BUNUL ECONOM REYISTÀ PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN A L : „Reanimi Economice c lin Or äst ie" şi „Reoninnii române de agricultura din comitatul Si M iu lui"

A B O N A M E N T E : Pe u 1 coroane (2 fl.); jumëtate an 2 cor. (1 fl.)

Pentru R o m â n i a şi străinătate 10 lei pe an.

A P A R E :

In flecare D u m i n e c ă . I N S E R Ţ I U N I :

se socotesc după tarifa, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.

A n u l V I .

1 9 0 5 .

•—-^-**эгъ>із&ая*ж*яЪА~^ —-

0 R Ä Ş T I E,

TIPARUL INSTITUTULUI TIPOGRAFIC „МІВДѴА"

1905.

S U M A R

NumSml

Convorbiri Economice. Calcu lu l şi socoteala. O. 2 6 Că t r ă cetitori. A . Cr. ; 3 8 C e v a despre starea noastră materială. 2 Dările. G. T o d i c ă 2 0 , 2 1 , 2 2 Instituţiune agronomică internaţională. 8 Inteliginţa şi poporul . 4 0 învăţători i şi ş t i inţele economice . 8 L a înche ierea anului. V . Domşa. 5 2 L ipsa de in te res pentru Cauzele noas t re

publ ice . 3 0 M u n c a c a fac tor de progres. 9 O l ec ţ i e de moralitate. R., T.-J iu . 31 Pre leger i economice la sate . 4 2 Preleger i publ ice pentru popor. 11 P r o b l e m e socia le economice . I. Lăpăda t .

3 2 — 3 8 P rogramul economic al deputaţi lor noştri . 5 Reun iunea economică internaţională. Ioan

G e o r g e s c u . 3 1 Ş c o a l a şi economia, 3 9 S c o a l e e c o n o m i c e . 3 Soc ie tă ţ i l e ţărăneşti în Danemarca . P. T .

V o l ă n e s c u . ' 2 7 , 2 8 Scr i soa re deschisă cătră reuniunile femei­

lor din sate şi oraşe. 1 4 Ţ ă r a n u l şi ştiinţa plugăritului. 6 T impur i le bune strămoşeşt i pentru starea

economi lo r . 15

Agricultură. 3 7 Agr icu l tura în armată.

Agricul tură , industrie şi comerciu. 8 Comi ţ i i agricole . 3 2 Cul t ivarea cucuruzului după Hermann. 18 Cul t ivarea cucuruzului. 2 4 Cul t ivarea p rac t i că a cucuruzului. Dum.

Vla icu . 15 Cult ivarea soiei în R o m â n i a . I. Dumitrana. 12 Cul tura buca t e lo r în vech ime . 3 2 Cultura cânepei . 4 2 Cultura plantelor. (Rapor t al Reun . econ.

din comit . T imiş ) . 4 8 Desp re rugina bucate lor . V . Ach im, abs.

al şc . de agr. din Bpes ta . 13 — 15 , 1 7 — 1 9 Gunoiu l de grajd. 4 Inst i tutul internaţional de agricultură. 2 4 Maşini de sămănat crumpi (car ton) . 4 Ogoare le . 4 2 P r o b l e m e asupra progresului agricul turei

noast re . 10 , 13 S ă m â n ţ a de cucuruz. 9 S i tua ţ iunea agricolă în pătrarul I. a anu­

lui 1 9 0 5 . 13 S o i a sau fasolea japoneză. 7, 1 0 So ia . N. Radu . 4 2 Var ie tă ţ i de porumb. 17

Numărul

Horticultura. Pomicultură. Arboricultură.

Călindar e c o n o m i c pe Ianuarie şi F e b r . 4 Călindar e c o n o m i c pe Martie. 11 , 12 Cauzele nerodirei pomilor. 1 0 Cultura plantelor. (Comunicaţi i de là Reun.

din comit . T imis ) . 4 8 , 5 0 Despre grădinile de pomări t în şcoale le

poporale. I. Sânt imbrean . 3 0 E x p o z i ţ a gen. din 1 9 0 6 din Bucureş t i . 3 1 , 3 4 Flor i le , cari înfloresc iarna. 5 Lucrăr i le în grădină în Februa r i e . 6 Lucrăr i le în grădină în Aprilie. 14 , 16 Mărul bătui. 22 Mărul păr şi părul măr. . 8 Poamele . . 3 0 Săd i rea pomilor. 4 3 Sămănatul s imburi lor de pădureţi . 4 0 , 4 1 Trandafirul. 2 7

Economia vitelor. Cultura vitelor. (Comunicaţiuni delà Reun .

econ . din comit . T imiş ) . 3 6 , 37 Despre economia de qţ., D. Iarca . 3 3 Expozi ţ ia de vite din R e c a ş . 4 1 Expoz i ţ i a de vite a Reun . de agr ic . din

comit . Sibi iu . 4 0 , 4 1 Mijlociri prăsitorilor de vite. 4 1 Premiarea de cai de prăsilă. 3 5

Apicultură. Călindarul stupariului. 11 Cum s'ar putea instala o stupărie în c a ­

zarmă. 13 O conversaţ ie interesantă despre albi-

nărit. 3 4 , 3 5 Prăsirea albinelor. 17 Stupăritul. I. Georgescu . 4 8 , 4 9 , 5 0

Sericicultură. Istoricul gândaci lor de mătasă. 2 3 , 2 4

Comerciu. Industrie. Finanţe. Asiguraţiunile. 1 5 Banca naţională a Românie i . 14 Bănci le populare din România . 3 1 Banii. I. Geo rgescu . 3 3 Banii la popoarele naturale sau necivi­

lizate, 5 Budge tu l general al statului român pe

1 9 0 5 / 6 . 1 4 Cartele , trusturi, ringuri. 17 Comerciu . , 2 2 , 2 3

Numărul

Expozi ţ ia de lucruri de mână a Reun. fe­meilor rom. din Sibiiu. 1 9

Industria de casă, seceriş de iarnă. Ioan Georgescu . 5 1 , 5 2

Industria máre. I. Georgescu . 2 9 Mătasa artificială. 8 Misiunea băncii ungare pentru colonizare

şi parcelare în Ardeal . 1 6 Preţurile vitelor şi scumpirea cărnii. 3 5 Profitul expoziţiunilor. 1 8 Răspândirea cunoşt in ţe lor economice şi

industria. 4 1 Ruina proprietarilor 'de pământ în Ungaria. 5 2 Socie tă ţ i le de conzum. I. Georgescu . 3 0 Socie tă ţ i de lăptărit. 3 8 Valorizarea mierei. 7 Valorizarea ouelor în Danemarca . 3

Societăţi. Reuniuni. A 16-a adunare a Reun . de agric. din

comit . Sibi iu . 2 Asociaţi i ini săseşti în Ardeal . 3 9 Adunarea gen. a băncii Arieşana. 1 0 Adunarea gen. a Industriei. 3 7 Crăciunul săracilor în Sibiiu. 2 Concer tul Reun. sodali lor rom. din Sibiiu. 9 Delà Reun. econ. din comit. T imiş . 1 8 — 2 4 ,

2 6 - 2 8 . 3 0 , 3 1 Delà Reun. de înmormântare din Sibi iu . 7 Despărţământul Astrei la Orăştie. 2 4 Expozi ţ ia Asociaţ iunei . 2 1 , 2 3 , 2 4 , 2 6 , 2 9 ,

32 , 3 3 , 3 4 Expozi ţ ia agricolă din Sibi iu . 3 5 Expozi ţ ia agronomică din Aiud. 3 3 Expozi ţ ia agricolă din Mercurea. ..' 3 6 Expozi ţ ia de poame din Mercurea. 2 9 Expozi ţ ia dé poame din Mercurea. (S t ru ­

guri şi poame). 4 0 , 4 5 , 4 6 E x p o z i ţ a din Veş t em. 3 0 Funcţ ionarea însoţirilor agricole. 4 3 , 4 5 , 4 6 »Industria«, bancă indus t r ia l -economică

în Deva. 4 7 , 4 8 însoţ i rea agricolă din Dobârca. 2 8 însoţir i le în Serb ia . 1. Georgescu . 4 2 Prelegeri econ. ale Asociaţ iunei . 5 1 , 5 2 Programúi expoziţ iei din V e ş t e m . 3 8 , 4 3 Prospec t pentru înfiinţarea bănci i »In­

dustr ia«. 1 6 Rapor t gener . al comit , central al Reun .

române de agricult, din comit . Sibi iu pe anul 1 9 0 3 . 1 - 7

Reuniunea rom. de agric. din comitatul

Sibiiului. 1 8 Reun. rom. de agric . din comit . Sibi iu şi

pomăritul. 2 3 Scr i soare deschisă a dlui Al . Mocsonyi-

cjitrş Asociaţ iune. 3 6

Numărui

Sfaturi. Poveţe practice economice. Alimenta rea găinilor sä oauă. 6 Apărare contra falsificatorilor de lapte. 2 0 Apărare cont ra ţin ţarilor. 17 Beutura vacilor în timpul iernii. 1 Brânza de brie. V . I. Moga. 1, 2 Ca să oauă găinile anul întreg. 2 0 Călindar economic pe Iulie. 2 6 Călindar economic pe August . 31 Contra vătămăturii. 2 0 Cositul ierbii. 2 8 Cum să apărăm vitele de muşte în

grajduri. 3 4 Cum să scoa te sarea prea multă din

bucate . 2 0 Cunoştinţe folositoare pentru un econom. 2 8 Curăţirea geamurilor. 15 Curăţirea mobi le lor de casă . 15 Curăţirea pivniţelor. 4 3 D e c e în unii ani să fac fructe şi în

unii nu. 3 6 Despre prune (produsele) . 3 4 , 3 5 , 3 8 , 3 9 Despre ouat şi păstrarea ouălor iarna. 51 Dobi toace le , cari nu trebuesc ucise . 2 Hrana vitelor iarna. 4 6 In cont ra gârgăriţelor. 4 4 Influinţa frigului asupra insectelor . 8 L e a c pentru gali ţe. N. Suciu . 3 6 Metoade pentru l impezirea vinurilor. 8 Me toade pract ice pentru preparaţii din

soia. 14 Oprirea sângelui dintr 'o rană. 4 8 Oua 'u l găinilor pes te iarnă. 4 5 Păstrarea păt lăgelelor roşii. 3 6 Pentru b u b e dulci (reţetă). 4 7 Pentru friguri (reţetă). 4 7 Picături pentru pofta de mâncare . 15 Pove ţe e c o n o m i c e pe luna Maiu. 17 Pove ţe economice pe Noemvrie . 4 4 Poveţe pe Decemvrie . 4 9 Pregăt i rea muşdarului de casă. 1 Régu le pentru schimbarea vremii. 12 Răş ine elast ice. 2 9 Săratur i le . M. Pretorián, înv.-dir. 2 2 S a r e a ca mi j loc de hrană. A. Vla i cu . 4 1 ,

4 2 , 4 3 Sfaturi economice pe Octomvrie . 3 9 Sfec la în oţăt. 4 7 Spă la tu l lànei. 17 Stârp i rea omidelor . 4 9 T u n d e r e a părului la cai. 18 Unsoarea glicerina. 15 Urinarea de sânge la vite. 17

Istorioare. Poezii. Schite. Nuvele. Avaru l în iad. (Poezie) . 1 4 Calul şi locomotiva. (Poezie) . 3 7

f Numărul

Chestiuni sociale-şcolare-bisericeşti. An nou şcolar. 3 6 Apărare în potriva alcoholizmului. 3 5 , 3 6 Bibl io teci paroch.-şcolare. 4 6 Cine b e a în dator . 9 Cu toată lumea bine. I. V . 9 De sf. Andreiu. 4 9 E x a m e n e l e şcolare. 2 1 Imbrămintea ţăranului. 9 Induraţi-vă spre săracii nostru. 5 0 Pastile. 1 6 Puterea de viaţă a naţiunei române. T .

Cipariu. 3 2 , 3 3 Rezultatul examenelor . 2 5 Ş c o a l e l e pentru popor. 2 2

Numărul

S ă fim rezoluţi cu voinţă tare. Sărbător i le Rusalii lor.

3 7 2 3

Artă şi ştiinţe generale. A l b u m artistic al Reuniunei agr icole din

comit . Sibiiu l Mânia (ps ichologie) A. Miculescu, preot. 2 4 Omul si natura. 17

Statistică. B a n c a naţională a Românie i 1 4 Cine ştie carte, va avea par te 5 0 Comerciul Austro-Ungariei 2 4 Comerciul ex te r io r al Românie i 3 3 E c o n o m i a Amer ice i 4 4 Expozi ţ ia naţională a României 2 0 Expor tu l şi importul Japoniei . [46 Industria ungară în 1 9 0 4 . 2 7 Lupta raselor. 2 5 Numărul locuitori lor din Bucureşt i . 2 2 Populaţiune Rusiei. 1 6 Producţ iunea aurului şi argintului. 4 2 R e c o l t a în România . 3 5 Si tuaţ ia ţăranului în România. 2 8 Situaţ ia agr icolă 25 , 2 6 , 2 7

Dispoziţiuni. Cercular ministerial pentru regularea pă­

mântului intabulat. 3 5 Cursul de stupărit din Gödöllő. 1 8 Cursuri de agronomie pentru învăţători

pe vară. 2 0 Dec i se judecătoreş t i de interes pentru

proprietari şi meseriaşi. 1, 4 Dreptul la apă. 4 , 5 Eva loa rea poamelor şi legumelor. 2 0 împrumutarea maşinilor de tescui t mere . 2 5 In cont ra alcoholului. 3 3 L e g e a de pescărit . 9, 10 , 11 M nistrul şi patima beţiei. 3 8 Ş c o a l a pentru economia şi industria de

casă în Sibi i . 3 2

Cronică. Conferenţa învăţat, din cercul Orăşt ie . 1 9 Congresul internaţional al X - I e a în con­

tra alcholismului. 2 0 , 2 1 , 2 2 , 2 3 , 2 5 Delà examene . 2 9 înmormântarea lui I. Simionaşiu . 1 6 Poezii de O. Goga . 4 5 Prin Ardeal 2 6 Un act măreţ şi vrednic pe toată lauda. 4 5

Varietăţi. Cugetări şi sentinţe. C. Sy lva . Cugetări şi sent inţe . Cutia cu întrebări . Lup ta con t ra alcoholismului. Preţul unei smochine . P rob leme de rezolvat. S tăpâna de casă ideală. E . N.

3 15, 3 0 , 3 5

2 3 5 2 2 3 2 0 1 9

S e r a t e de ale meseriaşi lor din Sibi iu. 15 , 16, 2 3 , 2 8 , 2 9 , 3 3 , 3 8 , 4 2 , 4 4 , 5 0 , 51

Să rbă toa rea şcoalei de fete a Asociat . 27 Soc ie tă ţ i e conomice comunale . (Rapor t

delà reun. econ . din comit . Timiş) . 4 2 , 4 3

Casa băt rânească . (Poezie). Leandru . 2 9 Când a fost să moară Ştefan. S t . O. Iosif. 4 8 Chichirezul. (Poezie humorist ică). 31 Chiuituri. (Cul. de I. Sân t imbrean) . 4 7 Cine-' i Nuhăm. (Anec . pop. T h . D. S p . 1 Clăcaşii . (Poezie). O. Goga . 4 6 Colinde. 5 2 Cutiuţa Maicei Dlui. (Povest ire) . 1 0 Desperatul . (Poezie). R. Muntean. 2 5 Diavolul-Acool . 3 8 Dorul şi iubirea. (Poezie) . I. Tripa. 2 5 Domnul şi cerşitoriul. (Poezie) . 1 5 Dorule. (Poezie poporală) . 2 9 2 7 August. M. Sadovean . 3 9 , 4 0 Drumeţul. (Cântec şcolar) . P. Dulfu. 5 2 După un an. (Poezie) . 3 2 Fii binecuvîntată. (Legendă indiană) după

Sienkievicz publ., de Heliotrop. 2 3 F o l o a s e l e păstrării. (Povest i re) . 9 Gânsacul şi maimuţa. 17 Gratulare de anul nou (Poezie) . P. Monca. 2 Idei sublime. Cuvîntul. (Din dopor) . 18 în Abbia tegrasso . (Nuvelă.) N. Nalbă. 5 0 , 5 1 L a Rusalii . (Poezie) I. Tripa. 2 3 Lui N. Basi lescu. (Poezie) N. N. 19 Mama. (Poezie) C. Sylva . 3 2 Mâna lui Dumnezeu. 1 1 , 12 Mânia. (Poezie) O. Goga . 4 6 Mi-e dor. (Poezie). M. Cioban. 2 3 Moartea şi Amorul. (Poezie). 2 3 Notează-ţi. (Poezie). 2 2 O mănăstire uitată. (Istorioară). 17 O plimbare folositoare. (Povest i re) Archm,

Nie. Muntean. 2 0 , 2 1 , 2 2 O poveste . (Povest i re) . 2 8 Papucii cenuşeresei . A Pt terdi . (Trad . de

D. Iarca) . 3 0 Părăsitul. (Poezie). I. Sânt imbrean. 2 8 Păţaniile multcercatei Griselde. 2 , 3, 4 , 5, 6

7, 8 Prânzul. M. Sadoveanu. 4 9 Portul românesc . (Poezie) . R . Niger. 5 0 Pribeagul . (Poezie) . 19 Pupăza şi Ciocârlanul. 16 Rachiul. I. Georgescu . 4 4 Scr isoare . M. Sadoveanu. 4 7 Şedea copila. (Poezie). 2 4 Scopu l realizat. (Poezie). I. Sânt imbrean 2 8 Viore le le şi bujorul. (Poezie) . 14

A n u l V I . O r ă s t f e ( S z á s z v á r o s ) , I a n u a r i e n . 1 9 0 5 . N r . 1

BUNUL ECONOM R E V I S T A P E N T R U A G R I C U L T U R A , I N p U S J ^ j E J H j C Q ] ^ ^

ORGAN A L : „Reuniunii Economice din O i ă ş t i e " şi „Renninnirrjnâne de agricultură din comitatul S i b t i n j n i " . A B O N A M E N T E :

Pe an 4 coroane (2 fl.) ; jumë,tate an 2 cor. (1 fl.) Pentru R o m â n i a şi străinătate 1 5 lei pe an.

A P A R E :

în fiecare Dmnidecă. I N S E R Ţ I U N I :

se soco tesc după tarifa, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e

Abonamentele şl inserţiunile se plătesc înainte.

ЭІППШ eV n F icCăl

Cu numëml acesta s'a început nou

abonament la „Bunul ЕСОПОІП" CU preţul de 4 cor. la an şi 2 cor. la jum. an.

Rugăm pe onor. cetitori, cari nu

voesc a abona foaia, se nc-o retrimită

înapoi, ca sê ne ştim orienta; ear cei

a căror adrese nu sunt scrise corect la

nume, locuinţă, ori posta Ultimă, se bi-

nevoiască a ne arăta urgent prin o co­

respondenţă, ca se le îndreptăm.

Programul acestei foi este • a da

poveţele cele mai bune şi folosttoai > pen­

tru ca fioûprul, vostru sä aibă de unde

rea bună, morală a familiei sa'' şi În­

drumările de lipsă prin cari -ê pqiită

mai cu înlesnire a ajunge la o stare

bună materială.

De aceea, şi pe viilor, ea va fi or­

ganul fidel al reuniunilor agronomice

române din Sibiiu şi Orăştie, răspân­

dind preste tot locul felmritelc lor îu-

vëlături folositoare, i în deosebi: eco-

erea vi-

cetitorii

nomia de câmp, pomăritul, eres

telor, stupăritul, vieritul etc.

Vom ţinea în curent pe

nostrii cu toate afacerile bisericeşti şi

•şcolare, cu es plic ar ea diferitelor ţegi pri­

vitoare la comasări, dreptul di apă şi

pesiărit. Vom recomanda cele mai bune

cărţi româneşti ce vor apărea în direc­

ţiunea aceasta arătând cum, şi de unde

se se procure.

Vom comunica estrase din legile

industriale şi comerciale, cum şi toate

ordinaţiunile ministeriale privitoare la

^economie, industrie şi comerţ.

Voi iu a рчпе fa "ia aceasta?- '

posiţia- tuturor oame.. 'lor de birie^ or>

înaintarea economi"?., raţională a tira­

nului român, dc aceia, — rugăm pe toţi

cărora le zace la inimă această nisu-

inţă sè binevoiască a ne sta în ajutoriu

şi a ne trimite tot jeliul de informa-

ţiuni de acest soiu, cum şi a ne cere

ori-ce fel dc lă'uuriri, pentru-ca publi-

cându-le sè h~e 1 êsp&ndite şi aduse la

me-

• ve.

ese

•'Iul

F O I Ţ A

C i n e - i N u h a m . (Anecdotă popoială)

Un ovreu, de mult odată, Jţig Leib sin Bercu-anume, Cum vorbea cu mulţi tovarăşi de politica din lume După ce tot zise 'n t runa: ba ьі da şi da şi ba, începu se le vorbească el în urmă cam aşa :

Ştiţi pe Nuhăm? ^ r i e i k Nuhăm !... Nuhăm este un biet samsar

Cu nevasta mea e frate Dar' încolo e măgar.

& - А ^ * / х а и и , ^ 1 Ш ^ е acuma Nuhăm ^ ^ ^ Ж а ^ і ^ ^ ^ Ж т е п а о і la drum ne-am dus.

Şi ne-am dus, ne-am dus noi bine Cale lungă, nu-i pricină,

Pân' Ia Cracau unde şede Marcu Herşu Ţighilină.

cunoştinţa fiecărui plugar-cărtk

sérias ori neguţător rom., spre o,

Avênd Înse în vedere muli'

ce se recer cu editarea foii, ş

neînsemnat de abonament, rugăm pe toţi

abonenţii noştri se o răspândească cât

mai mult în cercul cunoscuţilor lor, ca

së putem fi în plăcuta posiţie a o sus­

ţinea şi a o redacta conştienţios promi-

siunei noastre.

Cu aceste salutăm pe onor. cetitori

şi dorim ca ^япцІ fpu së-l ajungă să-

nëtosi la mu Iii ani':

ĂQjtiinistraţia 1 • ^ ECONOM'.' •літ as

in Sţ.»' '

M H e a

Dară ştiţi voi Ţighilină Cine este? Cine-i e l?

Nici pr,n creştet nu vë trece Despre oameni d'aşa fel.

P u n copil de 'ntrtbi în Cracau, Nici prin minte chiar se-ţi vină, Cine-i Marcu Ţighilină?

El rëspunde: Ţ g h i l n ă ! !

Marcu Herşu Ţ ghilină Este-un om aşa vestit Cum nici nu s'* pomenit,

Nici la Londra, la Viena Si nici chiar la Bucureşti

R A P O R T G E N E R A L al Comitetului central al »Reuniunei r o m .

de argricultura« din comi ta tu l Sibiiului pentru anul 1903.

Onorabilă adunare gcmrală! Mulţumită valorosului sprijin al tuturor

factorilor grupaţi în jurul Reumunei noastre agricole, comitetului ei central posibil i-a fost

;şu^-» "ţgjujfc încă un Marcu Ţ > g h i l i n ă . ^ 2 ^ ^ 3 £ £ A * Dacă vreţi së ştiţi voi, mei, Es t e vër de frate Vitrig

Cu nevasta 'mi cea dînţâiu Ce bogat e Ţighilină

Ştiţi voi, densul de 'mprumută Nu ia altfel de dobîndă,

Ntunai sută pentru sută Om bogat ce-i drept săracul,

Sănetos de-acum së fie! D^r' gândesc eu; cum nu creapă

Së-mi të nână-averea mie. *

Când ne ducem noi la Cracau Umbli 'ncoace, du-te, vmă Hai Ia Marcu Ţighilină.

Hai la Marcu Ţighilină, Haide ineigem amêudoi Së - l vedem căci nu-1 vëzusem Cum EU l'aţi vëzut nici voi. îmi făceam eu plan in minte Cum së fie-anume el: Om spătos şi 'nalt şi sdravën, Nici putea se fie-altfel. Când ajungem noi la uşă. E u cu Nuhăm amândoi Numai eată, hăp, d'odată Dă së între ca şi noi Unul mic cu bai ba rară

C'un caftan urît, slimos Chiar în drum de dai de densul

së îndeplinească si în anul 1903 un şir în­treg de lucrări, de roadele cărora părtaşă së se facă, pe lângă economii noştri din comi­tat, în mesura mai mare sau mai mică, şi obştea economilor noştri de pretutindenea. Lucrările şi sfaturile noastre, date cu bune intenţiuni, aflatau rësunet pretutindenea, şi acest rësunet preţios stimulent a fost pentru tot mai marea desvoltare a muncii noastre, închinate binelui obştesc. De altfel resulta-tele lucrărilor noastre le reasumâm in cele următoare :

întruniri agricole. Aşa zise întruniri agricole în cursul anu­

lui 1903 am ţinut în comuna Brad, apoi în fie-care comună din cercul pretoriai al S ë -liste ' , cum şi în comuna Poplaca, Sebeşul-inf. şi Apoldul-inf. întrunirile, cu escepţie celei din Brad, au avut de obiecte principale, pe lângă alte afaceri de interes general economic, luminarea poporaţiunei asupra însemnătăţii » Çassei de ajutorare a muncitorilor de câmp şi a servi­torilor•«, ce se poate considera drept cassă de asigurare : a) pentru caşul de moarte ; b) pentru caşul, când ajungem în neputinţa de a ne câştiga prin muncă cele de lipsă pentru traiu ; c) contra nenorocirilor şi d) pe timp nehotărît.

întrunirea din Br?;l s'a ţinut la 11 Oc-tomvrie n. 1903 , sub o nducerea presidentu-lui Reuniunei, asistat u . - m.„mbrul din comi­tet Dr. P. Span şi de rr«mbrul Reuniunei dl Vasi le Ştan, profescr s «rcî .u^y ucise, întrunire, intre altele, s'a tractat şi de.. 4

înfiinţarea unei însoţiri de credit săteşti sis-^ tem Raifleisen.

"f întrunirile îfTfcausa »Casselor de aju­torare a muncitorilor», în conformitate cu pla­nul de organisare, presentat de membrul co­mitetului nostru totodată primpretor, dl P. Dragits, s'au ţinut şi anume în comuna Or-lat, Gurarâului, Cacova, Poplaca, Sebeşul-inf. şi Apoldul-inf., sub conducerea presidentului nostru, în comuna Silişte, Galeş, Tilişca şi Aciliu, sub conducerea membrului din comitet,

N'ai fi vrut se '1 iei de jo s . — Hei, ascultă, zic atunce

Când îl vëd c ă i la întrare, Ce te bagi aşa 'nainte?

Ce socoti te-aşteaptă tare ? — Si de ce së nu m'aştepte?

Ziçe densul cam mirat — Cum de ce ? mai zic eu eară ?

Un bancher aşa bogat , Uu bancher de-aci la care

Şi boerii toţi së 'nchină /іІІМА<treabă chiar cu tine?!...

[^аЛиІ^иіЩ Ţighilină sunt chiar eu, Tinghilină tuf Aces ta?

— Ţighilină-acel bogat! Zice densul, şi cum zice, Chiar aşa-i, adevërat. — Dacă eşti chiar Ţighilină Ţighilină-adeverat. E u sunt lţig L e i b sin Bereu ; Ea ră Nuhăm mi-e cumnat...

Dr. I. Stroia, protopresbiter în Selişte ; în comuna Mig, Săcel, Sibiel şi Vale, sub con­ducerea membrului din comitet Ioan China, notarul al 2-lea din Seiişte. Spesele dă călă­torie al acestor întruniri le-au suportat res­pectivele comune politice.

Cu ştirea noastră, dar' fără întrevsnire din parteie, s'au mai ţinut întruniri în causa casselor de ajutorare a muncitorilor, îr co­muna Risciori, Sadu, Mohu, Avrig, Boita, Marpod, Zhichindeal, Sacadate, Fofeldea şi Săsăuş. A e s t e casse, avênd de ţintă îmbu­nătăţirea stărei morale şi materiale a munci­torilor, rrerită së se numere între afacerile cari së peocupe pe fruntaşii din toate co­munele ntastre.

Cultira animalelor de prâsilă. Drejt un însemnat pas făcut înamte în

causa culmrei oilor de soiu privim aranjarea prin noi c primei espositii de oi de prăsilă în fruntaşi comună Poiana şi cu concursul comunelor învecinate, dat fiind, că popora-ţiunea din partea locului se îndeletniceşte şi astăzi cu cultura în mare a oilor. începutul făcut cu această esposiţie, bine reuşită, ne-a îmbogăţit cunoştinţsle cu privire la diferitele soiuri de oi de rassă aleasă, la valorisarea lânei şi a celorlalte produse ale oilor. Drept şi alte efecte ale aeestei espositii semnalăm discuţiunea, ce s'a urmai după esposiţie cu esponenţii oieri şi mai apoi la o consfătuire ţinută în Selişte cu representanţii oierilor a

O p',a comune mărginaşe, discuţiune asu-; Nic.rilor de lua în causa greutăţilor va-

O ţa trecerea o t s t 4n România çi m a i ales în causa înfiinţat t . unei însoţiri de cre­dit pentru toţi oierii noştri. Acestea afaceri, atât de importante, formează încă şi astăzi obiectul preocupaţiunilor noastre. Acludem sub I. raportul juriului, cu adaosul, că drept, premii am distribuit, cu învoirea Onorabilei comisiuni economice comitatense, subvenţia de cor. 2 0 0 — , ce o primisem în 1902 pen­tru esposiţia de vite din Racovi ţa , pe care,

din causa morbului de vite, siliţi am fost a o amâna până în anul 1 9 0 3 .

Acum amintita esposiţ e de vite de pră­silă, care este a 13-a aranjată de noi, s'a. ţi­nut în comuna Racoviţa la 21 Septemvrie n. 1 9 0 3 . E a nu a lăsat nimic de dorit nici în privinţa numërului esponenţilor, nici în ceea-ce priveşte materialul espus. Premiile cu cor. 2 0 0 , le-am acoperit din subvenţia pro 1 9 0 3 a menţionatei comis :uni economice . Raportul juriului îl alăturăm sub I I .

In vederea multelor şi însemnatelor cheltueli, ce le-sm avut !n causa industriei de casă, în anul espirat am abstat delà procu­rarea viţelei de prăsilă, ce avea së se dă­ruiască şcoalei practice economice din S e ­lişte.

încât pentru dăruiţii cu viţele >Pinzgau«, din anii trecuţi, membrul Reuniunei, dl Nie. Iosif, înveţător în Aciliu, după-ce prima pră­silă obţinntă delà viţeaua, ce i-o dăruisem a fost tăurenci, a r ëmas së ne predea prăsilă proximă, ear' membrului Ioan Cloaje din B o ­ita, după-ce n'a fost norocos se obţină vr'o prăsilă delà viţeaua ce i-s'a dăruit in 1 9 0 1 , i-s'a recomandat s'o vendă şi së ne restitue o sumă ecuivalentă din preţ.

Obicinuitul têrg de vite de prăsilă pe­riodic, subvenţionat de stat şi comitat, s'a ţ i ­nut în Sibiiu la 1 şi 2 Aprilie n. E l a ser­vit de loc de concurenţă şi pentru un în­semnat numër de economi de ai noştri, din­tre cari unii au obţinut premii însemnate. Comitetul n'a lipsit de a atrage de cu timp atenţiunea celor interesaţi asupra însemnătăţii япечпг '*• и, >• • • r У

Prăsirea cailor, mulţumită zelului des voltat de comisia economică comitatensă pen­tru prăsirea cailor, în timpul din urmă a luat un avênt îmbucurător. Comisiunea amintită a ţinut la 11 Septemvrie n. a 2-a distribuire de premii în bani pentru cai, în acelaşi t imp a solicitat din nou organele competente së se grijească de înfiinţarea de păşuni comune pentu mânzi.

Am încrat apoi ia casă Şi la masă ne-au poftit,

Şi ce masă, ce tacâmuri : Numai aur ş'aurit!

Dinainte-aveam c i toţii Câte doaă farfurii

Şi tot astfel câte două Erau pân' şi la copii .

Ş'am mânca t rasol şi peşte Şi sarmale şi compJJ>t :

Nu mănâncă nici chiar Vodă Cum mâncarăm noi, socot.

Dar' mâncând noi toţi la masă t îtu (млъ CŞi_nuj stai, mai rizi, mai spui

Nuhăm şterge-o linguriţă Ş i -o ascunde 'ncişma lui. Când zăresc eu treaba asta,

Мё gândesc şi-mi zic în gând Ce măgar, ce hoţ e Nuhăm,

S tă cu noi cu toţi de rend L a un om aşa bogat Şi s'apucă de furat ?

Şi gândesc eu ear în gându-mi

Cum së poate, cum së poate L'aie mele rude Nuhăm

S ë le facă-acestea toate ? ! S ë ia lingura de aur

Şi s'o bage 'n cisma lui Şi së vëd eu singur asta

Ş i së tac, së ert eu ? Cui I Cum* lui Nuhăm ca së fure

Tocmai pe cumnatul meu? Dacă-i vorba pe luate

Pentru ce së n'o iau eu ?

* Cam aşa gândind de-odată

Ea tă vëd că cei de casă S ë ridica toţi cu gândul

Ca së plece delà masă. Cum? gândesc eu, ei së scoală

V r e a së zică 'n aşa fel Nuhăm pleacă fâr' de grijă

Şi cu lingura la el ? Cum? Şi Nuhăm së mânânce

E l cu linguri boereşti? Lasă , Nuhăm! Mai degrabă

Nr. 1 B U N U L L C O N O M Pag. 3

In causa culturei tîmăiorilor şi a gali-lelor de soiu ales, ne-am marg nit pe lângă a a tr?ge atenţiunea asupra publicaţunilor mi­nisteriale privitoare la d feritele morburi, de cari nu sunt cruţate aceste animait-.

Stvpăritul, acest bogat isvor de câştig pentru economi , mai ales delà editarea bro-şurei » Cartea stuparilor săteni « de R. S m u , se numeră şi el între trtbile îmbrăţişate cu to t mai multă căldură de economii noştri.

Ţ inem a atrage şi la acest loc aten­ţ iunea obştei noastre asupra cărţilor » L e g e a veterinară», ce tractează diferitele morburi ale vitelor, «Ţinerea vitelor» şi »Cartea stupari­lor săteni».

( V a urma).

Reuniunea de agricultură din Timiş.

— Rëspuns la intimpinareadin n-rul 1 1 3 , , T e l . Rom. ' ' —

Doresc a lămuri ori. public ceti­tor al ziariului acestuia despre activi­tatea reuniunei de agricultură a comi­tatului Timiş şi despre activitatea refe­rentului acestei reuniuni, a dlui N i c o -l a e I a n e u (cunoscênd statutele şi or-ganisaţia internă şi esternà a acestei reuniuni puternice), după ce atât despre reuniune, cât şi despre referentul ei a fost vorbă.

Reuniunea de agricultură a comit. Timiş, de la organisarea ei, -întâmplată înainte cu 2 ani, a început a se ocupa în mod mai intensiv cu crearea socie­tăţilor de agricultură comunale, având la disposiţie din fondul de dare comi-tatens o sumă de 1900 coroane pentru scopuri agricole.

S'a şi înfiinţat în scurt timp o mul

Poţi sé crepi ori së plesneşti! Nu scapi tu de mine, lasă,

Zic, în gând. Apoi mai tare Zic : Herr Marcu, de së poate,

Şi de nu-i cu supei are, Dumneata şti multe lucruri ;

Inse voe dă-mi şi mie S ë v'aiët o boscăr ie .

Bravo 1 B n e , zic cu toţii,

Haide-ara tă! Haide-arată; E a r eu grabnic de pe masă

Iau o lingură din dată Şi z ic : eat- 'o linguriţă

Bună, de-aur, cum vedeţi Şi cum ş t i ţ i J ^ S s u n t , că doară

Ca stăpânei le aveţi. Eată-aceas ta linguriţă

E u o vîr în cişma mea Ş i - o 'ndes ş'o bag în c işmă

Pân' c e nu s'o mai vedea

Ş i făceam

Precum ziceam.

— Aţi vëzut ? — Da, zic cu toţii

ţime de însoţiri agricole comunale, cu cele mai frumoase prospecte, fiind aju­torate de reuniunea comitatensă, dar', durere, neavênd reuniunea comitatensă un referent român, care së propage şi în comune româneşti înfiinţarea de a-tari însoţiri, cercul activităţii reuniunii comitatense de agricultură s'a restrîns, cu puţine escepţii, la comunele ungu­reşti şi nemţeşti.

Despre favorurile materiale cari a-sigurà atari însoţiri membrilor lor, cred că nu e de lipsă së vorbesc mai pe larg, fiind aceste în general destul de cunoscute. Ca esemplu poate servi reu­niunea din Kisfalud, care fiind numai de 2 ani înfiinţată, totuşi a putut arăta în bilanţul ei din urmă un câştig curat de 40,000 coroane, care sumă se folo­seşte pentru scopuri agricole în f a v o ­r u l c o m u n e i .

Avênd deci în vedere, că aceste reuniuni folositoare pentru popor sunt înfiinţate din sudoarea ţeranilor aparţi-nëtori comitatului Timiş, din cari jumë-tate sau mai bine sunt Români, pentru-ce oare së nu se folosească şi Românii de b« neficiile pe cari le oferă reuniunile de agricultură, ale căror statute aprobate din partea ministrului de interne, inter­zic reuniunei ca pefeoană juridică ori şi ce fel de presi^e-jn şens politic a-supra membrilor şi permit desfiinţarea lor îndată ce nu le convine activitatea reuniunei centrale comitatense, cu drep­tul reservat de a-şi folosi capitalul in­dependent pentru scopuri agricole? Stu­diind bine principiile statutelor pentru reuniuni comunale, a început dl Iancu o

— Aţi vêzut! Atunce bine I

Lingura-i aci la mine.

Dar ' de-aici de unde-i ea

Ascultaţi şi veţi vedea: Hocus Poc us

>Viei nu vrei »Un ! Doi ! Tre i )

— Ei , acum aţi auzit! — Da, zic denşii , negreşit. — Bine. — Atunci priviţi colea Lingara din cizma mea Când eu trei am numerát Dintr 'o dat'a şi sburat Şi ca gândul tot pe sus Chiar la Nuhătn drept s'a dus Şi pe dată cum vë spui A intrat în cizma lui. Acum mergeţi şi cătaţi Şi v'o scoatt ţ i şi-o luaţi.

L a o vorbă de-aşa fel Nuhăm singur singurel. Nici cătând măcar la noi,

activitate în comune româneşti, şi lup-tându-se cu mari greutăţi, i-a succes a înfiinţa în primăvara anului curent mai multe însoţiri agricole, îndreptate spre binele ţeranului român.

Spre esemplu poate servi între multe altele şi înfinţarea reuniunii pentru in­dustria de casă pusă sub protectoratul A. S. R. archiducei Isabella şi condusă de dl Iancu, care pe lângă scopul mo­ral ce-'l urmează are şi avantagiu ma­terial, dând ţărancelor române bănăţene posibilitatea de a-şi valorisa ţesăturile.

Nu ştiu în ce legătură s'a putut aduce activitatea dlui Iancu îndreptată prin înfiinţarea însoţirilor agricole nu­mai spre ridicarea stării economului ro­mân, cu convertirea datoriilor ţeranilor de la băncile româneşti la cele ungu­reşti, neocupându-se reuniunea, cu atât mai puţin dl Iancu, cu astfel de agende. Adevërat este, că ţeranii români, un­guri şi nemţi, vëzênd că la « Kisbirto­kosok hitelintézete» se acoardă împru­muturi cu 4 % Şi c u condiţiuni mai fa­vorabile de plătirc de cât la alte bănci, fie aceste româneşti, ungureşti sau nem­ţeşti, sunt aplecaţi a trece la numitul institut, nepu*$î?îd suporta carnetele şi provisiunile mari cari se cer la alte institute.

Nu e adevërat însë, că ziariul ofi­cios «Délm. Közlöny » şi-ar fi esprimat bucuria,- că a aflat în dl Iancu coadă de topor pentru a strica Românilor, ci numitul ziariu a voit a dovtdi în nu-merii 112 şi 119, că candidatul electo­ral român din Pecica nu a avut drep-

Lingura li-o dâ 'napoi Toa tă lumea, toţi au ris Nuhăm nici un cârc n'a z s , Eară eu m'am închinat Şi pe da ta am şi plecat Şi m'am dus, ca dusul, b ine Şi cu lingura la mine.

Ce credea el, Nuhăm, oare C'aşa prost së fiu chiar eu, •

Ca së tac s e i las së-1 fure Tocmai pe cumnatul m e u ? l

Cine-i Nuhăm? Eacă Nuhămf Nuhăm este-un biet samsar Cu nevasta mea e frate,^dar' încolo-i un măgar. fpSS'v . Th. D. Speranţă.

t c (Вагтш Sylva. — Vacă morţii ar putea vorb\, apoi nici de ei nu

se va spune mult bine. — Noaptea sunt toate de foc : si stelele, si gându­

rile si lacrimele.

Pag. 4 B U N U L E C O N O M Nr. 1

täte plângêndu-se în vorbirea sa de program, că reuniunile de agricultură nu s'ar interesa de români, ci numai de unguri.

Sper, că judecând calm asupra ce­lor desfăşurate aici, se va convinge on. public despre neîndreptăţirea acuselor ridicate atât . în general asupra activi­tăţii reuninnii de agricultură a comita­tului Timiş, cât şi în special asupra ac­tivităţii dlui Iancu. Părerea mea este, că nu acela strică intereselor ţeranului român, care se trudeşte din cea mai curată convingere a-'i îmbunătăţi starea, ci acela, care din cine ştie ce interese caută së discrediteze astfel de oameni.

—u. —a.

W © ¥ & f á

C u m s e p r e g ă t e ş e m u ş d a r u l de c a s ă ?

1 klgram de semeaţă închisă de m u ş d a r së pisează mérunt ca făina, lângă aceaste adaugem 1 / 2 klgr zachër fin pisat şi 1 litru de oţet tare de vin. Amestecate laolaltă le lăsăm sé stea 24 ore. După aceasta 1? putem pune în sticle şi le legăm cu pergament sau beşică de peşte cumpuaiă din boltă.

Daca voim së avem muşdar pe timp mai îndelungat, atunci în loc de zahăr punem sare şi zachărul se pune numai când se consumă muşdarul după* trebuinţă. —

Brânza de Brie. Autorii cari vorbesc despre brânza

de Brie, n'au în seamă de cele mai multe-ori decât brânza de Brie fabri­cată în special în ţinutul de Meaux şi ale cărei imitaţiuni, mai mult sau mai puţin isbutite, provin din districtele Marnei, Seineet-Oise, Aisne, Allier, etc. In realitate însë, se fabrică în Brie trei soiuri de brânză de acelaşi neam, deşi se deosebesc ca gust, mărime şi greu­tate.

Mai întâiu, brânza de Brie din Me­aux, cea mai cunoscută: are diametrul de 4 0 cm., şi grosimea delà 2 — 3 cm. şi o greutate de 3 kgr.

Apoi brânza de Brie din Coulor-niers este mult mai mică şi cu un gust puţin cam deosebit ; diametrul sëu n'are mai mult ca 15 cm., 3 cm. grosime şi o greutate de aproape y o kgr. E cam tot atât de preţuită ca şi cea din Me­aux.

In sfîrşit, brânza fabricată în regi­unea Melun şi anume în cantonul Châ-telet, are diametrul 25 cm., grosimea de 3 cm. şi cântărirea în mijlociu 1,500 gr.

Nu numai mărimea deosebeşte pe aceasta din urmă de celelalte feluri — de cea de Meaux şi cea de Colouniers — ci mai ales consistenţa, gustul sëu mai sitnfit şi marea-i uşurwiţă de con­servare.

Fabricarea acestei brânze nu se deosebeşte în principiu de a altora grase

To:uşi, deoare-ce nu s'a arătat în nici o publicitate, cred folositor se dau aici — după cât cunosc — o schiţă, care va putea së slujească drept basă unui studiu viitor mai întins.

* * *

Brânza de Brie de Melun se fa­brică mai cu seamă în cantoanele Châ-telet, M;lun Nord, Brie (circumscripţia Melun).

Laptele se ia numai delà vacile normande, care dau între 6 şi 7 litri de lapte pe zi, în mijlociu, pentru 1 an.

Ele sunt hrănite după timp cu fên verde (trifoi u proaspët, coada şoricelului, bobuşor, mazëre, porumb), cu fên din livezi artificiale, cu sfecle, cu tărâţe şi cu turte.

Primăvara şi vara, vacile se duc la câmp şi prin ţelinele verzi, dar' ele stau în timpul anului cea mai mare parte din zi şi noapte în staul.

Operaţiunile succesive ale fabrică-rei sunt:

1. Punerea chbgujui sau închegarea. 2. Dresagiul ; ! 3. Zvântarea 4. Sărarea ; 5. Uscarea ; 6. Rafinarea. Së vorbim în parte despre fie-care : 1. »Inchegarea.« — Metoda cea

mai răspândită stă In a pune chiagul în toate dimineţile în amestecul de lapte muls în ajun cu cel muls dimineaţa.

Temperatura acestui amestec va­riază delà 2 0 — 2 5 grade, după anotimp.

Câte odată, prin căldurile cele mari, se pune chiagul dimineaţa şi seara, după-ce s'a scăzut temperatura fie-cărui lapte muls la 2 4 — 2 5 ° .

Se întrebuinţează chiagurile con­centrate Fabre sau Hansen, o linguriţă de cafea (6 cm. c.) pentru 100 litri lapte, mai pretutindeni se închiagă lap­tele în mase mari, delà 5 0 — 7 5 litri dintr'o dată.

După un ceas şi jumëtate îchega-rea s'a făcut; totuşi, numai după 2 ore şi jumëtate se zăreşte zerul limpede dacă faci o găuricicâ în laptele închegat, cu degetul sau cu cuţitul.

2. »Dresagiul«. — Laptele închie-gat rëmâne cu zerul până în dimineaţa următoare; când së-1 pui în tipar, îl frămânţi cu mâna în toate sensurile, până când laptele închegat e făcut în bucăţi, cât o nucă, bunăoară.

Atunci se umple tiparele cu aj« torul unui vas.

Tiparele au diametrul de 29 cm. şi sunt înalte de 10 cm.; ele sunt din lemn alb dintr'o singură bucată; ele se pun pe un fel de mas'ă, grătar de lemn, sau masă de papură, aşezate şi ele pe mese de răchită.

Dacă tiparul se umple i-se pune deasupra un tipar cu acelaşi diametru, dar' cu o înălţime numai de 5 cm. şi se umple până sus; sau mai bine se aşează pe tiparul plin un al doilea ti­par cu o înălţime de 10 cm., umplut numai pe jumëtate.

3. »Zvantarea.« — Tiparele sunt lăsate în lăptărie, timp de 24 ore spre zvântare; zerul se scurge prin jghiaburi adênci pe mese acoperite cu plumb şi se duce într'o strachină aşezată la ex­terior, de unde se poate lua şi së dă la porci. După 24 ore, se procedează la scoaterea din tipare, rësturnând brân­za pe o masă, se potriveşte suprafaţa şi se tace sărarea.

4. »Sararea.« — In acest moment se sară pe de-asupra şi împrejur, cu mijlocul unui amestec de sare uruită, uscată bine şi cărbune de lemn ; coloa­rea neagră a acestui amestec ne încre­dinţează de împărţirea de-opotrivă a sărei, lucru care e foarte important pen­tru omogenitatea brânzei în timpul dos-pirei, cu atât mai mult, cărbunele ames­tecat cu sare dă un mai bun aspect, bătând în albastru cu ^prilejul punerea în vénzare a brânzei.

Ziua următoare se restoarnă brânza pe o masă şi se sărează partea care a fost dedesubt.

Toate aceste operaţiuni se fac în lăptărie, care trebue së fie un local să-nëtos, bine aerisat şi apărat de muşte prin porţi duble şi cu pânze metalice la ferestre; së se poată face lesne în­tuneric cu mijlocul unor obloane uşor de mănuit. (Va urma) .

. Beutura vacilor în timpul iernii.

Una din cele mai însemnate ches­tiuni este aceea a băuturei vacilor în timpul iernei, — chestiunei care inte­resează în acelaşi timp producţiunea laptelui precum şi sănetatea vitelor.

Sunt multe localităţi unde, în tim­pul sesonului de earnă, nu se dă va­cilor se bea decât o singură dată pe zi, din pricină că mânându-le de mai multe-ori la adăpat ele nu vor së bea.

Aceasta este o foarte mare gre­şeală, căci e cu neputinţă că hrana, mai în totdeauna uscată la această epocă a anului, së poată fi bine mistuită şi bine contopită, dacă ou li-se dă apa trebu­incioasă funcţiunilor gastrice decât o singură dată în 24 ore.

Nr. 1 B U N U L E C O N O M Pag. 5

Căci nu trebue uitat, vaca, mai mult decât ori-care animal, are trebu­inţă de o mare cantitate de apă pentru băutura sa, şi peutru ce? Din causa lap­telui ce-1 dă, adecă ce ea îl fabrică.

Laptele este într'adevër compus în cea mai mare parte din apă. Media este de aproape 87.25 la sută, adecă în o sută litri de lapte, sunt 87 litrii şi y 4 apă.

Aşa dar' este uşor de calculat în acelaşi timp cantitatea de apă trebuin­cioasă, nu zic pentru întreţinerea vitei, ci numai pentru producţiunea laptelui.

Së ne închipuim că vacile d-voas-tră vë dă fie-care cinci-spre-zece litruri pe zi, le trebue dar' numai pentru com-posiţia şi fabricarea laptelui lor, dacă pot së vorbesc aşa, aproape treispre­zece litruri de apă.

Ear' dacă mai adaogăm acestei cantităţi aceea trebuincioasă mistuirei, şi care este cu atât mai mare în graj­durile ţerăneşti unde li-se dau un nu­triment cu totul uscat, apoi aceea fo­lositoare la bunul mers al întregului or­ganism, şi în sfirşit aceea aruncată în urine, ajungem la o cifră zilnică de 35 sau 4 0 litruri.

Ori, cum poate o vită fără peri­culoase neajunsuri së absoarbă aceasta cantitate de apă dintr'o singură dată?

Cum şi când trebue së se dea această apă ?

Spre a face mai bine, ar trebui ca vitele së se adape după fie-care mâncare, şi cu o beutură de o bună temperatură mijlocie..

Ori, ce se petrece mai cu seamă când gerurile sunt mai mari?

Cu câte-va minute înainte de a duce vacile la adăpat, ţeranul merge së spar­gă ghiaţa din sghiabul fântânei cu vre-o toporişca sau vreo altă unealtă oare­care, şi apoi aduce în gerul de afară vitele cari ies dintr'un grajd cald, fri­gul surprinde biata vită, dinţii o fac së sufere cumplit, şi ce se mai întemplă în urmă?

Sau, chinuită de sete, ea îndură durerea şi absoarbe cantitatea ce-i este trebuincioasa, ear' aceea massă aşa de mare de apă îngheţată aduce foarte des constipări şi patimi foarte îngro­zitoare.

Sau, ne mai putând birui suferinţa, ea nu bea decât foarte puţina apă, nu­mai ce-i este de trebuinţă alimentarei sale, ear' cantitatea de lapte se împu­ţinează cu atât mai mult.

Nu trebue së se creadă că deoa­rece vaca nu are sete, că ea nu bea, totul esti prin faptul că stomachul sëu nu e făcut së absoarbă apă îngheţată.

Pentru a îndrepta acest neajuns, este un mijloc foarte uşor şi anume: së se pue în mod permanent în colţul

grajdului hârdae în totdeauna pline cu ьра, acestea îşi vor însuşi temperatura împrejmuitoare şi după fiecare mânca­re, nu va avea *ё consume apă trebuin­cioasă în alimentaţia cirezei.

Sfatul e uşor de pus în practică, şi cum în această epocă lucrările nu sunt aşa numeroase, personalul fermei va avea după fie-care mâncare destul timp disponibil ca se reumple hârdaele.

(»A. P. R.«) I. mc. De*olt.

Rësboiul r u s o - j a p o n e z .

Predarea Port-Arthurului.

Predarea Port-Arthurului s'a făcut fără nici un incident deosebit. In ziua de 7 Ianuarie fâlfăiau deja drapele ja-ponese pe toate forturile cetăţii.

In districtele Chinese, Japonesii au afişat proclamaţiuni, în cari locuitorii sunt invitaţi a cruţa casele particulare. Ori-ce delict së va pedepsi, după legea statarialâ, cu moarte.

La intrarea portului s'au început lucrările de a înlătura minele ruseşti şi de a cerceta vasele, scufundate în ulri-

I mul moment de cătră Ruşi. Japonesii au constatat, că Ruşii n'au nimicit cor­pul vaselor şi că nu sunt cufundate adînc în mare. Ei spereaza că în têmp de câte-va luni vor aduck vasele ru­seşti în stare bună şi le -v s pute ren­dűi în flota japonesă. *

Primul transport al garnisoanei ru­seşti, vr'o 5 0 0 0 de oameni cu 186 ofi-ceri au sosit la Cianglingsu. Alte zece mii de oameni s'au adunat la Iahuciu, unde vor fi luaţi in primire de Japonesi.

Câmpul de rësboiu în Manciuria.

Ziarul » E c h o de P a r i s « anunţă că s'au mobilisât încă 300 0 0 0 soldaţi pentru armata lui Kuropatkin. Vagoa­nele transiberiariului vor fi înlocuite cu altele mai mari. Şinele deteriorate vor fi de asemenea înlocuite.

Generalul Kuropatkin a depeşat cu data de 8 Ianuarie la Petersburg, că Japonesii au atacat avantposturile ru­seşti. In ciocnirea aceasta au căzut 3 Ruşi şi au fost răniţi 18 oameni, între cari şi un aspirant de ofiţer.

N O U T Ă Ţ I

S t i r e electorală. A

Maiestatea Sa Impëratul şi Regele apostolic Francise Iosif I., la 4 Ianua-

! rie n. 1905 a disolvat camera deputa­ţilor deschisă la 24 Octomvrie n. 1901 prin autograf Maiestatic şi a conchemat

tot prin autograf preaînalt noua repre-sentanţă a terii pe ziua de 15 Febr, 1905 în capitala Budapesta.

Delà 26 Ianuarie n. până la 4 F e ­bruarie n. 1905 së vor face peste tot locul alegeri noue de deputaţi dietali.

Românii încă vor participa la ale­geri şi vor candida în 2 6 de cercuri.

* Sărbătorile Crăciunului în Oră ştie a

fost destul de plăcute nu numai în privinţa timpului, care a permis creştinilor së c e r c e ­teze b ne bisericele cât mai vêrtos că în anul aces 'a la biserica gr.-or. a cântat un c o r miest instruat şi condus de înveţătoriul no­stru Ioan Branga cu succes foarte frumos.

*

Petrecerea meseriaşilor secţia industrială a reuniunei economice din Orăştie, aranjată a 2-a zi de Crăciun a fost bine cerce ta tă . A rëmas şi un venit frumos de peste 1 4 0 cor. care së va adauge la fondul menit al reuniunei.

* • Activitatea» a încetat. Ziarul «Activi­

t a t ea» ; care timp de 4 ani a apărut aici în Orăştie sub direcţiunea d-lui Dr. Aurel Mun-teanu, îşi anunţă cetitorii, că începênd cu anul acesta nu "va mai apare.

* Decise judecătoreşti de interes pentru

proprietari şi industriaşi. Iazurile morilor vechi în caz când ar

împedeca plutirea sunt de a se preschimba si spesele de preschimbare în sensul art. X X X I §. 2 0 0 din 1879 sunt îndatoraţi plu­titorii a le suporta şi nu proprietarii.

Ca ucenic meseriaş poate fi luat ori care băiat împlinind versta de 12 ani.

Aşadar încheierea contractului cu un măiestru meseriaş nu së poate condiţiuna delà o verstă mai mare sau delà o cualifi-caţiune deosebită şcolare a ucenicului.

Aceia cari pun la vedere publică cărţi de corespondanţă cu chipuri cari vatămă bu­nul simţ, sau le vend, cad sub pedeapsa dic­tată de legea dreptului penal §. 2 4 8 .

Dacă un industriaş së stămută cu lo ­cuinţa în altă comună şi îşi susţine şi mai departe atelierul vechiu la locul de unde s'a strămutat trebue se-şi anunţe un conducëtor separat.

* A c c i d e n t m o r t a l la o v î n ă t o a r e . Ni-së

scrie cu data de 8 Ianuarie din Urişul de j o s : Cu inima întristată iau condeiul vestin-du-vë despre un trist cas, şi anume în 5 Ia­nuarie a. c. din comuna mai j o s însemnată s'au dus mai mulţi în urmărirea unui mistreţ vulnerat dar' ducêndu-se la locul unde era mistreţul — (în pădurea numită »Dos« în munţii Giurgeuiui) locuitorul Simion Neagu înainte, ear' după el vigilul de pădure, K e -beleyi Mihály, acestuia din nebăgare de seamă ajungêndu-i o nuiea peste cocosul pustei, arma së descărca şi nimeri pe Simion Neagu, carele după un interval de trei ore, muri — lăsând in doliu soţia şi o fetiţă de 12 ani, cari s'au lipsit prin acest accident tragic de singurul scut şi sprijin, deoare-ce numai la braţele lui erau avisaţi neavênd altă avere. — Repausatul era un om cinstit şi bun cre­ştin. I. C.

Pag- б B U N U L E C O N O M Nr. 1

A l b u m a r t i s t i c " întocmit şi editat de „Reuniunea agri­

colă r o m â n ă din comitatul Sibiiu" —+!=»

înştiinţare şi Apel. Pe 40 tabele (cartoane), 4 4 / 3 3

c t m -mari, colorate splendid şi la fel cu ori­ginale terăneşti, mai toate vechi şi în parte străvechi, » Albumul artistic* arată minunăţiile datorite acului şi rëzboiului românesc, minunăţii ca şi care mai pi­toreşti, mai mândre, mai ademenitoare, nicăiri şi la nici un alt popor n'au existat.

Representate sunt, prin 284 bro­derii (cusături) şi ţesături alese, 20 co­mitate cu preste 100 comune.

Această lucrare, cu adevçrat mo­numentală şi în acelaş têmp naţională, întruneşte, în acelaş mănunchiu artistic, lamura ornamenhceî noastre casnice de pe întreg teritoriul Ungariei locuit de Români.

Textul explicativ » Cuvânt-î nainte« formează o broşură, în mărimea tabe­lelor, de 4 0 pagini, între care nu mai puţin de 25 pagini cu numiri şi expre­sii culese din graiul ţgiănimei, numiri atât de interesante si instructive

Drept învăliş aevea superb şi neaoş românesc serveşte o mapă (scoarţă), care singură a reclamat spese de vre-o 3 2 0 0 cor.

Un tioc de carton serveşte ca adă­post.

Calculând executarea tabelelor în colori şi textul şi adjustarea şi anun­ţurile, colorate şi e!e, opul întreg se vine cu preste 13,000 cor., pe lângă că autorul, d-1 Dimitrie Comşa, a chel­tuit, ani întregi, zel şi abnegaţie şi trudă fără preget.

Rêndul e acum la inteligenţa noa­stră de pretutindenea, ca së întrevină cu sprijinul seu, bănesc şi moral, cum­părând pe întrecute şi îndemnând ma­rele public, român şi strein, se cumpere albumele, făptuite cu grele jertfe, în cinstea şi serviţiul neamului întreg.

Binevenit va fi » Albumul atislic« cu deosebire pentru ateliere şi scoale artistice şi industriale pentru biblioteci, musee şi reuniuni culturale, pentru in­dustria casnică şi lucrul de mână, etc.

Pictorii şi toţi închinătorii artelor plastice, maeştri şi diletanţi, vor găsi în ornamentica poporală, depusa în al­bume, un isvor nesecat de inspiraţii şi motive româneşti.

Şi nici că s'ar putea cadou naţio­nal mai falnic si ademenitor, cu deose­

bire acum, de ziua Naşterei-Domnului şi Anului-nou, cu ocasia serbării nume­lui, când cu premiarea fiitorilor ar­tişti, etc.

Ş oalele poporale mai de seamă şi familiile fruntaşe, cuvent au şi ele aşi procura » Albumul artis/ic«.

De teama speselor şi aşi foarte mari pentru o reuniune săracă ca a noastră, edita » Albumului artistic» a trebuit mărginită la exemplare nu toc­mai multe. Së recomandă deci procu-гагег în grabă.

Pe seama colecţiilor descrise în » Cu'iântnl-înainte «, comitetul agricol continuă cu strângerea de obiecte vechi şi străvechi. Acei cari ar dori së con­tribua gratuit asemenea obiecte, înze­strate fireşte cu numiri şi espresii te­răneşti în regulă, sunt rugaţi a le tri­mite nefrancate la adresa: D lui D. Comşa, presidentul reuniunei agricole române in Sibnu Nagyszcb, n. Binevenite vor fi cu deosebire: br»denl (cusături) si ţesături străvechi, fie ori cât de sdrenţuite, de asemenea broboade, brâne, furci de tors încrestate, vase foarte vechi etc.

Pentru rëspândirea mândrului »Al­bum ar tis tic «• în cercuri largi, un bun

şi nimerit mijloc este punerea acestui »Prospect« în circulaţie, între amici ці cunoscuţi.

Condiţiile procurării. Preţul unui exemplar, cu mapă şi

tioc, e statorit pentru Austro-Ungaria cu 56 coroane = 28 fl, pentru steină-tate cu 60 lei (=franci) resp. 48 mărci (germane).

Reduceri de preţ nu sè pot în­

cuviinţa. Greutatea unui album fiind de

preste 3V 2 kil°g-, spesele de expediţie fac 1 cor. şi resp. taxa vamală.

Dacă întreg preţul sé acuită de mai nainte, expediţia urmează franco. De unde nu, spesele expediţiei cad în sarcina cumpérátoruM.

Së recomandă deci acuitarea de mai nainte a preţului întreg, prin asig-naţie poştală resp. expediţia së face cu rambursa.

Plutirea în rate së admite numai în şt pentru Ungaria, nu şi pentru strëinàtate. Plâtirea urmează a së face în trei rate, cu preţul urcat de 60 cor. = 30 fl. cum şi spesele de espediţie.

Rata dintâiu e statorită, de exem-

Cuţite de buptărie

Maşini de Alexanderwerk pentru tocat carne.

Preţul în coroane.

K o r m a : R RR S UU Mărimi-a şi numiica formei:

R RR

/2 V .

T cu roată de învîrtit

t a e înti 'o minuta chil.

1 buc. Cor. 5-20 7-20 8 4 0 8 1 0 11-80 15-10 29 '50

1 2 3 4

C u ţ i t e c u garanţ ie p e n t r u t o a t ă buca ta

17 19 21 cm

Cuţitul -чпуиг Discul c iu l e i

s b g e r

. — 70 —-80 1-10 1-10 1-30 1 30 1150

Cor. 1-— 1-35 1-50 1-50 2-80 2 '80 4 '20

Fig. 1 Cor. — • - —-72 — 8fi Fig. 2 » — 5 6 —-68 - - 8 0 Fig. 3 » - - 5 6 — 6 3 — ' 8 0 Fig. 4 » —-64 - - 7 6 —-90

C a r o l F . J i c k e l i , S i b i i u .

(Nagy-Szeben.) 1 - 5 2

Nu ex i s tă

Seminţe agricole şi de grădină mai bune şi mai recomandabile ca acelea , care le exped ază de 2Я ani

M A U T H N E R ÖDÖN Furnisorul Curţii Recale în B U D A - P E S T A . (139)

Cancelaria fi depotdiele: &r. Tinttenliilhr 33 Lacnlul <le rf uzare: Htr. Andrăssy 23. Catalogul ilu;trat, J e 226 pagini, se trimite la cerere gratuit şi franco. 5 2 - 5 2

Nr. 1

Ъ ---- -

B U N U L E C O N O M Pag- 7

plar, cu 30 cor. eat' celelalte două rate cu câte 15 cor.

Rata dintâiu së încassează prin asignaţie poştala, eventual rambursa, sau şi direct când cu luarea în primire, ear' celelalte doua rate în termin de câte 1 lună. Dacă plata n'ar urma până la termin, încassârea se va îndeplini prin mandat postai.

Credit pentru rata dintâiu nu sè acoardă şi cu atât mai puţin pentru suma ^"întreagă.

Cumpërarea în rate se considera ca fiind efectuită şi valabilă, numai dacă a premers, deodată cu acuitarea ratei dintâiu, umplerea şi subscrierea cu mâna proprie şi apoi retrimiterea la adresa comitetului agricol a biletului de co­mandă.

Librarilor şi colectanţilor sê acoardă provisiunea cuvenită, conform învoelii în scris.

Prospecte cu asignaţii şi bilete de comandă së trimit, la cerere, ori şi cui.

Comande primeşte şi esecută:

Comitetul reuniunii agricole române în

Sibiiu (Nagyszeben).

Redac to r responsabil : G e o r g e S u c i u .

Se caută un învăţăcel din familie bună,

siale şi oare se ounoască limba germană şi maghiară.

Ofertele a se adresa la pră­vălia de băcănie şi manufactură

Ilie Floaşiu Mercurea (Szeben-Szerdahely).

U M P E N E

pentru comerciu, industrie şi -economie solid şi e x a c t lucrate, ofere spre cumpărare I-ma Fabrica de Ciimpene Transihana

VICTOR HESS Sibiiu(N.-Szeben) IM cerere se trimite catalog (228)

41—52 ilustrat gratuit şi francat.

Pentru 5 coroane trimit 4 Va chilograme (c. a. 5 0 bucăţi) puţin deteriorat dar' fin

S Ă P U N D E T O A L E T A

ales frumos, de rose, crin, iorgovan, viorele, resedă, iasmin

şi lăcrămioare. — Pe lângă trimiterea î n a i n t e a s u m e i

« sau cu r a m b u r s a trimite:

? Budapesta, VIII. str. Bezerédi nr. 3.

' u r m sfese

I Ѣ de

t

cu a m o r ţ i m

g i r a n ţ i

delà institutele de bani de primul rang din Budapesta şi strëinàtate, până la 3 / 4

a valorii realităţilor intabulate la locul I. şi II. cu

amortisare delà 1 5 — 6 5 ani.

Credit personal! P e n t r u p r e o ţ i , m i l i t a r i o f i c i a n ţ i de stat şi pri­

vaţi, n e g u s t o r i , i n d u s t r i a ş i , cu şi fără acurateţa, coulanterie şi discreţiune.

£ datorii la banei şi privaţi. fiuni amenunţite diapré diferite întreprinderi vechi

şi noi, prin orcane autorisée dăm opiniuni technice şi geologice de experţi şi executam şi finanţarea acestor feliu de întreprinderi. •

(249) Prefacem întreprinderi existente în societăţi pe acţii etc. 16—26

Budapest, VI., Teréz-körut 3 2 . (Firmă împrotocolată judecătoreşte).

Convertire j Noi redactăm şi dăm expr

H E L L E R L A J O S és T á r s a

A T E L I E R U L

de photografle A D L E R î n O r ă ş t i e , s t r a d a a p e i N r . 3 1 — • —

(lângă şcoala civilă de fete.)

Deoare-ce doresc a-mi aduna un tablou

de copii, prin aceasta rog frumos pe onor.

public së aibă bunătate a aduce în atelierul

meu sus amintit, care este bine încălzit ori-ce

fel de copii mici spre a-i photografa.

_Pentru astfel de photografii nu iau taxe.

Cu toată stima

Adler Arthur, p h o t o g r a f .

P a t e n t N r . 8 6 9 6 7 . Nu e c r u c e a lui V o l t a . N u e m i j l o c s e c r e t .

vindecă şi înviorează Deosebită atenţiune rării, că acest aparat

(190) de 20

( pe lângă garanţ ie . e a se da împreju-vindecă boale vechi de ani 4 6 -

A paratul acesta vindecă şi foloseşte contra durerilor de cap şi dinţi, migrene, neuralgie, împedecarea circulaţiunii sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bă­taie de inimă, sgârciuri de inimă, asma, auzul greu, sgărciuri de stomac, lipsa poftei de mâncare, receală la mâni şi la picioare, reuma, podagră, ischias, udul în pat, in­fluenţa, insomnie, epilepsia, circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor boale cari la t r a c t a r e normală a medicului se vindecă prin electricitate. In cancelaria mea se afl*t atestate incurse din ţoale părţile lumii, cari preţuesc cu mulţămire inven-ţiunea mea şi ori-cine poate examina aceste atestate. Acel pacient, care în decurs de 45 zile nu se va vindeca i-se retrimite banii. Unde ori-ce încercare s'a constatat zadarnică, rog a proba aparatul meu. Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, Că aparatul meu nu e permis së se confunde cu aparatul > Voltat deoare-ce „Ciasul-Volta" atât în Germania cât şi în Austro-Ungaria a fost oficios oprit fiind nefolositor, pe când aparatul meu e în genere cunoscut, apreţiat şi cercetat. Deja eftinătatea crucei mele electro-magnetice o recomandă îndeosebi. Preţul aparatului mare e 6 cor.

folosibil la morburi cari nu sunt mai vechi de 15 ani.

Preţul aparatului mic e 4 cor. folosibil la copii şi femei de

constituţie foarte slabă.

Expediţie din centru şi locul de vênzare pentru ţeară şi streinătate e:

MÜLLER ALBERT, Budapesta, " ^ К а ^

Pag. 8 B U N U L E C O N O M à

Casse de fer şi oţel sigure contra focului şi spagerii pentru păstrat bani,

regist re ş i documente în L o a t e mărimile ş i formele.

Soliditate garantată. | o o o o c Preturi eftine. o o < x

A se adresa la: Pi ima fabricai transilvană privilegiată ces. şi? rrg . de casse de fer şi oţe l<

alui 'I

Ш. O S Z Y S i b i i u — N a g y s z e b e n

Strada Dumbrăvii Nr. 3 . Strada Bruckenthal Nr. 5 . Preţ curent ilustrat se trimite la cerere gratis şi "franco.

Si**

C u m p e n ă d e g o s p o d ă r i e g r a t i s .

Trimit cu preţuri proveibial de eftine din rriigazinul m< u. peste me­sura asortat, mărfurile mele de argint de Mexico renumite şi plă­cute preţutmdenea pentru bunătatea lor exce len tă şi anume: 6 buci ţi cu­ţite de masa de argint de М е х т о , 6 buc. furculiţe de a i g n t de Mexico , 6 buc. Imgun de argint de M e x c o , ] 2 buc. linguriţe de argint de Mexico

pentru cafea, 6 buc. excelente cuţite pentru dessert, 6 buc t xc< lente furculiţe pentru dessert, 1 lingură de argint de M e x i c o pentru scos supă, 1 lingură de argint pentru scos lapte, 2 bucăţi sfeşnice de masă elegante, pentru sa lor ' ţ

•€6 buc. ţ S й. 6 -50 . Fiecare curtVperător primeşte, afară de aceste, în dar o cumpenă de gospodărie, care poate suporta 1 2 1 '., . si care funcţionează corect, despre ce of«tr deplină garantă, Cumpenă o primeşte cumperătoiul a b s o l u t g r a t i s .

•Argintul de Mexico este un metal absolut alb (si în-lâuntiu). pentru a cărui durabilitate şi excelentă calitate ofer garantă, pe 23 ani Expedarea s e face trimiţend suma înainte sau* vcu rambursa din magazinul european.

Un aparat american bun pentru fertul grabnic. ş i o c u m p e n ă d e c a s ă , g r a t u i t ă .

(246) ALEXANDRU D. S C H E F F E R 18 B u d a p e s t a , V I I I . S t r a d a B e z e r é d i , n u m é r u l 3 .

m 'i r ,

Crucea ori steaua electro-magnetică duplă. D. lt. G. M. Nr. 88.П03.

Aparatul acesta vm-lânga garantă: reuma, insomnia, epilepsia, ner-tit, сіогояч, durerea de tenta, influenţa, precum nervi. Bolnavul cel-ce decurs de. 4 4 z'le, îi întoarcem banii imediat. Celui-ce nu-i mai ?juta nimic, ín erce cu aparstul m m ; căn sunt convins despre e f e c t u l s i g u r al a p a r a t u l u i m e u .

Preţul unni a p a r a t mare 6 cor . Preţul unui a p a r a t mic 4 cor.

decă şi r e c r e e a z ă pe asthma (respiraţia grea), vositatea, lipsa de ape-dinţi, m i g r e n a , impo-şi tot felul de boale de nu se poate vindeca in

a se folosi la boale de nervi cronice.

a se folosi l a b ' o a l e m a i u ş o a r e .

Comandele le îndeplineşte în patrie şi steinătate:

(246) ALEXANDBU D. SCMEFFUJi 1 8 - 5 2 B u d a p e s t a , V I I I . , S t rada Bezeréd i , numëru l 3 .

C u m p ë r a r e o c a s i o n a l ă ! -— — Ш ЬтШ, иишаі 6 fí.

•

In urma prea marelui déposit al unei fabrici de obiecte de metal, sunt încre­dinţat să vînd marfa acesteia în preţul cu care se face. Spedez dară, până când de-positul sustă, contra ramburs:

6 bucăţi linguri de supă din cel mai fin argint de glor ia , 6 furcuţe (furcuţa într'o bucată) din cel mai fin argint de gloria, 6 cuţite din ce l mai fin argint de gloria, 12 linguriţe de cafea din cel mai fin argint de gloria; 1 sitiţă de străcurat

laptele şi 1 sitiţă de străcurat supa. — 3 2 bucăţi car i c o s t ă numai 6 fl., toate noue şi bune şi frumos poleite. Aces tea mai de mult au costat 2 5 fl.

Argintul de gloria este un metal cu totul alb, care se înlocueşte cu cel mai scump argint, şi ca unul fiecare să fie convins despre adevër, më oblig a remite banii numai de cât dacă marfa nu ar conveni. — Garnitura e cel mai potri­vit dar de cununie, şi nu trebue să lipsească din nici o casă.

Singur expedi tor es te : fotff AufMberg'S (226) 52—52 Budapes t a V I . , S t rada Próféta nr. 5.

§Hg?r- Comandele se trimit spedând banii înainte sau contra ramburs.

•

•

B a n i ! B a n i ! B a n i ! S u b s e m n a m î n t r e p r i n d e r e de c r e d i t s t ă în l e g ă t u r ă eu ce le m a i m a r i b ă n c i din ţ e a r ă şi e x o p e r e a z ă

щ г п ш ш ш p e p ê n t i i r i ş i e d i f i c i i cu cele mai favorabile condiţii şi cu cele mai it fi ine interese

anume pe termin de 10—70 ani cu 2 53/ 0/ U /«• C r e d i t p e r s o n a l c u g i r a n ţ i ş i o b l i g a ţ i e p e 5 — 1 0 a n i L a funcţionari de stat, comi ta t şi o raş p r e c u m şi la oficeri, ^î-^.itîţ si.rnjplu şi j-r;-o*-»iV r * «--'-^T-. ^^І<> K - -npi RI*^

La dorinţă urvim ,u informativul, rugând marcă poştală. (230) £ € І Ш £ & 4 4 întreprindere de credit, 52 -52

Sibiiu (Nagyszeben) S t r a d a Poplăc i i nr. 27 . щ

Proprietar-editor: V A S I L E D O M Ş A .

- p t î N o u ! ! Ьа.здра e l ec tr ica . 4e busaaar |

—• y c j m i c h a n i s m a m e r i c a n g

Indispensabilă pentru ori-ce economie casnică. | S ă poate pur ta şi în busunar , к

e durabilă, comodă şi corëspunzë toare . g La fiecare e (le lii>sa pentru

laminarea chiliilor, treptelor, amlntelor si localităţilor laterale.

Pen tm ofioeri la exerci ţ i i , pădurar lor şi vênâtorilor pentru serviciu de noapte e tare acomodată ; pentru turişti sunt n- g dispensabile, pentru medici şi moaşe _ cu Щ ocas iunea visitelor de noapte. In fabrice, f£

meri, pivniţe şi deposite unde se păstrează materii explosive, g sunt de ma ie ' î n semnă ta t e , pentru càlëtori ce sosesc noaptea «! sunt nepreţuite. bentru econoame este o bucurie. Nu sunt în к, urma ei picături de lumină pe padiment şi covoare . Pe pro- g pneiari şi (соиоші îi păzeşte de atac7in şi foc; cu aceasta te рэ poţi svî şi noaptea în pod unde se păstrează nutreţul. — E i£ sigură cont ra focului. S e poate folosi de mai multe mii de ~ ori şi dacă cu timpul arde stratul, pentru 1 coroană 20ЯІегі щ

subministrăm altul nou. Preţul 4 coroane. g C u ref lector ş i linte măritoare executată foarte „'fin 5 cor . p

Strat de réserva 1 cor. 20 fii. Ä (227) S e trimit cu rambursa de 52—52 g

Stabilimentul Central alui IOSIF AUFFENBERG |

B U D A P E S T , S t r ada Próféta 5. g

i .p. i.isuiucului tipogralic Діаѳгѵа" in Oraştie.