“Lucrari de excavatie in vederea extragerii de agregate...

1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

“Lucrari de excavatie in vederea extragerii de agregate minerale de rau in comuna

Nicoresti judetul Galati”

2013

2

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvata s-a realizat în conformitate cu Ghidul Metodologic

privind Evaluarea Adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra

ariilor naturale protejate de interes comunitar aprobat prin Ord.19/13/01/2010 si pe aria

de studiu bazata exclusiv pe documentaţia primită de la beneficiar

CUPRINS

1. Informatii privind proiectul

1.1. Informatii generale privind proiectul

1.1.1 Denumirea proiectului

1.1.2 Descrierea generală a proiectului

1.1.3 Obiectivele proiectului

1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza

1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

1.2 Localizare geografica si administrativa

1.3 Modificarile fizice ce decurg din proiect

1.3.1 Etapa de construcţie

1.3.1.1 Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului

1.3.1.2 Echipare cu utilitati

1.3.2 Etapa de operare

1.3.3 Etapa de închidere

1.4 Resursele naturale necesare implementarii proiectului

1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de eliminare a acestora

1.7 Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului

1.8 Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului

1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

1.11 Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

1.12 Cracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul

1.13 Alte informatii relevante

2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectuluI

2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

2.1.1 Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

2.1.1.2 Prezentarea sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

2.2 Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului

2.2.1 Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

2.2.1.2 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

3

desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu proiectul

2.2.2 Flora

2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat

2.2.4 Fauna

2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate

2.2.4.2 Concluzii privind speciile si/sau habitatele prezente in perimetrul “Lucrari de excavatie in vederea extragerii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judetul Galati”

2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate

2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar

2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

3. Identificarea si evaluarea impactului

3.1 Evaluarea impactului

3.1.1 Impactul direct si indirect

3.1.2 Impactul pe termen scurt sau lung

3.1.3 Impactul in faza de constructie

3.1.4 Impactul in faza de operare

3.1.5 Impactul in faza de inchidere

3.1.6 Impactul rezidual

3.1.7 Impactul cumulativ

3.2 Evaluarea semnificatiei impactului

3.3 Masuri de reducere a impactului

4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate

4.1 Materiale si metode

4.2 Echipa de elaborare a studiului

Bibliografie

4

1. Informatii privind proiectul

Studiul de Evaluare Adecvata a fost elaborat pentru S.C. SASVIRO S.R.L., societate cu capital privat, cu sediul in municipiul Vaslui, str. Ion Creanga, nr. 2, judetul Vaslui, ce are între obiectele de activitate ale societăţii şi extracţia pietrişului şi nisipului - cod CAEN 0812.

S.C. SASVIRO SRL VASLUI are urmatoarele date de inregistrare:

Cod de inregistrare in Registrul de la Oficiul Comertului: J 37/340/2008;

Cod Fiscal - CUI: RO 23790030;

Numar telefon: 0741178897.

1.1 Informatii generale privind proiectul

1.1.1 Denumirea proiectului

”Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, Judeţul Galati”

1.1.2 Descrierea generala a proiectului

S.C. SASVIRO SRL va realiza excavaţii pentru exploatarea rezervelor de nisip si pietris din perimetrul Malureni 4, situat in cuveta viitorului lac de acumulare care se va crea pe raul Siret, prin constructia barajului de la Cosmesti.

Mentionam ca perimetrul Malureni 4 este limitrof perimetrului Malureni 2, pentru care societatea a obtinut Autorizatia de mediu parcurgand toate etapele procedurale ce trebuie indeplinite pentru emiterea acesteia, practic zona propusa a se exploata extinzandu-se catre actualul curs al raului Siret. Rezervele de nisipuri şi pietrişuri existente in perimetru vor fi valorificate ca agregate de balastieră în stare brută către terţi.

Accesul în perimetrul de exploatare se realizează din DN 24 Tisita-Tecuci-Iasi pe drumul comunal in lungime de 4.0 km ce face legatura cu localitatea Ionasesti, apoi pe drum de exploatare in lungime de 3.5 Km, ce urmeaza a fi amenajat in comun de noii proprietari de terenuri, la limita dintre aceste terenuri si Romsilva.

Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor topografice impuse de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport.

Agregatele minerale vor fi extrase cu excavator cu cupă inversă JCB 4CX cu capacitatea cupei de 1.20 mc - pentru excavarea deasupra nivelului hidrostatic.

Metoda de exploatare va fi prin fâşii paralele cu sensul de curgere al raului, cu exploatarea acestora în felii cu laţimea de maxim 10.00 m, intr-o singura treapta de exploatare.

În etapa realizării excavaţiilor nu vor fi utilizate pe amplasament substanţe periculoase sau potenţial periculoase.

Lucrările de excavare vor fi realizate utilizând o draglină, un excavator tip S1202 cu cupa de 1,2 mc, 1 incarcator frontal Wolla pe pneuri Hanomag 66 D cu cupa de 3.5 mc -pentru incarcat. Agregatele minerale vor fi transportate cu 2 autobasculante RABA 16t.

Adâncimea medie de exploatare va fi de 3,3 m şi cea maximă de 4,5 m faţă de cota actuală a terenului, conform documentaţiei pentru obţinerea avizului de gospodărire

5

a apelor întocmită de S.C. COMINSANT PROIECT S.R.L. BUZĂU, fara a se depasi cota de 59,00 mdM. Exploatarea agregatelor se va desfăşura deasupra nivelului hidrostatic.

Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul situat în extravilanul satului Malureni, in terasa mal stang a raului Siret, in plaja formata inspre malul stang, in aval de barajul de la Calimanesti, la peste 1.5 km aval.

Terenul, aflat in T 130, Parcela 2316, Lotul nr. 2, este in proprietatea societatii, fiind dobandit in urma participarii la o licitatie deschisa, organizata de Consiliul local Nicoresti.

Se anexeaza documente care justifica apartenenta terenului. Pentru a preveni afectarea suprafeţelor adiacente şi a drumurilor de exploatare

din zonă prin surpare taluzelor se vor păstra pilieri de siguranţă de minim 5 m. Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul situat în

extravilanul satului Malureni este de 65 770 m3 de nisip şi pietriş începând din anul 2013 pe o perioadă de 2-3 ani în funcţie de cerinţa de agregate minerale la nivelul pieţii.

1.1.3 Obiectivele proiectului

S.C. Sasviro SRL Vaslui va exploata nisipurile si pietrisurile din terasa mal stang a raului Siret, pentru a le utiliza in stare bruta in lucrari de refacere a drumurilor comunale, judetene si nationale, precum si constructii.

1.1.4 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

În procesul de extracţie a agregatelor minerale din cadrul amplasamentului extravilan sat Ionasesti nu sunt utilizate materii prime. De asemeni pentru activităţile desfăşurate într-o balastieră nu este necesară alimentarea cu energie electrică.

Combustibilii necesari desfăşurării extracţiei agregatelor sunt benzina şi motorina. Acestea vor fi alimentate la staţiile de distribuţie a carburanţilor în cazul camioanelor. Utilajele terasiere vor fi alimentate din bidoane metalice omologate depozitate pe o platformă betonată acoperită la sediul societăţii.

1.2 Localizare geografica si administrativa

Zona analizata este localizata la aproximativ 0,48 km sud-vest fata de satul Malureni, comuna Nicoresti, judetul Galati, in albia majora a Siretului inferior (malul stang al acestuia). Din punct de vedere al asezarii geografice si tipului de relief, teritoriul analizat apartine zonei de campie, respectiv Campia Siretului Inferior – Campia Tecuciului.

Relieful luncii Siretului este plan, tanar, format din depuneri aluviale. Climatul specific zonei analizate este cel temperat-continental cu caracter de ariditate. Caracteristice sunt verile foarte calde si uscate si iernile geroase cu viscole puternice, intrerupte frecvent de advectiile de aer cald si umed din sud si sud-vest.

Elevatia zonei este cuprinsa intre 59 m in albia majora-amplasment si 137 m in zona versantilor.

6

Fig. 1. Localizarea zonei de exploatare in albia majora a raului Siret, la sud-vest de localitatea

Malureni (sursa: prelucrare Google earth)

Din punct de vedere administrativ terenul aparţine extravilanului localităţii Malureni, comuna Nicoresti, perimetrul fiind inclus, conform certificatului de urbanism în categoria: teren neproductiv.

Din punct de vedere geografic amplasamentul exploatării este localizat în terasa malului stâng al râului Siret.

Perimetrul de exploatare agregate minerale de rau propus este situat in terasa mal stang a raului Siret, in plaja formata inspre malul stang, in aval de barajul de la Calimanesti, la 1,5 km aval.

Perimetrul este situat in jurul bornei CSA 107, la cca 6,5 Km amonte de podul dublu rutier + CF de la Cosmesti..


Eroare! Obiectele nu se creează din editarea codurilor de câmp.

Fig. 2. Fisa de localizar/plan de situatie a perimetrului Malureni 4

7

Se anexeaza documente care justifica apartenenta terenului. Suprafata solicitata pentru lucrari in 2013 este delimitata de urmatoarele

puncte:

Punctul COORDONATE STREREO 70

X Y

1 494 157 675 723

2 494 281 675 906

3 494 213 675 948

4 494 054 675 713

Administrativ, amplasamentul balastierei se afla pe teritoriul comunei

Nicoresti, judeţul Galati, in terasa mal stang a raului Siret, intr-o zona inudabila, la debite ale raului Siret situate peste cele medii.

Din punct de vedere fizico-geografic, zona de amplasament se află situat în marea unitate geomorfologică Câmpia Română, intr-o zonă de subsidenţă accentuata, Câmpia Siretului Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului, altitudinea medie din zonă fiind de circa 62 mdM.

Din punct de vedere morfologic zona este situata în Câmpia Tecuci, o câmpie de terase, acoperită de loess şi dune de nisip.

Din punct de vedere climatic zona aparţine climatului temperat-continental, cu veri excesiv de călduroase şi ierni reci, geroase, cu viscole puternice.

Lucrările realizate de S.C. Sasviro SRL nu vor afecta schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret deoarece amplasamentul este situat in terasa mal stang. Investiţia urmăreşte realizarea unei exploatari de balast deasupra nivelului talvegului raului Siret pe o S= 20 000 mp.

Fig. 3. Perimetrul de exploatare Malureni 4 Acces. Amplasamentul se află în extravilanul localităţii Nicoreşti, judeţul Galaţi cu acces rutier la zona de exploatare: - din drumul european DE581 Huşi – Crasna – Tişiţa, pe drumul comunal care asigură accesul în localitatea Ionăşeşti, cu lungimea de 4km şi în continuare pe un drum de exploatare, cu lungimea de cca 3,5km, până în perimetrul de extracţie;

8

- din drumul comunal Ionăşeşti – Mălureni, Coasta Lupei (până în localitatea Coasta Lupei) şi pe un drum de exploatare cu lungimea de 1,5km. 1.3. Modificarile fizice ce decurg din proiect 1.3.1. Etapa de construcţie 1.3.1.1. Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului

Pentru punctul de extractie agregate minerale din terasa mal stang a raului Siret “ Malureni 4” este amenajat drumul de exploatare pana in zona perimetrului, urmand a se amenaja drumul de acces in continuare pe cca 50 m pana in perimetrul de exploatare. Pentru utilizarea drumului in lungime de cca 7,5 Km fata de DN 24 Tisita-Iasi exista acceptul Consiliului local Nicoresti. Intretinerea drumului de acces se face prin lucrari de astupare a gropilor aparute, volume mai mari de piatra si balast fiind puse in opera in special toamna si primavara. Urmeaza a se executa anual bretele de legatura spre prima fasie de exploatare din care se va exploata.

Activitatea de exploatare nu este consumatoare de apa. Deoarece lucrarile de excavare se vor executa intr-o zona expusa riscului

inundatiilor este necesar ca zilnic utilajele de transport si cele de lucru sa fie retrase zilnic pe platforme mai inalte, iar accesul utilajelor si al mijloacelor auto de transport sa se faca pe diguri provizorii de 1-2 m inaltime, care vor asigura protectie fata de oscilatiile de nivel ale apei.

Pentru exploatarea zacamantului nu sunt necesare lucrari ample de decopertare a stratului superficial sau de inlaturare a vegetatiei formata din arbusti specifici, acestea avand o pondere neinsemnata. Materialul provenit din decopertare va fi depus in formele negative de relief existente, dar si pentru consolidarea pilierului de siguranta pentru malul stang. Pentru asigurarea accesului excavatorului spre prima fasie de exploatare se va executat patul de inaintare.

Balastul va fi livrat în stare brută către beneficiari. 1.3.1.2. Echipare cu utilitati

În perioada exploatării agregatelor minerale nu este necesară racordarea la utilităţi.

A. Alimentarea cu apă. Pe suprafaţa amplasamentului nu există şi nu vor fi realizate reţele de alimentare

cu apă în perioada de excavaţie a agregatelor minerale. În procesul tehnologic de extracţie a agregatelor minerale nu este necesară alimentarea cu apă. Apa necesară personalului va fi asigurată de S.C. Sasviro S.R.L. prin aprovizionarea angajaţilor care deservesc utilajele de pe amplasament cu apă plată îmbuteliată în P.E.T.-uri.

B. Evacuarea apelor uzate În etapele excavării agregatelor minerale şi a amenajării cuvetei iazului pe

suprafaţa amplasamentului nu există şi nu vor fi amenajate reţele de canalizare deoarece din procesul tehnologic nu vor rezulta ape uzate.

Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa amplasamentului se infiltrează în sol datorită permeabilităţii mari a substratului fără a modifica proprietăţile fizico-chimice ale apei freatice.

9

Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa perimetrului vor avea un debit de maxim 122 mc/ h şi nu vor antrena substanţe poluante din punct de vedere chimic – apele pluviale sunt considerate convenţional curate.

C. Alimentarea cu energie electrică. Pe suprafaţa amplasamentului nu există reţele de alimentare cu energie

electrică. În perioada excavării agregatelor minerale, nu se vor realiza reţele de alimentare

cu energie electrica a amplasamentului.

D. Alimentarea cu gaz metan. Pe suprafaţa amplasamentului nu există reţele de alimentare cu gaz metan. În perioada excavării agregatelor minerale nu se vor realiza reţele de alimentare

cu gaz metan a amplasamentului.

1.3.2. Etapa de operare Exploatarea nisipului si pietrisului din zacamantul Malureni 4 se va face tinand

cont de: - caracteristicile fizice ale materialului (depozit heterogen de nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri, cu intercalatii argiloase, cu o dezvoltare tabulara); - dotare tehnico- materiala;

Metoda cadru de exploatare consta in extractia nisipului si pietrisului intr-o singura trepta cu o adancime medie de 3,30 m, luind in calcul si grosimea medie a copertei zacamantului( g= 0.1 m), incadrabila in normele de protectia muncii in exploatari miniere la zi.

In stabilirea elementelor geometrice ale treptelor se va tine cont de inaltimea utilajului folosit (Excavator tip S 1202 cu cupa de 1.2 mc), de dezvoltarea tabulara a zacamantului, de stratificatia cvasiorizontala a depozitului si de natura rocii. Unghiul de taluz va fi de 450.

Exploatarea se va face deasupra nivelului hidrostatic, nepunandu-se problema asecarii sau evacuarii apelor din perimetru.

Se va actiona pentru prevenirea surparii sau a alunecarilor de teren, prin dirijarea apelor de siroire provenite din ploi in santuri de preluare a acestora. O atentie deosebita se va acorda pastrarii distantei impuse de 5 m fata de terenurile invecinate.

Intreaga suprafata va forma un singur panou de exploatare, care va fi impartit in fasii paralele cu latura scurta a perimetrului ( latura 2-3), latimea acestora fiind de 10 m.

Atacarea fasiilor se va face prin saparea unei transee de atac catre latura 1-4, dinspre aceasta latura catre malul stang(conform schetei atasate). Succesiunea de lucru va fi urmatoarea: a.inlaturarea vegetatiei(aceasta apare sporadic) cu ajutorul excavatorului pe suprafata panoului de exploatare, incarcarea materialului extras, transportul acestuia in locurile de depozitare, stocare temporara a materialului extras, separat solul vegetal de materialul argilos; b. nivelarea cu ajutorul buldozerului; c. trasarea fasiilor de exploatare si materializarea lor pe teren prin bornare; d. excavarea fasiilor in fasii paralele cu latura 2-3, excavatorul inaintand printr-o transee de atac care incepe din zona laturei; e. transportul agregatelor minerale in stare bruta, cu autobasculantele direct la beneficiari ;

10

f. asigurarea stabilitatii taluzelor prin impermeabilizarea cu o parte din materialul argilos rezultat din decopertare.

Respectand conditiile de mai sus exploatarea zacamantului se va face pe intreaga grosime, in conditii de siguranta si eficienta economica maxima. Consumul de resurse/rezerve =65 770 mc. 1.3.3. Etapa de inchidere

Prin excavaţiile propuse de proiect se va realiza cuveta unei excavatii cu adâncimea maxima de 4,5 m faţă de cota terenului din zonă, care va fi umpluta cu apa odata realizata retentia apei odata cu realizarea barajului de la Cosmesti.

Lucrările de excavare se vor utiliza la unghi de taluz de cca. 45°.

1.4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului

Resursele naturale folosite de S.C. Sasviro SRL sunt reprezentate de agregatele minerale exploatate, reprezentate de nisip in amestec cu pietris.

Metoda de exploatare va fi prin fâşii paralele cu sensul de curgere al raului Siret, cu exploatarea acestora în felii cu laţimea de maxim 10.00 m, în o treapta de exploatare.

Adâncimea maximă de executare a săpăturilor va fi de 4,5 m. Agregatele minerale extrase au, din punct de vedere mineralogic, următoarea

compoziţie: gresii cuarţoase şi cuarţitice, calcare şi marnocalcare. În etapa realizării excavaţiilor nu vor fi utilizate pe amplasament substanţe

periculoase sau potenţial periculoase. Zăcământul de nisipuri şi pietrişuri este de tip aluvionar şi aparţine

holocenului superior. Sub aspect morfologic zona studiată cuprinde lunca şi terasele râului Siret.

Compozitia mineralogica -fractiunea nisipoasa alcatuita din nisip slab prafos, mijlociu la mare, cu granule de cuart, subrotunjite si subangulare, cenusii la care se adauga granule de feldspat si miscovit cu fragmente mici de roci (calcare, sisturi , gresii) -fractiunea grosiera, alcatuita din sisturi cuarto-feldspatice, gresii calcaroase, calcare, cuartite, micasisturi, gresii silicioase, marnocalcare si microconglomerate. Compozitie reflecta provenienta din roci rezistente la procesele fizico-chimice. In ceea ce priveste impuritatile, agregatele de la Malureni 4 nu prezinta corpuri straine, acizi humici, mica, carbune, sulfuri.

Compozitia granulometrica Compoziţia granulometrică a întregului zăcământ indică prezenţa unor acumulări

de nisipuri şi pietrişuri cu bolovăniş (STAS 1243/1974), în care cele trei fracţii se prezintă astfel:

Granulometrie (%) Părţi levigabile (%)

('< 0,05 mm)

Nisip (0,05-2,00

mm)

Pietriş

( 2.0- 20mm)

Bolovăniş

(>20 mm)

33 50 14 3

11

Prin separare în produse de balastieră se pot obţine următoarele sorturi in procente(balastiera Ionasesti- aflata in imediata apropiere): - Sort 0- 3 mm 33%

- Sort 3- 7 mm 12% - Sort 7-16 mm 20% - Sort 16-30 mm 20% - Sort 30 -70 mm 15%

Caracteristicile geometrice prezintă următoarele valori ale raportului parametrilor geometrici: Sort 7 -16 mm Sort > 16 mm b/a 0.73 0,74 minim STAS 0,68 0,66

c/a 0,48 0,47

minim STAS 0,33 0,33

Valorile medii obţinute se încadrează în limitele admise de STAS 1667/84 (min. 0,66 pentru b/a şi min. 0,33 pentru c/a). Aceste valori indică un grad avansat de rulare şi rotunjire, semn al distantei mari parcurse de catre sedimente.

Caracteristici fizico-chimice : - Conţinut nul în corpuri străine;

- Conţinutul in fragmente de argilă este < 1 %; - Paietele de muscovit, submilimetrice, sunt în proporţie de până ia 0,2 %: - Materia cărbunoasă este absentă; - Humus - culoare galbenă; - Săruri solubile până la 0,25 %; - Sulfuri, sulfaţi - urme slabe; Caracteristici fizico-mecanice: - Densitate aparenta ; 2500 - 2600 kg/mc; - Densitate în grămada în stare afânată : 1970 kg/mc; - Densitate in grămadă în stare îndesată: 2160 kg/mc; - Porozitate aparentă: 1,48 -1,96 %;

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate

pentru a fi utilizate la implementarea proiectului Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata perimetrul de exploatare SC SASVIRO

SRL se afla in siturile protejate: situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA 0071 Lunca si situl de importanţă comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Referitor la exploatarea de resurse natuarale din aria naturala protejata, specificam ca nu vor fi folosite resurse naturale din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul situat în extravilanul satului Malureni va fi de 65 770 m3, si suprafata de teren S= 20 000 mp. 1.6. Emisii si deseuri generate de obiectivul de investitie si modalitatea de eliminare a acestora

Emisii in sol Impactul produs la nivelul solului pentru implementarea proiectului, va fi unul fizic

(mecanic) datorită decopertărilor şi excavărilor necesare efectuării următoarelor lucrări: - decopertarea stratului de sol vegetal(asimilat cu statul de mal, prezent pe unele

portiuni ale perimetrului);

12

- excavarea agregatelor minerale; - asigurarea unei minime stabilitati a taluzelor excavatiei.

Cantitatea de agregate minerale care trebuie exploatată în perimetrul propus prin Impactul asupra factorului de mediu sol va fi unul fizic concretizat în perioada de amenajare a cuvetei prin îndepărtarea copertei (acolo unde există) şi prin excavarea agregatelor minerale.

Cantitatea de agregate minerale care trebuie exploată în perimetrul propus prin excavare este Vrezervei=65 770 mc. Pietrişul şi nisipul de pe suprafaţa amplasamentului vor fi exploatate într-o perioadă de 2-3 ani în funcţie de cererea de agregate minerale pe piaţa materialelor de construcţii, fiind conditionata de realizarea primei umpleri . Coperta îndepărtată prin excavare va fi depozitată separat pe amplasament în vederea folosirii ulterioare la fixarea taluzelor excavatiei.

Deoarece în procesul tehnologic nu se folosesc şi nu rezultă substanţe sau compuşi periculoşi care să fie eliberaţi în mediu sunt posibile numai poluări accidentale ale factorului de mediu sol.

Solutii de eliminare a emisiilor din sol Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii

accidentale în sol de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile combustibilului şi a uleiurilor şi infiltrarea acestora în sol administratorul S.C. Sasviro SRL va menţine utilajele în stare de funcţionare bună având inspecţiile tehnice periodice efectuate. De asemenea personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie a acestora.

Eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale solului deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse.

De asemeni pentru a asigura condiţiile igienico-sanitare minime S.C. Sasviro SRL va amenaja o toaletă vidanjabilă la nivelul perimetrului pentru personalul care deserveşte perimetrul de exploatare.

Emisii in apa Excavarea agregatelor de balastieră din perimetrul Malureni 4 nu determină

modificări ale calităţii şi cantităţii apelor de suprafaţă deoarece: - exploatarea de agregate are loc în terasă şi nu afectează albia râului Siret; - din procesul tehnologic nu rezultă ape uzate care să producă poluări ale apelor

de suprafaţă şi subterane; - în procesul tehnologic nu se folosesc substanţe periculoase care să determine

poluări ale freaticului şi mediului lotic; În perioada de excavare a agregatelor minerale, de pe amplasament nu se

evacuează apă industrială uzată sau menajeră. Apele meteorice care cad pe suprafaţa exploatării se infiltrează în sol. Pot să apară poluări accidentale cu uleiuri şi/sau carburanţi de la utilajele care asigură exploatarea. Aceste substanţe pot fi antrenate de apele meteorice, scurgându-se pe suprafaţa solului sau infiltrându-se în acesta, determinând poluarea apelor de suprafaţa sau respectiv a celor freatice. Cantităţile de combustibili şi uleiuri prezente în rezervoarele şi mecanismele utilajelor nu sunt mari astfel încât nu produc poluări importante.

Solutii de eliminare a emisiilor in apa Pentru a preveni poluările accidentale utilajele vor fi menţinute în parametri

normali de funcţionare, având inspecţiile şi reviziile tehnice efectuate la zi. Personalul care deserveşte utilajele va avea obligaţia să urmărească şi să raporteze orice scurgere de uleiuri sau/şi combustibil din rezervoare şi mecanismele utilajelor. În cazul

13

înregistrării unor defecţiuni ale utilajelor acestea vor fi transportate la ateliere service autorizate. Emisii in aer

Poluantul specific operaţiilor de construcţie şi excavaţie, care poate afecta terenurile învecinate, este reprezentat de particulele în suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzând şi particule cu diametre aerodinamice echivalente mai mici de 10 μm (particule inhalabile, care pot afecta sănătatea umană).

Alături de emisiile de particule vor apărea emisii de poluanţi specifici gazelor de eşapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operaţiile de excavare şi de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluanţii caracteristici motoarelor cu ardere internă cu care sunt echipate utilajele şi vehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu conţinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compuşi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substanţe cu potenţial cancerigen).

Sursele asociate lucrărilor sunt deschise, libere. Se menţionează că din activităţile pentru excavarea agregatelor minerale se produc emisii de poluanţi constând în pulberi şi gaze de eşapament rezultate de la vehiculele utilizate pentru excavarea şi transportul materialelor.

Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, joase, cu impact strict local, temporar şi de nivel redus.

Emisii de particule generate de lucrările de excavare :

Nr.

crt.

Categorie lucrare/operaţie Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m

DECOPERTARE STRAT VEGETAL

Săpături + strângere în grămezi 1,489 0,338 0,257 0,155

Încărcare în vehicule 0,122 0,034 0,027 0,0027

SĂPĂTURI

Excavare 1,654 0,376 0,286 0,173

Încărcare în vehicule 0,135 0,037 0,030 0,003

TOTAL SĂPĂTURI SOL 3,4 0,785 0,6 0,334

UMPLUTURI

Descărcare din vehicule 1,771 0,406 0,304 0,185

Împrăştiere + compactare 0,593 0,178 0,148 0,030

TOTAL UMPLUTURI 2,364 0,584 0,452 0,215

TOTAL SĂPĂTURI+UMPLUTURI 5,764 1,369 1,052 0,549

EROZIUNE EOLIANA 0,048 ND ND ND

ND = nu exista factori emisie

Alături de emisiile de particule vor apărea emisii de poluanţi specifici gazelor de eşapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operaţiile de excavare şi de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluanţii caracteristici motoarelor cu ardere internă cu care sunt echipate utilajele şi vehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot,

14

oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu conţinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compuşi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substanţe cu potenţial cancerigen).

Sursele asociate lucrărilor de construcţie sunt surse deschise, libere. Se menţionează că din activităţile pentru excavarea agregatelor minerale se produc emisii de poluanţi constând în pulberi şi gaze de eşapament rezultate de la vehiculele utilizate pentru excavarea şi transportul materialelor.

Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă al vehiculelor care transportă agregatele de balastieră şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de excavare şi acoperire cu umplutură la finalizarea proiectului rezultă gaze de eşapament care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu potenţial poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile vehiculelor şi utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice.

Emisii de poluanţi generate de sursele mobile

Sursa Debite masice (g/h)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

[10-3

] [10-3

] [10-3

] [10-3

] [10-3

] [10-3

] [10-3

]

Vehicule 273,595 1,60 52,2

8

219,1

3

0,77

2

64,0

7

27,5

5

0,06

6

10,8

9

0,32

0

0,45

2

0,06

6

6,40

8

0

Utilaje 2500,81 8,71 362,

8

809,6

8

66,6

3

512,

5

293,

6

0,51

5

87,1

2

2,56

2

3,58

6

0,51

5

51,2

4

170,14

Total 2774,40 10,3 415,

1

1028,

8

67,4

0

576,

5

321,

2

0,58

1

98,0

1

2,88

2

4,03

8

0,58

1

57,6

5

170,14

Solutii eliminare emisii in aer Măsurile pentru controlul emisiilor de particule sunt măsuri de tip operaţional

specifice acestui tip de surse. În ceea ce priveşte emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie să respecte prevederile legale în vigoare.

În perioada derulării lucrărilor prevăzute în proiect (extracţie şi transport) S.C. Sasviro SRL are obligaţia de a întreţine drumul de exploatare, iar în perioada caldă va stropi căile de acces din pământ cu utilajele din dotare ori de câte ori este nevoie pentru a evita antrenarea pulberilor acestora în atmosfera. De asemeni mijloacele de transport se vor deplasa cu viteze reduse.

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor nu poate fi făcută în raport cu prevederile OM 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei“ deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM 462/1993 se referă la surse dirijate.

De asemenea, trebuie menţionat că, prin natura lor, sursele asociate lucrărilor de excavare nu pot fi prevăzute cu sisteme de captare şi evacuare dirijată a poluanţilor.

Zgomotul si vibratiile Din momentul începerii extracţiei de agregate pe amplasament se vor produce

zgomote determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcarea basculantelor cu agregate.

Conform STAS 10009/86 valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt: 65 db(A) la limita incintei. 50 db(A) la limita receptorilor protejaţi.

Exploatarea agregatelor nu va genera vibraţii care să determine un disconfort la nivelul zonei de locuit. Vibraţiile rezultate sunt cele produse de funcţionarea motoarelor.

Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente proiectului sunt tipice pentru o exploatarea balastului şi cuprind în general:

- operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului;

15

- operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului excavatoare, buldozere, încărcătoare;

Solutii de eliminare a zgomotului si vibratiilor Nu sunt necesare măsuri de protecţie deoarece exploatarea este amplasată cca

2 000 m faţă de orice zonă locuită astfel încât funcţionarea utilajelor nu va constitui un factor de stress pentru populaţia umană. De asemenea deschiderea largă a reliefului din zonă permite disiparea rapidă a zgomotului fără a se realiza propagarea direcţionată la distanţe mari.

1.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia

proiectului

Din punct de vedere administrativ terenul aparţine extravilanului localităţii Malureni, comuna Nicoresti, perimetrul fiind inclus, conform certificatului de urbanism în categoria: teren neproductiv.


S-a obţinut Certificatul de urbanism nr. 138/3396 din 08.06.2012 emis de Consiliul Judeţean Galaţi, care specifică: la regimul juridic: terenul este situat în extravilanul localităţii Nicoreşti, judeţul Galaţi şi este proprietatea numitilor Robu Viorel si Robu Rodica-Lucia, conform Contractului de vânzare-cumpărare nr. 1488/27.05.2009. la regimul economic: folosinţa actuală a terenului: teren neproductiv. Destinaţia propusă: lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati. la regimul tehnic:suprafata de teren=30.000.00 mp

1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

Nu sunt necesare servicii suplimentare pentru implementarea proiectului.

1.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului Activitatile propuse in cadrul proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” se vor desfăsura pe parcursul unui an calendaristic, care va incepe din momentul obţinerii actelor de reglementare. Există posibilitatea prelungirii lucrarilor si pe anul urmator, în condiţiile în care nu vor exista suficiente comenzi pentru desfacerea cantităţilor extrase. 1.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

Activitatea principală generată ca rezultat al proiectului este exploatarea de agregate minerale (nisip si pietris) din terasa malului stang al râului Siret, pe un amplasament situat în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi.

Societatea nu va prelucra prin spălare – sortare balastul extras. Agregatele minerale extrase, in stare bruta, cu autobasculante se vor transporta direct la beneficiari.

16

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Societatea comercială S.C. Sasviro SRL va desfăşura pe suprafaţa perimetrului lucrări de extragerea nisipului şi pietrişului în vederea realizării exploatarii de nisip si pietris pe o suprafata de 20 000 mp. Perimetrul în care se va desfăşura exploatarea este amplasat în terasa a malului stâng al râului Siret.

Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor topografice impuse de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport. Lucrările de exploatare ale agregatelor minerale din cadrul perimetrului Malureni 4 sunt următoarele:

- bornarea perimetrului de extracţie; - delimitarea fâşiilor de exploatare; - indepartarea in unele locuri a stratului de aluviuni; - inlaturarea vegetatiei sporadice din unele locuri; - excavarea agregatelor minerale într-o singura treapta până la adâncimea

maximă de exploatare de 4,5 m, excavarea agregatelor se va realiza în fâşii paralele cu sensul de curgere al raului Siret, excavatorul înaintând pe mijlocul fâşiei, prin retragere;

- sortarea agregatelor minerale cu ajutorul unei statii mobile amplasată in apropierea perimetrului;

- încărcarea şi transportul nisipului şi pietrişului. Exploatarea agregatelor minerale se va desfăşura prin crearea de fronturi de

lucru cu respectarea succesiunii lucrărilor conform planului de situaţie, amenajându-se drumuri laterale provizorii de exploatare care pot fi accesate din drumul principal.

Tehnologia de extracţie cuprinde următoarele etape: - trasarea perimetrului, conform planului de situaţie şi materializarea lui pe teren

prin bornare; - delimitarea fâşiilor de exploatare (paralele cu sensul de curgere al Siretului),

conform cu metodologia de exploatare şi caracteristicile tehnice ale utilajelor; - indepartarea in unele locuri a stratului de aluviuni; - extracţia se va face cu excavator cu cupă inversă cu capacitatea cupei de 1.20

mc pentru excavarea în uscat. Pentru lucrari speciale de decopertare sau împingere a materialului în grămezi se utilizează buldozerul S 1500 din dotare.

- încarcarea în mijloace auto a balastului extras se face direct din fâşia de lucru, cu utilaje de extracţie, iar transportul către punctele de lucru, cu autobasculante de 16 t. Balastul va fi livrat în stare brută către beneficiari.. Adâncimea medie de exploatare va fi de 2,5 m şi cea maximă de 4,5 m faţă de

cota actuală a terenului, conform documentaţiei pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor întocmită de S.C. COMINSANT PROIECT S.R.L. BUZĂU. Exploatarea agregatelor se va desfăşura deasupra nivelului hidrostatic.

1.12. Cracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul

Terenurile din vecinătatea amplasamentului sunt utilizate ca imaş comunal,

suprafeţele fiind intens păşunate de vitele locuitorilor satului Malureni. De asemenea în zonă sunt prezente şi alte societăţi comerciale care desfăşoară

activităţi similare – extracţia agregatelor minerale din terasă. Aceste societăţi sunt: S.C. Total Enteprises SRL, SC Cori Grigos SRL, S.C. Dicaro Construct S.R.L., S.C. Bind

17

S.R.L., S.C. Buidig-Stylle SRL, S.C. Nelu Galbenus Import Export SRL, S.C. Redoxim 98 SRL, S.C. Onluxal SRL.

Activitatea de transport a agregatelor minerale de la perimetrele excavate pe drumurile de exploatare către DN 24 Tisita-Iasi nu are un impact negativ asupra speciilor din zonă, deoarece se realizează pe drumuri preexistente care sunt frecvent circulate de autoturismele şi tractoarele din regiune.

1.13. Alte informatii relevante

In Studiul Tehnic Zonal privind influenta extractiei agragatelor minerale din terasa mal stang a raului Siret in perimetrul Malureni 4 (intocmit S.C. Cominsant Proiect S.R.L. Buzau, Ing. N. Rinciog), cu referire la lucrarile hidrotehnice sau de arta existente se specifica urmatoarele aspecte:

LUCRARI HIDROTEHNICE EXISTENTE Zona de lucru se afla aval de barajul de la Calimanesti, taluzul malului drept al

canalului de evacuare fiind dalat pe o L= 3 km. Aceasta lucrare a fost puternic afectata de viiturile din 2005 si 2010, apa erodand la baza taluzului dalat.

Pe malul drept sunt diguri de aparare, care protejeaza de inundatii localitatea Cosmesti Vale, dar si terenurile agricole, unele tronsoane ale acestora fiind refacute in anul 2006, dat fiind faptul ca au fost distruse de catre viitura din 14 iulie 2005.

ANALIZA ZONELOR CU EROZIUNI ACTIVE DE MAL Pe sectorul analizat raul Siret are o accentuata tendinta de meandrare-tendinta naturala de altfel. Aparitia acestui fenomen se explica prin aparitia unor diferente intre panta albiei in care curge raul si panta hidraulica corespunzatoare vitezei critice de antrenare a particolelor solide(prima fiind mai mare), raul avand tendinta de a-si lungeasca traseul, prin meandrare, pana la realizarea unui echilibru. Toata energia suplimentara rezultata datorita pantei raului va fi consumata prin eroziuni laterale si transport de aluviuni. Fizic, gradul de meandrare se exprima prin coeficientul de sinuozitate al raului, care reprezinta raportul intre lungimea masurata a traseului raului si lungimea in linie dreapta, acest raport in cazul raului Siret fiind de 1,90. In amonte, dar si-n aval de perimetrul de exploatare sunt prezente mai multe zone in care in concavitatile rezultate ca efect al tendintei de meanrare a cursului raului Siret au loc fenomene de eroziune, care conduc la modificarea liniei malurilor. O alta eroziune puternica se semnaleaza in dreptul perimetrului solicitat, la baza pereului dalat al canalului descarcatorului de ape mari ale amenajarii hidroenergetice de la Calimanesti. La malul stang, eroziuni active de mal se semnaleaza numai la baza malului, in sectoarele de mal neprotejate de lucrari de aparare, datorita faptului ca traseul curgerii la debite mari si medii a raului Siret este dirijat si spre malul stang. Eroziunile pot fi stopate sau influienta acestora poate fi diminuata prin lucrari de decolmatare a albiei minore efectuate in zona plajelor existente. Prin exploatarea nisipurilor si a pietrisurilor din aceste plaje cursul apei va fi reprofilat si recalibrat, find atras spre zona centrala si catre malul in care in prezent se manifesta tendinta de depunere.

LUCRARI DE ARTA EXISTENTE

Zona de exploatare respecta distantele impuse de Legea 112/2006 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996, precum si de Ordinul 48/1998 al Ministerului Transporturilor privind aprobarea Normelor tehnice pentru amplasarea si exploatarea balastierelor din zona drumurilor si a podurilor. Barajul existent in amonte la

18

cca 1,5 km nu este influientat de lucrarile de decolmatare a albiei desfasurate de catre S.C. Sasviro S.R.L. Vaslui in zona, acestea desfasurandu-se in terasa mal stang a raului Siret. 2. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

NATURA 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european. Cu privire la ariile protejate, in Romania acestea au fost desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone.

OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/ 2011, are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă.

HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, prezintă ariile de protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit. Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de importanţă comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului.

HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Ord. nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Perimetrul Malureni 4 “Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judetul Galati” se afla in interiorul ariilor protejate: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului inferior (Ord. 2387/2011), si situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (HG 971 /2011).

Asadar, zona studiata se suprapune peste doua situri de importanta comunitara, incluse in reteaua de arii protejate Natura 2000: ● ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior – situl conserva sapte tipuri de habitate si numeroase specii de interes comunitar, in special specii de pesti;

http://freelex.juridic.ro/00109493.htm

19

● ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior –sit important care constituie habitat optim de vieruire pentru fauna de pasari, aici fiind protejate si conservate a numeroase specii acvatice.

Fig. 3. Amplasarea zonei de expolatare in raport cu ariile naturale protejate incluse in reteaua

Natura 2000 (sursa: prelucrare Google earth)

2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului 2.1.1 Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000) In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate. Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior NUMELE SITULUI: Lunca Siretului Inferior LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: E 27º 20' 33'' Suprafaţa sitului (ha): 25.081 Altitudine (m): Min.: 0 Max.: 302 Med.: 47 Regiunea biogeografică: continentala/stepica Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO011 2 Bacau RO026 42 Vrancea RO024 49 Galati RO021 7 Braila

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

3260 Cursuri de apa in zonele de

campie, pana la cele montane,

cu vegetatie din Ranunculion

fluitantis si Callitricho-

Batrachtion

20

B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

91F0 Păduri ripariene mixte cu

Quercus robur, Ulmus laevis,

0,5 B C B B

20

Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul

marilor râuri (Ulmenion minoris)

3270 Rauri cu maluri namoloase cu

vegetatie de Chenopodion rubri

si Bidention

0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus alba

9 A C B B

91I0 Vegetatie de silvostepa

eurosiberiana cu Quercus spp.

0.2 C C B C

91E0 Paduri aluviale cu Alnus

glutinosa si Fraxinus excelsior

(Alno-padion, Alnion incanae,

Salicion albae

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.:

Rezid.

Rep

rod.

Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus

citellus

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop.

Conserv. Izolare Global

1220 Emys

orbicularis

P C B C B

1166 Triturus

cristatus

P C B C B

1188 Bombina

bombina

P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă

Repro

ducere

Iernat Pasaj Sit

Pop.


1130 Aspius aspius P C B C B

1149 Cobitis taenia P C B C B

2511 Gobio kessleri P B B C B

1124 Gobio

albipinnatus

P C B C B

1157 Gymnocephalus

schraetzer

P C B B B

1145 Misgurnus

fossilis

P C B C B

2522 Pelecus

cultratus

P C B C B

1134 Rhodeus

sericeus amarus

P C B C B

1146 Sabanejewia

aurata

P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B

1159 Zingel zingel P C B C B

21

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.:

Rezid.

Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1083 Lucanus

cervus

P C B C C

1014 Vertigo

angustior

P?

Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie Motiv

M Felis silvestris P D

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si galati.principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice. Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de

22

salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniuluiconstruibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. Constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului. Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci. Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate RO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. - Balta Talabasca RO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Padurea Neagra Managementul sitului Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a padurilor – Directia Silvica Focsani Planuri de management ale sitului: Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. 2.1.1.2 Prezentarea sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestei zone protejate. ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 36.492 ha, fiind situat, în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi (66%), Vrancea (29%) şi Brăila (5%).

Fig. 4. ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (harta din Formularul standard Natura 2000)

23

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat pentru 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE:

Specii de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop.


A054 Anas acuta 20-35 i D

A056 Anas clypeata 30-60 i D

A052 Anas crecca 50-80 i D

A050 Anas penelope 170-230 i

D

A053 Anas platyrtynchos

10-20 p 350-500 i D

A055 Anas querquedula 1-3 p D

A051 Anas sterepera 3-5 p 50-80 i D

A043 Anser anser 350-500 i D

A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D

A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C

A087 Buteo buteo 20-35 i D

A198 Chlidonaris leocopterus

5-12 p B B C B

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C

A096 Falco tinnunculus 10-15 p D

A125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 i

C B C B

A459 Lanus cachinnans 18-25 p 200-250 i D

24

A156 Limosa limosa 600-1000 i D

A230 Merops apiaster 30-50 p D

A017 Phalacrocorax carbo

50-120 i D

A005 Podiceps cristatus 30-45 p D

A048 Tadoma tadoma 2p D

A161 Tringa erythropus 150-200 i D

A162 Tringa totanus D

A142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-700 i D

A179 Lanus ridbundus 25-35 p 80-180 i D

Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentată la nvelul sitului; "C" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional; "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).

Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate

N04 2 331 Plaje de nisip

N06 17 511, 512 Râuri, lacuri

N07 4 411, 412 Mlaştini, turbării

N09 4 321 Pajişti naturale, stepe

N12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 7 231 Păşuni

N16 22 311 Păduri de foioase

N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Alte caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflată în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de îndiguire a luncii Siretului Inferior, datorită suprafeţei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Balta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide

25

(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Cod Activitate Intensitate % Infl.

140 Păşunatul C 0 -

300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 -

701 Poluarea apei B 0 -

164 Curăţarea pădurii C 0 +

220 Pescuit sportiv B 0 0

230 Vânătoare C 0 -

421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 -

502 Drumuri, drumuri auto C 0 -

503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0

952 Eutrofizarea B 0 -

941 Inundaţii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului


403 Habitare dispersată B 0 0

421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

Managementul sitului Situl de importanţă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit în custodie Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani, în baza Convenţiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate. Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din reţeaua ecologică natura 2000, prezentăm în continuare date referitoare la localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a proiectului si relatia acestora cu obiectivul de investitie.

2.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului

Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariilor

naturale protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parti integrante a retelei ecologice Natura 2000, prezentam date referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a proiectului.

26

2.2.1 Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si relatia acestora cu proiectul

In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta comunitara

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior tipurile de habitate desemnate pentru aceasta arie protejata sunt urmatoarele:

Nr.

crt.

Tip habitat % Reprez. Supr. Rel. Conservare Global

1. 3260 Cursuri de apă din zonele de

câmpie, până la cele montane, cu

vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi

Callitricho-Batrachion

20 B C C B

2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

3. 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinusangustifolia, din lungul

malurilor râurilor (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu

vegetaţie de Chenopodion rubri şi

Bidention

0,5 B C B B

5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus

alba

9 A C B B

6. 91I0 * Vegetaţie de silvostepă

eurosiberiană cu Quercus spp.

0,2 C C B C

7. 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus

glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,3 B C B B

Pe amplasamentul proiectului nu exista habitate forestiere naturale, acestea fiind

inregistarte in aval de barajul de la Calimanesti, indeosebi pe malul drept. Habitatele respective au fost afectate prin plantari de arborete (plop euramerican – Populus x canadensis, ce formeaza monoculturi destul de extinse pe malul drept al Siretului), care au urmărit atât producţia unei cantităţi mari de masă lemnoasă, cât şi protecţia malurilor. Astfel, arboretele de linca caracteristice zonei Siretului inferior au suferit modificări în ceea ce priveşte structura vegetatiei. La fel, habitatele forestiere naturale din lunca Siretului au fost afectate de introducerea speciilor alohtone de vegetatie. Suprafaţa amplasamentului nu prezintă covor vegetal continuu, astfel încât datorită condiţiilor staţionare nu au evoluat asociaţii vegetale caracteristice vreunui tip de habitat.

27

Fig. 5. Depozite de balast de pe amplasament

Pe suprafaţa depozitelor de aluviuni, care vor fi excavate prin implementarea

proiectului, există exemplare de salcie (Salix spp.), cu extindere limitata, la fel si alte specii de plante fara importanta conservativa (Agropyron repens, Artemisia austriaca, Bidens sp., Botriochloa ischemum, Cirsium arvense, Polygonum aviculare, Potentilla argentea s.a.).

Absenta vegetatiei arboricole si arbustive constante pe amplasament nu ofera conditii favorabile de odihna, hranire si reproducere pentru speciile de fauna. Astfel, habitatele respective nu pot fi utilizate pentru cuibărire sau adăpost de către speciile care au stat la baza desemnării ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, la fel si pentru speciile de herpetofauna si mamifere, care nu isi gasesc conditii prielnice de apdapost, hranire pe plajele de nisip si balast din zona de amplasament a proiectului

Referitor la habitatul afectat direct de realizarea proiectului – depozitul de balast, acesta este bine reprezentat la nivelul siturilor protejate din lunca Siretului inferior, fiind frecvent întâlnit pe toată suprafaţa acestora.

În concluzie, prin realizarea proiectului nu vor fi afectate habitate de interes comunitar. Pe suprafaţa propusă pentru exploatarea nu au fost identificate habitate de importanţă comunitară sau habitate care necesită protecţie strictă.

Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi efectele anticipate ale implementarii proiectului

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Vidra (Lutra lutra). Habitat. Nu are preferinte pentru anumite tipuri de habitat, traind pe malurile apelor putin poluate, in imediata vecinatate a luciului de apa. Distributie. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibila la poluare. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

28

Popandău comun (Spermophilus citellus). Habitat. Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Distributie. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis). Habitat. Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetatie. Distributie. Este comuna in aproape toata Europa (cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic). In unele parti ale Europei populatiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Triton cu creastă (Triturus cristatus). Habitat. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Distributie. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În România este intalnit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este înlocuit de Triturus dobrogicus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina). Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Avatul (Aspius aspius). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii. Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul

29

Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Zvarluga (Cobitis taenia). Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Porcusorul de nisip (Gobio kessleri). Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zona crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului. Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus). Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund malos. Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Raspar (Gymnocephalus schraetser). Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu substrat de nisip, ocazional de pietris. Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Tiparul (Misgurnus fossilis). Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspandita in balti pana in zona de coline mai rara in raurile de ses. In rauri

30

se localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale. Prefera substratul malos si cu vegetatie. Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Sabita (Pelecus cultratus). Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari interioare; frecvent si in limanurile si lacurile litorale, precum si in partile indulcite ale marilor. Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de pesti. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Boarta (Rhodeus sericeus amarus). Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor. Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Dunarita (Sabanejewia aurata). Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase. Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Fusar (Zingel streber). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila. Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

31

Fusar mare (Zingel zingel). Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. In baltile Dunarii ajunge rar. Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Radasca (Lucanus cervus). Habitat. Padurile batrane de stejar sau gorun. Distributie. Europa si Asia exceptand nordul insulelor britanice si al tarilor nordice. Specia comuna in Romania, se intalneste in taote zonele cu paduri de stejar sau gorun. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Vertigo angustior. Habitat. Specie higrofila, apropae palustra; traieste in locuri umede, sub pietre, printer muschi, sub busteni, la marginea apelor sub detritus, in campile umede si mlastinoase, printre crapaturile arborilor batrani etc. In Romanaia este o specie de campie, dar paote ajunge pana la altitudini de 1000 m. Distributie. Este o specie europeana, cu aeal din Irlanda pana la Marea caspica, identificata si in Turcia, Iran. In Europa intalnita mai cu seama in partea centarla si de est. Statutul speciei in Romanaia este necunoscut, posibil vulnerabila din cauza reducerii si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. În concluzie menţionăm ca tipurile de habitate, speciile de nevertebrate şi vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, la fel şi alte specii importante de floră şi faună, prezente în situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul studiat. Astfel, nu se poate vorbi despre existenţa vre-unui impact asupra componentelor de habitat, floră şi faună desemnate pentru aceste arii protejate, urmare a realizării obiectivului de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Astfel, prin realizarea proiectului nu este afectata integritatea sitului de importanță comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior:

- suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitara nu vor suferi reduceri de suprafete si efective;

- nu se va produce fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;

- punerea in aplicare a obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar nu va fi afectata;

32

- factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar nu va fi influentat negativ;

- nu vor aparea modificări ale dinamicii relaţiilor dintre componentele de de mediu (sol, apa, aer, flora si fauna), ce constituie structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar. 2.2.1.2 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu planul

Pescăraş albastru - Alcedo atthis. În Romania este o specie migrator partial. Larg raspandit in lungul raurilor bogate in peste in intreaga tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibareste in perechi solitare, de regula, in maluri abrupte, unde isi sapa un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu s-a identificat pe amplasamentul studiat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Stârc roşu - Ardea purpurea. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu au fost intalniti indivizi a acestei specii. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Stârc galben - Ardeola ralloides. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu a fost inregistrata pe perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Raţa roşie - Aythya nyroca. Populaţia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu a fost inregistrata pe perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus. În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si larg sapandita mai ales in Campia Romana si Delta Dunarii. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibareste in colonii, construindu-si cuibul pe suprafata apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Nu a fost inregistrata pe perimetrul analizat. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

33

Chirighiţă neagra - Chlidonias niger. Specie oaspete de vară. Frecventa si larg raspandita in estul tarii, sporadica in rest. Efectiv: 3.000 – 6.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, pe ape putin adanci cu vegetatie plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă neagra - Chlidonias niger este o specie de pasaj. Impact estimat. Nu s-a identificat in perimetrul proiectului. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Barza albă - Ciconia ciconia. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Erete de stuf - Circus aeruginosus. În Romania este o specie oaspete de vara, intalnita rar iarna. Raspandit mai ales in regiunea de campie, in stufarisuri intinse. Aundenta maxima in Delta Dunarii. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibareste in stufarisuri intinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Nu s-a identificat pe perimetrul studiat specia nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu s-a intalnit in zona studiata. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului„Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Nu s-a identificat pe amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Egrata mică - Egretta garzetta. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica. Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de

34

dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Stârc pitic - Ixobrychus minutus. În Romania este o specie oaspete de vara. Frecvent si larg raspandit, oriunde exista stufarisuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste in perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie si diferite alte plante. De regula, cuibul este izolat construit pe trestie veche cazuta la pamant, pe sol cu vegetatie bogata. În situl Lunca Siretului Inferior starcul pitic este o specie cuibaritoare intalnita in majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri si balti cu stufarisuri intinse si dese. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului„Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio. În Romania este o specie oaspete de vara. Larg raspandit. Abundenta maxima se inregistreaza la deal si campie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul rosiatic apartine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce populeaza margini de paduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul rosiatic este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor. În Romania este o specie oaspete de vara. Specie larg raspanduta si relativ numeroasa in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat in locuri deschise, cu copaci izolati si tufisuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comuna la cuibarit. Impact estimat. În perimetrul de realizare a obiectivului de investitie specia nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Pescăruş mic – Larus minutus. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax. Întilnit in sudul si centrul Europei, in regiuni cu mlastini si balti de apa dulce sau sarata. Frecvent in baltile din Lunca si Delta Dunarii, dar si in alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibareste in colonii mixte cu alte specii de starci si egrete. Cuiburile si le instaleaza in salcii, dar si pe stufaris. În situl Lunca Siretului Inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. Nu anticipăm un impact

35

semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai amre colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Lopătar - Platalea leucorodia. Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Ciocîntors - Recurvirostra avosetta. Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului analizat specia nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Chiră de baltă - Sterna hirundo. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Asadar, in ceea ce privesc speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, doar unele dintre acestea (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo) au fost observate in zona de amplasament, alte specii s-au identificat in zbor pe suprafetele invecinate obiectivului de investitie; din speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, in zona de amplasament a proiectului “Extragerea de nisipuri si pietrisuri din terasa raului Siret, in perimetrul Ionasesti, comuna Nicoresti, judetul Galati” s-au observat in zbor: Falco tinnunculus, Larus cachinnans, Larus ridibundus, Merops apiaster, Vanellus vanellus, din alte specii, identificate in afara perimetrului studiat amintim de: Phalacrocorax carbo, Buteo buteo, Cygnus olor, Anasa crecca, Anas platyrtynchos.

Specificam, ca urmare studiilor realizate in zona perimetrului de exploatare nu s-a inregistrat o migratie intensa pe amplasamentul obiectivului de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti,

36

judeţul Galati” de asemenea nici pe suprafeţele învecinate. S-au inregistrat, relativ, putine specii cu statut fenologic de migratori partiali si oaspeti de vara, la fel si efectivele au fost reduse numeric. Migratia propriuzisa a speciilor de pasari, in special, acvatice, se desfasoara pe suprafete extinse ale bazinului hidrografic al raului Siret si a afluentilor acestuia.

Astfel, aria proiectului reprezinta o zona mai putin atractiva pentru avifauna, diversitatea redusa a habitatelor, conditiile putin favorabile pentru popas, odihna si hranire. Din alti factori perturbatori amintim de paracticarea pasumnatului, deranjul din partea populatiei locale etc. Se considera ca activitatile de exploatare a agregatelor de rau din perimetru Nocoresti, judetul Galati nu vor modifica habitatele favorabile de hrănire, odihna sau cuibărit a speciilor de avifauna din zona, la fel si rutele de migraţie a păsărilor.

In timpul observatiilor in teren s-au identificat 16 specii de păsări, ce denota faptul ca diversitatea specifică a avifaunei perimetrului studiat este redusa.

Suprafata redusa a perimetrului de exploatare (suprafaţă de 20.000 mp), formata din aluviuni cu nisip si pietris, nu reprezinta un habitat favorabil păsărilor în perioada de migratie. In consecinta, nu sunt conditii prielnice de popas, odihna si hranire pentru pasarile aflate in migratie.

Nu s-au identificat efective insemnate de păsări în migratie, care la randul ei a avut o intensitate scazuta. Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, Sturnus vulgaris, Larus ridibundus, Anas platyrhynchos, Vanellus vanellus s.a. s-au intalnit prin efective, relativ, reduse. La fel, efective reduse au inregistrat speciile de pasari rapitoare de zi (Buteo buteo, Falco tinnunculus), cat si acvatice (Egretta garzetta, Ardea cinerea, Vanellus vanellus, Larus ridibundus, Larus cachinnans), ce s-au identificat in zbor peste perimetrul studiat, fara a se opri pentru popas sau hranire.

Astfel, prin realizarea acestui proiect speciile migratoare de păsări, semnalate în zona de studiu, vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai mult cu cât prezenţa lor în zonă este una tranzitorie, nici una dintre ele nefiind cuibăritoare pe amplasamentul studiat.

“Lucrari de excavatie in vederea extragerii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti , judetul Galati”

37

Specii de pasari identificate in perioada migratiei Tabel 1

Nr.

Crt. Nume ştiinţific

Denumire

popular Data observării

Număr

exemplare Fenologie Observatii

1. Phalacrocorax

carbo

Cormoran

mare IV.2012; IX-X.2012 23 ex. OV

grupuri de pasari în zbor; inaltimea de

zbor 30-40 m; directia de zbor: S-V,E; N-

S-E

2. Egretta garzetta Egreta mică IV.2012; IX.2012 10 ex. OV

exemplare singulare/grupuri de pasari în

zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia

de zbor: S-E,N;

3. Ardea cinerea Starc cenusiu IV.2012; IX.2012 5 ex. OV

exemplare singulare/grupuri de păsări în

zbor; inaltimea de zbor 25-30 m; directia

de zbor: S-V,N; N-S-V

4. Cygnus olor Lebada de

vara

III-IV.2012;X-XI.2012 20 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-

50 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V

5. Anas platyrhynchos Rata mare II-XII.2012 95 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-

50 m; directia de zbor: S-N-V; S-E-N; N-

S-V

6. Anas crecca Rata mica III.2012; X-XI.2012 25 ex. P/OI grupuri de păsări; inaltimea de zbor 30-

40 m; directia de zbor: directia de zbor:

S-E,N; N-S-V

7. Buteo buteo

Sorecar

comun III-IV.2012;X.-XI.2012 6 ex. MP

exemplare singulare în zbor; inaltimea

de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-E,N;

N-S-E

8. Vanellus vanellus Nagat IV.2012;IX.2012 18 ex. OV

grupuri de pasari in zbor; inaltimea de

zbor 10-15 m; directia de zbor: S-N-V; N-

S-V

9. Larus ridibundus

Pescarus

razator III-IV.2012;X-XI.2012 40 ex. MP

grupuri de păsări în zbor; inaltimea de


S-V

10. Chlidonias hybridus

Chirighita cu

obraji albi IV.2012; V-IX.2012 50 ex. OV



S-V

11. Sterna hirundo Chira de balta IV-IX.2012 10 ex. OV




38

S-V

12. Merops apiaster Prigorie IV-V.2012; IX.2012 8 ex. OV


zbor 30-40 m; directia de zbor: S-V,N; N-

S-E

13. Hirundo rustica Rândunică IV.2012; IX-X.2012 26 ex. OV



S-E

14. Motacilla alba

Codobatură

albă III.2012; IX-X.2012 10 ex. OV

Grupuri de pasari; inaltimea de zbor 15-

20 m; directia de zbor: S-V, N; N-S-V, E

15. Sturnus vulgaris Graur III.2012; IX-XI.2012 50 ex. MP

grupuri de păsări; inaltimea de zbor 30-

40 m; >150 m, directia de zbor: S-N-E;

N-S-V

16. Fringilla coelebs Cinteză III.2012; IX-XI.2012 15 ex. MP

grupuri de păsări; inaltimea de zbor 20-

30 m; directia de zbor: S-V,E; N-S-V

Abrevieri: OV–specie oaspete de vară; MP–migrator parţial; P – specie de pasaj.

“Lucrari de excavatie in vederea extragerii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judetul Galati”

39

2.2.2 Flora 2.2.3 Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat Zona de vegetatie in care este amplasat teritoriului analizat corespunde tipului

vegetatiei de lunca reprezentant de pajisti de lunca si paduri de lunca (vegetatie carcateristica zonelor umede, rezistenta la inundatii si stagnari temporare ale apelor). Padurile de lunca, numite si zavoaie, cresc in conditii de umiditate excesiva, fiind deseori inundate. Principalele specii de arbori ale zavoaielor sunt salcia alba (Salix alba), rachita (S. fragilis), plopul alb (Populus alba) si plopul negru (P. nigra), la care se pot adauga stejarul (Quercus robur), ulmul (Ulmus sp.), artarul tataresc (Acer tataricum) s.a. Dintre arbusti se intalnesc sangerul (Cornus sanguinea), salba moale (Euonimus europaeus), socul (Sambucus nigra) s.a, iar invelisul ierbos este cel caracteristic pajistilor de lunca cu Agrostis stolonifera si Poa pratensis. O raspandire larga o au plantele lianoide precum murul (Rubus caesius), hameiul (Humulus lupulus), vita de padure (Vitis sylvestris).

Pentru perimetrul de exploatare nu se poate vorbi despre vegetatia de lunca tipica, prezenta invelisului vegetal este aproape inexistenta, atat din punct de vedere al speciilor, cat si al numarului de indivizi. Conditiile stationale genereaza imposibilitatea fixarii unui strat vegetal datorita substratului format din prundis, precum si a inundatiilor si viiturilor periodice puternice care il spala si inlatura si putinii taxoni care reusesc sa se fixeze. De altfel, cu putine exceptii, speciile erbacee identificate sunt specii cu ciclu de viata scurt (terofite – specii anuale).

Plantele identificate sunt comune, majoritatea spontane, fara importanta conservativa, instalate predominant la marginea albiei majore si sporadic in perimetrul de exploatare: Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Artemisia austriaca, Bidens sp., Botriochloa ischemum, Cirsium arvense, Crataegus monogyna, Cyperus flavescens, Festuca valesiaca, Poa pratensis, Polygonum aviculare, Potentilla argentea, Prunus spinosa, Salix alba, Setaria viridis, Taraxacum officinale. Nu au fost identificate specii de interes comunitar sau national (conform OUG nr. 57/ 2007, cu modificarile si completarile ulterioare) si nici specii rare (conform Listelor rosii nationale sau Listei rosii IUCN), atat in amplasament cat si in imprejurimi. Se remarca prezenta speciilor cu impact negativ – speciile alohtone invazive –: Amaranthus spp., Conyza canadensis, Xanthium italicum. Aceste specii sunt asociate aproape exclusiv cu factorul uman, prin actiunile sale acesta fiind principalul vector de dispersie.

Pe versanti se regaseste vegetatie de pajiste xero-mezofila edificata de asociatia Botriochloetum ischaemi (Kristiansen 1937) Pop 1977 la care se adauga prezenta tufarisurilor de porumbar (Prunus spinosa), maces (Rosa canina) si paducel (Crataegus monogyna).

In ceea ce priveste habitatele de interes comunitar mentionate in Formularul standard Natura 2000, acestea nu au fost identificate in amplasament. Conform sistemului de clasificare Corine Land Cover 2006 clasele de functionare a terenurilor cercetate si imprejurimilor acestora sunt urmatoarele:

zone de tranzitie padure – pasune (324) (in vest);

paduri de foioase (311) (in vest si est),

cursuri de apa (511) (zona de exploatare);

pasuni (231) (in est);

vii (221) (in est).


40

Fig. 6. Tipuri de ecoisteme din zona proiectului, conform sistemului de clasificare a habitatelor

Corine Land Cover 2006

Fig. 7. Aspectul general al zonei in care se va realiza exploatarea agregatelor minerale de rau


41

Fig. 8. Aspect din amplasament – vegetatie cu salcie alba (Salix alba) in albia majora a Siretului

Fig. 9. Aspect din zona cercetata – vegetatie erbacee cu Botriochloa ischaemum si Festuca

valesiaca, alaturi de tufarisuri de porumbar (Prunus spinosa), maces (Rosa canina) si paducel

(Crataegus monogyna)

2.2.4 Fauna 2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate Fauna din aria amplasamentului proiectului, specifică habitatelor din zona

Siretului inferior, este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice. Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o

diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Astfel, nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă.

Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegetaţie redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii de insecte.


42

Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae).

Dintre speciile de coleoptere menţionăm: Saperda populnea - cerambicid dăunător al plopului. Alte specii de insecte: cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha), rădaşcă (Lucanus cervus), diferite specii de fluturi: Pieris brassicae, Acheronia atropos, Saturnia pyri etc.

Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici.

Ihtiofauna. Referitor la speciile protejate de ihtiofauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior: Avatul (Aspius aspius), Zvarluga (Cobitis taenia), Porcusorul de nisip (Gobio kessleri), Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus), Raspar (Gymnocephalus schraetser), Tiparul (Misgurnus fossilis), Sabita (Pelecus cultratus), Boarta (Rhodeus sericeus amarus), Dunarita (Sabanejewia aurata), Fusar mare (Zingel zingel), Fusar (Zingel streber) – menţionate în formularul standard Natura 2000 ca specii de importanţă comunitară, acestea nu vor fi afectate de implementarea proiectului deoarece proiectul nu intervine in mediul acvatic al râului Siret, amplasamentul fiind situat la cca 250 m de malul raului.

Herpetofauna. Herpetofauna este reprezentata de speciile Rana esculenta, Natrix natrix, care populează atât luciul apei, cât şi malul râului, la fel si speciile Lacerta agilis si Lacerta viridis, identificate pe suprafetele invecinate perimetrului, poalele versantilor erozionali cu vegetatie ierboasa. Rana esculenta (broasca verde de lac). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale speciei s-au observat in zona de amplasament. Prefera habitate, predominant acvatice. Este inclusa in Legea 49/2011, Anexa 5A. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Natrix natrix (şarpele de casă). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale speciei s-au observat in vecinatatea amplasamentului. Populează locurile din preajma lacurilor, a apelor curgătoare, păduri, câmpii etc., ducând o viaţă atât acvatică, cât şi terestră. Este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea proiectului„Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Lacerta agilis (soparla cenusie). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale acestei specii s-au identificat în vecinatatea perimetrul studiat. Prefera pajisti, tufisuri, coastele ierboase ale dealurilor, pe malurile ierboase ale baltilor. Inclusa in Anexa 4 a Directivei habitate, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Impactul asupra populaţiei speciei urmare a executiei proiectului perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Lacerta viridis (guşter). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale speciei s-au observat in vecinatatea amplasamentului. Specia prefera tufisuri, terenuri cu vegetatie spontana. Inclusa in Anexa 4 a Directivei habitate, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie. Speciile de herpetofauna amintite vor fi afectate nesemnificativ de activitatea de exploatare de agregate minerale de rau din albia majora perimetru Nicoresti, judetul Galati, datorate modului activ de viata, a mobilitatii sporute si capacitatii adaptive a speciilor la noile conditii de mediu. Asadar, datorită mobilităţii acestea sunt greu de depistat, fapt ceea ce este în avantajul conservării şi protecţiei lor. Biologia şi ecologia speciilor respective indică că acestea se retrag si se ascund la apariţia unor factori perturbatori. Având în vedere cerinţele ecologice ale acestora, obiectivele reduse


43

observate, considerăm că speciile nu vor fi influentate negativ de lucrarile planificate a fi realizate in perimetrul studiat.

Mamifere. Arvicola terrestris (sobolan de apă). Relevanţa sitului pentru specie: indivizi singulari identificati în afara amplasamentului proiectului. Specia nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Mustela nivalis (nevastuica). Relevanţa sitului pentru specie: Semnalată în zona limotrofă obiectivului de investiţie. Indivizi singulari ai speciei s-au identificat pe terenurile cu vegetatie densa din preajma versantilor erozionali de pe malul stang al luncii raului Siret. Este inclusa in Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Vulpes vulpes (vulpe). Relevanţa sitului pentru specie: Indivizi singulari s-au identificat in vecinanatea amplasamentului proiectului, aflati in cautare de hrana. Este inclusa in Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Lepus europaeus (iepure de cîmp). Relevanţa sitului pentru specie: Exemplare singulare observate în terenurile limitrofe perimetrului obiectivului de investiţie, in cautare de ascunzisuri si hranire. Este inclusa in Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

In ceea ce priveste speciile de mamifere, in zona studiata nu s-au inregistrat specii protejate. Speciile identificate au inregistrat efective reduse, fiind semnalate prin exemplare izolate in afara perimetrului de exploate sau in trecere peste zona studata, aflandu-se in cautare de hrana.

Păsări. In aria amplasamentului proiectului s-au identificat specii de păsări, în majoritate specii comune, care nu necesită măsuri speciale de conservare. In cele ce urmează prezentăm o caracterizare succintă a speciilor de păsări observate în zona de amplasament a proiectului şi relaţia acestora cu obiectivul de investitie “Extragerea de nisipuri si pietrisuri din terasa raului Siret, in perimetrul Mălureni, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

23%

31%

46%

0%

Sedentare

Parţial migratoare

Oaspeţi de vară

Specii de pasaj

Fig. 10. Fenologia speciilor de pasari identificate in zona amplasamentului

http://www.animalpedia.ro/nevastuica/


44

Lista speciilor de pasari observate in zona studiata Tabel 2

Nr.

crt. Denumire ştiinţifică Denumire populară Familia Ordinul

Nr.ex.

observate

Statut

fenlogic Observaţii

1. Phalacrocorax carbo cormoran mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes 23 ex. OV în zbor

2. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes 10 ex. OV în zbor/pe sol

3. Ardea cinerea stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes 5 ex. OV în zbor

4. Cygnus olor legada de vara Anatidae Anseriformes 20 ex. MP în zbor

5. Anas platyrhynchos rata mare Anatidae Anseriformes 95 ex. MP în zbor

6. Buteo buteo Sorecar comun Accipitridae Falconiformes 6 ex. MP In zbor

7. Falco tinnunculus vânturel roşu Falconidae Falconiformes 2 ex. MP în zbor

8. Vanellus vanellus nagâţ Charadriidae Charadriiformes 18 ex. OV în zbor/pe sol

9. Larus ridibundus pescăruş râzător Laridae Charadriiformes 30 ex. MP în zbor/pe sol

10. Larus cachinnans pescăruş argintiu Laridae Charadriiformes 25 ex. MP în zbor/pe sol

11. Chlidonias hybridus Chirighita cu obraji albi Sternidae Charadriiformes 12 ex. OV în zbor

12. Sterna hirundo chira de baltă Sternidae Charadriiformes 10 ex. OV în zbor

13. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes 9 ex. OV în zbor

14. Upupa epops pupaza Upupidae Coraciiformes 2 ex. OV în zbor/pe sol

15. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes 26 ex. OV în zbor

16. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes 12 ex. OV în zbor

17. Motacilla alba codobatură albă Motacillidae Passeriformes 10 ex. OV în zbor/pe sol

18. Parus coeruleus piţigoi albastru Paridae Passeriformes 6 ex. OV în zbor

19. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes 9 ex. S în zbor

20. Lanius collurio sfrancioc rosiatic Laniidae Passeriformes 3 ex. S în zbor/pe sol

21. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes 8 ex. S în zbor/pe sol

22. Corvus frugilegus cioara de semănătură Corvidae Passeriformes 35 ex. S în zbor/pe sol

23. Corvus corone cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes 6 ex. S în zbor/pe sol

24. Oriolus oriolus grangur Oriolisae Passeriformes 2 ex. OV în zbor

25. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes 50 ex. MP în zbor/pe sol

26. Passer montanus vrabia de câmp Passeridae Passeriformes 25 ex. S în zbor/ tufarisuri

27. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes 15 ex. MP în zbor

28. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes 8 ex. S/OI în zbor


45

Sunt prezentate in continuare caracteristicile speciilor de păsări observate în zona de amplasament a proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” (Tabel 2):

Phalacrocorax carbo (cormoran mare). Relevanţa sitului pentru specie: Cormoranul mare a fost semnalat în zbor traversând perimetrul proiectului. Specie identificata prin indivizi singulari/grupuri de pasari, fara a se opri pe amplasament pentru popas, odihna sau hranire. Pasarile zburau in amonte de perimetru. Perimetrul studiat nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand deplasandu-se spre alte zone. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Egretta garzetta (egreta mică). Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mică a fost identificată în zbor in zona de amplasament a proiectului “Extragerea de nisipuri si pietrisuri din terasa raului Siret, in perimetrul Ionasesti, comuna Nicoresti, judetul Galati prin exemplare singulare/grupuri de pasari. Unele pasari s-au intalnit la hranire pe malul raului Siret. Perimetrul studiat nu ofera conditii prielnice indivizilor speciei. Deplasarile pasarilor erau directionate spre suprafetele acvatice din amonte si aval de amplasament, in special legate de hranire. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Ardea cinerea (stârc cenuşiu). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari aflate în zbor. La fel ca si alte specii de starci si egrete, s-a identificat prin indivizi singulari/grupuri de pasari, fara a se opri pe amplasament pentru popas, odihna sau hranire. Pasarile zburau in amonte de perimetru. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand zone cu suprafete intinse de apa, lacuri, balti.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Cygnus olor (lebada de vara). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat prin grupuri de pasari in zbor in afara zonei de amplasament. Amlasamentul proiectului nu ofera conditii favorabile speciei pentru hranire, reproducerea indivizilor speciei. Pasarile spre deplasau spre suprafetele acvatice din amonte si aval de amplasament, in special legate de hranire. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Anas platyrhynchos (rata mare). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a identificat in zbor in zonele limitrofe obiectivului de investitie. S-au observat stoluri de rate, ce zburau in amonte de perimetru. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand suprafete acvatice. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Buteo buteo (sorecar mare). Relevanţa sitului pentru specie: Indivizi singulari/grupuri de pasari identificati in zonele limitrofe amplasamentului. Habitatele preferate ale speciei sunt cele cu vegetatie arboricola pentru odihna si suprafete de terenuri agricole, unde se afla in cautare de hrana. Suprafata


46

amplasamentului este imcompatibil cu conditiile ecologice ale speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Falco tinnunculus (vânturel roşu). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor pe suprafetele invecinate perimetrului studiat. Prefera suprafete cu arbori pentru odihna si cuibarit, iar pentru hranire terenuri descoperite. Nu s-a intalnit pe perimetrul proiectului, Amplasamentul nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand alte zone. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Vanellus vanellus (nagat). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat prin indivizi singulari in zona de amplasament a proiectului. Grupuri de pasari in zbor s-au observat pe terenurile invecinate. Amlasamentul proiectului nu ofera conditii favorabile speciei pentru hranirea, reproducerea indivizilor speciei. Pasarile spre deplasau spre suprafetele acvatice din amonte si aval de amplasament. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Larus ridibundus (pescăruş râzător). Relevanţa sitului pentru specie: Pescarusul razator s-a identificat în zona perimetrului studiat. Grupuri mai mari de pasari s-au observat, mai ales, pe perioada migratiei. Astfel, deplasarile pasarilor erau legate de cautarea locurilor de popas, odihna si hranire, acestea urmand cursul raului Siret. Ca si in cazul altor specii de pasari, amplasamentul proiectului nu ofera conditii ecologice favorabile speciei, pasarile preferand zone cu suprafete intinse de apa, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Larus cachinnans (pescăruş argintiu). Relevanţa sitului pentru specie: La fel ca si specia precedenta, pescarusul razator a fost observat in zona de amplasament a proiectului prin grupuri de pasari, ce urmau cursul raului Siret. Deplasarile acestora au fost legate de gasirea locurilor de popas, odihna si hranire. Perimetrul studiat nu ofera conditii prielnice indivizilor speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi). Relevanţa sitului pentru specie: Grupuri de pasari si indivizi singulari identificati in zona de amplasament a proiectului. Pasarile se deplasau spre locuri de popas, odihna si hranire. Amplasamentul proiectului nu ofera conditii favorabile indivizilor speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Sterna hirundo (chira de baltă). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost semnalata în zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari aflate în zbor. La fel ca si alte specii de starci si egrete, s-a identificat prin indivizi singulari/grupuri de pasari, fara a stationa pe amplasament pentru popas, odihna sau hranire. Pasarile zburau in amonte de perimetru. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand zone cu suprafete intinse de apa. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.


47

Merops apiaster (prigorie). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile pasarilor. Astfel, pentru cuibarit prigoria prefera maluri, abrupturi pe cursul raului Siret, unde isi sapa cuiburi, iar pentru hranire - terenuri descoperite. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Upupa epops (pupăză). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat prin indivizi singulari in zbor, cat si pe sol. Pasarile observate se aflau in cautare de hrana. Cuibareste pe terenurile invecinate amplasamentului. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Riparia riparia (lâstun de mal). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor în perimetrul studiat. Identificata prin grupuri de pasari, efective mai mari inregistrandu-se in migratie. Cuibăreşte în maluri abrupte şi în surpături de teren. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Hirundo rustica (rândunică). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor. In numar mai mare intalnita in timpul migratiei. Cuibareste in localitati, se hraneste pe terenuri descoperite. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Motacilla alba (codobatură albă). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost semnalata în zbor în zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari. Efective mai insemnate inregistrandu-se in migratie. Prefera locuri cu camp deschis, langa ape, rauri, asezaru umane. In zona de amplasament pasarile se aflau, in special, in cautare de hrana. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Parus coeruleus (piţigoi albastru). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari in zbor. Prefera vegetatia arboricola de pe cursul raului Siret. Deplasarile pasariloe au fost legate de cautarea locurilor de popas, odihna si hranire. Ca si in cazul altor specii de pasari, amplasamentul proiectului nu ofera conditii ecologice favorabile speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Parus major (piţigoi mare). Relevanţa sitului pentru specie: la fel ca si specia precedenta, pitigoilul mare s-a identificat prin grupuri de pasari in cautare de hrana. Prefera suprafete cu arbori pentru hranire si cuibarit din cursul raului Siret. Vegetatia de pe amplasament nu ofera conditii ecologice favorabile speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Lanius collurio (sfarncioc rosiatic). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat prin indivizi singulari in zbor si vegetatie. Pasarile observate se aflau in cautare de hrana. Cuibareste pe terenurile invecinate amplasamentului. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.


48

Pica pica (coţofană). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată in zona de amplasament prin indivizi singulari, cat si grupuri de pasari aflate in zbor si pe sol. Pe amplasament pasarile sunt in cautare de hrana. Pentru cuibarit prefera locuri cu vegetatie arboricola si arbustiva densa, iar pentru hranire – terenuri decoperite. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Corvus monedula (stăncuţă). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari in zbor. Prefera vegetatia arboricola si arbustiva, versantii abrupti etc. de pe cursul raului Siret. Identificata si in localitatile invecinate. Deplasarile pasarilor au fost legate de cautarea locurilor de hranire. Ca si in cazul altor specii de pasari, amplasamentul proiectului nu ofera conditii ecologice favorabile speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Corvus frugilegus (cioară de semănătură). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a identificat in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor, cat si pe sol. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile pasarilor. Astfel, pentru cuibarit coara de semanatura prefera locuri impadurite de pe cursul raului Siret, iar pentru hranire – locuri deschise, terenuri agricole, pasuni, asezari umane. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Corvus corone cornix (cioară grivă). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor, cat si pe sol. Astfel, pentru cuibarit cioara griva prefera suprafetele impadurite, iar pentru hranire – suprafete deschise, terenuri agricole, pasuni, asezari umane. Pe amplasament pesarile se afla in cautare de hrana. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile pasarilor in ceea ce priveste hranirea si cuibaritul. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Sturnus vulgaris (graur). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor, cat si pe sol. Cuibareste in vegetatia arboricola de pe cursul raului Siret. Se hraneste pe terenuri deschise, terenuri agricole, pasuni, asezari umane. Pe amplasament pesarile se afla in cautare de hrana. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile pasarilor in ceea ce priveste hranirea si cuibaritul. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Passer montanus (vrabie de câmp). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identifricata in zona de amplasament prin indivizi singulari, cat si grupuri de pasari aflate in zbor si pe vegetatia arbustiva din zona. Pe amplasament pasarile sunt in cautare de hrana. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona, iar pentru hranire – terenuri decoperite. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Fringilla coelebs (cinteză). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor. Efective mai insemnate s-au inregistrat in perioada migratiei. Astfel, pentru cuibarit cinteza prefera padurile, iar pentru hranire – suprafete deschise, liziere de padure, livezi,


49

gradini etc. Astfel, pasarile tranziteaza perimetrul in cautarea locurilor de popas, odihna si hranire. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Carduelis carduelis (sticlete). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari in zbor. Prefera vegetatia arboricola de pe cursul raului Siret. Deplasarile pasarilor au fost legate de cautarea locurilor de hranire. Se hraneste pe suprafete deschise, liziere etc. Ca si in cazul altor specii de pasari, amplasamentul proiectului nu ofera conditii ecologice favorabile speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

In corespundere cu legislaţia în vigoare, HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România s-au evidenţiat şi analizat aspectele legate de distanţele şi efectele acestora asupra: a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari; Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) pe amplasamentul proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Speciile respective cuibăresc pe suprafeţe întinse de bălţi şi lacuri cu stufăriş şi vegetaţie arboricolă, în special de-a lungul cursului Dunării şi în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale; Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în pădurile/plantaţiile forestiere, la o distanţă mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localităţile învecinate obiectivului de investiţie (Ionasesti). c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici; Pentru speciile de dimensiuni mici (lăstun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii pe perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari; Perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci). e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire; Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul planului studiat şi zona învecinată. f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire; Pentru speciile necoloniale perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (vrăbii, grauri, sticleţi, etc.).


50

g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni; Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerări de păsări în perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, în special în zonele de ecoton, între suprafeţele din preajma malului râului Siret, localităţi şi amplasament. h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire. Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa perimetrului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

2.2.4.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul proiectului “Exploatare agregate minerale din terasa raului Siret, mal stang, in perimetrul Malureni 3, comuna Nicoresti, judetul Galati”.

In ceea ce privesc speciile şi/sau habitatele prezente în perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” menţionăm următoarele:

biodiversitatea perimetrului studiat este formată, în majoritate, din specii comune pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;

speciile de floră şi vegetaţie de pe amplasamentul proiectului nu prezintă valoare conservativă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional;

plantele identificate sunt comune, fara importanta conservativa. Nu s-au

identificat specii de interes comunitar sau national si nici specii rare, atat in

amplasament cat si in imprejurimi;

tipurile de habitate mentionate in situl de importanta comunitara ROSCI0162

Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul obiectivului de

invstitie;

speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Păsări CE 79/409 , la fel si

speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC, desemnate pentru situl de protecţie specială

avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, in majoritate, au fost

identificate in zbor tranzitand perimetrul studiat;

referitor la evaluarea impactului, se apreciaza un impact negativ nesemnificativ

din punct de vedere al afectarii unor habitate sau specii de flora, vegetatie si

fauna de interes comunitar.


51

2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate

Suprafata amplasamentului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, prevazut realizarii obiectivelor specifice proiectului, nu este ocupata de nici un habitat natural. Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, tipurile de habitate, desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, nu s-au identificat pe amplasamentul studiat.

Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse. De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii identificate in zona de amplasament a proiectului.

Habitatele de importanță comunitară din ROSCI 0162 posibil a fi afectate de implementarea proiectului

Proiectul propus de S.C.SASVIRO S.R.L. „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu afectează habitatele de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

In conformitate cu documentatia tehnica a proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, se va exploata pe o susprafata de 20.000 mp (2 ha), suprafata, ce se suprapune pe aria naturala protejata. Dupa cum s-a specificat anterior in cadrul studiului de fata, pe

amplasament nu sunt habitate de importanță comunatară menționate în formularul standard Natura 2000.

Activităţile din cadrul proiectului – lucrari de excavatie, transportul materialului excavat catre beneficiari etc., nu va afecta habitatele de interes comunitar desemnate pentru acest sit. Investitia se va realiza in terasa raului Siret, intr-o zona cu vegetatie erbacee si arbustiva redusa, fara importanta conservativa (Agropyron repens, Bidens sp., Botriochloa ischemum, Cirsium arvense, Polygonum aviculare, Potentilla argentea,

Festuca valesiaca s.a.). Habitatul prezent pe suprafața amplasamentului propus pentru implementarea proiectului este antropizat, ceea ce denota prezenta speciilor invazive (Amaranthus spp., Conyza canadensis, Xanthium italicum).

Speciile de importanță comunitară din ROSCI 0162 posibil a fi afectate de implementarea proiectului

Speciile de mamifere menționate în formularul standard natura 2000 pentru

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior - Lutra lutra și Spermophilus citellus nu vor fi afectate de lucrarile de excavatie din perimetrul Nicoresti, judetul Galati.

Specia Lutra lutra nu va fi influențată de lucrările care vor fi efectuate în terasa raului Siret, mal stang, neafectand habitatul acesteia, ce este legat de albia minora a raului.

Realizarea lucrărilor necesare proiectului nu va afecta specia Spermophilus citellus, suprafata perimetrului format cu aliviuni din nisip si pietris, nu prezinta habitat favorabil speciei, ce populeaza zonele de terasa cu strat de sol stabil si vegetatie erbacee densa.

In ce privesc speciile de herpetofauna în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Directiva Habitate (Emys orbicularis, Triturus cristatus, Bombina bombina), desemnate pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, lucrările propuse prin proiect nu vor influenţa negativ distribuţia şi abundenţa acestor specii la nivelul sitului, deoarece nu afectează habitatele populate de acestea.


52

Speciile de ihtiofauna caracteristice Siretului inferior, si in special speciile

protejate de pesti desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior: Avat (Aspius aspius), Zvarluga (Cobitis taenia), Porcusor de nisip (Gobio kessleri), Porcusor de ses (Gobio albipinnatus), Raspar (Gymnocephalus schraetser), Tipar (Misgurnus fossilis), Sabita (Pelecus cultratus), Boarta (Rhodeus sericeus amarus), Dunarita (Sabanejewia aurata), Fusar mare (Zingel zingel), Fusar (Zingel streber), nu vor fi afectate de implementarea proiectului deoarece proiectul nu intervine in mediul acvatic al râului Siret, amplasamentul fiind situat la o distanta de cca 250 m de albia minora.

Speciile de nevertebrate de importanță comunitară menționate pentru acest sit

sunt Lucanus cervus și Vertigo angustior - acestea nu vor fi afectat ede implementarea proiectului.


53

Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra speciilor citate în formularul NATURA 2000 pentru ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior Tabel 3

Habitat/specie Tipul impactului Mărimea

impactului Durata impactului Reversibilitatea Observaţii

Alcedo

atthis 0 - - -

Specia nu a fost identificată la

deplasările în teren. Preferă ţărmurile cu

vegetaţie bogată.

Ardea purpurea

0 - - -

Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi

vegetaţie abundentă în apropierea. La

deplasările în teren nu au fost observate

exemplare în vecinătatea perimetrului.

Ardeola ralloides

0 - - -

Specia nu a fost identificată la

deplasările în teren. Preferă zonele cu

stuf.

Aythya nyroca 0 - - -

Specia preferă bălţile înconjurate de

vegetaţie palustră

Chlidonias hybridus

impact negativ nesemnificativ perioada de funcţionare a

utilajelor pe amplasament Reversibil

Specia utilizează ocazional plajele de

prundiş, observata in zbor/pe sol

Chlidonias niger 0 - - - Specie prezentă în zone mlăstinoase.

Ciconia ciconia 0 - - -

Activităţile propuse prin proiect nu reduc

habitatele utilizate de această specie.

Circus aeruginosus

0 - - -

Specia este oaspete de vară,

prădătoare, acoperă areale întinse

pentru a-şi asigura hrana. Specia nu a

fost identificată la deplasările în teren.

Cygnus cygnus

0 - - -

Specia este oaspete de iarnă perioadă

în care exploatarea de balast şi staţia de

sortare nu funcţionează.

Egretta alba 0 - - -

Specia nu a fost identificată în zona de

implementare a proiectului.

Egretta garzetta impact negativ nesemnificativ exploatarea de balast reversibil



Gelochelidon

nilotica 0 - - - -


54

Habitat/specie Tipul impactului Mărimea

impactului Durata impactului Reversibilitatea Observaţii

Glareola pratincola 0 - - -


prundiş, dar nu a fost observată în zonă.

Ixobrychus minutus

0 - - -

Activităţile rezultate din implementarea

proiectului nu afectează habitatele

utilizate de această specii la nivelul

ROSPA 0071.

Lanius collurio impact negativ nesemnificativ exploatarea de balast reversibil


prundiş, observata in zbor/pe vegetatie

Lanius minor

0 - - -

Specia nu a fost observata in zona de

studiu

Larus minutus 0 - - -


prundiş; nu a fost observată în zonă.

Nycticorax

nycticorax 0 - - -

Activităţile rezultate din implementarea

proiectului nu afectează habitatele

utilizate de această specii la nivelul

ROSPA 0071.

Pelecanus

onocrotalus 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Platalea leucorodia 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Recurvirostra

avosetta 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Sterna hirundo impact negativ nesemnificativ exploatarea de balast reversibil




55

Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra habitatelor si speciilor citate în formularul NATURA 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior Tabel 4

Habitat/specie Tipul

impactului

Mărimea

impactului

Durata

impactului Reversibilitatea Observaţii

Cursuri de apă din zonele de

câmpie, până la cele montane, cu

vegetaţie din Ranunculion fluitantis

şi Callitricho-Batrachion

0 0 0 0

Habitatele de interes comunitar care

constituie obiective de protectie ale

ROSCI 0162 nu vor fi influentate de

implementarea proiectului.

Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0 0 0 0

Păduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus

0 0 0 0

Râuri cu maluri nămoloase cu

vegetaţie de Chenopodion rubri şi

Bidention

0 0 0 0

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus alba 0 0 0 0

Vegetaţie de silvostepă

eurosiberiană cu Quercus spp. 0 0 0 0

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa

şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae)

0 0 0 0

Lutra lutra 0 0 0 0


implementare a proiectului

Spermophilus citellus 0 0 0 0 Specia preferă alte habitate

Emys orbicularis 0 0 0 0


implementare a proiectului

Triturus cristatus

0 0 0 0

Specia preferă habitate umede, preferă

apele stagnante mari, cu vegetaţie

bogată.

Bombina bombina

0 0 0 0

Exploatarea nu afectează ochiurile de

apă, bălţile care reprezintă habitatul

acestor specii.


56

Habitat/specie Tipul

impactului

Mărimea

impactului

Durata

impactului Reversibilitatea Observaţii

Aspius aspius 0 0 0 0

Nu va avea un impact semnificativ

asupra mediului lotic din râul Siret

Cobitis taenia 0 0 0 0

Gobio kessleri 0 0 0 0

Gobio albipinnatus 0 0 0 0

Gymnocephalus schraetzer 0 0 0 0

Misgurnus fossilis 0 0 0 0

Pelecus cultratus 0 0 0 0

Rhodeus sericeus amarus 0 0 0 0

Sabanejewia aurata 0 0 0 0

Zingel streber 0 0 0 0

Zingel zingel 0 0 0 0

Lucanus cervus 0 0 0 0

Specia nu va fi afectata de

implementarea proiectului

Vertigo angustior 0 0 0 0

Specia nu va fi afectata de



57

2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar Specificam, ca în perimetrul destinat realizarii obiectivelor specifice proiectului„Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentarii statutului de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat.

Cu toate acestea prezenta habitatelor si a speciilor in terenurile învecinate obliga la prevederea si respectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut de conservare: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorita rolului important in protectia si conservarea speciilor de pasari acvatice din lunca Siretului inferior.

Relevanţa sitului pentru tipurile de habitate. În formularul Natura 2000 habitatele desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt notate cu „B” ce reprezinta parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung (datorită managementului); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut.

Relevanţa sitului pentru speciile de pasari identificate in situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. În formularul Natura 2000 a ariei protejate populaţiile speciilor identificate pentru sit sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există populatii mai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

Realizarea obiectivelor specifice proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu va afecta semnificativ tipurile de habitate, efectivele si structura a nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice identificate pe amplasament si vecinatati. Acestea fiind suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna.

Tipurile de habitate specificate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasament si vecinatati, biodiversitatea din zona proiectului fiind formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie.

Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european sau naţional.

Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” este reprezentata de comunitati vegetale, fara insa vreun corespondent in conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000.

Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament, urmare a realizarii proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, este nesemnificativ.


58

2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior) au fost prezentate in capitolele anterioare. In continuare aducem informatii asupra relatiei dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi speciile de fauna.

Pe suprafaţa ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior există o reţea de ecosisteme care se întrepătrund şi se influenţează unele pe altele: zăvoaie, fâneţe, păşuni, tufăriș uri, mediul acvatic etc. Acestea nu sunt sisteme izolate (închise), fiind conectate prin intercondiţionări reciproce. Aceste legături fac ca efectele negative apărute într-un ecosistem să se propage în lanţ şi în ecosistemele alăturate.

Legăturile tipurilor de ecosisteme din ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior se materializează prin fluxul de materie şi energie care formează ciclurile biogeochimice. Aceste cicluri leagă componenta vie (biocenoza) de componenta nevie (biotopul) a unui ecosistem.

Delimitarea ecosistemului de pădure (zăvoaie) de cel al pajiştilor din jur este destul deevidentă. În schimb, delimitarea diferitelor ecosisteme de pajişte este uneori foarte dificilă datorită modificării treptate a biotopului şi a interferenţei mai multor ecosisteme vecine.

Raportat la influenţa antropică, ecosistemele ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior se pot clasifica în două grupe: ecosistemele naturale şi ecosisteme artificiale sau antropice.

În ecosistemele amenajate, cu grade diferite de antropizare – păşunile şi fânetele din ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, există mai multe tipuri de relaţii structurale, care sunt relaţii noi între specii, ca urmare a introducerii lor de către om dintr-un ecosistem în altul, precum şi relaţiile dintre speciile ecosistemelor amenajate, pe de o parte, şi factorul uman, pe de altă parte.

Din punct de vedere al funcţiilor pe care le îndeplinesc, biocenoza ecosistemelor din ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior cuprinde următoarele grupuri de organizare: 1. producători – organisme autotrofe capabile să-şi sintetizeze substanţele necesare vieţii pornind de la elemente minerale, apă şi energia luminoasă (marea majoritate a plantelor). O mică parte dintre organismele autotrofe utilizează energia rezultată din unele procese chimice fiind denumite chemosintetizatoare (unele bacterii). 2. consumatori – organisme heterotrofe care nu pot sintetiza direct substanţele organice proprii pornind de la componentele simple abiotice (apă, săruri minerale şi energie). În funcţie de hrana folosită aceştia se grupează în:

- fitofage sau consumatori primari - care se hrănesc cu plante; - carnivore sau consumatori secundari – care se hrănesc cu alte animale şi - detritivore sau consumatori micşti – care se hrănesc cu resturi de natură

vegetală şi animală (viermi, unele protozoare, insecte). Tot în categoria consumatorilor micşti intră şi animalele omnivore, care consumă atât plante, cât şi animale. Acestea pregătesc acţiunea descompunătoare a microorganismelor, fragmentând detritusul (resturi vegetale şi animale în descompunere) în elemente de dimensiuni mici.

- descompunătorii sau consumatori terţiari (bacteriile şi ciupercile) – sunt organisme care prin procese de oxidare sau reducere, transformă substanţa organică moartă pe care o descompun pe cale enzimatică, în compuşi anorganici şi organici simplii.


59

Consuma

tori terţiari

Consumatori

secundari

Consumatori

primari

Producători

Detritus

Fitoplanct

on

Fitobent

os

Macrofite acvatice

Cladoce

ra

Chironomid

ae

Oligochae

ta

Cladocera

Copepod

a Chironomi

dae

Trichopte

ra

Odonata

Cyprinidae

Efemeroptere

Cyprinid

ae

Tipulid

ae

Efemeroptere

Detritus

Tipulidae

Colembol

a

Izopo

de

Noctuida

e Elateridae

Geometri

dae

Melolontidae

Sciuridae

Cricetidae

Sylvidae

Accipitridae

Paridae

Oriolidae

Alcedinidae

Sittidae

Leporidae

Carabida

e

Specii de plante ierboase si

arbustive

Lumbricidae

Fig. 11. Reţele trofice care se stabilesc la nivelul ecosistemelor din lunca Siretului inferior

Reţea trofică

din mediul acvatic

Reţea trofică

din mediul terestru


60

Structura biocenozei din ecosistemele din ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este menţinută prin interacţiunile complexe care se stabilesc între specii diferite (relaţii interspecifice) sau între indivizii aceleaşi specii (relaţii intraspecifice).

Având în vedere cele mai sus mentionate, relatiile structurale si functionale care crează si mentin integritatea ariilor protejate ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, a habitatelor si a populatiilor speciilor sunt legate de conditiile de hrănire, adăpost si reproducere pe de-o parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică si a tuturor factorilor externi, care pot afecta biodiversitatea zonei analizate.

La nivelul ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior majoritatea biocenozelor sunt semiantropizate cuprinzând comunităţi biologice în care omul a intervenit profund, dar care mai păstrează unele specii din biocenozele naturale.

Reţele trofice care se stabilesc în cadrul biocenozelor de la nivelul ariei naturale protejate în zona de implementare a proiectului sunt terestre şi acvatice.

In ecosistemele acvatice din aria naturala protejata Lunca Siretului inferior, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe).

In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) s.a. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide) etc.

Efective insemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu).

Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” se afla in ariile protejate: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, a caror relatii structurale si functionale au faor prezentate in amterilul de mai sus.

In concluzie, cu referire la perimetrul de exploatare Nicoresti, judetul Galati, specificam faptul ca obiectivul de investitie planificat a fi realizat, pe o suprafata redusa,


61

nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia.

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.

Activitatea la scara restrânsa, cum este cea prognozata în proiectul analizat, va afecta nesemnificativ integritatea si stabilitatea ariilor protejate: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar Obiectivele de conservare a sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt orientate in special pentru protejarea tipurilor de habitate identificate in sit, dintre care amintim de: cursuri de apa in zonele de campie cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion; pajisti aluviale din Cnidion dubii; păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior etc.; rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae). Situl este important pentru protejarea speciilor de pesti reofili, dintre care amintim de: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Zingel zingel.

La fel printre obiectivele de conservare se numara si protejarea speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus, Vertigo angustior, herpetofauna: Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus, mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus, Felis silvestris.

Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior reprezintă una din zonele de hrănire si odihnă pentru principalele populatii de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic si se concentrează pe valea si lunca Siretului, în drumul lor spre băltile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.

Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele.

Balta Tălăbasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus) s.a.

In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta importanta pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei -


62

79/409/CEE, dintre care 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre.

Lunca Siretului inferior este o zona aflată în calea migratiei speciilor protejate de pasari acvatice, cum sunt: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc rosu - Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anser anser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie - Aythya nyroca, piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira de balta - Sterna hirundo, chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a.

2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Ariile protejate din zona de amplasament a obiectivului de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, inregistreza supafete considerabile., deeacea si aprecierea starii de conservare este dificila.

Astfel, situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este repartizat pe suprafata a 4 judete (Bacau, Vrancea, Galati si Braila), avand 25.081 ha, iar situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe teritoriul a 3 judeţe (Galati, Braila si Vrancea), având suprafata de 36.492 ha. Starea de consevare a acestor arii protejate este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări râului Siret, indeosebi in perioada 2005-2010, şi de intervenţiile antropice (practicarea agriculturii, păşunat, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, balastiere, constructia de drumuri, poluarea apei, vânătoarea, pescuit sportiv s.a.).

Astfel, in ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt deteriorate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de păsări are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora. Situl este vulnerabil la o seriei activităţile antropice desfăşurate, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată:

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată


140 Păşunatul C 0 -

300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 -

701 Poluarea apei B 0 -

164 Curăţarea pădurii C 0 +

220 Pescuit sportiv B 0 0

230 Vânătoare C 0 -

421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 -

502 Drumuri, drumuri auto C 0 -

503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0

952 Eutrofizarea B 0 -

941 Inundaţii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului


403 Habitare dispersată B 0 0

421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

In in ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru situl

de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior s-au semnalat urmatoarele efecte negative:


63

- uscarea arboretelor de varsta inaintata, urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora a raului Siret;

- practicarea taierilor ilegale de padure; - extinderea arboretelor de salcam, plop euroamerican si alte specii

forestiere alohtone; - pasunatul in padure; - extinderea constructiilor in zona de lunca s.a.

La fel, si construirea lacurilor de acumulare Călimăneşti şi Movileni (necesare în vederea producerii de energie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul urban, pentru irigaţii, agrement, pescuit sportiv şi industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri s.a. a dus la modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale râului Siret, prin schimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi altor parametric fizico-chimici ai apei.

In ceea ce priveste habitatele, la fel si speciile de pasari desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior sunt bine conservate. În formularul Natura 2000 populaţile speciilor sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

Dintre activităţile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de avifauna identificate pentru ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior a mintim de:

- practicarea pasunatului in aria protejata ; - extragerea de nisip şi pietriş, poluarea apei ; - pescuitul neautorizat ; - vânătoarea si braconajul asupra speciilor de pasari, in special in perioada

migratiei; - deranjul pasarilor in timpul cuibaritului (distrugerea cuiburilor, a puilor,

colectarea oualor etc.). Asadar, in ceea ce priveste starea de conservare a habitatelor si a speciilor din

ariile protejate, sunt zone în care conservarea acestora este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt puternic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de fauna are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora.

2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”: - Adresa APM Galati nr. 4613 din 04.03.2013; - Certificat de urnanism nr. 138/3396 din 08.06.2012; - Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 191 din 18.12.2012; - Decizia etapei de incadrare nr. 91 din 07.02.2013; - Contract de vanzare-cumparare nr. 3755/06.10.2013;

- Plan de amplasament si delimitarea imobilului, 12.02.2013;

- Certificat de inregistrare SASVIRO SRL, 2008.


64

2.10 Alte informatii relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

Siturile protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior sunt administrate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, pe baza Contractului de Custodie incheiat cu Ministerul Mediului si Padurilor (MMP), nr. 0046/23.02.2010, conform Ordinului MMDD nr.1533/2008. Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani a intocmit pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior un Regulament al acestei arii protejate (2010).

Pana in prezent nu exista planuri de management aprobate ale acestor situri Natura 2000. 3. Identificarea si evaluarea impactului

3.1 Evaluarea impactului

Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea proiectului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau negativ) va influenţa calitatea factorilor de mediu implementarea proiectului. Se foloseşte o scală cu 5 niveluri:

peste + 3 = impact pozitiv semnificativ

+ 1 - + 3 = impact pozitiv

0 = nici un impact (neutru)

- 1 - 3 = impact negativ nesemnificativ

sub - 3 = impact negativ semnificativ În cele ce urmează vor fi analizate următoarele tipuri de impact:

direct;

indirect;

pe termen scurt;

pe termen lung;

în faza de construcţie;

rezidual;

cumulativ. De asemenea pe lângă evaluarea impactului general asupra florei şi faunei vom

prezenta şi o evaluare a tipurilor de impact asupra speciilor citate în formularul standard Natura 2000.

3.1.1 Impactul direct si indirect. Impactul direct se va manifesta asupra terenului in suprafata de 2,0 ha, proprietatea Robu Viorel, conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 3755/06.10.2009 la BNP „PACTA” Tecuci, pe care se va desfasura proiectul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Nu exista impact direct asupra tipurilor de habitate desemnate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, deoarece acestea nu s-au identificat pe perimetrul proiectului si vecinatati. Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca acestea au fost reprezentate prin specii de vegetaţie, fara importanta conservativa.

In ceea ce priveste speciile de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, s-a inregistrat un impact direct asupra unor specii (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Lanius collurio). Un impact direct s-a identificat si asupra unor specii de


65

pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Larus cachinnans si Larus ridibundus.

Evaluarea impactului direct

Nr.

crt.

Indicatori cheie pentru evaluarea semnificaţiei

impactului

Cuanti- ficare

Nivel impact

Justificarea nivelului de impact acordat

1

Procentul din suprafaţa

habitatului de importanţă

comunitară care va fi pierdut

0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta

habitatele de importanţă comunitară de la

nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

2

Procentul care va fi pierdut din

suprafeţele habitatelor folosite

pentru necesităţile de hrană,

odihnă şi reproducere ale

speciilor de interes comunitar

0%

0

Prin implementarea proiectului nu vor fi

pierdute habitate folosite pentru necesităţile

de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor

de interes comunitar care constituie

obiectivele de conservare ale celor două arii

naturale protejate..

3

Fragmentarea habitatelor de

interes comunitar

0%

0

Extragerea agregatelor minerale din

perimetrul Malureni 4 nu va determina

fragmentarea habitatelor de importanţă

comunitară din zonă.

4

Durata sau persistenţa

fragmentării habitatelor de

interes comunitar

0

0

Nu este cazul – implementarea proiectului

propus nu va determina fragmentarea

habitatelor de interes comunitar.

5


perturbării speciilor de interes

comunitar

1 an

-1

Implementarea proiectului va avea un efect

nesemnificativ asupra speciilor de

importantă comunitară, taxonii nefiind

identificati pe suprafata amplasamentului

sau în zonele adiacente.

6

Amplasamentul proiectului

(distanţa faţă de ANPIC)

- 0 Suprafata perimetrului Malureni 4 este

cuprinsă în ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior si ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior.

7

Schimbări în densitatea

populaţiilor

0

-1 Prin implementarea proiectului nu vor avea

loc schimbări ale densitătii populatiilor

speciilor de interes comunitar la nivelul

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Pentru

speciile avifaunei cuprinse în formularul

Natura 2000 pentru ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior, se vor înregistra modificări

ale distributiei a 4 specii Egretta garzetta,

Chlidonias hybridus, Sterna hirundo si

Lanius collurio. Modificările în densitate vor fi

mici si limitate la amplasament si vecinătăti, fiind determinate de deranjul cauzat de

prezenta în zonă a utilajelor si personalului

care le deserveste.

8

Reducerea numărului

exemplarelor speciilor de

interes comunitar

0%

0

Implementarea proiectului nu va avea ca

rezultata reducerea numărului de exemplare

al speciilor de interes comunitar.

Perioada de timp necesară

pentru refacerea populaţiilor

speciilor afectate de

-

0

Nu este cazul, zona este antropizată.


66

9 implementarea proiectului

10


pentru refacerea habitatelor

afectate de implementarea

proiectelor

0

0

Amplasamentul proiectului propus nu

afectează habitate de interes comunitar

astfel încât nu este necesară estimarea unei

perioade pentru refacerea acestora.

11

Modificări ale dinamicii

relaţiilor care definesc

structura şi/sau funcţia ANPIC

0 ha

0

Implementarea proiectului nu presupune

modificări legate de climă, vânturi, vegetaţie

şi floră, faună şi seismicitate, relief, substrat

geologic la nivelul sitului Natura 2000 din

zonă.

12 Modificarea altor factori

(resurse naturale) care

determină menţinerea stării

favorabile de conservare a

ANPIC

0%

0

Nu este cazul.

Total -2 Impact negativ nesemnificativ

Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate din lunca Siretului inferior.

Evaluarea impactului indirect

Nr.

crt.


impactului

Cuanti- ficare

Nivel impact


1



comunitară care va fi

pierdut

0% 0 Implementarea proiectului nu va avea

impact indirect asupra habitatelor importanţă

comunitară din ROSCI 0162 Lunca Siretului


Inferior.

2

Procentul care va fi pierdut

din suprafeţele habitatelor

folosite pentru necesităţile

de hrană, odihnă şi

reproducere ale speciilor

de interes comunitar

0%

0

Implementarea proiectului propus nu va

avea nici un impact indirect asupra

habitatelor utilizate pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi reproducere de către

speciile de interes comunitar.

3 Fragmentarea habitatelor


0%

0

Nu este cazul – habitatele de interes

comunitar nu vor fi fragmentate de

implementarea proiectului.

4


perturbării speciilor de

interes comunitar

1 an

-1

Perturbările determinate de prezenta

utilajelor si a muncitorilor pe suprafata

amplasamentului vor persista până la

sfârsitul perioadei de exploatare. Deranjul va

fi minim deoarece se va produce într-o arie

supusă presiuni antropice.

6



0 -1 Suprafata perimetrului Malureni 4 este



Inferior.

7


populaţiilor

necuantificabil -1 Proiectul va produce, în mod indirect, prin

prezenta utilajelor pe suprafetele ale ariilor


67

naturale protejate produc deranj care se

manifestă, în special pentru speciilor de

păsări si mamifere prin modificări ale

distributiei în zonă.

8



interes comunitar

0

Implementarea proiectului nu va avea

impact indirect asupra speciilor ti habitatelor

de interes comunitar.

9


pentru refacerea

populaţiilor speciilor


proiectului

30 zile

0

După finalizarea lucrărilor suprafata va fi

utilizată de speciile din zonă

10


pentru refacerea

habitatelor afectate de

implementarea proiectelor

0

0

Implementarea proiectului nu va afecta

habitate de interes comunitar din ROSCI

0162 Lunca Siretului Inferior.

11



structura şi/sau funcţia

ANPIC

0

0

Nu există impact indirect.



determină menţinerea

stării favorabile de

conservare a ANPIC

0%

0

Nu există impact indirect.


3.1.2 Impact pe termen scurt sau lung. Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” prin realizarea extractiei de agregate minerale, specificate in obiectivele investitiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.

Evaluarea impactului pe termen scurt

Nr.

crt.


impactului

Cuanti- ficare

Nivel impact


1




0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta

habitatele de importanţă comunitară de la

nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

2





reproducere ale speciilor de

interes comunitar

0%

0

Prin implementarea proiectului nu vor fi

pierdute habitate folosite pentru necesităţile

de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor

de interes comunitar care constituie

obiectivele de conservare ale celor două arii

naturale protejate..

3

Fragmentarea habitatelor de

interes comunitar

0%

0

Extragerea agregatelor minerale din

perimetrul Malureni 4 nu va determina


comunitară din zonă.

Durata sau persistenţa Nu este cazul – implementarea proiectului


68

4 fragmentării habitatelor de

interes comunitar

0 0 propus nu va determina fragmentarea

habitatelor de interes comunitar.

5



interes comunitar

1 an

-1

Implementarea proiectului va avea un efect

nesemnificativ asupra speciilor de importantă

comunitară, taxonii nefiind identificati pe

suprafata amplasamentului sau în zonele

adiacente.

6






Inferior.

7


populaţiilor

0

-1 Prin implementarea proiectului nu vor avea

loc schimbări ale densitătii populatiilor

speciilor de interes comunitar la nivelul

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Pentru

speciile avifaunei cuprinse în formularul

Natura 2000 pentru ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior, se vor înregistra modificări

ale distributiei a 3 specii Egretta garzetta,

Chlidonias hybridus, Sterna hirundo si

Lanius collurio. Modificările în densitate vor fi

mici si limitate la amplasament si vecinătăti, fiind determinate de deranjul cauzat de

prezenta în zonă a utilajelor ti personalului

care le deserveste.

8



interes comunitar

0%

0


rezultata reducerea numărului de exemplare

al speciilor de interes comunitar.

9





-

0

Nu este cazul, zona este antropizată.

10




proiectelor

0

0

Amplasamentul proiectului propus nu

afectează habitate de interes comunitar

astfel încât nu este necesară estimarea unei

perioade pentru refacerea acestora.

11




ANPIC

0 ha

0




geologic la nivelul sitului Natura 2000 din

zonă.





ANPIC

0%

0

Nu este cazul.



69

Evaluarea impactului pe termen lung

Nr.

crt.


impactului

Cuanti- ficare

Nivel impact


1




0% 0 Nu este cazul.

2





reproducere ale speciilor de

interes comunitar

0%

0

Ca urmare a implementării proiectului nu vor

fi pierdute, pe termen lung suprafeţe din

habitatele utilizate pentru necesităţi de

hrană, odihnă şi reproducere.

3 Fragmentarea habitatelor de

interes comunitar

0%

0

Nu este cazul.

4


fragmentării habitatelor de

interes comunitar

0

0

Nu este cazul – implementarea proiectului

propus nu va determina fragmentarea

habitatelor de interes comunitar astfel încât

nu este necesară estimarea duratei sau

persistenţei.

5



interes comunitar

0

0

După finalizarea proiectului, pe termen lung,

nu va exista nici un impact asupra speciilor

de importanţă comunitară din ROSCI 0162

Lunca Siretului Inferior si ROSPA 0071

Lunca Siretului Inferior.

6 Amplasamentul proiectului





Inferior.

7


populaţiilor

0 %

0

Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor

determina, pe termen lung, modificări ale

densităţii populaţiilor speciilor de interes

comunitar.

8



interes comunitar

0%

0

Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor

determina, pe termen lung, reducerea

numărului speciilor de interes comunitar.

9





-

0

Nu este cazul evaluării pe termen lung

10




proiectelor

0

0

Nu este cazul.

11




ANPIC

0

0




geologic la nivelul care să afecteze pe

termen lung relaţiile care definesc structura

şi funcţia ANPIC.



Nu au loc modificări pe termen lung ale

resurselor naturale care determină


70



ANPIC

0%

0 menţinerea stării favorabile de conservare a

ariei naturale protejate.

Total 0 Impact neutru

3.1.3 Impactul in faza de executie. În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ tranzitoriu.

Impactul direct. Acest impact se va regăsi in realizarea lucrarilor de excavare a

agregatelor minerale (nisip, pietris). Specificam, ca exploatarea balastului din perimetrul Malureni 4 se va efectua strict intre limitele perimetrului balastierei.

În funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai planului suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitat va fi minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” si a zonei invecinate.

Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele

învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de excavatie, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: camioane, excavatoare etc). Speciile de fauna (insecte, specii de vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tenzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea lucrarilor preconizate biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (amfibieni, reptile, pasari, mamifere).

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri/recomandari de reducere a acestuia.

3.1.4 Impactul in faza de operare. Nu se preconizeaza un impact semnificativ

asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor deplasa în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire.

Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.

Zgomotul şi vibraţiile. Din momentul începerii extracţiei de agregate pe amplasament se vor produce zgomote determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcarea basculantelor cu agregate.

Conform STAS 10009/86 valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt: - 65 db(A) la limita incintei. - 50 db(A) la limita receptorilor protejaţi.

Exploatarea agregatelor nu va genera vibraţii care să determine un disconfort la nivelul zonei de locuit. Vibraţiile rezultate sunt cele produse de funcţionarea motoarelor.

Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente proiectului sunt tipice pentru o exploatarea balastului şi cuprind în general:

- operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului;


71

- operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului excavatoare, buldozere, încărcătoare; Deschiderea largă a reliefului din zonă permite disiparea rapidă a zgomotului fără

a se realiza propagarea direcţionată la distanţe mari. Emisiile în aer. Poluantul specific operaţiilor de construcţie şi excavaţie, care

poate afecta terenurile învecinate, este reprezentat de particulele în suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzând şi particule cu diametre aerodinamice echivalente mai mici de 10 μm (particule inhalabile, care pot afecta sănătatea umană).

Alături de emisiile de particule vor apărea emisii de poluanţi specifici gazelor de eşapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operaţiile de excavare şi de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluanţii caracteristici motoarelor cu ardere internă cu care sunt echipate utilajele şi vehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu conţinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compuşi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substanţe cu potenţial cancerigen).

Sursele asociate lucrărilor sunt deschise, libere. Se menţionează că din activităţile pentru excavarea agregatelor minerale se produc emisii de poluanţi constând în pulberi şi gaze de eşapament rezultate de la vehiculele utilizate pentru excavarea şi transportul materialelor.

Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, joase, cu impact strict local, temporar şi de nivel redus.

Emisiile in apa. Excavarea agregatelor de balastieră din perimetrul Malureni 4 nu determină modificări ale calităţii şi cantităţii apelor de suprafaţă deoarece:

- exploatarea de agregate are loc în terasă şi nu afectează albia râului Siret; - din procesul tehnologic nu rezultă ape uzate care să producă poluări ale apelor

de suprafaţă şi subterane; - în procesul tehnologic nu se folosesc substanţe periculoase care să determine

poluări ale freaticului şi mediului lotic; 3.1.5 Impactul in faza de inchidere. În faza de incheiere a realizarii obiectivelor

planului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare.

3.1.6 Impactul rezidual. Studiul de fata inainteaza recomandari de reducere a

impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si imediata vecinatate. Prin respectarea legislatiei de mediu, a recomandarilor propuse de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”.

Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual

Nr.

crt.


impactului

Cuanti- ficare

Nivel impact


1



comunitară care va fi

pierdut

0% 0 Habitatele de interes comunitar de la

nivelul ariilor naturale protejate nu vor fi

afectate de implementarea proiectului.

2

Procentul care va fi

pierdut din suprafeţele

Nu există impact rezidual care să

exprime procentul de habitate folosite de


72

habitatelor folosite

pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi

reproducere ale speciilor


0%

0 speciile de importanţă comunitară pierdut

definitiv prin implementarea proiectului.

3

Fragmentarea habitatelor


0%

0

Implementarea proiectului nu produce


comunitară.

4


fragmentării habitatelor


0

0

Nu este cazul – implementarea

proiectului propus nu va determina

fragmentarea habitatelor de interes

comunitar.

5



interes comunitar

1 an

-1

Prin implementarea măsurilor de

reducere a impactului propuse prin

prezentul studiu scade impactul asupra

speciilor de interes comunitar.

6

Amplasamentul

proiectului (distanţa faţă

de ANPIC)

- -1 Suprafata perimetrului Malureni 4 este



Inferior.

7


populaţiilor

necuntificabil -1 Proiectul va produce, în mod indirect, prin

prezenta utilajelor pe suprafetele sitului

modificări ale distributiei populatiilor

speciilor.

8



interes comunitar

-

0


impact rezidual asupra speciilor care

constituie obiectivele de conservare a

ariilor naturale protejate.

9

Perioada de timp

necesară pentru

refacerea populaţiilor


implementarea

proiectului

-

0

Numărul exemplarelor speciilor de interes

comunitar nu se va reduce astfel încât nu

este necesară estimarea unei perioade

de timp pentru refacerea populaţiilor.

10

Perioada de timp

necesară pentru

refacerea habitatelor

afectate de

implementarea

proiectelor

30 zile

0

După finalizarea lucrărilor suprafata va fi

ocupată de specii caracteristice zonei.

11




ANPIC

0

0

Nu există impact rezidual asupra

factorilor care definesc structura şi funcţia

ANPIC.



determină menţinerea

stării favorabile de

conservare a ANPIC

0%

0

Nu au loc modificări ale resurselor

naturale care determină modifice starea

favorabilă de conservare a ROSCI 0162

Lunca Siretului Inferior

Total -3 Impact nesemnificativ


73

3.1.7 Impactul cumulativ. - limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative; Impactul cumulativ a fost apreciat in perimetrul respectiv – sat Malureni, comuna

Nicoresti, judetul Galati si vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. A fost luat in calcul efectul cumulat al investitiei, propuse a fi realizata, cu celelalte activitati si/sau investitii existente in zona amplasamentului studiat.

Din investitiile existente in imediata apropiere a balastierei cu care proiectul ar putea relaţiona amintim de SC CORI GRIGOS SRL - Perimetrul Mălureni 1 cu suprafata de 0,68 ha; SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti III (1,00 ha); SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti I (0,89 ha); SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti II (1,42 ha); SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti III (0,64 ha); SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV (0,85 ha). Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an de zile, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun.

Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona a fost de cca 5-6 km.

- scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative; Efectele cumulative intre proiectul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de

agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” si alte investitii din zona: SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV, au fost analizate, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului, 1 an de zile. - identificarea căilor posibile de cumulare a impacturilor;

Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei si in general asupra biodiversitatii. Fata de alte investitii, activitatile specificate in proiect: exploatarea agregatelor minerale au un impact de scurta durata, cu intensitate nesemnificativa.

S-a analizat cumularea impactelor potenţiale (noxe emise, zgomot si vibratii, extractia de balast).

Cumularea de noxe emise. Din punct de vedere al noxelor emise, efectele se cumuleaza (distanta relativ mici dintre obiective – SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV), la nivelul de gaze emise prin arderea combustibililor (ex. pentru realizarera obiectivului se vor executa lucrări de excavaţii, transportul utilajelor etc.; poluanţii pentru aer în timpul execuţiei sunt: praful, gazele de eşapament etc.). In acest sens, precizam, de asemenea, ca prin realizarea obiectivelor de investitii din zona amplasamentului proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” si vecinatati, se va folosi in comun un drum amenajat pentru circulatia transportului auto.

Efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor. Astfel, datorita distantelor relativ mici, efectele de zgomot produse in cadrul proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” se cumuleaza cu zgomotele inregistrate la alte balastiere din zona - SC Nelu Gălbenuş


74

Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV.

Intre proiectul analizat, ce prevede exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor, în scopul utilizării lor în construcţii şi refacerea infrastructurii, efectul cumulat va exista in raport cu balastierele din zona, ce realizeaza acelasi gen de activitati, nu si cu altele, ce au in dotare si statii de sortare-concasare, depozite de agregate minerale etc. Mentionam, ca aceste activitati, atat in faza de executie, cat si cea de operare se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite.

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

Incadrarea în procedura de evaluare:

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. Dupa cum s-a mentionat in studiul de evaluare adecvata prezentat, proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se mai desfasoara si alte investitii: SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV.

Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat a investitiilor din zona a fost de 5-6 km, ce au inclus obiectivele de investitie amintite.

Durata existentei efectelor cumulative pentru proiectul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” a fost apreciata pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei, 1 an de zile.

Evaluarea impactului

- evaluarea impactului cumulativ. Evaluarea impactului cumulativ, pe perimetrul sat Malureni, comuna Nicoresti,

judetul Galati si vecinatati, s-a realizat, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului.

Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se afla si alte investitii, care realizeaza activitati de exploatare, productie sau sunt planificate a fi realizate in vecinatatea proiectului si care pot inregistra impact cumulativ (balastiere, statii de sortare, statii de betoane etc.).

Activitarile de extragere a agregatelor minerale sunt activitati generatoare de: - zgomot si vobratii produse de utilaje folosite si de autovehicule care

transporta agragatele minerale si celelalte materiale necesare relaizarii exploatarii;

- emisii de gaze arse in atmosfera de la motoarele utilajelor si autovehiculelor;

- discomfort pentru afuana din zona creat de zgomotul produs de utilajele, autovehiculelor si prezenta umana semnalate pe amplasamentele balastierelor.


75

Extragerea agregatelor de balastiera care se vor desfasura in perimetrul Malureni 4, comuna Nicoresti, judetul Galati va fi cantonat in faza de excavare la nivelul unor plaje de balast, ce nu au coperta de sol vegetal datorita varstei mici a depozitului aluvionar si submersiei periodice a suprafetelor. Din aceste cauze excavarea perimetrului balastierei are un efect general de mentinere a cursului raului Siret in aceleasi conditii (fara a intensifica fenomenul de eroziune sau inundare a suprafetelor invecinate) in care au fost declarate siturile protejate din lunca Siretului inferior.

Exploatarile de balast nu afecteaza suprafetele ocupate de vegetatie. Au un impact pozitiv asupra mentinerii conditiilor de relief la nivelul luncii Siretului inferior.

Efectele negative ale extargerii de agregate minerale se datoreaza: - functionarii utilajelor; - transportului agregatelor minerale; - prezentei umane in zona s.a.

S-a evaluat impactul cumulativ in fazele de executie si operare a proiectului si a altor investitii din zona. Astfel, in conformitate cu cele specificate anterior, activitatile realizate in cadrul investitiilor amintite si a obiectivelor proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite, fiind exclusa posibilitatea aparitiei unui impact cumulat în faza de execuţie.

In ceea ce priveste faza de operare poate fi inregistrat un impact cumulat intre obiectivul de investitie si balastierele din zonă, pe portiunile de drum folosite in comun.

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat,

durată, căi de cumulare a impactului. In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact

cumulat, a duratei si a căilor de cumulare a acestuia s-a tinut cont de acei factori cumulativi, care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative intre obiectivele de investitie existente si/sau cele ce sunt planificate a fi realizate in zona de amplasament a proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” si vecinatati, pe suprafata de cca 5-6 km.

Durata unei evaluari a efectelor cumulative s-a apreciat pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei.

S-au evaluat caile posibile de cumulare a impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor s.a.

Specificam, ca in eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

In ceea ce priveste analiza impactului existent, fara a tine cont de masurile de reducere a acestuia, cat si impactul rezidual, ce ramane in urma inplementarii masurilor de reducere a impactului, respectiv cuantumul financiar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate, specificam urmatoarele:

- evaluarea impactului cumulativ, fără a lua în considerare măsurile de reducere.

In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu celelalte activitati si/sau investitii din zona propusă pentru implementarea proiectului ce se rezuma la obiectivele de investitii: CORI GRIGOS SRL - Perimetrul Mălureni 1 cu suprafata de 0,68 ha; SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti III (1,00 ha); SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti I (0,89 ha); SC MBM Construct 95 SA – Sucursala


76

Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti II (1,42 ha); SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti III (0,64 ha); SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV (0,85 ha), statii de sortare, statii de betoane etc.

Astfel, activitatile enumerate produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cativa km.

Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte obiective de investitie se poate aprecia efectul pe care acestea il pot avea asupra perimetrului studiat.

Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului (ex. specii de pasari incluse in Anexa I si a celor cu migratie regulata nementionate in Formularul standard al sitului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior: Egretta garzetta (egreta mica), Sterna hirundo (chira de balta), Falco tinnunculus (vanturel rosu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu).

La randul sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizarii investitiei.

- evaluarea impactului cumulativ rezidual, după implementarea măsurilor de reducere.

Identificarea si evaluarea impactul rezidual in ceea ce priveste executia balastierei a fost tratat in Cap. Identificarea si evaluarea impactului, 3.1.6. Impactul rezidual, din prezentul studiu.

Nu s-au specificat impacturi reziduale ce pot aparea dupa implementarea masurilor de reducere a impactului.

Aplicarea masurilor de reducere a impactului va fi benefica speciilor de avifauna intalnite pe amplasament si vecinatati, reprezentand un aspect pozitiv al impactului rezidual, ce va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru planul ce urmeaza a fi implementat.

Un alt aspect este cel legat de modificarile fizice ale terenului, care nu va schimba morfologia terenului, astfel nefiind necesare lucrari de reconstructie ecologica, vegetatia refacandu-se pe cale naturala. Exploatarile de balast nu afecteaza suprafetele ocupate de vegetatie. Au un impact pozitiv asupra mentinerii conditiilor de relief la nivelul luncii Siretului inferior.

Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, extragerea agregatelor de balastiera care se vor desfasura in perimetrul Malureni 4, comuna Nicoresti, judetul Galati va fi cantonat in faza de excavare la nivelul unor plaje de balast, ce nu au coperta de sol vegetal datorita varstei mici a depozitului aluvionar si submersiei perioadice a suprafetelor. Din aceste cauze excavarea perimetrului balastierei are un efect general de mentinere a cursului raului Siret in aceleasi conditii (fara a intensifica fenomenul de eroziune sau inundare a suprafetelor invecinate) in care au fost declarate siturile protejate din lunca Siretului inferior.

Astfel, urmare a implementarii masurilor de reducere a impactului pentru balastiera Malureni 4, impactul rezidual va inregistra valori minime.

Cu referire la impactul rezidual urmare a implementarii investitiei in Memoriul de prezentare a proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” se specifica:

Pe parcursul excavării agregatelor minerale de pe amplasament nu se evacuează apă industrială uzată sau menajeră. Pot să apară poluări accidentale cu uleiuri şi/sau carburanţi de la utilajele care asigură exploatarea. Pentru a preveni poluările accidentale utilajele vor fi menţinute în parametri normali de funcţionare, având inspecţiile şi reviziile tehnice efectuate la zi. Cantităţile de


77

combustibili şi uleieri prezente în rezervoarele şi mecanismele utilajelor nu sunt mari astfel încât nu produc poluări importante.

Pentru a reduce impactul asupra factorului de mediu aer camioanele şi utilajele trebuie să respecte prevederile legale în vigoare evaluate odată cu inspecţia tehnică. S.C. Sasvio SRL va efectuată în mod regulat a reviziile tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, acestea să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998. O altă sursă de poluare a aerului o reprezintă particule de nisip antrenate de

către autobasculante la tranzitarea drumurilor de exploatare. Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării pulberilor de către autocamioane sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse. S.C. Sasviro SRL va lua următoarele măsuri pentru a reduce emisiile în atmosferă:

- stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse;

- balastarea drumurilor de exploatare; - deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau

balastate să se facă cu viteze de maxim 30 km/h. Deşeurile generate in fazele de executie si operare vor fi reprezentate prin:

deşeuri tehnologice din activitatea de producţie sunt reprezentate de stratul de copertă(asimilat cu stratul de mal) îndepărtat de pe suprafaţa amplasamentului;

deşeuri menajere generate pe amplasament în perioada excavării cuvetei sunt provenite de la personalul care exploatează utilajele;

nu rezultă ape uzate industrial în perioada de exploatare a agregatelor de balastieră;

rezultă ape menajere în perioada de exploatare a zăcământului de agregate minerale .

Managementul deşeurilor din zona analizată a luat în considerare următoarele aspecte:

- in perioada de excavare a agregatelor minerale nu rezultă ambalaje. Astfel de deşeuri sunt produse numai de personalul care deserveşte utilajele şi vor fi în principal reprezentate de PET-uri. Pentru gestionarea corectă va fi amplasat în incinta perimetrului un container pentru colectarea selectivă a acestora;

- pe amplasament va fi amenajat un WC tip cuvă uscată, dotat cu fosă septică care la umplere va fi vidanjat. La dezafectarea amplasamentului fosa va fi vidanjat, spălată pentru ecologizare, vor dezafectaţi pereţii de beton iar apoi se va umple cu materiale pământoase până la nivelul terenului.

Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje.

In ceea ce priveste gestiunea substanţelor şi preparatelor periculoase, se specifica ca in procesul tehnologic nu sunt utilizate substanţe sau preparate periculoase.

In concluzie, in baza studiilor realizate in perimetrul de exploatare si vecinatati au demonstrat ca investitia „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, propusa a fi realizata, nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor


78

naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000, respectiv a ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

S-au inaintat recomandari de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si vecinatati.

Prin respectarea legislatiei de mediu, a masurilor propuse, nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului. Nu se preconizeaza existenta vreunui impact cumulativ rezidual, urmare a respectarii recomandarilor propuse.

- evidenţierea cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung

Cuantumul financiar necesar pentru implementarea tuturor masurilor de reducere recomandate este de aproximativ 2% din valoarea totala a investitiei.

3.2 Evaluarea semnificatiei impactului

procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut; Pe termen lung nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din situl de

importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

Pe durata realizarii obiectivului de investitie va fi afectata o suprafata de 2 ha, ce reprezinta perimetrul de exploatare situat în terasa malului Siret, mal stâng. Aceasta reprezinta un procent de 0.005% din ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si 0,008% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Proiectul se situeaza în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi.

In ceea ce priveste evaluarea impactului cumulativ, considerand procentul din suprafata ariei naturale protejate care se pierde datorita exploatarilor invecinate perimetrului Malureni 4 mentionate in studiu (SC CORI GRIGOS SRL - Perimetrul Mălureni 1 cu suprafata de 0,68 ha; SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti III (1,00 ha); SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti I (0,89 ha); SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti II (1,42 ha); SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti III (0,64 ha); SC NEGREDOR SRL TECUCI, perimetrul Ionăşeşti IV - 0,85 ha), specificam ca suprafata totala supusa impactului va fi de 5,4 ha, ceea ce alcatuieste 0,021% din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si 0,014% din ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

Dupa cum s-a specificat anterior balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă limitata de timp, de maxim 1 an de zile, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun. Asadar, impactul asupra ecosistemelor luncii Siretului inferior, exprimat, doar, in aria perimetrelor amintite, va fi resimtit temporar, in intervale diferite de timp, ce va atenua mult presiunea antropica execitata asupra habitatelor si a speciilor de fauna din zonele mentionate.

Astfel, realizarea obiectivului de investitie nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna, desi, urmare a lucrarilor planificate, habitatul prezent in zona de amplasament se va reduce din suprafata. Afectarea temporara, pe durata exploatarii agregatelor de rau nu va deteriora substantial ecosistemele existente din zona de amplasament a investitiei si imprejurimi. Speciile de fauna isi vor mentine baza trofica existenta. Astfel, speciile de fauna isi vor gasi suficienta hrana in zona (ex. nevertebrate, vertebrate: reptile, pasari, mamifere s.a.), gasindu-si conditii similare in zonele invecinate.

Dupa incheierea lucrarilor de exploatare suprafata afectata va fi readusa la starea sa initiala. Prin urmare nu se vor pierde ireversibil suprafete din habitat. Relatiile


79

intraspecifice si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.

procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar; Nu este cazul, deoarece speciile de fauna s-au identificat, doar, in trecere sau, in

majoritate, in zbor, cum sunt speciile de avifauna, tranzitand perimetrul perimetrului de exploatare, fara a se opri pentru hranire, odihna si reproducere (ex. specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Lanius collurio; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Larus cachinnans si Larus ridibundus.).

In acelasi context, mentionam ca suprafetele invecinate perimetrului Malureni 4 sunt suficiente ca sa compenseze necesitatile legate de activitatile vitale ale speciilor, cum sunt: procurarea hranei, gasirea locurilor de odihna si innoptat, a habitatelor prielnice pentru reproducere etc.

fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente); Prin realizarea planului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate

minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar, deoarece pe perimetrul studiat nu s-au semnalat habitate de interes comunitar desemnate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

Referitor la habitatele terestre de pe amplasament, acestea au fost reprezentate princomunitati vegetale, fara importanta conservativa.

Realizarea obiectivului de investitie nu va ingradi deplasarea speciilor de fauna. Se vor mentine zonele de conservare a habitatelor si zonele de deplasare pentru speciile de fauna specifice perimetrului de exploatre si a vecinatatilor. Astfe, nu se vor produce fragmentari ale habitatelor in fazele de executie, operare si dezafectare. Nu vor aparea zone izolate total de restul sitului, habitatele nefiind fragmentate.

durata sau persistenta fragmentarii; In aspect ecologic fragmentarea unui habitat/ecosistem natural presupune

afectarea acestuia într-o masura în care nu mai poate susţine speciile prezente. Atunci cand vietuitoarele evolueaza, ele se adapteaza unor habitate specifice, care le asigura conditiile optime de viata de care au nevoie. Interventiile umane duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viata. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte populatii, reducandu-se astfel diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu la conditiile de mediu. In unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zona prea restransa pentru a suporta populatiile existente.

Legat nemijlocit de realizarea proirctului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, afirmam ca odata ce pe amplasamentul obiectivului de investitie si vecinatati nu s-au identificat habitate de interes comunitar, nu poate fi pusa problema fragmentarii si implicit a duratei si a persistentei fragmentarii acestora.

Dupa cum s-a mentionat anterior nu se vor produce fragmentari ale habitatelor existente in sit pe intreaga perioada de exploatare a agregatelor de rau, inclusiv prin utilizarea drumului de acces spre balastiera.


80

durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar; Perturbarea speciilor de fauna (ex. specii de pasari enumerate în anexa I a

Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Lanius collurio; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Larus cachinnans si Larus ridibundus.) se va mentine pe perioada de executie si operare a perimetrului Malureni 4.

Durata si persistenta asupra speciilor de fauna amintite va fi redusa atat in faza de executie, cat si de operare. Pasarile vor continua sa se hraneasca atat in zona de amplasament, cat si vecinatati. Impactul se va manifesta prin migrarea partiala a unor exemplare din speciile de fauna in zonele invecinate, altele se vor adapta la conditiile de stres mentinandu-se in aria de executie a proiectului. Perturbarea speciilor de avifauna va fi minima, temporara, doar, pe durata executiei si operarii balastierei.

schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata); Prin densitatea populatiei se intelege efectivul/numarul de exemplare a unei

specii raportat la unitatea de spatiu (unitatea de spatiu poate fi o unitate de suprafata sau o unitate de volum). Astfel, densitatea reprezinta capacitatea biotopului de a suporta o anumita biomasa. Spre exemplu in cazul suprafetelor terestre efectivul unei populatii se raporteaza de obicei la m.p. (ind/m.p.) sau la ha (ind/ha). Se stie ca densitatea unei populatii variaza intre doua limite, superioara, care corespunde cu densitatea maxima de supravietuire a speciei si un prag inferior, care corespunde densitatii minime de supravietuire. Intre aceste doua praguri se afla zona de densitate optima la care specia are sanse maxime de supravietuire.

In ceea e priveste ecosistemul natural al luncii Siretului inferior acesta se caracterizeaza printr-o biodiversitate statiala si specifica ridicata, alcatuita din diverse populatii de organisme. Astfel, habitatele acvatice includ flora microalgală şi macrofitică, specii de protozoare, viermi rotiferi, specii de moluşte, insecte, peşti fitofagi, amfibieni, păsări acvatice s.a.; habitatele terestre cuprind specii din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc., specii fitofage, insecte: cosaşi şi lăcuste, fluturi., specii de broaşte şi şopârle, pasari, mamifere s.a.

Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor protejate desemnate pentru lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior) este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala.

Facand referire la densitatea populatiilor din zona de amplasament a perimetrului Malureni 4 si vecinatati, aceasta vor suferi modificari neansemnate, datorate deplasarii indivizilor speciilor spre alte zone limitrofe perimetrului studiat cu conditii de mediu similare, favorabile supravietuirii si perpetuarii speciilor.

scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;

Studiile realizate in zona de amplasament si vecinatati a proiectului „Lucrari de

excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu au identificat prezenta tipurillor de habitate, a speciilor de flora de importanta comunitara desemnate pentru siturile Natura 2000 din lunca Siretului inferior. Speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa. Speciile de pasari identificate in zona de amplasament a perimetrului Malureni 4, in majoritate, au fost inregistrate, in zbor, tarversand zona de interes, fara a


81

stationa pentru hranire, odihna si reproducere. Doar unele specii de avifauna s-au identificat in zona de amplasament in cautare a locurilor de adapost, hranire etc. In privinta impactului realizarii exploatarii de agregate de rau asupra lor s-au inaintat masuri de reducere a impactului.

Reiesind din cele expuse mai sus se apreciaza ca habitatele si speciile mentionate nu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului, nefiind pusa problema unei scari de timp in ceea ce priveste inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului. Prin implementarea obiectivelor planului şi a măsurilor propuse de reducere a impactului habitatele din zona isi vor recapata starea lor naturala timp de 1-2 ani dupa incheierea exploatarii agregatelor de rau, refacand-se in totalitate.

indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar;

Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat, pe o suprafata redusa, nu genereaza fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor naturale din lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior) si nu pericliteaza integritatea acestora.

Asadar, urmare a realizarii proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”, nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale.

3.3 Masuri de reducere a impactului Biodiversitatea amplasamentului proiectului „Lucrari de excavatie in vederea

exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu include specii cu importanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare.

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate in proiectul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.). Cu toate acestea avand in vedere ca situl ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior a fost desemnat pentru protejarea si conservarea speciilor de avifauna, s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor de pasari protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a investitiei „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” (Anexa I si II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE).

Dintre speciile de fauna identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare:

- Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Pasari - Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi): Anexa I, Directiva Pasari - Sterna hirundo (chira de balta): Anexa I, Directiva Pasari - Lanius collurio (sfrancioc rosiatic): Anexa I, Directiva Pasari - Falco tinnunculus (vanturel rosu): Anexa II-2 din Directiva Păsări


82

- Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus cachinnans (pescarus argintiu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Pica pica (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus monedula (stancuta): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Sturnus vulgaris (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări Pentru speciile de pasari posibil afectate de implementarea prpoiectului au fost

prevazute măsuri de reducere a impactului functie de etapele realizarii obiectivelor specifice proiectului Anexa I, Directiva Pasari (Tab. 5).

Dupa cum s-a mentionat anterior, speciile respective au fost inregistrate, in majoritate, in zbor deasupra amplasamentului si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc.

În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii:

- Din numarul total de specii de pasari observate (28), 4 specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior ; 8 specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE; 7 specii din anexa II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE;

- Majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor (Tab. 2), ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului.

Metode folosite in evaluarea impactului. Specificam, ca speciile de păsări protejate, enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Lanius collurio; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Larus cachinnans si Larus ridibundus), au areale mari pentru hrănire şi, deaceea, pot apărea pe amplasament si în vecinatatea acestuia accidental, tanzitand zona în deplasarea lor spre bazinele acvatice din vecinatate.

În aprecierea impactului asupra speciilor de pasari din Anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE a fost utilizata scara a impactului in conformitate cu literatura de specialitate (Robu B., Macoveanu M., Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila, 2010):

Notă de

bonitate

Caracterizarea impactului Încadrarea impactului

0 Specia / habitatul nu este interceptat de proiect. 0% din

populaţia speciei sau din suprafaţa habitatului la nivelul sitului

este afectată de proiect

Nu se aplică

1 Specia/ habitatul este interceptat de poriect în limite slab

perceptibile. Între 0 şi 2% din populaţia (sau suprafaţa)

speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact nesemnificativ

2 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. Între 2 şi 10% din

populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate

de proiect

Impact moderat

3 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. Între 10 şi 50% din

populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate

de proiect

Impact moderat spre

semnificativ


83

Notă de

bonitate

Caracterizarea impactului Încadrarea impactului

4 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. Între 50 şi 100%

din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt

afectate de proiect

Impact semnificativ

Specie Distribuţie pe

amplasament si/sau

vecinatate

Distribuţie pe sit % posibil

afectat de

proiect*

Incadrare

impact

Egretta garzetta (egreta mica )

2 ind. Pasaj: 80-180 indivizi

1,1 1

Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi)

5 ind. Pasaj: 380-450 indivizi

1,1 1

Sterna hirundo (chira

de balta) 1 ind. Pasaj: 30-50

indivizi 2 1

*) Procentul din populaţia estimată la nivelul sitului care poate fi afectată de proiect.

Conform încadrării de mai sus, speciile de pasari protejate din Anexa I a Directivei Pasari identificate in zona de studiu sunt afectate într-o măsură nesemnificativă de proiect.

Impactul asupra avifaunei. Speciile de avifauna din zona de amplasament si vecinatati s-au observat, in cadrul studiilor realizate, in toate aspectele fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal), acestea inregistrand un anumit statut fenologic: specii sedentate, oaspeti de iarna, oaspeci de vara, specii de pasaj.

In majoritate pasarile s-au identificat in zbor deasupra amplasamentului obiectivului de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc. (Tab. 2).

Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, Sturnus vulgaris s-au inregistrat in zbor, aflandu-se în căutare de hrană (aspectele prevernal, vernal), inregistrand efective importante in perioada de toamna (aspectul autumnal), pregatindu-se pentru migratie.

Alte specii, precum sunt speciile de paseriforme: Motacilla alba, Corvus corone cornix, Sturnus vulgaris, Passer montanus s.a., intalnite pe sol sau pe vegetatia arbustiva s-au observat in majoritatea aspectelor fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal).

Păsările răpitoare de zi - Falco tinnunculus, cat si cele acvatice (Egretta garzetta, Larus ridibundus, Larus cachinnans etc.), s-au identificat in majoritatea aspectelor fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal), cu precadere in timpul migratiei de primavara (aspect prevernal) si toamna (aspect autumnal).

De regula pasarile rapitoare s-au inregistrat solitar in zbor deasupra zonei de amplasament si vecinatati, celelalte specii s-au identificat atat solitar, cat si in stoluri.

Monitorizarea realizata a relevat faptul ca speciile Falco tinnunculus, Motacilla alba, Larus ridibundus au tranzitat amplasamentul studiat si implicit terenurile invecinate, fara a stationa sau a se hrani in zona studiata o perioada indelungata de timp.

Impactul realizarii obiectivului de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” asupra grupurilor de pasari mentionate (rapitoare, specii acvatice, paseriforme etc.), este redus, deoarece acestea, in majoritate, doar, tranziteaza zona de studiu in cautare de hrana, fara a stationa pe amplasamant pentru hranire, odihna sau reproducere.


84

Având în vedere cele mentionate specificam că speciile de păsări protejate (ex. specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică (Egretta garzetta), chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybridus), chira de balta (Sterna hirundo), sfranciocul rosiatic (Lanius collurio), semnalate în zona de studiu vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai mult cu cât prezenţa lor în zonă este una tranzitorie (de pasaj), nici una dintre ele nefiind cuibăritoare pe amplasamentul studiat.


85

Masuri de reducere a impactului Tabel 5

Etapa Grup de fauna posibil

afectat

Masuri propuse de reducere a impactului

Perioada

Etapa de

executie

Herpetofauna. Lacerta

agilis - soparla cenusie,

Lacerta viridis – guster

- verificarea terenului înainte de realizarea obiectivelor specifice ale proiectului; - mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile)

aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie;

- pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor;

- reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri; - reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (zgomotul provenit de la utilajele de lucru (ex:

autobasculante, excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile; - limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a

speciilor de herpetofauna; - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru evitarea scurgerilor de carburani, uleiuri etc.

Pe toata durata fazei de executie

Avifauna. Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE; specii din anexa II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE;

- desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate;

- respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii

poluante ; - reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul

provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator);

- folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul

obiectivului de investiţie; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări

protejate identificate în zona;

Pe toata durata fazei de executie: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembrie-februarie

Faza de

operare




- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate în zona;

- mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de

Pe toata durata fazei de operare


86

reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie; - reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri; - reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (lucrari de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la

utilajele de lucru (ex: autobasculante, excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile; - limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a

speciilor de herpetofauna; - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru evitarea scurgerilor de carburani, uleiuri etc.


- reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante;

- reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator);

- folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul

obiectivului de investiţie; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări

protejate identificate în zona; - desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu

perturba speciile de păsări protejate; - respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

Pe toata durata fazei de operare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembrie-februarie

Faza de

dezafectare





- reducerea perturbării speciilor protejate de herpetofauna urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie;

- reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri, ezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de herptofauna.

Pe toata durata fazei de dezafectare

Avifauna. Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior; specii de pasari cu

- reducerea perturbării speciilor protejate de păsări, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie.

- reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari protejate.

Pe toata perioada fazei de dezafectare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit: iunie-august; perioada migratiei de


87

migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE; specii din anexa II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE;

toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembrie-februarie


88

Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Tabel 6

Etapa Grup de fauna posibil

afectat

Perioada de

implementarea

masurilor/Respon

sabil

Control/

Monitorizare Masuri propuse de reducere a impactului

Faza de

executie

Specii de herpetofauna:

Lacerta viridis, Lacerta

agilis, Natrix natrix

Masuri

permanente

Beneficiar /

constructor /

responsabil de

mediu

Contract de

lucrări/

Raport

monitorizare

- Verificarea terenului înainte de realizarea obiectivelor specifice obiectivului de investitie; - Mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie; - Pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor;

- Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;

- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor de

herpetofauna si mamifere identificate în zonă;

- Reducerea perturbării speciilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit

de la utilaje (ex: autobasculante, excavatoare);

- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot

acceptate;

- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare;

- Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

- Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca

mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna si mamifere;

- Interzicera capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către personalul de

exploatare;

Avifauna. Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE; specii din anexa II a Directivei

Masuri

permanente

Beneficiar /

constructor /

responsabil de

mediu

Contract de

lucrări/

Raport

monitorizare

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de

excavare);


acceptate;

- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare

pentru a nu perturba păsările;

- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie;

- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor

de păsări identificate în zona;

- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul


89

Consiliului Europei - 79/409/CEE;

obiectivului de investiţie.

Faza de

operare

Lacerta agilis - soparla

cenusie, Lacerta viridis –

guster, Natrix natrix -sarpe

de casa

Masuri

permanente

Beneficiar /

constructor /

responsabil de

mediu

Contract de

lucrări/

Raport

monitorizare

- Reducerea perturbării speciilor de herpetofauna prin emisii inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate în zona;

- mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie;

- reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate,

deşeuri; - reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (lucrari de construcţii-montaj, zgomotul

provenit de la utilajele de lucru (ex: autobasculante, excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile;

- limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna;

- folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

- desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru evitarea scurgerilor de

carburani, uleiuri etc.


Masuri

permanente

Beneficiar /

constructor /

responsabil de

mediu

Contract de

lucrări/

Raport

monitorizare

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de

excavare);


acceptate;

- Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări in timpul migratiei si

cuibarit de către personalul obiectivului de investiţie;

- Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor

de păsări identificate în zona;

- Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare

pentru a nu perturba păsările;

- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.


90

Faza de

dezafectare

Lacerta agilis - soparla

cenusie, Lacerta viridis –

guster, Natrix natrix -sarpe

de casa

Beneficiar /

constructor /

responsabil de

mediu

Contract de

lucrări/

Raport

monitorizare


- reducerea perturbării speciilor protejate de herpetofauna urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie;

reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate,

deşeuri, ezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact

asupra speciilor de herptofauna.


Beneficiar /

constructor /

responsabil de

mediu

Contract de

lucrări/

Raport

monitorizare

- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi

emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea

impact asupra speciilor de pasari;

- Reducerea perturbării speciilor de avifauna urmare a lucrarilor de dezafectare.


91

Recomandam ca toata perioada de implementare pentru proiectul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” sa fie asistata de o persoana/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).

Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul proiectului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei s-a realizat monitorizarea asupra biodiversitatii (flora, fauna).

Monitorizarea florei. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:

- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe

teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz,

în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren,

realizarea listei de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte

itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei si s-au efectuat periodic (circa 2-3 zile/lună în perioada de vegetaţie), astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile.

Monitorizarea faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, ce a cuprins metodele de lucru de monitorizare a perimetrului exploatarii, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente.

Specificam ca responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului

de monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate.

Rapoartele de monitorizare sunt prezentate anual, functie de conditiile impuse de Autoritatea de Mediu.


92

Perioadele de realizare a monitorizarii faunei Tabel 7

Luna

/element de

monitorizare

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Păsări

cuibăritoare

Păsări

sedentare

Păsări de

pasaj

Păsări care

iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Nevertebrate

terestre

Legendă:

Avand in vedere ca perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de

agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” se afla in perimetrul sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atentie deosebita s-a acordat monitorizarii pasarior, in special speciilor desemnate pentru aceasta arie protejata.

Metode de monitorizare a avifaunei Metoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de inregistrare

a pasarilor de pe amplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile mici si 350-400 m pentru observarea pasarilor in locuri decoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc si identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de rau, pe perimetrul studiat si vecinatati. Traseele au avut lungimea intre 2-4km.

Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. S-a realizat numărarea păsărilor în locurile de odihnă si popas. Metoda implica inregistrarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care urmeaza sa le numere.

Numărarea/căutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor pasarilor din diverse locuri (vegetatie, sol, maluri etc.), ce sunt caracteristice speciilor.

Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele migratoare de răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, şoimi).

Monitorizarea avifaunei perimetrului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” s-a efectuat pe durata

Perioada favorabilă Perioada optimă


93

anului 2012. Identificarea speciilor de pasari in perioada de migratie s-a realizat in lunile aprilie-mai, august-noiembrie 2012.

In conformitate cu metodele de monitorizare specifice, s-au identificat specii comune de păsări caracteristice zonelor descoperite: Passer montanus – vrabie de camp, Carduelis carduelis – sticlete, Pica pica – cotofana, Emberiza citrinella - presura galbena s.a.; specii silvice: Fringilla coelebs – cinteza, Parus major - piţigoi mare ş.a.; specii acvatice: Larus ridibundus - pescăruş râzător; Larus cachinnans - pescarus argintiu; pasari rapitoare: Falco tinnunculus – vanturel rosu, ce reprezinta specii comune in zona.

În concluzie in ceea ce priveşte avifauna perimetrului „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” mentionam urmatoarele:

- din numarul total de specii de pasari observate (28), 4 specii de pasari au fost din

anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior ; 8 specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE; 7 specii din anexa II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE;

- Majoritatea speciilor de avifauna au fost observate doar în zbor, ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului.

studiile realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea proiectului;

urmarea a realizarii obiectivului de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” nu se va inregistra un impact negativ semnificativ asupra speciilor de avifauna identificate in zona studiata.

4. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate

4.1 Materiale si metode

Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind speciile de flora si fauna din perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati”. Metode folosite pentru studiul speciilor de flora, metodologie, aparatura folosita, vizite in teren etc.

Studii asupra florei si vegetatie zonei studiate s-au realizat in perioada mai-august 2012. Activitatea de cercetare a habitatelor si speciilor de flora a constat in deplasari periodice in care s-a urmarit cunoasterea cat mai buna a suprafetelor acoperite cu vegetatie, inventarierea speciilor de plante, mai ales a celor grupate in fitocenoze care pot edifica habitate de interes comunitar.

Zona vizata a fost strabatuta in totalitate, astfel incat, sa fie observate si determinate toate aspectele necesare stabilirii corecte a identitatii speciilor de plante si a comunitatilor vegetale.

Activitatile propuse au constat in: - documentare asupra zonei analizata (date existente, situatia actuala etc.); - stabilirea zonelor de cercetat; - efectuarea vizitelor de teren; - notarea datelor observate in fisele de lucru; - identificarea speciilor de plante prezente;


94

- stabilirea statutului sozologic si a starii de conservare a speciilor de plante inventariate;

- identificarea tipurilor de habitate sau a comunitatilor vegetale din zona analizata; - stabilirea starii de conservare a habitatelor identificate; - identificarea unor posibile elemente de interes conservativ (habitate de interes

comunitar, specii de plante de interes comunitar sau specii rare); - identificarea presiunilor si amenintarilor asupra vegetatiei din zona vizata; - realizarea fotografiilor.

Materialele necesare utilizate au constat in ruleta, determinator (ghid de identificare a speciilor de flora), literatura de specialitate, lupa, microscop, harti, soft-uri electronice de tip GIS, harti, aparat de fotografiat, fise de lucru pe suport de hartie, instrumente de scis, recipiente de plastic pentru colectarea materialului vegetal, hartie de ziar pentru conservarea materialului vegetal, coli de ierbar.

Metodele de studiu a florei si vegetatiei Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor

de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in: - inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe

teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz,

în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren,

realizarea listei de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte

itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare si s-au efectuat periodic, astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei, de asemenea s-au inregistrat date privind fenologia plantelor. Metodele si perioadele in care s-au realizat studiile asupra speciilor de flora si fauna observate pe perimetrul studait si vecinatati In ceea ce priveşte studiul faunei acesta s-a realizat pe durata anului 2012. S-a intocmit un plan de monitorizare, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei, precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. Observatii vizuale directe si colectari de probe. S-au realizat observatii directe asupra florei si faunei din perimetrul „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” si vecinatati, inregistrandu-se aspectele fenologice a speciilor de plante si asociatii vegetale, a speciilor de fauna (nevertebrate si vertebrate). Identificarea speciilor s-a realizat stabilindu-se anumite puncte/suprafete de observatii, pe perioada de vegetatie a speciilor de flora, in perioadele de cuibarit si migratie de primavara a avifaunei, notandu-se locatia si efectul inregistrat. S-au efectuat prelevari de probe (exemplare de plante), realizarea de fotografii, cu scopul de a le determina ulterior incadrarea taxonomica. Observatii (aparate optice) si inregistrari foto. Realizarea observatiilor in teren prin utilizarea de binocluri: DEKAREM 10x50, CARL ZEISS JENA, aparate foto: CANON EOS 30D.


95

Corelarea cu datele bibliografice existente. S-au analizat date generale cu privire la biodiversitatea locala/regionala (utilizarea literaturii de specialitate); au fost folosite determinatoare si alte surse bibliografice pentru identificarea in teren a speciilor de plante si animale (nevertebrate si vertebrate): Determinator ilustrat al plantelor vasculare”, vol. I şi II (Beldie, 1979); determinare pentru speciile de pesti: Bănărescu P., 1964 - Fauna R.P.R.. Pisces-Osteichthyes, vol XIII: 229-244; determinator pentru păsări: “Guide des Oiseaux d’Europe” (Peterson et. al., 1989); determinare pentru speciile de reptile: Reptilia. Fauna RPR, vol. XIV, Fasc. 2 (Fuhn şi colab. 1961); determinare pentru speciile mamifere: Cartea Rosie a Vertebratelor din România. Mamifere (Botnariuc, Tatole, 2005). Metode de studiu a faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. Studiul de teren a herpetofaunei a cuprins perioada de primavara-vara 2012, lunile martie-iunie. S-au efectuat vizite in teren in zona perimetrului de exploatare si imediata vecinatate. Studiul s-a efectuat folosind metoda transectelor (Cogalniceanu, 1997). Animalele au fost identificate in mare majoritate prin observatii directe. Un rol important in stabilirea distributiei amfibienilor si reptilelor in zona l-a jucat si animalele ucise de traficul rutier sau de catre localnici. In baza observatiilor realizate s-a facut descrierea speciilor de herpetofauna intalnite in zona studita. Observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele invecinate. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte. Inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie); observarea speciilor de pasari in peiroada de iarna (decembrie-februarie).. Metode de studiu a avifaunei. Metoda punctelor fixe şi a transectelor. Această metodă implică deplasarea într-un anumit loc (punct) şi înregistrarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Distanţa dintre punctele fixe diferă în funcţie de speciile de păsări. Astfel, pentru păsările mici distanţa poate fi până în 150 m, iar pentru speciile mai mari, mai mobile şi în special pentru studiul în ecosisteme deschise, distanţele variază între 350-400 m. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Poziţionarea transectelor nu se face în funcţie de anumite repere sau după preferinţa observatorului (ex. de-a lungul potecilor, a unui mal de râu etc., care se pare că ar avea multe păsări), acestea fiind poziţionate fără legătură cu distribuţia păsărilor. Astfel, datele observaţiilor pot fi extrapolate şi pentru alte sectoare ale aceluiaşi ecosistem. Lungimea transectelor depinde în mare măsură de timpul necesar de estimare a unui eşantion, cât şi de numărul ecosistemelor cercetate. Cel mai lung traseu parcurs de observator într-o zi nu trebuie să depăşească 10 km. Pentru evaluări mai precise sunt recomandate transecte de cca 4 km. Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. Numărarea păsărilor în locurile de odihnă sau colonii implică de obicei numărarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorii mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care le vor număra. Se poate acoperi întrega


96

circumferinţă a cercului sau doar o porţiune din ea. Trebuie cunoscută proporţia din întreaga circumferinţă care e acoperită. Numărarea/căutarea cuiburilor. Un studiu ornitologic se poate concentra şi asupra cuiburilor, deoarece disponibilitatea acestora poate limita mărimea populaţiei şi apoi cuiburile sunt caracteristice speciei şi relativ uşor de găsit. Comportamentul tipic al păsărilor (întoarcerea la cuib, jocurile nupţiale şi cântecul) poate fi folosit pentru a calcula numarul de perechi din zonă. Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii. Pentru prognozarea impactului produs de obiectivul de investitie „Lucrari de excavatie in vederea exploatarii de agregate minerale de rau in comuna Nicoresti, judeţul Galati” au fost luate în calcul speciile de avifauna, care au stat la baza desemnarii sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, precum şi habitate si specii de faună desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, întâlnite in zona de amplasament si vecinatati a obiectivului de investitie. Aprecierea/cuantificarea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii:

- tipuri de habitate întâlnite în perimetrul exploatarii si vecinatati; - calitatea ecosistemelor prezente pe perimetrul studiat şi imediata vecinatate; - numarul de specii de pasari protejate identificate în perimetrul exploatarii si

vecinatati, inclusiv cele care au stat la baza desemnarii sitului de importanta comunitara ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior;

- marimea populatiilor speciilor protejate identificate în perimetrul exploatarii si vecinatea acesteia, raportata la populaţiile inventariate în siturile protejate ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

- ecologia altor specii de fauna identificate în zona investigata; - alte specii de fauna (ihtiofauna, herpetofauna, mamofauna) semnalate in zona

analizata; - activităţi antropice desfasurate în perimetrul exploatarii şi vecinatatea acesteia; - impactul cumulat al acestei investitii faţă de cele existente şi viitoare (din datele

disponibile).

4.2 Echipa de elaborare a studiului

SC DANIAS SRL, Auditor principal/Evaluator principal, Certificate de atestare: EIM 07-102/22.10.2008, BM 07 – 93/22.10.2008; Sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, J17/438/1993, CUI 3814348, telefon: 0236 412 126, fax : 0236 435 180, mobil: 0745 116 685; Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Evaluare adecvată (EA), Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, Sediul social în Galaţi, str. Rosiori nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil: 0755 073 761, e-mail: [email protected] Bojoi Silvia P.F.A., elaborator de studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; Sediul social în Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13 B, Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; telefon 0751 024 651

mailto:[email protected]


97

Bibliografie

1. Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London

2. ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press

3. ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England

4. Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford;

5. BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany

6. Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis

7. BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava

8. Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti 9. Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 10. Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5,

Ed. Acad. Române, Buc., 274

11. Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK.

12. DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart

13. Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science

14. Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas

15. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti

16. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti

17. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca

18. GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire

19. Gilbert G. et al 1998. Bird Monitoring Methods, RSPB

20. Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris

21. Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London


98

22. Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii

Ornitologice Române, Cluj 23. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii,

sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti 24. Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia,

Editura Academiei Române, Bucureşti 25. Robu B., Macoveanu M., 2010. Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila.

Bucuresti. 26. Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti

27. RUICĂNESCU A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136

28. Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti

29. Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit.

Univ. „Lucian Blaga” Sibiu

30. Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages.

31. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International

*** OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/ 2011 *** HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000; *** Ord. MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România; *** HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; *** Ord. nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; *** Adresa APM Galati nr. 4613 din 04.03.2013; *** Certificat de urnanism nr. 138/3396 din 08.06.2012; *** Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 191 din 18.12.2012; *** Decizia etapei de incadrare nr. 91 din 07.02.2013; *** Contract de vanzare-cumparare nr. 3755/06.10.2013;

*** Plan de amplasament si delimitarea imobilului, 12.02.2013;

*** Certificat de inregistrare SASVIRO SRL, 2008.

http://freelex.juridic.ro/00109493.htm


99


100

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume GLAVAN – CARANGHEL TEODOR

Adresă(e) str. Rosiori, nr. 27, Bl. B1, Ap. 53, judetul Galati, România

Telefon(oane) Mobil: 0755073761

Fax(uri) -

E-mail(uri) [email protected], [email protected]

Naţionalitate(-tăţi) română

Data naşterii 05.09.1961

Sex masculin

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Elaborator de studii pentru protectia mediului

Experienţa profesională

Perioada 2008-2013

Funcţia sau postul ocupat Evaluator de Mediu (Certificat atestare – EIM-05-57/25.06.2008), pozitia nr. 355 din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului (Certificat de inregistrare din 17.02.2011 emis de Ministerul Mediului si Padurilor Romania)

Activităţi şi responsabilităţi principale

Elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului - pe componenta biodiversitate

Numele şi adresa angajatorului

GLĂVAN – CARANGHEL TEODOR PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATA (P.F.A.), Galaţi, România

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservarea Biodiversităţii; Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie – 7219 (CAEN)

Perioada 2005-2010

Funcţia sau postul ocupat Coordonator SOR Proiect LIFE05NAT/RO/000155 „Reconstrucţia ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior” , judeţul Galaţi, România


Coordonare activităţi de inventarierea, monitorizarea, protecţia/conservarea avifaunei Prutului Inferior


Societatea Ornitologică Română (SOR), România


Biodiversitate

Perioada 2005-2007

Funcţia sau postul ocupat consilier




101


Protecţia naturii, conservare, biodiversitate


Agentia pentru Protecţia Mediului Galaţi, România


Compartiment Protecţia Naturii, Protecţia Solului şi Subsolului

Perioada 1997-2005

Funcţia sau postul ocupat Muzeograf - ornitolog


Cercetare muzeografica, conservare colecţii ornitologice


Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România


Muzeografie, Secţia Muzeu a C.M.Ş.N. Galaţi

Perioada 1991-1997

Funcţia sau postul ocupat Cercetător


Inventariere, Monitoring faună vertebrate


Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii” Republica Moldova


Fauna vertebrate, Secţia Cercetare, Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii”, Republica Moldova

Perioada 1989 -1991

Funcţia sau postul ocupat Specialist ornitolog


Cercetare, Monitoring avifaună Republica Moldova


Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova


Laboratorul de Ornitologie, Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova

Perioada 1984 -1989

Funcţia sau postul ocupat Cercetător


Cercetare, conservare colecţii ornitologice


Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău, Republica Moldova


Muzeografie, Secţia Ştiinţele Naturii, Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Chişinău, Republica Moldova

Educaţie şi formare

Perioada 1978 -1984

Calificarea / diploma obţinută

Diplomă de Licenţă

Disciplinele principale studiate / competenţe

profesionale dobândite

Biologie, Geografie Profesor de Biologie şi Geografie


102

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ /

furnizorului de formare

Universitatea din Tiraspol, Facultatea de Geografie şi Biologie, Republica Moldova

Perioada 1997-2003


Diplomă de Doctor în Biologie



Biologie/Zoologia Vertebratelor/Ornitologie Doctorat în Biologie



Universitatea ”Al. I. Cuza” Iaşi, România

Perioada 2000


Certificat „Bird surveys and monitoring”



Ornitologie, Monitoring avifaună

Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ / furnizorului de

formare

BirdLife International

Perioada 2001


Certificat „Managementul proiectelor”



Management proiecte

Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ / furnizorului de

formare

Centrul pentru Implementare Managementului Performant Bucureşti, România

Perioada 2001


Diplomă ”Bazele Muzeologiei”, specialitatea ”Ştiinţele Naturii”



Muzeologie Muzeograf grad I A



Ministerul Culturii şi Cultelor România, Centrul de Formare, Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

(rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Perioada 2003


Atestat de expert în ornitologie, bunuri de importanţă ştiinţifică



Muzeologie, Colecţii muzeale, Patrimoniu cultural


103



Ministerul Culturii şi Cultelor România

Perioada 2008


Certificat „Cercetare – dezvoltare în alte ştiinţe şi inginerie"



Persoană Fizică Autorizată



Ministerul Justiţiei România, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi

Perioada 2008


Certificat de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului



Expert Evaluator de Mediu



Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Comisia de Atestare a Persoanelor Fizice şi Juridice care elaborează Studii de Evaluare a Impactului asupra Mediului şi Bilanţuri de Mediu

Perioada 2011


Certificat de inregistrare din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului, pozitia nr. 355, din 17.02.2011



Evaluator de Mediu



Ministerul Mediului si Padurilor din Romania, Comisia de inregistrare

Limba(i) străină(e)

cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Engleza B2

Utilizator experimentat

B1 Utilizator

independent B1

Utilizator independent

B1 Utilizator

independent B1


Franceza C1


B2 Utilizator

experimentat C1


B2 Utilizator

independent B1


Rusa C2


C2 Utilizator

experimentat C2


C2 Utilizator

experimentat C1


(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

B1 Utilizator

independent B2

Utilizator independ

ent

A1 Utilizator elementar



Competenţe şi abilităţi sociale

Abilitaţi de comunicare, colaborare, integrare cu succes în entităţi, grupuri sociale, echipe de lucru


104

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Competenţe organizatorice în activităţi de management pe probleme de mediu, biodiversitate, conservare şi protecţie a speciilor şi a habitatelor

Competenţe şi aptitudini tehnice

Studii (inventariere, monitoring), cercetare ştiinţifică, aplicaţii în teren faună de vertebrate (ornitologie);

Expertiză impact de mediu (biodiversitate); Consultanţă pe probleme de mediu; Experienţă în diseminare informatii de mediu, educaţie ecologică

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Operare P.I. (Word, Excel, PowerPoint, Adobe Photoshop, Corel Draw, Office)

Competenţe şi aptitudini artistice

Organizare şi participare la desfăşurarea activităţilor culturale (festivaluri etnografice, teatrale, ale ONG-urilor)

Alte competenţe şi aptitudini

Realizare de observaţii/cercetări ornitologice/monitoring păsări; imagini video/foto

Permis(e) de conducere Permis de conducere auto (Categorie B)

Informaţii suplimentare Carti: 3, Articole stiintifice 32

Referinţe favorabile: Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău,

Republica Moldova; Rezervaţia ştiinţifică „Codrii” Republica Moldova; Institulul de Zoologei a Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova; Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultaţea de Biologie; Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România; Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi România; Grupul de Lucru al Proiectului LIFE05NAT/RO/000155;

Societatea Ornitologică Română (SOR);

Asociatia Terranostra Galati;

Blom Romania

Membru în asociaţii profesionale:

Societatea Ornitologică Română (SOR), membru din 1994, coordonator al Sucursalei

SOR Galaţi, România;

Societatea Ornitologică din Republica Moldova (S. O. M.), fondator şi membru din

1989;

Societatea Ornitologică din Ucraina (U. T. O. P.), membru din 1995

“Lucrari de excavatie in vederea extragerii de agregate...

Documents

Transcript of “Lucrari de excavatie in vederea extragerii de agregate...