ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

CATEDRA TEORIE ŞI POLITICI ECONOMICE

PORTOFOLIUL

disciplinei

MICROECONOMIE

Autor:Studentul (-a) gr.MKL-153,\învăţământ cu frecvenţă la ziNumele și PrenumeleFlorea Andrian______________________

Profesor:dr., conf.univ.

Barbăneagră Oxana_____________________

Chişinău – 2015

TEMA 1. OBIECTUL DE STUDIU ŞI METODOLOGIA TEORIEI ECONOMICE

1. Comentaţi afirmaţia: „Teoria economică ar fi fost inutilă dacă toţi oamenii ar fi obţinut toate cele dorite în cantităţi nelimitate”.

Teoria economică este tiin a ce se ocupă cu studierea factorilor economice i schimbului de marfă pe bani. Odată ceș ț ș marfa avea să fie în calitate de bunuri libere, această tiin ă ar fi inutilă pentru că fiecare i-ar lua cantitatea de careș ț ș are nevoie, prin urmare economie nu ar avea nici un efect.

2. Care din variante nu are atribuţie la Teoria economică ?a) nevoi nelimitate;

3. Marcaţi răspunsul pe care îl consideraţi corect pentru a defini resursele:

b) resursele sunt elemente naturale sau create de om, care pot fi utilizate în activitatea economicăAnalizaţi resursele economice implicate în producerea pâinii şi calculatorului.

4. Caracterul relativ limitat al resurselor economice:a) reprezintă o situaţie caracteristică doar ţărilor cu condiţii naturale defavorabile;

5. Pentru R.Moldova este caracteristică raritatea relativă sau raritatea absolută a resurselor ? Argumentaţi răspunsul prin exemple concrete.

Pentru R. Moldova este caracteristică raritatea relativă a resurselor, deoarece ara nu dispune de resurse suficiente de țpetrol, minerale, fier, chiar i acela i lemn, luînd în considera ie acel fapt că ara are numeroase păduri, dar care ș ș ț țconstituie doar cca 8% din tot teriotriul republicii.

6. Pe cât de argumentată teoretic este lozinca: „De la fiecare după capacităţi, fiecăruia după necesităţi” ?Dacă persoana are necesită i mari de a căpăta un bun oarecare, el va fi capabil să facă tot ce îi stă în puteri pentru a realizaț

acest lucru.

7. Care este esenţa economică a afirmaţiei lui B.Franclin: „Timpul sunt banii” ?Banii reprezintă valoarea monetară a timpului i muncii ce o depunem fiecare din noi în realizarea unui lucru, i odată ce ș ș

vom utiliza timpul mai eficient i corect, vom avea un venit mai mare.ș

8. Ce reprezintă bunurile ? Explicaţi următoarele tipuri de bunuri, aducând exemple corespunzătoare: bunuri libere şi economice

bunuri libere- bunuri i resurse naturale (aer, apă, pămînt)șbunuri economice- bunuri create de om i care participă într-un proces economic (lemn, intrumente)ș

bunuri de consum şi de producţiebunuri de consum- bunuri ce urmează a fi consumate sau utilizate (alimente)bunuri de produc ie- bunuri semifinite, ce au fost produse i urmează a fi utilizate în produc ie (scînduri, sticlă)ț ș ț

bunuri primare, intermediare, finalebunuri primare – materie primă (apă, lemn)bunuri intermediare – bunuri semifinte bunuri finale – bunuri finite (mobilă, scaun)

bunuri mobiliare şi imobiliarebunuri mobiliare – bunuri statice i u or manevrabile (scaun, masă)ș șbunuri imobiliare – bunuri statice, dar nu sunt manevrabile (casă)

bunuri complementare şi substituibile.Bunuri complemtenare – bunuri care se completează una pe alta în utilizare (pastă pix)Bunuri substituibile–bunuri ce pot fi înlocuite cu alte bunuri petru a satisface aceleași nevoi(unt margarina)

9. Costul alternativ este costul determinat de:a) cea mai bună variantă de la care trebuie să renunţăm pentru a cumpăra sau produce bunul

dat.

10. Pentru student costul alternativ al instruirii la ASEM îl reprezintă:a) cheltuielile părinţilor pentru întreţinerea studentului.

11. Conducându-ne de costul alternativ este, oare, acceptabil de a acorda prietenilor bani cu împrumut contra unei dobânzi (procente) ? NU.

Problema 12. Un atelier de tâmplărie produce mese şi scaune. În cazul unor volume stabile a resurselor economice sunt posibile următoarele alternative de producţie:

Variante alternative

mese Scaune

A 25 180B 30 130

Care este costul alternativ al majorării producerii meselor de la 25 la 30 unităţi exprimat în scaune?a) 180b) 130c) 50d) (180+130)/2 = 155

Rezolvare:

1. Co= - (130-180)/(30-25)=-(-50)/5=10 S(mese)

Problema 13. Calculaţi costurile alternative şi explicaţi evoluţia lor:

Alternative Biciclete Maşini de spălat Cost alternativ al1 maşini de

spălatA 100 0 -B 90 10 1C 75 20 1.5D 55 30 2E 0 40 5.5

Rezolvare:

B. CO2=-(90-100)/(10-0)=10/10=1 S (Biciclete) C. CO3=-(75-90)/(20-10)=15/10=1.5 S (Biciclete) D. CO4=-(55-75)/(30-20)=20/10=2 S (Biciclete) E. CO5=-(0-55)/(40-30)=55/10=5.5 S (Biciclete)

2.Cu cît mai mult sacrificăm din producerea bicicletelor cu atît mai mult crește producția mașinilor de spălat.

Problema 14. Reprezentaţi grafic curba posibilităţilor de producţie conform datelor din tabel:

Bunuri A B C D E Fde consum 20 18 15 11 6 0

de producţie

0 1 2 3 4 5

Pot fi produse 2 un. de bunuri productive şi 10 un. de bunuri de consum?

15. Curba posibilităţilor de producţie ilustrează diferite combinaţii a 2 bunuri în condiţiile:a) utilizării depline a tuturor resurselor cu tehnologiile existenteb) utilizării nedepline a resurselorc) modificării cantităţii resurselor utilizate

16. Dacă se operează pe un punct al curbei posibilităţilor de producţie, atunci, pentru a spori producţia unui bun, producţia celuilalt bun trebuie:a) menţinută la nivelul existentb) sporităc) redusă

17. Sub aspect economico-teoretic este corectă afirmaţia: „Totul ce trebuie să facem trebuie s-o facem bine” ?

Da este corectă, deoarece odată ce am dat greș vom pierde atît resurse financiare, cît și timp pentru a revindeca eșecul.

18. Metodologia ştiinţei semnifică :a) totalitatea datelor faptologiceb) totalitatea viziunilor economice ale cercetătoruluic) totalitatea metodelor şi procedeelor de cercetare

19. Unul din tipurile de analiză, utilizate în microeconomie, este analiza funcţională. Pornind de la raţiune şi experienţa cotidiană, determinaţi ce dependenţă funcţională – directă sau indirectă – există între următoarele variabile: preţul bunului şi mărimea cererii la el _____________ mărimea venitului şi mărimea consumului _____________ mărimea dobânzii bancare şi cererea de credite ____________

Încercaţi să reprezentaţi aceste dependenţe în formă grafică. Ce semnifică principiul „caeteris paribus”?

20. În care din situaţii este prezentă analiza marginală ?a) în 2005 limita de export a energiei electrice moldoveneşti în ţările din Sud-

Estul Europei este de 1,2 mii MBt anual

Bunul Y

Bunul X0 1 2 3 4 5

6

11

15

18

20

b) limita minimală de supravieţuire în R.Moldova este, actualmente, apreciată de circa 600 lei persoană / lunar

c) al patrulea costum va fi utilizat doar în scopuri festived) a doua mie de dolari / euro este raţional de plasat în altă bancă decât prima.

21. Analiza poate fi efectuată la diferite nivele. Determinaţi care din raţionamente se referă la micronivel, care – la macronivel şi care – la mondonivel ? pentru a reduce către a.2015 nivelul sărăciei în lume de 2 ori, statele

dezvoltate trebuie să acorde ţărilor subdezvoltate un ajutor anual echivalent cu 0,5% din PNB. (mondonivel)

seceta a provocat în regiunile sudice ale Moldovei o scădere a recoltei de grâne (macronivel)

reducerea cotelor impozitare pe venit stimulează activitatea economică (macronivel)

în vederea stimulării exportului bunurilor autohtone fabrica Viorica a obţinut reducerea cotelor impozitare (micronivel)

în a.2004 R.Moldova a fost unica ţară din Europa care a avut balanţă comercială activă cu Rusia (130 mln.dol.) (mondonivel)

22. Indicaţi deosebirile între afirmaţiile pozitive şi cele normative. Delimitaţi-le în situaţiile de mai jos: pentru reducerea sărăciei în ţările subdezvoltate experţii recomandă

orientarea investiţiilor în sectorul de învăţământ, ocrotire a sănătăţii, dezvoltare agrară, renovarea fondului locativ, construcţia drumurilor

creşterea preţurilor în R.Moldova este determinată de majorarea tarifelor la resursele energetice şi telecomunicaţii

R.Moldova este ţara europeană cu cele mai mici investiţii per capita pentru a majora afluxul de investiţii străine se cere ameliorarea climatului

investiţional.

23. Comentaţi următoarea afirmaţie: „Teoria economică se bazează pe premisa, că comportamentul uman este predictibil. În realitate, însă, oamenii reacţionează la schimbările mediului economic în mod foarte diferit, individual. Ca urmare, prognozele economiştilor ce ţin de comportamentul uman vor fi greşite, din care motiv este inutil de a pierde timpul pentru studierea cursului de „Teorie economică”.

Tema 2. CEREREA ŞI OFERTA. ECHILIBRUL ŞI DEZECHILIBRUL PIEŢEI

Repere teoretice

Mecanismul de funcţionare şi nivelul de dezvoltare a economiei de piaţă pot fi descrise cu ajutorul noţiunilor de cerere şi ofertă.

Cererea - dorinţa şi posibilitatea cumpărătorilor de a procura bunuri existente pe piaţă la un moment dat, in funcţie de nivelul preţului

CerereaCererea individuală (d )

Cantitatea de bun pe care un cumpărător doreşte şi este în stare să o cumpere intro perioadă de timp, la un nivel anumit al preţului

Cererea pieței (D)

Volumul total dintr-un bun pe care toţi consumatorii doresc şi sunt în stare să-1 cumpere într-o perioadă de timp, la un nivel anumit al preţului. Corespunde sumei

cererilor individuale

Volumul cererii - cantitatea de bun pe care cumpărătorii doresc şi pot să-1 procure la un anumit nivel al preţului pe parcursul unei perioade de timp.

Factorii * Preț - Volumul cererii - cantitatea de bun pe care cumpărătorii doresc şi pot să-1

procure la un anumit nivel al preţului pe parcursul unei perioade de timp.* Non-Preț - Determină modificarea cererii, grafic exprimând deplasarea curbei cererii în dreapta-sus sau stânga-jos.

NoțiuniCurba cererii – indică cantitățile maxime de bun pe caer cumpărătorii sunt

dispuși să le achiziționeze ,în perioada dată ,la diferite niveșe de prețOferta – dorințta și posibilitatea vânzărilor de a propune spre comercializării

anumite bunuri, la un moment dat, in funcție de nivelul prețului Volumul ofertei – cantitatea de bunuri pe care vânzătorii sunt gata să o

producă și să o vândă la un anumit nivel al prețului, pe parcursul unei perioade de timp

Curba de ofertă – indică contitățile maximale de bun pe care vânzătorii sunt dispuși să le vândă, în perioada dată, la diferite nivele nivele de preț

Afirmatiile A/F

1.Curba cererii reflecta preturile maxime pe care cumparatorii sunt dispusi si au posibilitatea sa le achite pentru diferite cantitati dintr-un bun. F

2. Curba ofertei denota preturile minime la care producatorii sunt dispusi sa produca si sa ofere bunul pe piata. F

3. Majorarea veniturilor consumatorilor determina cresterea cererii la toate categoriile de bunuri. A

4. La un pret superior pretului de echilibru pe piata apare un excedent de bun. A

5. Reducerea pretului unui bun va determina cresterea cererii bunurilor substituibile pentru acest bun . F

6. In cazul in care consumatorii anticipeaza o crestere pe viitor a preturilor , cererea la produsul dat in prezent scade. F

7. Un bun este considerat bun Giffen , daca cererea variaza contrar veniturilor cumparatorilor dar in acelasi sens cu pretul sau. A

8. Curba ofertei indica cantitatile maximale de bun pe care vinzatorii sunt dispusi sa le vinda in perdioada data , la diferite nivele de pret . A

9. In rezultatul taxelor impuse cumparatorului cererea scade , pretul si cantitatea de echilibru diminuindu-se. F

10. Directionarea subventiei catre consumator determina cresterea cererii, in rezultat pretul si cantitatea de echilibru cresc A

Teste grila

3. Legea generala a cererii exprimă:

c) dependenţa inversă dintre preţ şi cantitatea cerută.

4. Cererea bunului A, care se referă la categoria bunurilor normale, va creşte, dacă:

c) se va reduce preţul bunului A;

5. Bunul Giffen este: b) bunul, cererea la care creşte în cazul creşterii preţului lui;

6. Care dintre factorii nu influenteaza oferta individuala c) marimea subventiilor prestate ; 10. Cererea si oferta pot fi utilizate pentru explicarea functiei coordonatoare a preturilor: d) pe orice tip de piata . 11. Daca pretul este fixat la un nivel mai mare decit pretul de echilibru , piata bunului respectiv se va caracteriza prin : a) excedent de bunuri ;

12.Daca pretul este fixat la un nivel mai mic decit pretul de echilibru , piata bunului respectiv se va caracteriza prin :

b) deficit de bunuri ;

13.Piata unui bun se afla in echilibru daca:

b) cantitatea ceruta de bunuri corespunde cantitatii oferite de bunuri ;

24. Cind cererea creste mai mult decit oferta , pretul de echilibru :

a) creste

25. Oferta de apartamente va creste daca :

c) numarul mediu al casatoriilor va scadea ;

26. Care sunt mijloacele prin care statul poate interveni indirect pe piata :

c) preturi libere ;

Problema 2. În baza analizei efectuate asupra comportamentului consumatorilor, firma A, a divizat consumatorii în două segmente,

consumatorii din fiecare segment intenționînd să cumpere un anumit volum de produse la diferite nivele ale prețului (intențiile fiecărui segment de consumatori sunt prezentate în tabelul de mai jos):

Deduceți:1. Funcția cererii individuale a fiecărui segment (QD1,QD2);

2. Funcția cererii de piață QD.

Qd1:

Qd1=120-3P

Qd2:

Qd2=160-4PQD=Qd1+Qd2=120-3P+160-4P=280-7P.

Problema 6. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcția QD=180-2P, iar oferta acestuia – prin funcția QS= -20+3P.Determinați:

1. Prețul și volumul de echilibru;

2. Trasați curbele cererii și a ofertei.

PE QD=QS 180-2P=-20+3P 200=5P PE=40 (u.m.)QE QD=180 -2PE=180 -2*40=100 (un.)

Problema 9. La tranzacțiile de pe piață participă 3 vînzători și 3 cumpărători. Sunt cunoscute funcțiile cererii fiecărui cumpărător: QD1= 12-P; QD2= 16-4P; QD3= 10-0,5P și funcțiile ofertei fiecărui vînzător: QS1= 2P-6; QS2= 3P-15; QS3= 5P.Determinați:

1. Parametrii echilibrului de piață;

2. Volumul vînzărilor fiecărui vînzător;

3. Volumul de produs cumpărat de către fiecare cumpărător.

QD=QD1+QD2+QD3=12-P+16-4P+10-0.5P=38-5.5PQS=QS1+QS2+QS3=2P-6+3P-15+5P=10P-21

1. PE QD=QS 38-5.5P=10P-21 PE=3.8 (u.m.)

QE QD=38-5.5*PE QE= 17 (un.)2. QED1=12-3.8=8.2 3. QES1=2*3.8-6=1.6

*

P

Q

DS

E

90=a-b*10 a=90+b*10 a=90+10b a=90+10b a=12060=a-b*20 60=90+b*10-b*20 20b-10b=30 b=3

120=a-b*10 a=120+b*10 a=120+10b a=120+10b a=16080=a-b*20 80=120+b*10-b*20 20b-10b=40 b=4

PE

QE

40

10

QED2=16-4*3.8=0.8 QES2=3*3.8-15=-3.6QED3=10-0.5*3.8=0.1 QES3=5*3.8=19

Problema 10. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcția: QD= 500 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcția QS= 2P-100. Producătorii bunului beneficiază de o subvenție în mărime de 30 u.m. pentru fiecare unitate vîndută.Determinați:

1. Prețul de echilibru și cantitatea de echilibru, pînă la acordarea

subvenției;

2. Prețul de echilibru și cantitatea de echilibru, după acordarea

subvenției;

3.Construiti grafic soluția problemei.

1. PE QS=QD 500-2P=2P-100 4P=600

PE=150 (u.m)QE QS=500-2PE QE=200 (un.)

2. PE+ QS=QD+ 500-2P=2(P+30)-100

500-2P=2P+60-100 4P=540 PE+=135 (u.m.)QE+ QS=500-2PE+ QE=230 (un.)

Problema 12. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcția QD= 200-0,5P, iar oferta acestuia – prin funcția QS=3,5P-50.Determinați:

1. Prețul și cantitatea de echilibru al bunului X;

2. Cum se va schimba prețul de echilibru după aplicarea unui impozit în

mărime de 2 u.m. pe fiecare unitate vîndută plătit de vînzători?

3. Ce cantitate din bunul X va fi vîndută pe piață la noul preț?

4. Care va fi mărimea încasărilor la buget?

5. Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător și vînzător?

6. Dați reprezentarea grafică a soluției problemei.

1. PE QS=QD 200-0.5P=3.5P-50 4P=250 PE=62.5 (u.m.)

QE QD=200-0.5*62.5 QE=168.75 (un.)2. PE+ QS+=QD 200-0.5P=3.5(P-2)-50 4P=257 PE=64.25 (u.m.)

QE+ QD+=200-0.5*64.25 QE=168.875 (un.)3. QS+=3,5(PE+-2)-50=3,5(64,25-2)-50=3,5*62,25-50=167,875 (un.)

1350

PE+

23

E+

P

Q

DS

EPE

QE

150

20

S+

QE+

4. Încasările bugetare=QE*T=16,75*2=337,75 (u.m.)

5. Povara fiscală între cumpărător și vînzător:

- Pînă la impozit PE=62,5 u.m., fapt prin care ei vînzătorul încasează

62,5 u.m. și cumpărătorul achită 62,5 u.m., iar după impozitarea cu

2 u.m. PE=64,25 u.m., prin urmare vînzătorul suportă o povară

fiscală în valoare de 0,25 u.m., iar consumatorul 1,

Problema 27. Cererea și oferta pentru un bun de import se descriu, respectiv, prin funcțiile QD= 400-0,5P și QS= P -200. Pentru a proteja producătorii autohtoni, Guvernul a stabilit cota de import în nivelul 150 unități. Oferta pieței este determinată doar de volumul bunului importat.Determinați:

1. Prețul de echilibru și volumul de echilibru pe piața respectivă pînă la

stabilirea cotei de import;

2. Ce influență va avea stabilirea cotei de import asupra prețului de

echilibru pe piață?

3. Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma stabilirii cotei

nominalizate?

4. Cum se vor modifica prețul de echilibru și volumul de echilibru pe piața

respectivă , dacă cota de import va fi înlocuită printr-o taxă în mărime

de 15 u.m.?

5. Prezentați modelul grafic al problemei.

1. PE QD=QS 400-0,2P=P-200 1,5P=600 PE=400 u.m.

QE=200 un.2. Stabilirea cotei de import impune o ofertă rigidă pe piața bunului dat

(QS1), grafic fiind reprezentată printr-o paralelă la axa P, cantitatea de

echilibru diminuîndu-se pînă la prețul de import și anume 150 un. PE va

crește

PE1 QD=QS1 400-0,5P=150 PE1=500 u.m.QE1=150 un.

3. Veniturile impozitelor nou indicate se vor mări cu 25 de mii u.m. de la

80 mii u.m. (400*200) la 105 mii u.m (700*150).

4. Dacă cota de import se va mări cu 15 u.m.

P

PE2 QD=QS2 400-0,5P=P-200-15 1,5P=615 PE=410 u.m, adică PE cu 10 u.m.QE2=410-200-15=195, adică QE cu 5 un.

Tema 3. ELASTICITATEA CERERII ȘI A OFERTEITermeni economici:Elasticitatea – măsura în care o variabilă oarecare “răspunde” la modificarea unei alte variabile.Elasticitatea cererii – reacția (sensibilitatea) cererii la modificarea factorilor ei de influență.Coeficientul de elasticitate a cererii arată cu câte puncte procentuale se va modifica cantitatea ceruta de bun ca rezultat al modificării cu un procent a factorului de influență.Elasticitatea cererii – gradul de sensibilitate a cantității cerute dintr-un anumit bun economic la modificarea prețului la bunul dat,cu condiția respetării principiului “caeteris paribus”.Elasticitatea cererii în funcție de venit – gradul de sensibilitate a mărimii cantității cerute față de un anumit bun economic ,determinată de modificarea venitului,cu condiția respectării principiului “caeteris paribus”.Elasticitatea încrucișată a cererii – gradul de sensibilitate a mărimii cantității cerute față de un anumit bun economic,determinată de modificarea prețului unui alt bun, cu condiția respectării principiului “caeteris paribus”.Elasticitatea ofertei – măsura în care cantitatea oferită se modifică în funcție de modificarea unuia dintre factorii de influență.Elasticitatea ofertei în funție de preț - gradul de sensibilitate a mărimii ofertei unui bun economic , determinată de modificarea prețului, cu condiția respectării principiului “caeteris paribus” .

Afirmații Adevărat/Fals:1.Coeficientul elasticității cererii în funție de preț exprimă modificarea relativă a prețului bunului ca rezultat a modificării cantității solicitate. FCoeficientul elasticității cererii în funție de preț exprimă modificarea relativă a cererii bunului ca rezultat a modificării cantitîții solicitate.

700E1

D

E

P

S

S1

PE1

150

PE

QE

400

200

QE1Q

2.Cu cît mai mulți substituenți există pentru bunul dat,cu atât este mai mare gradul de elasticitate a cererii în funcție de preț. A3.Dacă două bunuri sunt complementare,coeficientul de elasticitate încrucișată a cererii este pozitiv. FDacă două bunuri sunt complementare,coeficientul de elasticitate încrucișată a cererii este negativ.4.Cererea pentru pâine este mai elastic decât cererea pentru autoturisme. FCererea pentru autoturisme este mai elastic decât cererea pentru pâine.5.Dacă coeficientul de elasticitate cererii în funție de venit are o valoare negativă atunci cererea este inelastică. F6.Dacă douî produse sunt substituibile, atunci coeficientul de elasticitate încrucișată a cererii va fi mai mare ca zero. A7.Elasticitatea cererii în funcție de preț este constant de-a lungul curbei cererii. F8.Elasticitatea cererii în funcție de preț este mai mare în cazul bunurilor care pot fi substituite mai ușor cu alte produse.9.În general , cererea pare a fi mai inelastică pe termen lung decât pe termen scurt. F În general , cererea pare a fi mai elastică pe termen lung decât pe termen scurt.10.În cazul unei cereri elastic,creșterea prețului bunului va determina creșterea veniturilor. FÎn cazul unei cereri elastic,creșterea prețului bunului va determina scăderea veniturilor.

Test Grilă:1.Cererea pentru un bun este elastică dacă:a)în urma reducerii prețului bunului venitul de la vinderea lui crește considerabil;2. Coeficientul elasticității cererii în funcție de preț egal cu 2, semnifică următoarele :d)dacă prețul bunului va crește cu 1%,volumul cererii se va reduce cu 2%;3.Dacă coeficientul de elasticitate a cererii unui bun în raport cu prețul este 3,iar prețul scade cu 20% ,atunci cantitatea cerută :d)crește cu 60%;4.Cererea pentru bunul X este inelastică.Dacă prețul bunului X se reduce cu 5% atunci:d)creșterea procentuală a cantității cerute este mai mică decât 5%,iar încasările din vînzări se reduc;5.Elasticitatea după preț a cererii dintr-un bun se afla într-o dependență invers proporțională de :a)prețul bunului;10.Venitul total al unei firme cu prețuri cuprinse în zona elastic a curbei cererii a crescut.În aceste condiții ,selectați afirmația adevărată din cele enumerate mai jos:e)sunt adevărate variantele b și c;11.Prețul creioanelor crește cu 5%,iar încasările din vânzări se reduc cu 7%. Cererea pentru creioane este :d)elastic în raport cu prețul;

PSDS

PM

DS

12.Dacă veniturile încasate din vînzarea laptelui cresc cu 10% ,ca urmare a majorării prețului cu 12% ,cererea pentru lapte este:c)inelastică;13.Elasticitatea cererii va crește în timp ,deoarece :d)consumatorii vor putea cumpăra bunuri substituibile.14.Dacă coeficientul elasticității cererii încrucișate a bunului X față de prețul bunului Y este negative:c)bunul X este complimentar bunului Y;20.Un bun poate fi apreciat drept inferior dacă:d) coeficientul elasticității cererii în funcție de venit este egal cu 2;21.Dacă două bunuri,A și B ,sunt substituibile,atunci:c)ambele au aceeași elasticitate;22.Elasticitatea cererii va crește în timp,deoarece:b)curba cererii se va deplasa la dreapta;23.Coeficientul elasticității cerere-venit reprezintă:d)modificarea volumului cererii raportată la modificarea venitului.24.În cazul ofertei perfect elastic în funție de preț:a)oferta este reprezentată printr-o dreaptă paralelă la abscisă;25.La prețul unitare de 18 u.m.,oferta dintr-un bun pe piață este X bucăți.Dacă prețul pieței crește cu 6 u.m.,oferta sporește cu 10 bucăți.Știind că mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu prețul este 1,înseamnă că oferta inițială (în bucăți) a fost :c)30;

ProblemeProblema 1.Cererea pentru struguri este descrisă prin ecuația QS=10-2PS+0,5PM, unde PS prețul strugurilor; PM –prețul merelor. PS=2, PM=1.Determinați:

1. Coeficientul elasticității a cererii de struguri în funcție de preț;

2. Coeficientul de elasticitate încrucișată a cererii pentru struguri, în

funcție de prețul merelor.

1. QS= 10-2*2+0,5*1= 6,5 un.

2. E D = - b PsQd

= - (2) 2

6.5 = 0.62 – cerere inelastică

E D = b PsQd

=0.5* 1

6.5 =

0.56.5

= 0,077 – cerere inelastică

Problema 3. Funcția ofertei pe piața cartofilor este QS= -500+100P.Determinați:

1. Elasticitatea ofertei după preț, prețul alcătuind 5 u.m.

2. Tipul elasticității ofertei după preț și sensul lui economic.

∆%QS↑20%

3. Cu cîte procente se va modifica oferta de piață dacă prețul

produsului va crește cu 20%?

1. QS= -500+100*6=100 ED/P=100*6/100= 6 u.m.

2. Ofertă elastică

3. QS= -500+100(P+20%)

6 = 6*20%=120% ↑

Problema 4. Cererea unui produs este descrisă prin ecuația QD=1000-100P.Determinați pentru ce valori ale prețului cererea va fi elastică, respectiv pentru ce valori ale prețului cererea va fi inelastică.

Cererea va fi elastică pentru prețurile la care coeficientul de elasticitatea este mai mare decit 1 și respectiv inelastică –mai mic ca 1.Determinăm nivelul prețului pentru care coeficientul de elasticitate este egal cu 1 din formula

ED/P=QD’ * PQ

Astfel derivăm funcția cererii QD’=(1000-100P)’=100Aplicăm rezultatul obținut în formule de calcul a coeficientului de elasticitate și o egalăm cu 1:ED/P=100* P/1000-100P=1 P=10-P P=5Deci cererea va fi inelastică pentru prețuri mai mici decît 5 și respectiv elastică pentru prețuri mai mari decît 5.Problema 5. Completați tabelul pentru cererea reprezentată prin funcția QD=500-10P.

P 30 28 26 24 22 20 18QD 200 220 240 260 280 300 320ED/P în punct

- 1.5 1.271.08

30.92

0.786

0.667

ED/P în arc-

1.381

1.174

10.85

20.72

40.61

3Veniturile din vînzări(TR)

6000

6160

6240

6240

6160

6000

5760

ED/P în punct:1. ED/P=0

2. ED/P= −220−200

28−30 *

30200

= 600400

= 1,5

3. ED/P= −240−200

26−28 *

28220

= 20∗282∗220

= 1,27

4. ED/P= −260−240

24−26 *

26240

= 20∗262∗240

= 1,083

5. ED/P= −280−260

28−30 *

24260

= 20∗242∗260

= 0,92

6. ED/P= −300−280

20−22 *

22280

= 20∗222∗280

= 0,786

7. ED/P= −320−300

18−20 *

20300

= 20∗202∗300

= 0,66

ED/P în arc:1. ED/P=0

2. ED/P= −220−200

28−30 *

58/2420 /2 =

20∗292∗210

= 1,381

3. ED/P= −240−220

26−28 *

54/2460 /2 =

20∗272∗230

= 1,174

4. ED/P= −260−240

24−26 *

50/2500/2 =

20∗252∗250

= 1

5. ED/P= −280−260

22−24 *

46/2540/2 =

20∗232∗270

= 0,852

6. ED/P= −300−280

20−22 *

42/2580/2 =

20∗212∗290

= 0,724

7. ED/P= −320−300

18−20 *

38/2620/2 =

20∗192∗310

= 0,613

TR= Q * P1. TR= 200*30=6000

2. TR= 220*28=6160

3. TR= 240*26=6240

4. TR= 260*24=6240

5. TR= 280*22=6160

6. TR= 300*20=6000

7. TR= 320*18=5760

Problema 12. Cererea pentru produsul A este descrisă de ecuația: QD/A=PA-2PS+0,05I. Unde PA-prețul produsului A; PB-prețul produsului B; I-venitul consumatorului. PA=2, PB=3, I=200.Determinați:

1. Elasticitatea bunului A în funcție de prețul bunului A

2. Elasticitatea bunului A în funcție de prețul bunului B

3. Elasticitatea bunului A ăn funcție de venitului consumatorilor.

Explicați sensul economic al datelor obținute.

1. EA/A= -b * PAQD

= -1 * 26 =

−26

< 1 – cerere inelastică

QD/A= PA-2PS+0,5I = 2-2*3+0,05*200=6 un.

2. EB/A= b* PBQD

= -2 * 36 = -1 – cerere unitară (bunuri complementare)

3. EI/A= b* IQD

= 200∗0,05

6 =

106

= 1,66 – cerere elastic (bunuri normale)

Problema 13. Funcția cererii pe o piață este QD=1200-5P.Determinați:

1. Elasticitatea cererii după preț, prețul alcătuind 100 u.m.

2. Tipul elasticității cererii după preț și sensul lui economic.

3. Cum se va modifica cererea firmei dacă prețul va crește cu 30%?

QD=1200-5P1. P=100 u.m. QD=700

ED/P= - b PQ

= - (-5) * 100700

= 57 <1 – cerere inelastică

3. ED/P= −Δ%QDΔ%P

0,71 = −Δ%Q↓↑30 %

0,71*0,3 = 21%↓

Problema 18. Pe piața unui bun, funcția cererii este QD=19-4P, iar funcția ofertei QS= - 5+2PCalculați coeficientul elasticității cererii în funcție de preț și coeficientul elasticității ofertei în funcție de preț la nivelul echilibrului pieței.

QD=19 -4P QS=-5+2P PE=4 u.m. QE=3 un.

EQD/P= - b * PQ

= 3* ED/P = -b* PQ

= - (-4)* 43

= 5,2 – cerere elastică

EQS/P= b * PQ

= 2* 43=8

3 = 2,66 – ofertă elastică

Problema 20. Pe piața unui bun, funcția cererii este QD=17-4P, iar funcția ofertei QS=5+2P.Calculați coeficientul elasticității cererii în funcție de preț și coeficientul elasticității ofertei în funcție de preț la nivel de echilibru al pieței.QD=17-4P QS=5+2P PE=2 u.m. QE= 9 un.

EQD/P = - b * PQ

= - (-4) * 29 = 0,89 – cerere inelastică

EQS/P = b* PQ

= 2* 29 = 0,44 – ofertă inelastică

Tema 4.TEORIA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI.Termini economici :Teoria comportamentului consumatorului studiază procesul de alegere și de decizie prin care consumatorul,pornind de la preferințe,buget și prețuri urmărește să-și maximizeze satisfacția.

Utilitatea (U) – satisfacția pe care o obține consumatorul prin utilizarea unei cantități dintr-un bun economic.Legea utilității marginale descrescânde sau Legea I a lui Gossen ,(formulată pentru prima dată de către H. H. Gossen în 1854) – intensitatea satisfacției unui bun scade pe măsura ce crește cantitatea din bunul respectiv.Legea II a lui Gossen- Consumatorul rațional va atinge starea de echilibru (va obține utilitate totală maximă din consumul diverselor bunuri) dacă utilitatea marginală ponderată la preț pentru diverse bunuri consumate va fi egală : MUxPx

=MUyPy

=…=MUnPn

Curbă de indiferență (curbă de isoutilitate) – curbă ce unește toate combinațiile dintre două bunuri a căror consum permite consumatorului obținerea aceluiași nivel de utilitate.Rata marginală de substituție (MRS) indică cantitatea dintr-un bun,la care consumatorul este dispus să renunțe în schimbul unei cantități suplimentare din alt bun,asigurându-și același nivel de utilitate totală.Harta curbelor de indiferență reunește totalitatea curbelor de indiferență ce descriu preferințele unui consumator pentru anumite bunuri.Constrângerea bugetară relevă ansamblul combinațiilor de bunuri pe care consumatorul le poate achiziționa , în limita venitului disponibil (I) și în raport cu prețurile (Px și Py) existente pe piață.Linia bugetului reprezintă dreapta ce unește totalitatea combinațiilor din bunurile X și Y ce pot fi cumpărate de către consumator prin utilizarea integrală a bugetului disponibil. Panta liniei bugetare este dată de raportul

prețurilor celor două bunuri : −PxPy

;

Afirmații Adevărat/Fals1.Teoria consumatorului analizează procesul decizional al consumatorilor orientat către maximizarea utilității totale prin utilizarea resurselor limitate. A2.Teoria consumatorului rațional susține că în condițiile resurselor disponibile limitate,consumatorul alege varianta de consum cu cele mai mici costuri de producție.F Teoria consumatorului rațional susține că în condițiile resurselor disponibile limitate,consumatorul alege varianta de consum cu cele mai mici prețuri.3.Utilitatea marginală reprezintă reacția cantității consumate dintr-un bun la modificarea cu o unitate a utilității totală. FUtilitatea marginală reprezintă sporul de utilitate totală obținut prin consumul unei unități suplimentare din bun.4.Urmărind maximizarea gradului de satisfacție consumatorii încearcă să-și maximizeze utilitatea totală. A5.Utilitatea totală este maximală pentru acel volum al consumului pentru care utilitatea marginală devine egală cu zero. A10.Combinațiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferență mai îndepărtate de originea sistemului de coordonate sunt preferate combinațiilor amplasate pe curbe mai apropiate. A

11.Deplasarea de-a lungul unei curbe de indiferență sugerează posibilitatea menținerii utilității totale la diminuarea consumului din bunul X doar cu condiția substituirii acestuia cu un anumit volum din bunul Y. A12. Panta liniei bugetare este descrisă de raportul prețurilor a două bunuri. A

Test Grilă:1.Teoria comportamentului consumatorului presupune că orice consumator tinde sa maximizeze:a)Utilitatea totală din consumul bunurilor;2. Teoria comportamentului consumatorului presupune că orice consumator:d)Toate răspunsurile precedente sunt corecte;3. Conceptul cardinalist al utilității ,spre deosebire de cel ordinalist:a)Presupune posibilitatea determinării contitative a mărimii utilității;7.Ce variantî de date referitoate la utilitatea totală ilustrează legea utilității marginale descrescânde?d) 200 250 270 280 ;8.Conform legii I a lui Gossen,atunci când se consumă unități succesive dintr-un bun,intensitatea nevoii umane pentru bunul respectiv:a) scade;12.În abordarea cardinalistă ,echilibrul consumatorului semnifică:d)egalitatea unității marginale ponderate la preț a tuturor bunurilor;16.Rata marginală de substituție a bunului A cu bunul B semnifică:c)la câte unități din bunul B consumatorul este gata să renunțe în schimbul obținerii unei unitîți suplimentare din bunul A,utilitatea totală rămînînd constantă;20.Venitul consumatorului este de 8 u.m. Prețul bunului A alcătuiește 1 u.m. , prețul bunului B -0,5 u.m.. Care din combinațiile de bunuri se va plasa pe linia bugetară?d)5A, 6B;

ProblemeProblema 2. Este dată funcția utilității TU= 65Q –Q2.

Determinați: Punctul de sațietate în care utilitatea totală este maximală.

TU= 65Q-Q2 TU → max

TU – max MU=0

MU=TU’= (65Q – Q2)’ = 65-2Q

MU=0 TU’ = 65-2Q

2Q = 65

Q = 32,5 un.

Răspuns: Punctul de sațietate este utilizare a 32,5 unități

Problema 10. Pentru procurarea înghețatei și vizionarea filmelor un

student cheltuiește săptămînal 40 u.m.

Determinați:

1. Și reprezentați linia bugetară a studentului, dacă prețul unei înghețate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10 u.m.2. Cum reducerea cheltuielilor săptămînale pînă la 20 u.m. va influența linia bugetară a studentului? Reprezentați grafic.3. Care, în situația inițială, este efectul majorării prețului unui bilet la film pînă la 20 u.m.? Reprezentați grafic.I= 40 u.m. Px = 4 u.m. Py = 10 u.m. I = XPx + YPy 1. 40 = 4X + 10Y2. I = 20 u.m.IPx

=204

=5IPy

=2010

=2

3. I =40 u.m.Py = 20 u.m.40=X*4+Y*20IPx

=404

=10IPy

=4020

=2

Problema 11. Un cumpărător dorește să cumpere doar două bunuri : A și B.

venitul lui este de 30 u.m. Prețul bunului A = 1,5 u.m., iar prețul bunului

B=7,5 u.m. Utilitatea marginală din consumul bunurilor se prezintă în felul

următor:

Cantitatea de

bun (unități)

Utilitatea

marginală a

bunului A

Utilitatea

marginală a

bunului B

1 60 360

2 51 270

3 45 180

4 40 135

5 36 105

6 33 90

7 30 75

Determinați: cantitatea consumată din cele două bunuri, aplicînd prevederile

legii II a lui Gossen.

I =30 u.m.

PA=1,5 u.m.

PB=7,5 u.m

1

2

3

I/PY 4

X

2

I/PX

1050

Legea II Gossen: MUxPx

=MUyPy

Cantitatea de

bun (unități)

Utilitatea

marginală a

bunului A

Utilitatea

marginală a

bunului B

MUAPA

MUBPB

1 60 360 40 48

2 51 270 34 36

3 45 180 30 24

4 40 135 26,6 18

5 36 105 24 14

6 33 90 22 12

7 30 75 20 10

5A + 3B =30 u.m.

5*1,5+3*7,5=30 u.m.

R/s: A=5, B=3

Explicați: 1. forma curbei utilității totale pînă în punctul M, punctul M fiind valoarea maximă a utilității totale.2. forma curbei utilității totale după punctul M3. forma curbei utilității marginale pînă în punctul A4. care este semnificația punctului A.

1. Pînă în punctul M utilitatea totală este crescătoare.2. După punctul M utilitatea totală este descrescătoare.3. Pînă în punctul A utilitatea marginală are valoare pozitivă, dar se află în descreștere.4. Punctul A are valoare 0, reprezentînd punctul de intersecție a curbei

utilității marginale cu dreapta QX, punctul de intersecție totodată

reprezentînd valoarea maximă a utilității totale.

Tema 5. TEORIA COMPORTAMENTULUI PRODUCĂTORULUI

Analiza comportamentului producătorului cuprinde: teoria producţiei, care are ca studierea modului în care factorii de producţie sunt combinaţi pentru a produce bunuri sau servicii; teoria costului de producţie, care are ca scop studierea modului în care se formează costul producţie; teoria firmei, care se ocupa cu modul de organizare a firmei.

Producţia, factorii de producţie şi funcţiile de producţie:

Productia,considerată ca proces, reprezintă ansamblul de operaţii sau activităti de utilizare şi transformare a factorilor de productie în bunuri materiale şi servicii. Factorii de producţiecuprind elementele de „intrare" în procesul de producţie, numite şi input-uri (materii prime, materiale, semifabricate, utilaje, echipamente, forţă de muncă, progresul tehnic, resurse informaţionale, management etc.).

Factori de producție :Tradiționali Neo-factori

Natura (N) Informații (I)

Munca (L) Tehnologii (T)

Capitalul (K) Abilități antreprenoriale

* Combinarea factorilor de producţie reprezintă operaţia tehnico-economică de unire a factorilor de producţie în activitatea economică.

În analiza procesului de combinare a factorilor de producţie pot fi distinse două perioade de timp:

Scurtă – interval de timp în care măcar ununl dintre factorii de producție este fix

Lungă - interval de timp in care toți factorii de producție sunt variabili

Funcția de producție (Q)– relevă cantitatea maximă de bunuri care poate fi produsă cu un volum dat de factori, intr-o perioadă de timp, in

condițiile tehnologiedisponibileși a dotărilor existente .Q = f(N ,L ,K ,I...)

Echilibrul firmei in perioada scurtă

Funcţia de producţie pe termen scurt devine:Q=f(L,K), unde unul din factori, de obicei K este constant.

Volumul de producţie se modifică ca rezultat al modificării factorului variabil.

Producătorul este în căutarea acelei combinaţii dintre factorul variabil cu cel constant, încât să obţină profit

Deciziaproducătoruluiesteînfuncțiedeproductivitateafactoruluivariabil

Legea randamentelor non-proporționale -dacă cantităţi crescânde din factorul de producţie variabil se combină cu cantităţi fixe din cedaltz factori de producţie, pe măsură extinderii volumului factorulut variabil, productivitatea i medie a factorului variabil creşte, atinge un nivel maxim, după care descreste.

Izocuanta constă din ansamblul combinaţiilor (A, B, C) a doi factori producţie(L şi K) care permit obţinerea aceluiaşi volum al producţiei (Q).

Rata marginală de substituţie tehnologică (MRTS)a doi factori exprimă cantitatea dintr-un factor la care un producător trebuie să renunţe in favoarea unei unităţi din celălalt factor, astfel încât producţia să rămână neschimbată.

Harta izocuantelor reuneşte totalitatea izocuantelor care descriu nivele diferite ale producţiei, corespunzătoare utilizării unor cantităţi diferite ale factorilor de producţie.

Proprietăţile hartii izocuantelor Fiecărei izocuante îi corespunde un nivel dat al producţiei. Cu cât izocuanta este situată mai departe de originea sistemului de coordonate (Q2), cu atât ea reflectă un volum al producţiei mai mare.

Izocuantele nu se pot intersecta, ceea ce semnifică că în condiţiile aplicării unei tehnologii date de producţie aceiaşi combinaţie de factori nu poate asigura producerea cantităţilor diferite de bunuri.

Afirmaţii Adevărat/Fals(Identificaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii prin A (adevărat) sau F (fals). Argumentaţi răspunsurile pentru afirmaţiile considerate false

sau transformaţi-le în afirmaţii adevărate)

1. Dacă pentru realizarea unui bun este necesară utilizarea mai multor factori de producţie dintre care, pentru unul se adaugă progresiv o cantitate constantă, în timp ce cantităţile celorlalţi factori nu se modifica, produsul marginal al factorului variabil creste până 1a un punct, apoi descreşte. – A/F (MP=AP ,deoarece este constant)3. Funcţia de producţie re1evă cantitatea minimală de bunuri care poate fi produsă cu un volum dat de factori, intr-o perioadă de timp, în condiţiile tehnologiei disponibile şi a dotărilor existente – A/F (maximală)

4. În perioada scurtă, producţia totală este maximă pentru acea cantitate din factorul de producţie variabil care corespunde egalităţii dintre produsul marginal şi produsul mediu. – A/F (MP=0)

8. Produsul rnarginal a unui factor de producţie reprezintă producţia obţinută prin creşterea cu o unitate a factorului respectiv, ceila1ţi rămânând constanţi. – A/F

10. Randament de scară constant se înregistrează în condiţiile în care sporul volumului de ('producţie este echivaient cu sporul factorilor de producţie folosiţi. – A/F

11. Randament de scară desscrescător se înregistrează în condiţiile în care sporul volumului de producţie este inferior sporului factorilor de producţie folosiţi. – A/F

12 . Randament de scară crescător se înregistrează în condiţiile în care sporul volumului de producţie devansează sporul factorilor de producţie folosiţi. – A/F

14. Caracterul evoluţiei produsului marginal, pe măsura extinderii producţiei, reflectă acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde sau legea randamentelor non-proporţionale. – A/F

15 .Pe termen scurt, volumul de producţie se modifică ca rezultat al modificării factorului variabil - A/F (volumul de producţie nu se modifică)

16. Dacă o firmă sporeşte cantitatea de factori de producţie utilizaţi cu 25%, iar ca urmare producţia creşte cu 15%, firma obţine randamente de scară crescătoare. – A/F

(descrescătoare)

Teste grilă(selectaţi răspunsurile corecte, argumentaţi răspunsurile)

1. Principalul obiectiv urmărit în activitatea sa de către fiecare producător este: C. maximizarea profitului;

2. Funcţia de producţie exprimă legătura obiectivă existenta între: B. factorii de producţie folosiţi ş i rezultatele obţinute;

3. Comportamentul producătorului pe termen scurt presupune existenţa următoarelor condiţii: A. mai mulţi factori de producţie sunt variabili; B. un singur factor de producţie este variabil;

4. Care dintre cele enumerate mai jos, reprezintă trăsături ale factorilor de producţie ce fac posibilă combinarea lor: E. perisabilitatea

5. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei obţinute se exprimă prin:

B. creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate afactorului cu o unitate aceleaşi condiţii);

6. Care din aprecierile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie? D. producţia care revine la o unitate utilizată a factorului variabil.

7. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi marginal (MP) al factorului de producţie este incorectă? D. MP = AP atunci când AP are valoare maximă;

10. Dacă productivitatea marginală este superioară celei medii, atunci la extinderea volumuiui de producţie: B. costul mediu creşte;

12. Costurile medii pe termen lung nu se modifică în cazul înregistrării randamentului de scară: B. crescător

13. Diversele combinaţii ale factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum de producţie sunt reprezintă grafic prin: A. curba posibilităţilor de producţie;

14.Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor producţie? B. numărul de unităţi ale factorului substituit ce revine la o unitate a factorului care

substituie

15. La deplasarea din sus în jos de-a lungul unei curbă de izoproducţie, rata marginală de substituţie: E. se modifică direct proporţional.

16. Randamentul factorilor de producţie poate fi definit astfel:A. raport între cantitatea de bun produs şi cantitatea de resurse utilizate 'in procesul de producţie;

17. Randamentele de scară sunt descrescătoare dacă: B. sporul relativ al factorilor de producţie este mai mic decât sporul relativ al producţiei;

18. Funcţia de producţie are forma Q = 5KL2. Ce efect al extinderii la scară a producţiei - determină funcţia dată?C. descrescător;

ProblemeProblema 3. Se cunosc următoarele date:

Factorii de productieTP

(produs total)

AP

(produs mediu)

MP

(produs

marginal)K L

5 1 200 200 200

5 2 480 240 280

5 3 780 260 300

5 4 1040 260 260

5 5 1260 252 220

5 6 1480 246.66 220

Determinați:

1. Produsul mediul al muncii.

2. Produsul marginal al muncii.

3. Care este producția optimală a combinării factorilor de producție.

AP=TP/L

MP=∆TP∆L

; MP=(TP)’

1. AP=200

1=200 AP=

4802

=240

AP=780

3=260

AP=1040

4=260

AP=1260

5=252

AP=1480

6=246.67

2.MP=200−0

1−0=200

MP=(480−200 )

2−1=280

MP=780−480

3−2=300

MP=1040−780

4−3=260

MP=1260−1040

5−4=220

MP=1480−1260

6−5=220

3. Producția optimală a combinării factorilor de producție este la K=5 și L=3,

deoarece cu acești factori AP = MP, deci AP este maxim.

Problema 5. Pentru a fabrica o cantitate de 350 de unități de produse firma

utilizează 15 unități ale factorului-muncă și 20 unități ale factorului-capital.

Funcția care descrie procesul de producție în cadrul firmei respective are

forma Q=10*K²*L. Factorul-muncă este procurat la prețul 100 u.m., iar

factorul-capital-la prețul 150 u.m. pentru o unitate.

Determinați:

1. Produsele marginale ale celor doi factori de producție;

2. Rata marginală de substituție tehnologica a factorului-capital prin

factorul-muncă în această situație.

Rezolvare:

1. MPL=(TPL)’=10*K²=10*20*20=4000 unități

MPK=(TPK)’=10*2K*L=10*20*20*15=6000 unități

2. MRST=MPKMPL

=60004000

=1.5 sau MRST=PKPL

=150100

=1.5

Determinați:

1. Ciți muncitori vor fi angajați în cazul în care produsul mediu al muncii este

egal cu produsul marginal? Răspuns: 25 muncitori

2. Produsul marginal al muncitorului al 11-lea constituie 60 unitati. Care va fi

produsul total atunci cînd vor fi angajați 11 muncitori?

3. Care este produsul total în cazul în care produsul mediu al muncii

constituie 25 unități? Raspuns:250

4. Să presupunem că produsul marginal al celui de-al 30-lea muncitor are o

valoare negativa. Este oare în acest caz și produsul total maxim?

Raspuns:NU

5. Conform diagramei produsul mediu al muncii are valoarea maximă cînd

sunt angajași 10 muncitori. Este oare în acest caz și produsul total maxim?

Raspuns:NU

Tema 6. COSTURILE DE PRODUCŢIE

Teoria costurilor de producţieare rolul de a determina principiile de optimizare a producţiei în funcţie de consumul de factori de producţie.Costuri de producţie - expresia monetară a consumului de factori de producţie utilizaţi în obţinerea unui bun economic0 parte componentă a costurilor implicite, suportate de către o firmă, este

profitul normalTipologia costurilor de producţie:

- Costuri contabile - Costuri de oportunitate costurile care se reflectă în şansele sacrificate de utilizare a a factorilor contabilitatea firmei de producție - Costuri explicite - Costuri implicite costurile aferente atragerii factorilor costurile aferente utilizării factordor proprii de producţie din afara firmeide producţie

Minimizarea costurilor de producţie si echilibrul firmei în perioada lungă

Un producător îşi poate imagina diferite combinaţii de factori corespunzătoare unor niveluri date de producţie, dar atunci când decide ce, cât şi cum să producă apare problema constrângerilor bugetare.Constrângerea bugetarăcuprinde ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pe care un producător poate să şi le permită, în limita resurselor firmei (TC) şi în raport cu preţurile practicate, la un moment dat, pe piaţa factorilor de producţie (PL - preţul muncii; PK - preţul factorului capital)Ansamblul combinaţiilor factorilor de producţie pe care producătorul le poate realiza cu aceeaşi cheltuială formează dreapta izocost.Panta liniei izocost se va modifica pe axa absciselor - în cazul modificărn pretului factorului muncă, preţul capitalului fiind constant; pe axa ordonatelor - în cazul modificării pretului capitalului, preţul muncii fiind constantEchilibrul producătorului pe termen lung

- Pe termen lung, combinatia de factori ce asigură minimizarea costurilor de producţie suportate de către firmă la producerea unui volum dat de bunuri este dedusă din combinaţia hartei izocuantelor cu drepta izocost.

Echilibrul producătorului se regăseşte în punctul de tangentă a linie izocost la una dintre izocuante.

În punctul de echilibru are loc minimizarea costurilorde productie. Matematic condiţia de minimizare a costurilor este exprimată prin relaţia: mPL — = mPKPL

Afirmaţii Adevărat/Fals(Identificaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii prin A (adevărat) sau F (fals). Argumentaţi răspunsurile pentru afirmaţiile considerate false

sau transformaţi-le în afirmaţii adevărate)

1. Atât costul mediu variabil cât şi costului mediu total iau valori minime atunci când sunt egale cu costului marginal. – A/F

2. Dacă producţia unei firme este egală cu zero, atunci costul mediu fix şi costul mediu variabil sunt egale. – A/F

3. Costul implicit este însuşi costul contabil. – A/F (cost de oportunitate)

4. Costul expiicit este insuşi costul contabil. – A/F

5. De obicei costul economic este mai mare decât costul contabil. – A/F

9. Dacă producţia unei firme este egală cu zero, atunci costul fix mediu şi costul variabil mediu sunt egale. – A/F

10.Dacă producţia unui bun are loc în baza combinării factorilor muncă şi capital, iar preţul muncii scade, linia izocostului se deplasează spre dreapta. – A/F

11.Dacă intr-o anumită perioadă, preţurile factorilor de producţie, utilizaţi în producţia unui bun cresc, linia izocost se va deplasează în dreapta-sus. – A/F

12.Pentru orice cantitate de produse fabricate, costurile medii totale suportate de către o firmă, depăşesc costurile medii variabile în mărimea costurilor medii fixe. – A/F

13.Mărimea costului marginal determină limita minimizării volumului de producţie. – A/F

14.Analiza LRAC permite stabilirea volumului optimal de producţie cu cele mai mici costuri. – A/F

15.Dacă în producţia unui bun sunt utilizaţi factorii muncă şi capital, condiţia de echilibru a producătorului se regăseşte atunci când panta izocuantei redată de MRTSLK este egală cu inclinaţia liniei izocost care corespunde raportului PL/PK. – A/F

Teste grilă(selectati răspunsurile corecte, argumentati răspunsurile)

5. Costul total variabil (TVC) exprimă:

A. acele cheltuieli ale 1ntreprinderii care se modifică în funcţie de volumd producţiei;

6. Dacă costurile totale suportate de către o firmă în perioada scurtă sunt descrise prin ecuălin TC= Q2 -10Q+ 280, atunci ecuaţia costurilor totale variabile va fi:

B.TVC =Q2-10Q;

7. Costul mediu fix (AFC) reprezintă: A. costul fix pe unitatea de produs;

8. Costul mediu total (AC) exprimă: A. costul total pe urtitatea de produs;

9. Costul marginal (MC) exprimă: B. sporul de cost total necesar pentru obţinerea unei unităţi suplimentare de producţie;

10. Care din enunţurile de mai jos definesc costul marginal? B.sporul de cheltuieli necesare pentru creşterea producţiei cu o unitate;

20. Atunci cînd productivitatea marginală este superioară celei medii, la extinderea producției: D. productivitatea medie crește;

21. Pe termen lung: C. costurile variabile cresc mai rapid;

22. În cadrul costurilor pe termen lung se modifică: B. numai costurile variabile;

23. Curba costului total mediu pe termen lung are următoarea configurație: A. reunește punctele de minim ale curbelor costurilor totale medii pe termen scurt;

24. Dacă costurile totale suportate de către o firmă in perioada lungă sunt descrise pein ecuația TC=Q3-10Q2+28Q ,atunci ecuația costurilor marginale va fi:C. MC=3Q3-20Q+28;

25 .Punctele care aparțin unei drepte a izocostului desemnează: D. același nivel al costurilor totale;

30. Echilibrul producătorului este atins in punctul: B. de tangență a uneia din izocoante cu dreapta izocost;

31. Optimul producătorului constituie un criteriu, conform căruia producătorului urmărește ca, la un cost de producție total dat, să .........., adică sp producă cît mai mult posibil (ținînd cont de cererea existentă): B. maximizeze producția obținută;

32. Dacă o firmă este caractezizată printr-un randament de scară crescător, atunci la exinderea volumului de producție costurilor medii pe termen lung: B. se vor reduce;

ProblemeProblema 1. Completați tabelul, calculați indindicatorii ce lipsesc.

Q TFC TVC TC AC MC

5 10000 9000010000

020000 20000

10 1000015000

016000

016000 12000

15 1000022000

023000

015333.

2614000

20 1000030000

031000

015500 16000

25 1000037000

038000

015200 14000

30 1000047000

048000

015999.

920000

Rezolvare:TC=TFC+TVC;AC=TC/Q;

MC=∆TC∆Q

;

Q=5; TC=10000+90000=100000; AC=100000/5=20000; MC= 100000−0

5−0=20000;

Q=10; TC=10000+150000=160000; AC=160000/10=16000; MC= 160000−100000

10−5=12000 ;

Q=15; TC=10000+220000=230000; AC=230000/15=15333.26; MC= 230000−160000

15−10=¿=14000 ;¿Q=20; TC=10000+300000=310000; AC=310000/20=15500; MC= 310000−230000

20−15=16000 ;

Q=25; TC=10000+370000=380000; AC=380000/25=15200; MC= 380000−310000

25−20=14000 ;

Q=30; TC=10000+470000=480000; AC=480000/30=16000; MC= 480000−380000

30−25=20000.

Problema 3. Pentru o firma costul total este descris prin funcția TC=50+20Q+2Q².Deduceți:1. Funcțiile costurilor totale, fixe, variabile, medii totale, medii fixe, medii

variabile și marginale;2. Calculați aceste costuri pentru cazul cînd volumul producției constituie

50 unități.

Rezolvare:

1. TC=50+20Q+2Q². TVC=20Q+2Q². TFC=50.

AC=TCQ

=50Q

+20+2Q .

AFC=TFCQ

=50Q.

AVC=TVCQ

=20+2Q .

MC=(TC)’=20+4Q.

2. Q=50; TC=6050; TFC=50; TVC=6000; AC=1+20+100=121; AFC=1; AVC=20+100=120; MC=20+4*50=220.

Problema 4. În tabelul de mai jos sunt oferiți unii indicatori a activității firmei X.Completati tabelul cu indicatorii ce lipsesc:

Q TC TFC TVC AFC AVC AC MC

100 1100 300 800 3 8 11 11

200 1800 300 1500 1.5 7.5 9 7

300 2100 300 1800 1 6 7 3

Rezolvare:

1. AC= TCQ; TC=AC*Q=11*100=1100; TVC=TC-TFC=1100-300=800;

AFC= TFCQ

=300100

=3 ;AVC= TVCQ

=800100

=8 ;MC=1100100

=11.

2. MC=∆TC∆Q

; 7= x−1100

200−100;x-1100=700; x=1800;

K

TVC=1800-300=1500; AC= 1800200

=9; AFC= 300200

=32=1.5;

AVC= 1500200

=7.5

3. AVC= TVCQ

;TVC=6∗300=1800; TC=1800+300=2100;

AFC=TFC/Q=300/300=1; AC=1+6=7; MC= 2100−1800

300−200=300

100=3.

Problema 9. În cazul producerii a 40 detalii AVC au alcătuit 20 u.m.. În condițiile producerii a 20 detalii AFC au alcătuit 10 u.m.. Dacă producerea a 50 detalii AC sînt egale cu 60 u.m.Determinați:

1. Mărimea costurilor medii în cazul producerii a 40 detalii;2. Mărimea costurilor medii variabile în cazul producerii a 50 detalii.

Rezolvare:

Q TFC TVC TC AVC AFC AC

40 200 80 280 20 5 25

20 200 10

50 200 56 4 60

1. TVC₁=20*40=80; TFC=10*20=200; AFC₁=200/40=5; AC₁=20+5=25;

2. AFC₃¿TFC₃Q₃

=20050

=4 ; AVC=60-4=56.

Problema 17. O firma procură factorul-muncă la prețul 50 lei, iar factorul-capital – la prețul 100 lei. Pentru a fabrica 200 unități de produse, firma respectivă utilizează 10 unități ale factorului-muncă și 15 unități ale factorului-capital.Deduceți:

1. Ecuația care permite determinarea costurilor totale, ținînd cont de prețurile nominalizate ale factorilor de producție.

2. Determinați costurile totale și costurile medii totale pentru cantitatea de produse egala cu 200 de unitati.

3. Construiți dreapta izocostului care corespunde costurilor totale ale produselor fabricate.

4. Cum se vor modifica costurile totale ale produselor fabricate și poziției drepte izocostului, dacă prețurile ambilor factori de producție se vor reduce cu 50%?

Rezolvare:

TCPK

L

25

20 30 40 50

20

15

10TCPL

1. TC=L*PL+K*PK; TC=100K+50L;2. TC=15*100+10*50=2000 u.m.

3. AC=TCQ

=2000200

=10 u.m.

4. A. xL= TCPL

=200050

=40; xK=TCPK

=2000100

=20

B. xL= 1000

25=40; xK=

100050

=20

TC₁=10*25+15*50=250+750=1000;

Dacă prețurile ambilor factori se vor reduce cu 50% dreapta izocost nu suportă modificări.

Problema 20. Costurile totale suportate de către o firma în perioada lungă sunt descrise prin ecuația TC=3Q³-10Q²+28Q.Determinați nivelul minim al costurilo rmedii totale.

Rezolvare:LRAC min pentru LRMC=LRAC;LRMC= (TC)’=(3Q³-10Q²+28Q)’=9Q²-20Q+28;

LRAC=TCQ

=3Q 3−10Q2+28QQ

=3Q2−10Q+28 ;

9Q²-20Q+28=3Q2−10Q+286Q²-10Q=0

Q=53;

LRAC=3*( 53 )

2

−10∗53

+28=25−50+843

=593

=19. (6 ) 7

Tema 7 : Maximizarea profitului si pragul de rentabilitate a firmei

Veniturile firmei :Totale - încasări din comercializarea volumului (Q) de bun > (TR)Medii – încasările din comercializarea unei unități de bun > (AR)Marginale – încasările din comercializarea unei unități suplimentare de bun (exprimă măsura în care TR se va modifica la modificarea lui Q cu o unitate) > (MR)

Profitul firmei : Profitul – excedentul veniturilor totale asupra costurilor suportate de catre firmă . Dacă veniturile totale nu acoperă integral costurile suportate , firma inregistreaza pierderi .Clasificarea profitului in abordarea teoriei economice : economic – diferența dintre veniturile totale ale firmei și costurile economice contabil – diferența dintre veniturile totale ale firmei și costurile contabile In teoria economică categoria “profit” se utilizează cu semnificația de profit economic :

constatarea obținerii profitului , presupune existent profitul economic pozitiv (profitul contabil depăsește dimensiunile profitului normal)

constatarea profitul nul presupune că firma primește doar profit normal (profitul contabil corespunde costului de oportunitate a resurselor proprii utilizate si neconstatabilizate drept cheltuieli)

constatarea profitului negative (a pierderilor) nu exclude obținerea de către firmă a profitului contabil într-o mărime mai mica decît cel normal

Teoria economică operează cu urmatoarele tipuri de profit : Total – profitul obținut din comercializarea unei unități de bun > Tπ

Mediu – profitul obținut din comercializarea unei unități de bun > Aπ

Marginal – profitul obținut din comercializarea unei unități suplimentare de bun >

Mπ

Orice firmă implicată în activitatea economică urmarește obiectivul de maximizare a profitului (de a obține o diferență maximă dintre TR si TC )Maximizarea profitlui este posibilă prin majorarea TR in conditiile TC nemodificate sau prin diminuarea TC in condițiile TR nemodificate .Maximizarea profitului firmei : Analizele realizate in cadrul teoriei economice presupun identificarea volumului de producție ce va asigura obținerea de profit maxim (volumul optim de producție ) Grafic volumul optim de producție poate fi determinat comparînd curbele TC si TR sau MR si MC.Condițiile de maximizare a profitului :

MC = MR P>MR , daca pentru a extinde vinzările firma trebuie să diminuieze prețul .

MC = P

P=<R . dacă firma poate comercializa orice volum de producție la același preț

Pragul de rentabilitate a firmei Pragul de rentatibilitate corespunde volumului vînzărilor la care firma nu înregistrează nici profit , nici pierderi (TR = TC)

Afirmaţii Adevărat / Fals(Identificaţi valoarea de adevăr a urtml toarelor afirmatii prin A (adevărat) sau F (fals). Argumentaţi răspunsurile pentru afirmaţiile considerate false sau

transformaţi-le în afirmaţii adevărate)1. Dacă întreg volumul bunului X este comercializat de către o firmă la acelaşi

preţ unitar, atunci veniturile medii încasate coincid cu preţul de comercializare a produsului. – A / F

2. Indiferent de comportamentul preţului de comercializare a produsului (este constant sau flexibil) creşterea volumului vânzărilor va asigura creşterea veniturilor totale ale firmei. – A / F

3. Dacă cererea la produsele comercializate de către o formă este elastică, majorarea preţului de comercializare a produsului va determina creşterea veniturilor totale. – A / F (descreșterea)

4. Veniturile marginale ale unei firme exprimă măsura în care veniturile totale se modifică la modificarea volumului vânzărilor cu o unitate. – A / F

5. Veniturile totale cresc la extinderea volumului vânzărilor cu o unitate doar dacă cererea la produsele comercializate este inelastică . – A / F (elastică)

6. Dacă pentru un anumit volum al vânzărilor, coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ ia valoarea 1, atât creşterea cât şi diminuarea volumului vânzărilor va determina creşterea veniturilor totale ale firmei. – A / F

7.Venitul total al unei firme atinge nivelul maxim, pentru acel volum de producţie la care curba veniturilor marginale traversează axa absciselor. – A / F

8. Profitul unei firme corespunde excedentului veniturilor totale asupra costurilor suportate de către firmă. – A / F

Teste grilă

5. În condiţiile preţurilor constante la produsele comercializate, la creşterea volumular vânzărilor veniturile marginale:

a . sunt crescătoare;b . sunt descrescătoare;c . sunt constante.

6. În condiţiile preţurilor flexibile la produsele comercializate, la creşterea volumului vânzăriler veniturile marginale:

a . sunt crescătoare;b . sunt descrescătoare;

c . sunt constante.

7. Venitul marginal din comercializarea bunului este pozitiv dacă cererea este :

a . elastică ;b . cu elasticitate unitară;c . inelastică.

8. Venitul total va descreşte odată cu majorarea volumului vânzărilor dacă cererea este:

a . elastică ;b . cu elasticitate unitară; c . inelastică.

9. Venitul total ia valoarea maximă dacă venitul marginal este:a . pozitiv;b . negativ;c . zero.

10. Care din relaţ-iile de mai jos pot fi aplicate pentru determinarea veniturilor marginale ale firmei?

a. MR=Px(14-1/ED);b. MR=(PxAQ±APxQ)/AQ;c. MR= A(1' x Q)/ AQ ;d. MR = ATR / AQ;

e. toate răspunsurile precedente sunt corecte .

20. În valori absolute profitul total al firmei poate fi stabilit ca:a. diferenţă între venitul mediu şi costul de mediu;

b. diferenţă între venitul total şi costul de producţie; c. sumă între venitul total şi costul de producţie;d. produs între venitul net şi costul de producţie;e. raport între venitul total şi costul de producţie.

21. Profitul normal reprezintă:a.remunerarea întreprinzătorului, recompensa pentru investiţia

făcută;b. remunerarea personalului firmei, recompensa pentru

priceperea acestuia;

c. remunerarea tuturor angajaţilor din străinătate;d.remunerarea serviciilor Intreprinzătorului, recompensa pentru

priceperea sa şi răspunderea pe care şi-o asumă, prima pentru risc şi incertitudine;

e.remunerarea serviciilor partenerilor de afacere.

22. O firmă la clre încasările (veniturile) sunt egale cu costurile totale:

a. îşi încetează activitatea imediat;b. va da faliment;

c. se află la pragul de rentabilitate; d. nu obţine profit, deci va da faliment.

23. Egalarea costurilor marginale cu veniturile marginale corespunde:

a . pragului de rentabilitate a firmei;b. echilibrului consumatorului;

c . maximizării profitului; d. minimizării costurilor.

24. Cantitatea de produse comercializate de o firmă constituie 1000 de unităţi. Costurile medii variabile sunt egale cu 17,5 lei, iar costurile medii fixe - cu 4,0 lei. Preţul de piaţă al produselor firmei este de 25 lei. Care sunt veniturile totale ale firmei într-o astfel de situatie?

a . 3 500 lei;b . 4 000 lei;

c . 17 500 lei;d . 21 500 lei;

e . 25 000 lei.

25. Care, în condiţiile propuse la sarcina precedentă, este mărimea profitului total al firmei?

a . 3 500 lei; b . 4 000 lei;

c . 17 500 lei;d . 21 500 lei;e . 25 000 lei.

ProblemeProblema 3. Firma produce 100 un. Produs cu următoarele cheltuieli:

Materii prime și material-10 000 lei; Combustibil și energie- 10 000 lei; Plata pentru arendă-5 000 lei; Salarii-19 500 lei.

Firma utilizează în producție capital fix în valoare de 200 000 lei, care se uzează la producția a 100 un. productie cu 10%. Venitul total, obținut de firmă din vînzarea producției este 90 000 lei.Determinați:

1. Profitul total și profitul mediu al firmei;2. Prețul de comercializare a bunului.

Rezolvare:1. Tπ=TR-TC; TR=90 000 lei; Amortizarea=20 000 lei;

TC=10 000+10 000+ 5 000+19 500=64 500 (lei);Tπ=90 000-64 500=25 500 (lei);

Aπ=TπQ

=25 500100

=255 (lei).

2.TR=90 000 lei; Q=100 un.TR=P*Q; P=TR/Q=90 000/100=900 (lei).

Problema 5. Prețul de piață a bunului comercializat de către o firmă este de 80 de lei, costurile fixe totale suportate de firmă sunt 12 000 lei, iar costurile variabile pe unitate de produs 40 lei.Determinați volumul de producție ce va permite:

1. Recuperarea integrală a costurilor suportate;2. Obținerea unui profit total de 16 000 lei.

Rezolvare:1. TC=TFC+TVC; TC=12000+40=12040 (lei);

TC=TR=12040 lei;

TR=P*Q; Q=TRP

=1204080

=150,5un .

2. Tπ=TR-TC; Tπ=(P*Q)-(TFC+TVC)

16000=80Q-12040; → 80Q=16000+12040→ 80Q=28040 →Q=350.5

Problema 6. O firmă intenționează să comercializeze 600 de unități de produse și să obțină un profit total de 40 000 lei. Costurile totale ale cantității nominalizate de produse vor constitui 26 000 lei, iar costurile variabile-18 000 lei.Determinați nivelul prețului ce va asigura recuperarea costurilor suportate.

Rezolvare:Tπ=TR-TC;Tπ=(P*Q)-(TFC+TVC);40 000=600P-26 000;600P=40 000+26 000;600P=66 000;P=110 (u.m.).

Problema 10. În cadrul unei firme, dependența costurilor medii totale de cantitate de produse fabricate se expimă prin funcția ATC=20+1600/Q. Prețul de piață al produselor firmei respective este de 120 lei.Determinați pragul de rentabilitate firmei.

Rezolvare:Aπ=AR-AC și Aπ=P - AC => AR=P=120 lei

ATC= 1620Q

=> Q= 1620ATC

Aπ = TπQ

și Aπ=P – ATC

TπQ

=P−1620Q

Tπ+1620Q

=P

Tπ + 1620 = 120Q Tπ= TR –TC Tπ= P*Q – AC*Q Tπ = 120Q – 120Q1620=120Q => Q =13,5 un.TR=TC=P*Q=120*13.5=1620

Problema 11. În perioada scurtă de timp, managerii firmei X analizează 6 variante de producție. Firma activează în condițiile în care ar putea fixa prețurile la produsele ofertei pe piață. În tabelul de mai jos sunt prezentate unele date referitoare la activitatea firmei:

Nr. Variant

ei

P (u.m

.)

Q (buc

.)TR AFC TFC AVC TVC TC AC Aπ Tπ

1 400 500 290

2 320 75 260

3 175 235

415000

0195

25000

51500

30 175 -5

6 19060000

0-25

1. Completați tabelul cu indicicii ce lipsesc2. Determinați ce variantă de producție va fi aleasă de către managerii

firmei.

1.Formule:TR=P*QTC=TFC+TVCAC=AFC+AVC

AC= TCQ

Tπ=TR-TCAπ=P-AC

Aπ= TπQ

Varianta 1. TR=P*Q=400*500=200000

AC= TCQ

=> TC=AC*Q=

290*500 = 145000 Tπ=TR-TC = 200000 – 145000 = 55000Aπ= P-AC=400-290=110TFC (var. 3) = Q*AFC=30*1500=45000

AFC=TFCQ

=45000500

=90

AVC=AC –AFC =290-90=200TVC=TC-TFC=145000-45000=100000

Varianta 2.TFC=Q*AFC => Q= TFCAFC

=4500075

=600

TR=P*Q=320*600=192000AC=AVC+AFC => AVC=AC-AFC=260-75=185TC=AC*Q=260*600=156000TVC=TC-TFC=156000-45000=111000Aπ=P-AC=320-200=60Tπ=TR-TC=192000-156000=36000

Varianta 3.AFC=AC-AVC=235-175=60

Q = TFCAFC

=4500060

=750

TR=P*Q=280*235=210000TC=AC*Q=235*750=176250TVC=TC-TFC=176250-

45000=131250Aπ=P-AC=280-235=45Tπ=TR-TC=210000-

176250=33750

Varianta 4.

TC=TFC+TVC=45000+150000=195000

Q= TCAC

=195000195

= 1000

TR=Tπ+TC=25000+195000=220000

AFC= TFCQ

=450001000

=45

AVC = TVCQ

=1500001000

=150

P= TRQ

=2200001000

=220

Aπ= P-AC=220-195=25

Varianta 5.AFC+AVC=AC => AC=

30+175=205TC=AC*Q=205*1500=307500TVC=TC-TFC=307500-

45000=262500Aπ=P-AC => P=Aπ+AC= -

5+205=200TR=P*Q=200*1500=300000Tπ=TR-TC=300000-307500= -

7500

Varianta 6.TC=TVC+TFC=45000+600000=

645000Aπ=P-AC => AC=P-

Aπ=190+25=215

AC= TCQ

=> Q= TCAC

=645000215

=

3000TR=P*Q=3000*190=570000

AFC= TFCQ

=450003000

=9

AVC= TVCQ

=6000003000

=200

Tπ= TR-TC=570000-645000= -7500

Nr. Variantei

P (u.m

.)

Q (buc

.)TR AFC TFC AVC TVC TC AC Aπ Tπ

1 400 5002000

0090

45000

2001000

001450

00290

110

55000

2 320 6001920

0075

45000

1851110

001560

00260

603600

0

3 280 7502100

0060

45000

1751312

501762

50235

453375

0

4 220100

02200

0045

45000

1501500

001950

00195

252500

0

5 200150

03000

0030

45000

1752625

003075

00205

-5-

7500

6 190300

05700

009

45000

2006000

006450

00215

-25-

75000

2. Managerii vor alege acea variantă de producție ce îi vor permite obținerea profitului maxim în perioada scurtă. În cazul analizat vor alege varinta 1, care va permite obținerea profitului în volum de 55000 u.m.