ent de o ra ră sim p lita te pe care e ra scris un num e (fără prenum e) E nesco 1881 — 1955. Am lăsa t P a risu lu i

/O lacrim ă,- în speran ţa câ p r in cursul ei sfios se va sim ţi şi r e ­cunoştin ţa unui m uzician ro m ân , care p rin m iracolul revolu ţie i a p u tu t asculta ...tăcerile lu i G eor­ge Enescu.

Emiliu ' D RA G EA

s p e c t a c o l f o l c l o r i c

V ineri, 19 octom brie, orele 16,30 şi 19, la C asa de cn ltn ră a s tuden ­ţilor, A nsam blu l folcloric „Som eş-N apoca" prezin tă spectacole d e cîn teee şi d an su ri populare. îş i dau concursul soliştii Ion Bocşa, N icolae M ureşan , Iu stina Dejeu, A lexandru Sălişfeanu, V asile

. Soporan, p recum şi ta ra fu l d in S opo ru l de Cîm pie, com una F ra ta .

ÎÂRELE ECRANapoi, to t în tr-u n rol p rinc ipal, cel al ac tiv is tu lu i de p a rtid . V a­len tin V oicilă; în restu l d is tr i­bu ţie i, tre i actori stu d en ţi d e la I. A. T. C. care şi debutează cu acest p r ile j, Dorel Vişan în tr-u n ro l in ed it de p lu ton ier de m ili- , ţie a l sa tu lu i în general, o d is­tr ib u ţie de ardeleni.

— D om nule M ărgineanu, nu sîn te ţi la p rim ul film în A rdeal.

— în tr-ad e v ă r. E vorba de do­uă film e, în toarcerea d in iad, film at în M aram ureş, un film in sp ira t din opera lui A gârbicea- nu, Jan d a rm u l, şi to t din A gâr- bieeanu, avînd la bază A rh an ­ghelii, F lăcări pe com ori, film at în A puseni. Revin la Feţele tă ­cerii, p e n tru a vă mai spune câ

perioada c lu jeană a f ilm ă rilo r va du ra p în ă p rin 10 no iem brie . De~ la B eliş-F în tînele n e vom m uta, avem n işte film ări ap roape de B onţida, în sa tu l C oasta, şi în Jucu de Sus. L -am in v ita t şi pe dom nul B uzura, e l tocm ai s-a în ­to rs d in S ta te le U nite, el este principalu l factor, e d irec t in te­resa t şi, aşa cum v -am spuă, do­rin ţa noastră este d e . a respecta sp iritu l că rţii. D in feric ire , avem ce respecta. E un ro m an ex tra ­o rd inar. N u facem decît să-l îm ­bogăţim cu elem en te de v ia ţă ca­re ne „vin" în a ju to r , în în tîm - p inare tocm ai din aceste locuri. Am a ju n s în sa tu l R ăchiţe le , u n ­do s-au în tîm p la t o p a rte din. even im entele cărţii.- 'am s ta t de

vorbă cu oam enii de aici, aflînd m ulte lu c ru ri noi, m ulte am ă­nunte . Aş v re a - să m ulţum esc pe această cale ţă ra n ilo r d in R ăchi­tele- p en tru a ju to ru l acordat. în a ltă p arte , d in păcate, a lte echi­pe, d a to rită v rem u rilo r pe care le traversăm , au fost p rim ite şi p riv ite cu susp iciune. De înţeles, poate, noi însă am- a v u t noroc. Am ven it cu o ech ipă destu l de m are, cu ac to ri cu tot, circa 50 de persoane, deoarece film ăm şi in terioare. P rem ie ra , d acă avem noroc •— prim ă v a ra v iitoare.

V alentin V oicilă: E con trad ic­torie s itu a ţia m ea. în p rim u l rînd că, im plicat în even im en tele din decem brie '89, s în t in con tinuare îm potriva com unism ulu i. P arado-

Kt §î"-'

> • , i V t v

\ •< ( H v

•fcvr

?*? 1. '

« A V4 !> * ‘'*V

. Actorul .Valentin Volcilâ

h * s^ V an \

N\̂ K3*- > 1

Operatorul Gabrlol Kosuth

xul face ca acum , în acest film , să joc ro lu l unui com unist con­vins. N u este uşor. Şi " n u e s te uşo r tocm ai p en tru că lu c ru rile s-au schim bat. A ctiviştii t im p u - ' lu i lu i Ceauşescu erau pozitivi, acum au deven it negativi. T reb u ­ie fo arte m are a ten ţie la in te r-

. p re ţa re , şi dacă am' accep ta t a- cest rol, aceasta se da toreşte co­lab o ră rii cu regizorul M ărg inea­nu şi d a to r ită com plexităţii ro ­lu lu i, fiind o p a rtitu ră de sub ­s tan ţă . Nu s în t Ia p rim ul ro l p rinc ipal. Eu sp e r în va loarea fil­m ului c a frescă istorică, ca do ­cum ent istoric. Nu ştiu dacă pe oam enii z ile lo r noastre îi m ai in teresează a tî t de m u lt ce s-a în tîm p la t în acea perioadă. P o r­n in d de la o ca rte sem nată de A ugustin B uzura, oam enii a ş teap ­tă ceva deosebit de la noi. Apoi, eu am încredere în acest film şi d a to rită opera to ru lu i, G ab rie l K osuth, coleg de-al meu de in s ti­tu t: în al doilea rintl, ech ipa , de ca lita te , cu oam eni cu ex p e rien ţă în dom eniu ,şi, nu in u ltim u l rîn d , regi/.orul N icolae M ărg inea­nu.

G abrie l K nsulh: S în t la al tr e ­ilea film Am d eb u ta t cu V ul­canu l slins in regia lui Cornea. S ip tă m în a v iitoare va avea loc p rem ie ra film ulu i lui D orin M ir­cea Dosoftei, C enuşa păsării din. vis. Este p rim ul m eu film ca o s ta re m ai specială, deosebită dc ce am făcu t p înă acum . P rim ele două film e au fost film e de actualita te , lu c ru ri-p e care le tră im zt do zl, cunoscute. S în t obligat la> acest film să m ă tran sp u n în tr-o a ltă epocă, o tran sp u n ere deosebit do im p o rtan tă p en tru m ine ca ope­ra to r. F, o epocă cu a lte conflic­te, cu a lte m om ente. încercam să facem un luerti deosebit. Dacă vom reuşi se va vedea m al în ­colo.

Dcmosieno ŞOFItON

Page 4: VIZITA UNEI DELEGAJII PRECIZĂRI ALE FRONTULUI DIN VENEŢIAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64916/1/... · ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN 1UDETUI CIUJ ANUL

ADEVĂRUL IN LIBERTATE PAGINĂ 2Cu dom nul IONEL ROMAN, vicepreşedin te al A dunării D eputaţilor:

Despre Transilvania şi acţiunile destabilizatoare (II)— E m igraţia m aghiară susţine in tens activ ită ţile m agh iarilo r din România...

— E m igraţia m aghiară, sp re deosebire de em i­g ra ţia rom ână, este ex trao rd in a r de bine organi­zata ţ i de activă. E xistă c îteva elem ente care canalizează efortu rile m ateria le şi sp iritua le ale diasporei m aghiare, şi m ă re fe r, de-,exem plu, la Tomăs Lantzos (Tom Lantos), sena to r în S tatele U nite, m ă re fe r la accst G eorge Soros, sau Szoros Gyorgy, ‘care a p ă tru n s p în ă în in terese le f in an ­ciare şi bancare a le lu i G orbaciov,; m ă re fe r la o serie de profesori de m are m arcă , m aghiari, carc acţionează în s tră in ă ta te d u p ă Un plan riguros în to cm it.'N u m ai departe de decem brie 1989 ap ă­rea la G e n e v a 'u n docum entar de ap rox im ativ 70 d c pagini, în titu la t „A cordaţi d rep tu ri celei mai m ari m ino rită ţi d in E uropa". El este realizat, respectiv ilu stra t, de Lâszl6 D ebreczeni şi stipen­d ia t de o rganizaţia „S.O.S. T ransilvan ia" — Co­m ite tu l d in G eneva şi F u n d a ţia M aghiară pen tru D rep tu rile O m ului, C om itetu l p e n tru D repturile în R om ânia, în care e lem en tu l de legătură. îl constitu ie pastoru l, ac tua lu l episcop de O radea, Lâszl6 Tokes. Im aginea lu i este „prinsă" în acest m a te ria l şi este făcu t ch ia r u n fel de aide-m em oi- re , d in 1976 încoace, re fe rito r la activ ita tea lui Lâszlo Tokes. A ceastă organ izaţie „S.O.S. T ran ­silvan ia" a devenit U lterior «Pro Transilvania", su b conducerea lu i Siito A ndrâs, ia r din ultim ele in fo rm aţii pe care le de ţinem , vă pu tem spune că Ia 14 septem brie 1990, ia H otelu l A rm atei din B udapesta a av u t loc a doua şed in ţă a C urato- r iu h ti „Fundaţia In te rn a ţio n a lă T ransilvania" (de d a ta aceasta „S.O.S. T ransilvan ia" sau „Pro T ran ­silvania" apare cu o denum ire nouă). S-a rea fir­m a t că scopul g rupării este sp rijin irea răm înerii ungurim ii a rdelene în T ransilvan ia şi sp rijin irea m ateria lă a ; re în toarcerii celor plecaţi. A ceastă

. sp rijin ire se face cu rcspcetarca suveran ită ţii Ro­m âniei şi în cadru l s tab ilit de ac tu l final de la Helsinki. G ruparea îşi în suşeşte ideile îna lte ale transilvănenilor, bazate pe to le ran ţă seculară ardeleană, pe m ultitud inea de n a ţiona lită ţi şi cre­dinţe, respect şi recunoaştere reciprocă. T ransil­van ia este p a tr ia com ună a rom ânilo r, ungurilor. germanilor, evreilor 'ş i a lto r na ţionalită ţi. Se pune şi problem a explicării scopurilo r um aniste a le g rupării, în truc ît m ai m ulte pub licaţii d in R om ânia au declanşat de ja a tacu ri la adresa gru­pării şi m em brilor săi. A ceste obiective sîn t ex­trao rd ina re de b ine g îndite, cei care întocm esc astfel de docum ente s in t cu ad ev ă ra t n işte m inţi lum inate . A ceastă o rganizaţie ireden tistă , „Funda­ţia in ternaţională T ransilvan ia", a r pu tea să fie legalizată ch iar în Rom ânia! Şi aşa cum U.D.M.R,, cu aspect de organizaţie cu ltu ra lă , sau F undaţia C ulturală K riterion, tu âspcct de fa ţadă cu ltu ra lă s în t n işte organizaţii politice şi ch ia r param ili­tare, tqt aşa, a c e a s tă .. „Fundaţie In ternaţională T ransilvania" a r pu tea fi legalizată la noi sub m ască culturală.

— Ce ştiţi despre încercarea dfe luare în posesie â unor păm fnturi dtn T ransilvan ia?

—- A fost o încercarc m ai m uit decît evidentă, şi tocm ai de aceea om in s is ta t în P arlam en tu l R om âniei să se in troducă o lege care să in terzică v în zarea păm în tu lu i. U ngurii au cum părat de^a în tin d e ri im ense de p ăm în t în T ransilvan ia , a tît u n gu rii din R om ânia, c it şi ungurii p le c a ţi ' d in R om ânia şi s tab iliţi în U ngaria, sau ungurii din s tră in ă ta te care au cum păra t păm in t prin in terpuşi. A u cum păra t păm în t la n ivelu l m iliardelor de lei. De exem plu in ju ru î C luju lu i, în apropiere de Băi- şoara , în apropiere de S ăvădisla , deja au ap ă ru t asa-zisele p rop rie tă ţi m aghiare , pen tru care se fac n işte p resiun i ex trao rd in are . In H arghita au cu m p ăra t p înă la 1000 hec ta re de păm înt. Şi, pes­te tot, nu s-au cum păra t a t î t păm lnturi. cu im por- ta n lă econom ică im ediată, ci te ren u ri cu im por­ta n ţă strategică.

— Puteţi li mai explicit?— Se. ştie eă cine stăp îneşte o anum ită poziţie

In -...A puseni, deasupra C lu ju lu i, a re în suprave­ghere oraşul. C h iar d a c ă 'n u a r face altceva decît să aşeze n iş te sta ţii foarte pu te rn ice de b ru ia j, şi este suficient! A rm ata no astră a resim ţit fenom e­n u l de b ru ie re d in afară şi d in ţară.

—, E ste ad ev ăra t ceea ce se vorbeşte despre su ­p ravegherea telefoanelor? . ^

■— Supravegherea te lefoanelor toa tă lum ea o pu­ne în cîrca a rm ate i sau aşa-zişei sccurită ţi. N u-i

' adevăra t! Telefoanele se a scu ltă de la m asă: De Ja m asa d in cen trală . Şi nu n um ai că se ascultă, se fac în reg is tră ri. De exem plu , personalu l Poştei d in M ureş cuprinde cam . 78Vo m aghiari, persona­lu l P oştei d in C luj cam to t a tît, să nu m ai vorbesc de H argh ita şi Covasna! Eu ch ia r am făcu t o . . . d i­versiune, că să m ă conving că te lefoanele sîn t as­cu lta te . A m v ru t să verific d acă ceea ce vorbesc eu telefonic cu H argh ita se a flă şi-n a ltă parte . A m te lefonat în tîi în tr-u n p u n c t de m ai m ică im ­p o rtan ţă , anun ţînd că va ven i o" com isie p arlam en ­ta ră . Peste tre i s fe rtu ri de o ră am te lefonat în a ltă p a rte p en tru a a n u n ţa acelaşi lucru , d a r de ja aco­lo se ştia. Cei d in delegaţie' se a flau la m ine în b i­rou , de fap t ei nici m ăcar n u ş tiau că sîn t cei care u rm ează să plece, nu aveau cum să an u n ţe v en i­rea delegaţie i în a doua loca lita te , şi în a fa ră de mine nu ş tia n im en i de p leca rea lo r . . O am enii noş­tr i nu s în t p reg ă tiţi p e n tru o a stfe l de lup tă , pen ­tru că p în ă acum politica to ta li ta ră a lui Ceauşescu, reg im ul poliţienesc a l lu i C eauşescu, draconic, p rin s tru c tu ra lu i, a ap la tiz a t c î t a p u tu t aceste aspe­r i tă ţ i na ţionalişt-şov ine. D ar în m om entu l în care a d isp ă ru t e lem en tu l de bază , e le au ţîşn it. U rm ă­rin d în lin işte, şi cu a ten ţie scenariile şi aşezîn- du-Ie a lă tu ri, te frapează la u n m om ent d a t p r in s im p lita tea şi u n ita te a lo r. N u trebu ie să cau ţi m uU, să citeşti „la li te ră 11, cum se face sp ionaju l ă s ta c u . . . „acupunctura", sau eu puncte, treb u ie să c iteşti la frază, ia idee. Cu fenom enul de des­tab iliza re ne vom m ai co n fru n ta , şi ne vom con­fru n ta şi m ai d u r de acum în a in te . T rebuie să ţ i ­nem seam a, însă, că scen a riile s în t de cca m ai bună ca lita te , ia r ac to rii ş în t a d ev ă ra ţi m aeştri.

N. TOM A

„CINE ÎŞI CINSTEŞTE PĂRINŢII, Nii VA PIERI NICIODATĂ”— A rdeoanii, aceşti gospodari vrednici —

E iarăşi lin işte şi o pace ad in ­că, n e tu lbu ra tă la A rd eo v a .— să­tucu l cu nu m ai m ult de 50 de case, ce-ţi ţine calea pe d rum u l sp re M ănăstireni. E pacea d in tru începu t cind,' p rin h aru l lu i Du­m nezeu, în c r ln g u l.d e ' pe accl loc s-a aşezat păstoru l necunos­cut, ia r locul ace la s-a n u m it dc- a tunci „al O nescuiui11. R ecent, a r­deoanii s-au ad u n a t in tru fră ţie ­ta te la sărbătoarea „fiilor sa tu ­lu i". In biserica devenită ncîncă- pă toare , cum de m ultă vrem e n -a m ai fost, au ven it să se roa­ge p ă rin ţi şi copii. Căci, dacă ex is tă un sentim ent neatins de celelalte patim i omeneşti, acela este dragostea pen tru satu l n a ­tal, chcm area păm întu lu i, ce se adaugă roadelor sp iritu lu i, ad ică bucuria , pacea, îndelungata ră b ­dare , bunătatea, facerea de b ine şi credincicşia. S-au adunat, dcci rom âni din ţa ra în treagă şi ch iar de peste hotarele ei să ap rindă o lu m in are pen tru sufletele m or­ţilor, să poposească o clipă lingă -, m orm intele risip ite po sub p ru ­n ii cei vechi, să depene am in tiri pe p rispa casei părin teşti. M ulţi, foarte m ulţi vîrstnici, p u rtîn d

‘ povara an ilo r cu dem nitate, au ţin u t să fie de fa ţă la s lu jba re - • ligioasă şi parastasu l care i-a u r­m at, la ad u n area fiilor sa tu lu i, ca­re a a v u t loc pe p latou l d in fa­ţa bisericii. S -âu ro s tit cuvinte sim ple, sinccre, aşa cum cu dis­c reţie au a ju n s ardeoanii oam eni m ari. Şi n -a r fi fost loc m ai po­tr iv it pen tru fi ceastă în treagă procesiune dccit b iserica — cea d in ţii şi s ta to rn ică construcţie a satu lu i — pen tru că unde n u sîn t căm erll nu o nici biscrică, iar

unde nu e b iserică şi nu s în t oa­meni, n u m ai poate fi loc pen­tru nim ic. C itind L itu rg h ia lui Vasile cel M are, p ărin te le Ioan Bodca, de 17 an i păsto r sp iritua l a l satu lu i şi in iţia to ru l acestei em oţionante în tîln ir i, s-ă rugat pen tru to ţi cei p rezen ţi şi cei c i- re n u m ai sînt, spun ind acestea: „D ăruieşte lo r ad încă şi sta to rn i­că pace, pune în in im ile lo r gîn­duri bune pen tru B iserica Ta şi pen tru to t poporul T ău ca, în ­tru lin iştea lor, v ia ţă paşnică şi ne tu lbu ra tă să v ieţu im , în tru toa tă cucernicia şi cu ră ţia" . -

T ribună a rom ânism ului, bise­rica d in A rdeova — rid ica tă în 1927 pe locul -uncia m ai vechi — are rădăcin i adinei. Pe o evanghelie chirilică din 1723, do pe vrem ea lui N icolae A lexandru Voievod, ex istă o inscrip ţie a- parţin înd preotului Ioan Lcheny, d a ta tă 7 iulie 1900, Sn care se spune: „Sfînta b iserică d in A r- deovo s-a făcu t pe cheltu iala servului lui D um nezeu, popa Mi­hai, în anul 1707. A m a f la t acea­sta scrisă deasupra uşii, Sn tinda biscricii. Am scris acestoa pe p a ­gina aceasta ca să nu se p iardă urm a facerii b isericii, .caro e dc 142 de ani. A rdeova, la 7 iulie 1909, Ioan I-eheny, paroh".. Astăzi, la A rdeova, bă trin ii se duc tăcuţi şi nu se află tineri ca­re să le ia locul în casele acelea sănătoase, rîndu ite după m intea şi pu terile v redn ic ilo r gospodari ai salului. N u m ai c nici cine să îm brace .la să rbă to ri costum e­le populare de o ra r ă frum useţe, cu ro d iii diij stofă de p ă r şi şo rţ cusut cu boc'f’re. C elor care n-au fost în acca dum inică ln Ardeo­

va, celor care n-au- ş tiu t sau n -au m ai av u t p e n tru cine şi ce să m a i v ină , le -am spune doar aceste c îteva cuvinte: „Se vor duce, n -av e ţi a vă tem e, aceşti p ă rin ţi ca re in t im e să v ă lase locul; ta tă l, a le cărui cuvintc p o artă în că o u rm ă de severita­te ce vă răn eş te ; m am a, a cărei b ă tr în e ţe v ă sileşte la îng rijiri p e n tru care n u m ai găsiţi răgaz; se vor duce pazn ic ii neosteniţi ai copilăriei, o cro tito rii în flăcăra ţi ai tin e re ţii voastre; se vor duce şi zadarn ic veţi căuta p rie ten i m aî bun i" . . .

M ichaela BOCU

A sosit toam na

CONFESIUNILE LUI ALEXANPR ZINOVIEV (IV)

CASANDRA SECOLULUI XXU n z ia r ita lian a co m p ara t ro ­

lu l m eu cu a l C assandre i a le că­re i, p red ic ţii n -au fo s t n ic iodată lu a te . în serios în c iuda veraci­tă ţii lor. M etafora îm i convine. S oarta a v ru t ca eu să în trev ăd în c ă de la d ebu tu l ere i com unis­te 't r ă s ă tu r i le sum bre a le v iito ru ­lu i ei. R olul m eu este acela de a vorb i. D estinu l m eu — d e a n u f i în ţeles. .......................

C om paraţia cu G assandra n u e d ec ît în parte» v a lab ilă . E u1 nu p rev ăd d o a r rău l. De a ltm in te ri, ră u l şi b inele dep ind de punctu l d e vedere. Sclav ia este re a pen ­tru sclavi, d a r b u n ă p e n tru stă - p în i. C ap ita lism u l n u e ch ia r a tî t d e r ă u p e n tru cap ita lişti. în so­c ie ta tea com unistă o b u n ă p arte d in tre oam eni se s im t destu l de b ine . C h iar şi în E vu l M ediu cei m a i m u lţi n -au fost a rş i pe rug. In v rem ea lu i S ta lin n u toa tă lu m ea a fo s t înch isă în lagăr. . M ai m u lte m ilioane d e oam eni ri-ar fi v ru t ca acele v rem uri să Se schim be.

C om unism ul e u n p arad is ' te ­re s tru p e n tru p ă tu r ile p riv ileg ia- ' te / . . . / . M ă tem să nu v ină o v rem e cînd fenom enele fu n d a­m en ta le a le com unism ului, pe ca re le -am descris în c ă rţile m e­le, să fie lu a te d rep t v ir tu ţi, nu defecte. C înd s tăp înu l e sigu r de p oziţia lu i îşi poate perm ite să'-i sp u n ă sc lavulu i său „ s c l a v " / . . . /

S ocie ta tea com unistă rea lă are p u ţin e ■ lu c ru ri în com un cu des­c rie rea d in 1984 a lu i O rw ell. Ea n u e m ai b u n ă ori m ai rea, ci a ltfe l. D esigur, descrierea orw e- llian ă conţine elem ente a le re a ­li tă ţ ii com uniste, d a r ea e făcu tă după c rite riile unu i occidental. E ste expresia cea m ai putern ică, o idee pe care şi-o poate face un eu ropean d in Vest desp re ' socie­ta te a com unistă în care n-a tră it n ic iodată . O rw ell a conceput-o p e n tru a provoca team ă, indig­n a re , protest. A recu rs exclusiv la fenom ene negative d in p eri­oada s ta lin is tă .. .

Socita tea com unistă rea lă a a p ă ru t la începu t ca o p rom isiu ­n e de u şu ra re a condiţiei m ili­oanelo r de fiin ţe . P e această b a ­ză şi-a dezvoltat şi m an ifesta t ad ev ă ra ta sa n a tu ră de form ă nouă de opresiune, sclav ie şi inegalita te . Ea a g en e ra t un nou

ii: iytrSc* -Jii- tii-A ,

i i ? W 4m ă â

Fii ai sa tu lu i A rdeova la p a ras ta su l dc pom eniri; a m orţilo rFoto: S. R adu

IS S *. . . ::m iM M ir

tip de om, o fiin ţă socială cu o nouă v iz iune a su p ra lum ii ş i cu noi c rite r ii de judeca tă . A cest om nou percepe sono rita tea orvve- llian ă ca p e o aluzie la d e fe c te le societăţii sale : penurie d e p ro d u ­se de consum , den u n ţu ri, fa ls if i­cări a le istoriei.

In rea lita te O rw ell n -a p re z is v iitoarea societate post-cap ita l is­tă , ci p u r şi sim plu a ' e x p r im a t ca- n im en i a ltu l team a d e co m u ­nism a O ccidentului. (.. .) C o n tr i­b u ţia lu i O rw ell la fo rm a re a ideilo r occiden ta le a su p ra socie­tă ţii com uniste e fă ră egal. Ş i O ccidentul ,n u se v a p u te a d e s ­p rinde m u ltă v rem e de ele. N i­m ic n u p rin d e rădăc in i a şa d e pu te rn ice în m in tea oam enU n- ca ideile, fa lse devenite p re ju d e c ă ţi. Igno ran ţa e o forţă!

în 1988 ca rtea a fost o fic ia l pub lica tă în . U.R.S.S., p în ă -n tr - ă tît de b ine au rea liza t a u to r i­tă ţile fa p tu l eă n u a re d ec ît fo a r ­te p u ţin ă leg ă tu ră cu re a l i tă ţ i le com unism ului. în să în O cc id e n t nici m ăca r specialiştii n -a u în ţe ­les în c ă .' ~ :■

P osib ilita tea de a p rev ed ea v ii­to ru l a fost adesea co n tes ta tă . Ia tă un p a rad o x al an tic ilo r; D a ­că pu tem p revedea că un o a re ­care even im en t va avea loc, p u ­tem lua m ăsu ri -să nu m ai a ib ă loc, însă, în acest caz, p re v iz i­unea n o a s tră se va dovedi fa lsă . A cest p a radox , ca o ricare a ltu l, este re zu lta tu l im preciziei şi p o li­va len ţe i cuv in telo r, ca şi a l a b ­senţei unei analize corecte â s i­tua ţie i rea le . Nu , treb u ie con ­fu n d a tă ac tiv ita tea u m an ă ca re include prevederea rezu lta te lo r posibile a le ac ţiun ilo r cu p r iv i­rea unu i observato r a l p ro cesu ­lui istoric. P rev iziunea teo re tică e o p riv ire exogenă, f . J

P rev iz iunea teoretică a re d re p t ţe l deconsp irarea in ten ţiilo r re a le ale p a rtic ip an ţilo r la p ro cesu l is­toric şi p rez icerea rezu lta te lo r ac ţiu n ilo r lor. A cest aspec t a r e o im p o rtan ţă specială în v rem ea noastră , c înd o m in o rita te in f ir ­m ă a societăţii îşi poate im pune voinţa a su p ra m ajo rită ţii, naani- pulînd-o. în ţă r ile com uniste, ev ident. O biectiv, p rev iz iunea ştiin ţifică n u a re în aceste ca­zu ri dccît o in fluen ţă nesem n ifi­ca tă a su p ra c rea to rilo r d e isto­ric. Ei se com portă ca n iş te ju ­cători. N u cred în p rev iziun ile ştiin ţifice . S în t a tî t d e siguri de pu te rea lo r că u rm ăresc nu doar să-şi înşele sem enii, ci să de joa­ce înseşi legile- evoluţiei. U rm ă­rind u-şi scopurile lor egoiste şi ignorînd consecinţele p lauzib ile a le ac te lo r lor, ei rep rezin tă cea mai m arc am en in ţa re p en tru vii­torul om enirii.

(va urma)

(în româneşte de Ileana Ulmn. după A. Zinoviev, Lcs confcssi- onv il’tin ’ hommc cn trop, 1990).

Page 5: VIZITA UNEI DELEGAJII PRECIZĂRI ALE FRONTULUI DIN VENEŢIAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64916/1/... · ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN 1UDETUI CIUJ ANUL

PAGINA S . ÂDEVĂRUC IN LIBERTATE

ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE „SOMEŞUL" CLUJ-NAPOCA

Bulevardul 22 Decembrie nr. 77 angajează

prin transfer sau Oficiul forţei de muncă următoa­rele categorii de personal:

• economişti, merceologi, tehnicieni pentru ac­tivitatea de aprovizionare

• muncitori calificaţi în meseriile:— fochişti— motopompişti :— vinzâtort produse textile— tricoteri ■• pazniciInformaţii: zilnic la serviciul personal-invăţâmînt-

salarizare, între orele 13-15. (1480)

COOPERATIVA „SOLIDARITATEA* CLUJ-NAPOCA

Str. Fr. David nr. 21 . încadrează

prin transfer sau repartizarea Oficiului forţei de muncă:

• croitori haine piele• cojocari. (1454)

SAA/VVVVVVVVVVs/VSA/'VVVVVVvVVvVVvVVVvVVVVVV'/vN

I .J T X . C LU J .

angajează

'de ^urgenţă, p rin tra n sfe r sau Oficiu] fo rţe i de m uncă, urm ătoarele categorii de personal:

• REVIZORI T EH N IC I -• FOCHIŞTI (angajăm şi fochişti pensionari)• V A TM A N I. .• T IN IC H IG II : ,

i «S U D O R I• MECANICI AUTO ;• ACUM ULATORIŞTI• CONDUCĂTORI TROLEIBUZE \

. • ŞOFERI AUTOBUZE (perm is conducere categ. D) Solicitanţii treb u ie să a ib ă , dom iciliul stab il în m un i­

cipiul C luj-N apoca. _ .Se acordă sporuri p en tru condiţii g rele de m uncă în tre

3,5—15 la sută. (1510)

INSTITUTUL DE CERCETARE SI PROIECTARE CLUJ-NAPOCA

organizează

concurs, in data de 25 octombrie 1990, pentru ocu­parea funcţiei de:

• şef serviciu planDe asemenea încadrează:• fochist instalator sanitar• mecanic auto• conducător auto (posesori ai permisului de

conducere pentru categoriile B, C, D, E.)De asemenea vinde mijloace fixe propuse pen­

tru casare conform Decretului-lege 50/1990.Informaţii la sediul institutului, str. 30 Decem­

brie nr. 28, telefon 1-44-33,, interior 160, la com­partimentul personal. (1484)

ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICA A JUDEŢULUI CLUJ

Cluj-Napocg, Pioţa Libertăţii nr. 24, teiefon 1-76-38

£. angajează

prin transfer sau Oficiul forţei de munco următorul personal:- • administrator la cinematograful „Gherla"- • un instalator sanitar, categoria 3—5■ • un conducător auto, posesor permis de condu* cere categoria B, D şi C

• un electroacustician• un muncitor necalificatCondiţiile do încadrare şî salarizare conform Le­

gii 12/19711 şî Legii 57/1974.Informaţii suplimentare la sediul unităţii, biroul

plan-salarizare. (1463) 1

SPITALUL CLINIC C.F.R. CLUJorganizează

in data de 30 octombrie 1990, ora 10,00, concurs tn baza Legii 12/1971 pentru ocuparea următoare­lor piosturi:

• contabil ş e f ia Spitalul C.F.R. Cluj• contabil şef la Centrul de Medicină Preventivă

C.F.R. Cluj• chimist ia Dispensarul policlinic C.F.R. Cluj Lămuriri suplimentare la compartimentul perso-

sonal, Spitalul Clinic Regional C.F.R. Cluj, str. Re­publicii nr, 18,(1543)

s. . ' * ^ ‘ -V W *

HIKE SPORT EQUIPMENToferă

: muncă la domiciliu posesorilor de maşină de cusut electrică.

Informaţii: telefon 4-50-66. (35922)

ŞCOALA PROFESIONALA NR. 18 CLUJ-NAPOCA

Str. Fabricii de zahăr nr. 51 angajează imediat:

• un maistru instructor, specialitatea instalaţii sanitare ■ \ '

• un fochistInformaţii suplimentare la secretariatul şcolii, zil­

nic între orele 7—15, la telefonul 4-78-27. (1548)

ÎNTREPRINDEREA DE MĂTASE „ROMÂNIA MUNCITOARE" CLUJ-NAPOCA

... încadrează prin transfer sau Oficiul forţei de muncă:

• un economist pentru birou! aprovizionase (bărbat)

Informaţii suplimentare la telefon 6r25-38, int. 135. (1549)

COOPERATIVA „METALURGIA1’ CLUJ-NAPOCA

Str. Năvodari nr. 4 organizează

concurs, în data de 23 octombrie 1990, ora 8, pen­tru ocuparea postului de:

• desenator tehnic la atelierul de proiectare Relaţii suplimentare Ja biroul personal-învăţă-

mînt telefon 1-53-33, interior 24, (1550)

TEATRUL DE PĂPUŞI CLUJ-NAPOCA

organizeazăconcurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

• un post de TIMPLAR, avînd şi cunoştinţe, de strungărie în lemn (concursul va avea loc în data de 31 octombrie 1990, ora 9,00)

• două posturi de MÎNUITOR DECOR, la secţia m aghiară (concursul va avea loc in 2 noiembrie 1990, ora l i )

Informaţii suplimentare Ia secretariatul teatrului, telefon 1-59-92. (1551)

ÎNTREPRINDEREA „METALUL ROŞU" CLUJ-NAPOCA

vindeprin licitaţie, -către unităţile de stat, cooperatiste şî persoane fizice- • ■

• FONDURI FIXE prepuse pentru casare con­form Decretului-Lege nr. 50/1590.

Lista fondurilor fixe se află afişată la sediul în­treprinderii.

Relaţii suplimentare la biroul mecano-energetic. Cei interesaţi sînt rugaţi sâ comunice opţiunea

pînă cel mai tirziu în 15 noiembrie 1990.Licîtaţia va avea loc la sediul întreprinderii in

19 noiembrie 1990. (1552) , ^

GENERAL SERVICE — ÎN T R E PR IN D E R E' DE ASISTENTA TEHNICA SI SERVICE PENTRU

M A ŞIN I UNELTE

- cu sediul în BUCUREŞTI Scctorul 3, B u levardu l M uncii 250

Cod 78011, telefon 27-22-05: T elex 11464p rin cele 14 -filiale ex is ten te în p rinc ipale le cen tre in ­d u stria le d in ţa ră , în condiţii de ca lita te , term en şi cos­tu r i deosebit de convenabile , execu tă lu c ră ri de:

• M O NTA J• PU N ERE IN FU N C ŢIU N E• ÎN TREŢIN ERE• R EPA R A ŢII CURENTE• R EPA R A ŢII A CCID ENTALE .• R EPA R A Ţ II C A PITA LE• R EV IZII TEH N ICE• M ODERNIZĂRI• EX EC U ŢII PRO G RA M E PEN TRU CN

la toa te tip u rile de ma-şini u ne lte de p re lu c ra t p r in aş- chiere.

O EN ERA L SERVICE un p a rten e r care vă asig u ră funcţionarea p a rcu lu i de m aşini u n e l'e Ia p a ram e tr i tehn ic i rid icaţi/ ţ i Ia în tre a ­ga capacita te cu costuri m inim e.

NU U ITAŢI! Ti im iteţi com enzile dum neavoastră pe ad resa : - \

GENERAL SERVICE — B ucureşti, B ulevardul M uncii nr. 250. Sectorul 3. (141!))

INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ-NAPOCA

Str, Emil Isac nr. 15 -

anunţă vacante şi scoate ta concurs- următoarele posturi:

• Lăcătuş mecanic, pentru catedra de Geome­trie descriptivă şi desen

• Carmangier gestionar, pentru Cantina din Complexul II Observator

• Tehnician principal, profil mecanică agricolă (candidaţii sâ posede carnet de rutierist)

• Inginer în specialitatea electronică HARD şî SOFT (microproducţie şi concepţie)

• Inginer mecanic în specialitatea Maşini-unel- ie (pentru activitatea de cercetare în profil maşini* unelte şi roboţi industriali)

• Inginer mecanic pentru disciplina Turnătorie, la catedra prelucrări Ia caid

• Inginer principal, profil mecanic pentru cate­dra Pieiucrâri la cald. • Chimist pentru Facultatea de construcţii, dis­ciplina Geotehnică şi fundaţii

Concursul se va.ţine după -15 zile de Ia data apariţiei în presă.

Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de Legea 12/1971. ,

Informaţii suplimentare la compartimentul per­sonal, între orele 11-14, str. Emil Isac nr. 15. (1541)

ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ PENTRU RECUPERAREA Şl VALORIFICAREA

MATERIALELOR REFOLOSIBILECLUJ •

Str. Decebal nr, 8, telefon 3-40-87

organizează .

in data de 22 octombrie 1990, ora 8,00 LICITAŢIE pentru vînzdrea unor mijloace fixe scoase din ui.

Licitaţia se va desfăşura la sediul întreprinderii pentru utilajele existente în Cluj-Napoca iar în 23 octombrie la Dej ,şi Gherla, urmînd ca în 24 oc­tombrie licitaţia sâ a ibă loc la Turda.

Lista nominală cu valorile de strigare este afişa* tă la sediul întreprinderii iar persoanele interesa* te sînt rugate sâ depună 10 la sută din preţ înainte de data licitaţiei, primind şi informaţiile necesare.

Page 6: VIZITA UNEI DELEGAJII PRECIZĂRI ALE FRONTULUI DIN VENEŢIAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64916/1/... · ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN 1UDETUI CIUJ ANUL

ADEVĂRUL IN LIBERTATE PAGINA 6

ANUNŢ IM PORTANT! ÎNTREPRINDEREA PENTRU NUTREŢURI

CONCENTRATE CLUJ

C luj-Napoca,, C alea Baciului nr. 2—3 achiziţionează

O PORUMB, recolta 1990, Ia -p re ţu l p înă Ia -5 Iei/kg. de la C.A.P., m em bri cooperatori şi producători p a r t i­culari. (1-138)

ÎNTREPRINDEREA DE MATASE „ROMÂNIA MUNCITOARE* CLUJ-NAPOCA

' - Str. Salcimului nr. 37 angajează

conform Legii 12/1971, următorul personal:-• ţesătoare• lăcătuşi pentru ţesătorie (ambele cazuri bene­

ficiază de următoarele drepturi suplimentare: —28 zile concediu de odihnă; — 25 la sută spor de noapte; — 10 la sută spor de salar)

• muncitori necalificaţi (femei şi bărbaţi, pentru ţesătorie, vîrsta pînă la 30 ani, absolvenţi a 10 clase)

• şef depozit produse finiteRelaţii suplimentare la telefonul 6-25-38, int.

135. (1481)

In premieră absolută în Cluj-Napoca un mare spectacol de cabaret

„ADIO FEMEI"

în regia. Iui Mihai Berechet

cu

ANGELA S1MILEA 5» ŞTEFAN IORDACHE

Un spectacol cu un puternic comic de situaţie, un spectacol care va lansa noi şlagăre de muzică uşoară, un spectacol în care participă renumita echipă de modele a Casei de Modă „VENUS* Bu­cureşti. .. .

Zilele de spectacol: 20 octombrie, ora 19 • 21 octombrie, ora 1 8 '• 22 octombrie, ora 19 • 23 oc­tombrie, ora 19 — la sala mare a Casei Universi­tarilor.

Biletele se găsesc ja Agenţia teatrală, orele 10- 13 şi 17-19. (1561)

în t r e p r in d e r e a d e f e r it e ,URZICENI• 1

P ro d u ce şi liv re a z ă P E R Îf COLECTOARE pentru toate tipurile de m otoare e lec trice (CĂRBUNI )

©perii pentru converti— zoare de su d u ră ,

«perii pt. pompe „k o m a’ ©perii dem aror şl a t te r -

na to r au to B.L.C.• peru pt a sp ira to a re ,©inele, bucşe grafit etc.

Pentru informaţii s a u com andă a d r e - sa ţi-v â la-. IF llrziceni Jud Ialom iţa DN 2 km ,5 7 5 tel. 51100-^51104/58 ' Telex 82112 01469)

COOPERATIVA „LEM NUL" GHERLA Str H âşdâţii nr. 3

Telefon 4-19-66, 4-19-86 angajează

■ • MUNCITORI C ALIFICA ŢI In m eseria de T1MPLAR pen lru m o b ili; b inale şi articole tehnice

® M ECANICI MECANICA FINA (pentru m aşini do cusut) .

• FOCHIŞTI C. 1.(1533)

ÎN TREPRINDEREA DE EXECUŢIE ŞI EXPLOATARE A LUCRĂRILOR DE ÎM BUNĂTĂŢIRI FU NCIA RE

SA TU MAREI.E.E.LU.F.

angajează p rin tra n sfe r în in te resu l serv iciu lu i: ’

• CONTABIL ŞEFA ngajarea şi sa la riz a rea se fac po triv it Legii 12/1971

şi Legii 57/1974.Inform aţii su p lim en tare la Consiliul de adm in istrâ ţie

a l În trep rinderii sau la telefonul 4-13-01 S a tu Mare.(1527)

ÎNTREPRINDEREA „TERMOROM" CLUJ-NAPOCA

B ulevardu l M uncii nr. 16 Telefoane: 951/5-20-60 sau 5-30-11: T elex 31454

execută• CAZANE ABUR în gam a 0,2—120 t ab u r (pentru

com bustib il lichid, gaze natu ra le , deşeuri de ICmn, puz-i de rie de in si cînepă, lignit) .

• CAZANF APA FIERBINTE în gam a t).2—100 G ca!/h

® PĂ RŢI SPEC IFIC E CENTRALE TERM ICE (schim­bătoare de că ldură , rezervoare de gazare, expandoare etc.)

« ARZATOARE-cu pu te ri 200 Kw — 8fi0 Kw• AGREGATE V APOR AV-00 24 V cc; 110 V cc: 141

V* cc• GENERATOARE DE ABUR PENTRU TREN GAT

0.8 t/h la tensiun i 110 şi 170 V cc• EXECUTA orice a lte lucrări pe bază de docum en­

ta ţie tehn ică in specificul TERMOENERGETIC. (1512)

ÎN TREPRIN DEREA ..ARMATURA" CLUJ-NAPOCA S tr. G ării n r 19

organizează ■concurs pen tru ocuparea u rm ă to a re lo r posturi:

• SEF BIROU MERCEOLOG DEPOZITE (bărbat)* ECONOMIST SERV ICIU L APROVIZIONARE (băr­

b a t) - , ' -C oncursul va avea Ioc după 10 zile de Ia ap ariţia pre­

zen tu lu i an u n ţ tn z iar C ondiţiile de în c a d ra re s în t cele prevăzute în Legea

12/197], C and idaţii să a ibă dom iciliul tn m unicipiul C luj-N apoca.

Inform aţii su p lim en tare la telefonul 3-27-37, int. 148 (1509)

ÎNTREPRINDEREA DE MEDICAMENTE „TERAPIA" CLUJ-NAPOCA

angajeazăprin transfer sau repartizare de la Oficiul forţei de muncă: _ .

farmacişti pentru atelierul condiţionare• operatori chimişti (bărbaţi) \• absolvenţi de treapta a ll-a sau I (bărbaţi)

pentru calificare in meseria de operator chimist• 3 electromecanici A.C.M.• 3 paznici pentru obiectivele din municipiul

Cluj-Napoca •• mecanici maşini şi utilaje (lăcătuşi mecanici) Se accrdă grupa a ll-a de muncă şi programul

de munco de 5 zile pe săptămînă.Relaţii suplimentare, zilnic între orele 13-15 la

Biroul personal-învăţămînt-salarizare, Bulevardul Muncii hr. 10, telefon 4-70-88. (1417)

ÎNTREPRINDEREA „CARBOCHIM" CLUJ-NAPOCA

Piaţa 1 Mai nr. 3închiriază '

« SALĂ PENTRU SPECTACOLE, ADUNARI, CON­FERINŢE, ele.

Sala are 532 locuri şi staţie de amplificare.Informaţii suplimentare se pot obţine la telefo­

nul 3-20-47, interior 260 sau 178. (1502)

GRUPUL DE ŞANTIERE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE CLUJ-NAPOCA

Str. Aurel Vlaicu nr. 180. tslefcn 4-71-88 angajează

urgent, prin transfer sau repartiţie de la Oficiul forţei de muncă, următorul personal:

• dulgheri .• zidari• izolatori• fochişti de medie şi înaltă presiune• instalatori - .Condiţiile de încadrare conform prevederilor

Legii 12/1971 şi Legii 57/1974. (1496)

- ' ' - ■ \ ÎNTREPRINDEREA „9 MAI" TURDA

Str. Armata Roşîe nr. 35angajează ../,*

• 10 muncitori calificaţi sau necalificaţi (băr«. baţi) pentru secţiile productive

Se asigură următoarele avantaje:• Salar majorat cu 20 la sută• Spor de toxicitate 200 lei• O masă gratuită• 34 zile concediu de odihnă " f ^• Regim de 6 ore " :Cei interesaţi să se adreseze la biroul F.I.S., te­

lefon 1-62-50, interior 125.De asemenea, organizează concurs pentru ocu­

parea postului de:• contabil şef

.Condiţii de studii şi vechime conform Legii 12/1971 iar retribuţia conform Legii 57/1974. (15Q0)

C.P.I. .C L U J ANA"încadrează

p rin concurs:• ECONOM IŞTI (eventual cunoscători de lim bi s tră i­

ne) la SERV ICIU L EXPORT (în cad rarea conform Legii 12/1971) ' .

C oncursul va avea loc în da ta de 23 o c to m b rie ,1990, o ra 9,00, la sediul un ită ţii. ’ .

R elaţii sup lim en tare la te lefonul 3-45-64. (1524) * '

'«'VNAA^vVVVVVAA/NAAAAA/VVAAAAAAAAAA/VVVVVVVVVVVVi

ÎNTREPRINDEREA „UNIREA" CLUJ-NAPOCAPiaţa 1 Mai nr. 1.-2

angajeazăurmătoarele categorii de personal: s

• fochist• gestionar magazie laminate

. • muncitori necalificaţiSint acceptaţi doar bărbaţî cu stagiul militar sa­

tisfăcut. - Informaţii la sediul întreprinderii sau la telefonul

3-62 88. interioare 221, 108, 171. (1426) ■

COOPERATIVA ..ARTA JU C Ă R IIL O R " C L U J-N A P O C AStr. C im pinn nr. 62 --

angajeazău rg en t prin tran sfe r sau O ficiul forţe i de m uncă: \

• 3 PA ZN IC I NEÎNARM AŢI• PRESATORI MANUALI p en tru m ase plastice (1443)

ÎNTREPRINDEREA DE MEDICAM ENTE „TERAPIA*1 CLUJ-NAPOCA

organizeazăconcurs, pe data de 22 octom brie 1990, p en tru ocuparea postului de: ■

• BIOLOGCondiţii de p rezen tare In concurs:• STU D II DE SPECIALITA TE® M INIM 3 ANI ACTIVITATE în lab o ra to r de biolo-

gie-m icrobiologieDe asem enea, încadrează, prin tra n sfe r sau repartiza»

re (le la O ficiul forţei de m uncă:• FARM ACIŞTI \® OPERATORI CIIIM ISTI (bărbaţi)• ABSOLVENŢI de treap ta a II-3 sau I (bărbaţi)

pen tru ca lificare în m eseria de OPERATOR CHIM ISTO 3 PA ZN ICI pen tru ac tiv ita tea din C luj-N apocaSe acordă grupa a, ll-a de m uncă şi p rogram ul d e 'lu ­

cru fie 5 zile pe s,ript..1mîriăR elaţii sup lim en tare — zilnic în tre o rele 13— 15 la

Biroul personn l-învăţăm fn t-sa lanzare , B ulevardul Mun­cii nr. 10. tplefon 4-70-83. (1525)

COOPERATIVA „METALURGIA" CLUJ-NAPOCAStr. Năvodari nr. 4

încadreazăprin transfer sau repartiţie de !a Oficiul forţei de muncă următorul personal, muncitor;

turnător-formator, categ. 4 ® topitor metale, coleg. 4Pentru’ acest personal se asigură drepturi con­

form Deciziei nr. 107 şi Deciziei nr. 103/1990, pri­vind sporul de toxicitate şi grupa I de muncă, con­cediu suplimentar conform actelor normative in vigoare.

De asemenea mai angajăm:• strungari metale, categ. 4• frezor rabotor, categ. 3—4• tapiţer, categ. 3 -4 _ V» _ Relaţii suplimentare la biroul personaMnvăţâ*.

mint, telefon 1-53-33, interior 24. (1478)W W SA »V V V V ^A ^>-^/W ^/W ^A ^A /vV W V *^^'^^^^V W V ^A A l^A

Page 7: VIZITA UNEI DELEGAJII PRECIZĂRI ALE FRONTULUI DIN VENEŢIAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64916/1/... · ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN 1UDETUI CIUJ ANUL

PAGINA 7 ADEVĂRUL IN LIBERTATE

I BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ CLUJ

pune Ia dispoziţia cititorilor un bogat fond de pu­blicaţii.

fn vederea completării colecţiilor şi realizării Bibliografiei locale ne adresăm tuturor posesorilor de ziare şi reviste pentru a ne sprijini cu următoa­rele titluri şi numere:

• ACASĂ': numerele 16, 17, 21• ADEVĂRUL: numerele din 29. VIII, 5, 13. IX.

25, 26. IX.• ADEVĂRUL IN LIBERTATE: numerele 166 (24.

VII), 182 (24. VIII), 203 (13. IX), 210 (22. IX)• AMFITEATRU: numerele 2, 4. 5, 6, 10• AZI: numerele 1-38, 40, 42, 45. 46, 49, 56, 58,

62, 63, 64, 65, 69. 70. 79. 81. 87. 95. 130, 141• BEAU HOROSCOPE: numărul 1• CONTEMPORANUL: numerele 16, 19. 20• CONTRAPUNCT: numerele 8. 25• CUVÎNTUL: numerele 28. 29• DEMOCRAŢIA: numerele 15, 30, 32• DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE: numerele 1. 4. 5• DIMINEAŢA: numerele: 122. 162. 164. 165. 179• DREPTATEA: numerele din 30. VIII, 7. IX, 13,

2î, 25. IX. 2. 3. X.• „22“: numerele 34, 36• EVENIMENT: numerele 1-18• EXPRES: numerele 18, 21, 31 plus Expres Ma­

gazin toate numerele• FOTBAL: numerele 4, 16, 20, 24. 30, 31, 32, 33.

34. 35. 36, 37, 38• JURNAL LITERAR: numerele 1, 3. 4, 5, 11, 12,

14. 18. 24. 29, 31• LUCEAFĂRUL: numărul 17• NOUL CINEMA: numerele 3, 5• „NU“: numerele 16. 18, 26• INIŢIATIVA PARTICULARA: numerele 2, 7• OPINIA STUDENŢEASCĂ: numerele 1-27, 30

OPUS: numerele 21. 27 OBSERVATOR: numerele 22, 24, 27 PATRIA: numărul 13ROMÂNIA LIBERĂ: numerele 158, 159, 163.

171, J78, 187, 188, 189. 193, 194, 195, 196. 197, 198, 199, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 208, 218, 220. 221, 224, 231

• ROMÂNIA LITERARĂ: numărul 25• ROMÂNIA PITOREASCA: numărul 1• SPORTUL ILUSTRAT: numerele 2, 7• ŞTIINŢĂ Şl TEHNICĂ: numărul 5• VIAŢA CAPITALEI: numerele 7, 8. 22, 24, 35. 36• VIITORUL: numerele 58. 59, 60.” 69, 73, 96.

101, 111, 112, 113, 119, 120• MAGAZIN: numărul 37. (1544)

CASA MUNICIPALĂ DE CULTURĂ CLUJ-NAPOCA

-Piaţa Libertăţii nr. 24 organizează

cursuri inensive de iniţiere în:• ESPERANTO • PROGRAMARE CALCULATOA­

RE PERSONALE • GO • LEGISLAŢIE RUTIERĂ • CROITORIE PENTRU FEMEI • PIAN

Informaţii suplimentare şi înscrieri la secretaria­tul instituţiei, telefon 1-53-22, zilnic între orele 8-16 .

ÎNTREPRINDEREA „METALUL ROŞU“ CLUJ-NAPOCA

Str. Maxim Gorlci nr. 167 încadrează

prin transfer său prin Oficiul forţei de muncă:• un traducător, cu studii superioare — germa­

nă, engleză, — pentru activitatea de protocol (băr­bat)

• 5 forjori• 2 instalatori tehnrco-sanitariCondiţiile de încadrare sînt cele prevăzute de

Legea 12/1971 şi Legea 57^1974.Relaţii suplimentare la telefon. 8-77-77, interior

274 sa ii 102. (1546)

TRUSTUL DE CONSTRUCŢII CLUJ DEPOZITUL CENTRAL

Str. Orăştie nr. 2/A angajează

de urgenţă:• 11 PAZNICIîncadrarea conform Legii 12/1971. /Informaţii suplimentare la telefon 4-79-76.

(36478)

ÎNTREPRINDEREA „TRANSILVANIA* ALBA IULIA

de

vă oferă -• instalaţii recepţie prin satelit „TRANSSAT"• receptoare ; modulatoare; amplificatoare

antenă• reclame luminoase• alte produse la cerere Garanţie 12 luni.Adresa': ALBA IULIA, Piaţa Eroilor nr. 11/ telefon

968/1-15-40. (35276)

LICEUL ECONOMIC CLUJ-NAPOCA

19

ali-

Str. Emil Isac nr.anunţă ̂

vacante următoarele posturi:• un post maistru instructor, specialitatea

mentaţie publică• doi pedagogi (femei) ^• doi supraveghetori noapte (femei)• un muncitor întreţinere instalaţii• doi paznici• o muncitoare spălătorieRelaţii suplimentare la secretariatul liceului, te ­

lefon 1-20-81. (1531) ,

UNIVERSITATEA LIBERA

Str. Em. de Martonne nr. 1 organizează

cursuri de:• DEPANARE RADIO-TV • DESEN TEHNIC •

CONTABILITATE • FRANCEZĂ • ITALIANĂ • JA­PONEZĂ

înscrieri şi informaţii: zilnic, între orele 8—16, la te le fonu l!-53-09. (1536)

ACADEMIA DE MUZICĂ „G. DIMA“' CLUJ-NAPOCA

anunţăscoaterea la concurs a următoarelor posturi:

• secretar muzical cu studii, de muzicologie, cu­noscător al unei limbi străine de circulaţie şi sâ ştie să dactilografieze (pentru acest post concursul va avea Ioc în z iu a d e 25 octombrie 1990, ara 9,00)

• contabil principal, cunoscător dactilografiere (pentru acest post concursul va avea loc în ziua d e 29 octombrie 1990, ora 9,00)

• dactilograf principal (concursul va avea Ioc în29 octombrie 1990, ora 9,00)

• regizor scenă, cu studii medii (concursul va avea Ioc in ziua de 31 octombrie 1990, ora 9,00)

• tehnician principal electronist (concursul va avea loc în ziua de 31 octombrie 1990, ora 9,00)

Înscrierile se fac la serviciul personal, între ore­le 9.00-12.00. (1542)

REDACŢIA REVISTEI „APOSTROPangajează

• GRAFICIAN-TEHNQREDACTORInformaţii lo telefonuM-72-13. între orele 10-13.

(1540)

LICEUL INDUSTRIAL NR. 9 C.U.G.

Bulevardul Muncii nr 199-201 vjnde

persoanelor fizice sau juridice:• MIJLOACE FIXE CASATELista acestora şî preţurile sînt afişate Ia sediul

unităţii. (1539)

COOPERATIVA „MOBILA Şl TAPIŢERIE" CLUJ-NAPOCA

încadrează prin transfer sau Oficiul forţei de muncă:

• 3 paznici• un sudor, categ. 4—6• 6 lăcătuşi (bărbaţi), categ. 4—6• tîmplari (bărbaţi), categ. 2—6• tapiţeri (bărbaţi), categ. 2 -6 De asem enea:• recrutăm tineri 18—30 ani, absolvenţi a 10—12

clase, pentru calificare în meseria de TIMPLAR• organizăm curs de calificare FOCHIŞTI Informaţii: la telefonul 4-52-38, biroul personal-

învăţămînt. (1534)

ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII MONTAJ ŞI PROIECTARE CLUJ-NAPOCA

' Str. Unirii nr. 29, ap. 3, telefon 4-17-47 . execută

pentru persoane particulare, asociaţii de locatari, firme particulare, cooperatiste şi de stat:

.• Lucrări de îmbunătăţire a gradului de confort termic şi de evitare a fenomenului de condens Ia spaţiul locativ existent ^

• Acoperişuri cu şarpantă pentru orice tip de în-- velitoare

• Lucrări de construcţii civile şi industriale, de proiectare

• Expertizări tehnice de înaltă competenţă.(1459)

rAHfiyKBSARI.• D orim părin ţilo r n o ştri. S I­

M A EUGENIA şi CONSTANTIN, d in F ilea de Jos, cu ocazia îm ­p lin ir ii a 70 de ani, respectiv 77 d e an i _şi a 50 de an i ele căsă­to rie . săn ă ta te şi „La m ulţi an i“. T oiţn şi V alentina. (36477)

j y M R I M O N T A L E -• In telectual. 72 ani, cau t p a r­

te n e ră de singură ta te . C ăsuţa p oşta lă 416, Of. nr. 1 C luj. (36406)

• V ind urgent D acia 1300. Te­lefon 5-63-4t), în tre orfll*? fl—16.

(35486)

• V înd Skoda 120 L şi c ă ru ­c io r copil. Telefon 4-07-98.(36474)

• V înd au to tu rism D acia 1310 break, nou. Telefon 4-08-79, d u ­

pă ora 18. (35403)• C um păr casă 2—4 cam ere , tn

G ruia, Getăţuio, zona Căii T u r- ' zii, A n d re i M ureşanu, G heor­gheni. P a ta sau sp a ţiu com ercial 1 cen tra l, scm icen tra l (locu in ţă tran sfo rm ab ilă ca a ta re ) sau te ­ren m are cu sau fără casă In m u ­nicipiul Clu.l-Napoca. cen tra l sau periferie . Telefon 1-94-10. I?oj? insista ţi, nneori răspunde cu p la ­

tul. (35034B)• V ind BMW T elefon

6-78-01. (3646!))• V înd CEC Dacta. în scrie re

1987. T elefon 7-03-85. (36639)

• V înd D acia 1310 p e n tru p re ­tenţioşi. T elefon ' 3-57-92, orele 18—21. (36865) .

• De vînzave au to tu rism Ford E scort şi autocam ion F iat. In fo r­m aţii: pe str. P levne t nr. 50, In­tre o rele 18—21. (36503)

• V înd: b irou, covor persan 3/2 m şi m asă ex ten s ib ilă cU scaune. Telefon 3-71-37, după a- m iază. (36519)

• V înd receiver sate lit. Telefon3-28-06. (36520)

• V ind: betonieră, fr ig id e r, re ­zervor Dacia Com bi 90 litri. Str. B rassay nr. 17. (36532)

• Vînd televizor color „Tele- ■ funkcn", cu d iagona la dc 68 cm. C um păr forinţi ş i 'm ă rc i. Telefon3-09-89. (35466)

• ' Vînd televizor co lor „C rom a­tic". Z ilnic în tre orote 16—20, te ­lefon 5-39-20. (36502)

• V ind ap a rtam en t p a tru ca­m ere, s tr T ăşnad n r. 29, bl. D,

e ta j 2, ap. 16. T elefon 7-27-97. după o ra 17. (36499)

• V înd casă fam ilia lă tn str. D ijm ei n r. 13, ap. 6. Telefon3-69-51. (36451)

• V înd d u la p de b u că tă rie . T e­lefon 4-32-07, în tre o re le 16—20. (36497)

• V ind fr ig id e r m ic, nou. î n ­chiriez cam eră cond iţii excelen te în c a rtie ru l A. M ureşanu . T elefon •4-65-88. (36584)

• V înd te lev izo a re color, sport, d iagonală 32 cm. T elefon3-56-24. (35466/A)

• V înd CEG au to tu rism . ■ în s ­c riere 1985. In fo rm a ţii: la telefon4-92-34( '(35312)

• V înd: tru să la b o ra to r foto am ator. TV a lb negru , goblen m are. T elefon 1-34-01, d u p ă orele 17. (35318/

• V înd CKG D acia, d in decem ­brie 1981, cu în sc rie re ARO 243. Telefon 8-67-09, d u p ă o ra 18. (36895)

• D e v înzare: 18 saci d e var,4 saci d e ipsos, a p a ra t d e rad io p o rta tiv „Riga“ , sobă e lec trică , m obilă d e b u că tă rie , re ţo u d e a - ' răgaz, p ie le d e bizam . S tra d a A. B unea nr. 14. C etăţuie. (36753)

• V înd au to tu rism ■ Skoda5 100, cu se t m otor. A dresa: Je a n J a u re s nr. 1. (36828)

• V înd „iMain D elon” p en tru b ă rb a ţi, m ărim ea 54, nou, d e f a - , b rică , cu g u le r de nu trie . In fo r­m a ţii : C lu j-N apoca s tr. B eetho- ven n r. 22. (36818)

• C um păr ap a rtam en t 2 ca- ’• m e re sau garson ieră , confo rt m ă­rit. T elefon 4-62-45, o rele 16—20- (36850) . . ■ "

• V înd co ltar bucătărie. T ele­fon 7-03-51, d iipâ ora 17. (36851)

• C um păr ap artam en t cu 2 ca ­m ere în zona . M ănăştur sa» scliiml) . ii M ercedes. S tr. tor> M eşter t>. bloc J 6, sc. 2. ap. 52 (M ănăştur), zilnic orele 17—19* (36790)

Page 8: VIZITA UNEI DELEGAJII PRECIZĂRI ALE FRONTULUI DIN VENEŢIAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64916/1/... · ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN 1UDETUI CIUJ ANUL

a d e v ă r u l in lib er ta tePAGINA - 5

•3E33K)

■M,

' • V înd: o sobă de gă tit Vesta,o vană baie lungim ea 170 cm, dulap do bucătăria şi a lte ob i­ecte. Telefon 5-75-18. (36472)

« V înd apartam en t două cam e­re, u ltrafin isa t, M ănăştur, s trad a C lăbucet nr. 8, ap. 11C. Teiefon6-315-31. (30349)

® V înd bib lio tecă „Living“, nouă, am balată . Telefon 8-31-55, d upă o ra 17. (36858)

• De v înzare: m obilă, can d e ­labrul, covoare, robo t d e b u că tă ­rie, haine, etc. D esfiin ţare de a- p u rtan ien t. R epublicii 12, ap . 8—9, telefon 1-40-57. (35285)

• V înd: cannpca, fotolii, to a­le tă , an treu fie r fo rja t, s c a ră , , sch iuri, cărucior sport, îm brăcă­m in te , încălţăm inte. T elefon 8-18-89, după m asă. (33279)• • V indem : canapea ex tens ib i­lă, du lap cu v itrină, bibliotecă, b iro u mic, scaun, m ăsuţă r o ­tu n d ă , două fotolii, to ile tte , d i­verse du lapu ri hali, m asă e x te n ­sibilă, m aşină da gătit „G utin". a p a ra t rad io „Eforie" ş i po rtab il „Selgâ‘\ costume d e .h a in e ta lia 46, s ta re excepţională. In fo rm a­ţii: telefon 1-02-20. (35299)

• V ind: sufragerie s til p en tru p re ten ţio ş i,;lap te p ra f copii. T e ­lefon 7-17-26, orele 15—20. (35251)

• V ind liîobilă tineret. Telefon3-14-12. (35247) "' '

• Vînd saxofon tenor. Teiefon3-22-29. (3C8S3) •. • V înd m aşină de sp ă la t A lbă

. L u x 9. Telefon 6-76-02. (35937). • C um păr vană : p e n tru baie 4,20—1,50. V înd înscriere D acia (m âl 1990). S tr,. T im işului 51. (36531)-

. • G um păr ap artam en t 2—3 ca ­m ere . T elefon 7-18-09, o rele IS­IS. (35254)■; • C um păr garsonieră şi a p a r­tam ent. Telefon 2-09-40, oreie ÎD—22. (26465) . . ..

. ; • C um păr, pe va lu tă sau lei, sp a ţiu com ercial, casă p a rtic u la ­ră . V îud CE<3 Dacia. în scriere 1986, Telefon 5-20-18, după ora16, (3o351)

• C um păr casă fam ilială, 2 ca- m ere, cil g răd ină, sau .aparta­m en t 3 cam ere, cu p re lu ă ri de rate. Telefon 6-67-47. (36534)'

• C um păr convertor recep ţie satelit. Telefon 4-98-79, d u p ă ora 10. (35924)

• C um păr p ian ină în s ta re b u ­n ă şt ca lo rifer electric. T elefon 5-47-72. (35289)

• C um păr fr ig id e r nou şi fo ­r in ţi. .T elefon 5-92-45, orele 18— 20. (36490) .

• C u m p ăr p ian in ă viene?ă cu corzi înc ruc işa te s i p la c ă de b ronz . T elefon 953/1-51-42,(35266)

• C u m p ăr Skoda 120 L , d in 1982. Telefon 8-27-19, d u p ă o ra 20. (35934)

• C um păr m edicam ente: ZAti- tic , T ag am et sau H istodil. T elefon .1-20-92. (35202/A)

• C um păr sem irem orcă p en tru D acia. Telefon 3-03-35, după ora 15. (35253)

• Schim b două garsoniere , si­tua te în acelaşi bloc, cu a p a r ta ­m en t cu două sau tre i cam ere. Telefon 7-93-80, d u p ă o ra 18, (35902)

• S ch im b " a p a r ta m e n t A lba- Iu lia, e ta j II, 2 cam ere , confort, cu sim ila r C lu j-N apoca , E xclus M ănăştur, T elefon 932/1-32-03, (36456) .

• S ch im b a p a r ta m e n t ICRAL. 2 cam ere, cu te le fo n . D ej, cu s im ilar C lu j-N apoca , In fo rm a ţii: telefon 952/1-56-01, seara . (3G460)

• Schim b a p a rta m e n t 3 cam e­re, confort, c en tra l, O cna M ureş, cu ap a rtam en t C luj-N apoca. C ă­su ţa poşta lă 431. (35931)

.ÎN G E m iE R r.■m

• T ineri in te lec tu a li, cău tăm de în ch iria t g a rso n ie ră sau a p a r­tam en t 2 cam ere. T eiefon 1-31-43. (36863)

• C au t pentru- în c h ir ia t a p a r­tam ent m o b ila t, c u te lefon , fr ig i­der. R elaţii te le fon 1-84-35.

. (35454) ■• înch iriez g a rso n ie ră m o b ila ­

tă, pe valu tă . V înd în sc rie re D a­cia 1300 (i985). T elefon 4-17-79, seara. (36933)

• 2 studen te , c a u tă u n a p a r ta ­m ent 1—2 cam ere , p re fe ra b il zo- na M ănăştu r. T elefon 8-34-79. (35309).

• DoreSc să în ch iriez cam eră nem obilată, 30—40 m p, cu acee.-i baie, zonă c e n tra lă . T elefon 4-74-50. (35396) .

• înch iriez a p a r ta m e n t 3 c a ­m ere,' în Z orilor, p e valută. T e­lefon 2-10-65. (35209)

Schim b ap a rtam en t ICRAL,2 cam cre, M ănăştur, str. T ăşnad , cu ap a rtam en t 2—3 cam cre, G he- orghervl. S upo rt cheltu ielile de tra n sp o rt şi d iferen ţa de zonă sau confort. Telefon 5-08-80. (36869)

• Schim b apartam en t 3 cam e­re , c u 4 cam cre, sau cum păr a- p n r ta m e n t '4 cam cre în G răd in i M ănăştu r. Telefon C-G9-90, după o ra 15. (36529)

• Schim b, cu p reluare de ra te ,8 cam ere, e ta j IV, în M unăştur- N ord, pen tru 4 cam cre în P a ta , (■"i pa riu, " Gheorgheni. Telefon 7 -‘„>0-00, după o ra 2 0 / (3G529)

• M editez m a tem a tică ; execu t lucră ri foto. T elefon 8467-96, d u ­p ă o ra 16. (3599G)

• P ro feso r cu ex p e rien ţă şi rezu lta te bune, p re d a u cu rs in ­tensiv de lim bă fran ceză (de 3

- luni) ş i p regătesc p e n tru facu l­ta te . Telefon 1-18-93. (35913)

• M editez, e fic ien t, m atem atică ş i 'f iz ic ă , clasele V—X. T elefon ' 5-79-24.(36488)

• M editez ch im ie organ ică , a d ­m itere m edicină. T elefon 4-14-96. (35273) ■

• S tu d en t m ed ic in ă m editez, în G luj-N apoca, ch im ie de toate gradele. T elefon 921/3-98-44, (35910) -

• P ro fesoară , m ed itez lim ba franceză. T elefon 6-01-53. (35258)

• P ro feso ri, p red ăm engleza, orice n ivel. T e le fo n , 7-18-09, o re­le 18— 20. (35254)

9 C ău tăm p e rso an ă p en tru me­n a ju l unei fem ei b ă tr în e . Tele­fon 7-35-76, d u p ă o ra 16. (35400)

9 C ontabilă, cu vechim e, îmi ofor -serviciile la în trep rin d e ri particu lare . C unosc şi dactilo ­g ra fe . Telefon 4-52-79, după o- re le 18. (36483) . '

• C u rs u r i . in ten siv e de lim ba engleză, p e n tru în cep ă to ri şi in ­term ediari, cu d u ra ta de tre i lu ­ni. T elefon 2-15-15. (35477)

• C ăutăm p erso an ă p e n tru a- jut'or m enaj. T elefon 3-D7-71. (35945)

• V ă an u n ţăm că s-a deschis am bula to ru l C linicii de Urologie, care asigură co nsu lta ţii de spe­cialita te cu cad re un iversitare . E xistă posib ilita tea de tra tam en ­te endoscopice nech iru rg ica le m odem e p en tru toa te afecţiun ile urologice. C linica U rologică, str. C linicilor rir. 2—4. (36931)

• F irm a p a rtic u la ră „ARON ŞI FIU L“, achiziţionează,cu p la ta pe loe, colecţii dc m ărc i poştale rom âneşti şl s tră in e . O ferte .pe ad res^: A ron Adolf, 1900 — T i­m işoara, C.P. 804, O .P. 10. T ele­fon : 961/5-08-34. (190R9/A)

• în trep rin d e rea „SELA RIU “ angajează com is-voiajori p en tru achiziţii com enzi de ja luzele din m ateria l plastic . P o sib ilită ţi dc cîştig m ari. T elefon 6-39-34.

(35424)

m u r B 'I ’E E j j E R l M B i

• P o p G heorghe, p ie rd u t con» trac t în ch irie re nr. 29.188, d in 16 iun ie 1974. II decla r nul. (36525)

• D em ian Viorel, d ec la r n u l co n trac tu l de înch iriere IC R A L C luj, n r . 12823, d in iunie 1974. (36518)

• M ureşan Iu liu , p ie rdu t con ­tra c t p ro p rie ta te personală O.J.G.V.L. n r. 35668. II declar nul. (36500) ,

• T o th A ndrei, p ierdut fişă de su p ra fa ţă (ICRAL). O declar n u lă . (36897)

• P e tru ş Ioan, p ierdu t con trac t de înch irie re n r. 3287, e libera t de IC R A L C luj. Î l decla r nul, (35275)

• N egrea Felicia, p ierdu t fişa su p ra fe ţe i locative nr." 410830/31 ■ octom brie 1989. O declar nulă. (35307)

• Z inca Pantelcm on, p ie rdu t, co n trac t locu in ţă e libera t de I.G. R.A.L, Cluj. î l declar nul. (35256)

■ D . E . & E ă E . e .

s S J E t !

• Z d ro b iţi Ue durere ţ i Sn veci n tm ingiia jl anunţam încetarea din v ia ţă a scum pului nostru so ţ,

ta tă , socru şi bunic SUCIU TfCAIAN MIHAI, de 75 ani, c a te va ră m în e veşnic viu in inim ile n o as tre în d u re ra te . In inorrnm ta- rea va avea loc jo i, is octom - >>rir, ora 14, d in ' capela nouă * c im itiru lu i M ănăştur. Fam ilia în ­d u re ra tă .

• U n u ltim şi pios om agiu fo s­te i lo ca ta re GEORGETA DEAC, dm p a r te a A sociaţiei de locatari s tr . A lbuc * r. 1#. O dlhnească-se in pace . (30593)

• M ulţum im rudelo r, p rie ten i­lo r, co legilor, cadrelor didactice şi s tu d e n ţilo r In stitu tu lu i A gro­nom ic şi F acu ltă ţii de farm acie , v ec in ilo r, tu tu ro r celor care prin ' p rezen ţă , flo ri sau telegram e, s -au a lă tu ra t d u re rii pric inu ite de d isp a riţia scum pului m eu soţ, co n fe re n ţia ru l u n iv ersita r - IO AN LUPU ŢIU. G eta. (33101)

• A u trecu t 12 «ni de profund* d u re re , m u lte lacrim i, dor. nes­tin s , ţ ie Ia trecerea iu e tern ita te a n eu ita tu lu i- m eu fiu , geolog DAN POMPILIU ZAIIORANSKI, a l că ru i chip d rag a răm as n e ş ­te rs în in im a m ea. M ama.(33980)

• Un pios şl dureros om agiu astăzi, 17- octom brie , la îm plin i­rea a 39 de an i de la decesul d r, ENEA BOTA, d in T urda. Soţia r i ty , copiii Rodica şi N icu, cu fam iliile . (19215)

• M îine, 18 octom brie , la 19 an i de la d u re ro asa desp ărţire de b u n a n o as tră so ţie , m am ă şi b u ­n ică GABRIELA AVRAM, îi ad u ­cem un pios om agiu şi n eş tea rsâ am in tire . D um nezeu să o , o d ih ­nească. (19143)

• Cu ad in că d u rere la su fle t a n u n ţăm Încetarea d in v ia ţă a scum pei n o as tre soţii, m am e, soa­cre, su ro r i şi bun ic i MANDICS ROZALIA, in v l :s tă dc 61 de an i. In m o rm in ta rea va avea loc în da­ta de 18 o ctom brie 19», orele, 15, la c im itiru l. C en tra l. F am ilia în ­d u re ra tă . (36911)

• S în tem a lă tu ri de voi la g reaua în c e rc a re p rin ea re t r e ­ceţi la p ie rd erea fiu lu i vostru CALIN. F am . Sarosi şi Farcaş. (36900)

• P ro fu n d im presionaţi de d is­p a riţia fu lg e ră to a re a fostu lu i con tab il şe f, ec. ION MUREŞAN, ii aducem u n u ltim om agiu, ia r in d u rc ra te l fam ilii sincere . con*' do lean ţe . C onsiliul d e . adm in is­tr a ţ ie a l în tre p rin d e r ii de tr ic o ­ta je „S om eşu l" . C luj-N apoca. (36369)

9 C olectivul A te lieru lu i de f r ­ă ţie de la F ab rica d a tr ic o ta je „S om eşu l1* reg re tă p ro fu n d d ispa r i jia fu lgeră to are a fo stu lu i con

tab il şe f ION MUKEŞAN ş i tran sm ite sinccre condoleanţe fam ltie l Îndurerate.' (36569)

• Cu alese sen tim en te de corn. p as iu n e n e a lă tu răm d u re rii, A- m alic l ş l C ristinel Ralm oş in g reau a d u rere p ric in u ită de p ie r­d erea so ţu lu i şi ta tă lu i d rag . Sin cure condoleanţe fam ilie i. Aso c la ţia d e locatari bl. I I 7» s tra d a

I P a rîn g n r . 85. (36371)9 Sintem a lă tu ri de colegul

n o stru G avrllă A lbu în m area d u rere su fe rită la p ie rd e re a pr® m a tu ră a fiu lu i d rag . Colegii de Ia I.K.E. C luj. (1531)

► Cu a d in că d u re re aducem u n u ltim om ag iu fostu lu i nosîl-u

co n tab il şe f, ec. ION MUREŞAN. T ransm item în treaga n o as tră co m pasiune fam iliei în ­doliate. S erv ic iu l F in an c ia r-P re - ţu ri, în tre p rin d e re a • dc tv lcotaja „S om eşu l" C lu j-N spoca ,, (36367)

• S in tem a lă tu r i de A nişoara M ureşan în aceste m om ente grele p ric in u ite de m o artea p rem a tu ră a ta tă lu i socru . Colegele de Ia G răd in iţa şl c reşa „Som eşu l" î . (36536)

• P rezcn ţ m ereu lîngă su fle tu l [ n o stru , n im ic, n iclclnd , n u • va

um ple pustiu l lăsa t de d isp a riţia fu lgeră toare a f ra g u lu i n o stru coleg CALIN ALBU. F lo riIe .d e pa m orm în t Ii vor fl u d a te cu la ­crim i de d u re re . D ana şi D orin. (3690^)____ •

• P ro iu n d în d u re ra ţi de tra g i­ca d isp a riţie a colegului n o stre CAi .in ALBU, Ii aducem u n pios om agiu ş i transm item în tre ag a

| n o a s tră com pasiune fam ilie i in- | do lia te . Colegii de facu lta te .

(36902/A)

• D ragă U y ia şi O vid iu , sîn tem a lă tu r i de voi in m a re a durt/re

| p ric in u ită de m o artea fiu lu i vos­tru CĂTĂLIN. S incere condole­an ţe . F am iliile D um e, M iron, Att- dre lca şi Lung. (36550)

Cu d u le re în su fle te an u n ţăm trecerea in n efiin ţă a colegului

, ş i p rie ten u lu i n o s tru CALIN I ALBU. A dresăm cele m ai sincereI condoleanţe fam ilie i - îndoliate.

Colegii d in an u l V — T.C.M., se ra l. (365*0)

• D urere şi niUin)?e n e -a lăsa t In su fle t m oartea co legului n o s­tru CALIN A L B U ,-plecat p rem a­tu r d in tre - noi. S in cere condole­an ţe fam iliei îndo liate . Colegii dc clasă, prom oţia 1985. (16903/C)

• S intem a lă tu r i de Ga vrii şi | ile an a în m area d u r e re ' p rin ca­

re trec la d esp ă rţirea de fiul lor CAl i n , d is p tru t d in tre n o i' in floarea vieţii. Tuşa Ică şi Gabi. (36903/13)

S intem a lă tu ri d e fam ilia A lbu In n ia rea d u re re p ric inu ită de. m o artea p re m a tu ră a fiului lo r ' CALIN. S incere coudoleanţe fam ilie i în d u re ra te . Colectivul de c rea ţie a l În trep rin d e rii „E!ec- tro m e ta l” C luj-N apoca. (.waoţ/A)

9 Cu in im ile zd rob ite de tragica d isp a riţie a p rie ten u lu i n ostru C A lin ALBU li aducem , u n pios om agiu şl transm item în treaga n o a s tră com pasiune fam iliei. P rie te n ii. (36903)

• Cu nem ărg in ită d u re re imi Iau un u ltim răm as b u h de la iu b itu l m eu fra te GHEORGHE r.ALMOŞ, îm p ărtă şin d traged ia a lă tu r i de cum nata A m alia şi n e ­p o a ta C ristina , a tu ile g re u Îî\- cerca te . M aria Ilalm oş (36907/A). V Scum pele n o as tre A m alia şi

C ristina, sin tem şl vom rămîne a lă tu r i de voi, incerc înd să u m ­p lem , f ă ră a reu şi v reo d a tă , golul lă sa t in in im ile v o astre la p le­c a re a a t î t d e tim p u rie a d rag u ­

lu i n o stru g inere şl cu m n at GHEORGHE BAI,MOŞ. Nu-1 vom u ita n ic io d a tă ! Soacra M aria şl cum n aţii V iorel, E lv ira , E ugen ş î V (ironica cu fam iliile. (36D07/B)

• U n u ltim om agiu celei care a fost bu n a n o as tră colegă

MARIKA GVORG1' ş( sinccre condolean ţe fam ilie i îndo liate C olectivul C reaţie „S anex". .. .369X1)

• P ro fu n d în d u re ra ţi, ne luăm UI1 u ltim răm as bun dc la bunul

n o stru coleg şi 'tlric ten GHEORGHE BALMOŞ. S incere condolean ţe fam ilie i în d u re ra te . C olectivul secţiei P re lu c ra re — „M etalu l R oşu”. (36936). • Cu. d u re re in su fle t, lo ca ta rii im obilu lu i Calea D oro b an ţilo r 23, ad u c un u ltim om agiu , s incere condo lean ţe fam iliei P ru n ă , p en ­tru p ie rd e re a fiicei d rag i ONICA. (35163)

• A sociaţia lo c a ta rilo r d in A- leea (fercu lano n r . 6 ad u ce un pios om agiu co locatare i MARIA GYORGY. S incere condolean ţe fam ilie i îndo lia te . (36S85)

0 Sln tem a lă tu r i d e colegul n o s tru D an D orin In m a re a du* r.l-c p r ic in u ită de p ie rd e re a t a ­tă lu i d rag . Colegii de Ia ORSA F lo reşti. (33169)

• S in tem p ro fund în d u re ra ţi de d isp a riţia fu lg eră to are d in v ia ţă a n ep o tu lu i n o s tru CALIN ALBU. S incere condolean ţe fam ilie i. Fam . Albii V asile ş l Milial. (Î5t3ft)

9 Cu adîncă d u re re lti s u f le t a - n u n ţă m că în d a ta d e t(K o c to m ­b rie 1SŞ8 Ia v îr s tă d e Si A în c e ta t d in v ia ţă , d u p ă o s c u r tă Şl g re a su fe r in ţă scum pu l n o stru ţ so ţ ş i ta tă Z ILA III LOBÂND fo st m a is tru I.U .G.T.C. In m o rm în ta» re» va fiyca Ioc îa d a ta d e 13 oc­to m b rie 1990, o ra I I în c im itiru l Cent,ral. F am ilia în d u re ra tă . ; ! (56691) ■ ' . \ .

# C olectivul A te lieru lu i P . Ş.— „ U n 'J e a “ es te a lă tu r i d e d o m ­n u l G heorghe M ercea Sn d u re re a cauza tă d e decesu l ta tă lu i rtrâg . (36898)

• U n u ltim om agiu sc u m p ei n o a s tre TIC A . F am ilia F e ld rih a n . (36388/ A)

• S in tem a lă tu r i de co legu l n o s tru , p ro f, T ibeciu F u rd a * -" in m a re a d u re re [irlc ln u ită de m o a r ­te a m am ei d rag i. D um nezeu s-o ie r te ! Colegii de ta Şcoala d e n e ­văzăto ri. (36913) ,

• S in tem a lă tu r i de R om i şl L ivia Ia tr is ta despărţ.'t e d e m a ­m a lo r ş i Ie tran sm item s in cere condo lean ţe . N aşii, fam . in g . M a­rian V irg il. (36944) ' . .

• S în tem a lă tu r i de fam ilia G avrllă A lbu în m a |-ea d u re re p r ic in u ită dc trece rea in e t ţ r n i- ţa te ; In f lo area v îrs te i, a f iu lu i iu b it CALIN, Vom p ă s tra v eşn ic vie a m in tire a Iui. A sociaţia loca- t* r i .V idraru 9—11, b loc C 4. (36579)

I r£ i!ţu m e sc tu tu ro r c a re s in t a lă tu r i de n o i la d isp a riţia fu l­g e ră to are a scum pulu i n o s lru so ţ ş l ta tă GHEORGHE FENEŞAN. E ugenia. (36931)

9 S ln tem a lă tu r i de , c o n f i ., dr. M arin A rdelean Iii d u re re a p r i ­c inu ită d e m o artea ta tă lu i. D isc i­p lin a d e g e n e tic ă -ş i a m e lio ra re a p lan te lo r , In s titu tu l A gronom ic C lu j-N apoca. (33404)

) S incere condolean ţe ş l în ­treag a n o a s tră co m pasiune co le ­gei n o a s tre M aria O nac Ia p i t i - de rea f ra te lu i d rag . C olectivu l G rupu lu i şco la r s a n ita r c lu j-N a - poca. (33402)

• Cu in im ile zd ro b ite d e d u ­re re ne d esp ărţim de b u n u l . . şl iu b itu l n o s tru so ţ, ta tă , so c ru şi b un ic AUREL MIHOC (GUCU), In v irs tă d e , 59 de an i. În m o rm în ta ­re a a re loc azi, m ie rc u ri 17 oc tom brie 1990, o re le 15, d in c ap e la n o u ă M ăn ăştu r. F am ilia în d u re ­ra tă . (36393) ' ,

• S ln tem a lă tu r i de fam ilia g reu în c e rc a tă p rin d isp a riţia b u -

' n u lu l n o s tru - vecin. AUREL* MIHOC. S ihcere condo lean ţe d îa p a r te a A sociaţiei de lo ca ta ri Put- na 5. (36596)

0 Cu in im ile zdrob ite d e d u re ­re an u n ţă m Înce ta rea d in Viaţă a sc u m p u lu i n o s tru ta tă ANDREI PER Ş, 73 an i, d in M ociu. În m o r­

m în ta re a In d a ta d e 18 o c to m ­brie . N em în g iia ţi: copiii C osm a, P e tre a , G ina, V aier cu fam iliile . (33488).9 Un u ltim om agiu co lo ca ta ­

ru lu i IO SIF BILC d in p a r te y A- sociaţle i de lo ca ta ri A lv ern a 43. (35405)

► Cu a d in că d u re re ad u cem u n u ltim om ag iu fo stu lu i nosf»u con tab il şe f ION MUREŞAN. S ln ­tem a lă tu r i de fam ilia în d o lia tă ş i- i tran sm item îh tre ag a n o a s tră com pasiune. P erso n a lu l S ec ţie i I

I.T . „S o m eşu l0 C luj-N apoca. (SS408) 1

• Se îm plinesc şase lu n i de cînd b u n u l şi iub itu l n o s tru so ţ, ta tă ş i f iu , IOAN TABCEA, a p leca t în veşn icie . In veci n em in - g îia ţl: so ţia Raveca, f iii N e lu şl D anu. (35194) - - ■

• T a tă ION vel răm în e veşn ic v iu în in im ile n o as tre . L acrim ile d in ochii n o ş t t i n u se v o r s tin g e n ic iodată . F iu l L iviu, n o ra A ni­şo a ra ş i n ep o ţii Lucian şl T ra ia n . (36653) ___________-9 Un u ltim omagiu ce lu i c a r e a

lo s t DC. ION MUREŞAN. ‘ S incere condolean ţe fam ilie i Îndo lia te . Fam. A buşeanu. (36367/A)

• U ltim ul ‘om agiu colocataru lu i DUMITRU KOSU d in p a r te a A socia­ţiei de lo ca ta ri, s tr . H orea n r . . 67

, condo lean ţe - fam iliei. (35460/A)0 îm p ă rtă ş im d u re re a fam ilie i In

doliate p e n tru trece rea Sn n efiin ţă ai p rie ten u lu i n o slru GHEORGHE DALMOŞ. Fam . D eleanu. (30907/C)

• D ragele noastre A m alia şi c r is ti s în tem alături d e voi Sn m arca d u re re c a rc vă încearcă. Fam. Cola.

I6907/D)• M ulţum im tu tu ro r cclo r care

au fost a lă tu r i d e noi, Iiv aceste cli­pa de g rea Încercare , p ric in u ite dc trecerea Sn n efiin ţă a scum pului n o stru BIRO VAStLR. Fam ilia îndo­lia tă . (33174)

COLEGIUL DE REDACŢIE: Ilie Căli an (rcdaclor şef), | REDACŢIA: Sluj, str. Napoca nr, 16. TELEFOANE:Oan Robrcanu {rcdacfor şef adjunct), Traian Bara (sc-1 adjunct şi secretariatul de redacţie): 1-7W8 (sccţta MI * oubH-cretar general do rodacţie), Vaier Chiorcanu, Emil Luca» I cconomice); 1-74-90 (secţia problema cetăţeneşti); 1- ̂ flmninica închis Ion Rus, Maria Sângeorzan, K.ida Vida [citate se primeşte zilnic-, între orele 10-16, str- Napoca nr. 16 (la parter). Sîmbata şt duminica tncha.

T ir a j30.792