Mg Calit Test cheile

7/26/2019 Mg Calit Test cheile

http://slidepdf.com/reader/full/mg-calit-test-cheile 1/7

Cheia 1 Curăţenia şi organizareaCurăţenia şi organizarea sînt activităţile prioritare. În acelaşi timp ele constituie problema problemelor în

cadrul oricărui sector de muncă. Deşi se ştie că nimic nu influenţează mai mult condiţiile de muncă decîtcurărţenia si organizarea.

Întreprinderea prin astfel de sistem aplicat îi determină pe angajaţii să conştientizeze faptul că reuşitaimplementării curăţeniei şi organizării la locurile de muncă depinde nu atît de factori externi, cum ar ficonstrîngerea, cît de dorinţa lor personală de aşi crea condiţii de lucru cît mai confortabile.

!mplementarea şi menţinerea curăţeniei şi organizării au aceeaşi importanţă majoră.

Întreprinderea a perfecţionat situaţia sa prin crearea"# locurilor de muncă curate în permanenţă$# spaţiile de depozitare şi cantităţile sînt marcate explicit.%devărată performanţă, realizată la acest nivel, este nu doar ordinea şi curăţenia desăvîrşită care domneşte

la locurile de muncă, ci mai ales faptul că păstrarea acestora a intrat în obişnuinţa fiecărui angajat ca o condiţiesine &ua non de existenţă.

%cum, toate procesele te'nologice sînt bine organizate şi nu produc deşeuri.

Cheia 5 Schimbarea momentană a tehnologiei Primul pas către un scop orientat spre îmbunătăţire şi dezideratul „schimbarea momentană".

(c'imbarea rapidă nu se referă doar la te'nologie" ea presupune de asemenea revoluţionarea conştiinţei

angajaţilor care realizează că perfecţionarea continuă a procesului de producţie înseamnă atingerea scopuluiorientat spre îmbunătăţire. )ersonalul calificat şi competenta te'nică conferă o continuitate procesului de

producţie sau sc'imbarea momentană a angajaţilor de la un loc de muncă la altul fără a înt*mpina carevagreutăţi.

Dezideratul sc'imbării rapide este o oportunitate care permite să experimentăm şi să obţinem îmbunătăţirideterminate de )rogramul + de C'ei.

(c'imbarea- convertirea rapidă a liniei de producţie este o parte esenţială a oricărui sistem de producţie caretinde spre transformări.

Schimbarea momentană este aplicată tuturor maşinilor şi componenţelor. Astfel reducîndu-se durata ciclului de producţie. Datorită experienţei bogate a personalului întreprinderii este posibilă sc'imbarea momentană în mai puţin

de minute, iar produsele fabricate în urma primei sc'imbări momentane sînt fără defecte.(copul sc'imbării momentane pentru fiecare componentă presupune şi includerea unor noi mărci de

fabricare în acest scop întreprinderea a mărit numarul de branduri.

Cheia 7 Zero supraveghere a proceselor biectiv! zero deecte şi zero supraveghere a muncii.%utomatizarea continuă presupune nu numai executarea produselor, ci şi introducerea şi extragerea lor de

pe linia de producţie.În fapt, automatizarea unui singur ciclu este o condiţie pentru stabilirea unui sistem fiabil de manipulare

multiproces /un operator dirijează cîteva maşini sau procese0 datorită liniilor complet automatizate care au fost

instalate în organizaţie. C'iar cînd operatorul părăseşte o maşină pentru a începe să lucreze la alta, prima poatefuncţiona fără supraveg'ere pînă la următorul ciclu. 1aşinile pot repeta încontinuu acelaşi ciclu fărăsupraveg'ere, ea fiind în stare să funcţioneze în acelaşi regim c'iar şi atunci cînd operatorul se află la pauza de

prînz.Dacă o maşină automată trebuie să fie oprită pentru a identifica un produs rebut, ea trebuie îmbunătăţită

pentru a nu mai produce aceleaşi defecte. %ceasta arată modul în care acţiunile îndreptate spre 2zerosupraveg'ere3 se materializează în 2zero defecte3, ceea ce aşi facut (.%. 24utun C4C5 în timp de 6 ani. 7a ainstalat două linii moderne de fabricare a ţigărilor.

Campania zero supraeghere! desfăşurată de întreprindere! implică o campanie zero defecte.8a întreprinderea întreg ec'ipamentul operează automat şi fără supraveg'ere pentru cel puţin un ciclu de

producţie. 9peratorii pot manipula cîteva maşini. 7i se simt destul de confortabil în această atmosferă de

operare multiproces.8a întreprinderile operatorii sînt implicaţi în dezvoltarea unui ritm confortabil de lucru care cuprinde zerotimp liber efectiv.



Cheia 8 #luidizarea proceselor Crearea relaţiilor de cooperare între procesele cone$e.8iniile de producţie formează 2magazii3 între procese, astfel încît operatorul de la procesul următor să poată

2cumpăra3 din ele stocurile necesare. :iecare angajat din producţie trebuie să trateze următorul proces ca pe un potenţial client. :iecare proces urmează să asigure produse de calitate, în cantitatea cerută, şi să le direcţionezespre magazii, astfel încît următorul proces- client să poată obţine exact ceea ce doreşte. %ceasta se numeşte

producţie de tip 2trage3. "arierele dintre departamente au fost eliminate datorita procesului de fabricaţie complet automatizat

începînd cu departamentul de fermentare a tutunului care este prestat pe o bandă rulantă pînă la liniile de fabricare a ţigărilor unde stocurile totalmente lipsesc graţie amena#ării utila#ului în corespundere cu fiecareoperaţie a procesului de fabricare ! ceea ce denotă faptul că întreprinderea a fost adaptată la schimbări.

Cheia 11 Sistemul de asigurare a calităţii Crearea unui sistem de asigurare a calităţii puternic şi inailibil.(istemul de asigurare a calităţii /(%C0 este considerat în esenţă un factor indispensabil pentru succesul unei

întreprinderi, datorită impactului său direct asupra modului de gestionare a obiectivelor. !mplementarea (%Crevendică îmbunătăţiri simultane în diverse domenii de activitate, incluzînd diminuarea deteriorării utilajului,certificarea ec'ipamentului de testare şi de realizare a procesului operaţional, reducerea timpului de sc'imbaremomentană a liniei de producţie .

!mplementarea unui (%C eficient ajută întreprinderea să înţeleagă problemele sale curente legate decalitate, asigurînd totodată orientarea sc'imbărilor de îmbunătăţire de la descoperirea defectelor sau erorilor spre prevenirea lor, sau de la lucrul care solicită o mai mare atenţie pentru evitarea erorilor spre lucrul fărăerori, indiferent dacă operatorul este sau nu atent sau de la nivelul 2zero reclamaţii de la client3 spre2anticiparea zero reclamaţii3.

În multe întreprinderi evaluarea calităţii produsului se face în baza ratei defectelor ce înclude defectelemajore, iremediabile, nu însă şi defectele minore, care pot fi remediate sau refăcute. În acest sens în cadrulîntreprindere funcţionează laboratorul de cercetări care studiază şi ia în calcul toate defectele minore.

Cheia 12 %ezvoltarea urnizorilor Cooperarea şi susţinerea proceselor „in amonte" şi a urnizorilor e$terni.

De obicei, este imposibil ca o întreprindere de producere să dirijeze întreg procesul de la materia primă pînăla produsul finit. )entru a stabili cea mai bună configuraţie a procesului de producţie, trebuie găsit un ec'ilibruîntre producţia internă şi producţia externă contractată. )otrivit unei zicale japoneze, furnizorul este oglinda

producătorului" uitîndute la furnizor, vei înţelege mai bine cine este producătorul. Cooperarea dintre producător şi furnizorul său are un impact major asupra calităţii producţiei, a costului şi a livrării, şi are dreptscop îmbunătăţirii te'nologiei şi a calităţii procesului de producţie.

:urnizorii reacţionează promt la comenzile fabriciiclient$ în multe cazuri sînt în stare să ofere preţuri maimici datorită productivităţii sporite şi a c'eltuielilor reduse. )rofitul reciproc de care beneficiază fabricaclientşi furnizorii săi îi motivează să menţină şi să dezvolte strînsa lor cooperare.

Cheia 19 &conomisirea energiei şi a materialelor &conomisiţi energia şi materialele olosind tehnologiile noi şi cele din dotare.

În industria tutunului, capacitatea de a conserva resursele de energie şi materiale a devenit esenţială pentrusupravieţuire. De curînd, compania este perfect conştientă de necesitatea reducerii pierderilor industriale prinreciclarea şi dezvoltarea produselor care consumă mai puţină energie şi materii prime.

)entru întreprinderile producătoare, reducerea costurilor este un factor important în asigurarea profitabilităţii. Diminuînd costurile pe secţii sau departamente şi fixînd obiectivele de reducere a pierderilor pentru fiecare grup, se pot reduce substanţial costurile de producţie.

7 necesar în primul rînd de a cuantifica şi a vizualiza costurile /încluzînd c'eltuielile de energie şi demateriale în costul total de producţie0, subliniind prin aceasta importanţa economisirii. 9 dată ce întreprindereasa lansat întro campanie de economisire a energiei şi a materialelor, ec'ipele de îmbunătăţire îşi pot concentra

activitatea în această direcţie, efectuînd îmbunătăţiri la capitolul economisirea energiei şi a materialelor.)erformanţele realizate de ec'ipe pot fi utilizate ulterior drept măsuri concrete de economisire la nivelul întregiiorganizaţii.

$ntreprinderea îşi atinge obiectiele de economisire dezot%nd şi utizînd tehnologiile noi.&n program larg de reciclare reduce pierderile industriale.



Întreprinderea avînd un amplu program de economisire, a întreprins acţiuni pentru aşi atinge toateobiectivele de economisire şi a dezvoltat te'nologii noi de economisire a energiei şi materialelor prin atragereainvestiţiilor etice, promovarea politicii corporative 2verde5, reducerea riscului de traumatism ecologic.

Cheia 20 'ehnologia de vîr şi tehnologia cunoştinţelor aplicate (plicarea tehnologiei este bazată pe competenţa personalului.4e'nologia de vîrf /4;0 şi te'nologia cunoştinţelor aplicate /4C%0 sînt evaluate diferenţiat de la o c'eie la

alta, în funcţie de condiţiile de producţie ale întreprinderii. În acest sens, întreprinderea este evaluată din

punctul de vedere al aplicării te'nologiei şi în raport cu concurenţii săi.4C% reprezintă un set de aptitudini, deprinderi şi procedee pe care angajaţii întreprinderii lau însuşit încadrul dezvoltării proceselor de producţie. %cest set este un bun intangibil care nu creşte neapărat o dată cuîntroducerea noului ec'ipament. ;alorificarea cunoştinţelor dobîndite permite întreprinderii să funcţionezestrategic şi asigură competitivitatea prin utilizarea cît mai eficientă a noului ec'ipament întro perioadă scurtăde timp. %stăzi, cînd ciclul de viaţă al produselor este din ce în ce mai scurt, capacitatea de a trece rapid la un

produs nou determinată de 4C% este tot mai importantă. !ată de ce se impune un sistem care să transfere4C% către angajaţii mai tineri, încurajîndui totodată săşi îmbunătăţească şi să aplice capacităţile lor creatoare.

%stăzi, multe companii îşi leagă viitorul de dezvoltarea noilor te'nologii, înclusiv de circuitele integrate şimaşinile electronice. :orţa 4C% poate fi apreciată prin rapiditatea cu care întreprinderea încorporează cu succesnoile te'nologii.

:iecare întreprindere trebuie să fie conştientă de avantajele şi dezavantajele propriei te'nologii în raport cucea a concurenţilor. Îmbunătăţirile în domeniul te'nologiei cunoştinţelor aplicate şi al te'nologiei de vîrf nu potfi niciodată nişte proiecte pe termen scurt. )uterea, rezistenţa şi instruirea neîntreruptă sînt necesare pentru asusţine îmbunătăţirile te'nologice prin proiecte pe termen lung în cadrul planului de afaceri pe termen lung alîntreprinderii.

)entru implementarea aceste c'ei sa c'eltuit mulţi bani şi puteri, dar ea a fost implementată deîntreprinderea cu succes. <ezultatul poate fi observat pe imagini de la întreprindere, volumul vînzărilor şi faptulcă întreprinderea lansează în producţie noi branduri de nivel european.



Fişe de control. Stratificarea. Diagrama Pareto. Diagrama Ishia!a. Diagrame de control.

"istogramele. Diagrama #nor$l de dis%ersie&.

#işa de control )de veriicare* /fig. =.6.0 este formată dintrun set de activităţi ordonate întrosuccesiune logică de consecutivitate a lor, cei orientează pe angajaţi spre realizarea obiectivelor calităţii.)entru culegerea şi stocarea datelor referitoare la calitate, prin înregistrarea sistematică a acestora, e raţional autiliza diferite tipuri de fişe. %ceastă te'nică presupune parcurgerea următoarelor etape"

definirea obiectului şi scopului verificării$

stabilirea datelor ce influenţează obiectul$ stabilirea metodologiei analizei datelor$ elaborarea fişei pentru înregistrarea datelor$ analiza şi revizuirea formei de prezentare a fişei la necesitate.

Datele, înregistrate consecvent în fişa de control, pot fi utilizate în analiza şi soluţionarea problemelor în domeniul calităţii. :işa de control prezintă un instrument eficient în controlul şi prevenireaneconformităţilor, devenind, astfel, semnificativă în auditul calităţii.

Stratiicarea /fig. =.=.0 este o te'nică utilizată în definirea problemei prin identificarea posibilităţilor apariţiei ei. 1etoda respectivă se aplică p*nă la începutul colectării datelor în scopul proiectăriimodalităţii de colectare şi după colectarea lor în scopul focalizării analizei. (tratificarea separă datele

conform unui set de criterii stabilite prin compararea mărimii elementelor analizate /structurii acestora0, pentru a evidenţia diferenţele dintre ele. )e axa > sunt fixate elementele analizate, cum ar fi tipurile dedefecte, caracteristicile de calitate etc., iar pe axa ? @ valorile înregistrate ale factorilor selectaţi.

În calitate de te'nici în managementul calităţii se utilizează şi alte tipuri de grafice /fig. =.A.0, cum suntgraficul liniar, circular, radar etc.

'raficul liniar este utilizat pentru analiza în timp a variaţiei elementelor, pe abscisă fiind relevate perioadele de timp, iar pe ordonată @ valoarea elementelor. De asemenea, acest tip de grafic este util pentru aanaliza în timp evoluţia caracteristicilor de calitate.

'raficul circular permite exemplificarea ponderii componentelor în cadrul fenomenului, obiectuluianalizat. În această prezentare ung'iurile sectoarelor sunt egale cu ponderile elementelor respective în total.%cest tip de grafic este frecvent utilizat în analiza compoziţiei produselor, analiza fiecărui element în cadrulunui sistem de factori etc.

'raficul radar permite evaluarea problemei din diferite puncte de vedere. Braficul se aplică c*nd enecesară o analiză complexă a unui set mare de date. Braficul se prezintă sub forma unui cerc în care setrasează la distanţe egale raze după numărul de factori de influenţă ce trebuie analizaţi. :iecare rază senotează cu factorul de influenţă asupra deciziei şi se gradează, valoarea minimă plas*nduse spre centrulcercului. Braficul radar evidenţiază relaţiile dintre diferite criterii şi facilitează analiza comparativă a maimultor probleme în funcţie de aceleaşi criterii

%iagrama Pareto /fig. =..0 este o prezentare grafică a cauzelor diferitor neconformităţi frecventeîn domenii de activitate variate, clasificate în funcţie de ponderea acestora în total. Diagrama facilitează

selectarea priorităţilor de acţiune, determin*nd elementele importante în soluţionarea unei probleme.În domeniul calităţii pionieratul acestei metode îi revine lui . uran, care a constat că E din defecte provin din +E de acţiuni necorespunzătoare.

În construirea diagramei se parcurg următoarele etape" selectarea elementelor supuse analizei /tipurile de defecte0 şi clasificarea lor în funcţie de

cauză$ stabilirea modalităţii de exprimare a elementelor /valori absolute sau relative0$ stabilirea perioadei culegerii datelor$ culegerea şi ordonarea datelor, în funcţie de frecvenţa apariţiei lor$ construirea diagramei utiliz*nd graficul în bare$ construirea curbei cumulative a frecvenţelor, prin însumarea succesivă a ponderilor

fiecărui element, de la st*nga la dreapta /în partea dreaptă a graficului0.%naliza diagramei )areto permite de a aprecia ponderea cumulativă a principalelor tipuri de defecte,form*nd prioritatea soluţionării problemelor în domeniul calităţii.



8a fel, diagrama )areto poate fi utilizată şi pentru evaluarea rezultatelor prin înlăturarea cauzelor principale ale noncalităţii. )rin compararea diagramelor realizate înaintea şi după acţiunile corective sau de perfecţionare poate fi apreciată eficienţa activităţilor respective.

%ceastă metodă, cunoscută şi ca 2regula +-5 prevede, că E de afaceri sunt realizate cu +E declienţi.

%iagrama +shi,a-a )cauzăeect* /fig. =.+.0 este o reprezentare grafică a relaţiilor multiple,complexe şi sistematice dintre un obiectiv fixat şi factorii cu influenţă asupra lui. %cest instrument permite

identificarea şi ierar'izarea cauzelor /reale şi potenţiale0 ale unui efect determinat. În literatura de specialitatemai este numită diagrama !s'iFaGa sau diagrama 2sc'elet de peşte5 /după aspectul grafic0. Domeniile deaplicare a diagramei menţionate sunt multiplei"

identificarea cauzelor nerealizării calităţii de conformitate$ determinarea cauzelor scăderii volumului de v*nzări şi a ratelor de profit$ identificarea cauzelor creşterii numărului de reclamaţii, cu efect nefavorabil asupra

imaginii firmei$ stabilirea relaţiilor dintre proprietăţile unui produs.

Diagrama numită se utilizează şi pentru investigarea rezultatelor potenţiale ale unei acţiuni,evidenţierea relaţiilor dintre diferite cauze ale unui fenomen concret, ca procedeu de înregistrare a ideilor.

)rocesul construirii diagramei !s'iFaGa prezintă mai multe etape"

identificarea şi definirea problemei ale cărei cauze vor fi analizate, definirea categoriilor principale de cauze posibile.

4radiţional, la această etapă, cauzele se grupează după categoriile celor 2H 15" m*na de lucru, materii prime şi materiale, maşinile, metodele, mijloacele de măsurare şi mediul.

(tandardul !(9 IA recomandă examinarea a şapte principale categorii de cauze a neconformităţii" sistemul informaţional! echipamentele! mi#loacele de măsurare! mediul! materialele! metodele şi personalul.

În general, totuşi, se recomandă sistematizarea situaţională a cauzelor specifice situaţiei concrete" identificarea tuturor cauzelor posibile /reale, potenţiale, probabile0, fiecare din aceste

cauze clas*nduse în una din categoriile principale. Dacă întro categorie se generează preamulte cauze, pot fi constituite subcategorii, procesul continu*nd p*nă la detaliereasuficientă. (ituaţia menţionată poate fi soluţionată prin aplicarea diagramelor parţiale, încare categoria de cauze e precăutată ca efect$

constituirea diagramei are loc prin trasarea 2sc'eletului de peşte5, fix*nduse efectul pedreapta şi categoriile principale de cauze$

dezoltarea diagramei prezintă specificarea şi plasarea cauzelor corespunzătoarecategoriilor şi nivelurilor de detaliere.

Jtilizarea diagramei este eficientă numai în situaţia c*nd este identificat concret şi clar eectul @ obiectivul de realizat. De asemenea, se recomandă simplificarea modelului lu*nd în considerare A H cauze

primordiale, prioritare pentru soluţionarea problemei.

%iagrama de control /fig. =..0 se aplică pentru evaluarea stabilităţii derulării procesului, determinarea

momentului de ajustare şi confirmarea îmbunătăţirii acestuia. Diagramele de control se aplică în analiza proceselor continue, cu caracter ciclic, cum ar fi cele operaţionale şi manageriale. Conform acestei metode procesele complexe pot fi divizate în cele elementare, fiecare din ele fiind obiectul controlului statistic.%stfel, poate fi asigurată conformitatea proceselor şi a rezultatelor acestora cerinţelor specificate.

Din marea diversitate a diagramelor de control, utilizate pentru reprezentarea caracteristicilor cuantificabile sau atributive ale proceselor putem evidenţiaii"

diagrama de control (m-) pentru medie şi amplitudine oferă cele mai multe informaţiidespre procesul analizat. Diagrama de control >m evidenţiază şi permite analiza valorilor medii ale caracteristicii analizate, iar diagrama de amplitudine < reprezintă variaţiaamplitudinii caracteristicii$

diagrama de control p se utilizează c*nd, apel*nduse la controlul prin atribute, se

urmăreşte evidenţierea ponderii produselor defecte, separ*nduse produsele neconforme decele calitative$ diagrama de control np! de asemenea, se utilizează în cazul caracteristicilor atributive.

Diferenţa faţă de tipul anterior de diagramă de control fiind în faptul că se operează nu cu ponderea, dar cu numărul produselor neconforme$



diagrama de control c permite supraveg'erea procesului prin urmărirea număruluidefectelor pe unitate de produs$

diagrama de control u se aplică pentru evidenţierea numărului defectelor fără raportarealor la unitatea de produs$

diagrama de control ( se utilizează c*nd intervalele selectate sunt foarte mari, etc.

/istograma )diagrama de distribuţie* /fig. =.H.0 reprezintă grafic dispersia unor valori şi se realizează înscopul comparării acestora cu valorile de referinţă şi pentru evidenţierea punctelor critice, prioritare pentru

îmbunătăţire. Kistograma se realizează numai pentru caracteristicile cuantificabile ale calităţii.Diagrama se execută pentru" a supraveg'ea precizia utilajelor$ a studia caracteristicile procesului şi a supraveg'ea desfăşurarea lui$ a identifica relaţia dintre produs şi specificaţiile sale$ a examina cauzele modificării procesului etc.

Construirea unei 'istograme cuprinde următoarele etape" selectarea datelor$ stabilirea numărului de intervale în care vor fi divizate datele$ determinarea intervalului maxim de variaţie a datelor$ determinarea mărimii intervalelor prin împărţirea intervalului maxim de variaţie la

numărul de intervale$ stabilirea limitelor fiecărui interval$ marcarea pe abscisă a intervalelor stabilite$ marcarea pe ordonată a frecvenţelor datelor pe fiecare interval$ construirea 'istogramei.

În funcţie de caracteristicile concrete ale fenomenului analizat sunt cunoscute următoarele forme ale'istogramelor" normală, dublă, asimetrică etc.

%iagrama 0norul de dispersie1 )de corelaţie* /fig. =.L.0 reprezintă grafic relaţia şi nivelul deinterdependenţă dintre două variabile ale unui fenomen comun. Diagrama este aplicabilă în diverse domenii,făc*nd posibilă aprecierea relaţiei dintre"

sortimentul produselor şi cifra de afaceri$ cifra de afaceri şi profitul brut$ numărul defectelor şi calificarea personalului$ frecvenţa aprovizionărilor şi timpul de staţionare etc.

În general, se consideră că diagrama de corelaţie este reprezentativă, dacă realizează un număr minimde = perec'i de variabile.

În urma proiectării perec'ilor de variabile pe diagramă se distribuie punctele de coordonate />,?0, fiind posibilă aprecierea tipului de corelaţie existent între categoriile selectate de variabile, precum şi nivelul decorelaţie"

corelaţie pozitiă între categoriile > şi ? există c*nd valorilor cresc*nde ale lui > le

corespund valorile cresc*nde ale lui ?. %ceastă corelaţie este puternică dacă punctele decoordonate />,?0 nu sunt dispersate mult pe c*mpul >?, în caz contrar fiind prezentă ocorelaţie slabă$

corelaţie negatiă între categoriile > şi ? există c*nd valorilor cresc*nde ale lui > le corespund valorile



i

ii

Mg Calit Test cheile

Documents

Transcript of Mg Calit Test cheile